Sunteți pe pagina 1din 12

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*.

ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1.1

Cap.1. INTRODUCERE IN ANALIZA CIRCUITELOR


1.1. Semnale variabile, periodice, alternative. C ren!i alternativi Termenul de semnal variabil l vom considera ca referindu-se la orice semnal care variaz in timp, de exemplu s = s(t). Aceasta se aplica la orice tip de semnal: curent alternativ i = i(t), fora electromotoare alternativa (e.m.f.) e = e(t), flux ma netic = (t), si altor mrimi electrice (tensiunea, etc.) si ma netice. !n continuare vom considera ca exemplu de semnal reprezentativ curentul. "unt definiii care atri#uie termenul de c rent alternativ curenilor variind periodic si a cror valoare medie, luata pe un ciclu complet al variaiei, este e ala cu zero (sau in unele cazuri este foarte mica in comparaie cu valoarea instantanee a curentului). $entru ca vom discuta mai t%rziu despre cureni "neperiodici", este prefera#ila adoptarea unei definiii mai enerale. &i .'.'. ilustreaz dependenta de timp a curenilor alternativi pentru diferite forme de unda. (n curent alternativ care variaz cu timpul astfel ca oricare din valorile sale se repeta la intervale re ulate de timp T, este numit c rent periodic. )%iva cureni periodici tipici sunt prezentai in fi .'.'.(a la c). )urenii din fi .'.'.(d si f) nu sunt periodici in domeniul raficului. Aceasta nu exclude posi#ilitatea ca ei sa fie periodici daca se ia in considerare o perioada mai lun a de timp.

(a) t

(d) t

(#) t

(e) t (f) t0

(c) t

t'

&i .'.'. )ureni alternativi cu diferite forme de unda (n curent continuu (fi .'.'.e) poate fi privit ca si un caz limita a unui curent alternativ pentru care i#t$ % ct. $rin definiie un curent periodic are ecuaia: i(t) = i(t*T) ('.') unde T = ct este perioada de timp ceruta pentru un ciclu complet de variaie (inversul '+T=f d frecvena oscilaiilor curentului) si f poate lua orice valoare ima ina#ila. ,ar tre#uie notat ca toate procesele ce apar in natura au totdeauna un nceput si un sf%r-it distinct. "trict vor#ind, nu exista in mod real, procese periodice infinite si cureni continuu infinii. !n practica, orice curent electric ce satisface ecuaia ('.') pe un interval de timp finit si suficient de lun , poate fi si ur tratat ca un curent periodic. .ezulta ca teoremele si metodele analizei circuitelor dezvolta procedee din definiia enerala a curenilor periodici (spre exemplu, metoda analizei spectrale de frecventa) aplicata proceselor actuale doar in intervalul unor limite specificate. )a un exemplu, se poate vedea ca procesele prezentate in fi .'.'.f sunt definite ca neperiodice. )u toate ca pentru t / t 0 valorile instantanee ale curenilor (sau a oricrei alte mrimi) sunt prezentate ca repet%ndu-se la intervale de timp si pentru aceasta, procesele ncepute la t = t 0 se prezint ca fiind procese staionare (stead1 - state). 2vident, un curent periodic este inevita#il o stare staionara sau simplu curent staionar. "e poate arata de asemenea din acela-i exemplu ca valoarea maxima instantanee a curentului este su#iectul unor variaii continue de la t = t ' la t = t 0. !n acest interval de timp procesul este cunoscut ca un proces ne&tabil sau proce& tran'itori . !n viitor vom considera ca valorile instantanee ale curentului alternativ nu se sc3im#a foarte rapid sau, si mai exact, nu au timp sa varieze considera#il (nota#il) in cursul propa rii pertur#aiei

