Ghicitori despre fructe

Să vă spun o ghicitoare
Despre ceva de mâncare:
Crude sau puse la fiert
Se consumă ca desert,
Le doreşte orişicine
Că-s pline de vitamine.
(Fructele)

Seamănă cu-n castravete

Dar e galbenă, nu-i verde.
Maimuţica de-ar avea
Toată ziua ar mânca.
(Banana)

Verde la început
Roşie pe măsură
Ce soarele o încălzeşte
Fragedă sau în dulceaţă
Are-un gust minunat.
(Căpşuna)

Se coace vara la soare,

Piersica-i sora mai mare.
Parfumată şi cărnoasa
Face dulceaţa gustoasă.
(Caisa)

Mingişioare roşioare
Strălucesc frumos la soare,
Cu codiţele perechi,
Să le pui după urechi.
(Cireşe)

Pepenaşul cu gurgui
E-mbrăcat cu puf de pui !
(Gutuia)

Verde, auriu sau roş’,

E ascuns printre frunzare.
Îl culeg şi-l pun în coş,
După ce s-a copt la soare.
(Mărul)
Are coajă, are miez
Şi e bună când se usucă.
Pentru cozonac o pisez
Şi se cheamă…
(Nucă)

Balon dezumflat,
Galben colorat,
Are mustăcioară
Şi se cheamă…
(Pară)

Mică, mov şi ovală,

E la gust dulce-acrişoară.
Pentru gem e foarte bună.
Sigur ştiţi, este o ...
(Prună)

E zemoasă, parfumată
Şi mereu e îmbrăcată
Cu o hăinuţă pluşată.
(Piersica

O minge portocalie
Să o mănânci te-mbie;
Din ţări calde e adusă
Şi-n fructieră este pusă.
(Portocala)

Ascuns în cămaşă verde,

Miezul de foc nu se vede.
Când mănânci o feliuţă,
Parcă sufli-n muzicuţă.
(Pepenele)

Multe bobiţe are,

Foarte dulci şi acrişoare.
Şi din el vinul se face
Toamna, când fructul se coace.
(Strugurele)

Lisnic Doina
Adjectiv

Adjectivul este o parte de vorbire care indică însușirile unui concept (obiect, ființă, idee abstractă) exprimat de obicei
printr-un substantiv. În limbile în care substantivele au gen și număr (precum limba română).

Clasificare:

După structură

 simple: rău, alb, negru, bun, bătrân, slab;

 compuse: binevoitor, dulce-amărui;

După forme flexionare

 invariabile: aidoma, tenace, rapace, feroce, oranj, kaki, grena, lila, gri, bleu-marine, crem, bej, cyclam;

 variabile: cu două terminații la singular feminin (bună) masculin (bun)

Categorii gramaticale

 număr

 gen

 caz

 grad de comparație
Gradul de comparație

Categoria gramaticală care se exprimă prin trei valori;

1. Pozitiv sau gradul 0: Ea este înaltă.

2. Comparativ

 de inferioritate: E mai puțin înalt

 de egalitate: E la fel de înalt.

 de superioritate: E mai înalt.

3. Superlativ – relativ:

 de inferioritate: cel mai puțin înalt;

 de superioritate: cel mai înalt;

 absolut: -gramatical: foarte înalt

 stilistic: grozav, teribil etc. de înalt.

Funcții sintactice

 Nominativ:

 Nume predicativ: Cărțile sunt frumoase.

 Atribut adjectival: Cărțile frumoase sunt pe masă.

 Acuzativ:

 Atribut adjectival: L-am văzut pe băiatul frumos.

 Complement circumstanțial de timp: De mic era talentat la desen.

 Complement indirect: Din palid s-a făcut deodată roșu ca focul.

 Complement circumstanțial relativ: De frumoasă e frumoasă n-ai ce zice.

 Complement circumstanțial cauză: Și plângeam de supărată că tu nu te-ai priceput.

 Genitiv:

 Atribut adjectival: În ciuda spuselor false el a mers mai departe.

 Dativ:

 Atribut adjectival: Am jucat, asemenea unui copil deștept.

 Vocativ:- Nu are functie sintactica si se desparte de restul propozitiei prin virgula

 Copile obraznic, te arunc pe fereastră!

Exemple de adjective în limba română
Exemplu Observații

Am văzut o
Ce fel de pasăre? Frumoasă.
pasăre frumoasă.

Vulpea roșcată a sărit

peste
Ce fel de vulpe? Roșcată. Ce fel de câine? Leneș.

câinele leneș.

El este deștept. Cum este el? Deștept.

Frumoasa floare s-a Adjectivul frumoasa este pus în fața substantivului floare pentru a sublinia caracteristica
ofilit. substantivului. Primește articolul substantivului determinat.

A nu se confunda repede cu un adjectiv deoarece acesta determină un verb și este un adverb (și
Păsările zboară repede.
deci nu se declină și nu se acordă cu substantivul).