Sunteți pe pagina 1din 8

ENIGMA OTILIEI De George Calinescu Capitolul I Primul capitol prezinta sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau,

Costache Giurgiuveanu, unchiul sau. Intr-o seara la inceputul lui iulie 19 9, Felix a!unge in casa unchiului sau si este intampinat cel putin ciu"at "e acesta. #erisoara lui, $tilia, o tanara "e aceeasi varsta cu el il primeste cu multa cal"ura si il con"uce pe %aiat intr-o camera un"e restul &amiliei !uca ta%le. 'st&el, Felix ii cunoaste pe Pascalopol, un mosier %ogat, prieten "e &amilie (cu care $tilia isi permite multe &amiliaritati, spre nemultumirea %aiatului), pe 'glae *ulea, sora lui Costache, Simon *ulea, sotul acesteia si 'urica *ulea, &iica "e + ani a 'glaei. In timp ce ceilalti !ucau ta%le si mai apoi carti, tanarul Felix, viitor me"icinist isi a"uce aminte "e &elul in care a a!uns or&an, cum murise mama sa si cum tatal lui &usese "istant "e copil, trimitan"u-l mai mult prin internate. Dupa un timp, $tilia isi a"uce aminte "e Felix si ii a"uce "oua pra!ituri (consi"eran" ca ii este &oame) si il trimite sa "oarma chiar in camera ei, un"e Felix o%serva o "ezor"ine generala. Capitolul II Can" se trezeste, Felix o au"e pe $tilia cantan" la pian si incepe sa stu"ieze unele parti ale casei. Pe holuri o intalneste pe ,arina, servitoarea casei si Costache ii cere cu imprumut niste %ani, "ar intervine $tilia care nu a"mite ca tatal ei sa ceara %ani "e la -varul ei.. Fata ii canta lui Felix si cuprinsa "e ceea ce ,arina numea -ne%unie., incepe sa alerge prin gra"ina. $tilia isi marturiseste "orinta ca Felix sa a!unga un mare "octor si incepe sa ii prezinte &amilia, ilustran" calitatile si "e&ectele mem%rilor &amiliei *ulea. *oto"ata, incep sa rascoleasca amintirile, uitan"u-se prin &otogra&iile vechi. Dupa amiaza, Pascalopol ii scoate pe Felix si pe $tilia la plim%are, spre invi"ia 'ureliei si a 'glaei. 'cestea insista pe langa Felix sa il me"iteze pe *iti, %aiatul matusei sale. Capitolul III Capitolul incepe printr-o scurta prezentare a lui Simion *ulea, $tilia avertizan"u-l "iscret asupra manierelor celor "in &amilia *ulea. 'urelia il invita pe Felix la ei acasa si in timpul vizitei, o ponegreste pe $tilia, cu invi"ie ascunsa. Il cunoaste pe Simion, care ii prezinta ta%lourile sale, Felix o%servan" ca si *iti si tatal lui au un oarecare talent in ale picturii, "esi a&la ca toate ta%lourile &acute "e cei "oi sunt simple copii "upa ilustrate sau carti. *iti nu se "oveste a &i &oarte interesat "e me"itatii, plictisin"u-se &oarte repe"e. Capitolul prezinta aspiratiile &amiliei *ulea si "orinta arzatoare a 'ureliei "e a se marita. 'urica incepe sa se &amiliarizeze "in ce in ce mai mult cu Felix cu "orinta ascunsa "e a-l &ace pe acesta sa o ia "e nevasta/ sperantele pe care si le &ace 'urica speriin"u-l pe tanar, acesta care incepe sa o e evite. Capitolul IV Cu timpul, Felix se o%isnui in casa lui Costache, acomo"an"u-se cu ciu"ateniile locului. 'van" nevoie "e %ani, ii cere %atranului sau tutore insa acesta isi "ove"este avaritia &ara sa ii "ea vreun %an, cea care ii "a %ani &iin" $tilia. Capitolul prezinta vizita celor "oi la casa lui Pascalopol, un"e Felix o%serva un ra&inat gust in "ecoratiuni interioare. Desi la inceput Felix nu il agreeaza pe Pascalopol, consi"eran" ca $tilia nu ar tre%ui sa se poarte asa &amiliar cu un %ar%at mai in varsta ca ea, mosierul ii "evine treptat simpatic. Capitolul V In august, este anuntata sosirea lui Stanica si a $limpiei, cealalta &ata a 'glaei. $tilia ii explica scan"alul pro"us "e relatia "intre cei "oi, care nu erau casatoriti, &iin"ca Stanica nu "orea sa &aca nunta "aca $limpia nu primea zestre, aceasta &iin"u-i re&uzata "e Simion. '!unsi la momentul cinei, cei "oi incearca sa il in"uplece pe Simion sa le "ea casa, acesta insa re&uza motivan" ca $limpia nu e &ata lui, "esi Felix o%serva o asemanare iz%itoare intre tata si &iica. Dupa plecare, Stanica ii cere $tiliei imprumut 0 &ranci. De asemenea, Pascalopol primeste un %ilet "e la Stanica 1atiu prin care acesta ii cere 1 &ranci. De "ragul $tiliei, mosierul ii "a avocatului %anii ceruti. Capitolul prezinta mo"ul in care Stanica incearca sa il convinga pe Simion si mo"alitatea "e ai pacali pe ceilalti, simulan" o %oala "e inima. Capitolul VI In acest capitol este prezentata vizita lui Felix si a $tiliei la mosia lui Pascalopol, mosie situata la !umatatea "istantei intre Calarasi si Fetesti. 2a mosie, Felix o%serva acelasi ra&inament, "e aceeasta "ata mai rustic si Pascalopol ii "evine "in ce in ce mai &amiliar, a!ungan" sa il consi"ere un prieten. In timpul vizitei, $tilia si Felix invata sa calareasca, se urca pe capitele "e &an, petrecan" "oua saptamani "e vis. *oto"ata, "in ziar, cei trei a&la "e cununia "intre $limpia si Stanica "ar si "e moartea copilului lor "e 0 luni (moarte cauzata "e negli!enta parintilor). Capitolul VII 'cum Felix era stu"ent in anul I la ,e"icina, spre nemultumirea 'glaei care il in"emna sa -isi gaseasca un rost. in acest &el incercin" sa il !igneasca pe tanar. Stanica incearca sa creeze intrigi intre $tilia si Pascalopol, "ove"in" un caracter in&ect. $tilia ii propune tatalui ei sa se mute intr-o alta casa "in Stir%e3-#o"a, insa 'glae se opune, aratan" &elul in care Costache era manipulat "e

