Sunteți pe pagina 1din 71

Universitatea Babe-Bolyai , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie i tiin!e ale "duca!iei "#tensia $ibiu $peciali%area&Pedagogia 'nv(!

()*ntului pri)ar i precolar

+ucrare de +icen!(

Pro,esor coordonator& Pro,- univ- doc- & $tan Cornelia $ibiu 2344

$tudent& .oagea /0istu1 "caterina

Universitatea Babe-Bolyai , Cluj-Napoca Facultatea de Psihologie i tiin!e ale "duca!iei "#tensia $ibiu $peciali%area&Pedagogia 'nv(!()*ntului pri)ar i precolar

56P+5C7855 F9:6705;" 7+" C96B5N<:55 6"09="+9: 0:7=5859N7+" 5 69=":N" >N "=UC7:"7 P:" C9+7:5+9:

Pro,esor coordonator& 7sist- univ- dr- $tan Cornelia

$tudent& .oagea /0istu1 "caterina

$ibiu 2344

Cuprins
5ntroducere Funda)ente teoretice Capitolul 5- 6etode didactice speci,ice inva!()*ntului precolar 5-4-6etode tradi!ionale 5-2-6etode )oderne Capitolul 55-6etodele didactice 'n activit(!ile cu scop de educarea li)bajului 55-4-6etode speci,ice ,olosite 'n cadrul activit(!ilor liber-creative din gr(dini!( 55-2-:olul )etodelor didactice 'n de%voltarea li)bajului i preg(tirea pentru coal( Capitolul 555-5)portan!a )etodelor interactive de grup 6etodologia cercet(rii Capitolul 5;- 9rgani%area cercet(rii 5;-4-9biectivele i ipote%a cercet(rii 5;-2-;ariabile independente i dependente 5;-?- 6etode de cercetare utili%ate 5;-@-"antionul de subiec!i 5;-A-"antionul de con!inut Capitolul;- =es,(urarea e#peri)entului ;-4- "tapa constatativ( /pree#peri)ental(1 ;-2-"tapa e#peri)ental( ;-?-"tapa de control/post-e#peri)ental(1 Capitolul ;5-Pre%entarea i interpretarea re%ultatelor cercet(rii ;5-4$trategia de veri,icare si evaluare a re%ultatelor ob!inute ;5-2-Pre%entarea i interpretarea re%ultatelor Conclu%ii Bibliogra,ie 7ne#e

5ntroducere

,,Organizarea activitii colare fie in form frontal ori colectiv ( de munc cu intregul colectiv al clasei, al anului de studiu etc.), fie in echipe (microgrupuri) sau individual, ori combinatorie, ca cea sugerat de experimentul team teaching ( bazat, ntre altele, pe o grupare flexibil si mobil a elevilor cu treceri de la activiti cu grupuri mari, la aciuni n grupuri mici, omogene i apoi la activiti individuale) recla m in mod inevitabil o metodologie adecvat acestor forme organizatorice.! ( Ioan Cerghit, 1997, p. 36) Metodele de invm nt (,, o!tos"#!ale, drum ,,metha"# !tre, spre) repre$int !ile %olosite in &!oal de !tre pro%esor 'n a(i spri)ini pe elevi s des!opere viaa, natura, lumea, lu!rurile, &tiinta.*le sunt totodat mi)loa!e prin !are se %ormea$ &i se de$volt pri!eperile, deprinderile si !apa!itile elevilor de a a!iona asupra naturii, de a %olosi roadele !unoa&terii trans%orm nd e+teriorul in %a!iliti interioare, %orm ndu(&i !ara!terul &i de$volt ndu(&i personalitatea. ,,Calitatea pedagogi! a metodei dida!ti!e presupune trans%ormarea a!esteia dintr(o cale de cunoatere propus de pro%esor intr(o cale de nvaare reali$at e%e!tiv de pre&!olar, elev, student, 'n !adrul instruirii %ormale si non%ormale, !u permanenta."(,orin Cristea,199-, p. 3.3). /e$ideratele de moderni$are si de per%e!ionare a metodologiei dida!ti!e se 'ns!riu pe dire!iile sporirii caracterului activ al metodelor de nvm"nt, in apli!area unor metode !u un pronunat caracter formativ, in valori%i!area noilor tehnologii instrucionale ( e(learning), in suprapunerea pro0lemati$rii pe %ie!are metod &i tehni! de 'nvare, reu&ind ast%el s se adu! o 'nsemnat !ontri0uie la de$voltarea 'ntregului potenial al elevului. Cerina primordial a edu!aiei progresiviste, !um spune 1ean 2iaget, este de a asigura o metodologie diversi%i!at 0a$at pe 'm0inarea a!tivitilor de 'nvare &i de mun! independent, !u a!tivitile de !ooperare, de 'nvare 'n grup &i de mun! interdependent. 3n a!ela&i timp, metodele dida!ti!e sunt planuri de a!iune !u %un!ie (auto)reglatorie (ansam0lu de operaii !are se des%&oar 'n vederea atingerii unui s!op) &i modaliti de a!iune des!hideri spre edu!atia

(strategii de a!iune prin intermediul !rora elevul de$vluie esena %enomenelor, pro!eselor, evenimentelor). 4tili$area metodelor de invm nt vi$ea$ o tripl %inalitate5 (atingerea unor s!opuri de !unoa&tere ( stp nirea metodelor de g ndire &i a unor strategii !ognitive de pro!esare a in%ormaiilor)6 ( atingerea unor s!opuri de instruire ( asimilarea unor !uno&tine, pri!eperi, deprinderi, a unor tehni!i &i operaii de lu!ru)6 ( atingerea unor s!opuri %ormative ( %ormarea si modelarea trsturilor de personalitate). /in perspe!tiva a!estor %inaliti, su0 aspe!t metodologi!, 'ntregul pro!es de 'nvm nt poate %i asimilat !u un ansam0lu de metode, respe!tiv de ,,!i77 de instruire, orientate 'n spe!ial spre urmtorul o0ie!tiv5 (,, 'nsu&irea &i 8 sau ela0orarea de !tre elevi a unor stru!turi !ognitive si operaionale". 9nsam0lul de metode asigur pentru !ei !are se instruies! &i8sau autoinstruies!, !alea de a!!es spre !unoa&terea si trans%ormarea realitii in!on)urtoare, spre 'nsu&irea tehni!ii, !ulturii si !ivili$aiei. 3n sens mai larg, metoda repre$int o pra!ti! raionali$at, o generali$are !on%irmat de e+periena dida!ti! &i8sau de e+perimente psihopedagogi!e si !are serve&te la trans%ormarea &i ameliorarea naturii umane. 3n pre$enta lu!rare m(am oprit asupra a!estei teme, deoare!e prin !om0inarea anumitor metode &i tehni!i tradiionale &i moderne apli!ate at t 'n !adrul a!tivitilor diri)ate, ! t &i 'n !adrul a!tivitilor li0er !reative, se urmre&te at t 'nsu&irea de noi !uno&tine ! t mai ales !onsolidarea !uno&tinelor transmise 'n vederea edu!rii pre&!olarilor &i 'n pregtirea lor pentru &!oal.

Funda)ente teoretice :eoria si pra!ti!a metodelor si pro!edeelor dida!ti!e se a%l 'ntr(un !ontinuu pro!es de restru!turare &i moderni$are, re!lamat de urmtoarele elemente5 ( !erinele !are stau 'n %aa 'nvm ntului6 ( !omple+itatea !res! nd a pro!esului instru!tiv(edu!ativ6 ( a!hi$iiile din domeniul &tiinelor edu!aiei6 ( a!hi$iiile din &tiine si din metodologiile spe!i%i!e a!estora6 ( ne!esitatea de a apropia a!tivitatea dida!ti! de a!tivitatea de !er!etare &tiini%i!6 ( ne!esitatea de a apropia a!tul predrii de !el al invrii &.a. /ire!ia prin!ipal de restru!turare a metodologiei dida!ti!e este a!!entuarea !ara!terului euristi!, de a!tivism &i de !reativitate al metodelor de 'nvm nt.3n a!est sens, amintim, 'n !ontinuare, ! teva posi0iliti de moderni$are a metodologiei dida!ti!e5 ( asigurarea !ara!terului dinami! des!his al metodologiei dida!ti!e ( se re%er la %aptul !a metodologia dida!ti! tre0uie s rm n, 'n permanen, des!his !er!etrii &i e+perimentrii psihopedagogi!e6 a!easta !u at t mai mult !u ! t in pre$ent, !er!etrile din domeniile &tiinelor edu!aiei sunt tot mai !omple+e, ele %iind spri)inite de &tiine !a5 epistemologia, so!iologia, psihologia, !i0erneti!a, in%ormati!a, teoria !omuni!rii &.a. ( utili$area 'n pro!esul instru!tiv(edu!ativ a unor metode !are &i(au dovedit e%i!iena 'n di%erite domenii &tiini%i!e5 des!operirea, pro0lemati$area, modelarea, algoritmi$area, anali$a stru!turala, instruirea asistat de !al!ulator &.a. (reevaluarea metodelor tradiionale, respe!tiv trans%ormarea lor din mi)loa!e de transmitere a !uno&tinelor gata(ela0orate de !tre pro%esor &i memorate de elevi, 'ntr(o modalitate de organi$are &i 'ndrumare a a!tivitii !ognitive, de a!tivi$are &i mo0ili$are a elevilor. /ida!ti!a modern 'nelege metoda de 'nvm nt !a un sistem omogen de pro!edee, a!iuni &i operaii, stru!turate 'ntr(un grup de a!tiviti 0ine !orelate, 'n %un!ie de o serie de %a!tori. /iversi%i!area metodologiei dida!ti!e este impus de ne!esitatea de a !orela !erinele teoriilor 'nvrii !u posi0ilitile reale de !are dispun elevii. ; anumit metod de 'nvm nt pune 'n !orelaie numai anumite varia0ile ale pro!esului dida!ti! &i as!unde o ipote$ asupra me!anismului de 'nvare al elevului.

Moderni$area metodologiei dida!ti!e repre$int un element %undamental al re%ormei pedagogi!e deoare!e, 'n %ormarea !opilului, metodele )oa! rolul unor preioase instrumente de !unoa&tere a realitii, de a!iune real, de integrare 'n so!ietate. *le nu prives! doar edu!atorul, !are le vehi!ulea$, !i &i !opilul, !are devine prin metodele moderne prin!ipalul 0ene%i!iar al propriei a!tiviti de des!operire, de a!tivitate real sau %i!tive, insu&indu(&i alturi de !uno&tine, pri!eperi, deprinderi &i !alea de a a)unge la ele, de a le utili$a 'n situaii noi, de a %a!e trans%eruri 'ntre di%erite !ategorii de !uno&tiine sau de la teorie la pra!ti! &i invers. Metoda ast%el !on!eput nu mai este e+terioar 'n raport !u !el edu!at, !i devine un instrument propriu de mun! intele!tual sau produ!tive, inser ndu(se 'n !uno&tinele sale strategi!e &i pro!edurale, 'n !ompetenele sale reale.

Capitolul 5- 6etode speci,ice 'nv(!()*ntului precolar 2entru apli!area 'n pra!ti! a !uno&tinelor tehni!e a!umulate de edu!atoare, o importan deose0it o !onstituie !unoa&terea metodelor &i tehni!ilor !are le apli! sau utili$ea$ pentru edu!area !opilului 'n reali$area pro!esului instru!tiv(edu!ativ Clasi%i!area metodelor se reali$ea$ dup mai multe !riterii5 s!opul urmrit, evoluia lor istori! ( tradiionale(moderne), sar!ina dida!ti! prioritar (de do0 ndire a !uno&tinelor, de %ormare a pri!eperilor &i deprinderilor, de !onsolidare, de veri%i!are &i evaluare, de re!apitulare &i sistemati$are), dup natura a!tivitii pe !are o soli!it (metode a!tiv(pra!ti!e, intuitive, ver0ale &.a.). Cunoa&terea si apli!area metodelor utili$ate in grdini nu impune o !lasi%i!are riguroas, !i mai degra0 anali$a modului lor de apli!are. 2rin!ipalele metode !are sunt supuse ateniei pentru v rsta pre&!olar sunt5 naraiunea, des!rierea, e+pli!aia, !onversaia,a!tivitatea !u !artea, demonstraia, o0servaia, modelarea, e+periena diri)at, lu!rrile pra!ti!e,e+er!iiul. 2rintre a!estea, un rol de!isiv 'l )oa! !ele !are invit !opilul la e+plorarea dire!t a realitii, la a!tivitate personal , 'i stimulea$ independena &i !reativitatea, 'ntr(o singur e+presie, metodele a!tiv(parti!ipative ( o0servaia li0er, e+periena diri)at, lu!rrile pra!ti!e, a!tivitatea !u !artea, e+er!iiul, metodele de stimulare a !reativitii personale si !ole!tive, !onversaia euristi! &.a.). 2le! nd de la o literatur 'n domeniu (2almade, Cerghit, Mu!!hielli) metodele dida!ti!e sunt 'mprite din pun!t de vedere istori! 'n5 (metode tradiionale< !lasi!e5 e+punerea, !onversaia, demonstraia, e+er!iiul, o0servaia6 (metode moderne5 algoritmi$area, pro0lemati$area, 0rainstorming(ul, instruirea programat, studiul de !a$, metode de simulare, proie!tul = tema de !er!etare. Ins nu tot !e este >ve!hi" este neaprat si demodat, dup !um nu tot !eea !e este >nou" este &i modern. 9pli!area !u su!!es a metodelor !lasi!e 'm0inate !u metode &i pro!edee moderne vor du!e la situarea pre&!olarului pe treapta !ea mai apropiat de &!oal, situ nd &!oala !a o !ontinuitate a mun!ii din grdini.

I.1.6etode tradi!ionale 9st%el, e#plica!ia este metoda e+punerii, 'n !are predomin argumentarea raional.*+pli!aia !a metod de lu!ru '&i gse&te larga s%er de apli!aie 'n gradini, deoare!e 'nsoe&te 'ntreg pro!esul instru!tiv(edu!ativ, !omplet nd !u su!!es !elelate metode de lu!ru. 9st%el, 'n !adrul a!tivitilor %rontale diri)ate, ! t &i a !elorlalte a!tiviti des%&urate pe par!ursul $ilei, e+pli!aia 'nlesne&te 'nsu&irea !uno&tinelor, 'nelegerea si !ompletarea lor !u a)utorul edu!atoarei. *+pli!aia !ompletea$ 'n mod automat demonstraia &i '&i are !a teren dire!t de des%&urare a!tivitile de o0servare, le!turi dup imagini, a!tivitile matemati!e. *+pli!aia !ontri0uie, de asemenea, la !rearea premiselor 'nsu&irii unor deprinderi tehni!e de lu!ru &i a unor modaliti de a!iune (de e+emplu la a!tivitile de desen, modela), apli!aii, !on%e!ii, edu!aie %i$i!, edu!aie mu$i!al, et!.). ?eu&ita a!estor a!tiviti depinde de !ore!titudinea !u !are a %ost apli!at e+pli!aia. 2rin e+pli!aie edu!atoarea reu&e&te s !on!entre$e atenia !opiilor spre aspe!tul dorit, dar !ontri0uie &i la !unoa&terea !au$elor o0ie!tului 'n studiu. Mai di%i!ile par a %i e+pli!aiile re%eritoare la o0ie!te sau %enomene pe !are !opiii nu le per!ep 'n momentul respe!tiv. 3n a!east situaie, edu!atoarea apelea$ la repre$entrile %ormate anterior sau %olose&te anumite te+te literare, versuri, povestiri, pove&ti, ta0louri, ilustraii, diverse piese mu$i!ale, !are sunt 'n !on!ordan !u tema e+pli!aiei &i !onstituie pun!t de spri)in pentru noile !uno&tine. *+emplu5 ! nte!ul @4nu(i soarele pe !er@, !opiii %inali$ea$ ! nte!ul prin repetarea numrului 1(A pe degetele mi!i ale m inii. Povestirea !a metod de e+punere este apli!at 'n !adrul pro!esului instru!tiv(edu!ativ pentru pre$entarea unor te+te literare !u !ara!ter realist, &tiini%i! sau %antasti!, 'n !adrul a!tivitilor %rontale diri)ate sau la 'n!eputul sau %inalul a!tivitilor %rontale diri)ate, pentru a tre$i interesul !opiilor pentru !eea !e urmea$ si va urma, ! t si pentru !onsolidarea sau veri%i!area !uno&tinelor. 2ovestirea tre0uie, 'n primul r nd, sa %ie a!!esi0il !opilului, s(1 emoione$e puterni!, sa %ie la o0ie!t &i s nu 'n!ar!e memoria !opilului !u date nesemni%i!ative. 3n !adrul a!tivitilor de povestire, edu!atoarea are posi0ilitatea de a apli!a metode, pro!edee, lu!ruri di%erite 'n %un!ie de grupa !reia se adresea$, a nivelului !opiilor, ! t &i a dis!utrii te+tului literar su0 %orma !onversaiei, a dialogului, a e+pli!aiei. Cara!teri$area persona)elor %a!e apel la a!iunea povestirii, ata&amentul !opilului spre !ele po$itive, dar &i la motivaia !opilului pentru unele

persona)e. 2e marginea unei povestiri se poate da posi0ilitatea !opiilor s !ree$e noi 'nt mplri, povestioare posi0ile, din imaginaie sau !u %apte similare !u !ele pre$entate de edu!atoare. ,u0ie!tul a!estora poate %i o0servat &i din !oninutul unei poe$ii. *+emplu5 povestea !reat de !opii @Cum ar putea %i BdreanC@ sau @Cum s(1 a)utm pe !aelu&ul &!hiop s poat um0laC@. Copilul tre0uie s desprind %aptele 0une de !ele rele, s domine @0inele@ asupra @rului@. :e+tele literare de a!tualitate, !u aspe!te din viaa !otidian sau &tiini%i!o(%antasti!, !ontri0uie la lrgirea ori$ontului !ognitiv, dar &i la de$voltarea lim0a)ului, a imginaiei !reatoare, a de$voltrii %ormelor de anali$, sinte$, !ara!teri$ ndu(le. *+emplu5 @4rsul p!lit de vulpe@. ( 4rsul ( !redul6 ( Dulpea ( hoat, &ireat, la!om, min!inoas. Copiii au !reat pe marginea a!estei povestiri o alt poveste5 @'nt mplare din pdure@ ( unde au venit alte animale &i, 'n %inal, vulpea a %ost )ude!at, pedepsit &i ursului i s(a dat pe&te pe sturate. =e)onstra!ia este una din metodele de 0a$ apli!ate 'n gradini. /emonstraia este mereu 'nsoit de e+pli!aie &i invers, nu se pot reali$a separat. 3ntru! t v rsta pre&!olar este !ara!teri$at printr(o g ndire !on!ret, este ne!esar !a 'n pro!esul !unoa&terii s se a!orde o importan deose0it treptei sen$oriale, !onta!tului nemi)lo!it !u realitatea. /e a!eea, ori de ! te ori se va organi$a o a!tivitate !are are !a s!op predarea de noi !uno&tine despre un aspe!t !on!ret al realitii se va %olosi metoda demonstraiei 'm0inat !u e+pli!aia. Materialul demonstrativ tre0uie s %ie a!!esi0il vi$iunii !opilului, esteti! reali$at &i pre$entat in ! mpul su vi$ual, pentru a !ontri0ui la stimularea !urio$itii &i a reu&itei unei a!tiviti. Materialul tre0uie s %ie ast%el pre$entat !a s poat %i per!eptat prin ! t mai multe simuri. ,e poate urmri trans%ormarea unor su0stantive 'n di%erite iposta$e5 @9pa &i trans%ormrile ei@, @Eheaa@, @Daporii@, et!. *+emplu5 @Fo!ul &i e%e!tele lui@. /emonstraia edu!atoarei, 'nsoit de e+pli!aie, la a!estea adaug ndu(se o0servaia &i pro0lemati$area. *tapele demonstraiei5 (aprinderea %o!ului 'n so0prin %olosirea unui !hi0rit6 (aprinderea lum nrii tot prin %olosirea unui !hi0rit6 (per!eperea %o!ului, sta0ilirea 'nsu&irilor, %la!ra6 Copiii %a! dedu!ii, le ver0ali$ea$ pe 0a$a !elor per!epute5 (!uloarea %la!rii6

