Academia de Studii Economice din Moldova

Proiect

Tema: Economia Emiratelor Arabe Unite

Efectuat de : Candit Ana Masteranda grupei GET 131

C !S!"AU #$13

Elemente de istorie si geografie Pana in anul 1971, emiratele care formeaza azi EAU au fost cunoscute sub numele de Statele Armistitiului (Trucial States), fiind constituite intr-un rotectorat britanic! Urmare notificarii facute de "area #ritanie in anul 19$%, conform careia aceasta informa ca intentioneaza sa renunte la rotectoratul e&istent, cele sa te Emirate au 'otarat sa formeze o federatie! (a ) decembrie 1971, Emiratele Abu *'abi, *ubai, S'ar+a', ,u+aira', -as Al .'aima', Umm Al /u0ain si A+man au format statul numit Emiratele Arabe Unite (EAU)! EAU sunt situate e coasta orientala a Peninsulei Arabe, la intrarea in 1olful Persic si detin este $22 3m de coasta, cunoscuta in 4ec'ime dre t 5oasta Piratilor6! Po ulatia totala se ridica in rezent la 7,277 milioane locuitori, din care circa %28 sunt imi9ranti, o ulatia acti4a ridicandu-se la este 728! Su rafata totala a EAU este de 91!722 3m! !, incluzand si circa )22 insule! 5u $7!:;2 3m! !, Abu *'abi este cel mai mare emirat, urmat de *ubai cu :!%%7 3m! !, S'ar+a' ()!792 3m! !), -as Al .'aima' (1!$%:,7 3m! !), ,u+aira' (1!1$7,7 3m! !), Umm Al /ai0ain (777 3m! !) si A+man ()79 3m! !)! EAU se in4ecineaza cu Arabia Saudita (S-<), /atar (=-<) si Sultanatul >man (E si S)! >rasul Abu *'abi este ca itala federatiei! Situatia si politica economica EAU beneficiaza de resurse im ortante de 'idrocarburi, localizate mai ales in Emiratul Abu *'abi (9,78 din rezer4ele mondiale de etrol brut, e locul atru la rezer4ele de 9aze naturale)! 5a o arantez?, merit? men@ionat c? EAU e& ort? a ro&imati4 ) milioane de barili de etrol e zi, cifr? care 4a creAte Bn? Cn )2:2! (a un re@ mediu al Daurului ne9ru6 de 77 de dolariEbaril, se ob@ine un cBAti9 de )7 de milioane de dolari e zi, adic? )!222 de dolari e secund?!5ele sa te emirate din com onenta ,ederatiei dis un de resurse ine9ale, de unde si mari dis aritati in dez4oltarea economica! Abu *'abi si *ubai sunt cei doi iloni ai economiei EAU!