sora sa. *oto"ata, *iti incepe sa se simta atras "e $tilia, &ata "e care incepe sa ai%a un comportament necuviincios, $tilia in"epartan"u-l "e ea, &acan"-o pe 'glae sa se planga lui Costache, rostin" cuvinte grele la a"resa &etei. $tilia il pune pe Costache sa alega intre ea si 'glae, si ast&el matusa sa nu mai calca in casa &ratelui sau. Stanica a"uce un &als "octor la Costache cu scopul ascuns "e a-l &ace pe acesta sa crea"a ca este %olnav. Pascalopol, $tilia si Felix hotarasc sa &ie mai atenti la comportamentul avocatului. Capitolul VIII Felix isi "a seama ca o iu%este pe $tilia si incearca sa &ie "in ce in ce mai aproape "e &ata, consi"eran" chiar si unele gesturi marunte (cum ar &i coaserea unui nasture) un a"evarat "eliciu. Ii scrie o scrisoare "e "ragoste, pe care i-o lasa pe pat, insa &ata pare sa nu o &i citit. Dupa un timp ii marturiseste "ragostea si $tilia ii spune ca si ea il iu%este, insa tre%uie sa astepte. 2a rugamintea lui Felix, $tilia nu il mai primi un timp pe Pascalopol, acesta purtan" o "iscutie cu stu"entul. In timpul acestei "iscutii, Felix isi "a seama "e caracterul minunat al mosierului, rugan"-o pe $tilia sa il primeasca "in nou pe Pascalopol. In acelasi timp, *iti &ace cunostinta cu 'na, sora unui coleg si se casatoreste cu aceasta, casnicia esuan" in mo" lamenta%il. Capitolul IX In martie, Felix incepe sa 4si &aca planuri mari, "orin" sa ai%a cat mai multi %ani, pentru a-i putea o&eri $tiliei placeri ca plim%atul cu trasura. 'van" nevoie "e %ani , completeaza %atranului o polita cu sca"enta in al% "e 1 &ranci. Pascalopol incearca sa il convinga pe Costache sa o a"opte legal pe $tilia, o&erin"u-se sa plateasca el cheltuielile, %atranul acceptan". Dar Stanica a&la "e acest lucru, si "upa cateva saptamani "e "iscretie, lanseaza stirea si 'glae !ura ca $tilia nu va &ii a"optata cat timp ea traieste. Stanica ii &ace avansuri $tiliei care il "a a&ara, manioasa. $tilia ii povesteste cum 'glae si 'urica au incercat mereu sa o umileasca, spunan"u-i cuvinte grele la o varsta &rage"a. '&lan" "e vor%ele care s-au zis "espre ea can" 'glae a a&lat "e intentia lui Costache "e a o a"opta, $tilia incuviinteaza. Capitolul X Dupa cateva zile "e la acest inci"ent, Costache primeste un %ilet anonim, prin care este s&atuit sa nu o a"opteze pe $tilia, &olosin" imaginea 'glaei (care avea o inraurire asupra %atranului) , anonima reusin" sa il sperie pe %atran. $tilia, a&lan" "e %ilet si citin"u-l, il linisteste pe Costache si arata ca ea nu "oreste neaparat sa &i&e a"optata, iu%irea ei pentru %atran &iin" la &el "e mare cu sau &ara acte. Felix "e intalneste pe stra"a cu 'urica, aceasta incepan" sa-l elogieze pe *iti, spre "isperarea me"icinistului. '!uns acasa, a&la ca $tilia plecase cu Pascalopol la mosie. Stanica i-o prezinta pe Georgeta, o prostituata "e lux, care ii atrage atentia tanarului, el primin" invitatia "e a o vizita pe &ata orican". Capitolul XI Starea "e sanatate a lui Simion se inrautateste, %atranul acuzan" tul%urari psihice, insa "octorul a"us "e Stanica nu ii gaseste nimic, &amilia crezan" ca are "oar o criza "e glicozurie. Stanica atrage atentia asupta pericolului pe care il reprezinta $tilia pentru mostenirea lui Costache si le impinge pe cele "oua &emei si mai mult impotriva tinerei. Felix incepe sa se remarce la 5niversitate, si "atorita interesului sau, primeste permisiunea "e a intra in orice sectie a spitalului, pentru a &ace o%servatii. Desi unii interni incearca sa il "escura!eze, Felix realizeaza o lucrare pe care pro&esorul sau i-o pu%lica intr-o revista "e mare interes in Franta, reusin" sa ii mareasca am%itia lui Felix. Stanica reuseste sa il manipuleze pe Costache, manevran" lucrurile in asa &el incat Costache sa nu &aca testament. Felix se "uce sa o viziteze pe Georgeta, care ii povesteste "rama vietii sale. Felix simte pentru &ata o a&ectiune "e &rate si intre cei "oi incepe sa se in&iripe o relatie,"esi Felix o iu%ea &oarte mult pe $tilia. Capitolul XII Felix primeste o carte postala "e la $tilia, tocmai "in Paris, "an"u-i tanarului o stare "e tristete. Georgeta ii roaga sa treaca pe la Iorgu, chiriasul lui Costache. Ii scrie inainte "e aceasta vizita $tiliei, un"e isi exprima "ezamagirea. Felix a&la "e la Iorgu "e manevrele lui Stanica, acesta planuin" sa 4i strice a&acerile lui Costache pentru ca acesta sa nu van"a imo%ilele. Costache si Felix pornesc spre restaurantul lui Iorgu un"e cei "oi incheie a&acerea, spre ciu"a lui Stanica. Simion este "in ce in ce mai %olnav, insa 'glae si $limpia sunt cat se poate "e nepasatoare, starnin" chiar repulsia lui Stanica. Felix "evine "in ce in ce mai convins "e tul%urarile psihice ale lui Simion. Capitolul XIII 2a inceputul capitolului este prezentata o scena "in viata maritala a cuplului Stanica-$limpia, ilustran"u-se lipsa "e su&let a celor "in &amilia *ulea. Felix a&la "e la Georgeta ca *iti se in"ragostise "e ea, "orin" sa o ia "e sotie., aceasta avan" o o%sesie maritala. Can" pleaca "e la Georgeta, se intalnesc cu generalul, scena care i se pare lui Felix, &oarte peni%ila. Costache vrea sa isi van"a proprietatile pentru a-i "a $tiliei ce i se cuvine. 'larmati "e asa o posi%ilitate, Stanica are i"eea sa-i trimita $tiliei o carte postala si sa se pre&aca a-i &i prieteni.