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1.-

electroma netice in lun ul unui circuit electric dat. !n acest caz, curentul poate fi considerat ca fiind e al cu valoarea instantanee in oricare punct al elementului de circuit considerat. ,in aceasta rezulta, in particular, ca orice deducii rezult%nd referitor la circuite electrice de mare extensie sunt adevrate doar pentru cureni lent varia#il in timp. (n curent alternativ care satisface aceste cerine este numit c rent cva&i)&ta!ionar. )onceptul de curent cvasi-staionar este de foarte mare importanta pentru ca permite aplicarea le ilor lui 43m si 5irc33off, enunate pentru cureni continui, la valori instantanee ale curenilor alternativi. ,e altfel, acest concept permite de asemenea examinarea performantelor ntre ului circuit pe aceea-i cale ca pentru curentul continuu. )%nd condiiile pentru cvasi-sta#ilitate nu sunt o#servate, le ile curentului continuu sunt aplica#ile doar la acele pari ale circuitului electric pentru care acestea rm%n vala#ile. 1.-. Elemente de circ it 2lementele de circuit electric sunt clasificate ca re'i&tive prezent%nd doar proprietati de re'i&tenta si reactive posed%nd doar reactan!a. Al doilea rup acoper #o#inele inductive si condensatorii, av%nd reactante capacitive si inductive. 2lementele rezistive de circuit sunt cele in care fluxul de curent produce doar o irecupera#ila pierdere de ener ie, pe c%nd in toate elementele reactive de circuit nu exista aceasta pierdere. &luxul de curent produce o diferena de potenial in lun ul elementelor de circuit, mrimea acestei diferene depinz%nd de valoarea curentului. )u alte cuvinte, ele mpiedica trecerea curentului prin circuit si pentru acest motiv sunt numite in ansamblu impedan!e, termen care poate fi limitat in cazuri speciale la o re'i&tenta, o ind ctan!a, la o capacitate, sau la fel de #ine la o combina!ie a ace&tora. Tre#uie notat, totu-i, ca conceptul de element de circuit posed%nd doar rezistenta, inductana, sau capacitate este puin cam fals, ntruc%t toi trei parametri sunt prezeni, fiecare cu o extindere mai mare sau mai mica. 4 #o#ina inductiva, spre exemplu, fiind fcuta dintr-un conductor cu o anumita conductivitate, ntotdeauna poseda o anumita rezistenta. !n acela-i timp ca orice corp metalic, acesta are o anumita capacitate. $e de alta parte, un condensator prezint intr-un anumit rad, de multe ori foarte mic, o inductana, ntruc%t este format din conductori individuali incon6urati de un c%mp ma netic creat de deplasarea de sarcina din interiorul lor. 2ner ia pierduta in dielectricul capacitatii se transforma inte ral in cldura, si drept consecina, este de nerecuperat ca si in cazul rezistentei. $entru considerente similare se poate arata ca orice #ucata de conductor, prezint o anumita inductana si capacitate in plus fata de rezistenta sa. 7ormal, aceasta face mult mai dificila examinarea exacta a comportamentului unui curent alternativ in aceste elemente reale de circuit. $ractic, dificultatea este depasita av%nd de-a face cu elemente de circuit in care unul din parametri este predominant astfel ca ceilali doi pot fi i norai fara sa afecteze semnificativ rezultatele calculelor circuitului. !n aceste condiii, elementul de circuit poate fi tratat ca un element ideal posed%nd doar rezistenta, inductana sau capacitate. )%nd o astfel de simplificare este nepermisa din anumite considerente, elementul de circuit este reprezentat printr-un circuit ec3ivalent alctuit dintr-un numr de elemente ideale. "pre exemplu, un condensator cu pierderi de ener ie care nu pot fi ne li6ate si o #o#ina inductiva cu o rezistenta considera#ila, pot fi reprezentate prin circuitele ec3ivalente prezentate in fi .'.0a. Aceste circuite nu sunt c3iar complete ntruc%t nu in cont de capacitatea spirelor #o#inei si de inductana elementelor constructive ale condensatorului. !n cazurile unde ace-ti parametrii sunt dai datorita anumitor consideraii (spre exemplu c%nd ne ocupam cu cureni de nalta frecventa), circuitele ec3ivalente devin mai complicate (ca in fi .'.0#). &olosirea circuitelor ec3ivalente face studiul proceselor ce apar in circuite electrice mult mai u-or, fiind suficient sa foloseasc doar trei elemente ideale de circuit R,L,C si sa trateze toate celelalte cazuri ca diverse com#inaii ale acestor trei tipuri de elemente, cu toate ca pentru scopuri practice nu toate trei tipurile tre#uie sa fie prezente in fiecare circuit.

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1..

9 .9 ) (a)

.)' . )0

9 .9 )9 (#)

&i .'.0. .eprezentarea ca circuit ec3ivalent a unei inductante si . )' a unui condensator folositi in: (a) circuite de medie frecventa .)0 (#) circuite de inalta frecventa 9-inductanta #o#inei )-capacitatea condensatorului .9 -rezistenta #o#inei 9) ) 9-capacitatea spirelor #o#inei 9 ) -inductanta condensatorului .)',. )0 -rezistenta condensatorului

2lementele de circuit se clasifica in doua rupuri distincte: c caracteri&tici liniare &i neliniare. ,aca impedana elementului de circuit este independenta de mrimea curentului sau diferenei de potenial produsa de curent in lun ul elementului, acesta este numit element liniar de circuit. )urentul intr-un astfel de element este direct proporional cu diferena de potenial si procesele ce au loc in circuite alctuite din astfel de elemente sunt descrise cu ecuaii al e#rice liniare sau ecuaii difereniale derivate din le ile lui 5irc33off. !n multe cazuri, impedana elementului de circuit luat in consideraie este supusa variaiei cu curentul sau diferena de potenial. Aceste elemente de circuit sunt numite neliniare si procesele din circuit sunt descrise cu ecuaii neliniare. !n eneral, toate elementele de circuit sunt mai mult sau mai puin neliniare si pot fi tratate ca liniare intr-o anumita aproximaie doar intr-un domeniu specificat de curent sau diferena de potenial, care depinde mult de condiiile reale ale experimentului si de acurateea impusa experimentului. Astfel, rezistenta unui conductor metalic ordinar rm%ne practic constanta in cazul curenilor mici, dar creste c%nd trec cureni mari. Aceasta cre-tere in rezistenta este datorata nclzirii conductorului datorita curentului. "c3im#area in temperatura cauzata de un curent mic (prin mic se intele e o densitate de curent mica in conductor) este at%t de mica nc%t este practic depasita de muli ali factori predominani cum ar fi modificarea temperaturii am#iante, nclzirea prin radiaie si in mod normal nu este luata in consideraie. !mpedana unui element de circuit poate de asemenea sa varieze su# aciunea unor factori externi, independeni de curentul sau diferena de potenial din circuit. 2lementele de circuit cu un astfel de parametru varia#il (impedana) sunt numite elemente parametrice. "a dam un exemplu: un reostat cu cursor este un element de circuit liniar la fluxuri de curent mici, dar c%nd rezistenta sa este variata prin deplasarea cursorului el devine un element parametric ntruc%t mrimea curentului va depinde de poziia cursorului. 7eliniaritatea rezistentei, inductanei sau capacitatii face ca analiza performantelor circuitului sa nu fie u-oara ntruc%t soluia ecuaiilor neliniare reprezint o pro#lema serioasa. 2lementul de circuit este considerat a fi liniar at%ta timp c%t neliniaritatile se pot ne li6a in limitele de variaie ale curentului sau diferenei de potenial. 4 astfel de aproximaie, poate, #ineneles sa ai# un efect ne ativ in rezultatele calculelor de circuit. ,in acest punct de vedere, vala#ilitatea lor este necesar sa fie testata pentru fiecare caz specific. 1... Le*ile / ndamentale ale circ itelor $ro#lemele le ate de circuite sau reele de curent continuu, conin%nd doar rezistente pure pot fi u-or soluionate recur %nd la le*ea l i O0m in forma sa enerala:

I=

unde: ! curentul in poriunea de circuit electric data (8'-80) diferena de potenial pe poriunea de circuit considerata 2 . t.e.m. totala ce actioneaza in poriunea de circuit data rezistenta poriunii de circuit

V' V0 + E R

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1.2

Aceea-i ecuaie poate fi folosita pentru rezolvarea pro#lemelor circuitului de curent alternativ impun%nd condiia de cvasi-staionaritate. &c%nd uz de ecuaia ('.0) putem analiza modul de lucru al unui circuit complicat construit din n seciuni sau ramuri, scriind n ecuaii ce conin -n necunoscute. !n sensul rezolvrii acestui set de ecuaii, este necesar de sta#ilit n condiii independente corel%nd curenii si tensiunile diverselor ramuri ale circuitului considerat, aceasta se dovede-te adesea a fi o pro#lema foarte complicata. Analiza circuitelor electrice de orice confi uraie si complexitate este mult simplificata prin aplicarea le ilor lui 5irc33off. $rima le e a lui 5irc33off (a curentului) coreleaz curenii care se nt%lnesc la un punct de 6onciune sau nod al circuitului si este exprimata matematic ca:

i
k ='

=:

)urenii care intra intr-o 6onciune sunt considerai pozitivi, iar cei ce parasesc 6onciunea ne ativi. 9e ea a doua a lui 5irc33off (a tensiunii) afirma ca suma al e#rica a tuturor cderilor de tensiune pe un circuit simplu nc3is (oc3i de reea) este e ala cu suma al e#rica a t.e.m. din acel oc3i de reea:

v = e
k k =' k ='

Aici curenii sunt considerai ca pozitivi daca au sensul unei direcii ar#itrare de nsumare in 6urul circuitului (oc3iului) considerat iar t.e.m. sunt considerate pozitive daca produc o cdere de tensiune in aceea-i direcie. 2cuaiile ce rezulta din le ile lui 43m si 5irc33off pot fi de asemenea scrise pentru valorile instantanee ale curentului alternativ cvasi-staionar. !n multe cazuri relaia dintre curentul printr-o rezistenta si cderea de tensiune pe aceea-i rezistenta, spre exemplu: caracteristica volt-amperica a unei rezistente i#v$ % v1R, poate fi sita mult mai u-or recur %nd la metode rafice de calculare. )%nd . = ct. caracteristica este o linie dreapta trec%nd prin ori ine la un un 3i cu axa a#sciselor si cu t = i+v = '+. (fi .'.;a). )aracteristica unei rezistente neliniare este reprezentata de o cur#a cu o forma mai mult sau mai puin complicata (fi .'.;#). <odul in care curentul variaz cu timpul poate fi sta#ilit din caracteristica volt-amperica a rezistentei, elimin%nd valorile instantanee ale tensiunii de pe axa a#sciselor si reprezent%nd valorile instantanee ale curentului in funcie de timp. $ractic aceasta se o#ine aran6%nd axele de coordonate pentru tensiune si pentru curent paralele cu respectivele axe ale caracteristicii de rezistenta (volt-amperice). 8ariaiile de curent si tensiune in circuite complexe pot fi u-or reprezentate rafic su#stituind un rup de rezistente din circuit printr-o rezistenta ec3ivalenta si lucr%nd cu caracteristica voltamperica ec3ivalenta. $rintr-o rezistenta ec3ivalenta se intele e una care nu afecteaz curenii si tensiunile altor elemente de circuit, orice extensie ar avea in circuitul considerat (analizat). )aracteristicile ec3ivalente nu sunt utilizate prea des in analiza circuitelor liniare ntruc%t ecuaiile liniare o#inute din le ile lui 5irc33off pentru aceste circuite sunt u-or de rezolvat. 9e ea de variaie a rezistentei . cu timpul, pentru circuite neliniare, este data uzual intr-o forma ta#elata sau prin reprezentare rafica. !n astfel de cazuri caracteristicile ec3ivalente sunt foarte utile. "uplimentar ecuaiilor ce coreleaz curenii, tensiunile si rezistentele din circuit, este necesar de introdus ecuaii pentru calcularea puterii dezvoltate de curenii din circuit. $uterea dezvoltata intrun circuit se -tie ca este determinata prin oricare din urmtoarele ecuaii: p % iv % v- 1 R % i-R "a consideram cazul circuitelor pur inductive si capacitive unde le tura dintre curent si tensiune este mult mai importanta ca in circuitele rezistive. 4rice variaie a unui curent intr-o #o#ina inductiva este -tiut ca da na-tere la o t.e.m. indusa exprimata matematic ca: di eL = L dt (4 relaie similara se aplica la circuitele cuplate ma netic 9 < (inductana mutuala)).