Emiratele *ubai si S'ar+a' se e4identiaza ca fiind motoarele industrializarii si a di4ersificarii economice a tarii! Emiratul Abu %&abi etroc'imie, rezinta o economie orientata in mod esential catre industria roducerea ener9iei 'idrocarburilor! Abu *'abi dis une de asemenea si de unele ca acitati industriale, concentrate in relucrarea 9azelor naturale, desalinizarea a ei de mare si electrice! Fn Emiratul Abu *'abi a fost us in functiune un im ortant com le& etroc'imic la -u0ais, care roduce etilena si olietilena! Emiratul %ubai, ale carui rezer4e etroliere ar urma sa se e uizeze in urmatorii 17 ani, une in ractica un model ro riu de dez4oltare economica, orientat catre comertul re9ional si international, ser4icii, turism si industrializare bazata e roductie cu im ortanta 4aloare adau9ata! *ubai, cu zona sa libera Gabel Ali, una dintre cele mai im ortante zone libere din lume, constituie o laca comerciala turnanta intre Asia si >ccident! *U#A( (*ubai Aluminium 5o!), situat de asemenea in Gabel Ali, re rezinta unul dintre cele mai eloc4ente modele de di4ersificare economica, realizand circa ; 8 din roductia mondiala de aluminiu rimar! Emiratul S&ar'a& urmareste acelasi obiecti4 ca si *ubai, resursele sale etroliere si de 9aze fiind insuficiente entru asi9urarea unei dez4oltari economice sustinute! 5elelalte emirate din =ord (A'aman( )u'aira&( Umm Al *u+ain( ,as Al -&aima&. raman inca e&trem de de endente de finantarile ce le sunt alocate de la bu9etul federal! =ecesitatea di4ersificarii economice si industriale 9'ideaza "obiliare, cu doua filiale, una in Abu *'abi si una in *ubai! >biecti4ul rinci al al oliticii economice este acela al romo4arii acti4itatilor de roductie si de ser4icii, rin intermediul transferului de te'nolo9ie si 3no0-'o0, incura+and asocierea ca italului ri4at local cu cel strain! Fn stadiul actual, dez4oltarea industriala este 4izibila in cate4a sectoare, res ecti4 constructiile metalice, roductia de materiale de constructii, industria a9ro-alimentara si confectii! Totodata, are loc o dez4oltare semnificati4a a sectorului ser4iciilor, in mod articular a ser4iciilor financiare si a turismului! -itmul de crestere a o ulatiei se situeaza la un ni4el inalt in ultimii ani, datorat in rimul rand unui flu& imi9rationsit sustinut, dar si unei rate mari de crestere demo9rafica naturala,
:

rinci alele orientari ale

oliticii economice romo4ata de conducerea emirateza! Fn anul )222 s-a creat o #ursa de <alori

numarul de ersoane 4ariind in +urul a 7,277 milioane locuitori! P!/0 locuitor este unul dintre cele mai inalte din lume, ridicandu-se in anul )212, la aritatea uterii de cum arare (PPP), la ;%!%)2 H! !nflatia s-a situat mult tim la 4alori uzuale de 1,7 I )8 e an, conform cifrelor oficiale communicate de #anca 5entrala! Fnce and din )227, conform surselor UE, inflatia este de este 12 8 e an, in crestere si in )22% (1; 8)! Pentru anul )21), datele indica o scadere a inflatiei la o 4aloare de 1!; 8! /alan1a comercial2 este oziti4a! Fn anul )21), e& orturile emirateze s-au cifrat la :22 miliarde US*, in scadere de la :); miliarde US* in )22%! Fm orturile in )21) au fost de ))2 miliarde US*, in crestere, fata de )22% cand au insumat 17$ miliarde US*! -ee& ortul se ridica la cca! ;2 mld! US*Ean, EAU fiind al treilea ree& ortator mondial, du a Sin9a ore si Jon9 .on9! Situatia financiara a tarii este stabila, relati4 solida, afectata totusi de criza financiara din anii )227-)229, urmata de recesiunea 9lobala din )212! EAU dis un de numeroase acti4e in strainatate, estimate la este :22 miliarde H, in tim ce rezer4ele 4alutare se situeaza constant la %2 - 92 miliarde H, in ultimii ani!

Evolutia principalilor indicatori economici #$$4 ;7 $:; ),971 9,: 1::,2; %%,2$ :,1 #$$5 72 7)7 ),9$7 1;,2 :);,$1 17$,)9 :,;7 #$1# ;9 21) ),9 1,; :22,$ ))2,: ;,$

PF# ,US* e ca de loc! Productia de titei (mil! bariliEzi) Fnflatia E& ort (mld! US*) Fm ort (mld! US*) Soma+ul ,8

Cei mai importanti parteneri de e3port si import:

;

E3porturile Procentul Ga onia Fndia Fran T'ailanda Sin9a ore 17!$ 8 1:!; 8 12!7 8 7!$ 8 7!7 8

