COMUNICAREA VERBALA VOCEA si TONUL Comunicarea orala este imposibil de separat de componentele paraverbale si nonverbale ale comunicarii.

Mesajul transmis prin intermendiul canalului verbal beneficiaza de suportul paraverbalului si nonverbalului, neputandu-se face o delimitare clara, in cadrul actului de vorbire, intre eficienta componentei verbale si celei nonverbale. In comunicarea orala vocea si tonul pe care o/il folosim da contur mesajului pe care vrem sa-l transmitem, in functie intensitatea si atitudinea acestora puteam avea o conversatie pacifista chiar si atunci cand mesajul pe care vrem sa-l transmite este unul dur, sever, de repros. Vocea Vocea noastra reprezinta o metoda puternica si eficienta de a capta atentia celorlalti si de a creea o atmosfera care sa-i incurajeze sa ne asculte. Cateva lucruri pe care trebuie sa le avem in vedere: Intensitatea si tonul. Vocile joase au gravitate si tind sa fie luate mai inserios. O voce ascutita sau stridenta da impresia ca posesorul ei e agereaza sau nu se controleaza. O sa spunem ca vocea este cea cu care ne-am nascut si ca, in privinta ei, nu putem face mare lucru. !e inselam" C#iar si o voce foarte inalta are niste limite intre care intensitatea poate varia. $sadar, va trebui sa identificam cea mai joasa intensitate pe care o putem obtine si o vom folosi pana cand ne vom obisnui. Va trebui sa folosim un ton modulat. $cest lucru va indica celor cu care vorbim ca stim ce facem si le va da incredere in noi. Ritmul. %n tempo moderat pastreaza atentia celorlalti si le da posibilitatea sa recepteze si sa inteleaga corect mesajul. &aca ritmul cu care vorbim este prea rapid, oamenii nu vor avea ragazul sa absoarba ceea ce spunem' daca este prea lent, vom suna plictisitori, si oamenii nu vor mai fi atenti, daca suntem ezitanti, ascultatorii vor deveni in mod inconstient nelinistiti si agitati. (itmul natural al respiratiei permite auditorului sa recepteze ceea ce spunem. ) bine sa facem din cand in cand pauze pentru a permite celorlalti un moment de a reflecta asupra unei parti a mesajului inainte de a trece la urmatoarea parte. $stfel, ei nu numai ca vor intelege mai bine, dar vor retine mai mult din mesajul nostru. Accentul. Infle iunile vocii permit accentuarea anumitor cuvinte sau pasaje din relatare. *rin accentuare trebuie sa atragem atentia ascultatorilor asupra fragmentelor mai importante ale comunicarii noastre. $tenti insa" $ccentuand prea multe cuvinte, ascultatorii vor ameti, se vor plictisi si isi vor aminti despre comunicarea noastra doar ca a fost obositoare" Limbajul paraverbal Limbaj paraverbal reprezinta intelesurile dincolo de cuvinte, intregul bagaj de stimuli +i semnale transmise prin tonul, volumul si ritmul vocii

O amuzant, povestire autobiografica a lui Mar- ./ain, unde scriitorul isi justifica intarzierea la o petrecere cu o fraza de genul: Imi cer scuze, Doamna! A trebuit sa o injunghii pe matusa mea si treaba asta mi-a luat ceva timp. (ostea cuvintele raspicat, pe un ton serios si natural, in timp ce oferea gazdei uriasul buc#et de flori. &oamna a r,spuns natural: Nu ace nimic. !ine t"i venit!. &ialogul din povestea lui Mar- ./ain ne arata granita dintre mesajul cuvintelor 0verbal1 si cel al vocii care le rosteste 0paraverbal1. 2aptul remarcabil 3n aceasta intamplare este acela ca, dincolo de cuvinte, vocea fireasca in ton, modulatie si ritm face ca mesajul cuvintelor sa fie ignorat. *rimirea musafirului intarziat decurge de ca si cum nu s-ar fi spus nimic neobisnuit. $tunci cand intelesul cuvintelor contrazice mesajul vocii, in mod involuntar si inconstient, acordam mai mult credit vocii si tonului decat cuvintelor. In scurta povestire a lui Mar- ./ain, mesajul luat in seama de gazda a fost cel paraverbal, transmis e clusiv la nivelul vocal al comunicarii. In registrul limbajului paraverbal, vocea se inalta mai presus de continutul cuvintelor. $ici, tonul face muzica. 4imbajul pur al vocii poate fi lipsit de con5inut verbal, dar nu +i de emo5ii. Mesajul paraverbal este cel codificat 3n manifest,rile vocale +i 3n elementele prozodice care 3nso5esc vorbirea, provocand reactii afective, dincolo de intelesul cuvintelor. Interventia paraverbalului peste con5inutul verbal propriu-zis provoac, intensificarea, slabirea, distorsionarea sau anularea semnificatiei cuvintelor. Mesajul paraverbal nu pare a fi adresat atat ratiunii +i constientului, cat inteligentei emotionale. Manuit cu abilitate, el devine un puternic instrument de influentare a auditoriului sau anturajului de orice natura, de la cei dragi din jurul nostru p6n, la clienti sau partenerii de negocieri. Mesajul paraverbal empatizeaza, incurajeaza, intimideaza, mentine presiunea, cedeaz, controlul, obtine autoritatea, aprobarea sau refuzul cu mai mare usurinta decat cel verbal. 7tudiul vocii umane a dovedit ca fiecare persoan, are o amprent, vocal, unic,. *e *amant, nu e ista doua voci absolut identice, dar elementele prin care poate fi influentat auditoriul raman fundamental aceleasi. Registrele paraverbalului $ntrenamentul paraverbalului vizeaz, abilitatile de reglare continu, a volumului vocii, pana la dobandirea capacit,tii de a vorbi cu un bun control al respiratiei, fara pierderi de aer, fara stridenta, nazalitate sau raguseal,. %rmeaz, abilitatea numita dictie, care priveste pronuntia clara si precisa, fara a forta. $poi, abilitatea de a vorbi intr-o gama larga de tonalitati, cu modularea vocii si reglajul continuu al ritmului vorbirii. In sfarsit, vine randul abilitatii de a folosi pauzele, de a plasa accentele si balbele oratorice, oftaturile, suspinele sau interjectiile. Tonul vocii