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1.4

!n cazul conectrii unei #o#ine (inductane) la o sursa externa cu t.e.m. =e=, urmtoarele ecuaii pot fi scrise din le ea de tensiune a lui 5irc33off pentru valorile instantanee ale tensiunilor electromotoare acion%nd in acest circuit: e * e9 = : ('.>) unde este evident ca: e = 9(di+dt). $rin inte rare, putem si curentul prin #o#ina: ' t i = edt L t: (n set similar de ecuaii poate fi scris pentru un circuit pur capacitiv str#tut de un curent i. 4rice modificare in tensiunea de pe plcile condensatorului este -tiut ca produce o modificare corespunztoare in sarcina 3 de pe condensatorul de capacitate C: dq dv c = C $e de alta parte: d? = idt Atunci: dvc= ('+)) i dt de unde diferena de potenial este sita ca:

si curentul ca :

' ' vc = idt = idt + A C to C

('.@)

i=C

Aceste relaii permit scrierea ecuaiilor le ilor lui 5irc33off, pentru circuite inductive si capacitive de orice confi uraie si complexitate. &ormal, consideram ca un curent alternativ produce o cdere de tensiune vL pe #o#ina inductiva . !n acord cu le ea a !!-a a lui 5irc33off: e % vL si in consecina rezulta din ecuaia ('.>) ca:

dv c dt

vL = e = L

$ornind de la ecuaia de mai sus, se poate arata ca #o#ina inductiva (inductana) are reactana inductiva nula in curent continuu, deoarece di+dt =: si v9 = : cu i = ct. !n contrast, condensatorul va fi de reactana capacitiva infinit de mare la o tensiune continua externa aplicata deoarece dvc+dt = : si ic = : c%nd vc = ct. ,erivatele di+dt si dvc+dt iau valori mari in cazul unor cureni si tensiuni rapid varia#ile in circuite inductive si capacitive. !n aceste condiii, reactana inductiva a #o#inei creste cu c%t cderea de tensiune v9 = 9(di+dt) pe ea devine mai mare. )%nd o t.e.m. rapid varia#ila este aplicata unui condensator, curentul i = )(dvc+dt) creste si in consecina, reactana capacitiva scade. 1.2. Unele proprietati ale circ itelor R)L &i R)C Acest su#capitol se ocupa in primul r%nd de efectul elementelor de circuit capacitive si inductive asupra formei de unda, a curentului si tensiunii alternative a circuitului si contri#uie la studiul curenilor sinusoidali discutai in urmtorul su#capitol. !n plus, circuitele discutate in acest capitol sunt utilizate in toate tipurile de ec3ipamente radio-T8. )ircuitele serie .-9 si .-) din fi .'.B sunt cele mai simple si cele mai frecvent nt%lnite in reelele electrice. "e poate arata ca in anumite cazuri valorile instantanee ale tensiunii pe elementele

di dt

('.A)

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1.5

acestor circuite variaz cu timpul aproximativ direct proporional cu derivata sau inte rala funciei care determina variaia in timp a t.e.m. externe aplicate.

) e .
a 8 .

) e .
#

8 )

9 e .
c 8 .

9 e .
d

8 9

&i .'.B. 2xemple de circuite simple pentru diferentiere si inte rare


Aplic%nd o t.e.m. externa "e" la #ornele circuitului prezentat in fi . '.Ba cderea de tensiune pe rezistenta R va fi: )urentul este acela-i in toate elementele circuitului serie si poate fi sit din vc ca:

v R = iR

i=C
Atunci:

vR = RC

$entru acest circuit le ea a !!-a a lui 5irc33off da: de unde: c R "u#stituind vc in ecuaia ('.C) sim:

dv c dt

dv c dt

('.C)

vR + vc = e

v = ev

vR = RC (
2vident in cazurile in care :

de dv R ) dt dt dv R de dt dt
de dt

('.D)

tensiunea la #ornele rezistentei . este aproximativ proporionala cu derivata t.e.m. aplicata din exterior. ,eci:

vR RC

('.':)

"a estimam in continuare efectul valorii lui RC in ceea ce prive-te acurateea diferenierii. )onsider%nd ca ine alitatea ('.D) este adevrata pentru circuitul considerat si este realizata o difereniere aproximativa, sa su#stituim ecuaia ('.':) in ecuaia ('.D). )a urmare o#inem urmtoarea ine alitate:

RC

dvR vR dt

Aceasta ultima ine alitate poate fi oric%nd intensificata prin reducerea valorii lui .). )u alte cuvinte, la valori mai mici .), diferenierea este tot mai corecta, aceasta fiind insotita de descre-terea in valoare a cderii de tensiune pe rezistenta "vR". )derea de tensiune pe condensatorul din fi .'.B# poate fi sita din urmtoarea ecuaie:

)urentul din circuit (e al cu cel prin rezistenta .) este dat de: i = v.+. , iar din a doua le e a lui 5irc33off v. = e - vc , de unde:

' t vc = idt C to

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA


t t ' vc = edt vcdt RC to to

(a*. 1.:

,aca urmtoarea condiie este satisfcuta:

to

v dt << edt
c to

('.'')

tensiunea vc de pe condensator va fi:

2fectul parametrilor circuitului asupra acuratetii inte rrii poate fi estimat pe aceea-i cale ca pentru cazul diferenierii. )onsider%nd ca ine alitatea ('.'') este satisfcuta si su#stituind ecuaia ('.'0) in ecuaia ('.'') sim:

' t vc edt RC to

('.'0)

' t vcdt vc RC to
Astfel acurateea inte rrii se im#unatateste cu cre-terea lui .) - aceasta este evidenta din relaia ('.'0) - de asemenea fiind acompaniata de o descre-tere in valoarea tensiunii vc . .ezultate similare sunt o#inute pentru cazul circuitelor .-9, circuite prezentate in fi .'.B (c si d). Totu-i circuitele .-) sunt prefera#ile pentru inte rare si difereniere pentru ca ele sunt mult mai compacte si simple ca circuitele .-9. Astfel, se poate arata ca le ea dup care variaz in timp curentul si tensiunea acestor circuite simple de e alizare poate sa arate foarte apropiat de inte rarea si diferenierea matematica. )ircuitele de inte rare, sau mai simplu inte*ratorii, au multe aplicaii in electronica. !n continuare sunt date c%teva exemple ale utilizrii lor. ') )ircuitele de inte rare sunt folosite pentru a contoriza numrul de pulsuri date de unele dispozitive in unitatea de timp. Aceasta este o#inuta prin msurarea tensiunii pe condensatorul circuitului de inte rare si sirea sarcinii totale produse de pulsurile incidente. 0) )ircuitele de inte rare servesc adesea pentru detectarea semnalelor sla#e recepionate mpreuna cu semnale aleatoare (3aotice) de interferena. ,aca valoarea medie a semnalelor de interferena ei#t$ tinde la zero cu cre-terea timpului de mediere, iar valoarea medie a semnalului util e #t$ este diferita de zero, tensiunea de ie-ire a circuitului de inte rare va fi:

unde semnalul de intrare ein#t$ este e al cu: ein#t$ % e #t$ 6 ei#t$ dar cu: e #t$ % 7 c%nd t 8 t1 e #t$ % eo c%nd t 9 t1 "u#stituind ein#t$ in inte rala avem:

' t Vout ein(t )dt RC :

RCVout eu(t )dt + ei (t )dt A +


unde A este o constanta si este o cantitate infinit mica. $entru ca A : si :, ine alitatea EEA va fi satisfcuta d%nd lui t o valoare suficient de mare. !n aceste condiii, semnalul util A este mult mai u-or de separat de interferene, ca in fi ura '.>.
: :

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1.;

;) 4 utilizare intensiva a inte ratorilor este in sisteme automate de control, calculatoare, etc. !n perspectiva unor astfel de lar i aplicaii ale circuitelor de inte rare, tre#uie studiate metodele, mi6loacele prin care separarea semnalelor prin astfel de circuite (descrise mai sus) poate fi im#unatatita. Acest lucru va fi fcut in urmtoarele para rafe dup trecerea in revista a unor metode speciale de analiza a circuitelor.

eu

eu ei
v

eo . ) 8 out ei t' t t eu* ei t


&i .'.>. "epararea semnalelor nedorite intr-un circuit inte rator

t vout t

1.4. Semnale &in &oidale. C ren!i &in &oidali ,in considerente economice, curenii alternativi variind sinusoidal cu timpul sunt folosii in ma6oritatea instalaiilor industriale electrice. )el mai eficient este un curent alternativ care rm%ne de aceea-i forma de unda in orice ramura a reelei electrice, oric%t de complicata ar fi reeaua. (n astfel de curent este mult mai complet folosit in orice punct c3iar daca reeaua conine elemente capacitive si inductive, rspunztoare pentru modificarea formei de unda prin difereniere si inte rare cum s-a descris in para raful precedent. Alt factor important este metoda u-oara de producere a curentului alternativ de conductori rotativi cu viteza un 3iulara constanta in c%mpul ma netic al ma-inilor electrice. Aceste ma-ini enereaz un curent periodic. "in ura funcie periodica reproducti#ila la repetate diferenieri si inte rri este o funcie sinusoidala (si, pentru a fi mult mai exaci, o funcie cosinusoidala, ntruc%t tranziia la aceasta funcie nseamn doar ca faza curentului alternativ a fost modificata printr-un un 3i +0). A-adar, curentul alternativ utilizat pentru scopuri industriale este aproape ntotdeauna de forma sinusoidala (se considera ca circuitul este alctuit din elemente liniareF se va arata ca forma de unda a oricrui curent se modifica in elemente de circuit neliniare) descrisa de urmtoarea ecuaie: i % Im &in#t 6 o$ unde !m, = 0f si o sunt cantitati constante (pe viitor toate mrimile electrice ce variaz cu timpul: cureni, tensiuni, t.e.m., etc., vor fi notate prin litere mici, ca distincie de valorile constante ale acestor mrimi notate cu litere mari). 4 caracteristica a curenilor alternativi care-i face mult mai utiliza#ili pentru scopuri industriale (fata de curenii continui) este a#ilitatea lor de a fi u-or transformai si distri#uii la consumatori folosind efectul induciei electroma netice (transformatoare, etc.). !n perspectiva numeroaselor si extensivelor aplicaii ale curenilor sinusoidali, o cunoa-tere amanuntita a proprietatilor lor de #aza este indispensa#ila. Aceasta cunoa-tere este de asemenea necesara pentru o mai #una intele ere a comportamentului curenilor de forma complexa in circuite liniare, pro#lema tratata in viitor.