!mporturile Procentul Fndia 5'ina 17!2 8 1:!%8

Statele Unite 12!78 1ermania Ga onia 7!) 8 ;!) 8

5oreea de Sud 7!: 8

Mediul investitional in EAU EAU se situeaza la +umatatea drumului intre Euro a si Asia, intr-un ansamblu re9ional in lina e& ansiune economica si care 4a numara in urmatorii )2 de ani este :22 milioane locuitori! Absenta fiscalitatii directe (in EAU ersoanele fizice si cele +uridice nu latesc im ozite directe, cu e&ce tia com aniilor etroliere, 9azeifere, a filialelor bancilor straine si a societatilor de curierat ra id), libera con4ertibilitate a monezii nationale la o aritate a roa e nesc'imbata de :2 de ani fata de dolarul

american, libera re atriere a ca italului in4estit si a rofitului, constituie elemente de atractie entru in4estitorii straini!

,orta de munca este abundenta si ieftina (%2 8 din forta de munca sunt e& atriati, re onderent asiatici)! Personalul local an9a+at ocu a circa ;8 in sectorul bancar, 78 in comert iar com aniile care au mai mult de 72 an9a+ati sunt obli9ate sa an9a+eze minim )8 emiratezi! Un element caracteristic mediului in4estitional emiratez este obli9ati4itatea I cu e&ce tia in4estitiilor realizate in zonele libere I de a a4ea un artener local ma+oritar (min! 718 din ca italul unei societati)!

)iscalitatea in EAU
- impozitul pe profit se a lica numai com aniilor etroliere si de 9aze naturale, etroc'imiei si bancilor! Fm ozitul latit de com aniile etroliere este discutat direct de acestea cu conducerile emiratelor unde sunt inre9istrate! #ancile isi ne9ociaza ni4elul im ozitelor la momentul obtinerii licentei de functionare! Fn ractica sunt cate4a e&em le de banci arabe ce au obtinut scutire de la acest im ozitK - impozitul pe veniturile individuale, nu e&ista in EAUK impozitul funciar, nu e&ista in EAU! Fn rinci iu dre tul la ro rietate imobiliara este rezer4at numai nationalilor emiratezi, cu e&ce tia cator4a dintre emiratele din =ord care dau acest dre t si altor cetateni din tarile membre ale 5onsiliului de 5oo erare al 1olfuluiK - taxele vamale au un ni4el 9eneral de 7 8 (se ractica acelasi ni4el in toate tarile membre ale Uniunii <amale a 1!5!5!), a licabil la 4aloarea 5L, a marfurilor! Sunt cate4a e&ce tii, ca de e&! tutunul si alcoolul, care sunt ta&ate cu 1228!

,egimul importurilor in EAU

Infrastructura EAU dis un de infrastructuri moderne si erformante - sase aero orturi internationale si 17 orturi maritime comerciale, rintre care si Gabel Ali, cel mai mare ort artificial din lume! Fn