(%orma alungit la am0ele !apete, lumino$itatea6 (!aldura !res!ut de %la!r6 (!uloarea, mirosul, dire!ii 'n !are se ridi! %umul6 (e%e!tele %o!ului6 (arderea !hi0ritului6 (!uloarea !hi0ritului ars6 (trans%ormrile 'n !r0une6 Obinerea cenuii# (arderea h rtiei6 (arderea te+tilelor6 (%ire de 0um0a!. 3ntre0uinrile %o!ului (%oloase, pagu0e) ( s(au %!ut demonstraii &i pentru !on!reti$area 'n %aa !opiilor a e%e!telor po$itive sau negative, unde s(a pre!i$at ! %o!ul este %olositor da!(1 %olosim util, da! nu o0inem pagu0e. ; importan deose0it am a!ordat &i demonstraiei 'n !adrul tuturor a!tivitilor %rontale diri)ate, ! t &i a demonstraiei apli!ate 'n !adrul a!tivitii dida!ti!e de diminea, 'n spe!ial 'n !adrul se!torului &tiin. Conversa!ia este metoda de instruire si edu!are a !opiilor !u a)utorul 'ntre0rilor &i rspunsurilor. 9!east metod presupune !a pre&!olarul s posede un material per!eptiv, pe 0a$a !ruia s se poat dis!uta. Metoda !onversaiei !onstituie prile)ul de a sta0ili unele aspe!te semni%i!ative, de a le pre!i$a dup !e ele au %ost transmise, studiate &i se !ompletea$ !u noi se!vene. Copiilor li se %ormea$ deprinderea de a(&i e+prima g ndurile !u a)utorul !uvintelor, de a e+pune a!ele !uno&inte despre !are este vor0a la un moment dat. Contri0uie pe deplin la sistemati$area !uno&tinelor &i imprimarea lor 0ine 'n memorie. Copiii au posi0ilitatea, su0 'ndrumarea edu!atoarei, s %a! aso!iaii 'ntre !uno&tinele anterioare, s(&i spun prerea &i s %a! !omparaii, trg nd anumite !on!lu$ii sau s argumente$e !u e+emple proprii su0ie!tul a0ordat. 3ntre0rile adresate de !tre edu!atoare tre0uie s %ie s!urte, pre!ise, !lare, la o0ie!t. *+emplu5 @Cum este %loareaC@ este o 'ntre0are prea general, !opilul nu poate da un rspuns satis%!tor, dar la 'ntre0ri !a a!estea, !opilul va rspunde u&or. (Ce !uloare are %run$aC (/e !e s(a 'ngl0enit %run$aC (/e !e are pete ruginiiC

:ema !onversaiei tre0uie s o%ere !opilului sistemati$area !uno&tinelor dintr(o su!!esiune logi! de 'ntre0ri &i rspunsuri 0ine g ndite, e&alonate &i !onduse de edu!atoare. Metoda !onversaiei '&i gse&te apli!a0ilitate 'n spe!ial la grupele mari, dar 'n!epe !u grupa mi! su0 %orma dialogului. Ga grupa mare pregtitoare, metoda !onversatiei se va a+a pe aspe!te !are du! la !unoasterea ! t mai divers, o0ie!tiv a lumii, a mediului am0iant pe toate domeniile de a!tivitate. "#erci!iul& 9!east metod vine s !omplete$e, s sistemati$e$e si s segmente$e toate deprinderile de mun! pra!ti!, intele!tual, et!. 'n! de la venirea !opilului 'n gradini &i p n la ple!area lui la &!oal. Const de %apt 'n repetarea unor deprinderi de mun!a5 intele!tual, pra!ti!, 'n mod sistemati!, 'n s!opul !onsolidrii di%eritelor a!iuni ale !opilului. *+er!iiul '&i gse&te teren de e+primare pentru !opil pe tot par!ursul a!tivitilor, ast%el5 ( e+er!iiul 'nseamn !hiar salutul la intrarea 'n grdinit, apoi6 ( 'm0r!area, servitul mesei !ivili$at6 ( pregtirea salii de grup pentru a!tiviti6 3n !adrul a!tivitilor %rontale diri)ate, e+er!iiul este nu numai o modalitate de o0servare, dar este &i o ne!esitate, %r e+er!iiu !opilul @uit@ &i nu(&i !onsolidea$ deprinderile de mun! ne!esare, indi%erent de natura lor. 2entru a apli!a a!east metod tre0uie s inem seama de gradarea e+er!iiilor de la5 @simplu la !omple+@ &i de la @u&or la greu@. 3n !adrul a!tivitilor de s!riere, la 'n!eput !opilul apas tare, rupe !reionul, str nge puterni! !reionul 'n m n, s!him0 po$iia !orpului, !eea !e 'l o0ose&te %oarte mult. ,u0 indrumarea edu!atoarei &i prin e+er!iiu %oarte mult, !opilul '&i va elimina a!este nea)unsuri. ; important deose0it o are !oordonarea !ore!t dintre o!hi ( m n, !are tre0uie s stea 'n atentia edu!atoarei, pentru a nu(&i %orma gre&it po$itia s!ris(!itit. Coordonarea anali$atorului vi$ual &i auditiv. 9!easta 'nseamn ! mis!rile se di%erentia$, devin mai pre!ise, !a urmare a %aptului ! pro!esul de e+!itaie se restr nge tot mai mult la !elulele nervoase !are diri)ea$ dire!t a!tivitatea mu&!hilor m inii. ,!him0rile propuse de edu!atoare spores! interesul !opiilor pentru a e%e!tua a!ela&i e+er!iiu, dar su0 alt %orm. *+emplu5 @Ginia@ ( ( ( ( Ginia %r nt Daporul6 9!operi&ul !asuei lui Bdrean6 Eard !u ulu!i6

( ( ( (

/inii %ierstrului. Conturul 0alonului6 Ho0ie de struguri6 2alete de tenis. Metoda e+er!iiului se poate apli!a !u su!!es 'n !adrul a!tivitilor matemati!e pentru

; alt tem pentru e+empli%i!are5 @;valul@.

'nsu&irea 'n mod !on&tient a tuturor e+er!iiilor, pro0lemelor matemati!e, pentru %ormarea &i !onsolidarea repre$entrilor matemati!e si apli!area imediat 'n pra!ti!a a!tivitilor din gradini( %amilie. Folosirea )udi!ioas 'n !adrul a!tivitilor a metodei e+er!iiului !ontri0uie la de$voltarea g ndirii, a independenei 'n a!tiune, 'n mi&!ri. 3n a!ela&i timp, se stimulea$ a!tiviti !reatoare &i se !reea$ !ondiii pentru de$voltarea aptitudinilor !opiilor, %ie!are e+ers nd mai mult 'n dire!ia 'n !are(i pla!e.

5-2 6etode )oderne Ca metode moderne se apli! 'n pra!ti! algorit)i%area, )odelarea, proble)ati%area, 'nv(!area prin descoperire i tratarea di,eren!iat(6odelarea 'n tiin!( i tehnic(. 2rin model se inelege un sistem mai simplu, ela0orat !a un 'nlo!uitor a unui sistem mai !omple+ ( originalul) &i !are, pe 0a$a analogiei lui !u sistemul original, serve&te !a mi)lo! de a studia indire!t proprietile &i trans%ormrile posi0ile ale sistemului original. /e!i, prin modelare se 'nelege metoda de a !er!eta o0ie!te &i %enomene din natur &i so!ietate !u a)utorul modelelor. Modelarea presupune, !a metod de predare, %olosirea modelelor 'n !adrul a!tivitilor de predare('nvare, prin!ipala %un!tie av nd(o !ea demonstrativ &i !ognitiv. Modelul, de %apt, ilustrea$ o0ie!tul original prin %elul !um este !on!eput, !on%e!ionat, pre$entat !opiilor spre o0servaie, pentru a(i des!operi !ara!teristi!ile su0 aspe!tele eseniale, !onduse de edu!atoare spre intuiia !opilului. Modelarea '&i are e%e!tul 'n !adrul a!tivitilor de e+er!itii gra%i!e, desen, pentru a apre!ia 'n spe!ial proporia dintre o0ie!te, av nd un pun!t de reper sta0ilit de edu!atoare (modela), !on%e!ii et!.). Proble)ati%area a!east metod presupune !rearea unor situaii pro0lemati!e, !are antrenea$ &i o%er !opiilor posi0ilitatea de a surprinde di%erene, relaii dintre o0ie!tele si %enomenele realitii, 'ntre !uno&tiinele anterioare &i noile !uno&tine, prin soluii pe !are ei 'n&i&i le

ela0orea$ su0 indrumarea edu!atoarei. Ceea !e !ara!teri$ea$ pro0lemati$area este !rearea unor situaii !on%li!tuale, pro0lemati!e 'n g ndirea !opilului. 9!este situaii apar atun!i ! nd !opilul o0serv un de$a!ord 'ntre anumite !uno&tine &i pro0lema !are se !ere a %' re$olvat, indi%erent de !ategoria de a!tivitate (a!tivitti matemati!e, !unoa&terea mediului), ! nd este pus 'n situaia de a alege din !uno&tinele sale numai pe !ele !are(1 a)ut s re$olve o pro0lem dat sau ! nd e+ist !ontradi!ii 'ntre modul de re$olvare teoreti! &i !el de re$olvare pra!ti! a unei pro0leme. 3n !adrul a!tivitilor de de$voltare a vor0irii, pro0lemati$area se poate apli!a 'n !adrul )o!urilor dida!ti!e orale, e+emplu5 @Ehi!e&te !e(am gsit@. *du!atoarea %ormulea$ intenionat propo$iii !u nonsens, iar !opiilor le revine sar!ina de a repeta si !ore!ta e+primarea &i sensul ade!vat al !uvintelor 'n propo$iie. 7lgorit)i%area este metoda !are se 0a$ea$ pe !u!eririle psihologi!e privitoare la operativitatea g ndirii. 4n algoritm este un pro!edeu, o regul 0ine determinat de a re$olva o pro0lem tipi!. /a! algoritmul este urmat !ore!t, dup un anumit numr de operaii, se va gsi 'n mod !ert soluia pro0lemei. ,e pune 'ntre0area da! putem transpune &i 'n 'nvm ntul pre&!olar a!east metod. *+er!iiile de %ormare de grupe de o0ie!te dup un anumit !riteriu, de %ormare de pere!hi, de aran)are 'n &ir !res!tor si des!res!tor a grupelor de o0ie!te sunt de %apt niste algoritmi pe !are !opiii i(au 'nsu&it 'n mod !on&tient. *ste important !a 'n %ormarea algoritmilor s se respe!te dou momente eseniale5 %i+area lor &i apli!area repetat. *du!atoarea tre0uie s apre!ie$e )ust %olosirea algoritmilor, s elimine pro0lemele stereotipe, me!ani!e, !are nu !ondu! la de$voltarea g ndirii, a !reativitii. >nva!area prin descoperire. 2entru !a 'n pro!esul de 'nvm nt !opilul s devin ! t mai a!tiv &i mun!a s(&i imprime un !ara!ter !reator, edu!atoarea !aut permanent noi metode si pro!edee !are s vin 'n spri)inul su prin des!operirea noului. 4na din a!este metode e%i!iente si !reative este @ 'nvarea prin des!operire @. 9!east metod o%er !uno&tine dura0ile, solide av nd 'n prim plan de$voltarea g ndirii, !reativitatea &i nu memori$area, o0lig !opilul s nu se mulumeas! !u !e i se spune, !i s ai0 g ndire !riti!, o0ie!tiv, dis!iplinat &i !ere un volum de o0servaii, anali$e, apre!ieri, tre!erea de la anali$ la sinte$, de la !on!ret la a0stra!t, de$volt perseverenta, vointa, modelea$ aptitudinile de investigaie. 9!east metod se apli! in nd !ont de nivelul de$voltrii psiho%i$i!e &i intele!tuale ale !opiilor, alt%el du!e la e&e! sau nea!!esi0ilitate, sau la !on%u$ii. 3n !adrul a!tivitilor de !unoa&tere a mediului, !opiii pot des!operi prin e+periene e%e!tuate 'mpreun !u edu!atoarea5 'nsm narea gr ului, !re&terea lui !u toate etapele de$voltrii, p na la !oa!erea 0o0ului de gr u &i apoi anali$a a!estuia pe 0a$a o0servaiei &i demonstraiei. 3n !adrul a!tivitiilor de de$voltare a vor0irii, !opiii des!oper alte modalitti sau !ara!teristi!i !e i se pot atri0ui

unui persona) sau o0ie!t 'n dis!uie, des!operiri reali$ate de ei &i !onduse !u mult ta!t de edu!atoare prin e%e!tul s!ontat. 2rintre metodele moderne apli!ate !opiilor amintes!5 ( 6etoda acvariului( este o tehni! !e evaluea$ !omportamentul pre&!olarului 'n timpul unei a!tiviti de 'nvare organi$at in grup pre!um &i evaluarea !omportamentului 'ntregului grup. ;0ie!tivul a!estei metode este re$olvarea !reativ a unei sar!ini de 'nvare &i evaluarea !omportamentelor individuale &i de grup. ( 0ehnica bla%onului propune !ompletarea !ompartimentelor unei s!heme !u desene, )etoane, !uvinte sau propo$iii !are pre$int sinte$a unui aspe!t real. ;0ie!tive5 (identi%i!area !ara!teristi!ilor unei teme su0 %orm sim0oli! sau s!ris6 ( ( reali$area unei sar!ini !omune 'ntr(un timp dat, 'ntr(o atmos%er rela+ant &i !ooperant. Cvintetul este o metod de re%le!ie !e !onst 'n !rearea a !in!i versuri respe!t nd !in!i reguli 'n s!opul de a sinteti$a !oninutul unei teme a0ordate. *ste tehni!a prin !are se re$um &i sinteti$ea$ !uno&tine , in%ormaii, sentimente si !onvingeri. Cvintetul este o poe$ie !u A versuri. ;0ie!tive urmrite5 (s sinteti$e$e !uno&tinele &i in%ormaiile despre un su0ie!t6 ( sa e+prime g nduri , idei, sentimente personale asupra su0ie!tului prin intermediul !uv ntului. ( +otus( este o modalitate intera!tiv de lu!ru 'n grup !are o%er posi0ilitatea sta0ilirii de relaii 'ntre noiuni pe 0a$a unei teme prin!ipale din !are deriv alte opt teme. ;0ie!tive5 stimularea inteligenelor multiple &i a potenialului !reativ 'n a!tiviti individuale &i de grup pe teme din domenii di%erite. Pira)ida i dia)antul au !a o0ie!tiv de$voltarea !apa!itii de a >sinteti$a" prin!ipalele pro0leme, in%ormaii, idei ale unei teme date sau unui te+t literar.

Capitolul 55 6etode didactice 'n activit(!ile cu scop de educarea li)bajului 55 4- 6etode speci,ice ,olosite 'n cadrul activit(!ilor liber-creative din gr(dini!(

3n lu!rarea mea m(am oprit 'n prin!ipal la a!tivitile li0er !reative &i la unele aspe!te privind de$voltarea lim0a)ului. /intre metodele pre$entate 'n !adrul a!tivitatilor li0er(!reative, !ele mai utili$ate sunt5 e+pli!aia, !onversaia, e+er!iiul. 9!tivitatea dida!ti! de dimineat se des%asoar 'n %un!ie de !entrele de interes produse 'n !adrul a!tivitii@ %rontale diri)ate @ !u @ tema @ si @ su0tema @ pre!i$at la 'n!eputul %ie!rei sptm ni. Ca se!toare5 ,e!tor @&tiint@ ,e!tor @Constru!ii@ ,e!tor @1o!uri !u rol@ 1o!uri de mas ,e!tor @Hi0liote!@ ,e!tor @9rt@ 9!este se!toare !onstituie di%erite tipuri de )o!uri, tin nd seama de o0ie!tivele spe!i%'!e %ie!rui se!tor al !entrului de interes (teme, su0teme 'n dis!uie, 'n o0servaie), ! t &i 'n domeniul din !are se inspir a!estea. ;rgani$area si des%&urarea )o!urilor la li0era alegere (a!tivitatea dida!ti! de dimineat) nu poate %i e%i!ient da! nu se ine seama de metodologia de lu!ru &i pregtirea lor pe 0a$a unei s!heme o0ie!tive !on!ret a0ordate. 3n organi$area si 'ndrumarea a!estora se va ine seama de ne!esitatea 'ndrumrii a!tivitii la alegere5 2rin!ipiul organi$rii &i 'ndrumrii la alegere5 ( ( ( ( prin!ipiul li0erei opiuni6 prin!ipiul ierarhi$rii o0ie!tivelor operaionale6 prin!ipiul 'ndrumrii sistemati!e6 prin!ipiul a!tivi$rii. pun!te pre!ise de reper 'n sta0ilirea o0ie!tivelor spre reali$are, 2rograma a!tivitaii instru!tiv(edu!ative 'n Erdinia de Copii propune reali$area a!estora pe

Preg(tirea activit(!ii la alegere& ( 2regtirea !adrului spe!i%i! la alegere. 9biectivele activit(!ii la alegere& ( ( ;0ie!tive generale6 ;0ie!tive spe!iale ( parti!ulare)6

;0ie!tive generale &i spe!i%i!e.

