Steve Jobs credea in importanta vietii, in puterea de a crea si de a schimba lumea in fiecare zi.

Si, poate mai mult decat orice, era convins ca este esential sa credem in ceva. Mai jos sunt doar unele dintre sfaturile si credintele pe care Jobs le-a impartasit unei lumi intregi, de-a lungul anilor: 1. Fii mereu infometat si nesabuit. . !aca nu ai gasit inca ceea ce cauti, nu te opri. "u renunta. #sa cum se intampla in toate situatiile care tin de viata, vei sti cand ai ajuns unde trebuie. Si, ca in orice mare relatie, va deveni din ce in ce mai bine de la an la an. $. %and aveam 1& ani, am citit undeva urmatoarele: '!aca iti traiesti fiecare zi ca si cum ar fi ultima, pana la urma tot vei avea dreptate'. #sta m-a influentat mult, iar de atunci, vreme de $$ de ani, m-am intrebat zilnic uitandu-ma in oglinda: '!aca astazi ar fi ultima zi din viata, as vrea sa fac ceea ce o sa fac astazi('. Si ori de cate ori raspunsul era negativ mai multe zile la rand, stiam ca trebuia sa schimb ceva. ). "u avem sansa sa facem prea multe lucruri, iar toti ar trebui sa e*celeze. +entru ca asa e viata noastra. ,. #-ti aminti ca intr-o buna zi vei muri este cel mai bun mod pe care il stiu de a evita capcana unei gandiri care iti spune ca ai ce sa pierzi. -. "u poti sa unesti punctele privind in viitor. poti face astfel de cone*iuni numai daca privesti in trecut. #sa ca trebuie sa ai incredere ca punctele se vor uni cumva in viitor. /rebuie sa crezi in ceva - in instinct, in destin, in viata, in 0arma, in orice. #ceasta abordare mi-a fost intotdeauna de folos si mi-a schimbat viata. &. !esignul nu inseamna doar cum arata ceva. !esignul inseamna cum functioneaza. 1. 2reau sa fac universul sa rasune. 3. "imeni nu vrea sa moara. "ici macar oamenii care vor sa mearga in rai nu vor sa moara ca sa ajunga acolo. Si, cu toate acestea, moartea este destinatia pe care o impartim cu totii. "imeni nu i-a scapat vreodata. Si chiar asa si trebuie sa fie pentru ca moartea este probabil cea mai buna inventie a vietii. 4ste factorul de schimbare. 5nlocuieste vechiul cu noul. #cum voi sunteti noul, dar intr-o zi, nu foarte indepartata, veti deveni vechiul si veti fi indepartati. 6egret ca sunt dramatic, dar acesta este adevarul. 17. "u ma intereseaza sa fiu cel mai bogat om din cimitir. 5n schimb, pentru mine conteaza sa merg seara la culcare spunand ca azi am realizat ceva minunat. 11. "u poti sa-i intrebi pe clienti ce isi doresc si pe urma sa incerci sa le oferi lucrul respectiv. +ana cand vei reusi sa il construiesti, ei isi vor dori deja altceva. 1 . Modelul meu pentru afaceri sunt cei de la /he 8eatles. 4rau patru barbati care si-au controlat unul altuia tendintele negative. s-au echilibrat reciproc. Si totalul era mai bun decat suma partilor. 1$. #tentia si simplitatea au reprezentat una dintre mantrele mele. Simplu poate fi uneori mai dificil decat ceva complicat: trebuie sa muncesti din greu pentru a-ti limpezi gandirea, pentru a transforma un

lucru in ceva simplu. !ar merita toate eforturile pentru ca, odata ce ai reusit, poti muta muntii. 1). Sunt convins ca apro*imativ jumatate din ceea ce ii separa pe antreprenorii de succes de cei anonimi este pura perseverenta. 1,. /impul tau e limitat, asa ca nu-l petrece traind viata altcuiva. "u te lasa prins de dogma - care inseamna sa traiesti cu rezultatele gandirii altor oameni. "u lasa zgomotul facut de opiniile celor din jur sa acopere sunetul vocii tale interioare. Si, cel mai important, fii curajos si urmeaza-ti inima si intuitia. %umva, ele stiu deja ce iti doresti sa devii cu adevarat. 6estul e pe locul al doilea. #utor: Mihaela +ascu