orturile din Abu *'abi si *ubai e&ista s atii de de ozitare suficiente si in care de ozitarea marfurilor este 9ratuita entru rimele )2 de zile! Trans ortul aerian se realizeaza, in rinci al, rin urmatoarele com aniiM E"F-ATES AF-(F=ES (o com anie uternica, si9ura si cu o mare arie de actiune), 1U(, AF-(care o ereaza numai in zona Abu *'abi - #a'rain - >mar si /atar), ,(F1JT *U#AF si ETFJA*! Fn rezent in EAU sunt circa 1222 .m drumuri asfaltate, mai ales in zona de coasta Abu *'abi-*ubai!Fn absenta unei retele fero4iare si tinand cont de dificultatile de acces e cale rutiera, im orturile se efectueaza cu redilectie e cale maritima sau e cale aeriana!Princi alele orti de intrare a im orturilor destinate EAU I atat e cale maritime cat si aeriana I sunt *ubai si S'ar+a'! Aspecte tarifare. Fn afara ta&ei 4amale de 78, urmatoarele 9ru e de roduse sunt scutite de ta&are la im ortM - rodusele a9ricole si industriale de ori9ine naturala (fructe, le9ume roas ete, orez, faina, za'ar, carne), bunurile in tranzit, esantioanele comerciale, cartile reli9ioase si cartile destinate scolilor ublice, mostre, iese si ec'i amente entru na4ele comerciale, medicamente 4eterinare si roduse farmaceutice, anumite in9rasaminte si esticide, animale si 'rana entru animaleK - rodusele si ec'i amentele im ortate de administratia si ser4iciile ublice, ministere federale, de artamente, ambasade si consulate, or9anizatii medicale si de caritate, s itale ublice, si com anii scutite rin decrete, li4rarile destinate familiilor conducatoare din cele sa te emirate! Aspecte netarifare. Pentru cate4a cate9orii de roduse este necesara obtinerea unei licente de im ortM unele esticide de uz a9ricol, unele roduse audio-4izuale si roduse entru uz educati4! Fm orturile de soft0are sunt su use a robarii "inisterului Fnformatiei si 5ulturii! *e asemenea, medicamentele, rodusele farmaceutice si unele roduse cosmetice trec rintr-o rocedura com le&a de inre9istrare! Totodata, unele roduse sunt su use unor re9lementari s eciale, atat la im ort cat si la 4anzare, e moti4e reli9ioase (alcool, carne si roduse ce contin carne sau alte deri4ate din carnea de orc, ublicatii) sau olitice ( roduse de ro4enienta israeliana)! Fn afara roduselor mentionate, ro'ibite sau cu acces controlat rin licenta de im ort, nu e&ista cote cantitati4e la im ort, entru nici un fel de rodus!
7

,elatiile Emiratelor Arabe Unite cu State din Uniunea Europeana

Germania E& orturile c?tre Emiratele Arabe Unite se ridic? la a roa e Aase miliarde de euro anual, com aniile 9ermane contribuind semnificati4 la dez4oltarea s ectaculoasa a infrastructurii emiratelor! Un alt domeniu Cn care te'nolo9iile 9ermane au un rol deosebit Cl re rezint? acela al ener9iei alternati4e! 6landa ,iind unul din cei mai mari roduc?tori a9ricoli din Uniunea Euro ean? >landa e& ort? Cn Emiratele Arabe Unite fructe Ai le9ume roas ete!Un element inedit il re rezint? un rodus im ortat Cn >landa din Emiratele ArabeUnite, res ecti4 la tele de c?mil?, acesta fiind folosit atBt entru consumul ro riu-zis,dar Ai la fabricarea ciocolatei cu la te de c?mil?! )ran1a -ela@iile comerciale dintre ,ran@a Ai Emiratele Arabe au cunoscut o dez4oltareaccelerat? Cn ultimii ani, bazBndu-se Cn rinci al e e& ortul de armament din ,ran@a c?tre Emirate! 5ele dou? state au semnat un acord de coo erare militar?, ,ran@a desc'izBnd o baz? militar? Cn Emiratele Arabe Cn anul )229 Cn rezen@a Aefilor celor dou? state! Marea /ritanie 5a fost? utere su4eran? asu ra emiratelor, "area #ritanie ?streaz? inc? rela@ii economice strBnse cu Emiratele Arabe Unite! Acestea re rezint? entru "area #ritanie cea mai mare ia@? de desfacere a bunurilor nonmilitare din re9iunea >rientului!