Con!inutul activit(!ii la alegere& a. Cara!terul de larg des!hidere a programei a!tivittii la alegere6 0. Coninutul a!tivittii la alegere pe grupe de v rsta. 1o!uri sim0oli!e, )o! !u reguli, o!upaii individuale &i !u grupuri mi!i de !opii. 9rgani%area si 'ndru)area jocurilor evaluate& a. 1o!uri de !reatie !u su0ie!te din viata !otidian6 0. 1o!uri !u su0ie!te din 0asme si pove&ti ()o!urile dramati$rii)6 !. 1o!uri !u reguli ()o!uri simple)6 d. 1o!uri distra!tive, )o!uri ha$lii, )o!uri de atentie, )o!uri de perspi!a!itate, )o!uri de e+presie a%e!tiv. :e,eriri speciale ale obiectivelor i con!inutul jocurilor la libera alegere 9biective generale *+tinderea s%erei de !uprindere a !oninutului a!tivitii la alegere pe 0a$a repre$entrilor a!umulate despre realitatea 'n!on)urtoare, prin !onta!tul divers, nemi)lo!it sau prin e+er!itarea sistemati! &i !ontinu a in%luenelor instru!tiv( edu!ative. 2ra!ti!a susinut a )o!urilor sim0oli!e prin a0ordarea !reativ a unei temati!i variate &i prin reprodu!erea sim0oli! a a!iunilor &i a relaiilor so!iale tot mai !omple+e, asimilate 'n pro!esul !unoa&terii. ,timularea aptitudinilor de !ola0orare original a )o!urilor sim0oli!e !u su0ie!te din viaa !otidian &i !u su0ie!te din pove&ti &i 0asme !unos!ute &i de organi$area pra!ti! a a!estora 'n sensul !rerii atmos%erei de )o!, al reparti$rii rolurilor, al interpretrii a!estora ! t mai veridi! &i 'n sensul des%&urrii a!iunilor 'n toat !omple+itatea lor. Formarea !apa!itilor !opiilor de a pra!ti!a 'n mod independent sau su0 !ondu!erea liderilor %ormali a )o!urilor !u reguli !e pot %i introduse 'n repertoriul ludi! !u u&urin. /e$voltarea !apa!itiilor intele!tuale, morale, esteti!e &i %i$i!e prin antrenarea !opiilor la variate a!tiviti optionale su0 %orma )o!ului sim0oli! &i a )o!ului !u reguli &i 'n spiritul )o!ului prin !re&terea ponderii o!upaiilor ludi!e !u %inaliti pra!ti!e. /e$voltarea prin )o! &i e+er!iii a g ndirii &i imaginaiei !reatoare, a !apa!itii de a e%e!tua 'n a!iunea de )o! operaii simple de anali$, sinte$, !omparaie, generali$are &i a0stra!ti$are, !on!reti$are, 'n perspe!tiva %amiliari$rii !opiilor !u a!tiviti de tip &!olar.

Dalori%i!area tuturor a!tivitilor la alegere 'n s!opul 'm0ogirii &i ad n!irii !unoa&terii, al 'nsu&irii lim0ii materne, al intensi%i!rii, !omuni!rii &i auto!omuni!rii, ! t &i 'n s!opul lrgirii relaiilor de !ooperare, !a premis a reali$rii lor. 4. "#e)pli,ic(ri de jocuri de di,erite tipuri& aBocuri si)bolice& @/e(a mmi!ile@ @/e(a %amilia@ @/e(a &antierul de !onstru!ii@et!. bBocuri de construc!ie& @Casa 0uni!ilor@ @Erdinia noastr@ @Cartierul nostru@ @,atul nostru@. cBocuri cu subiecte din povesti i bas)e& 1o!ul dramati$rii @/e(a s!u%ia ro&ie@ @/e(a !apra !u trei ie$i@ @/e(a pungua !u doi 0ani@ /ramati$ri @9notimpurile@ @,area 'n 0u!ate@ @Iedul !u trei !apre@ @Ereierele &i %urni!a et!. 2- Bocuri de )icare @Gupul si v ntorul@ @? nduni!a '&i !aut !ui0ul@ @E &tele si vulpea@ @Hros!uele sar 'n la!@ Bocuri sportive i distractive @Mingea la !pitan@ @;!he&te inta@ @/e(a !aii &i !lreii@ @2rindem %luturi@

@9tinge !lopoelul@ @Ie dm 'n leagn@ ?- Bocuri de circula!ie rutier( @9tenie la sema%or@ @,top ro&u, tre!i pe verde@ @/e(a polii&tii@ @- Bocuri sen%oriale @,a!uleul %erme!at@ @Ehi!i !e %orm are@ @,pune !um este@ @Ehi!i din !e este %!ut@ Bocuri pentru de%voltarea sensibilita!ii vi%uale @Ehi!i !e !uloare se potrive&te@ @9&ea$ la !uloarea potrivit@ @9rat(mi !uloarea pe !are s i(o spun@ @Cine are a!eea&i !uloare@ Bocuri pentru de%voltarea sensibilit(!ii auditive @/es!hide ure!hea 0ine@ @Ehi!i !ine te(a strigatC@ @Ehi!i !ine este la tele%on@ Bocuri pentru de%voltarea sensibilit(!ii gustativ-ol,active @Ehi!i !e(ai gustatC@ @Ce a !umprat mama de la piaC@ @Ce %loare am mirosit@ @,pune !e gust areC@ A- Bocuri intelectuale a- Bocuri de sti)ulare a co)unic(rii orale @2oveste&te !e(ai visat@ @2oveste&te !um i(ai petre!ut va!ana@ b- Bocuri de e#ersare a pronun!iei corecte @,pune la %el !a mine@ @, %a!em !a &arpele@ @,e aude sirena@

@C nte!ul greiera&ului@ @Co!o&ul &i gina@ @Huni!a toar!e@ c- Bocuri de aten!ie i de orientare spa!ial( @Ehi!i !e )u!rie am as!uns@ @Ease&te lo!ul potrivit@ @4nde am a&e$at ppu&a@ @9&ea$ ursuleul unde ii spun@ @,pune(mi ve!inii ti@ d- Bocuri de reali%are a abstracti%(rii i generali%(rii @Cum se numes! toate a!estea la un lo!@ @Cine poate %a!e mai multe grupe@ @Ehi!i la !e !uv nt m(am g ndit@ @9lege imaginile@ e- Bocuri pentru de%voltarea perspicacit(!ii @Ease&te drumul lui Erivei spre !us!@ @Care masin a)unge mai repede la tineC@ @*ste !eva gre&it 'n ta0louC@ @Ce se potrive&teC@ @4nde este mai mult apC@ ,- Bocuri pentru de%voltarea i)agina!iei @,pune mai departe@ @Jai s %a!em o poveste@ @Ce s(a 'nt mplat mai departeC@ g- Bocuri pentru de%voltarea proceselor de inhibi!ie voluntar( i a autocontrolului @1o!ul mut@ @,us()os@ @B0oar ( $0oar@ @/e(a visul@et!. Bocuri logico-)ate)atice @9&ea$a la !asua potrivit@ @Kantierul de !onstru!ii@

@:renul !u o di%erena@ @Ce pies lipse&teC@ Bocuri de cunoatere a )ediului 'nconjur(tor @C nd se 'nt mplC@ @, %a!em un ta0lou de iarn@ @/upa mine !ine vineC@ Bocuri de )icare cu te#t i c*nt @4rsuleuldoarme@ @Ganul@ @/ansulro$elor@ @Laranul e pe ! mp@ Bocuri pentru 'nsuirea de co)portare )orale @, sr0torim $iua !olegilor@ @Ga teatru@ @9vem oaspei la mas@ /e&i a!tivitile sunt li0er(!reative, !opiii se mani%est li0er, totu&i, edu!atoarea %olose&te o serie de metode spe!i%i!e. 9!estea sunt e+pli!aia, demonstraia, !onversaia &i e+er!iiul. 1o!urile propriu($ise, o!upaiile ludi!e si e+er!iiile()o!, )udi!ios %olosite &i la a!east v rst, 'n etapa !onsa!rat )o!ului !a %orm de a!tivitate instru!tiv( edu!ativ, tre0uie s se remar!e su0 aspe!tul !on!eperii prin riguro$itate stiinti%i!o(metodi!, iar su0 aspe!tul %inalitii pra!ti!e prin ma+ima e%i!ien %ormativ. Ga toate grupele, )o!urile !opiilor nu tre0uie sa %ie privite !a o simpl )oa!, !i !a o a!tivitate g ndit, proie!tat mental )udi!ios, 'ndrumat di%erenial 'n %un!ie de o0ie!tivele sta0ilite, de natura a!tivitilor &i de individuali$area a!estora. 9pli!area noii programe, !u !omentarea 'ntregii a!tiviti instru!tiv( edu!ative pe @!entre de interes@, !ontri0uie la moderni$area &i restru!turarea 'ntregii a!tiviti edu!aionale. 9!tivitatea dida!ti! de diminea se des%a&oar pe se!toare, are drept arii de stimulare !on!entrate pe urmatoarele domenii5 &tiint, art, !onstru!ie, )o!uri !u rol, )o! de mas, 0i0liote!. 9!este arii de stimulare !on!entrea$ des%asurarea )o!ului la li0era alegere, pe un su0ie!t presta0ilit, dar o%er largi posi0iliti de mani%estare li0er a !opilului, to!mai prin varietatea de organi$are &i des%surare a a!estuia. 2rin redu!erea numrului de a!tivitti %rontale diri)ate 'n %ormarea ariilor de stimulare, se o%er !opiilor largi posi0iliti de a!hi$iii de !uno&tine, deprinderi de mun! intele!tual, pra!ti!, ! t &i %ormarea a0ilitilor &i a !omportamentelor dup posi0ilitatea de a!iune a %ie!rui !opil.

/a! sunt riguros organi$ate, vor o%eri %ie!rui !opil teren, !adru de mani%estare larg, %avora0il, iar printr(o atenie &i orientare !u ta!t edu!ativ, %ie!are !opil va %i adus la nivelul de de$voltare normal a unui !opil de A(7 ani. ; importan deose0it 'n des%surarea a!estor a!tiviti, arii de stimulare, are organi$area slii, a spaiului grupei pe !entre de interes (arii de stimulare), !are de%inite si 0ine e!hipate, pun in mi&!are sensi0ilitatea &i a!tivitatea !opilului. 3n organi$area ariilor de stimulare este ne!esar s se ina seama de $ona de des%&urare, s se !ree$e spaiu su%i!ient, 'n spe!ial pentru aria @0i0liote!@ sau a @)o!ului de mas@. 3n %olosirea materialului se porneste de la e+periena de viat &i lim0a) a !opiilor, )u!riile tre0uie s !orespund nu numai posi0ilitilor de antrenare 'n di%erite tipuri de )o!, dar &i a v rstelor &i nivelului de de$voltare psihi! a !opiilor 2rin manipularea )u!riilor, materialul !u !are !opilul emite )ude!i, de!i$ii, !ompar &i deose0e&te, 'nvat s as!ulte &i s se !on!entre$e. *le asigur tre!erea de la viaa instru!tiv, ego!entri!, la des!hiderea spre lumea so!ial, de a &tii uneori s uite de sine pentru a 'nelege &i a se a)uta re!ipro!. 2rin %olosirea, 'n !adrul ariilor de stimulare, a unui material variat &i ade!vat, prin antrenarea tuturor !opiilor unui grup, grupe, se evit 'nsu&irea me!ani! de !uno&tine, iar !opilul este mai a!tiv &i 'nvat din pl!erea de a se )u!a. /es%&urarea )o!urilor pe arii de stimulare asigur o str ns legatur 'ntre !eea !e se lu!rea$ pe mi!rogrupuri &i 'n !omun, pentru a o%eri !opilului o adaptare individual &i so!ial, pentru a %a!e legatura !u 'nvarea de tip &!olar. 3m0inarea a!tivitailor pe mi!rogrupuri !u a!tivitatea !omun o%er !ondiii de reali$are a o0ie!tivelor pe !are a!tivitatea individuali$at nu le poate reali$a total. *du!atoarea va apre!ia modul de des%&urare li0er diri)at sau semidiri)at. 9!este stru!turi de a!tiviti promovea$ )o!ul !a a!tivitate %undamental &i asigur5 ( ( a!!esul li0er &i dire!t la )u!rii, materiale, truse, unelte6 %ormarea unor deprinderi de !onduit ale !opiilor 'n timpul )o!ului, unor deprinderi de a(&i lua ( %ormarea deprinderilor de !omuni!are 'n mod li0er 'ntre ei, %r s strige sau s se produ! $gomote, $gomote de !ooperare !u partenerii de )o!, de a(&i distri0ui &i asuma roluri ast%el 'n! t %ie!are s ai0 a!!es la interpretare. *du!atoarei i se o%er o!a$ia de a !onstata pri!eperile &i deprinderile %ormate, pre!um &i la!unele a!estora, av nd posi0ilitatea s se de%ineas! elementele spe!i%i!e prin !are tre0uie s intervin 'n 'ndrumrile individuale ne!esare.

singuri )u!riile sau alte materiale &i de a le rea&e$a 'n ordine la lo!ul lor.

9legerea ariilor de stimulare se %a!e 'n %un!ie de o0ie!tivele pe !are dorim s le reali$e$e !opilul (a !entrului de interes, tema, su0tema !are preo!up sptam nal edu!atoarea ( grupa) e&alonate pe !in!i $ile lu!ratoare a sptam nii. /es%&urarea ariilor de stimulare !um ar %i5 9ria )o!ului !u rol, 9ria )o!ului de mas, 9ria 0i0liote!, 9ria &tiin, !ondu!e la %ormarea repre$entrii !opiilor su0 aspe!tele eseniale ale !unoa&terii o0ie!telor, animalelor, plantelor, anotimpurilor, v rstelor. :oate a!estea sunt !a o !ompletare a !uno&tinelor a!umulate 'n !adrul a!tivitii %rontale diri)ate, a des!operirii unor valene proprii a su0ie!ilor, a %olosirii unei game variate de materiale din natur sau !on%e!ionate de !opii, rspun$ nd tuturor !entrelor &i !ondu! nd !opilul spre o personalitate multilateral, !uno&tine, deprinderi !are se %ormea$, !onsolidea$ &i veri%i! 'n a!est mod edu!atia.

C7P-55 2 :olul )etodelor didactice in de%voltarea li)bajului si preg(tirea pentru coal( 2rin natura ei, lim0a este un sistem de semne organi$ate riguros si determinate de s!opul suprem al !omuni!arii umane. /in a!est unghi, la o anali$ atent, devine vi$i0il organi$area materialului de !onstru!ie, %ie la nivelul enunului, %ie la !el al unitii de !omuni!are. Copilul se deprinde !u a!este !ara!teristi!i intuitive, la v rsta ! nd i se %ormea$ primele a0iliti de !omuni!are. 9!estea &i le va per%e!iona &i !on&tienti$a odat !u regimul &!olar !are utili$ea$ %un!ia metalingvisti! &i prin a!easta tradu!em 'n lim0a) dida!ti! o realitate instrumental a0stra!t. 3nvaarea se 'ntemeia$, de!i, pe a!hi$iiile spontane din anii pre&!olaritii, %r a reali$a o delimitare net a a!estor dou %a$e. 1ean 2iaget spusese autoritar5 @:oate !onduitele !omport un aspe!t 'nns!ut &i unul do0 ndit, dar nu se &tie unde se a%l %rontiera dintre ele@6 este %ires! s %ie a&a, pentru ! o nou a!hi$iie se !lde&te pe un sistem de !uno&tine &i deprinderi sedimentat de)a &i nu pe un teren gol. *ste !unos!ut %aptul ! %ormarea !apa!itilor operaionale &i %un!ionale repre$int o pro0lem important 'n !adrul %ormrii intele!tuale. Fun!iile mintale apar &i se maturi$ea$ di%erit, de a!eea 'nvarea lim0a)ului &i a anumitor %orme de raionament sunt posi0ile numai atun!i ! nd a!este %un!ii au atins un anumit grad de de$voltare &i maturi$are. 3nsu&irea lim0ii materne repre$int un element esenial pentru asimilarea de !uno&tine, pentru %ormarea deprinderilor &i pri!eperilor. Fr lim0a) nu este posi0il g ndirea &i 'nvarea. Eri)a pentru 'nsu&irea &i %olosirea !ore!t a lim0ii se !orelea$ !u preo!uparea pentru depistarea &i !er!etarea tul0urrilor de vor0ire.

3n gradini, 'nvaarea oral a lim0ii !onstituie un instrument indispensa0il pentru 'nvarea !ititului &i s!risului. Gim0a de @ne'nlo!uit !u alta@ (Eeorge ,ion) este un %agure de miere %iltrat prin ra$e de su%let &i @!urge prin vea! pentru a a)unge 'n viers o nuant de graiuri &i !umini@ (:udor 9rghe$i). Cer!etrile psihologi!e au artat, iar e+periena mun!ii dida!ti!e din grdini !on%irm, ! de$voltarea vor0irii !opiilor, a lim0a)ului, 'n spe!ial, are lo! su0 in%luena mediului &i a edu!aiei. 9!est lu!ru se reali$ea$ !u e%'!ien optim 'n !adrul 'ntregului program din gradini, 'n pro!esul relaiilor !opil(!opil &i !opil(edu!atoare, pe 0a$a e+perienei !ognitive !ptate. Copilul vine 'n grdini !u anume !ompetent lingvisti!, garania integrrii so!iale &i !ondiie a do0 ndirii per%ormanei lingvisti!e. ?espe!t nd o0ie!tivele su0 aspe!t %oneti!, su0 aspe!t le+i!al, su0 aspe!t al stru!turii gramati!ale, al !omuni!rii orale, al e+presivitii vor0irii, &i totodat parti!ularitile psihologi!e ale lim0a)ului !u !eea !e este !ara!teristi! 'n a!est sens, a!estea se materiali$ea$, se reali$ea$. 3nsusirea lim0ii materne se reali$ea$ prin respe!tarea unor reguli (%oneti!e, le+i!ale, mor%ologi!e &i sinta!ti!e). Fun!ia esenial a lim0a)ului este !omuni!area, !u !ele dou aspe!te5 lim0a) interior, lim0a) e+terior. 'n perioada pre&!olaritii !opilul 'nva lim0a)ul prin !are '&i e+prim dorinele, nevoile, g ndirile, emoiile, inteniile sale. Ga v rsta pre&!olar, lim0a)ul !apt noi valene &i permite !opilului s reali$e$e relaii !omple+e !u adulii &i !u !eilalti !opii, s(&i organi$e$e a!tivitatea psihi!, s(si e+prime ideile &i strile ulterioare, dar &i s 'neleag &i s a!umule$e in%ormaii. 2rin intermediul lim0a)ului, !opilul i&i de$volt propria(i e+perien &i mai !u seam 'nva din e+perienele altora. Cu a)utorul lim0a)ului se %ormea$ &i se organi$ea$ sisteme 'n !are sunt integrate !uno&tinele, !eea !e !ontri0uie la sistemati$area &i la !ompli!area !ondiiilor interioare de %ormare a personalitii. Intervenia adultului asupra de$voltrii vor0irii !opilului se %a!e %ie prin !analele ver0ale, %ie prin !ele o!upaionale, 'n spe!ial prin !ele de organi$are a )o!ului, e+ersrii sau e+e!utrii unor sar!ini. 3n pro!esul !omuni!rii !u adultul, !opilul %olose&te a!ela&i lim0a), dar este original dup %elul !um g nde&te. 3n pro!esul instru!tiv(edu!ativ, prin intermediul lim0a)ului se reali$ea$ transmiterea !uno&tinelor !u noi repre$entri, lim0a)ul este mi)lo! de !omuni!are, mi)lo! de !unoa&tere. 2rin intermediul lim0a)ului, edu!atoarea %a!e !unos!ut !opiilor denumirea lu!rurilor, %enomenelor, a legturilor !au$ale dintre a!estea. *du!atoarea reali$ea$ prin !omuni!area !u !opilul stimularea pro!eselor psihi!e, a g ndirii !u pro!esele ei (anali$, sinte$, !omparatie et!.). Intera!tiunea !ognitiv ver0ali$at a edu!atoarei !u !opilul va %i !u adevarat %ormativ, numai da! 'n