2a r9m:ne probabil ;n istoria lumii drept managerul. <i antreprenorul. # lansat produse nemaiv9zute, a scris istorie =i probabil mul>i vor ezita de-acum ;nainte s9 mai ;mbrace o helanc9 neagr9, pe care s9 o asorteze cu blugi =i pantofi sport. %ine a fost totu=i personajul Steve Jobs( 4ste aproape imposibil s9 vorbe=ti acum despre Steve Jobs, la c:teva zile de c:nd s-a stins din via>9, f9r9 s9 strecori cuvinte precum geniu, vizionar sau legend9 a lumii tehnologiei. <i nimeni nu poate contesta faptul c9 a devenit de-a lungul ultimelor c:teva decenii o adev9rat9 emblem9 ;n Silicon 2alle?, nu doar pentru felul ;n care a f9cut din #pple una dintre cele mai valoroase companii din lume, dar =i pentru stilul carismatic prin care a cl9dit imaginea acestui imperiu.

Mai pu>ini =tiu ;ns9 realitatea. @n spatele acestei m9=ti atent construite a stat de fapt un tiran cu o personalitate e*trem de dificil9. 6eputa>ia mai pu>in cunoscut9 a lui Steve Jobs a ;nceput s9 prind9 contur ;nc9 din anii A17, ;n primii ani ai #pple. Jeff 6as0in pusese bazele Macintosh =i coordona acest proiect c:nd i-a scris lui Mi0e Scott, pre=edintele #pple, pentru a se pl:nge cu privire la Jobs, un 'copil teribil'care p9rea s9 fie din ce ;n ce mai interesat de munca lui. B-a descris atunci drept cineva care ac>ioneaz9 f9r9 s9 g:ndeasc9, ia decizii de multe ori absurde f9r9 s9 se consulte cu nimeni, nu se >ine de promisiuni, nu respect9 obliga>ii, nu vine de multe ori la ;nt:lniri sau =edin>e =i este adesea iresponsabil. <i pare s9 fi avut dreptate.

Steve Jobs n-a dat niciodat9 prea mare importan>9 regulilor. Ma=ina lui, spre e*emplu, era destul de u=or de recunoscut ;n parcarea sediului din Silicon 2alle? al #pple. 4ra singura f9r9 pl9cu>e de ;nmatriculare, parcat9 mai mereu ;n locurile rezervate persoanelor cu dizabilit9>i, doar pentru c9 nu avea r9bdare s9 caute un loc cum f9ceau to>i ceilal>i angaja>i, fie ei programatori sau e*ecutivi din companie. 4ra, totodat9, =i singura ma=in9 nem>easc9 foate puternic9 =i rapid9 - o pasiune mo=tenit9 de la tat9l s9u, ;n ciuda stilului s9u de via>9 destul de umil prin compara>ie cu grandoarea de care d9deau dovad9 al>i titani ai tehnologiei. !ecenii ;ntregi a condus mai ;nt:i modele +orsche =i apoi Mercedes, automobile care l-au inspirat =i pentru designul primelor computere produse de #pple.

"ici banii n-au fost foarte importan>i pentru Steve Jobs. "imic de zis, n-a dus lips9, dat9 fiind averea estimat9 de revista american9 Forbes la & miliarde de dolari C,, & miliarde de euroD pe care a construit-o mai mult din ac>iunile de>inute la !isne? dec:t din cele de la #pple, ;ns9 implicarea lui ;n compania pe care a fondat-o ;n urm9 cu $, de ani n-a fost nici pe departe pentru recompensele materiale. Salariul lui Jobs a fost, cel pu>in ;n ultimii 1) ani, de c:nd s-a ;ntors ;n companie dup9 o absen>9 de mai bine de un deceniu, de numai un dolar pe an.