!ndicatorii de de7voltare a sectoarelor economice 8n Emiratele Arabe Unite

Agricultura A9ricultura +oac? un rol minor Cn economia Emiratelor Arabe Unite, datorit? li sei acute de reci ita@ii! TotuAi, aceasta asi9ur? :28 din necesarul de alimente al o ula@iei Ai re rezint? :8 din rodusul intern brut! A9ricultura se ractic? mai ales Cnzona montan?, cu a+utorul iri9a@iilor Ai Cn +urul oazelor !ndustriali7area apei

A a se ob@ine rin for?ri la mare adBncime sau rin canale subterane din re9iunea montan?, deoarece @ara nu dis une de e&isten@a unor lacuri sau rBuri!A a este utilizat? Cn rinci al entru iri9area a )E: din su rafa@a a9ricol?! 5a surse alternati4e de ob@inere a a ei, se recur9e la e& loat?ri de desalinizare a a ei marine Ai la e& loat?ri de reciclare a a ei uzate! !ndustria produselor marine 9a pe:telui :i a perlelor. Pe lBn9? na4i9a@ie, escuitul Ai cule9erea erlelor au constituit rinci alele ocu a@ii ale locuitorilor Cnc? dincele mai 4ec'i tim uri!Punctul culminant al cule9erii de erle naturale a fost atins Cnainte de rimul r?zboi mondial! Nn rezent, aceast? acti4itate a dis ?rut, datorit? cresc?torilor de scoici roduc?toare de erle!Pescuitul re rezint? o ocu a@ie im ortant? Cn 1olf, fiind o resurs? alimentar?deloc de ne9li+at, iar o arte consistent? fiind e& ortat?! 5onsumul intern de eAte esteaco erit 1228 de roduc@ia intern?! !ndustria Se Cm arte Cn dou? cate9oriiM 1!industria etrolului Ai a 9azului natural, caracterizat? rintr-un 9rad Cnalt deca italizare, te'nolo9ie a4ansat? Ai ca acitate mare de roduc@ie, orientat? maimult c?tre e& ortK )!manufacturi Ai ateliere tradi@ionale ce roduc entru ia@a intern?! !ndustria non;petrolier2 este concentrat? Cn *ubai Ai S'ar+a', emirate uternic industrializate, care au atras in4estitorii str?ini datorit? zonelor libere de ta&e 4amale!5ele mai im ortante sectoare industriale sunt industria alimentar?, a aluminiului,farmaceutic?, a circuitului aurului Ai cea etrolier?! a)industria alimentar? cunoaAte o mare dez4oltare, aco erind 778 din cererea intern?, care este de 1:2 39E ersoan? adult? (Cn rinci al carne roAie, carnea de orc nefiind consumat? a roa e deloc)K b)industria aluminiului re rezint? o ramur? im ortant? a industriei Emiratelor,contribuind cu )8 la roduc@ia mondial? de aluminiuK c)industria farmaceutic? aco er? este %28 din ne4oia intern? de medicamenteK d)industria cimentului este re rezentat? de 12 fabrici ce roduc 7 milioane de tone anualK

e)industria aurului Ai a bi+uteriilorM bi+uteriile din aur sunt roduse Cn :7 defabrici, formate fiecare din 177 de ateliere ti artizanat! Produc@ia intern? este rote+at? rin a licarea de ta&e 4amale la bi+uteriile im ortanteK f)industria etrolului Ai a 9azului naturalM etrolul s-a desco erit Cn Abu *'abi Cn 19$2 Ai e& loatarea sa industrial? a Cnce ut Cn 19$), fiind concesionat?com aniilor str?ine, Cn rinci al britanice! -esursele de re rezentBnd etrol ale @?rii suntestimate Cn a ro&imati4 rezent la 97,9 miliarde de barili, 128 din

