Schengen Romania La inceputul anilor 80, a demarat, la nivel european, o discutie in legatura cu importanta termenului libertate de miscare In anul

1984, fostul cancelar german Helmut Kohl s-a intalnit cu presedintele de atunci al Frantei, Franois Mitterand, la trecerea frontierei !oldene "renn # din apropiere de $aar%r&c'en( )ici au luat deci*ia de a elimina controalele la frontiera dintre !ermania si Franta( +ici unul din ei nu %anuise atunci ce insemnatate vi*ionara va avea pe viitor acest gest pentru o ,uropa fara granite interne si fara controale la frontiera dintre state( -i*iunea lor a condus intr-o prima fa*a la un acord intre Germania, Franta, Tarile de Jos, Belgia si Luxemburg, incheiat in 1985 pe nava .)strid. pe raul Mosel, in dreptul micii localitati de frontiera Schengen din /u0em%urg( ) urmat semnarea on!entiei de "m#lementare a $cordului Schengen, in data de 19 iunie 199%( In momentul intrarii in vigoare, in anul 1995, aceasta a eliminat controalele la &rontierele interne ale statelor semnatare si a creat o singura &rontiera externa unde controalele se des&asoara con&orm unui set de reguli clare' 1e asemenea, au fost sta%ilite reguli comune in materie de !i(e, migratie, a(il, #recum si masuri re&eritoare la coo#erarea #olitieneasca, )udiciara sau !amala( 2oate aceste masuri, impreuna cu $cordul Schengen, on!entia de "m#lementare a $cordului Schengen, deci(iile si declaratiile ado#tate de catre omitetul *xecuti! Schengen stabilit +n 199%, precum si #rotocoalele si acordurile de aderare care au urmat constituie ac,uis-ul Schengen( Initial, ac3uis-ul $chengen nu a facut parte din cadrul legislativ comunitar( )cest lucru s-a schim%at insa odata cu semnarea Tratatului de la $msterdam, in data de . octombrie 199/, intrat in !igoare la data de 1 mai 1999( 4n 0rotocol atasat Tratatului de la $msterdam incor#orea(a ac,uis-ul Schengen in cadrul legislati! si institutional al 1niunii *uro#ene' Incepand cu acest moment, ac,uis-ul Schengen &ace #arte din legislatia comunitara si a fost transferat in noul 2itlu I-- -i*e, a*il, imigratie si alte politici legate de li%era circulatie a persoanelor, al 24,( $tate mem%er al $patiul $chengen 5n pre*ent, .5 state euro#ene sunt membre cu dre#turi de#line +n $cordul Schengen6 Belgia Fran3a Germania Luxemburg 4landa ehia Lituania "talia 0ortugalia S#ania Grecia $ustria *stonia 6alta 2anemarca Suedia Finlanda "slanda 5or!egia Letonia 0olonia

-1-

Slo!acia *l!etia

Slo!enia

1ngaria

-II27)8, $2)2, M,M"8, )/, )97814/4I $9H,+!,+ Bulgaria Liechtenstein 5ota7 8 state semnatare ale $cordului Schengen, care nu sunt state mem%re ale 1niunii *uropene, respectiv6 1: "slanda ;: 5or!egia <: *l!etia . state mem%re ale 4niunii ,uropene, au decis sa nu aplice in totalitate ac3uis-ul $chengen, dar cola%orea*a cu statele mem%re $chengen in anumite domenii, respectiv6 1: "rlanda ;: 6area Britanie i#ru Romania

*xtinerea S#atiului Schengen S#atiul Schengen repre*inta o (ona de libertate de miscare unde controalele la &rontierele interne ale statelor semnatare au &ost eliminate si a &ost creata o singura &rontiera externa unde controalele se des&asoara con&orm unui set de reguli clare' 1( cronologia aderarii la s#atiul Schengen este urmatoarea7 198=- "elgia, 7landa, /u0em%urg, !ermania si Franta 199>- Italia 1991- $pania si ?ortugalia 199;- !recia 199=- )ustria 199@- 1anemarca, $uedia si Finlanda ;>>1- Islanda si +orvegia 0artici#area "slandei si Regatului 5or!egiei
-2-