.onul vocii este important atat ca te#nic, vocala, cat si ca instrument de convingere. .onul vocii e cel care transmite sentimentele si atitudinea, pe cand cuvintele transmit doar informatia. .onul 8de baza9, recomandat atunci c6nd vrem s, fim convingatori, este cel 8parental9, al unui parinte, profesor, preot sau judec,tor. $cesta inseamn, o voce joasa, care e prima calmul si autoritatea, oferind incredere. In mod normal, vocea joasa este insotita de un fel de a vorbi rar si apasat. *si#ologii spun ca, atunci cand primeste mesaje pe 8tonul parental9, creierul uman are o reactie automata de supunere. In sc#imb, el are tendinta de a ignora sau de a trata superficial mesajele primite pe un 8ton de copil9. .onul inalt, strident sau smiorcait, de copil imbufnat, fie nu prea este luat in seama, fie tradeaz, nemultumire, provocare la conflict verbal, teama sau nervozitate. 8.onul de copil9 il convinge greu pe cel care asculta. 4a nivel subconstient, ascultatorul percepe copilul nesigur, fara e perienta si autoritate, inca neispravit. $tunci cand tonul vocii nu e adecvat aspectului e terior al vorbitorului, avem de-a face cu o persoana care se preface. 8.onul parental9 obtine un efect de autoritate, atentie si persuasiune pentru ca personifica mama, tatal, bunicul, seful, profesorul sau alte figuri parentale. )l transmite mesaje subliminale de mare incredere, competenta si e perienta. 4a nivel inconstient, el evoca povetele intelepte ale parintilor si cere supunere. Cand vorbitorul este tensionat sau an ios, corzile vocale se intind asemenea corzilor unei viori. Vocea se subtiaza, devine stridenta, zgarie si scartie. Calmul si rela area fac tonul sa coboare si vocea devine plina, sigura. Cand suntem obositi, speriati, precipitati, vocea devine aspra, gatuita. $ comunica inseamna a pune ceva in comun, a pune in relatie. $ comunica inseamna a emite si receptiona mesaje, a trimite stimuli si colecta raspunsuri. O data emis si receptionat, mesajul va aprtine in comun, atat celui care a #at cat si celui care a primit. Omul emite mesaje atunci cand vorbeste, scrie, gesticuleaza, cand indica un obiect cu degetul, ca si atunci cand zambeste, se incrunta, se imbraca elegant sau raspandeste un miros neplacut. Cand asculta, citeste, priveste , miroase, pipaie sau bajbaie prin intuneric, el receptioneaza mesaje. Comunicarea umana este un process de tip traditional, prin care oamenii transfera energii, emotii, sentimente si sc#imba semnificatii. $re intotdeauna un scop, acela de a-l face pe interlocutor sa simta, sa gandeasca sau sa se comporte intr-un anumit fel. 7copul e ista si atunci cand partenerii de comunicare nu-l constientizeaza. 7timulii asteapta un raspuns. Comunicarea este veriga esentiala in dezvoltarea normala a oricarui sistem. 7istemele ecologice fac din comunicare o adevarata arta. $rta comunicarii umane este vec#e de cand lumea si este in continua dezvoltare.