Capitolul XIV Felix, un pic suparat "in cauza in"i&erentei colegilor "e la 5niversitate, isi a"uce aminte "e "iscutiile pe care le avea cu colegii "e la internat in Iasi. Se intalneste cu 6eissmann, un prieten si coleg care ii tine o prelegere "espre poezie si "ragoste, atatan"u-i curiozitatea pentru un roman "e 6eininger. Costache il roaga pe Felix sa nu iasa "in camera sa, &iin"ca avea "e &acut niste presupuse reparatii, insa Felix isi "a seama ca %atranul avea "e &apt ascuns in po"eaua casei o a"evarata comoara, "esigur nu acor"a multa atentie acestui amanunt. Costache, Felix,6eissmann, Stanica, $limpia, Georgeta si generalul, Iorgu si sotia acestuia iau cina impreuna la restaurantul celor "in urma, un"e Stanica incearca sa manevreze pe %atran, povestin"u-i o intamplare cu un avar care isi ingropase toti %anii in su%sol si care la un incen"iu, i-a pier"ut pe toti. Felix este con"us acasa "e general si Georgeta, simtin"u-se "in nou &oarte peni%il. Capitolul XV 'glae "eci"e sa il interneze pe Simion, "esi consi"era ca acesta nu are nici o avere, cu toate ca %atranul &usese privat "e pensia sa si "e orice alte placeri. 6eissmann vine si il &ace pe simion sa vina cu el, spunan"u-i ca oamenii asteapta invataturile sale (Simion se cre"ea "e un timp Iisus 7ristos). Stanica incearca sa il &aca pe Costache sa o primeasca "in nou pe 'glae, insa acesta este impotriva i"eii, Felix gasin"u-l cotro%ain" prin casa. 'vocatul ii a"uce acasa niste stu"enti pe care nu ii cunoaste, purtan"u-se &oarte &amiliar, starnin" in"ignarea tanarului si a unchiului sau. Capitolul XVI Capitolul incepe cu prezentare lui Stanica si a &amiliei acestuia, ilustran"u-se unitatea si legaturile stranse care uneau pe mem%rii &amiliei, &ie ei "e con"itii sociale "i&erite. Cu ocazia aniversarii matusii 'gripina, Stanica ii &ace acesteia o vizita, gasin" in mo"esta ei camera o multime "e ru"e venite in vizita. Ii cumpara %atranei alune si covrigi ,si -imprumuta. "e la aceasta patru cesti chinezesti. #arul sau *oa"er il "uce acasa si cu aceasta ocazie, Stanica o%serva &rumusetea nepoatei sale 2ili, caruia ii promite ca o va prezenta unui %aiat -&ain., Felix. 'casa, ii spune $limpiei ca ii cumparase patru cesti "e la un anticar, a"ucan"u-i si pra!ituri, spre "eliciul &emeii. Cu toate acestea, Stanica nu primeste "ovezi "e iu%ire "in partea nevestei sale, &apt care ii intareste o "ecizie "e mult luata, si aceea ca va "ivorta cat mai repe"e si cum se va ivi impre!urarea prielnica. Capitolul XVII *rezin"u-se, Felix au"e pe cineva cantan" la pian si isi "a seama ca $tilia se intorsese. Fata ii "a ca"ou cravate, insa pe "ata se a&iseaza Stanica. 'cesta o a"uce cu sine pe 'urelia, careia $tilia ii &ace ca"ou o sticluta "e par&um, un guler scro%it "e %ro"erie, uitan" parca toate &aptele urate ale verisoarei sale. Pascalopol vine sa ii viziteze, cu aceasta ocazie, intre el si Felix ivin"u-se un usor con&lict, rezolvat ulterior. Pascalopol il cheama pe Felix sa "iscute -"espre o persoana importanta pentru aman"oi. si il invita pe tanar la el acasa. Ii a"uce la cunostinta ca Stanica creeaza zvonuri care mai care mai incre"i%ile si mai "e&aimatoare, avocatul spunan"u-i lui Felix ca motivul calatoriei la Paris &usese "e &apt un avort. Costache incepe sa construiasca o casa pentru $tilia. Felix ii este prezentat lui 2ili, care "evine &oarte interesat "e stu"ent, spre invi"ia celor "in &amilia *ulea. Capitolul XVIII Intr-o zi &oarte cal"uroasa, Costache se impletici "in mers si cazu moale !os. '&lan" "e su%itul atac al &ratelui ei, 'glae, speran" intr-o apropiata moarte a acestuia se gra%este sa cheme "octorul si merge la Costache acasa. Desi %atranul nu avea nimic, 'glae si Stanica &ac tot ceea ce pot pentru al a"uce intr-o stare grava, mancan" "e &ata cu el toate %unatatile stranse cu greu "e %atran, spre "urerea acestuia. Felix il roaga pe Pascalopol sa ii a!ute, iar acesta a"uce un "octor "e renume, Stratulat si acesta o%serva ca %atranul nu are nimic, insa un la un alt atac nu ar mai supravietui. Costache ii zice in secret lui Pascalopol ca ii va "a trei sute "e mii "e lei pentru $tilia, sa ii puna intrun cont, %anii &iin" ascunsi su% pat. Desi isi anunta aceasta "orinta, amana momentul in care ii va "a %anii mosierului si Pascalopol "eschi"e un cont in care ii vireaza $tiliei o suta "e mii "e lei. Capitolul XIX 'glae vine si ii povesteste %atranului "e moarte ceea ce il "ispera pe acesta, Costache incepan" sa mearga la "octori, sa ia me"icamente si sa a"uca parintele in casa pentru a %inecuvanta casa si pentru a alunga spiritele rele. In acest scop este chemat popa *uica (interesat mai mult "e tuica "ecat "e tre%urile %isericesti). 