)laturi de Suedia, Finlanda si 2anemarca, 5or!egia si "slanda iau parte in 1niunea 5ordica a 0asa#oartelor,in cadrul careia au &ost eliminate controalele la &rontierele interne' Islanda si +orvegia au semnat un )cord cu 4, in mai 1999, in urma caruia cele doua state pot participa la ela%orarea noilor instrumente legislative ale ac3uis-ului $chengen( )ctele sunt adoptate doar de catre statele mem%re 4,, dar se aplica si Islandei si +orvegiei( In practica aceasta asociere ia forma unui 9omitet mi0t in afara cadrului 4,, format din repre*entanti ai Islandei, +orvegiei, 9onsiliului 4, si 9omisiei ,uropene( ;( 2eci(ia #ri!ind extinderea s#atiului Schengen a &ost luata la s&arsitul anului .%%/ de onsiliul 1*9 ast&el, la data de .1 decembrie .%%/ au &ost eliminate controalele la &rontierele terestre si maritime #entru cele 9 state membre :exce#tie &ace i#ru; care au aderat la 1* in .%%< si la s&arsitul lunii martie .%%8 au &ost eliminate controalele #entru (borurile interne Schengen in aero#orturi' ehia *stonia Letonia Lituania 6alta 0olonia Slo!acia Slo!enia 1ngaria

Libertatea de miscare a #ersoanelor este asigurata #e teritoriul a .5 state membre ale s#atiului Schengen, &ara controale la &rontierele interne terestre si maritime - din 0ortugalia +n 0olonia si din Grecia +n Finlanda

<( 2eci(ia #ri!ind extinderea s#a3iului Schengen a &ost luat= +n decembrie .%%8 de c=tre onsiliul 1*9 ast&el, la data de 1. decembrie .%%8 au &ost eliminate controalele la &rontierele terestre #entru on&edera3ia *l!e3ian=' ontroalele la &rontierele aeriene au &ost eliminate la s&>r?itul lunii martie .%%9( 4( State care urmea(a sa adere la s#atiul Schengen' A0e data de 8 martie .%11, Liechtenstein a de#us declaratia de #regatire #entru demararea #rocesului de e!aluare Schengen #e urmatoarele domenii7 #rotectia datelor #ersonale, coo#erare #olitieneasca si S"S@S"R*5*' A i#ru a decis sa nu a#lice, #entru moment, #re!ederile ac,uis-ului Schengen +n domeniul S"S :Sistemul de "n&ormatii Schengen;, dar intentionea(a sa se conecte(e la S"S de a doua generatie :S"S ""; odata cu o#erationali(area acestuia' A Romania si Bulgaria' $c,uis-ul Schengen a &ost acce#tat in totalitate odata cu #regatirile #entru aderarea la 1*' $mbele state au de#us 2eclaratia de 0regatire #entru e!aluarea Schengen' Romania a +nde#linit +n totalitate obligatiile asumate' $st&el, toate ra#oartele de e!aluare Schengen ale Romaniei au &ost a#robate, succesi!, +n cadrul Gru#ului de lucru *!aluare Schengen de la Bruxelles' Bulgaria a &ost re-e!aluata in domeniul &rontiere terestre la s&arsitul lunii martie .%11' $ctul care !a cons&inti aderarea Rom>niei la s#atiul Schengen este 2eci(ia onsiliului #ri!ind a#licarea integrala a dis#o(itiilor ac,uis-ului Schengen +n Re#ublica Bulgaria si +n Rom>nia' Bene&ecii aduse de aderarea la S#atiul Schengen )derarea la spatiul $chengen are ca efect ridicarea controalelor intre &rontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplica in intregime ac3uis-ul $chengen, &iind creata o singura &rontiera externa unde controalele se des&asoara con&orm unui set de reguli clare in materie de vi*e, migratie, a*il, precum si masuri referitoare la cooperarea politieneasca, Budiciara sau vamala(
-3-

Ridicarea controalelor intre &rontierele interne ale statelor membre Schengen

)stfel, trecerea frontierei se poate reali*a indiferent de ora si prin orice loc iar cetatenii statelor mem%re care calatoresc in spatiul $chengen tre%uie sa ai%a asupra lor, un document de identitate !alabil( 2recerea frontierelor interne poate fi asemanata cu o calatorie in interiorul tarii( ontroalele la &rontierele interne Schengen #ot &i introduse #entru o #erioada limitata in tim# din moti!e de ordine #ublica sau securitate nationala, deci*ie ce este luata la nivelul fiecarui stat mem%ru $chengen(

Libertatea de miscare a cetatenilor statelor membre re#re(inta bene&iciul adus de aderarea la s#atiul Schengen &ara ca acesta sa &ie inteles ca absolut