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1.=

(n curent sinusoidal alternativ este definit prin amplitudinea sa, sau valoarea de v%rf Im, frecventa / si un 3iul de faza sau simplu /a'a . &aza, in eneral este un termen care se aplica pentru starea unui proces la un anumit moment de timp. !n in ineria electronica, cuv%ntul este utilizat in conexiune cu curenii sinusoidali pentru a nota o cantitate matematica ce determina in mod neec3ivoc valoarea curentului la un moment de timp dat (aceasta cantitate fiind varia#ila independenta sau ar umentul funciei tri onometrice). )a o re ula, aceasta cantitate este calculata de la cel mai apropiat punct precedent al undei la care curentul trece prin zero si devine pozitiv. Astfel, faza unui curent sinusoidal (!m =ct.) este exprimata matematic ca = t*o si faza iniiala la t = : este reprezentata prin o. &aza iniiala depinde de punctul de pe unda la care ori inea timpului (axa de referina a timpului) a fost aleasa. "pre exemplu, sa consideram ca ori inea timpului a fost sc3im#ata in urma cu t si in consecina t este su#stituit in ecuaie prin tG = t* t. !n acest caz &in#t6o$ devine &in[#t<)t$6o] % &in[t<6#o)t$] si faza iniiala va fi: o)t. &aza iniiala nu este importanta c%nd investi am un proces cvasi-staionar sin ular deoarece ori inea timpului poate fi ntotdeauna aleasa astfel ca o-t = :. ,aca ne ocupam de doua sau mai multe procese, ori inea timpului poate fi aleasa intr-o maniera similara doar pentru unul din procese. Atunci faza iniiala a celui de-al doilea proces va diferi, in consecina de a primului. !n astfel de cazuri, procesele sunt cu =diferena de faza= sau sunt =defazate= (out of p3ase). $entru doua procese cu aceea-i frecventa: i' = !'m sin (t * ') i0 = !'m sin (t * 0) diferena de faza va fi: = (t*') - (t*0) = ' - 0 4rice deplasare a ori inii pe axa timpului afecteaz faza iniiala o a tuturor proceselor cu un interval e al. Astfel, diferena lor de faza nu depinde de punctul ales ca ori ine a timpului. $entru a reaminti definiiile altor caracteristici ale curentului alternativ sa spunem ca "/recventa" este e ala cu numrul de cicli complei executai pe secunda si ca inversul sau este "perioada" (f='+T)F iar amplitudinea este valoarea maxima atinsa de curentul sinusoidal in cursul unei perioade. 2vident frecventa si amplitudinea curentului alternativ sinusoidal sunt prin definiie cantitati pozitive. $entru a examina (studia) efectele produse de un curent sinusoidal in elemente de circuit: rezistive, inductive si capacitive, vom su#stitui funcia sa i % Im &int in ecuaia vR % iR si in ecuaiile ('.@) si ('.A). !n cazul rezistentei vom avea: v = .! sint = 8 sint . m m unde am notat:8m = .!m ('.';a) !n cazul unei #o#ine inductive (v9= 9(di+dt)), sim: v = 9! cost = 8 cost 9 m m 8m = 9!m = H9!m unde H9 = 9 este "reactan!a ind ctiva" a #o#inei. !n cazul unui condensator (v) = '+) idt * A): ('.';#)

vC =
unde

8m = !m+()) = H)!m H) = '+)

!m cos t = V m cos t C
('.';c)