6eissmann vine sa ii &aca un control lui Costache, cu aceasta ocazie cunoscan"-o pe 'urica, &ata incepan" sa ai%a o pasiune pentru tanar. Cum 6eissmann era evreu, &ata se "uce la popa *uica care ii "a "ezlegare. 'urica ii sugereaza tanarului o legatura, pe care acesta ghicin"-o, o inlatura, spunan" ca -nu pro&eseaza "ecat amorul li%er.. Capitolul XX Cum 2ili se arata &oarte incantata "e Felix, si cum acesta nu a&isa nici un interes pentru &ata, Stanica ii spune $tiliei "espre o presupusa i"ila intre ei, rugan"-o sa il convinga pe me"icinist sa o ia pe lili "e nevasta. Felix ii marturiseste ca 2ili ii este in"i&erenta, "eclaran"u-i "in nou iu%irea sa. Costache se simte "in nou rau, 'glae si Stanica crezan" ca est mortsi consi"eran" ca nu mai tre%uie chemat "octorul. Felix si $tilia insa il cheama pe Pascalopol si pe "octor. Cel "in urma consi"era ca %atranul

va scapa si "e "ata aceasta, iar Costache ii "a o suta "e mii "e lei pentru contul $tiliei. Stanica incepe sa caute ascunzatoarea %anilor, iar 'glae, 'urica si ceilalti mem%ri incep sa mute lucrurile "in casa, 'urica atentan" chiar la pianul $tiliei. Cum $tilia nu pleca nicio"ata "e acasa, Stanica recurge la un siretlic ce se va "ove"i mortal. Ii spune &etei ca Pascalopol ii va &ace o vizita si aceasta &uge pentru !umatate "e ora pentru a-si cumpara o pu"riera, in acest timp, avocatul intra in camera %atranului si ii ia %anii "e su% saltea, su% privirile acestuia, care "isperat, isi "a "uhul. 8atranul este inmormantat si toate proprietatile trec in posesia 'glaei. 8anii gasiti su% saltea "e Stanica nu sunt nicio"ata inapoiat "e acesta, care "ivorteaza "e $limpia. $tilia merge in camera lui Felix si o roaga sa o lase sa "oarma in patul lui, propunan"u-i sa traiasca impreuna ca %ar%at si sotie, &ara insa sa se casatoreasca. Felix insa nu pro&ita "e &ata. 2a trezire, $tilia "isparuse, si Felix a&la ca tanara plecase la Paris impreuna cu Pascalopol, ulterior tanarul a&lan" ca cei "oi se casatorisera. 'nii au trecut si Felix "evenise un "octor "e renume, avan" multe carti pu%licate, multe tratate si toata lumea stiin" cine este. Se intalneste cu Pascalopol intr-o zi pe stra"a si acesta ii arata o poza &acuta cu $tilia, Felix nemaiputan" sa o recunoasca pe &ata ne%unatica in spatele &emeii mature ce "evenise.

La tiganci ,ircea 9lia"e recuno:tea ;<nc= "in a"olescen>= mi-a pl=cut s= scriu nuvele, povestiri :i chiar nuvele &antastice.. 'ceast= <nclinare spre &a%ulos se va accentua <n urma vastelor sale lecturi :i a numeroaselor c=latorii. 9l va &i atras mereu "e spa>iul rom?nesc :i "e ora:ul 8ucure:ti@ ;pentru mine 8ucure:tiul este centrul unei mitologii inepuiza%ile.. Ai <n nuvela ;2a >ig=nci. ac>iunea se petrece <n 8ucure:ti av<n"u-l ca protagonist pe pro&esorul "e muzic= Gavrilescu. Buvela ilustreaz= o alegorie a mor>ii sau a "rumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se "es&=:oar= <n opt secven>e care alc=tuiesc nuvela construit= cu echili%ru :i armonie clasic=. 'lterneaz= planul real cu cel ireal. Secvena I (expoziiunea) prezit= eroul <n tramvai, este vor%a "e Gavirescu care se <ntorcea acas= "e la lec>iile "e pian "ate "omni:oarei $tilia. Cn tramvai se "iscut= "espre %or"eiul >ig=ncilor, "e existen>a c=ruia se pre&ac c= se scan"alizeaz= %=r%a>ii. Pentru pro&esor acesta este un palat cu gr="ini :i nuci pe care el <l ve"e "e trei ori pe s=pt=m<n=. C:i a"uce aminte c= a uitat servieta la me"ita>ie :i co%oar= repe"e ca s= ia tramvaiul <n sens invers. Cn aceast= prim= secven>= autorul intro"uce c<teva leitmotive@ c=l"ura mare, %iletul, con&esiunea, colonelul 2avrence, %or"eiul (spa>iul misterios), 9lsa. ':tept<n" tramvaiul este atras hipnotic "e mirosul am=rui al &runzelor "e nuc :i "e ne&ireasca r=coare <nc< &=r= s=-:i "ea seama s-a a&lat <n &a>a por>ii. Secvenele II, III i IV ale nara>iunii "ezvolt= intriga marcat= "e p=trun"erea lui Gavrilescu la >ig=nci. Des&=:urarea ac>iunii se &ace prin nararea <nt<mpl=rilor eroului <n acest spa>iu, visul lui. Intrnd la ignci este <nt<mpinat "e %a%a care-i cere ;trei sute. ca s= <l lase la %or"ei, s=-:i aleag= o &at=. Se <nt<lne:te cu trei &ete, tre%uin" s= i"enti&ice pe cea "e a treia "ar nu reu:e:te. Pic= <ntr-un vis :i apoi se treze:te cu g<n"ul c= tre%uie s=-:i recupereze servieta :i se "uce la tramvai. 'cest nucleu con>ine mai multe mituri mereu apro&un"ate <n lucr=rile lui 9lia"e. 8or"eiul tre%uie privit ca un mit al la%irintului, un sim%ol al trecerii "inspre via>= spre moarte. 