# cl9dit practic un adev9rat imperiu de peste $77 de miliarde de dolari f9r9 s9-i pese de componenta financiar9, ci doar pentru distrac>ie, motivat fiind de dorin>a de a oferi cele mai spectaculoase produse. <i a f9cut acest lucru pun:nd o presiune enorm9 pe oamenii din companie. "u degeaba e*ist9 at:tea pove=ti care ;l descriu drept un tiran ce ;nsp9im:nta angaja>ii =i pe cei din jur, cu o ;nc9p9>:nare =i un temperament greu de controlat care ;l ;mpingea la izbucniri nervoase asupra subalternilor =i la concedieri f9cute pe loc, uneori din motive c:t se poate de ne;nsemnate. B-a dat afar9 pe Jeff 6as0in, spre e*emplu, c:nd a aflat de nemul>umirile e*primate ;n ce-l privea. Sau a concediat o asistent9 pentru c9 i-a cump9rat o altfel de ap9 mineral9 dec:t cea pe care o dorea. '+:n9 =i cel mai favorizat angajat poate s9 ajung9 s9 primeasc9 o mul>ime de repro=uri din partea lui', spunea 4dEard 4igerman, un inginer din cadrul #pple, ;ntr-un interviu acordat mai demult revistei americane Fired. '#ici ;mi este fric9 s9 nu fiu concediat mai mult dec:t ;n oricare alt9 parte unde am lucrat', a completat el =i, de cele mai multe ori, solu>ia pentru a nu c9dea prad9 toanelor lui Jobs era pur =i simplu s9-l evite pe holurile cl9dirii de birouri =i s9 nu-i r9spund9 la telefon. '"imeni nu ;l salut9 =i angaja>ilor, ;n special mai noi sau f9r9 func>ie ;nalt9, le e fric9 de el', povestea un alt angajat al #pple.

%u toate acestea, angaja>ii i-au r9mas de-a lungul timpului devota>i lui Jobs, pentru c9 anarhia era echilibrat9 de farmecul s9u personal, aproape irezistibil, =i de stilul carismatic debordant chiar =i atunci c:nd nu era pe scen9 ;n fa>a a mii de oameni pentru a lansa vreun produs. #semenea unei feline, acum era bl:nd =i ;n secunda urm9toare scotea ghearele. #titudinea tiranului =i-a g9sit ;ns9 justificare =i ;n perfec>ionismul care l-a caracterizat ;nc9 din copil9rie. Ba v:rsta de 1$ ani, l-a sunat pe =eful G+ ca s9-i cear9 componente gratuite pentru computer =i chiar a reu=it s9-l conving9. Steve Jobs avea practic ;nc9 de atunci a=tept9ri =i standarde astronomice care s-au transformat de-a lungul carierei ;n preten>ii pe m9sur9, chiar dac9 acest lucru l-a costat uneori locul de munc9, alteori parteneriate importante de afaceri. 4ra ;ns9 dispus s9 fac9 orice pentru a ob>ine ceea ce ;=i dorea, iar c:nd acest lucru se ;nt:mpla, adic9 foarte des, considera c9 oricum i se cuvine. <i dac9 n-ar fi fost at:t de talentat =i decis, ar fi ajuns probabil s9 fie luat peste picior =i ridiculizat pentru caracterul =i temperamentul lui.

2iziunea, ;ns9, nu i-a lipsit. %ombinat9 cu ;n>elegerea uluitoare a tehnologiei, ;n ciuda trecerii timpului care i-a f9cut pe mul>i e*ecutivi incapabili s9 >in9 pasul, cu sim>ul aproape supraomenesc asupra lucrurilor care ar atrage consumatorii =i cu convingerea c9 designul unui produs conteaz9 poate chiar maimult dec:t aspectele tehnice, a dus la formarea unul adev9rat cult ;n jurul produselor #pple. !iscursurile lui =i prezent9rile sus>inute cu diverse ocazii, de fiecare dat9 ;mbr9cat ;n deja bine-cunoscuta 'uniform9'compus9 din blugi =i o helanc9 neagr9, au fost a=teptate

