ARN mare

1. Un amplificator primeste semnal de la un generator cu Rg=2k si lucreaza pe o sarcina RL=5k. Daca Ai,g=10 cat este |Av,g|: A) 4 B) 5 C) 25 D) 50 2. Un amplificator primeste semnal de la un generator cu Rg=2k si lucreaza pe o sarcina RL=5k. Daca Ai,g=10 cat este |Az,g|: A) 4k B) 5k C) 25k D) 50k 3. Un amplificator primeste semnal de la un generator cu Rg=2k si lucreaza pe o sarcina RL=5k. Daca Ai,g=10 cat este |Ay,g|: A) 4/k B) 5/k C) 25/k D) 50/k 4. Un amplificator primeste semnal de la un generator cu Rg=2k si lucreaza pe o sarcina RL=5k. Daca Av,g=10 cat este |Ai,g|: A) 4 B) 50 C) 25 D) 5 5. In schema data se prezinta un amplificator cu reactie negativa unde: VCC=15V R3=100K; R4=3,3K; R5=2K; R6=1,2K; R7=2K, iar divizorul rezistiv R1, R2 asigura polarizarea tranzistorului Q1 la ICQ1=2mA.Considerand pentru tranzistorul Q1 F=200,VBE=0,64V iar curentul prin divizorul R1,R2, IR1R2=10 IBQ1 valoarea rezistentei R2 este:

A) 28K B) 56K C) 56,4K D) 28,2 K

6. In schema data se prezinta un amplificator cu reactie negativa unde: VCC=15V R3=100K; R4=3,3K; R5=2K; R6=1,2K; R7=2K, iar divizorul rezistiv R1, R2 asigura polarizarea tranzistorului Q1 la ICQ1=2mA.Considerand pentru tranzistorul Q1 F=200,VBE=0,6V iar curentul prin divizorul R1,R2, IR1R2=10 IBQ1 valoarea rezistentei R2 este :

A) 28K B) 56K C) 56,4K D) 28,2K 7. In schema data se prezinta un amplificator cu reactie negativa unde: VCC=15V R3=100K; R4=3,3K; R5=2K; R6=1,2K; R7=2K, iar divizorul rezistiv R1, R2 asigura polarizarea tranzistorului Q1 la ICQ1=2mA.Considerand pentru tranzistorul Q1 F=200,VBE=0,64V iar curentul prin divizorul R1,R2, IR1R2=20 IBQ1 valoarea rezistentei R2 este:

A) 28K B) 56K C) 56,4K D) 28,2 K 8. In schema data se prezinta un amplificator cu reactie negativa unde: VCC=15V R3=100K; R4=3,3K; R5=2K; R6=1,2K; R7=2K, iar divizorul rezistiv R1, R2 asigura polarizarea tranzistorului Q1 la ICQ1=2mA.Considerand pentru tranzistorul Q1 F=200,VBE=0,6V iar curentul prin divizorul R1,R2, IR1R2=20 IBQ1 valoarea rezistentei R2 este:

A) 28K B) 56K C) 56,4K D) 28,2K

ARN medie 1. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si sau obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=249,5mVRMS, R3=100K Amplificarea transimpedanta este:

A) 30K B) 20K C) 10K D) 5K 2. ). Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=499mVRMS, R3=100K Amplificarea transimpedanta este:

A) 30K B) 20K C) 10K D) 5K 3. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si sau obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=748,5mVRMS, R3=100K Amplificarea transimpedanta este:

A) 30K B) 20K C) 10K D) 5K 4. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si sau obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=124,75mVRMS, R3=100K Amplificarea transimpedanta este:

A) 30K B) 20K C) 10K D) 5K 5. ). Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=249,5mV, RMS, R3=100K. Rezistenta de intrare este:

A) 400,8 B) 300,6 C) 200,4 D) 100,2 6. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si sau obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=249,5mV, RMS, R3=50K. Rezistenta de intrare este:

A) 400,8 B) 300,6 C) 200,4 D) 100,2 7. ). Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=249,5mV, RMS, R3=200K. Rezistenta de intrare este:

A) 400,8 B) 300,6 C) 200,4 D) 100,2 8. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si sau obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=249,5mV, RMS, R3=150K. Rezistenta de intrare este:

A) 400,8 B) 300,6 C) 200,4 D) 100,2

ARN mica

1. La un amplificator liniar de semnal mic de joasa frecventa cu amplificarea fara reactie a, se aplica o reactie negativa de tip paralel/serie cu factorul de transfer f. Cum se modifica impedanta de intrare? A) creste de (1+fa) ori B) scade de (1+fa) ori C) ramane constanta la valoarea impedantei fara reactie D) creste de (1+fa) ori nedepinzand de tipul reactiei aplicate 2. Rezistenta de intrare este crescuta in prezenta reactiei negative cu o topologie: A) serie la iesire B) serie la intrare C) paralel la intrare D) paralel la iesire 3. Rezistenta de iesire este crescuta in prezenta reactiei negative cu o topologie: A) serie la iesire B) serie la intrare C) paralel la intrare D) paralel la iesire 4. Rezistenta de intrare este scazuta in prezenta reactiei negative cu o topologie: A) serie la iesire B) serie la intrare C) paralel la intrare D) paralel la iesire 5. La un amplificator cu reactie negativa transmisia pe bucla T este intotdeauna: A) T>>1 B) T>0 C) T<0 D) T>1 6. In prezenta reactiei negative castigul global al unui amplificator in raport cu amplificatorul fara ractie: A) scade B) creste C) ramane constant D) poate sa creasca sau sa scada 7. La un amplificator liniar de semnal mic de joasa frecventa cu amplificarea fara reactie a, se aplica o reactie negativa de tip serie/paralel cu factorul de transfer f. Cum se modifica impedanta de intrare? A) creste cu (1+fa) B) scade cu (1+fa) C) ramane constanta la valoarea impedantei fara reactie D) creste cu (1+fa) nedepinzand de tipul reactiei aplicate 8. La un amplificator liniar de semnal mic de joasa frecventa cu amplificarea fara reactie a, se aplica o reactie negativa de tip serie/paralel cu factorul de transfer f. Cum se modifica impedanta de iesire? A) nu se modifica B) creste cu (1+fa)

C) scade cu (1+fa) D) scade cu (1+fa) indiferent de tipul reactiei aplicate 9. La un amplificator liniar de semnal mic de joasa frecventa cu amplificarea fara reactie a, se aplica o reactie negativa de tip paralel/serie cu factorul de transfer f. Cum se modifica impedanta de iesire? A) nu se modifica B) creste cu (1+fa) C) scade cu (1+fa) D) scade cu (1+fa) indiferent de tipul reactiei aplicate 10. La un amplificator transimpedanta reactia negativa este de tipul: A) paralel/paralel B) serie/paralel C) paralel/serie D) serie/serie 11. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=400mV, RMS, R3=200K. Intrarea amplificatorului se considera in baza tranzistorului Q1. Amplificarea in tensiune este:

A) 80 B) 120 C) 40 D) 160 12. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=200mV, RMS, R3=200K. Intrarea amplificatorului se considera in baza tranzistorului Q1. Amplificarea in tensiune este:

A) 80

B) 120 C) 40 D) 160 13. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=600mV, RMS, R3=200K. Intrarea amplificatorului se considera in baza tranzistorului Q1. Amplificarea in tensiune este:

A) 80 B) 120 C) 40 D) 160 14. Pentru amplificatorul cu reactie negativa prezentat in figura s-au efectuat masuratori de curent alternativ si s-au obtinut urmatoarele rezultate: V=2,5VRMS, Vi=5mVRMS, Vo=800mV, RMS, R3=200K. Intrarea amplificatorului se considera in baza tranzistorului Q1. Amplificarea in tensiune este:

A) 80 B) 120 C) 40 D) 160 15. In circuitul din figura se deconecteaza sursa de alimentare de curent continuu si se aplica semnal de la generator de amplitudine 1V RMS. Se dau R1=R2=33Kohm, R3=100Kohm, R4=R5=1Kohm, R6=R7=470ohm, R8=22Kohm. Tranzistoarele au Beta f = Beta 0 = 100 si VBE =0.6V. Tensiunea la iesire este:

A) 1V RMS; B) 4V RMS; C) 522mV RMS; D) 0V RMS.