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1.17

este "reactan!a capacitiva" a condensatorului. .eactanele capacitive si inductive sunt msurate ca si rezistentele in o3mi (). 8aloarea constantei A depinde de punctul undei ales ca ori ine a timpului, acest punct determin%nd valoarea tensiunii pe condensator la momentul to: v - A = - ! +()) cost ) m o unde, dup cum rezulta din soluia inte ralei definite: !m+()) costo = A Intruc%t partea varia#ila a ecuaiei este independenta de A, vom considera in continuare ca atunci c%nd t = to constanta A = :. !n acest caz: v) = -(!m+)) cos ,e mare importanta este faptul ca tensiunea aplicata #o#inelor inductive sau condensatoarelor difer in faza de curentul ce trece prin aceste elemente de circuit. Intr-adevr, daca toate ecuaiile de mai sus sunt rescrise pentru aceea-i funcie: ) c rent l in circ it va fi> i % Im &int ) ten&i nea pe re'i&tenta> vR % vRm &int ) ten&i nea pe ind ctan!a> vL % +Lm &in#t61-$ ) ten&i nea pe conden&ator>vC % +cm &in#t)1-$ ,up cum se poate vedea din aceste ecuaii, tensiunea de pe #o#ina este deplasata cu un un 3i de faza de D:, in avans fata de curent. Acest avans in faza semnifica faptul ca maximul (minimul) de tensiune apare la un moment de timp mai devreme dec%t cel pentru curent. Tensiunea aplicata pe condensator are de asemenea o deplasare de faza de D:, dar in acest caz tensiunea rm%ne in urma fata de curent. !n ceea ce prive-te rezistenta, tensiunea si curentul sau, sunt artate ca fiind in faza. Astfel prezentate, reactanele elementelor de circuit H9 si H) pot fi tratate ca factori de corelare a valorilor de v%rf (nu cele instantanee J) pentru curentul si tensiunea sinusoidala. &iecare din aceste reactante se opun trecerii curentului sinusoidal in acord cu frecventa acestuia: #o#ina se opune e al cu L, iar condensatorul se opune cu 11C. 9a trecerea unui curent continuu ( :), opoziia unei reactante inductive este nula, iar cea a reactanei capacitive devine infinit de mare. .ezistenta R sin ura care rm%ne constanta indiferent de frecventa curentului sinusoidal. 2ste indicat sa menionam aici ca impedana unei reele multi-oc3i conin%nd reactante si conectata la o sursa de curent alternativ nu poate fi calculata fc%nd uz de ecuaiile aplica#ile rezistentelor conectate =serie - paralel= si str#tute de un curent continuu. Aceste ecuaii au fost o#inute din le ile lui 5irc33off prin directa nsumare a cderilor de tensiune pe rezistente. !n cazul curenilor alternativi cvasi-staionari aceasta poate fi fcuta pentru valorile instantanee ale curentului si tensiunii in%nd cont de diferena lor de faza. Astfel, cum am indicat si mai sus, reactanele inductive si capacitive H9 = 9 si H) = '+) coreleaz doar valorile de v%rf ale curenilor si tensiunii sinusoidale, fara sa tina cont de diferena lor de faza. Astfel, reactanele nu pot fi adunate al e#ric una alteia si apoi rezistentelor reelei. &elul in care aceasta va fi fcuta este #ine inteleasa referindu-ne la dia rame vectoriale. ,eplasrile de faza descrise sunt de mare importanta c%nd determinam puterea in circuitele de cureni alternativi. $uterea intr-un circuit de curent alternativ poate fi exprimata in termeni ai puterii dezvoltate in fiecare moment de timp, sau in termeni ai puterii medii pe timp de o perioada (ex.: o perioada ntrea a a curentului). $uterea instantanee este e ala cu produsul valorilor instantanee ale curentului din circuit si a tensiunii aplicate la #ornele circuitului: p = iv = !m8m sint sin(t*) $entru aceasta ecuaie ori inea timpului a fost aleasa astfel ca faza iniiala a curentului sau tensiunii sa fie zero. ,up cum se vede din aceasta ecuaie c%nd diferena de faza dintre curent si tensiune este alta dec%t zero, sunt momente de timp pentru care puterea instantanee p E : (devine