cu sufletul la gur9 de foarte mul>i, nu numai pentru c9 Jobs avea un adev9rat talent s9 >in9 oamenii ;n suspans, dar =i pentru c9 ;nv9luia tot ceea ce f9cea ;n mister !incolo de faptul c9 avea tendin>a s9 controleze fiecare detaliu, implic:ndu-se p:n9 =i ;n procesele ne;nsemnate din dezvoltarea unui produs, insista ca totul s9 r9m:n9 secret. %:teodat9, secretomania companiei #pple se apropia chiar de paranoia. angaja>ii nu aveau voie s9 vorbeasc9 despre munca lor dup9 ce plecau de la birou =i, de multe ori, nici m9car nu =tiau e*act pentru ce anume lucreaz9. Mai pu>in de c:teva zeci de oameni au =tiut, spre e*emplu, cum ar9ta de fapt i+hone ;nainte ca Steve s9-l lanseze la MacEorld ;n 77&. 'Suntem pe celule, ca o organiza>ie terorist9. Bumea =tie doar minimul necesar', spunea Jon 6ubinstein la acea vreme, c:nd ;nc9 era e*ecutiv ;n companie. 5ar perioada dinainte de lansare a fost un calvar pentru cei implica>i, dup9 cum a povestit unul dintre jurnali=tii Fired o scen9 devenit9 emblematic9 despre stilul lui Jobs. 4ra o diminea>9 din 77-, cu aproape un an ;nainte. demonstra>ia prototipului mergea prost, din nou. @n sala de conferin>e din sediul #pple, c:>iva dintre inginerii de top se chinuiau s9 testeze dispozitivul care s-a dovedit ;ns9 un dezastru - nu numai c9 avea probleme, pur =i simplu nu func>iona, convorbirile se ;ntrerupeau, bateria nu se ;nc9rca p:n9 la cap9t =i lista p9rea s9 nu se mai termine. Ba finalul prezent9rii, Steve Jobs a aruncat o privire p9trunz9toare, rece =i dur9, c:torva dintre ingineri, spun:nd: '"-avem ;nc9 un produs'. # fost mai ;nfior9tor dec:t una dintre cunoscutele lui ie=iri nervoase, reac>ie cu care toat9 lumea ar fi fost obi=nuit9. '# fost una din pu>inele d9>i c:nd m-a trecut un fior pe =ira spin9rii', a povestit sub anonimitate unul dintre inginerii prezen>i la acea ;nt:lnire. 5mplica>iile situa>iei erau c:t se poate de grave. /elefonul urma s9 fie piesade rezisten>9 a urm9torului eveniment MacEorld =i, dac9 nu era gata, totul risca s9 se transforme ;ntr-un fiasco, criticii lui Jobs ar fi ajuns ;n al nou9lea cer, iar ac>iunile #pple la burs9 ar fi avut cu siguran>9 de suferit. %a s9 nu mai vorbim de reac>ia celor de la #/H/, dup9 un an =i jum9tate de ;nt:lniri secrete pentru negocierea condi>iilor de v:nzare a unui telefon mobil. +entru echipa de ingineri, urm9toarele trei luni au fost cele mai grele =i stresante din ;ntreaga lor carier9, cu scandaluri zgomotoase, nop>i nedormite =i demisii. <ase luni mai t:rziu telefonul ajungea ;n magazine. 6ealiz9rile lui Steve Jobs =i produsele prin care a schimbat lumea au f9cut din el unul dintre cei mai adora>i =i admira>i e*ecutivi din ultimele decenii. +ovestea carierei sale fabuloase ;ncepe ;n anii A&7, c:nd, dup9 ce a renun>at la facultate ;nc9 din primul semestru, a ales calea antreprenoriatului =i a ;nfiin>at ;mpreun9 cu Steve Foznia0 compania #pple, pe care a condus-o aproape zece ani, pun:nd atunci bazele a ceea ce a fost numit ulterior un uria= start-up cu toleran>9 sc9zut9 la imperfec>iune. 'Steve Jobs era o real9 problem9. 4ra foarte ;nc9p9>:nat, un copil teribil.'#=a l-a descris #rthur 6oc0, unul dintre fondatorii Silicon 2alle?, cu o vast9 e*perien>9 cu 'geniile din tehnologie', f9r9 s9 se sfiasc9 s9 recunoasc9 motivele pentru care a sus>inut concedierea e*ecutivului ;n 131,. '"u ;l interesa pe cine sup9ra, nu voia s9 fac9 lucrurile dec:t dup9 bunul s9u plac, nu spunea nim9nui ce face =i era e*trem de individualist', poveste=te 6oc0. 5ndiferent de aceste defecte, Steve Jobs a cl9dit o companie ;n spirit c:t se poate de antreprenorial =i a inovat ;nc9 de pe atunci. /reptat ;ns9, #pple a ;nceput s9 se transforme tot mai mult ;ntr-o corpora>ie, mai ales sub conducerea lui John Sculle?, cel care a fost numit %4I ;n 131$. Jobs a fost cel care l-a convins pe Sculle? s9 vin9 ;n companie, de=i acesta avea deja o carier9 solid9 la +epsi. '2rei s9 vinzi ap9 ;ndulcit9 toat9 via>a sau vrei s9 vii cu mine =i s9 schimb9m lumea(', i-a spus Jobs. "edesp9r>i>i pentru o vreme, cei doi au ;nceput s9 aib9 ;n acea perioad9 tot mai multe ne;n>elegeri la care s-au ad9ugat =i disensiunile cu Steve Foznia0, cumul de factori care a ;mpins