Osc mare 1. Un oscilator armonic da un semnal de amplitudine 2V. Puterea acestui semnal pe o sarcina de 0,1k este: A) 20mW B) 40mW C) 80mW D) 160mW 2. Un oscilator armonic da un semnal de amplitudine 4V. Puterea acestui semnal pe o sarcina de 0,1k este: A) 20mW B) 40mW C) 80mW D) 160mW 3. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=8,8K, R3=1,1K, Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=3K frecventa de oscilatie este :

A) 15,91KHz B) 9,61KHz C) 10,61KHz D) 9KHz 4. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=8,8K, R3=1,1K, Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=2K frecventa de oscilatie este:

A) 15,91KHz B) 9,61KHz C) 10,61KHz D) 9KHz 5. In schema din figura elementele retelei Wien au ca unitati de masura kohmul, respectiv nanofaradul. Valoarea numerica a capacitatii este de 2 ori mai mare decit valoare numerica a rezistentei.In plus reteaua Wien este formata cu elemente egale. Determinati ce valori au componentele retelei Wien daca frecventa de oscilatie este de 20kHz

A) R=1,995Kohm C=3,990nF B) R=2Kohm C=4nF C) R=1Kohm C=2nF D) R=1,52Kohm C=3,04nF 6. Valoarea rezistentei drena-sursa a tranzistorului J1 considerind valabila relatia lui Barkhausen si AO ideal este:

A) 10Kohm B) 100Kohm C) 1Mohm D) 1Kohm

7. Se considera schema din figura de mai jos, cu V1=V2=10V. Daca se scurtcircuiteaza R1=20k amplitudinea semnalului la iesirea oscilatorului:

A) ramine nemodificata, la 20V v-v B) este 0V C) este fix 18,5V v-v , deoarece scade amplificarea D) este de 10V v-v 8. Se da circuitul din figura. Ce componente trebuiesc inlocuite si ce valori trebuie sa aiba astfel incat frecventa de oscilatie sa fie de aproximativ 10KHz?

A) R10 =2.2K; R13 =1K; B) R10 = 1,8K; R13 = 2K ; C6=C7= 159pF; C) R6=R7=100K ; R8=470K; C6=C7=159pF; D) C6=C7=1,59nF 9. Se da circuitul din figura. Daca in paralel cu R10 se leaga un condensator de capacitate 10 milifarazi:

A) Circuitul isi va modifica frecventa de oscilatie; B) Circuitul nu isi va modifica frecventa de oscilatie; C) Circuitul nu isi va modifica frecventa de oscilatie, dar tranzistoarele isi vor modifica punctele statice de functionare. D) Circuitul nu va mai oscila. 10. Un oscilator de joasa frecventa are in componenta sa o retea Wien cu transfer in tensiune cu elemente egale. De asemenea, valoarea in modul a capacitatilor din reteaua Wien masurata in microfarazi este egala cu valoarea in modul a rezistentelor din reteaua Wien, masurata in Kohmi. Ce valoare au componentele din reteaua Wien stiind ca frecventa de oscilatie este dublul frecventei retelei de alimentare cu energie electrica de 220V? A) R=39,9Kohmi; C=39,9uF. B) R=399 Kohmi; C=399uF. C) R=1,26Kohmi; C=1,26uF; D) R=12,6Kohmi; C=12,6uF

Osc medie 1. Pentru oscilatorul din figura de ma jos rolul condensatorului C3 este:

A) De memorare analogica B) De filtrare C) Face parte din reteaua Wien D) Nu are nici un rol functional 2. In schema din figura sursele V1 si V2:

A) sunt 2 surse de curent continuu folosite pentru a genera oscilatii la iesirea circuitului B) sunt 2 surse de tensiune alternativa care genereaza oscilatii la iesirea circuitului C) sunt folosite pentru alimentarea amplificatorului operational D) sunt 2 surse de tensiune care genereaza o tensiune de valoare 0 la t=0 si de valoare constanta dupa t=0. 3. La un oscilator armonic transmisia pe bucla T este: A) T=1 B) T=-1 C) T>1

D) T<1 4. Circuitul cu TEC-J din schema oscilatorului cu punte Wien, care se comporta ca o rezistenta variabila cu amplitudinea tensiunii de iesire, serveste la: A) pornirea oscilatiilor B) stabilizarea oscilatiilor C) fixarea frecventei de oscilatie D) reducerea distorsiunilor 5. La circuitul oscilator din figura de mai jos dioda D1:

A) face parte din reteaua de reactie pozitiva B) redreseaza semialternanta pozitiva a semnalului de la iesirea AO C) redreseaza semialternanta negativa a semnalului de la iesirea AO D) e o dioda stabilizatoare de tensiune 6. Pentru un oscilator cu retea Wien conditia de amorsare a oscilatiilor este:

A) A < 3 B) A = 0,707 C) A > 3 D) A = 2 7. Reateua Wien a oscilatorului din figura de mai jos este alcatuita din:

A) R1, R2, C1, C2 B) R1, R4, C1 C) R1, R2, R3, R4 D) R3, R4, C1, C2 8. Tensiunea masurata fata de masa pe condensatorul C3 este:

A) negativa B) zero C) pozitiva D) depinde de valoarea rezistentei de sarcina Rload (Rl) 9. Tranzistorul J1 din figura este:

A) un tranzistor cu efect de cimp care amplifica tensiunea alternativa de la iesirea AO B) un tranzistor bipolar care amplifica tensiunea alternativa de la iesirea AO C) un tranzistor cu efect de cimp care isi modifica rezistenta drena-sursa in functie de tensiunea grila-sursa D) un tranzistor cu efect de cimp care isi modifica rezistenta drena-sursa in functie de modificarile rezistentei de sarcina de la iesirea AO 10. Frecventa de oscilatie a circuitului din figura este:

A) 1Khz; B) 100,2Hz; C) 554,7Hz; D) 10,2KHz. 11. Frecventa de oscilatie a circuitului din figura este:

A) 15,9Hz; B) 159Hz; C) 1595Hz; D) 1KHz. 12. Se da circuitul din figura. Putem afirma:

A) Are o retea de reactie negativa; B) Are o retea de reactie pozitiva; C) Circuitul e un oscilator cu tranzistoare bipolare cu jonctiuni cu efect de camp; D) Circuitul e un amplificator de semnal cu tranzistoare. 13. Se da circuitul din figura. Pentru ca la iesire sa apara oscilatii sinusoidale amplificarea amplificatorului cu reactie negativa este:

A) 10; B) 2; C) 3; D) 4.

Osc mica

1. Oscilatorul armonic este circuitul electronic care: A) amplifica un semnal sinusoidal B) genereaza un semnal sinusoidal C) amplifica un semnal dreptunghiular D) genereaza un semnal dreptunghiular 2. Amorsarea oscilatiilor la un oscilator armonic inseamna: A) cresterea treptata a amplitudinii semnalului sinusoidal cu frecventa de oscilatie fo, pana la valoarea Vo B) variatia frecventei semnalului de la iesire C) variatia amplitudinii de oscilatie D) stingerea oscilatiilor 3. Aparitia oscilatiilor la iesirea circuitului oscilator se datoreaza: A) retelei de reactie negativa conectata la borna - a amplificatorului operational. B) retelei de reactie pozitiva conectata la borna + a amplificatorului operational. C) zgomotului existent in circuit. D) amplificatorului operational LM741. 4. Faza functiei de transfer pentru oscilatorul cu retea Wien cu transfer in tensiune la frecventa de oscilatie este:

A) negativa B) 0 C) pozitiva D) o marime complexa

5. In schema din figura AO este:

A) un amplificator operational B) un atenuator operational C) un oscilator in punte Wien D) un oscilator cu amplificare A0 6. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=33K, R3=3,3K, Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=3,3K amplificarea in tensiune realizata de AO atunci cand reactia pozitiva lipseste este:

A) 4 B) 7 C) 9 D) 11 7. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=3,3K, R3=1,1K, Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=3,3K amplificarea in tensiune realizata de A0 atunci cand reactia pozitiva lipseste este:

A) 4 B) 7 C) 9 D) 11 8. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=6,6K, R3=1,1K, Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=3,3K amplificarea in tensiune realizata de A0 atunci cand reactia pozitiva lipseste este:

A) 4 B) 7 C) 9 D) 11 9. Pentru circuitul oscilator prezentat in figura unde: R4=8,8K, R3=1,1K, Ro=10K,C1=C2=5nF,iarR1=R2=3,3K amplificarea in tensiune realizata de A0 atunci cand reactia pozitiva lipseste este:

A) 4 B) 7 C) 9 D) 11 10. Se da circuitul din figura. Elementele retelei de reactie negativa sunt:

A) RV4 si R13; B) R6 si R7; C) R6,R7,C6 siC9; D) R10, R13 si RV4. 11. Se da circuitul din figura. Elementele retelei de reactie pozitiva sunt:

A) RV4, R13; B) R6, R7; C) R6, R7, R13, RV4; D) R6,C6, R7,C9. 12. Reactia negativa la un oscilator este: A) atunci cand amplificatorului din componenta oscilatorului i se aplica o retea de reactie pasiva intre iesire si intrare astfel incat amplificarea amplificatorului fara reactie creste in raport cu amplificarea amplificarea amplificatorului cu reactie; B) atunci cand amplificatorului din componenta oscilatorului i se aplica o retea de reactie pasiva intre iesire si intrare astfel incat amplificarea amplificatorului fara reactie scade in raport cu amplificarea amplificatorului cu reactie; C) atunci cand amplificatorului din componenta oscilatorului i se aplica o retea pasiva intre intrare si masa astfel incat amplificarea amplificatorului fara reactie devine mai mare decat amplificarea amplificarea amplificatorului cu reactie; D) atunci cand amplificatorului din componenta oscilatorului i se aplica o retea pasiva intre iesire si masa astfel incat amplificarea amplificatorului fara reactie devine mai mica decat amplificarea amplificarea amplificatorului cu reactie; 13. Reactia pozitiva la un oscilator este: A) Atunci cand circuitul oscileaza; B) Atunci cand defazajul introdus de reteaua de reactie este 0; C) Atunci cand defazajul introdus de reteaua de reactie este de 180 grade. D) Atunci cand defazajul introdus de reteaua de reactie este de 90 grade. 14. Forma de unda masurata cu osciloscopul la iesirea oscilatorului in punte Wien este: A) sinusoidala; B) elipsa; C) dreapta; D) dreptunghiulara.

Stab mare

1. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura daca Ao=500, R3=3,3K, R2=2,2K, cat trebuie sa fie tensiunea de referinta VR pentru a furniza o tensiune stabilizata Vo=3V atunci cand tensiunea de intrare VIN= 12V si are o fluctuatie maxima de 1V?

A) 7V B) 7,2V C) 7,5V D) 7,45V 2. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: A0=500 ,R2=2K,R1=1,5K, VR=7,43V. Care este tensiunea VO furnizata in sarcina RL? (VIN=20V)

A) 12,0025V B) 12,51V C) 13,0025V D) 13,1V 3. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: ao=500, R3=3,3K, R2=2,2K. Cat trebuie sa fie tensiunea de referinta VR pentru a furniza o tensiune stabilizata Vo=3V atunci cand tensiunea de intrare VIN= 12V. si are o fluctuatie maxima de 1V?

A) 7V B) 7,2V C) 7,5V D) 7,8V 4. SH2 Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: ao=5000, R3=3,3K, R2=7,5K. Cat trebuie sa fie tensiunea de referinta VR pentru a furniza o tensiune stabilizata Vo=5V atunci cand tensiunea de intrare VIN= 12V.

A) 7V B) 7,2V C) 7,5V D) 7,8V 5. SH3 Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: ao=500, R3=3,3K, R2=11K. Cat trebuie sa fie tensiunea de referinta VR pentru a furniza o tensiune stabilizata Vo=6V atunci cand tensiunea de intrare VIN= 12V.

A) 7V B) 7,2V

C) 7,5V D) 7,8V 6. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8,6K, R1=8,6K, RSC=0,5, VR = 8V. Daca RL=16 care este valoarea puterii disipate Pdisp.Q1?(VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil).

A) 3,5W B) 4,5W C) 7,5W D) 10,5W 7. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=20K, R1=20K, RSC=0,5, VR = 7,5V. Daca RL=15 care este valoarea puterii disipate Pdisp.Q1?(VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil).

A) 3,5W B) 4,5W C) 7,5W D) 5,5528W 8. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=10K, R1=10K, RSC=0,5, VR = 6V. Daca RL=12 care este valoarea puterii disipate Pdisp.Q1?(VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil).