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1.11

ne ativa). 9a aceste momente direcia curentului in circuit este de la potenialul mic la cel nalt si circuitul alimenteaz cu ener ia nma azinata de el, sursa de t.e.m., in loc sa consume ener ie de la ea. Astfel ca lucrul mecanic util realizat de un curent alternativ este evaluat sind puterea medie ( consumata de circuit intr-o perioada. !n acest caz, toate momentele la care p E : tre#uie de asemenea luate in considerare, ntruc%t componentele corespunztoare vor fi sczute din suma totala. $entru un curent sinusoidal avem: 'T 'T $ = ivdt = ! m 8m sin t sin(t + )dt = To To ! m 8m T ! m 8m cos Lcos cos(0 + )Kdt = 0T o 0 ! 8 ! 8 sau $ = m m cos != m 8= m 0 0 0 0 )antitatile ! si 8 se numesc "valori e/ective" ale curentului si tensiunii sinusoidale (rms eff. 8rms 8 8eff la fel pentru !). $rodusul acestor valori ale curentului si tensiunii dau puterea disipata su# forma de cldura in circuit sau folosita pentru lucru mecanic de unele dispozitive de circuit. )%nd = :, puterea $ = !8 corespunde cu cea dezvoltata in circuit de un curent continuu. "calele multor instrumente electrice de msura sunt radate sa citeasc =valorile efective= (rms) pentru cantitatile msurate. ,e acum vom folosi valorile e/ective (rms = root mean s?uare) ale curentului sinusoidal (si altor mrimi), cu excepia cazurilor unde vom considera valorile instantanee ale acestor mrimi. &actorul =co& = 6oaca un rol important in in ineria electronica unde acesta determina eficienta utilizrii ec3ipamentului electric. $entru a o#ine aceea-i putere la cos E' ca la cos = ', valorile lui ! si 8 tre#uie sa fie corespunztor crescute. ,ar instalaiile electrice sunt proiectate sa lucreze la o valoare fixa specifica de tensiune care nu poate fi crescut, si la un curent limita, peste care creste nepermis disipaia termica. !n consecina, puterea de ie-ire a instalaiilor electrice cade su# valoarea calculata c%nd cos E' c3iar daca ! = !m si 8 = 8m. Astfel este o practica comuna sa indici a-a numita = p tere aparenta= (msurata in voli-amperi) S % I+ a eneratoarelor alternative si a altor dispozitive in loc de puterea utilizata care depinde de proprietatile unui dispozitiv (circuit) distinct (exemplu: de valorile lui cos ). $uterea cunoscuta ca activa sau "tr e po?er" este data de: (%I+co&. (n 3iul de faza a unui curent alternativ trec%nd printr-o rezistenta este = : si 8=!+.. !n acest caz puterea activa va fi data de: (%I-R !n circuite realizate doar din inductane si capacitati ideale cos = : si puterea medie va fi nula. Aceasta se datoreaz faptului ca aceste elemente de circuit sunt capa#ile sa stoc3eze ener ia de la sursa in c%mpurile lor electrice si ma netice si astfel sa o retransmit sursei de alimentare fara nici o pierdere. Acesta este motivul pentru care acestea sunt numite "reactive". = 1.5. Teorema & perpo'itiei Aceasta poate fi enunata in doua forme: una in termenii unei reele de impedane si alta in termenii unei reele de admitane. !n orice reea liniara de impedane si eneratoare, curentul dintr-o ramura este e al cu suma curenilor ce str#at acea ramura datorita fiecrui enerator considerat separat cu toate celelalte eneratoare nlocuite prin impedantele lor interne. !n exemplul din fi .'.@ vom aplica teorema superpozitiei pentru a calcula curentul ! din ramura de > a circuitului.

INTRODUCERE IN ELECTRONICA A(LICATA ) S.l. in*. ILIE+ ,IRCEA

(a*. 1.1-

6 !' '08

> 0 !0 @8 !

!sc N in 8 O in

&i .'.@. Aplicatie pentru folosirea teoremei superpozitiei

&i .'.A. )ircuit ec3ivalent pentru teorema lui T3evenin

&i .'.C. )ircuit ec3ivalent pentru teorema lui 7orton

)onsideram #ateria de '08 sin ura si nlocuim #ateria de @8 ls%nd doar impedana sa interna de 0. $entru acest circuit avem: ! = !' = {'0 +[ @ + ( 0 M >) + ( 0 + >) ]} M [ 0 + ( 0 + >) ] = 0B + >0A Acum consider%nd #ateria de @8 sin ura, nlocuim #ateria de '08 ls%nd doar impedana sa interna de @. Acum: ! = ! 0 = { @ +[ 0 + ( > M @) + ( > + @) ]} M [ @ + ( > + @) ] = ;@ + >0A )u a6utorul teoremei superpozitiei avem:
! = !' + ! 0 = ( 0B + >0 ) + ( ;@ + >0 ) = ','>;CA

A doua modalitate de exprimare a acestei teoreme este: in orice reea de admitane si eneratoare de curent potenialul de-a lun ul unei ramuri este e al cu suma potenialelor de-a lun ul acestei ramuri datorate fiecrui enerator considerat ca acion%nd separat cu toate celelalte eneratoare nlocuite prin admitanele lor interne. 1.:. Teorema l i T0evenin #teorema *enerator l i ec0ivalent de ten&i ne$ Teorema lui T3evenin arata ca orice reea de eneratoare si impedane, cu doua terminale, poate fi nlocuita printr-un " nic *enerator de ten&i ne in &erie c o &in* ra impedan!a". !n fi .'.A. reeaua este prezentata ca o =cutie= cu doua terminale, in partea st%n a, iar circuitul ec3ivalent alctuit din eneratorul unic de tensiune 8 si impedana Nin in partea dreapta (tot cu doua terminale). )omponentele circuitului ec3ivalent sunt site dup cum urmeaz: 8 este tensiunea msurata la #ornele reelei c%nd nu este conectata nici o sarcina (tensiune de mers in ol)F Nin este impedana msurata intre terminale c%nd toate eneratoarele interne sunt suprimate si nlocuite cu impedantele lor interne. 1.;. Teorema l i Norton #teorema *enerator l i ec0ivalent de c rent$ Teorema lui 7orton este similara cu teorema lui T3evenin cu excepia ca circuitul ec3ivalent este exprimat ca un enerator de curent in paralel cu o admitana. !n fi .'.C reeaua este prezentata ca o cutie cu doua terminale av%nd in dreapta sa circuitul ec3ivalent 7orton. )omponentele circuitului ec3ivalent sunt site dup cum urmeaz: !sc este curentul care ar str#ate un =scurtcircuit= plasat intre terminaleF Oin este admitana msurata intre terminale cu toate eneratoarele suprimate (O in - este #ineneles inversul impedanei Nin ec3ivalente din cazul teoremei lui T3evenin).