consiliul de administra>ie s9-l ;nl9ture pe Steve din companie.

6ealiz9rile lui Steve Jobs =i produsele prin care a schimbat lumea au f9cut din el unul dintre cei mai adora>i =i admira>i e*ecutivi din ultimele decenii. +ovestea carierei sale fabuloase ;ncepe ;n anii A&7, c:nd, dup9 ce a renun>at la facultate ;nc9 din primul semestru, a ales calea antreprenoriatului =i a ;nfiin>at ;mpreun9 cu Steve Foznia0 compania #pple, pe care a condus-o aproape zece ani, pun:nd atunci bazele a ceea ce a fost numit ulterior un uria= start-up cu toleran>9 sc9zut9 la imperfec>iune. 'Steve Jobs era o real9 problem9. 4ra foarte ;nc9p9>:nat, un copil teribil.'#=a l-a descris #rthur 6oc0, unul dintre fondatorii Silicon 2alle?, cu o vast9 e*perien>9 cu 'geniile din tehnologie', f9r9 s9 se sfiasc9 s9 recunoasc9 motivele pentru care a sus>inut concedierea e*ecutivului ;n 131,. '"u ;l interesa pe cine sup9ra, nu voia s9 fac9 lucrurile dec:t dup9 bunul s9u plac, nu spunea nim9nui ce face =i era e*trem de individualist', poveste=te 6oc0. 5ndiferent de aceste defecte, Steve Jobs a cl9dit o companie ;n spirit c:t se poate de antreprenorial =i a inovat ;nc9 de pe atunci. /reptat ;ns9, #pple a ;nceput s9 se transforme tot mai mult ;ntr-o corpora>ie, mai ales sub conducerea lui John Sculle?, cel care a fost numit %4I ;n 131$. Jobs a fost cel care l-a convins pe Sculle? s9 vin9 ;n companie, de=i acesta avea deja o carier9 solid9 la +epsi. '2rei s9 vinzi ap9 ;ndulcit9 toat9 via>a sau vrei s9 vii cu mine =i s9 schimb9m lumea(', i-a spus Jobs. "edesp9r>i>i pentru o vreme, cei doi au ;nceput s9 aib9 ;n acea perioad9 tot mai multe ne;n>elegeri la care s-au ad9ugat =i disensiunile cu Steve Foznia0, cumul de factori care a ;mpins consiliul de administra>ie s9-l ;nl9ture pe Steve din companie.