A) 3,5W B) 4,5W C) 7,5W D) 10,5W 9. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, RSC=0,5, VR = 7,2V. Daca RL=9 care este valoarea puterii disipate Pdisp pe tranzistorul Q1?(VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil).

A) 3,5W B) 4,5W C) 7,5W D) 10,5W 10. Se da caracteristica AD din figura. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

A) Amplificarea este panta graficului; B) Amplificatorul prezinta offset; C) Saturarea iesirii este la 6V; D) Amplificatorul are offset 0V. 11. Pe schema din figura de mai jos se aplica un semnal alternativ de frecventa 10kHz intre punctul 8 si masa cu valoarea de 100mVrms. Tensiunea masurata intre punctul 3 si masa este de 2Vrms iar intre punctul 9 si masa este de 1Vrms. Amplificarea diferentiala este:

A) 20; B) 15; C) 10; D) 30. 12. Pe schema din fig. de mai jos se aplica un semnal alternativ de frecventa 1kHz intre punctul 8 si masa cu valoarea de 100mVrms. Tensiunea masurata intre punctul 3 si masa este de 2,005Vrms iar intre punctul 9 si masa este de 2,001Vrms. Amplificarea de mod comun este:

A) 4; B) 0,04; C) 0,4; D) 0,02. 13. Pe schema din fig. de mai jos se cunosc: RC=10k, RE=1k si curentii prin cele doua tranzistoare IC1=IC2=1mA. Tranzistoarele sunt identice si au parametri:Beta f =Beta 0 =200 si ro=r miu= infinit. Amplificarea diferentiala este:

A) 50; B) -400; C) 200; D) -100. 14. Pe schema din fig. de mai jos se cunosc: RC=10k, RE=1k si curentii prin cele doua tranzistoare IC1=IC2=1mA. Tranzistoarele sunt identice si au parametri: Beta f = Beta 0 = 200 si ro = r miu = infinit. Valoarea amplificarii de mod comun este:

A) -50; B) -300; C) -5; D) 100.

Stab medie

1. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: Vo= 12V, RL=12, RSC=0,5 si la limita RAN tranzistorul Q1 are VCE1, lim =1,2V. Cat este VIN,min?

A) 13,7V; B) 13,25V; C) 6,7V; D) 6,25V 2. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: Vo= 12V, RL=120, RSC=0,5 si la limita RAN tranzistorul Q1 are VCE1, lim =1,2V. Cat este VIN,min?

A) 13,7V B) 13,25V C) 6,7V D) 6,25V 3. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: Vo= 5V, RL=5, RSC=0,5 si la limita RAN tranzistorul Q1 are VCE1, lim =1,2V. Cat este VIN,min?

A) 13,7V B) 13,25V C) 6.7 V D) 6,25V 4. Pentru stabilizatorul liniar de tensiune prezentat in figura se cunosc: Vo= 5V, RL=50, RSC=0,5 si la limita RAN tranzistorul Q1 are VCE1, lim =1,2V. Cat este VIN,min?

A) 13,7V B) 13,25V C) 6,7 V D) 6,25V 5. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, VR=7,2V. Care este tensiunea VO furnizata in sarcina RL? (VIN=20V)

A) 9V B) 12V C) 15V D) 16V

6. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=8K, VR=6V. Care este tensiunea VO furnizata in sarcina RL? (VIN=20V)

A) 9V B) 12V C) 15V D) 16V 7. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=10K, R1=10K, VR=7,5V. Care este tensiunea VO furnizata in sarcina RL? (VIN=20V)

A) 9V B) 12V C) 15V D) 16V 8. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8,6K, R1=8,6K, VR = 8V. Care este tensiunea VO furnizata in sarcina RL? (VIN=20V)

A) 9V B) 12V

C) 15V D) 16V 9. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, RSC=0,6, VR = 7,2V. VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil. Care este valoarea maxima a curentului debitat de acest stabilizator Iomax daca tensiunea de intrare in conductie la tranzistoarele bipolare este VBE,ON=0,6V?

A) 1A B) 1,2A C) 1,32A D) 1,3A 10. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, RSC=1, VR = 7,2V. VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil. Care este valoarea maxima a curentului debitat de acest stabilizator Iomax daca tensiunea de intrare in conductie la tranzistoarele bipolare este VBE,ON=0,6V?