9ste un spa>iu al ini>ierii <n ritualurile mor>ii. *recerea prin %or"ei este o trecere ;"incolo.. Cele trei &ete amintesc "e ursitori, ele <l supun pa Gavrilescu unor <ncerc=ri pe care el nu le poate trece, "anseaz= <n !urul lui, <i cer s= o ghiceasc= pe >iganc= "ar el le scap= mereu. Personajul alunec= mereu spre trecut vor%in"u-le "espre episoa"ele cu 7il"egar" :i 9lsa. 9l nu reu:e:te s= ghiceasc= >iganca nici "up= ultima <ncercare. *re%uie s= interpret=m acest lucru <n sensul c= pro&anul rateaz= intrarea lui <n "omeniul sacrului. 'pare o nou= tentativ= "e intrare <n real prin muzic=. Secvena IV "escrie visul lui Gavrilescu. 9roul viseaz= c= <ncearc= s= ghiceasc= &etele, se pier"e <n camere ciu"ate cu tavane scun"e :i neregulate, cu pere>ii u:or on"ula>i, cu paravane tot mai misterioase, cu cori"oare pe care r=t=ce:te mereu <n sens invers, cu o%iecte ce-l terorizeaz=. Visul se termin= cu o scen= a luptei lui cu o "raperie sim%olic=. #isul are mai multe semni&ica>ii. 2a <nceput el apare ca o aspira>ie a eroului sprea o alt= realitate al=turi "e 7il"egar". 'poi <n secven>a I# visul "evine sim%olul co:marului travers=rii materiei "e c=tre spirit a vie>ii spre moarte <nso>it= "e spaime :i su&oc=ri. Draperia <i ap=rea ca un giurgiu :i-l <ngrozea ca !ocul straniu al &etelor. Docul ielelor propune lui Gavrilescu "rept pro%= ghicitul, sim%ol al riturilor "e ini>iere <n taina mor>ii, o vam= luat= su&letului ca o ultim= :ans= "e "esp=r>ire a con"i>iei umane. Ci&ra trei :i multiplu "e trei este un alt mit al nuvelei care puncteaz= momente semni&icative. Secvena V ne apropie "e punctul culminant al nuvelei prezent<n"u-nil pe Gavrilescu <n <ncerecarea

"e a-:i recupera servieta cu partituri. Cn stra"a preoteselor nr. 1E nu mai cunoa:te pe nimeni, <n locul "oamnei #oitinovici g=se:te pe "oamna Georgescu, iar "espre $tilia al&= c= plecase acum E ani "up= ce se c=s=torise cu inventatorul Fr<ncu. Se <ntoarce spre cas= :i <n tramvai revin acelea:i o%sesii (porto&elul, c=l"ura, etc.). Secvena VI (punctul culminant) se petrece acas= un"e surprizele continu=. 9lsa, so>ia lui, plecase <n Germania la &amilia ei <n urm= cu 10 ani, cam "e c<n" a&lase c= el a murit. ,urise :i ma"am *ran"a&ir :i &oarte "ezam=git se hot=re:te s= se <ntoarc= la >ig=nci. Secvena VII "escrie "rumul "e acas= la >ig=nci. C=l=toria lui se realizeaz= <ntr-o atmos&er= &antastic=, noaptea cu un persona! misterios pe care Gavrilescu <l simte un vis=tor, o &ire "e artist. 'cesta ca un mesager al mor>ii <l a!ut= pe pro&esor s= a!ung= ;"incolo. trec<n" prin locuri impuse "e tra"i>ie cum este %iserica. Secvena VIII <ncep<n" cu intrarea "e&initiv= a eroului la >ig=nci un"e nimic nu se schim%ase. 8a%a <l a:teap=, <l recunoa:te, <i ia vama, <i arat= "in prag casa cea mare rostin" ni:te cuvinte oraculare@ ;vezi s= nu te r=t=ce:ti., ;s= te >ii "rept pe cori"or :i s= numeri :apte u:i :i c<n" a!ungi la a :aptea s= %a>i "e trei ori :i s= spui@ eu sunt, m-a trimis %a%a.. Sleit "e puteri trece prin cori"or :i se <ncurc= iar, o g=se:te pe 7il"egar" care <l a:teptese ca s=-l con"uc= pe ultimul "rum :i <i spune ;vino cu mine.. Pornesc spre p="ure alunec<n" "inspre veghe spre vis, spre moarte "u-:i "e %ir!arul enigmatic :i "e porunca lui 7il"egar"@ ;Ia-o spre p="ure, pe "rumul =la mai lung :i m<n= <ncet. Bu ne gr=%im... ezno!"m#ntul nuvelei nu a"uce ie:irea "in am%iguitate. 9roul se explic= echivoc ;se <nt<mpl= ceva cu mine :i nu :tiu ce, "ac= nu te-a: &i auzit vor%in" cu %ir!arul a: cre"e c= visez... Fata <l consoleaz= la &el "e echivoc ;to>i vis=m, a:a <ncepe, ca <ntr-un vis... Buvela <ntr-o alt= interpretare poate sugera aventura artistului case aspir= s=-:i "ep=:easc= con"i>ia sa pro&esional= :i social= a omului care poate atinge a%solutul, eternul. Ai atunci %or"eiul poate &i privit ca $limpul, o cetate a cunoa:terii. Con!iia mate$ial" precar= <l <mpie"ic= s=-:i "ep=:easc= con"i>ia, <n lupta sa ar tre%ui s= &ie t<n=r "ar el este %=tr<n, ar tre%ui s= &ie cura!os "ar lui <i e &ric= mereu, i-ar tre%ui o "ragoste protectoare "ar to>i care l-au iu%it au "isp=rut. Din aceast= perspectiv= nuvela prezint= "rama artistului ratat 7arap 'l% 4 comentariu "e Ion Creanga 8asmul FPovestea lui 7arap-'l%F se <nca"reaz= <n genul epic, iar ca specie literar= este un %asm cult, "eoarece are un autor, Ion Creang=. ' ap=rut <n revista FConvor%iri literareF, la 1 august 1EGG, apoi <n acela:i an <n ziarul F*impulF. mpletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaz fantasticul, ca speci&ic ancestral (str=vechi) al %asmelor, <ns=, <n aceast= crea>ie narativ=, Creang= <m%in= supranaturalul popular cu evocarea realist a satului moldovenesc "e un"e reiese :i originalitatea unic a acestei crea>ii. Semni&ica>ia titlului F7arap-'l%F reiese "in scena <n care sp?nul <l p=c=le:te pe &iul craiului s= intre <n &?nt?n=@ FFiul craiului, %o%oc <n &elul s=u la tre%i "e aieste, se potrive:te Sp?nului :i se %ag= <n &?nt?n=, &=r= s=-1 tr=sneasc= prin minte ce i se poate <nt?mplaF. Baiv, lipsit "e experien>= :i excesiv "e cre"ul, &iul craiului <:i schim%= statutul "in nepot al <mp=ratului #er"e <n acela "e slug= a Sp?nului@ FD-acum <nainte s= :tii c= te cheam= 7arap-'l%, aista >i-i numele, :i altul nu.F Bumele lui are sensul "e Fro% al%F, "eoarece FharapF <nseamn= Fnegru, ro%F. Devenit sluga sp?nului, <:i asum= :i numele "e 7arap-'l%, "ove"in" <n acela:i timp loialitate :i cre"in>= &a>= "e st=p?nul s=u, <ntruc?t !urase pe palo:. 