# fost ;ns9 o mi=care gre=it9. %ompania a intrat ;ntr-o perioad9 de declin =i a schimbat mai mul>i %4I. %:nd Jobs a revenit la conducere, ;n 133&, #pple de-abia se mai >inea pe picioare. #cum ;ns9 este cea mai valoroas9 companie de tehnologie din lume, cu mult ;naintea unor gigan>i precum Microsoft, !ell sau Joogle, are numero=i fanatici peste tot ;n lume =i produse la care r:vnesc majoritatea competitorilor. 4ste greu de imaginat cum s-ar fi putut ;nt:mpla toate aceste lucruri dac9 #pple s-ar fi conformat filozofiilor standard din Silicon 2alle?. <i dac9 Jobs ar fi acceptat s9 conduc9 ;n continuare structura corporatist9 ;n care se transformase #pple. @n schimb, s-a ;ntors la antreprenoriat =i a ales s9 p9streze corpora>ia, dar s9-i aplice reguli =i strategii antreprenoriale, un pariu care, cel pu>in judec:nd dup9 succesul din ultimii ani al #pple =i al produselor i+hone =i i+ad, a fost c:=tig9tor. Felul de a fi al omului Steve Jobs =i cheia succesului e*ecutivului Steve Jobs au fost dintotdeauna o obsesie pentru mul>i. %um a devenit a=a, de unde s-a tras abilitatea aproape draconic9 de a for>a =i inspira totodat9 oamenii s9 dea tot ce au mai bun =i ce l-a m:nat s9 revolu>ioneze lumea tehnologiei sunt doar c:teva dintre ;ntreb9rile care macin9 acum =i mai mult. Mo=tenirea genetic9 de-a dreptul curioas9 poate oferi o e*plica>ie, scrie revista Fired. /at9l biologic al lui Jobs, #bdulfattah John Gandali, =i mama, Joanne Simpson, l-au dat pe Steve spre adop>ie unei familii de clas9 mijlocie +aul =i %lara Jobs. %ei doi au f9cut tot posibilul s9 compenseze eventualele sentimente de respingere pe care le-ar fi putut resim>i ;n perioada copil9riei, o teorie cu care Steve n-a fost ;ns9 ;n mod neap9rat de acord, de=i poate fi una dintre e*plica>iile pentru modul lui oarecum autist de a rela>iona cu cei din jur.

+e de alt9 parte, curiozitatea a fost un alt factor care l-a modelat pe Steve Jobs. '%red cu t9rie ;n plictiseal9 =i ;n faptul c9 ea face loc curiozit9>ii de la care porne=te totul', spunea la un moment dat Jobs. #=a a ;nv9>at s9 citeasc9 ;nainte de v:rsta de =apte ani, o pasiune pe care sistemul autoritar de ;nv9>9m:nt i-a furat-o, la fel cum acela=i motiv l-a ;mpins s9 devin9 un copil problem9 pe care doar o profesoar9 ;n>eleapt9 de clasa a patra a reu=it s9-l ;ndrepte. @ntreaga lui copil9rie i-a demonstrat ;ns9 c9 atitudinea rebel9 =i ;nc9p9>:nat9 pot s9-i aduc9 orice dorea, iar ca adult, Jobs a continuat s9 procedeze e*act la fel f9r9 s9 mai poat9 fi considerat un copil r9sf9>at, ci mai degrab9 un dictator. "imic din toate acestea n-a contat ;ns9 foarte mult ;n ochii lumii. %ompaniile s-au m9surat mereu cu #pple, iar directorii e*ecutivi din lumea tehnologiei s-au comparat cu Steve Jobs, sper:nd s9 fure m9car o f9r:mi>9 din ceea ce-l face pe acesta un guru ;n domeniu. %u mai bine de o genera>ie ;n urm9, ;n locul lui Jobs a fost 6obert "o?ce, cofondatorul 5ntel, ;ns9 dup9 el va r9m:ne probabil un loc gol, de vreme ce lista poten>ialilor candida>i la titlu e scurt9 =i con>ine e*ecutivi care, cel pu>in p:n9 acum, n-au dat dovad9 de o real9 sclipire. Steve Jobs va marca probabil lumea mai mult dec:t au f9cut-o Jac0 Felch, fostul =ef al Jeneral 4lectric, sau 6ichard 8ranson, cel care conduce 2irgin. <i acum, dup9 ce a fost r9pus de boala cumplit9 cu care s-a luptat ;n ultimii opt ani, nici Silicon 2alle? nu va mai fi la fel.