a!east relatie !opilului 'i va %i satis%!ut !urio$itatea &i da! va gasi rspuns la at tea @ne!unos!ute@ ale realittii !u !are vine 'n !onta!t. 3n pro!esul !omuni!rii !opilul '&i %ormea$ &i de$volt viaa a%e!tiv, !u a)utorul !uv ntului, edu!atoarea !ontri0uie la edu!atia esteti! de$volt ndu(i %rumosul din natur, via, so!ietate. 3n !adrul a!tivitilor %rontale diri)ate se vor sele!ta teme !are s !ondu! %amiliari$area !opilului !u de$voltarea vor0irii su0 toate aspe!tele sus amintite, pentru integrarea ! t mai e%i!ient 'n a!tivitatea s!olar. 2entru a re$olva sar!ina prin!ipal, a!eea de a pregti pre&!olarul pentru integrarea a!tiv 'n pro!esul instru!tiv din &!oal, se 'n!ear! gsirea unor soluii, mi)loa!e &i metode e%i!iente !are s !ontri0uie la de$voltarea vor0irii. 3n a!est sens, mi)lo!ul !el mai e%i!ient pentru de$voltarea g ndirii &i a vor0irii !opiilor este )o!ul dida!ti! de de$voltare a vor0irii. 1o!ul dida!ti!, !a %orm spe!i%i! de 'nvtare la v rsta pres!olar, reu&e&te mai 0ine de! t ori!are alt gen de a!tivitate s 'm0ine elementele instru!tive !u !ele edu!ative &i s antrene$e intens !opilul 'n stimularea si e+ersarea )o!ului, %r !a el s !on&tienti$e$e a!est e%ort. 1o!ul dida!ti! reu&e&te, de asemenea, s antrene$e 'n )o! toi !opiii grupei, ast%el ! a!e&tia depun a!ela&i e%ort de g ndire &i e+primare. 9st%el, prin intermediul )o!ului dida!ti!, se %i+ea$ si a!tivea$ vo!a0ularul !opiilor &i !ontri0uie la 'm0unattirea pronuniei, la %ormarea unor noi noiuni. *%i!iena a!estor )o!uri dida!ti!e depinde, 'ns, 'n mare masur de modul 'n !are edu!atoarea &tie s le sele!ione$e, 'n raport !u situaiile !on!rete e+istente 'n grupa pe !are o !ondu!e. 9!east presupune o 0un !unoastere a posi0ilitilor %ie!rui !opil, pre!um &i de%e!telor de vor0ire, ast%el !, 'n %un!ie de a!este realiti, s se a!ione$e &i prin intermediul )o!ului dida!ti! ( e%i!ient mi)lo! de %ormare &i edu!are a !opilului. ?eali$area !u su!!es a o0ie!tivelor propuse 'n !adrul )o!urilor dida!ti!e s(a pornit de la un stadiu apro%undat, in nd seama de spe!i%i!ul )o!ului &i de parti!ularitile evoluiei intele!tuale a !opiilor de v rst pre&!olar. Ga grupa mare, )o!urile dida!ti!e des%surate la 'n!eputul anului &!olar vi$ea$ e+ersarea deprinderii de a i$ola !uvintele din propo$iii prin )o!urile5 @Ce !uvinte am spusC@, @?spunde repede &i 0ine@, @1o!ul !uvintelor@. ,e va !ontinua !u )o!uri de desprire a !uvintelor 'n sila0e &i sunete. *+emplu5 @9lege )etoanele@, )o! !u o0ie!tive !omple+e &i 0ine determinate. ,ar!ina dida!ti! a a!estui )o! !onst 'n re!unoa&terea &i denumirea o0ie!telor ilustrate, a !ror denumire este %ormat dintr(o sila0 sau e+ersarea deprinderii de a %orma propo$iii 'n !are s e+iste !uvinte monosila0i!e &i 0isila0i!e.

2e 0a$a materialului !on!ret pre$entat, !opiii denumes! a!este o0ie!te &i despart !uvintele 'n sila0e, pre!i$ nd ! te sila0e are !uv ntul. 'n !ompli!area )o!ului s(au %olosit %i&e pe !are erau desenate di%erite o0ie!te &i s(a !erut !opiilor s desene$e 'n dreptul %ie!rei imagini at tea liniue ! te sila0e are !uv ntul !orespun$tor. 2entru veri%i!area a!estor !uno&tine, atun!i ! nd !opiii sunt %amiliari$ai !u sila0a &i sunetul &i stap nes! tehni!a de separare a propo$iiei 'n !uvinte, sila0e &i sunete, se poate organi$a la grupa mare un )o! dida!ti! de evaluare a !uno&tinelor5 )o!ul @Cine &tie mai 0ineC@, unde se pot %olosi !a material dida!ti! )etoane !u %ru!te, legume, animale, un %lanelogra% ( ilustraie. 1o!ul se des%soar av nd ! te un !ondu!tor. ,e nume&te din %ie!are e!hip ! te un !opil pentru a alege de pe masa edu!atoarei imagini a !aror denumire 'n!epe !u un anumit sunet, pe !are s le a&e$e pe %lanelogra%. Copiii !are aleg !ore!t &i integral )etoanele &i se 'n!adrea$ 'n timp ! stig o 0ulin pentru e!hipa lor. 9 doua !erint a )o!ului !onst 'n taierea !u o linie a noiunilor a !ror denumire 'n!epe !u sunetul dat. 1o!ul !uprinde trei !erinte, !ea de a treia !erint !onst nd 'n alegerea de !tre %ie!are grup a !uvintelor pre%erate (3(M !uvinte) &i desprtirea lor 'n sila0e. 9!est )o! asigur parti!iparea a!tiv &i individuali$at a %ie!arui !opil 'n sar!inile date, '&i 'nsu&es! semni%i!aia !uv ntului, adi! notiunile !are se s!him0, se 'm0oges! &i se pre!i$ea$ treptat, pe masura a!umulrii e+perienei &i a per%e!ionrii operaiilor g ndirii. 2re&!olarii nu 'nvat regulile gramati!ale, nu !unos! de%iniii, nu stiu !e este su0stantivul, ver0ul, de!linarea, dar respe!t a!este reguli de vor0ire, deoare!e at t prin )o! ! t &i prin modelul de vor0ire !ore!t sunt antrenai s le !unoas!, !ore!t ndu(i doar atun!i ! nd gre&es!. 3ntru! t la !opii se o0serv deseori %olosirea gre&it a %ormelor de genitiv &i dativ (ei pun deseori 'ntre0ri de genul5 @9 lu !ui sunt !rileC@ sau @9 lu !ine este um0relaC@), pentru 'nlturarea a!estor de%e!te se pot des%&ura )o!uri dida!ti!e !a5 @9 !ui hran esteC@, @9 !ui 'm0r!minte esteC@, pun ndu(i de %ie!are dat pe !opii 'n situaia de a %olosi !ore!t desinenele !au$ale, ! t &i 'ntre0rile !orespun$toare a!estor !a$uri. ,e urmre&te, totodat, de$voltarea ateniei vi$uale &i a !apa!itii de anali$. ,ar!ina dida!ti! pentru )o!ul @9 !ui hran esteC@ este de a %ormula un rspuns !orespun$tor 'ntre0rii &i de a re!unoa&te hrana &i animalele !are o %oloses!. 1o!ul presupune e+istena 'n %aa %ie!rui !opil a unei imagini repre$ent nd un animal, imaginile repre$ent nd hrana lor a%l ndu(se pe masa edu!atoarei. ,e !ere !opiilor s intuias! imaginea dat de edu!atoare &i imaginile din %aa lor &i se e+pli! regula. Ga 'ntre0area @9 !ui hran esteC@, !opilul !are are 'n %a repre$entarea animalului respe!tiv tre0uie s raspund, %ormul nd !ore!t propo$iia.

*+emplu5 @Mor!ovul este hrana iepura&ului@, @Iar0a este hrana va!ii@, @9luna este hrana veveriei@. 2rin a!est )o! se urmareste e+primarea !ore!t a %ormelor de genitiv mas!ulin &i %eminin la numrul singular &i plural. 2ornind gradat, de la )o!ul 'n !are s(a sta0ilit numai a!ordul !omplet (gen, numr &i !a$ ), !opiii !apt deprinderea de a %olosi a!ordul gramati!al pentru toate prile de vor0ire. 2rin )o!ul dida!ti! @?spunde repede &i 0ine@ se urmre&te %ormarea deprinderilor de a reali$a 'n timpul vor0irii a!ordul !ore!t 'ntre determinant &i determinat ('ntre atri0ut &i su0stantiv, 'ntre su0ie!t &i predi!at), pre!um &i pre!i$area &i a!tivi$area vo!a0ularului privind unele !uvinte !u sens !ontrar. 3n partea a doua a a!estui )o! se %olose&te 0anda de magneto%on, pe !are au %ost 'nregistrate propo$itii !uprin$ nd ad)e!tive a!ordate !ore!t !u su0stantive, de e+emplu5 @Maria este o %at harni!@. 3n timp limitat, !opilul numit de edu!atoare rspunde !u a!eea&i propo$iie, gsind 'ns antonimul ad)e!tivului enunat. 9!elea&i ad)e!tive 'nsoes!, 'n !ontinuare, un su0stantiv la mas!ulin, de e+emplu5 @9ndrei este un 0iat harni!@, @9ndrei este un 0iat lenes@. 9!est )o! !ontri0uie &i la de$voltarea intele!tual a pre&!olarilor. 2entru de$voltarea !apa!itii de sinte$, se mai pot des%&ura diverse )o!uri dida!ti!e !are stimulea$ !reativitatea !opiilor 'n e+primarea oral &i le 'm0oge&te vo!a0ularul a!tiv. 9st%el, prin )o!ul dida!ti! @Cite&te 'n !rti!i!@ se urmre&te %ormarea deprinderilor de a !ompune o s!urt povestire. 1o!urile dida!ti!e pentru stimularea unei vor0iri e+presive, %luente, !oerente, au o !ontri0uie deose0it la v rsta pres!olar. 9!um, de$voltarea e+presivitii lim0a)ului presupune !ultivarea !apa!itii de !omuni!are prin e+primarea repre$entrilor din e+periena personal, adaptat la diverse situaii &i la diver&i parteneri. 9v nd 'n vedere ! la de$voltarea e+presivitii lim0a)ului !ontri0uie mai muli %a!tori, !um ar %i5 mimi!a, intonaia, intensitatea vo!ii, ritmul e+punerii, se des%&oar !u !opiii )o!uri !are s(i pun 'n situaia de a utili$a toi a!e&ti %a!tori. 9st%el de )o!uri sunt5 @Ce &tim despre eroul 'ndrgitC@ &i @;glinda %erme!at@. ;0ie!tivele %i+ate 'n a!este )o!uri sunt5 ( ( ( re!unoa&terea persona)ului &i a pove&tii6 !ara!teri$area persona)elor6 redarea unui %ragment din povestea respe!tiv. 2aralel !u organi$area &i des%surarea )o!urilor dida!ti!e, 'n grdini un rol deose0it de important 'l dein )o!urile ( e+er!iii, menite s !ontri0uie la optimi$area sar!inilor &i o0ie!telor programei, la valori%i!area potenelor intele!tuale ale !opiilor.

Importana )o!urilor ( e+er!iiu des%surate 'n gradinit deriv din %aptul ! ele au o in%luent mare asupra de$voltarii lim0a)ului at t su0 aspe!t %oneti!, le+i!al, gramati!al, ! t si e+presivittii vor0irii. Indi%erent de %orma de reali$are, a!tivittile de de$voltare a vor0irii, prin spe!i%i!ul de organi$are si des%surare, stimulea$ !opilul 'n mod !reativ( %ormativ. 2e l ng a!tivittile de )o! dida!ti!, a!tivittile de povestire, memori$are, pove&ti !reate de !opii, povestiri !u un 'n!eput dat de edu!atoare &i !ontinuat de !opii, vor %a!e !opilul s dialoghe$e !u el 'nsu&i si !u realitatea 'n!on)urtoare, apropiindu(1 de a!easta 'n modul !el mai %ires! &i spontan. *du!atoarei 'i revine sar!ina de a !ondu!e, orienta &i !ontri0ui prin @viu grai@, prin relatia edu!atoare ( !opil, prin vor0ire dialogat despre toate ! te sunt, la esteti!a tintei lim0a)ului, a plasti!ittii lui 'n e+primare. 9!tivittile de memori$are !ontri0uie la reali$area dialogului !opilului !u animale 'ndrgite, %luturi, plante, persona)e 'ndrgite, a!tivitti !omune a legturii omului !u !eea !e 'l 'n!on)oar. *le !ontri0uie la !ore!tarea e+primrii gresite, dar &i la %ormarea unui ,lim0a) !oerent, e+presiv, plasti!, 'n msura 'n !are edu!atoarea este un model, pentru !opil, de %elul !um re!it o poe$ie, de modul de a(1 %a!e pe !opil s, 'nteleag te+tele literare pre$entate &i de a %olosi intonaia potrivit &i a da te+tului %inalul ade!vat. *+emple(memori$ari la grupa mare5 @?evedere@ ( M. *mines!u @,omnoroase psrele@ ( M. *mines!u @Bdrean@ ( :. 9rghe$i @Caelu&ul &!hiop@ ( *. Farago Convor0irile temati!e, prin su0ie!tele a0ordate, vin s !omplete$e varietatea temelor posi0ile spre reali$area 'n di%erite domenii, 'n spe!ial a !elor !ognitive de !unoa&tere a mediului5 @Eradinia noastr, 0u!uria !opiilor@ @:oamna pe strada mea@ @9u ple!at psrile !ltoare@ @Ha0a iarna intr(n sat@ @Dine primvara@ @2le!m la &!oal@et!. 9!este !onvor0iri o%er dialogul larg des!his !u edu!atoarea, !u !opilul &i 'i dau posi0ilitatea de a !unoa&te nivelul !uno&tinelor a!umulate &i vo!a0ularul a!tiv al !opiilor. ; !ontri0uie important 'n plan apropiat o are literatura @&tiini%i!o( %antasti!@ !are propune su0ie!te %oarte 'ndrgite de !opii, persona)e !u !are !opilul !omuni!, !are le repre$int &i

'm0oge&te %ante$ia. 2rin e+emli%i!ri !on!rete putem %a!e !opiii s 'neleag !, 'n de!ursul timpului, !eea !e 'n tre!ut era de domeniul %antasti!ului sau a in!redi0ilului, ast$i a!estea sunt lu!ruri reali$a0ile, iar %ante$iile timpului nostru, prin de$voltarea tehni!ii &i a !reaiei, a inveniei umane, pot deveni lu!ruri reali$a0ile. 9!tivitile de memori$are, de povestire a edu!atoarei, )o!uri dida!ti!e, !onvor0irile !ontri0uie 'n mare msur la 'm0ogirea vo!a0ularului, a e+ersrii a!estuia 'n vederea pregtirii !opilului pentru s!oal.

Cap 555-

5)portan!a )etodelor interactive de grup

, pornim odat !u !opiii la des!i%rarea, organi$area &i apli!area metodelor noi 'n a!tivitatea instru!tiv(edu!ativ !are poate %i una !ooperant, modern, a!tiv, %le+i0il, a!!esi0il, pl!ut &i demo!rati!. Dei smulge !u siguran e+!lamaiile !opiilor5 NCe a!tivitate %rumoasO", NCe )o! interesantO", NCe multe am invatO", NC nd mai )u!m )o!ul !u stelueleC", N*u a& dori s %a! un 0la$on al prietenului meu", N*u o 0ul du0l pentru %amilia meaO", N*u o s(l 'nv pe P povestea Q" et!. 2entru a a)unge ai!i, nu este %oarte greu. 9!ionai dire!t O 2ropunei(v un o0ie!tiv5 N,!him0, m s!him0, v s!him0, ?*4K*,CO" Ievoile &i !erinele !opiilor Na!tori" pe s!ena edu!aional pretind das!lilor o s!him0area radi!al a modului de a0ordarea a a!tivitii dida!ti!e. Ioul, ne!unos!utul, !utarea de idei prin metodele intera!tive !on%er a!tivitii Nmister dida!ti!", se !onstituie !a o Naventur a !unoa&terii", 'n !are !opilul e parti!ipant a!tiv pentru ! el 'nt lne&te pro0leme, situaii !omple+e pentru mintea lui de !opil dar 'n grup, prin anali$e, de$0ateri, des!oper rspunsuri la toate 'ntre0rile, re$olv sar!ini de 'nvare, se simte responsa0il &i mulumit la %inalul le!iei. 9!um &tim !u toii ! Nori!ine poate 'nva de oriunde". Copiii primes! prin di%erite !anale, prea multe in%ormaii pe !are nu le rein &i ni!i nu au !apa!itatea de sele!ie a a!estora. 2rin metodele intera!tive de grup, !opiii '&i e+ersea$ !apa!itatea de a sele!ta, !om0ina, 'nva lu!ruri de !are vor avea nevoie 'n viaa de &!olar &i de adult. *%ortul !opiilor tre0uie sa %ie unul intele!tual, de e+ersare a pro!eselor psihi!e &i de !unoa&tere, de a0ordare a altor demersuri

intele!tuale interdis!iplinare de! t !ele !lasi!e, prin studiul mediului !on!ret &i prin !orelaiile ela0orate intera!tiv 'n !are !opiii '&i asum responsa0ilitatea, %ormulea$ &i veri%i! soluii, ela0orea$ sinte$e 'n a!tiviti de grup, intergrup, individual, 'n pere!hi. Ideile, soluiile grupului au 'n!r!tur a%e!tiv &i originalitate, atun!i ! nd se respe!t prin!ipiul %le+i0ilitii. :oate metodele intera!tive de grup ('n spe!ial 6838A, 0rainstroming, 686, &.a.m.d.) stimulea$ !reativitatea, !omuni!area, a!tivi$area tuturor !opiilor &i %ormarea de !apa!iti !a5 spiritul !riti! !onstru!tiv, independen 'n g ndire &i a!iune, gsirea unor idei !reative, 'ndr$nee de re$olvarea a sar!inilor de 'nvare. Fiind pre$entate !a ni&te )o!uri de 'nvare, de !ooperare, distra!tive, nu de !on!entrare, metodele intera!tive 'nva !opiii s re$olve pro0leme !u !are se !on%runt, s ia de!i$ii 'n grup &i s aplane$e !on%li!tele. ,ituaiile de 'nvare, re$olvate prin metode intera!tive de grup de$volt !opiilor g ndirea demo!rati! deoare!e ei e+ersea$ g ndirea !riti! &i 'neleg ! atun!i ! nd anali$ea$ un persona), !omportamentul unui !opil, o %apt, o idee, un eveniment, ei !riti! !omportamentul, ideea, %apta &i nu !riti! persona)ul din poveste sau !opilul, adultul. Metodele 'nva !opiii, ! un !omportament 'nt lnit 'n viaa de $i !u $i poate %i !riti!at pentru a 'nva !um sa(l evitm. *i adu! argumente, gses! soluii, dau s%aturi din !are !u toii 'nva. *ste 'ns important alegerea momentului din le!ie, dintr(o $i, persona)ul !opil &i %apta lui, deoare!e ele repre$int pun!tul !heie 'n reu&ita apli!rii metodei &i nu tre0uie s a%e!te$e !opilul. :o!mai a!esta este pun!tul %orte al metodelor !are introdu! 'n de$0atere !omportamentele reale, !otidiene. /up %ie!are metod apli!at, se pot o0ine per%ormane pe !are !opiii le per!ep &i(i %a! responsa0ili 'n re$olvarea sar!inilor de lu!ru viitoare. Copiii 'neleg &i o0serv ! impli!area lor este di%erit, dar 'n!ura)ai, '&i vor !ultiva dorina de a se impli!a 'n re$olvarea sar!inilor de grup. Erupul 'nelege prin e+er!iiu s nu(&i marginali$e$e partenerii de grup, s ai0 r0dare !u ei e+ers ndu(&i tolerana re!ipro!. Metodele impli! mult ta!t din partea das!lilor, deoare!e tre0uie sa(&i adapte$e stilul dida!ti! 'n %un!ie de tipul de !opil timid, pesimist, agresiv, a!aparator, ner0dtor pentru %ie!are gsind gestul, mimi!a, inter)e!ia, 'ntre0area, s%atul, orientarea, lauda, reinerea, apre!ierea, entu$iasmul 'n !on!ordan !u situaia &i totul va %i !a la !arte. Metodele intera!tive de grup se pot !om0ina 'ntre ele sau !u !ele tradiionale, !u metode din a!eea&i !ategorie, iar metodele tradiionale nu se elimin, se moderni$ea$, se !om0in, se modi%i!, se 'm0untes! &i se adaptea$. /intre o0ie!tivele metodelor intera!tive enumerm5