7data cu eliminarea controalelor la frontiere ar #utea creste #ericolele #entru securitatea interna a tarilor implicate prin faptul ca, din acest moment, se lasa .cale li%era. infractorilor( )stfel, se impune o coo#erarea trans&rontaliera, in special #rin in&iintarea ser!iciilor comune ale #olitiei, !amii si #olitiei de &rontiera Cin cadrul 9entrelor, "irourilor, ?unctelor comune de contact: pentru toate statele contractante care sa ai%a ca scop protectia propriilor cetateni( 1e asemenea, Sistemul "n&ormatic Schengen, asistenta o#erati!a reci#roca si schimbul direct de in&ormatii intre &ortele de #olitie #recum si su#ra!egherea si urmarirea trans&rontaliera a in&ractorilor repre*inta mi)loace de lu#ta im#otri!a terorismului, crimei organi(ate, tra&icului de &iinte umane si a imigratiei ilegale( In acelasi timp, a fost adoptat un set de reguli uni&orm care sa asigure cetatenilor statelor mem%re #rotectia datelor cu caracter #ersonal im#otri!a oricarei incalcari a dre#turilor &undamentale'

1n set de masuri care sa com#ense(e im#actul negati! al eliminarii controalelor la &rontierele interne

S#a3iul Schengen7 5icolas SarBo(C amenin3= Rom>nia ?i Bulgaria :1. mar .%1.; 5icolas SarBo(C a amenin3at cu ie?irea Fran3ei din s#a3iul euro#ean &=r= &rontiere Schengen dac= nu !a ob3ine o re&orm= de &ond, care Dn realitate este deBa Dn curs la "ru0elles Ei vi*ea*F sF permitF consolidarea controalelor +n ca( de imigra3ie masi!=( )ceastF reformF este reali*atF Dn tFcere la nivel european, dupF ce a fost angaBatF la cererea mai multor GFri, Dn principal FranGa, Italia Ei !ermania, Dn primFvara lui ;>11, din cau*a aflu0ului de imigranGi clandestini cu oca*ia ?rimFverii )ra%e, Dn particular tunisieni care veneau Dn FranGa via Italia( 1e atunci, acest dosar comple0 a fost preluat de !uverne, Dn detrimentul 9omisiei ,uropene, ale cFrei prerogative erau deBa limitate Dn acest domeniu(
-4-

8eforma Dn curs a acestui imens spaGiu de circulaGie fFrF paEaport - care include ;; dintre statele 4, Ccu e0cepGia Marii "ritanii, Irlandei, "ulgariei, 8omHniei Ei 9iprului:, plus patru GFri asociate, Dntre care ,lveGia - conGine douF propunei legislative( .9eea ce spune $ar'o*I este de fapt ceea ce negociem de mai multe luni., a apreciat un diplomat european( 0rinci#ala re&orm= studiat= prevede ca, pe viitor Ei ca ultim resort, statele Schengen s= #oat= restabili tem#orar controalele la &rontiera cu un alt stat Schengen +n ca(ul unui a&lux de imigran3i masi! ?i necontrolat( Ji dacF Gara respectivF nu reuEeEte sF facF faGF( /a ora actualF, statele #ot introduce controale numai +n ca( de amenin3=ri teroriste sau +n ca(ul unor mari e!enimente, cum sunt summituri ale ?e&ilor de stat sau com#eti3ii s#orti!e' +oua clau*F de resta%ilire avutF Dn vedere ar fi tem#orar=, #entru o #erioad= de ?ase luni care #oate &i #relungit=, potrivit ultimelor discuGii( ?entru a evita recurgerea la aceastF mFsurF e0tremF, sunt prevF*ute .mecanisme de alertF. Ei sunt luate Dn considerare proceduri de aButor, pentru a asista Gara europeanF care nu DEi poate controla frontiera, Dnainte de a fi decisF resta%ilirea controalelor la frontiere( 9a*ul cel mai sensi%il Dn pre*ent este cel al Greciei, criticatF pentru incapacitatea sa de a-Ei controla frontiera terestrF cu 2urcia, un punct de intrare pentru circa ;>> de imigranGi ilegali pe *i, care DncearcF apoi sF aBungF Dn alte state 4,( .)ceastF frontierF este deschisF ca poarta unui ham%ar., a apreciat ministrul austriac de Interne, Kohanna Mi'l-/eitner, Dn cursul unei reuniuni cu omologii sFi europeni Boia trecutF( 4, DncearcF Dn particular sF convingF 2urcia sF semne*e un acord de readmisie a clandestinilor, dar )n'ara cere Dn schim% facilitFGi de vi*F pentru cetFGenii sFi( 8eforma spaGiului $chengen vi*ea*F de asemenea sF ofere asigurFri unor state care, dupF e0emplul 7landei sau )ustriei, sunt reticente Dn ceea ce priveEte aderarea 8omHniei Ei "ulgariei, pe care le considerF insuficient pregFtite( )firmaGiile lui $ar'o*I .sunt un mesaB de avertisment adresat Dn special !reciei, "ulgariei Ei 8omHniei., pentru ca aceste GFri sF acGione*e cu mai multF determinare, a apreciat un diplomat european(

-5-