A) 1A B) 0,6A C) 1,32A D) 1,3A 11. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, RSC=0,3, VR = 7,2V. VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil. Care este valoarea maxima a curentului debitat de acest stabilizator Iomax daca tensiunea de intrare in conductie la tranzistoarele bipolare este VBE,ON=0,6V?

A) 1A B) 0,6A C) 2A D) 1,3A 12. Pentru stabilizatorul din figura se cunosc: a0=500, R2=8K, R1=2K, RSC=0,2, VR = 7,2V. VIN=20V, iar curentul prin divizorul R1, R2 este neglijabil. Care este valoarea maxima a curentului debitat de acest stabilizator Iomax daca tensiunea de intrare in conductie la tranzistoarele bipolare este VBE,ON=0,6V?

A) 1A B) 0,6A C) 2A D) 3A 13. La un stabilizator circuitul de protectie actioneaza: A) tot timpul B) numai la pornire C) la un scurtcircuit accidental la iesire D) cand curentul de iesire atinge o anumita limita 14. Care este rolul potentiometrului Rv4 din figura?

A) Sa regleze valoarea tensiunii de -12V; B) Sa regleze offset-ul etajului diferential; C) Sa regleze aceeasi tensiune VBE pentru tranzistoarele T1 si T2; D) Nu are rol in functionarea etajului. 15. AD amplifica: A) Diferenta dintre semnalele aplicate pe intrarile sale; B) Produsul dintre semnalele aplicate pe intrarile sale; C) Suma dintre semnalele aplicate pe intrarile sale D) In tensiune. 16. Rolul condensatorului din figura este:

A) De a creste Ad; B) De a micsora Ac; C) De a decupla baza lui T1 in curent continuu; D) De a creste Ac. 17. Se da amplificatorul diferential din figura. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?

A) Iesirea acestuia este simetrica; B) Iesirea acestuia este asimetrica; C) Este schema pe care se ajusteaza offsetul amplificatorului; D) Este schema de masurare a amplificarii diferentiale.

Stab mica 1. Tensiunea de iesire (VO) a stabilizatorului studiat la laborator este fata de tensiunea referintei interne (VR): A) intotdeauna mai mica VO < VR B) intotdeauna mai mare VO > VR C) egala VO=VR D) poate fi VO > VR sau VO < VR 2. Tranzistorul BD135 din componenta stabilizatorului liniar de tensiune a fost montat: A) pentru a amplifica tensiunea furnizata de circuitul integrat B) pentru a amplifica in curent C) pentru protectie la scurtcircuit D) poate lipsi pentru un consum de curent mai mic de 150mA 3. In figura de mai jos este prezentata caracteristica VO (VI) a unui stabilizator. Tensiunea de intrare minima este:

A) 0V B) 1V C) 3V D) 9V 4. In figura de mai jos este prezentata caracteristica VO (IO) a unui stabilizator. Pragul de protectie al acestuia este:

A) 100mA B) 300mA C) 500mA D) 660mA 5. In figura de mai jos este prezentata caracteristica VO (IO) a unui stabilizator. Pragul de protectie al acestuia este:

A) 100mA B) 400mA C) 500mA D) 660mA 6. In figura de mai jos este prezentata caracteristica VO (IO) a unui stabilizator. Pragul de protectie al acestuia este:

A) 100mA B) 300mA C) 500mA D) 660mA 7. Tabla din aluminiu de pe spatele machetei de laborator "Stabilizator liniar de tensiune" serveste la: A) ecranarea magnetica a stabilizatorului B) ecranarea electrica a stabilizatorului C) disiparea caldurii D) suport de prindere 8. La circuitul stabilizator liniar de tensiune se monteaza ca sarcina o rezistenta de valoare 0 ohmi. Valoarea curentului de iesire este: A) 0 B) 1000mA C) 1A D) curentul de scurtcircuit 9. Valoarea puterii disipate pe tranzistorul BD135 este: A) VBE*IB B) VCE*IB C) VCE*IC D) VBE*IC 10. Factorul de rejectie a modului comun (CMRR) pentru AD trebuie sa fie: A) Cat mai mare; B) Zero; C) Nu conteza valoarea; D) Nu este important din punct de vedere al caracterizarii AD.