Formarea sau promovarea unor !aliti europene !e au la 0a$ atitudini &i !ompetene demo!rati!e, sta0ilirea unor relaii inter!ulturale !are au al 0a$ !omuni!are6 3nsu&irea unor !uno&tine, a0iliti, !omportament de 0a$ 'n 'nvarea e%i!ient a unor a0iliti pra!ti!e 'n !ondiii de !ooperare6 /o0 ndirea primelor elemente ale mun!ii intele!tuale 'n vederea !unoa&terii realitii &i a a!tivitii viitoare de 'nvare &!olar6 Impli!area a!tiv &i !reativ a !opiilor pentru stimularea g ndirii produ!tive, a g ndirii divergente, li0ertatea de e+primare a !uno&tinelor, a g ndurilor, a %aptelor6 Formarea deprinderilor !opiilor de a gsi singuri in%ormaii, de a lu!ra 'n e!hip, de a apli!a !uno&tinele 'n di%erite situaii de via, de a !on&tienti$a stilurile de 'nvare pe !are le pre%er (adi! !um 'nva o poe$ie, o poveste, !um reali$ea$ un desen, o !onstru!ie et!., !el mai repede)6 ?eali$area unor o0ie!tive interdis!iplinare, a &ti s !uleag in%ormaii despre o tem dat , a &ti s identi%i!e pro0leme di%erite, a &ti s %a! !one+iuni6 3n!ura)area autonomiei !opilului &i promovarea 'nvm ntului prin !ooperare6 Fo!ali$area strategiilor pe promovarea diversitii ideilor6 Formarea unui sistem de !apa!iti6 Formarea deprinderii de a g ndi !riti!6 Comuni!area pe 0a$a unei tehnologii in%ormaionale, moderne, intera!tive.

3n urma apli!rii a!estor metode, !opiii 'nva s(&i 'mprt&eas! ideile, !apt 'n!redere 'n ei, devin responsa0ili pentru ideile &i a!iunile lor5 ( ( ( ( ( ( ( 'nva s priveas! !riti! mediul so!ial 'n !are trie&te el, %iind parte integrant a a!estuia &i s se des!ur!e 'n situaii reale de via6 'nva !um s 'nvee, printr(un antrenament pl!ut intera!tiv 'n grup6 '&i e+ersea$ !apa!itatea de autoevaluare &i de a evalua alternative &i a lua de!i$ii, de a !riti!a, a testa ipote$e, a re%le!ta6 se !omport !u toleran, a%e!tivitate, sensi0ilitate, !ore!titudine !u !ei din )ur6 'nva s 'nvee !reativ, s nego!ie$e soluiile, ideile, s re$olve o sar!in alturi &i 'mpreun !u ali !opiii6 se !omport !u toleran, a%e!tivitate, sensi0ilitate, !ore!titudine !u !ei din )ur6 'nva s argumente$e, s !aute alternative, s %a! a%irmaii neo0i&nuite, s adrese$e !hiar 'ntre0ri neo0i&nuite, s(&i e+prime g ndurile !reativ, spontan.

9r %i %rumos !a %ie!are das!l s %ie pentru !opiii lui N%ormator" pentru a simi $ilni! a!ea satis%a!ie pe !are i(o d pregtirea pentru a!tivitatea !u !opiii &i mai ales pl!erea de a reali$a o predare8'nvare8evaluare !reativ divers, e%i!ient, atra!tiv, di%ereniat, at t pentru tine !a das!l, ! t &i pentru !opiii. 6etodologia cercet(rii

C7P509+U+ 5;.

9rgani%area cercet(rii

Cer!etarea de %a se in!lude 'n s%era studiilor !alitative urmrind demersul &tiini%i! &i metodologi! al te$elor de spe!ialitate din domeniul pedagogiei pre&!olare. 3n %un!ie de o0ie!tivele propuse urmre&te s pun 'n eviden importana !om0inrii metodelor tradiionale !u !ele moderne 'n edu!area !opiilor de v rst pre&!olar. 5;-4-- 9biectivele cercetarii 1. ?elevana utili$rii metodelor &i pro!edeelor ade!vate 'n vederea adaptrii optime a pre&!olarilor la a!tivitatea &!olar6 R. *videnierea importanei edu!aiei timpurii 'n de$voltarea !omuni!rii ver0ale la !opiii de v rst pre&!olar6 3. ?elie%area importanei a!hi$iionrii unui vo!a0ular ade!vat v rstei, parti!ularitilor &i nevoilor personale ale !opiilor6 M. Identi%i!area gradului de in%luen al mediului needu!ativ asupra de$voltrii a0ilitailor de !omuni!are &i de a!hi$iionare a elementelor de lim0a) la !opilul de v rst pre&!olar, utili$ nd metode dida!ti!e ade!vate.

5pote%a cercetarii Presupun c(& Implementarea unui program de a!tiviti 'n !are se utili$ea$ un set de metode &i tehni!i tradiionale &i moderne spe!i%i!e 'nvm ntului pre&!olar determin 'm0untirea

sesi$a0il a a0ilitilor de !omuni!are !ontri0uind la 'm0ogirea lim0a)ului, 'n vederea adaptrii optime la viaa &!olar.

5;-2-;ariabilele cercet(rii ;ariabile independente 9pli!area unui program de a!hi$iii 'n !are s se 'm0ine armonios metodele dida!ti!e tradiionale &i moderne 'n a!tivitile de !omuni!are. ;ariabile dependente Iivelul de im0untire a a0ilitilor de !omuni!are. Eradul de mani%estare a !apa!itilor de adaptare la viaa &!olar . 5;-?-6etode de cercetare utili%ate 3n !adrul !er!etrii am insistat pe %olosirea urmtoarelor metode5 ana)ne%a, studiul docu)entelor personale, observa!ia, )etoda testelor, e#peri)entul3n !er!etare am %olosit at t metode de !ulegere a datelor ! t &i metode de prelu!rare a datelor pe !are le voi pre$enta su!!int 'n !ontinuare5 Observatia a avut drept s!op surprinderea unor elemente ale !omuni!rii at t 'n a!tivitatile li0er alese 'n !are !opilul se mani%esta spontan &i li0er mai aproape de !eea !e este mai puin !ontrolat &i !en$urat, ! t &i 'n !adrul a!tivitilor !omune des%&urate !u 'ntreaga grup de !opii su0 'ndrumarea dire!t a edu!atoarei. /atele o0inute au %ost !onsemnate &i %olosite mai ales 'n anali$a de !a$. $namneza a vi$at !ulegerea de in%ormaii despre parini, evoluia sar!inii, starea de sntate, despre !ondiiile materiale &i so!io(!ulturale ale %amiliei, despre !alitatea in%luenelor asupra !opilului. %tudiul documentelor personale a %ost menit s !omplete$e datele o0inute prin primele dou metode &i s o%ere o imagine mai !omplet asupra su0ie!ilor investigai. 2e 0a$a studiului do!umentelor personale ale !opiilor s(au o0inut date despre proveniena so!ial ale a!estora, starea lor de sntate, despre relaiile !are e+ist 'n %amilie &i despre nivelul !ultural al prinilor. &estul, proba psihologic. 9!east metod am %olosit(o at t 'n %a$a pre(e+perimental ! t &i 'n %a$a e+perimental, re$ultatele a!esteia o%erindu(mi posi0ilitatea de a o0ine in%ormaii

o0ie!tive asupra de$voltrii psihi!e &i a pregtirii !opilului pentru &!oal, din pun!t de vedere %i$i!, psihi!, a%e!tiv, et!. 'xperimentul a !onstat 'n msurarea e%e!tului produs !a urmare a introdu!erii unuia sau mai multor %a!tori e+perimentali = spre e+emplu utili$area metodelor spe!i%i!e %ie!rei grupe. *+perimentul se des%soar %olosind mai multe tehni!i5 tehni!a grupului, pe !are se e+perimentea$, tehni!a grupelor paralele (e+perimental &i de !ontrol), av nd a!ela&i nivel de !uno&tine, a!ela&i numr de su0ie!i &i %iind egale din pun!t de vedere al v rstei. Instrumente de !er!etare utili$ate :est de evaluare iniial :estul pentru !unoa&terea v rstei psihologi!e a lim0a)ului dupa 9li!e /es!oeudres :est de evaluare %inal

IV. 4.Eantionul de subieci 3n vederea urmririi o0ie!tivelor &i a veri%i!rii ipote$ei spe!i%i!e %ormulate, am !uprins 'n !er!etare un numr de R. de !opii !u v rste !uprinse 'ntre A &i 7 ani !are au %re!ventat 'n anul &!olar R.1.(R.11 grdinia. Erupa e+perimental a !uprins un numr de 1. !opii !u v rste 'ntre A &i 7 ani, dintre !are M %ete &i 6 0iei, iar grupa de !ontrol tot un numr de 1. !opii !u v rste 'ntre A &i 7 ani, dintre !are A %ete &i A 0aiei. IV.5.Eantionul de coninut 9!tivitile li0er alese ! t &i !ele de edu!area lim0a)ului au %ost adaptate unitilor de 'nvare !orespun$toare temei sptm nii. ,pre e+emplu5 )o!ul dramati$are N/e(a pungua !u doi 0ani"6 dramati$ri N9notimpurile", NEreierele &i %urni!a"6 )o!uri de stimulare a !omuni!rii orale5 N2oveste&te !e ai visat", N2oveste&te !um i(ai petre!ut va!ana"6 )o!uri de e+ersare a pronuniei !ore!te5 N,pune la %el !a mine", N/es!oper unde am gre&it"6 )o!uri de reali$are a a0stra!ti$rii &i generali$rii5 NCum se numes! toate a!estea la un lo!", NEhi!i la !e !uv nt m( am g ndit"6 )o!uri pentru de$voltarea imaginaiei NJai s %a!em o poveste", )o!uri de veri%i!are &i !onsolidare5" Cine &tie , e ! &tigtorO", de veri%i!are a 'nsu&irii !oninutului pove&tii NFata 0a0ei &i %ata mo&neagului", le!turi dup imagini N 9 sosit primvaraO".

C7P509+U+ ;- =es,(urarea e#peri)entului ;- 4-"tapa constatativ( /pree#peri)ental(1 3n !adrul a!estei etape am sta0ilit !adrul !er!etrii, am %ormulat ipote$a &i am al!tuit e&antionul de su0ie!i, am ales metodele &i tehni!ile de !er!etare, am apli!at testarea situaiei e+perimentale &i a tehni!ilor de !er!etare,am 'nregistrat datele &i am sta0ilit strategia des%&urrii e+perimentului.. "valuarea initiala a !onstituit pun!tul de ple!are 'n sta0ilirea strategiei dida!ti!e. 2ornind de la datele !uprinse 'n a!este evaluari s(a putut %a!e o anali$a privind saltul 'nregistrat de !opii p na la data apli!arii pro0elor !e au stat la 0a$a !er!etarii noastre. 0"$0 =" ";7+U7:" 5N5857+< (*valuea$a !unostintele de lim0a)) 0"67& :raista !u povesti 4- 5te) cu raspuns scurtCompletea$a !e lipseste pentru a avea propo$itia 'nteles N*ste vi!leana, sireata si da iama la poiata." R. 5te) cu alegere )ultipla ,!rie at tea liniute ! te !uvinte are propo$itia si 'n!er!uieste !i%ra !ore!ta5 CAPRA MERGE DUP M CARE. 1p 1p

4 @ A 3. 5te) de asociere 4neste persona)ele apartin nd a!eleiasi povesti5 Rp

@- 5te) cu alegere duala ,pune !e este %als si !e este adevarat 'n propo$itiile urmatoare5 ( ( ( NFata 0a0ei a 'ngri)it !atelusa 0olnava si a ple!at mai departe". N9l0a !a Bapada a a)uns la !asa piti!ilor". N,!u%ita ?osie a man n!at lupul." 3p

A. 5te) de co)pletare ?e!unoaste povestea si !ompletea$a ver0al !e lipseste5 N*ra limpede !a a%urisita de !otoroanta 'n!er!a s(o pa!ales!a pe ............. sa se v re 'n .............pentru a o 'n!hide a!oloO... Ca!i de 'ndata !e ar %i %ost a!olo, ........ ar %i 'n!his !uptorul si ar %i lasat(o pe 0iata mi!uta sa se............. si apoi ar %i m n!at(oO Iumai !a.............. !opil istet, 'ti dadu numaide! t seama !e g nduri !o!ea.............si se pre%a!u !a(i nat nga si ne'ndem nati!a." 3p

;-2 "tapa e#peri)ental( 3n !adrul a!estei etape am introdus metode &i tehni!i noi 'n a!tivitile susinute la nivelul grupului e+perimental, am apli!at pro0e, am %!ut msurtori &i determinri. 2re!i$e$ ! am a!ionat &i la nivelul grupului de !ontrol apli! nd a!elea&i pro0e ,dar %r a implementa programul de a!tiviti &i )o!uri dida!ti!e propus 'n lu!rarea de %a. 9!est lu!ru s(a %a!ut !u s!opul de a !ompara ulterior 'ntre ele re$ulatele &i s!orurile o0inute de !opiii !uprin&i 'n !ele dou grupe. &estul de stabilire a v"rstei psihologice a limba(ului adaptat dupa 9li!e /es!ouedres, pro0 !e se poate apli!a !opiilor de la R la 7 ani &i este al!atuit din &apte su0pro0e, prin !are am vi$at urmtoarele aspe!te ale de$voltrii g ndirii &i lim0a)ului !opiilor5 ( ( ( ( ( ( ( sta0ilirea asemnrilor8deose0irilor dintre di%erite o0ie!te sau imagini ale unor o0ie!te6 !ompletarea la!unelor dintr(un te+t6 memorarea unor grupe de !i%re6 denumirea unor !ulori6 imitarea unor a!iuni 6 sta0ilirea unor !ontrarii %r imagini ale o0ie!telor6 denumirea unor materiale din !are sunt !on%e!ionate unele o0ie!te. $ubproba nr- 4& ,ta0ilirea asemnrilor (deose0irilor) dintre di%erite o0ie!te sau imagini ale unor o0ie!te 6aterial& 1. R. 3. M. A. 6. 7. -. 9. desenul unei !ase mari &i al unei !ase mi!i6 o !arte nou &i una ve!he6 o minge tare &i o minge moale6 desenul unui pom 'nalt &i al unui pom s!und6 o 0u!at de h rtie neted &i una $grunuroas6 %otogra%ia unui 0atr n &i a unui t nr6 o %oaie de h rtie 'ntins &i una mototolit6 desenul unei linii drepte &i a uneia !ur0e6 imaginea unui !opil trist &i a unuia %eri!it6

1.. dou 0ile de a!eea&i mrime &i !uloare una grea &i una usoar !are se pun 'n palmele !opilului. =es,asurare& ,punem !opilului (pentru prima grupa de !ontrarii) Nve$i, a!east !as este mare, 'n timp !e a!easta esteS..(mi!a) se !ontinu ast%el !u toate !elelalte grupe de !ontrarii6 se notea$ rspunsurile !opilului6 se !al!ulea$ numrul de rspunsuri !ore!te.

$ubproba nr- 2& Completarea de la!une 'ntr(un te+t 6aterial& am %olosit urmtorul te+t5 N*ste timp %rumos, !erul este S.(senin, al0astru), soarele este %oarteS.(strlu!itor) . 1ana &i Maria merg s se plim0e pe ! mp. *le adun S.(%lori) . Fetele sunt %oarte mulumite au$ind ! nte!ele %rumoase ale mi!ilor S(psrele) . /eodat !erul se 'ntune!, se a!oper de S (nori) . Fetele se gr0es! s se 'ntoar! S(a!as) .Cerul este spinte!at deS(%ulgere) . 1ana &i Maria se sperie de $gomotul %!ut deS(tunete) . *le roag pe !ineva s le adposteas! 'n !as deoare!e ploua puterni! &i nu aveau la eleS(um0rele, haine de ploaie), iar hainele lor erau !ompletS(ude). =es,asurare& I se spune !opilului5 N3ti voi spune o povestire, te rog s %ii atent, ! nd eu m opres! &i n( am s stiu !e s spun, tu va tre0ui s ghi!e&ti &i s spui !e tre0uie s %ie !ompletat". ,e va !iti rar &i !u a!!entul ne!esar6 ,e notea$ rspunsurile !opilului6 ,e !al!ulea$ numrul de rspunsuri !ore!te.