9l "evine ro%ul->igan, "e:i era al%, ne"umerin" ast&el chiar pe unchiul s=u, <mp=ratul #er"e, precum :i pe &etele acestuia, care simt pentru el o simpatie spontan=. Cu toate acestea, &l=c=ul nu-:i <ncalc= !ur=m?ntul &=cut sp?nului, <:i respect= cuv?ntul "at, ro" al unei soli"e e"uca>ii c=p=tate <n copil=rie, "e a &i integru :i "emn, capa%il s=-:i asume vinov=>ia, cu toate urm=rile ce "ecurg "in &aptul c= nu urmase s&atul tat=lui. Construc>ia :i momentele su%iectului Su%iectul este simplu, speci&ic %asmelor populare, cu eroi i motive populare, iar ca mo"alitate narativ=, incipitul este reprezentat "e formula iniial tipic= oric=rui %asm@ F'mu cic= era o"at= <ntro >ar=F. FPovestea lui 7arap-'l%F este <ns= un %asm cult, "eoarece are autor cunoscut, Ion Creang=, perspectiva narativ= &iin" aceea "e narator omniscient. Bara>iunea la persoana a III-a <m%in= supranaturalul cu realul, armoniz nd eroii fabuloi cu personajele rneti "in 7umule:tiul natal al autorului. !ciunea are la baz con&lictul dintre forele binelui i ale rului, dintre adevr i minciun, iar deznodm ntul const totdeauna n triumful valorilor pozitive asupra celor negative" #$poziiunea relateaz= &aptele ce se petrec <ntr-un inut ndeprtat, peste m=ri :i >=ri, la cap=tul lumii, <n timp mitic. ':a"ar, $elaiile tempo$ale :i %paiale se "e&inesc prin evocarea timpului fabulos cronologic :i a spaiului imaginar nesf rit% F'mu cic= era odat <ntr-o >ar=F un crai care avea trei &eciori :i un singur F&rate mai mare, care era <mp=rat <ntr-o >ar= mai <n"ep=rtat=F, pe

nume #er"e <mp=rat. Cei "oi &ra>i nu se v=zuser= "e mult= vreme, iar verii nu se cunoscuser= <ntre ei, pentru c= <mp=r=>ia &ratelui mai mare era &tocmai la o margine a pm ntului&, iar &ratele mai mic tr=ia la alt margine &" In acest ca"ru spaio'temporal mitic se "eruleaz= - <ntr-o <nl=n>uire cronologic= - nt mplrile reale i fabuloase la care particip= pe$%ona&ele %asmului. #er"e <mp=rat <i cere &ratelui s=u, craiul, s=-i trimit= Fgra%nic pe cel mai vre"nicF :i viteaz "intre &iii s=i, ca s=-i urmeze la tron, <ntruc?t el avea numai &ete. Ca s=-i pun= la <ncercare, pentru a ve"ea care "intre &eciori Fse simte "estoinic a <mp=ra>i peste o >ar= a:a "e mare :i %ogat= ca aceeaF, craiul se <m%rac= <ntr-o piele "e urs :i se ascun"e su% un po". Cei "oi &ii mai mari se sperie "e urs :i se <ntorc ru:ina>i la curtea craiului, care este "ezam=git "e neputin>a lor :i roste:te moralizator% Fnici tu nu e:ti "e <mp=rat, nici <mp=r=>ia pentru tineF, ceea ce evi"en>iaz= elementele reale ale %asmuiui. ,ezinul, impresionat "e am=r=ciunea tat=lui, se "uce <n gr="in= Fs= pl?ng= <n inima saF. Deo"at=, Fo %a%= g?r%ov= "e %=tr?ne>eF <i cere "e poman=, apoi <l s&=tuie:te s= cear= tat=lui s=u Fcalul, armele :i hainele cu care a &ost el mireF, "e:i hainele sunt Fvechi :i ponositeF, iar Farmele ruginiteF :i s= pun= o tav= cu !=ratic <n mi!locul hergheliei ca s= aleag= acel cal care va veni Fla !=ratic s= m=n?nceF. 5rm?n" <ntocmai s&aturile %a%ei, (c=l=uzirea &l=c=ului c=tre preuirea i respectarea tradiiilor strmoeti(, voinicul pleac= la "rum, lu?n" carte "in partea tat=lui :i, prin "reptul po"ului, Fnumai iaca <i ies= :i lui ursul <nainteF. *rece cu %ine "e aceast= prim prob, prime:te %inecuv?ntarea p=rintelui s=u :i pielea "e urs <n "ar, apoi s&atul ca <n c=l=toria lui s se fereasc &de omul ro, iar mai ales de cel sp n&, s= nu cumva s= ai%= "e-a &ace cu ei. Ca tr=s=turi ale %asmului, sunt prezente aici formule iniiale tipice :i cifra magic trei, care &ace posi%il= "ep=:irea primei pro%e "e c=tre eroul principal. Intriga" Fiul craiului :i calul pleac= la "rum, %asmul continu?n" cu formule mediane tipice, F:i merg ei o zi, :i merg "ou=, :i merg patruzeci :i nou=F p?n= c?n" <nt?lnesc <n co"ru Fun om sp?nF care se o&er= "rept Fslug= la "rumF. #oinicul <l re&uz= "e "ou= ori, "ar a treia oar= sp?nul <i iese <n cale F<m%r=cat alt&el :i c=lare pe un cal &rumosF tocmai c?n" &iul craiului se r=t=cise prin co"rii <ntuneco:i. Deprins s= urmeze s&atul p=rintelui s=u, acela "e a nu se <nso>i cu omul sp?n, "ar pentru c= <i mai ie:iser= <n cale <nc= "oi, el se g?n"e:te c= Faiasta-i >ara sp?nilorF :i-1 anga!eaz= "rept c=l=uz=. Cn aceast= %ecven" na$ativ" este inclus= o pauz" !e%c$iptiv"' care <ntrerupe povestirea :i "escrie co"rii "e:i :i <ntuneco:i, ce contureaz= un peisa! "e %asm '!un:i la o &?nt?n= care Fnu avea nici roat=, nici cump=n=, ci numai o scar= "e co%or?t p?n= la ap=F, sp?nul intr= <n pu>, umple plosca, apoi <l s&=tuie:te pe &iul craiului s= co%oare :i el ca s= se r=coreasc=. *?n=rul <l ascult= pe sp?n, "ar acesta tr?nte:te capacul peste gura &?nt?nii :i-1 amenin>= c= "ac= nu-i poveste:te totul "espre el, Fcine e:ti, "e un"e vii, :i <ncotro te "uciF, acolo <i vor putrezi oasele. Su% amenin>area mor>ii, &eciorul "e crai !ur= Fpe ascu>i:ul palo:uluiF c= va &i sluga supus= a sp?nului, care se va "a "rept nepotul <mp=ratului :i c= va p=stra taina Fp?n= c?n" va muri :i iar va <nviaF, anticip nd astfel finalul basmului" Sp?nul <i "= numele de )arap'!lb, care-1 va slu!i cu cre"in>=, respect?n"u-:i !ur=m?ntul &=cut. *esfurarea aciunii <ncepe o"at= cu sosirea la palatul <mp=ratului #er"e, un"e Sp?nul se "= "rept nepotul s=u :i, <n&umurat peste m=sur=, <l trimite pe 7arap-'l% s= stea la gra!"uri, s= ai%= gri!= "e calul lui, c= alt&el va &i Fvai "e pielea taF, "?n"u-i :i o palm= - Fca s= >ii minte ce >i-am spusF-, c= alt&el Fprin"e m=m=liga coa!=F. De remarcat este aici elip%a na$ativ"' a"ic= trecerea su% t=cere a secven>ei c=l=toriei &=cute "e erou ca slug= a sp?nului p?n= la <mp=r=>ia unchiului s=u, naratorul suger?n" numai c= aceasta s-a e&ectuat. 8asmul este structurat <n mai multe epi%oa!e #nl"nuite' care se constituie <n tot at?tea p$o(e la care este supus protagonistul. <ntr-o zi, av?n" la mas= Fni:te sal=>i &oarte minunateF, care se c=p=tau cu mult= greutate, sp?nul hot=r=:te s=-:i trimit= sluga s=-i a"uc= acele %un=t=>i "in gr="ina ursului. Calul fabulos <l "uce <n z%or pe 7arap-'l% la S&?nta Duminic=, iar aceasta <l a!ut= s=-:i <n"eplineasc= misiunea :i s= treac= proba" 5rm=torul epi%o! are loc "up= alte c?teva zile, c?n" <mp=ratul <i arat= sp?nului ni:te pietre pre>ioase &oarte &rumoase, iar acesta <:i trimite sluga s=-i a"uc= Fpielea cer%ului cu cap cu tot, a:a %=tute cu pietre scumpe, cum se g=sescF. Din nou S&?nta Duminic= <l a!ut= pe 7arap-'l% s= ia pielea :i capul cer%ului pe care se a&lau nestematele :i s= le "uc= sp?nului, eroul trec?n" cu %ine :i aceast= prob fabuloas. Dup= un timp, <mp=ratul "= un osp=> &oarte mare <n cinstea nepotului s=u, la care a invitat <mp=ra>i, crai, voievozi F:i alte &e>e cinstiteF, <n timpul petrecerii, incitat "e pove:tile %izare "espre &ata Cmp=ratului 1o:, sp?nul <i porunce:te lui 7arap-'l% s= i-o a"uc= "egra%= pe aceast= t?n=r=, c= alt&el Fte-ai "us "e pe &a>a p=m?ntuluiF. 7arap-'l%, g?n"in"u-se la s&atul pe care i-1 "="use tat=l s=u, acela "e a se &eri "e omul sp?n :i "e omul ro:, este <nsp=im?ntat, pl?ng?n"u-se calului@ Fparc= "racul vr=!e:te, "e n-apuc %ine a sc=pa "in una :i "au peste altaF, apoi pornesc <mpreun= c=tre 1o:u <mp=rat. Episodul cltoriei este alc=tuit "in mai multe secvene narative. Pe un po", 7arap-'l% <nt?lne:te o nunt= "e &urnici :i trece prin ap= ca s= nu curme Fvia>a at?tor g?zuli>e nevinovateF. 1egina &urnicilor <i "= voinicului o

aripioar=, ca atunci c?n" va cre"e c= are nevoie "e ea s= "ea &oc aripii. Dup= un timp, c=l=torii v=" un roi "e al%ine care se <nv?rteau %ezmetice, neav?n" pe ce s= se a:eze. 'tunci, 7arap-'l% <:i scoate p=l=ria, o a:az= pe p=m?nt cu gura <n sus, iar al%inele se <ngr=m="esc acolo. #oinicul ciople:te un %u:tean :i le &ace un a"=post, "up= care cr=iasa al%inelor <i "= o arip=, ca, <n caz "e nevoie, 7arap-'l% s=-i "ea &oc :i ea va veni <n a!utor. !ciunea continu= cu formule mediane -F,ai merge el c?t mergeF- :i 7arap-'l% <nt?lne:te, pe r?n", cinci personaje fabuloase, "escrise "etaliat "e narator@ Geril=, Fl=m?nzil=, Setil=, $chil= :i P=s=ri-2=>i-2ungil=. C=l=toria al=turi "e cei cinci oameni ciu"a>i este plin= "e peripe>ii, c= Fpe un"e treceau, p?r!ol &=ceauF. 7arap-'l% le este tovar=: F:i la pagu%= :i la c?:tigF :i se poart= prietenos cu &iecare, <ntruc?t sim>ea c= va avea nevoie "e ei la curtea <mp=ratului 1o:, "espre care a&lase c= Fera un om p?cli:it (negru la su&let) :i r=ut=cios la culmeF. De aceea, &l=c=ul consi"er= c= Fla unul &=r= su&letF, cum era <mp=ratul, era nevoie "e Funul &=r= "e legeF, sper?n" c=, F"in cinci nesp=la>iF c?>i erau, i-o veni Fvreunul "e hacF, con&orm proverbului: F2umea asta e pe "os,H *oate merg cu capun !osH Pu>ini suie, mul>i co%oar=,H 5nul macin= la moar=.F Cntr-un t?rziu, a!ung cu to>ii la <mp=r=>ie - epi%o!ul "e la curtea Cmp=ratului 1o:u &iin" intro"us "e formula median FDumnezeu s= ne >ie, c= cuv?ntul "in poveste, <nainte mult mai esteF - un"e Cmp=ratul 1o: <i supune la probe fabuloase :i &oarte periculoase, care se constituie <n %ecvene na$ative) ,ai <nt?i <i cazeaz= <ntr-o cas= "e aram=, c=reia i se "= &oc pe "e"esu%t, "ar Geril= su&l= "e trei ori, Fcu %uzi:oarele sale cele iscusiteF :i casa r=m?ne Fnici &ier%inte, nici receF, tocmai %un= "e "ormit <ntr-<ns=. 