"e-am cunoscut ;n lume mult9 <i ne-am ;ndr9gostit ;n prip9 %rez:nd c9 timpul ne ascult9 #m zis... Ipre=te-teK... Stai o clip9K... %uprins9 de iubirea sf:nt9 +luteam pe-a dorului arip9 @ns9 a fost arip9 fr:nt9 <i am plutit numai... o clip9. !e dragoste =i voio=ie "oi am f9cut mare risip9 @n c:ntec, joc =i poezie !ar au pierit toate-ntr-o... clip9. #cum sunt trist9, sup9rat9 5ar inima mea strig9, >ip9 %9 dragostea ;nfl9c9rat9 # d9inuit numai... o clip9. !in fraged9 adolescen>9 5ubirean inimi se-nfirip9 !ar printr-a soartei violen>9 !ispare totul ;ntr-o... clip9.

Exista patru lucruri in viata care nu se mai pot recupera: o vorba dupa ce ai spus-o...... o sansa dupa ce ai pierdut-o......timpul dupa ce a trecut.......iubirea pt cel ce nu lupta......Insa iubirea mai are o speranta.........daca reincepi lupta !!!........

Iarta-ma ca te iubesc, iarta-mi nazuinta, iarta-mi spiritul-copil, iarta-mi suferinta. Iarta-ma ca-ti spun mereu "iarta-ma, iubire", iarta-ma, caci sunt doar eu, mica dezamagire. Iarta-ma ca te iubesc, iarta-mi nebunia, iarta-ma ca te-amagesc, iarta-mi copilaria.

5ndragosteste- te de cineva care sa te iubeasca, care sa te astepte, care sa te inteleaga chiar si la nebunie, de cineva care sa te ajute, sa te ghideze, sa fie speranta ta, sa fie totul ptr tine. 5ndragosteste -te de cineva care sa nu te tradeze, care sa-ti fie fidel, care sa viseze impreuna cu tine, la felul tau de a fii, la spiritul tau. 5ndragosteste-te de cineva care sa te astepte pana la final, care sa fie e*act asa cum nu te-ai asteptat, cum nu ai sperat. 5ndragosteste-te de cineva care sa sufere alaturi de tine, care sa rada alaturi de tine, care sa te imbratiseze cand ai nevoie. 5ndragosteste-te de cineva care sa se intoarca la tine dupa o cearta. 5ndragosteste-te de cineva care te iubeste.L 'nu te indragosti de dragoste'.L e atat de usor de spus...

MERGI CU INCREDERE IN DIRECTIA VISURILOR TALE,TRAIESTE VIATA PE CARE TI-AI IMAGINAT-O....

Pe-aleea in frunze, in batai de vant Sub castanii tristi, dezgoliti de toamna Te astept si astazi...nu mai stiu de cand Sa m-alini in suflet, sa-mi pasesti in palma. Sa privesc cum parul-ti se-mpleteste 'N- adieri usoare ca cerul senin Si cum aurora, diafan pluteste Ca un nimb de inger peste paru-ti fin. Si sa simt caldura, patima-ti usoara Inflorind begonii, ofilite-n glastre Sa-ti imbraci privirea ca odinioara Cu un iz feeric al iubirii noastre. Ai ramas in ganduri, rost al tineretii Si de-atata vreme, parca n-ai trecut... Si mai simt si-acum, prizonier tristetii Pe batrane buze, dulcele-ti sarut. Te astept din nou, sa imi zbori prin vise Sa-mi carpesti c-un zambet, voalul de suspine. Sa te-ntorci, iubito, portile-s desc ise! Te astept si astazi, te astept si maine..." saptamana plina de flori si bucurii,...sa fii fericita...