$ubproba nr- ?& Memorare de !i%re &i reprodu!erea lor 6aterial& am %olosit urmtoarele serii de !i%re5 1. R. 3. M. A. R=M A=6=3 M=7=3=R -=M=6=A=9 6=9=R=3=M=-

=es,(urare&

,e spune !opilului5 NFii atentO 3i voi spune ni&te !i%re, iar tu le vei repeta imediat !e eu le(am spus". ,e pre$int %ie!are serie 'n ritm de !omand de gimnasti!6 ,e opre&te pro0a la seria pe !are !opilul nu reu&e&te s o reprodu! de&i i s(a

!itit de trei ori. 2er%ormana su0ie!tului este egal !u ultima serie reali$at !ore!t. 2entru prima serie prime&te !oe%i!ientul R, pentru seria a II(a prime&te !oe%i!ientul 3, pentru seria a III(a prime&te !oe%i!ientul M, pentru seria a ID(a prime&te !oe%i!ientul A, pentru seria a D(a prime&te !oe%i!ientul 6. $ubproba nr- @& /enumirea unor materiale 6aterial de des,(urare& am %olosit urmtoarele 'ntre0ri5 1. R. 3. M. A. 6. /in !e este %a!ut !heiaC /in !e este %a!ut masaC /in !e este %a!ut linguritaC /in !e sunt %a!ui panto%iiC /in !e sunt %a!ute %erestreleC /in !e sunt %a!ute !aseleC

,e !onsemnea$ numrul de rspunsuri !ore!te. $ubproba nr- A& ,ta0ilirea unor !ontrarii %r o0ie!te sau imagini ale a!estora 6aterial i des,(urare& am %olosit urmatoarele !upluri !ontrarii5 1. R. 3. M. A. 6. 7. -. !ald us!at %rumos !urat mare u&or vesel ( S.(%rig sau re!e) ( S.(ud sau umed) ( S.(ur t) ( S.(murdar) ( S.(mi!) ( S.(greu) (.S(trist, indispus, ne%eri!it)

neas!ultator ( S.(as!ultator sau !uminte)

,e notea$ de la . la - 'n %un!ie de numrul de rspunsuri e+a!te. $ubproba nr- C& /enumirea a 1. !ulori 6aterial i des,(urare&

,e pre$int !ulorile5 1. R. 3. M. A. ro&u6 verde6 negru6 ro$6 al06 6. violet6 7. gri6 -. gal0en6 9. maro6 1.. al0astru

,e !ere !opilului s le denumeas! &i se notea$ de la . la 1., dupa numrul e+a!t de rspunsuri !ore!te. $ubproba nr- D& Cunoa&terea sensului unor ver0e =es,(urare & a) ,e mimea$a urmtoarele a!iuni &i se !ere !opilului s le denumeas!5 1. R. 3. M. A. 6. denumeas!5 1. R. 3. rspunsuri !ore!te. ;-?- "tapa de control /post- e#peri)ental(1 *ste etapa 'n !are am 'nregistrat re$ultatele o0inute de !ele dou e&antioane de su0ie!i, grupa e+perimental &i grupa de !ontrol, am sta0ilit di%erenele, am prelu!rat statisti! datele &i am interpretat re$ultatele. a s!rie6 a se aple!a6 a se 0alansa6 M. a se ridi!a6 A. a sri6 6. a 'mpinge a tu&i6 a %ri!iona6 a ! nta6 a arun!a6 a spla6 a respira.

0) se mimea$ urmtoarele 6 a!iuni, !er ndu(le !opilului s le imite &i s le

,e !onsemnea$ re$ultatele !are se notea$ de la . la 1R 'n %un!ie de numrul de

"valuarea ,inala :*,: /* *D9G49?* FII9GT

(evaluea$ !uno&tinele do0 ndite 'n urma interveniei) Cuprinde5 54 item de !ompletare (pro0a oral) = propo$iii simple &i de$voltate 52 item su0ie!tiv 5? item o0ie!tiv !u alegere multipl 5@ item o0ie!tiv !u alegere dual 5A item de aso!iere (tip pere!he) = aso!iere sonor 2un!ta) ma+im A pun!te :*,: C4DII:*, ,IG9H*, ,4I*:* 54 5 ,pune mai departe (pro0a oral) N7na are EEEEE 52 5 ?epre$int gra%i! propo$iia 'n !aset 5? 5 3n!er!uie&te !i%ra !are !orespunde numrului de !uvinte din propo$iie Copiii )erg la gradinit( A @ 5@ 5 3n!er!uie&te !uv ntul al!tuit din mai multe sila0e &i repre$int sila0ele 'n !sue C;2IG 5A Colorea$ imaginile 'n a !aror denumire se a%l sunetul N r " E?T/IIILT ? 1p 1p 1p 1p 1p

;5- Pre%entarea i interpretarea re%ultatelor cercet(rii 2e par!ursul programului de intervenie am %olosit 'n !adrul a!tivitilor de edu!area lim0a)ului, )o!uri dida!ti!e pe arii de stimulare a a0ilitilor de !omuni!are, !onversaie &i 'm0ogtire a vo!a0ularului. (9ne+e) 2rogramul s(a implementat pe durata semestrului II al anului s!olar R.1.(R.11. ,(au susinut un numr de 1. a!tiviti spe!i%i!e 'n !are s(au %olosit urmtoarele metode5 !onversaia, e+pli!aia, e+er!iiul, demonstraia, e+perimentul, 0raistormingul, !omuni!area rotativ, 'nvarea 'n !er!, e+aminarea povestirii, turnirul 'ntre0rilor, Gotus, metoda Hla$onului, metoda 9!variului, !vintetul, piramida &i diamantul. 3ntre evaluarea initial &i !ea %inal, 'n !adrul programului de intervenie, pe lang pro0ele administrate (&estul de stabilire a v"rstei psihologice a limba(ului) 'n vederea ameliorrii di%i!ultilor de !omuni!are &i a!hi$iionrii de noi a0iliti, am des%&urat o serie de a!tiviti &i )o!uri dida!ti!e (ve$i e&antionul de !oninut, !apID), utili$ nd 'n !adrul lor metode &i pro!edee spe!i%i!e nivelului de de$voltare al !opiilor (ve$i metode utili$ate, !apII), !u o %re!ven de o a!tivitate pe sptm n timp de 1. sptm ni. ;5-4- $trategia de veri,icare i evaluare a re%ultatelor ob!inute Modalitatea de veri%i!are si evaluare a re$ultatelor o0tinute s(a reali$at prin introdu!erea s!orurilor 'n ta0ele si !ompararea a!estora !u valorile standard ale testelor apli!ate. ,(au anali$at pe r nd re$ultatele (su0 %orma de pun!ta)e) si s(au interpretat prin anali$a !omparativa a pro!entelor o0tinute de !opiii din !ele doua grupuri5 e+perimental si de !ontrol. ;5-2- Pre%entarea i interpretarea re%ultatelor :e%ultate ob!inute la testul ini!ial& Item 1 R 3 M A Erupe E. e+perimental E. de !ontrol E. e+perimental E. de !ontrol E. e+perimental E. de !ontrol E. e+perimental E. de !ontrol E. e+perimental E. de !ontrol 2un!ta) 1.p 6p 9p Ap 16p -p R1p 9p RMp 1Rp 2ro!ent 1..U 6.U 9.U A.U -.U M.U 7.U 3.U -.U M.U

5nterpretarea re%ultatelor& ;0serv nd ta0elul de mai sus putem !on!lu$iona asupra urmtoarelor aspe!te. /atorit %aptului ! asupra grupului e+perimental s(a a!ionat prin apli!area de metode &i pro!edee spe!i%i!e &i s(au reali$at a!tivitti, )o!uri dida!ti!e !u !ara!ter stimulativ &i de de$voltare a lim0a)ului, se pot o0serva di%erene semni%i!ative a pro!entelor !al!ulate 'n urma pun!ta)elor o0inute. 9!este aspe!te de di%ereniere se datorea$ %aptului ! !ele dou grupe sunt di%erit !onstituite, grupa de !ontrol !uprin$ nd mai muli !opii provinii din medii so!iale de%avori$ate, la !are rata %re!ventrii gradiniei este s!$ut &i asupra !rora nu s(a intervenit prin a!tivitile !are au %ost reali$ate la grupul e+perimental. :e%ultate ale testului de stabilire a v*rstei psihologice a li)bajului 2un!ta)ul o0inut la %ie!are pro0 !orespunde unei anumite v rste a lim0a)ului (ve$i ta0elul urmtor)6 se %a!e media a!estor v rste &i se o0tine v rsta psihologi! a lim0a)ului !opilului !are poate sau nu !orespunde v rstei !ronologi!e.

2?;H9

C;*FICI*I:4G C;?*,24IBT:;? DV?,:*G;?

3 ani M ani A ani 6 ani 7 ani I Contrarii (!u o0ie!te si imagini) M A 6 1R II. Ga!une R 3 M 6 III. Ci%re 3 3 M A A ID. Materii 3 M A 6 6 D. Contrarii (%ara o0ie!te si imagini) M A 6 7 DI. Culori R 3 M 6 DII. Der0e M 6 9 11 0907+ 22 2F ?D @D AG 2rin raportarea v rstei de de$voltare a lim0a)ului la v rsta !ronologi! se poate !onstata !5 da! v rsta psihologi! a lim0a)ului este egal !u v rsta !ronologi! (D.G..#D.C.) se poate da! v rsta psihologi! a lim0a)ului este mai mare de! t v rsta !ronologi! (D.G.WD.C.) se da! v rsta psihologi! a lim0a)ului este mai mi! de! t v rsta !ronologi! (D.G.WD.C.) se 9!est test a %ost apli!at !elor R. de !opii pre&!olari !u v rste !uprinse 'ntre 3 ani &i 7 ani pentru a se sta0ili v rsta psihologi! a lim0a)ului. :estul a !uprins 7 su0pro0e = !ontrarii pe 0a$a de imagini &i o0ie!te, !ompletarea la!unelor 'ntr(un te+t, memorarea unor serii de numere, denumirea unor materiale din !are sunt %!ute diverse o0ie!te, denumirea unor !ulori &i nuante, numirea &i imitarea unor a!iuni. 9nali$a !omparativ a re$ultatelor o0inute de !ele dou loturi mi(a permis s relev di%erena nivelului de de$voltare a !omuni!rii &i lim0a)ului !opiilor din !ele dou loturi !are nu au 0ene%i!iat de a!elea&i !ondiii de mediu so!io(!ultural &i edu!aional. vor0i de o de$voltare normal a !opilului6 poate vor0i de o de$voltare superioar a !opilului6 poate vor0i de o de$voltare de%i!itar a !opilului.

D r sta

2ro0a 1

2ro0a R

2ro0a 3

2ro0a M

2ro0a A

2ro0a 6

2ro0a 7

D r st a

Ir .!

Iu me

Cro no

Coe %i!ie

D r

Co e

D r

Co e

D r

Co e

D r

Co e

D r(

Co e%i

r t. 1. R. 3. M. A. 6. 7. -. 9. H. D. /.

logi !a D D

nt

st a

%i !ie nt 7

st a 6. A

%i !ie nt M A

st a

%i !ie nt 6

st a

%i !ie nt -

sta

!i ent 7 6. A 9 7 6 6 M 6 A M 7 A M 9 A A. A 1. 7 1R 7 6 7 M, 6 C A A, A @,A A-2 7 A,3 6 A 6, A A-A @,F A A M. A M. A A-@ @-F @-F 6 C-2 9 6 C-4

9 6 1R 7 6 6 A 6 6 A 6 A M A M 6 A A@

6 6 M A M A M A M 7 A M A M A2 A 6, A A A. A

A 6. A

6 6 6 A 7 A A A A M A M A A A 6 7 6 3 M 3 M A M M M M @G 6

7 A 6 A.A M M A 6 3 M

M. 2.C D . C. :. C. *. 2. 9. 2. E. I. *. 2. 9. :. C C C C A A A

M A 3 M A 6 M A M A 3 M M A M A A

1. .

E. C D-? A-4 @ @-G A-C 3 @-D C G-A

07B"+ Nr-4:e%ultatele ob!inute la testul de cunoatere a v*rstei psihologice a li)bajului de grupa 7 /grupul de control1 3n ta0elul nr.1 sunt !uprinse re$ultatele o0inute la testul de !unoa&tere a v rstei psihologi!e a lim0a)ului (dupa 9. /es!oeudres) de grupa 9 (grupul de !ontrol) %ormat din 1. !opii !u v rste !uprinse 'ntre A &i 7 ani !are sunt 'n primul an de %re!ventare a grdiniei. Media v rstei !ronologi!e este C ani iar media v rstei psihologi!e a lim0a)ului este A-2 ani. Cele mai sla0e re$ultate s(au o0tinut la pro0a nr.A la !are media v rstei lim0a)ului este !u 1.3 mai mi! de! t media v rstei !ronologi!e &i la pro0a nr.M la !are media v rstei lim0a)ului este !u 1.R mai mi! de! t media v rstei !ronologi!e.

D r sta Ir . !rt. Iu me Cro no logi !a

2ro0a 1

2ro0a R 2ro0a 3

2ro0a M

2ro0a A

2ro0a 6

2ro0a 7

D r sta 2s i ho lo gi !a a li m 0a 1u lui

Coe %i!ie nt

D r st a

C oe %i !i en t

D r st a

Co e %i !ie nt

D r st a

Co e %i !ie nt

D r st a

Co e %i !ie nt

D r sta

Co e%i !i ent

D r s ta

Co e%i !i ent

D r st a

1 R 3 M A 6 7 9 1.

,.9 . D. I. D. D. C. 7

1R 1R 7 1R 7 11 1. 9 6 M 6 7 G-F

7 7 7 7 6, A 6 A 3 A A, A AF

7 9 7 6 M 6 D4

7 7 7 6. A 7 7 A, A A 3 6 C4

A A A A A M 3 M A M @-A

7 7 7 7 6 A M A 6 A AF

6 6 6 6 6 A 6 3 A A-D

7 7 6 7 7 7 A 7 3 A C4

M 7 6 7 D-2

7 7 7 7 7 7 3 6 A 6 C-2

7 7 1. 1. 1. 1. 1. G-G

7 6. A 6. A 7 7 7 7 7 7 7 CF

11 1. 11 1. 1R 1R 1. 9 9 1R 43C

7 7 7 6. A 7 7 6, A 6 6 7 D@ D CF CD CG C, G C, C A, 4 A, C A, 3 A, F C2

M. 6 F.9 .. M. 6

D. 6 C.G . A E.: . G. A

M.. A :.9 . A 6edia A-F

07B"+ Nr-2:e%ultatele ob!inute la testul de cunoatere a v*rstei psihologice de grupa B /grupul e#peri)ental1 3n ta0elul nr.R sunt redate re$ultatele o0inute de grupa H (grupul e+perimental) %ormat din 1. !opii !u v rste !uprinse 'ntre A(7 ani dar !are sunt 'n al doilea an de %re!ventare a grdiniei. Media v rstei !ronologi!e este A-F ani iar media v rstei psihologi!e a lim0a)ului este C-2 ani- Ga o singur pro0 (nr.1) s(a 'nregistrat a!eea&i medie a v rstei psihologi!e a lim0a)ului !a &i media v rstei !ronologi!e. /in a!este re$ultate se !onstat ! media v rstei psihologi!e a lim0a)ului a grupei H este superioar v rstei !ronologi!e !u o di%eren de 1 an %a de grupa 9. 9!est lu!ru ne demonstrea$ ! mediul edu!ativ o%erit de grdini !opiilor !ontri0uie la de$voltarea !omuni!rii &i lim0a)ului !opiilor. 2rin par!urgerea a!tivitilor instru!tiv(edu!ative la grupa pregtitoare (!ele dou grupuri studiate) s(a a)uns la o0inerea unor re$ultate 0une (la grupa de !ontrol) &i %oarte 0une (la grupa e+perimental) 'n !e prive&te nivelul de$voltrii psihi!e pe toate planurile. :e%ultate obtinute la testul ,inal& Item 1 R 3 M A Erupe E. e+perimental E. de !ontrol E. e+perimental E. de !ontrol E. e+perimental E. de !ontrol E. e+perimental E. de !ontrol E. e+perimental E. de !ontrol 2un!ta) Ap Ap Ap Mp Ap Ap Mp Mp Ap 3p 2ro!ent 1..U 1..U 1..U -.U 1..U 1..U -.U -.U 1..U 6.U

5nterpretarea re%ultatelor& 2ro0a de evaluare %inal a avut A itemi a ! te un pun!t %ie!are.:a0elul de mai sus ne !ondu!e la !on!lu$ia ! a!tion ndu(se asupra su0ie!ilor 'n mod %re!vent &i organi$at, prin pro!esul de 'nvm nt, se 'nregistrea$ un progres vi$i0il at t la grupa e+perimental ! t &i la grupa de !ontrol !hiar da! intervenia nu a %ost a!eea&i provenien a !opiilor di%erite. 3n !adrul grupei e+perimentale, la M itemi s(au o0inut pro!ente de 1.. U !eea !e 'nseamn un nivel ridi!at de !uno&tine &i a0iliti de !omuni!are a!umulate, la grupa de !ontrol pro!entele sunt destul de 0une, !omparativ !u !ele 'nregistrate la testul inial, la !opii !are au %re!ventat grdinia 'n mod regulat dar mai s!$ute la !ei !are au %re!ventat sporadi!.. 9!est lu!ru denot %aptul !, da! edu!atoarea a insistat pe a!tiviti de edu!area alim0a)ului !hiar da! nu a avut un program de intervenie 0ine sta0ilit &i !opiii au %re!ventat 'n mare parte grdinia, se poate 'nregistra un mi! progres &i 'n !a$ul !opiilor !are provin din medii so!io(!ulturale de%avori$ate sau !are sunt 'n primul an la gradinit . &i !ondiiile so!io(!ulturale de

Cunos! ndu(se ! de$voltarea lim0a)ului pre&!olarului are la 0a$ e+periena !ognitiv a a!estuia 'n relaiile !u !ei din )ur li s(a o%erit !opiilor posi0iliti optime de e+primare li0er, a!est lu!ru reali$ ndu(se 'n ori!e moment al $ilei, de la venirea lui 'n grdini &i p na la ple!are. 9t t 'n a!tivitile !omune organi$ate !u grupa de !opii, ! t &i 'n !ele individuale, a!!entul s(a pus pe e+primarea !opiilor pentru !a lim0a)ul s %ie viu, !olorat, intonaia s %ie e+presiv, ast%el 'n! t pre&!olarii s(&i 'nsu&eas! raporturile gramati!ale ale lim0ii, su0 aspe!t mor%ologi! &i sinta!ti!, %oneti! &i le+i!al. Materialul ne!esar des%&urrii normale a g ndirii &i lim0a)ului a %ost %urni$at de realitate, de povestirile edu!atoarei, de e+periena de via a !opilului, de relaiile sale !u !eilali !opii. Lin nd seama ! tre!erea de la intuitiv la ver0al(a0stra!t depinde de 0ogia e+perienei intuitiv(a!tionale, de gradul de ela0orare a tipurilor superioare de a!tivitate, de modul 'n !are se asigur a!hi$iionarea de in%ormaii, 'n a!tivitile des%&urate !u !opiii s(a urmrit !ultivarea pro!esele psihi!e de !unoa&tere5 g ndirea, lim0a)ul, memoria, imaginaia, atenia voluntar et!. ;rgani$area )udi!ioas a a!tivitii de instruire a avut !a urmare de$voltarea spiritului de o0servaie, stimularea permanent a inteligenei &i !reativitii !opiilor, a independenei 'n g ndire &i a!iune. /e asemenea s(a pus a!!ent pe %ormarea la !opii a deprinderilor de e+primare !ore!t, stimularea vor0irii !oerente &i e+presive, prevenirea &i !ore!tarea unor de%e!te de vor0ire, de pronunie a sunetelor.