5rm=toarea prob este un osp=> cu &oarte multe %ucate :i %=utur=, pe care Fl=m?nzil= :i Setil= le &ac s= "ispar= <ntr-o clip=, apoi <ncep s= strige <n gura mare, unul c= Fmoare "e &oameF :i cel=lalt Fc= crap= "e seteF, spre "isperarea <mp=ratului, care nu-:i putea cre"e ochilor. Cer?n" <nc= o "at= &ata, 7arap-'l% este supus unei alte probe" 9l prime:te zece %ani>e "e Fs=m?n>= "e mac, amestecat= cu una "e n=sip m=run>elF :i porunca "e a alege p?n= "iminea>= macul "e nisip 'tunci 7arap-'l% <:i aminte:te "e cr=iasa &urnicilor, "= &oc aripioarei :i <ntr-o clip= o "roaie "e &urnici, Fc?t= &runz= :i iar%=F au ales Fn=sipul "e o parte :i macul "e art= parteF, &iin" :i aceasta o secven fabuloas speci&ic= %asmelor. Cmp=ratul re&uz= "in nou s= le "ea &ata :i-i supune altei probe, anume s= o p=zeasc= toat= noaptea pe &at=, iar F"ac= m?ine "iminea>= s-ar a&la tot acolo, atunci poate s= >i-o "auF, alt&el Fv-a>i "us pe copc=F. Cei :ase prieteni s-au a:ezat "e paz= "e la u:a &etei p?n= la poarta <mp=r=>iei, "ar &ata <mp=ratului, av nd puteri supranaturale, se pre&ace <ntr-o p=s=ric= :i Fz%oar= nev=zut= prin cinci str=!iF. $chil= :i P=s=ril= se >in "up= ea :i a%ia iz%utesc s-o prin"= :i s-o "uc= <napoi <n o"aia ei. Plin "e ciu"=, <mp=ratul le spune c= el mai are o &at= luat= "e su&let, "ar care seam=n= per&ect cu &iica sa.Dac= 7arap-'l% va "ep=:i aceast= prob :i le va "eose%i, F&erice "e tine va &iF, "ar "ac= nu va reu:i vor pleca ime"iat "e la curtea <mp=r=teasc=, "eoarece Fnu v= mai pot su&eriF. 7arap-'l% "= &oc aripioarei "e al%in=, care -l a!ut= s= o i"enti&ice pe &ata <mp=ratului. *rec?n" :i aceast= pro%= cu %ine, 7arap-'l% cere &ata, iar <mp=ratul, Fovilit (o&ilit) :i sar%=" (pali") "e sup=rare :i ru:ineF, <i ureaz= s= &ie vre"nic s-o st=p?neasc=, pentru c= i-o "= "in toat= inima. Fata vrea :i ea s=-l supun= la o prob" *rimite calul lui 7arap-'l% <mpreun= cu turturica ei s= a"uc= Ftrei smicele (nuiele, crengu>e) "e m=r "ulce :i ap= vie :i ap= moart=F "intr-un loc numai "e ea :tiut, acolo Fun"e se %at mun>ii <n capeteF. Calul se <ntoarce primul :i &ata <mp=ratului 1o: porne:te cu ei la "rum spre palatul <mp=ratului #er"e, FDumnezeu s= ne >ie, c= cuv?ntul "in poveste, <nainte mult mai esteF. 2ui 7arap-'l% i se tul%ur= min>ile privin" &ata care era t?n=r=, &rumoas= F:i plin= "e vin=-ncoaceF :i nu ar vrea s-o "uc= sp?nului, F&iin" ne%un "e "ragostea eiF. Punctul culminant" <ntre timp, turturica a!unsese cu vestea la <mp=ratul #er"e :i acesta se apucase s= &ac= preg=tiri pentru primirea &etei <mp=ratului 1o:. #=z?n" c?t este "e &rumoas= &ata, sp?nul se repe"e s= o ia <n %ra>e, "ar ea <l <m%r?nce:te :i-i spune c= a venit acolo pentru 7arap-'l%, c=ci Fel este a"ev=ratul nepot al <mp=ratului #er"eF. *ur%at "e &urie c= a &ost "at <n vileag, sp?nul se repe"e la 7arap-'l% F:i-i z%oar= capul "intr-o singur= lovitur= "e palo:F, strig?n" c= a:a tre%uie s= p=>easc= cel ce-:i <ncalc= !ur=m?ntul. 'tunci calul lui 7arap-'l% se repe"e la sp?n, <l <n:&ac= "e cap, Fz%oar= cu "?nsul <n <naltul ceriuluiF "e un"e <i "= "rumul :i acesta se &ace Fpra& :i pul%ereF. Fata <mp=ratului 1o:, ca personaj fabulos, are puteri supranaturale i'l poate renvia, prin leacuri miraculoase, pe 7arap-'l%. 9a pune capul lui 7arap-'l% la loc :i prin ritualuri str=vechi cu Fcele trei smicele "e m=r "ulceF :i cu apa moart= <i lipe:te capul "e corp. 7arap-'l% se treze:te ca "intr-un somn a"?nc, &ata <l s=rut= cu "rag, apoi <ngenuncheaz= am?n"oi <n &a>a Cmp=ratului #er"e ca s= primeasc= %inecuv?ntarea, !ur?n"u-:i cre"in>= unul altuia. *eznodm ntul %asmului const= tot"eauna <n triumful valorilor pozitive asupra celor negative, victo$ia a!ev"$ului' a:a c= nunta <ncepe F:-apoi "=, Doamne, %ineIF. S-a str?ns lumea s= priveasc=, %a chiar Fsoarele :i luna "in ceriu r?"eaF. 'u &ost po&ti>i la nunta <mp=r=teasc=, pe l?ng= cr=iasa &urnicilor, cr=iasa al%inelor :i cr=iasa z?nelor, crai :i <mp=ra>i, oameni importan>i FA-un p=cat "e povestariu (povestitor)H F=r= %ani <n %uzunariuF. S-au %ucurat :i au petrecut cu to>ii@

F#eselie mare <ntre to>i era,H Chiar :i s=r=cimea osp=ta :i %eaIF. *inalul este +e$icit :i !e%c,i%' "eoarece veselia a >inut Fani <ntregi :i acum mai >ine <nc=F. +ompoziional, %asmul conine formule specifice finale, prezente :i <n crea>ia lui Creang=. Ca la orice nunt= <mp=r=teasc= "in %asme, veselia a >inut ani <ntregi, F:i acum mai >ine <nc=. Cine se "uce acolo %ea :i m=n?nc=. Iar pe la noi, cine are %ani %ea :i m=n?nc=, iar= cine nu, se uit= :i ra%"=F.