Mereu veni-va un nou maine, Se va sfarsi mereu in ieri, Si anii nu-ti vor mai intoarce +ierdutele intarzieri.

/ot ca e*ercitiu de imaginatie va invit sa vedeti cum ar fi sa traiti fara a avea asteptari de la nimeni si de la nimic. Iare ce ar mai ram;ne din viata noastra daca am elimina toate asteptarile( Sa traiesti total doar ;n momentul prezent, sa nu opui rezistenta la nimic din ceea ce ;ti este dat sa traiesti, sa nu mai ai nici o dorintaK Sa fie oare cu putinta( Macar ca e*ercitiu de imaginatie putem testa acest mod de a trai, aces mod de # F5. Fara asteptari de la viata, fara asteptari de la cei dragi, fara asteptari de la cei mai putin dragi, fara asteptari de la guvern sau de la primarie, fara asteptari de la oameni, ;n general, ce-ar mai ram;ne ;n mintea noastra( %e altceva ar mai g;ndi mintea noastra( /oate starile de furie au la baza o frustrare, adica o asteptare ne;mplinita. "e ;nfuriem atunci c;nd ne asteptam la ceva si obtinem altceva. 2rem sa ;nchidem o usa, nu sta ;nchisa si atunci ne ;nfuriem pe ea si o tr;ntim sau o ;njuram. +acatoase si paguboase obiceiuriK Irice asteptare ne;mplinita se transforma ;ntr-o frustrare. Frustrarile s;nt to*ine pentru psihic asa cum radicalii liberi s;nt to*ine pentru corp. !aca nu avem un sistem capabil sa le elimine, frustrarile se aduna si treptat ne vor face infirmi din punct de vedere sufletesc si spiritual. /raiti, macar ca e*ercitiu de imaginatie, fara asteptari. 8ucurati-va si minunati-va de fiecare clipa, de tot ceea ce va iese ;n cale. 8ucurati-va de fiecare lucru pe care ;l vedeti ca si cum l-ati vedea prima oara. "u va atasati de nimic, nu respingeti nimic. %autati doar sa ;ntelegeti totul si sa cuprindeti ;n perceptia voastra un cadru mult mai larg al realitatii din care fac parte cele ce va s;nt date sa le traiti, din care faceti parte voi ;nsiva. Macar ca e*ercitiu de imaginatieK !e asemenea, traiti fara sa va g;nditi ca aveti de ;ndeplinit asteptarile cuiva. !aca e sa tineti cont de asteptari, tineti cont doar de asteptarile inimii voastre. C6etineti ca am precizat Male inimii voastreN si nu ale mintii voastreKD. #m putea spune ca visele s;nt tot un fel de asteptari, ;nsa nu este o problema daca visam si apoi spunem M!oamne faca-se 2oia /aKN. Ma refer mai mult la asteptarile imediate. #steptari prin care cerem cumva ca ceilalti sa se comporte ;ntr-un anumit fel, asteptari prin care vrem ca altcineva sa ne rezolve problemele sau sa ne faca fericiti. Sa ne ocupam mai ;nt;i de acestea si apoi vom trece si la altele mai ad;nciK 4liminati acel gen de comportament prin care asteptati ca altcineva sa va faca fericit.

/e iubesc nu doar pentru ceea ce esti %i si pentru ceea ce sunt eu #tunci cand sunt cu tine. /e iubesc +entru acea parte din mine

+e care tu o aduci la suprafata. /e iubesc +entru ca iti asezi mana +e inima mea in forma de cupa Si treci peste toate acele lucruri Slabe si stupide 2azand in schimb Si scotand la lumina /oate acele frumuseti +e care nimeni nu le-a privit suficient de atent +entru a le observa. /e iubesc "u numai pentru %eea ce ai facut din tine %i si pentru ce ti-ai propus Sa faci din mine. /e iubesc pentru ca ma ajuti sa fac !in haosul vietii mele "u o taverna %i un templu. /e iubesc +entru ca ma ajuti sa-mi incep #ctivitatile mele de zi cu zi "u cu un repros %i cu un imn. /4 5O84S%K