,(a urmrit, !um era %ires! la a!east v rst, de$voltarea aparatului %ono(arti!ular, insist ndu(se asupra mi&!rilor de arti!ulare !ore!t a sunetelor (%ri!ative, vi0rante, velare), pre!um &i a di%tongilor ai, ei, ea, au, !ore!t ndu(se, 'n a!ela&i timp, tul0urrile din vor0ire a unor !opii. 2aralel !u a!east a!tivitate, a!!entul s(a pus pe de$voltarea, 'm0ogirea %ondului prin!ipal de !uvinte !are denumes! o0ie!te utili$ate de !opil 'n a!tivitatea !otidian, a!iuni, !aliti ale o0ie!telor, noiuni re%eritoare la !ulori, a&e$are 'n spaiu &i timp. Gim0a)ul a %ost a0ordat 'ntr(o vi$iune integrat, urmrindu(se at t latura re!eptiv ! t &i !ea e+presiv. /e a!eea i s(au pus !opilului la dispo$iie materiale spe!i%i!e, !are s se !onstituie 'ntr(un mediu edu!ativ &i !ultural a!tiv, stimulativ5 !rti, !aiete &i unelte de s!ris, $iare, reviste, imagini &i )o!uri !u imagini , dis!uri, dis!hete, video, !omputer et!. 3n toate a!tivitile !omune &i la alegere, !opiii au %ost antrenai 'n a!tul ver0ali$rii. *i au avut permanent !a model !onduita ver0al a edu!atoarei, iar a!as, a parinilor &i a adulilor din prea)m. 3nelegerea !uvintelor noi &i a e+presiilor 'nsu&ite 'n !adrul diverselor a!tiviti s(a %i+at prin a!tivi$area a!estora, !er ndu(se !opiilor s le utili$e$e 'n !onte+te noi. 9de$iunea pre&!olarilor la o vor0ire !ore!t, din pun!t de vedere gramati!al, a %ost privit 'n relaie !u %ormarea deprinderilor de a(&i e+prima g ndurile 'ntr(o !omuni!are !oerent &i !ore!t. 9st%el s(a avut 'n vedere, gradat, %ormarea deprinderilor de vor0ire dialogat, e+primarea 'n propo$iii simple, apoi 'n propo$iii de$voltate, a g ndurilor, ideilor, sentimentelor, %ormarea !ore!t a pluralului, a!ordul predi!atului !u su0ie!tul &i al ad)e!tivului !u su0stantivul6 %olosirea !ore!t a %le+iunii ver0ale &i a !elei nominale, !unoa&terea &i %olosirea 'n !omuni!are a pronumelui de politee. *+presivitatea e+primrii pre&!olarilor a !onstituit de asemenea, un prin!ipal o0ie!tiv al a!tivitilor de edu!are a lim0a)ului, deprindere do0 ndit prin a!tiviti de povestire, prin le!turi dup imagini, prin memori$ri sau )o!uri dida!ti!e. 9!tivitile li0ere ale pre&!olarilor au !reat un !limat a%e!tiv de !omuni!are ver0al li0er &i !ivili$at 'ntre !opii, au !onsolidat a!tul !omuni!rii 'n %ormele ei !ele mai variate, generate de diversitatea )o!urilor, a ! nte!elor, a e+er!iiilor ritmi!e.

Conclu%iile cercet(rii /atorit im0inrii armonioase a metodelor tradiionale !u !ele moderne in a!tivitile de !omuni!are, am !onstatat %aptul ! rolul lim0a)ului &i al !omuni!rii este hotar tor 'n %ormarea &i de$voltarea personalitii !opilului, 'n 'm0ogirea !apa!itii a!estuia de a intra 'n relaie !u !eilalti !opii &i !u adulii, de a intera!iona !u mediul, de a(l !unoa&te &i de a(l stap ni prin e+plorri, 'n!er!ri, e+er!iii, e+perimente, 'n des!operirea de !tre %ie!are !opil a propriei identiti &i 'n do0 ndirea deprinderilor de a 'nva, a %ost ne!esar tratarea interdis!iplinar a pro0lemelor. 9!est lu!ru %avori$ea$ identi%i!area uni!itii !opilului, !ultivarea aptitudinilor lui !reative. Corelarea dintre dis!ipline a !ontri0uit &i la stimularea interesului !opilului pentru !unoa&tere. /e a!est mediu edu!aional au 0ene%i!iat !opiii din e&antionul al doilea (grupa e+perimental) !are, su0 'ndrumarea !ompetent a edu!atoarei a !ompletat sau 'nlo!uit 'n multe

!a$uri mediul %amilial !are nu 'ntotdeauna o%er un mediu propi!e unei de$voltri normale a personalitii !opilului &i se re%le!t 'ndeose0i 'n de$voltarea !omuni!rii &i lim0a)ului. 3n grupa 9 (grup de !ontrol) 'nt lnim !opii !u o de$voltare a lim0a)ului pre!ar, !opii !are 'nt mpin mari di%i!ulti 'n !omuni!area !u persoanele adulte to!mai din !au$a mediului %amilial 'n !are !omuni!area este lsat pe ultimul plan. 4nii prini !onsider ! da! 'i o%er !opilului mi)loa!e materiale 'n e+!es pot su0stitui lipsa de !omuni!are &i de a%e!iune de !are este 'n!on)urat a!esta. Copiii petre! %oarte mult timp 'n %aa !al!ulatorului &i a televi$orului !eea !e 'i %a! pe parini s %ie Nmultumii" de interesul pe !are 'l mani%est !opilul &i de %aptul ! a!esta este N!uminte". *ste pre%erat a!est gen de a!tiviti pentru ! este !omod pentru aduli &tiindu(i pe !opii 'n siguran 'n lo!ul a!tivitilor a!tive 'n !are !opilul s se de$volte din pun!t de vedere psihomotor. ?e$ultatele superioare ale !opiilor din grupa H (grupa e+perimental) sunt )usti%i!ate &i din anali$a mediilor so!io(!ulturale din !are provin !opiii. 9&a !um am mai amintit, din !ei 1. !opii, toi provin din %amilii organi$ate 'n !are relaiile sunt armonioase. ?e$ultatele mai sla0e ale !opiilor din grupa 9 au o )usti%i!are &i 'n %aptul ! din !ei 1. !opii numai A provin din %amilii organi$ate, 3 provin din %amilii aparent organi$ate 'n !are relatiile sunt tensionate si R provin dintr(un mediu %amilial monoparental. 9!este relaii din interiorul %amiliilor !opiilor in%luentea$ 'ntr(o masur %oarte mare !omportamentul, mani%estrile pre&!olarilor at t 'n relaiile !u adulii ! t &i 'n relaiile !u !opiii de v rsta lor. 9m !onstatat ! 'n ultimii ani vin 'n grdini !opii !are pre$int de%i!iene mari 'n !omuni!are, 'n relaionare &i 'n de$voltarea psihomotorie. /e%i!ientele !onstatate 'n e+primarea &i 'n pronunia !opiilor nu se datorea$ unor dis%un!ionaliti somati!e, !i sunt datorate, 'n mare msur, lipsei de preo!upare a parinilor de a relaiona !u !opilul, de a !omuni!a e%i!ient !u el. *ste !u at t mai alarmant situaia !u ! t am !onstatat !a a!east delasare &i atitudine de indi%erent %a de nevoile !opilul nu vine din partea unor prini !u un nivel intele!tual s!$ut, !i din partea unor prini !are au studii superioare. 3n goana lor dup ! &tiguri materiale uit sau negli)ea$ %aptul ! a!est pui de om are nevoie de !aldur, de 'nelegere &i de atenie din partea !elor mari. 9!est lu!ru are un e%e!t aproape distru!tiv asupra de$voltrii psihi!e &i intele!tuale a !opilului, deoare!e, %iind privat de atenia, de a%e!iunea &i de interesul adulilor din prea)ma sa !opilul '&i !reea$ o lume imaginar 'n !are se retrage &i din !are va ie&i din !e 'n !e mai greu. 9spe!tele pre$entate mai sus au reie&it din re$ultatele sla0e o0inute de !opiii din primul e&antion, !el !are este 'n primul an de gradinit &i la !are e%e!tul negativ al mediului %amilial

este mai pregnant. /e asemenea, !opilului !ruia i se a!ord atenie &i spri)in de !tre adulii &i %raii lui are re$ultate %oarte 0une iar !el !are '&i petre!e !ea mai mare parte a timpului singur 'n %aa televi$orului &i a !al!ulatorului pre$int mari la!une 'n de$voltarea lim0a)ului &i al !omuni!arii. ; alt !onstatare pe !are am %a!ut(o pe 0a$a e+perienei a!umulate 'n a!tivitatea des%&urat !u !opilul pre&!olar a %ost a!eea !a a!ei !opii !are provin din %amilii !u mai muli !opii &i ai !ror %rai au v rste mai mari de! t ei au deprinderi &i !uno&tine mai 0ogate. 9!est %apt se datorea$ to!mai relaiilor !are e+ist 'ntre a!e&ti !opii &i %raii lor !u un e%e!t 0ene%i! at t pe plan !ognitiv ! t &i pe plan psihomotor &i a%e!tiv, diminu nd 'n mare masur de$interesul mani%estat de parini.

B5B+59.:7F5" 1.Hradu, H. (1997), P!ecola!ul si lite!atu!a, *ditura /ida!ti!a si 2edagogi!a, Hu!uresti R.Hre0en,,6 Eongea,*.6 ?uiu,E.6Fulga,M. (R..6),Metode inte!acti"e de #!u$, G%id &etodic,*ditura 9rves 3.Ho!o&, M. (R..7), Didactica disci$linelo! $eda#o#ice' 2resa 4niversitar M.Cerghit, I. (R..6), Metode de (n")t)&*nt' *ditura 2olirom A.Cu!o&, C. (R..A), Psi%o$eda#o#ie $ent!u e+a&enele de de,initi"a!e i #!ade didactice' *ditura 2olirom 6.Culegere metodi! (197A), Educaia intelectual) a co$ilului $!ecola!' *ditura /ida!ti! &i 2edagogi!, Hu!ure&ti 7.Culegere metodi! (197-), Inte#!a!ea co$ilului (n acti"itatea cola!), *ditura /ida!ti! si 2edagogi!, Hu!ure&ti Clu)ean

-.Culegere metodi! (197-), Co$ii de 5-. ani' *ditura dida!ti!a, :ri0una &!olii, Hu!ure&ti 9./e0esse, M. (197.), Psi%olo#ia co$ilului de la nate!e la adolescen)' *ditura /ida!ti! &i 2edagogi!, Hu!uresti 1..Eheorghian, *.6 :ai0an, M., Metodica /ocului i a alto! acti"it)i cu P!ecola!ii' *ditura /ida!ti! &i 2edagogi!, Hu!ure&ti6 11.Iones!u,M.(R...),De&e!su!i c!eati"e (n $!eda!e i (n")ta!e'Editu!a P!esa Uni"e!sita!) Clu/ean) 1R.Iones!u, M., ?adu, I. (R..1), Didactica &ode!n)' *ditura /a!ia, Clu)( Iapo!a 13.Montessori, M. (197R), Desco$e!i!ea co$ilului' *ditura /ida!ti! &i 2edagogi!, Hu!ure&ti 1M.Ii!ola, I. (1993), Ce!ceta!ea $si%o$eda#o#ic)' *ditura /ida!ti! &i 2edagogi!, Hu!ure&ti 1A.2i&i. *. G. (R..1) 0abo!ato! $!ecola!' *ditura DXI Integral, Hu!ure&ti6 16.2opes!u, *. (19-R), Peda#o#ie P!ecola!)' *ditura /ida!ti! &i 2edagogi!, Hu!ure&ti . 17. K!hiopu, 4. (197.), Psi%olo#ia "*!stelo!' *ditura /ida!ti! &i 2edagogi!, Hu!ure&ti 1-. = +++( Re"ista 1n")t)&*ntului P!ecola!' Ir. 3(M8R..-6 nr. 1(R8R..96 19. =+++( (1993), P!o#!a&a acti"it)ilo! inst!ucti"- educati"e (n #!)dini) R.. = +++( (1991), Psi%olo#ia co$ilului $!escola! = manual pentru !lasa a IP(a , &!oli Iormale, *ditura dida!ti!a, :ri0una &!olii, Hu!uresti R1.9drese de internet YYY.dida!ti!.ro YYY.re%erate.ro YYY.edu.ro 7N"H" Proiecte didactice P:95"C0 =5=7C05C E?4295 mare pregtitoare /*I4MI?*9 9C:IDI:TLII5 *du!area lim0a)ului :*M9 9C:IDI:9:II5 N Cine &tie, e !a&tigtorO" MI1G;C4G /* ?*9GIB9?*5 1o! dida!ti! :I24G 9C:IDI:TLII5 Deri%i!are,!onsolidare ,C;24G 9C:IDI:9:II5 Deri%i!area &i !onsolidarea !uno&tinelor !opiilor re%eritoare la !ara!teristi!ile anotimpului primvara &i !uno&tinelor despre sar0toarea 2a&telui. ;HI*C:ID* ;2*?9LI;I9G*5 (s pre!i$e$e lunile anotimpului primvara6

(s desene$e %lori spe!i%i!e primverii6 (s sele!te$e )etoane !u psri !ltoare6 (s !onstruias!, s !on%e!ione$e, s aran)e$e 'n ta0lou elementele !erute de te+t6 (s numere !ore!t 'n limitele 1(1.6 (s re$olve pro0leme de adunare !u 1(R uniti6 (sa re!ite o poe$ie in !on!ordanta !u mesa)ul transmis6 (s ! nte !u pl!ere un ! nte! de primvar 'nvat anterior6 (s raspund repede &i 0ine la 'ntre0rile !on!ursului6 (s gseas! !oninuturiZideiZ !uno&tine legate de sr0toarea 2a&telui ,:?9:*EII /I/9C:IC*5 a) 0) Metode &i pro!edee5, !onversaia, e+pli!aia, )o!ul dida!ti!, ghi!itorile, metoda Gotus, Mi)loa!e de 'nvm nt5 imagini de primvar, iepura& de plu&, !o& !u ou vopsite, lipi!i, metoda Hla$onului, metoda 9!variului %lori de primvar !on%e!ionate din h rtie, ghi!itori, ou 'n!ondeiate, ma!het (!u .gin, ou ,pui&ori), 0agheta lui ?il Iepuril, 0iletele !u intre0ri (ve$i 9ne+a), ghirland !u nar!ise numerotate de la 1 la 7, ta0loul N2rimavara", 0eisoare, 3 !o&ulee, 3 suporturi, imagini de 2a&ti &i de Cra!iun, %lori de nu%r, 0la$oane, !reioane !olorate, stimulente. HIHGI;E?9FI*5 ,IGDI9 H?*H9I, *G*I9 E;IE*9, E*;?E*:9 ?4I4, *G*I9 M9:*I, Cunoa&terea mediului in!on)urtor(Ehid pentru invtm ntul pre&!olar, *ditura ?adi!al,R..1. 94?*GI9 9I9 , ,M9?9I/9 CI;FGIC9, 1o!uri dida!ti!e pentru edu!area lim0a)ului, indrumtor metodi!,*ditura :ehno(9rt,1999. ,IGDI9 H?*H*I, *G*I9 E;IE*9, E*;?E*:9 ?4I4, MIJ9*G9 F4GE9, Metode intera!tive de grup, Ehid metodi! ,*ditura 9rves, R..6

*D*IIM*I: /I/9C:IC 1 1)M;M*I: ;?E9IIB9:;?IC

C;I:II4: R

,:III:IFIC ,:?9:*EII /I/9C:IC* 3 .

2regtirea !limatului psihoa%e!tiv ne!esar des%surrii a!tivittii.*du!atoarea aran)ea$ materialul pe R msute in %ata !opiilor. ,!unelele sunt dispuse in semi!er!.

R)C92:9?*9 9:*I:I*I

Iepurasul ?il are in !osuletul su, alturi de ou in!ondeiate, &i o s!risoare pentru !opii, dar si multe surpri$e. Cand $pada se tope&te,8 Ehio!elul se ive&te.8 Iar p raiele um%late8Curg la vale inspumate.8Dreau s(mi spunei negre&it58Ce anotimp a sositC (primvara) N9st$i vreau s(mi artai8/a! &tii s re!itai,82oate &tii s so!otii,82utei s ne povestiti.8Dreau !hiar s ne desenati,84nii !hiar s ne ! ntati.8Hine toti s v g nditi,8, ne spunei tot !e &tii8/espre m ndra primvar8Care a sosit in ar."

(!onversatia Materiale5 (iepuras de plus (!os (oua in!ondeiate (pli! !u s!risoare

3) *I4I:9?*9 ;HI*C:ID*G;?

M)9I4I:9?*9 :*M*I >:ema noastr(i mult iu0it,8/e toti !opiii e( ndrgit582rimvara mult dorit,8Fii la noi 0inevenitO8Jai !u totii, !u mult spor8,(n!epem !on!ursul5"CII* K:I* * CVK:IET:;?O"

A) /I?I19?*9 IIDTLT?II

a)*+pli!area )o!ului5 s ne simtim68, rspundeti toti !ore!t,8, v prind 0uline(n piept" nar!ise numerotate de la 1 la 7 ! te un 0iletel, edu!atoarea va !iti !ontinutul a!estuia, iar ei vor indeplini sar!ina !erut. 0) 1o!ul de pro05

(e+punerea (ghirlanda !u nar!ise numerotate de la 1(76

>Jai, !on!ursul s(l pornim,8:oi 0ine (Materiale5

Copiii vor e+trage de pe ghirlanda !u (0iletele

Hagheta magi! alege un !opil !are va Materiale5 e+trage din prima nar!is de pe ghirland prima pro0 a !on!ursului5 >2rimavara e !uvant,82rimavara(i anotimp,82rimavara(i m ndr %loare(8C te luni a!easta areC8Jai spune(le %rtioareO" !)1o!ul propriu($is >,us pe 0olta !ea senin Cine oare se ive&te 2e ta0loul pregtitC :u un SSS..(ai !onstruit." (soare) Copilul de!upea$ dup !ontur, il lipeste pe supra%aa ta0loului &i 'i !onstruie&te ra$ele din 0eti&oare. > 4it(te atent la soare6 ,pune ! te ra$e areC ,i !e %orm, !e !uloare 9re pe !er mandrul soareC" Materiale5 (ta0lou de primavara6 (%oar%e!a6 (lipi!i6 hartie glasata gal0ena, pe !are este !onturat un soare7 (ghi!itoare (ghi!itoare (0agheta magi!a

,oarele are 1. ra$e, %orma rotund si !uloarea gal0en. >Care %lori de primavar In%lores! la noi in tarC 2e ta0lou, unde doresti, :u le desenea$O" (ghio!ei, lalele, $am0ile, nar!ise) Copiii sunt imprtiti in grupuri de !ate M(A si primes! !ate un 0la$on pe %lori de primvar. /up !on%runtare, un !opil ales le va desena si pe ta0lou. >Cine oare(nmugureste Cand vremea se in!l$este, In%run$este, in%loreste ,i miresme rsp ndesteC Caut(l si(l aran)ea$ ,i pe ta0lou ii asea$O" (2omii) >Care oaspeti iar soses! ,i pe 0olt se rotes! Cut nd !ui0u(ndrgit, Ce(n toamn l(au prsitC Cutati si(n ta0lou le(aran)ati." Copiii, dupa !um sunt impartiti in grupuri de !ate M(A, primes! ! te un 0la$on pe !are ei tre0uie s ase$e ! t

(0etisoare

M*:;/9 HG9B;I4G4I Materiale5 (!opa!i de hartie, (lipi!i

!are tre0uie s desene$e ! t mai multe (0la$oane, (!reioane !olorate,

M*:;/9 HG9B;I4G4I Materiale5 ()etoane repre$entand pasari

mai multe )etoane repre$ent nd psri sal0ati!e (!alatoare sau nu)

!ltoare. /up !on%runtare, un !opil ales le va desena &i pe ta0lou. (?anduni!a, !u!ul, 0er$ele, peli!anii ,!o!orii, ratele &i g stele sl0ati!e.) >Iumr ! ti %luturasi B0oar pe ! mpieO 2une trei mai drglasi 4nde(ti pla!e tieS ,pune ! ti %lutura&i sunt in totalC" d) Darianta(!ompli!area) )o!ului

(0la$oane, (%luturi

9!um, !opii, dup !e ne(am )u!at 1;C4G &i i(am pregtit iepura&ului a!est minunat ta0lou de primvar, s vedem( el !e surpri$ ne(a mai pregtitC D veti imprti in trei e!hipe5 mieluseii,puisorii &i iepura&ii &i, r nd pe r nd, vei des!operi surpri$ele as!unse in iar05 >9s!ultati &i v g ndii Ki rspundei tot !e stitiO" 2e r nd , ! te un !opil de la %ie!are e!hip, ales de !tre Iepurasul ?il, e+trage ! te un 0iletel as!uns si indeplineste sar!ina !erut. 2entru %ie!are rspuns !ore!t, e!hipa va primi un ou&or. 6) ;HLII*?*9 2*?F;?M9IL*I Fie!are e!hip tre0uie s gseas! elemente !are au legtur !u 2a&tele( tema prin!ipal in !a$ul M*:;/9 G;:4, Materiale5 (3 !osulete6 ( imagini Materiale5 (ma!heta, (!os, (oua in!ondeiate, (0agheta

metodei a0ordate, metoda Gotus).

spe!i%i!e Cra!iunului si 2astelui6 ( %lorile de nu%ar

Metoda 9!variul presupune !a toti M*:;/9 9CD9?I4G4I 7)*D9G49?* !opiii s se ase$e in dou !er!uri( in !el din interior se vor a%la > pe&tii" si in !el din e+terior >pes!arii". Fie!are > pe&te" tre0uie s al!tuias! o propo$iie despre un element spe!i%i! primverii( la alegere), iar pes!arul din spatele su va tr0ui s mreas! propo$itia !u R(3 !uvinte.

-)IICJ*I*?*9 9C:IDI:9:II

D(ai g ndit, v(ai !onsultat Ki rspunsuri 0une(ai dat, /ar timpul s(a terminat6 Cate ousoare(ai ! &tigatC Jai s numrm in !or ,i s sta0ilim un s!or. , rostim !u vo!e tare *!hipa ! &tigtoareO" >Iar a!um la terminare, Jai s(ntindem hora mareO" ,e interpretea$ hora %lorilor.

7ne#e 1 Cine &tie o poe$ie /espre ou rosii, /espre iepura&i, R)Iumr ! te ou&oare ,e a%l in !o&ul iepura&ului Mai pune dou, ro&ioare,

/espre 3nvierea lui Jristos , o spun a!um %rumos. 3)Ce sr0torim de 2a&tiC

Ki spune a!um5 'n total ! te areC

M)Ce semni%i! !uloarea ro&ie a oulor vopsiteC A)Cum se pregtes! oamenii de 2a&tiC 6)Ce 'nseamn mielul tiat de 2a&tiC

P:95"C0 =5=7C05C E?4295 pregatitoare /*I4MI?*9 9C:IDI:TLII5 *du!area lim0a)ului :I24G 9C:IDI:TLII5 1o! dida!ti!

:*M95 @Easeste !uv ntul potrivit@ ,C;24G5 *+ersarea g ndirii si vor0irii !opiilor prin !ompletarea unei propo$itii !u 1, R sau 3 !uvinte !are 'ntreges! sensul. ;HI*C:ID* ;2*?9LI;I9G*5 2e par!ursul si la s% rsitul a!tivittii !opiii vor %i !apa0ili5 ;15 s !omplete$e propo$itia 'n!eput de edu!atoare !u !uv ntul sau !uvintele potrivite 6 ;R5 s %orme$e propo$itii !u un !uv nt dat6 ;35 s(si 'nsuseas! treptat %ormele gramati!ale ale lim0ii rom ne printr(o vor0ire !ore!t, !lar, !oerent6 ;M5 sa pronunte !ore!t sunetele si !uvintele. ,:?9:*EII /I/9C:IC*5 a. 0. Metode si pro!edee5 !onversatia, e+pli!atia, e+er!itiul, demonstratia6 Mi)loa!e de 'nvatam nt5 imagini repre$ent nd o0ie!te, %iinte, a!tiuni ale oamenilor si !opiilor,

%ise individuale, panou, )etoane HIHGI;E?9FI*5 9urelia, 2opa5 @1o!uri dida!ti!e pentru de$voltarea vor0irii@, *ditura Ion Creanga ( 197-, Hu!uresti

*D*IIM*I: /I/9C:IC 1 1)M;M*I: ;?E9IIB9:;?IC R)C92:9?*9 sI ;?I*I:9?*9 9:*ILI*I

C;ILII4:4G G4C?T?II 9C:IDI:9:*9 */4C9:;9?*I R 9sigurarea !limatului de ordine si !onditii a a!tivittii Introdu!erea 'n a!tivitate se va %a!e prin e+ersarea aparatului parti!ular5 (inspirare pe nas, e+pirare pe gur si invers6 (se vor pronunta legat, pe durata unei singure respiratii, vo!alele5 @a@, @e@, @i@, @o@, @u@6 (pronuntarea sunetelor @p@ si @0@ prin su%larea puterni! si e+plo$iva a )etului de aer. ,e vor pre$enta !opiilor ! teva %enomene. ,e va !ere !opiilor s !iteas! imaginile !are repre$inta a!tiuni ale !opiilor,oamenilor, animalelor. (Ce am pronuntat noiC (9sta$i vom )u!a )o!ul dida!ti! @Easeste !uv ntul potrivit@O 9C:IDI:9:*9 C;2IIG;? 3 Intrarea ordonata a

dis!iplin ne!esare des%surrii 'n 0une !opiilor 'n sala de grupa Copiii e+e!uta e+er!itiile

3)*I4IL9?*9 ,C;24G4I sI 9 ;HI*C:*G;? ;2*?9LI;I9G*

Copiii pronunta !uvintele )etoane. Copiii %ormulea$a propo$itii s!urte dupa imaginile de pe )etoane si dupa un !uv nt dat. !uvinte. (Cu a)utorul !uvintelor am %ormat propo$itii.

)etoane, repre$ent nd o0ie!te, %iinte si a !aror imagini se a%la pe

(Ce am %ormat !u a)utorul !uvintelorC (Ioi am pronuntat

M)2?*B*I:9?*9 KI /I?I19?*9 3IDTLT?II

1. *+pli!area )o!ului propo$itie !u !uv ntul !are se potriveste. :re0uie s aveti gri) !a propo$itia s ai0 'nteles, s %ie !ore!t. *+emple5 ,!olarul............. . Dulpea este................. . Copilul se )oa! !u............. .

Da raspunde !opilul numit. Copiii raspund5 (s!olarul 'nvata (!iteste, s!rie). (Dulpea este sireata (vi!leana, la!oma). (mingea.

I;4G4I C;ILII4: 2rin a!est )o! tre0uie s !ompletati o

R SS... !oase o ro!hita. ........... !iripeste. R. 1o!ul propriu($is ,e va !ere !opiilor s !ontinue

3 Mama ... 2asari!a ... Copiii se iau la 'ntre!ere 'n

propo$itiile !u alte !uvinte !are s le dea %ormularea 'nteles. ,e vor da !uvintele5 !opil, !opiii, propo$itiilor. !opilul, !opiilor. *+emplu5 Copiii sunt !ura)osi. ,e vor da !uvintele6 pune, 0uni!ul, 'si, o!helarii. 3. Compli!area io!ului ,e va propune !opiilor s 'l a)ute pe piti!ul Har0a(Cot s(si !omplete$e !u !uvintele potrivite s!urta lui povestioar5 @9sta$i este o $i %rumoas de .... 9%ar nu mai... :oti piti!ii au hotar t s... 'n pdure. 3n lipsa lor a venit... *a le(a pregtit m n!are, a %!ut... A)*D9G49?* 2iti!ii ! nd ... a!as s(au.... Copiii vor primi %ise individuale5 au propo$itiile@. 1. Copiii desenea$a. R. Mingea este rotund. 3. Cornel se )oa! a%ar. 6)3ICJ*I*?*9 9C:IDI:TLII 9pre!ieri generale si individuale. Copiii vor respe!ta ;; ;;; ;;;; Copiii vor !ompleta spatiile li0ere !u !uvintele potrivite

@/esenea$a at tea !er!ulete ! te !uvinte sar!inile date.

2?;I*C: /I/9C:IC E?4295 pregatitoare /*I4MI?*9 9C:IDI:TLII5 *du!area lim0a)ului :*M9 9C:IDI:9:II5"Fata 0a0ei si %ata mosneagului", de Ion Creanga MI1G;C4G /* ?*9GIB9?*5?epovestirea !opiilor :I24G 9C:IDI:TLII5 Deri%i!are(!onsolidare ,C;24G 9C:IDI:9:II5/e$voltarea !apa!itatii !opilului de a reprodu!e !ontinutul unui te+t narativ, de a se e+prima li0er, !reativ6 veri%i!area insusirii !ontinutului povestii NFata 0a0ei si %ata mosneagului",de Ion Creanga . ;HI*C:ID* ;2*?9LI;I9G* ;15 sa reprodu!a in re$umat !ontinutul povestii6 ;R5sa adrese$e intre0ari legate de !ontinutul povestii si sa raspunda la a!estea6 ;36 sa desprinda invatatura povestii pe 0a$a intre0arilor6 ;M5sa e+pli!e !uvintele din te+t5" sluta", Nvitrega", Nhoropsita"6 ;A5sa al!atuias!a propo$itii !u !uvintele noi din te+t6 ;65sa numeas!a trasaturile !ara!teristi!e ale persona)elor prin!ipale pe 0a$a %aptelor a!estora6 ;75sa stie !ine este Ion Creanga6 ;-5sa dea e+emple de alte povesti s!rise de Ion Creanga. ,:?9:*EII /I/9C:IC*5 a. 0. Metode 5( povestirea, e+pli!atia, predarea(invatarea re!ipro!a, !onversatia, !vintetul, Mi)loa!e de 'nvatam nt5 planse, ,!arte !u povestea data, portretul lui Ion Creanga, ma!heta si piramida si diamantul. siluete repre$entand persona)ele povestii, palete !u intre0ari( CeC, CineC, CumC, CandC, /e !e C, /in !e !au$aC), !oronite de lider( avand ins!riptionate literele ?,I ,C, 2), !artonase pentru masa (avand ins!riptionate literele ?, I, C, 2), o piramida. .HIHGI;E?9FI*5 /4MI:?9I9, M9E/9G*I9, *du!area lim0a)ului in invatamantul pres!olar, *ditura Compania, Hu!uresti, 1999. ,IGDI9 H?*H*I, *G*I9 E;IE*9, E*;?E*:9 ?4I4, MII9*G9 F4GE9, intera!tive de grup, Ehid metodi!, *ditura 9rves,R..6. 2ovesti, povestiri,0asme si legende( antologie pentru pres!olari( !oord. 9n!a Huldoa!a), editata de revista Invatamantul 2res!olar, Hu!uresti, 1999. Metode

*D*IIM*I: /I/9C:IC 1 1)M;M*I: ;?E9IIB9:;?IC

C;I:II4: ,:III:IFIC R 9sigurarea !onditiilor optime ne!esare des%asurarii a!tivitatii5aerisirea salii de grupa, pregatirea materialului dida!ti!, s!aunelele dispuse in semi!er!,

,:?9:*EII /I/9C:IC* 3

R)C92:9?*9 9:*I:I*I

asigurarea ordinii si dis!iplinei. ,e va des!operii ma!heta povestii, Conversatia !u siluetele persona)elor prin!ipale, iar !opiii vor %i soli!itati sa re!unoas!a !arei povesti le apartin. 4n !opil va alege din 0i0liote!a !artea de povesti" Fata 0a0ei si %ata mosneagului", de Ion Creanga. ,e vor !omuni!a !opiilor titlul si autorul povestii"Fata 0a0ei si %ata mosneagului". ,e vor stimula !urio$itatea si dorinta de a povesti si de a arata !ele invatate. Conversatia Materiale5 (ma!heta, siluete, !arte de povesti

3)9I4I:9?*9 :*M*I ,I *I4I:9?*9 ;HI*C:ID*G;?

M)?*9C:49GIB9?*9 ,e vor !omuni!a o0ie!tivele C4I;,:II:*G;? 9,IMIG9:* 9I:*?I;? A) /I?I19?*9 IID9:9?II ( Cine este Ion CreangaC (Ce alte povesti si povestiri a mai s!ris a!estaC *du!atoarea va povesti pe s!urt >Fata 0a0ei si %ata mosneagului". a!tivitatii, pe intelesul !opiilor.

2ovestirea Materiale5 (portretul lui Ion Creanga, (!arti !u povesti s!rise de a!esta

Copiii vor %i impartiti in patru grupuri, dupa !um urmea$a5 (re%u)atorii( sunt !opiii !are vor e+pune re$umatul povestii6 (intrebatorii( sunt !ei !are vor adresa intre0ari legate de !ontinutul povestii5 (Cine era 0a0a din povesteC Cine mun!ea !el mai mult in !asaC Cine o alunga pe %ata mosneaguluiC Cine ii !ere a)utorul %etei mosneaguluiC (Ce ii spunea 0a0a mosneagului despre %ata luiC Ce rasplata primeste %ata mosneagului pentru 0inele %a!utC (Cum este pedepsita %ata 0a0ei pentru rautatea eiC (Cand se intoar!e %ata mosneagului a!asaC (/e !e este alungata %ata mosneagului de a!asaC /e !e nu se sperie %ata mosneagului de >!opiii" ,%inteiC (/in !e !au$a parul, !uptorul, %antana nu o lasa pe %ata 0a0ei sa guste din darurile lorC /in !e !au$a 0a0a si !u %ata ei sunt man!ate de 0alauriC ( clari,icatorii( sunt !opiii !are vor e+pli!a !uvintele noi din te+t >sluta", >vitrega", >horopsita" si vor al!atui propo$itii !u a!estea pentru o mai 0una intelegere a lor6 ( pre%icatorii( sunt !opiii !are vor desprinde invatatura povestii pe 0a$a !elor e+puse de !atre !olegii lor. /e asemenea, ei vor pre$i!e !onse!intele 2?*/9?*9(IID9:9?*9 ?*CI2?;C9

%aptelor persona)elor prin!ipale (0a0a si %ata sa, mosneagul si %ata lui).

Copiii se impart in R grupuri, iar edu!atoarea e+pli!a regulile. Copiii 6) ;H:II*?*9 2*?F;?M9I:*I tre0uie sa !ompuna o >poe$ie" !u A versuri %ara rima ast%el5 ( primul vers( !u un singur !uvant !e denumeste su0ie!tul (Cine esteC)6 ( al doilea vers(R !uvinte (R ad)e!tive) !are de%ines! !ara!teristi!ile su0ie!tului (Ce stii despre mineC)6 ( al treilea vers( %ormat din 3 !uvinte !are e+prima a!tiuni (ver0e la gerun$iu) (Ce %a!eC)6 ( al patrulea vers(%ormat din M !uvinte !are e+prima starea !opilului %ata de su0ie!t (Ce simti pentruC)6 insusirea esentiala a su0ie!tului(/es!rie(ma printr(un !uvantO) *du!atoarea repeta regula pentru

CDII:*:4G

2I?9MI/9 ,I /I9M9I:4G Materiale5 (darurile o%erite.

( al !in!ilea vers( un !uvant !are arata (siluetele persona)elor5

%ie!are vers !ompus. $ubiectul poe%iei este ,ata )osneagului*du!atoarea va nota toate >poe$iile" !ompuse , !itindu(le apoi pe rand. Copiii tre0uie sa as!ulte intre0arile 7) *D9G49?* adresate de !atre edu!atoare si apoi , in %un!tie de raspuns, sa aleaga siluetele !orespun$atoare si sa !omplete$e piramida. Intre0arile sunt urmatoarele5 1) Cine este eroina povestiiC ( %ata mosneagului) R) Care sunt persona)ele negativeC (0a0a si %ata ei) 3)Care sunt !elelalte persona)e !are in poveste au darul vor0iriiC ( !atelusa, parul, %antana, !uptorul) A) Ce daruri a primit %ata mosneagului pentru %aptele sale 0uneC (o lada, pla!inte, pahare de argint, pere , sal0a de gal0eni). -)IICJ*I*?*9 9C:IDI:9:II ,e apre!ia$a modul de lu!ru si !ooperare pe e!hipe. ,e impart stimulentele dupa merit.

:e%u)at lucrare licen!(

9m ales lu!rarea de li!en !u titlul >5)plica!ii ,or)ative ale co)bin(rii )etodelor tradi!ionale i )oderne 'n educarea precolarilor". M(am oprit asupra a!estei teme, deoare!e prin !om0inarea anumitor metode &i tehni!i tradiionale &i moderne apli!ate at t 'n !adrul a!tivitilor diri)ate, ! t &i 'n !adrul a!tivitilor li0er !reative, se urmre&te at t 'nsu&irea de noi !uno&tine ! t mai ales !onsolidarea !uno&tinelor transmise 'n vederea edu!rii pre&!olarilor &i 'n pregtirea lor pentru &!oal. 3n pri)ul capitol am des!ris metodele spe!i%i!e %olosite 'n edu!area pre&!olarilor6 atat metodele tradiionale ! t &i !ele moderne. 3n capitolul doi m(am oprit asupra metodelor spe!i%i!e %olosite 'n !adrul a!tivittilor li0er(!reative ! t &i 'n !ele de de$voltarea lim0a)ului. 3n capitolul trei am des!ris importanta utili$rii metodelor intera!tive de grup 'n edu!area pre&!olarilor. 3n !adrul etapei N )etodologia cercet(rii am sta0ilit !adrul !er!etrii, am %ormulat o0ie!tivele &i ipote$a,am al!tuit e&antionul de su0ie!i &i esantionul de !oninut, am ales metodele &i tehni!ile de !er!etare, am apli!at testarea situaiei e+perimentale &i a tehni!ilor de !er!etare, am 'nregistrat datele &i am sta0ilit strategia des%&urrii e+perimentului.. 3n %inal am a)uns la conclu%ia !a datorit im0inrii armonioase a metodelor tradiionale !u !ele moderne 'n a!tivitile de !omuni!are, am !onstatat %aptul ! rolul lim0a)ului &i al !omuni!rii este hotar tor 'n %ormarea &i de$voltarea personalitii !opilului, 'n 'm0ogirea !apa!itii a!estuia de a intra 'n relaie !u !eilalti !opii &i !u adulii, de a intera!iona !u mediul, de a(l !unoa&te &i de a(l stap ni prin e+plorri, 'n!er!ri, e+er!iii, e+perimente, 'n des!operirea de !tre %ie!are !opil a propriei identiti &i 'n do0 ndirea deprinderilor de a 'nva.