rezer4ele mondiale! -ezer4ele de 9aze naturale sunt estimate la 7,% trilioane de metri cubi Ai roduc@ia anual? este de )7,7 bilioane de metri cubi!Nn ciuda in4esti@iilor masi4e Cn di4erse domenii de acti4itate, economia Emiratelor Arabe Unite este de endent? de e& loatarea etrolului Ai a 9azelor naturale! Comer1ul Fntre rinderile maritime Ai comerciale e&ist? de este 7222 de ani!Emiratele au Cncercat s? dez4olte Ai s? continue tradi@ia comercial? Ai au creat zone libere de ta&e 4amale Ai facilit?@i ortuare moderne!*e asemenea, au e&istat in4esti@ii im ortante Cn aero orturi! Sectorul financiar;bancar *ac? Cn trecut, datorit? rela@iilor comerciale cu Fndia,moneda utilizat? era ru ia indian?, Emiratele Arabe Unite are Cn rezent ro ria moned?,dir'amul (*J), e care au emis-o du ? ce .u0ait-ul a fost rimul stat din 1olf ce a abandonat ru ia Cn 19$1 Ai Ai-a stabilit ro ria moned?, dinarul 30aitian, la aritate culira sterlin?!Sectorul financiar s-a dez4oltat o data cu economia, a+un9Bnd s? cu rind? 19 institu@ii bancare na@ionale Ai )7 de b?nci str?ine, ce au Cnre9istrat Cn medie o rat? anual? a rofitului de ) 8! Sectorul electricitate :i ap2 Emiratele roduc Cn rezent )$,77 milioane t0 cu o rat? de creAtere de 11,:8 e baz? de 9aze (978) Ai termocentrale (:8)!Ener9ia electric? ob@inuta rin e& loatarea for@ei m?rii se afl? Cntr-o continu? creAtere!

Turismul
Turismul re rezintO o ramurO im ortantO a economiei UAE!Fn *ubai, al doilea stat ca mOrime in EAU du O Abu *'abi, 4eniturile din e&tractia de etrol re rezintO doar :8 din PF#,
12

restul fiind obtinute din turism! *ubaiul este considerat ca itala cum OrOturilor din >rientul "i+lociu! Aceasta este rinci alul moti4 entru care turistii din >rientul "i+lociu si Euro a referO *ubaiul! Turismul cultural cade pe locul doi< Multe din aspectele culturale ale lumii arabe sunt puse in umbr= de boom;ul economic< Unul dintre cele sa te emirate care formeazO Emiratele Arabe Unite, *ubai,este un loc al contrastelor fascinante, o combinatie care e4identiaza orasul modern si desertul atem oral, estul si 4estul, 4ec'iul si noul!StrOzile *ubaiului sunt curate si si9ure, iar cOlOtorii 4or fi cu si9urantO, fermecati de atmosfera caldO si rietenoasO a orasului! *ubai are cOte ce4a entru fiecare, de la turistii care leacO in 4acantO entru a se rela&a, la turistii acti4i care sunt in cOutare de e& eriente noi >rasul *ubai are facilitOti e&traordinare si entru racticarea s orturilor, asionante! entru cum OrOturi,

ser4irea mesei si entru alte ti uri de distractii! Economia orasului creste cu a roa e 1$8 anual, de doua ori mai mult decat cea a 5'inei! >amenii de afaceri si com aniile multinationale, de la "icrosoft la 1oldman Sac's, se imbulzesc sa intre in re9iune I 4in e urmele celor circa $ milioane de turisti care 4iziteaza anual *ubaiul! 5u mai multe malluri la suta de mii de locuitori decat orice tara din lume ,*ubaiul se transforma cu re eziciune intr-o destinatie care imbina, in mod straniu, trasaturile (as <e9as-ului cu cele ale Jon9 .on9-ului! DSeicul "o, cum il numesc adesea, admirati4, e& atii, 9u4erneaza totul in arte ca un 5E> modern si in arte ca un conducator arab traditional, fiind uneori rint-ne9ustor si alteori s'o0man! Fntr-o re9iune in care totul e le9at de olitica, trasatura care caracterizeaza *ubaiul I si e secretul ros eritatii sale I e ca e a roa e com let a olitic! Aici, triumful 9lobalizarii e a roa e total! Economic 4orbind, ins ira o serie de imitatori din intrea9a lume araba! Se dez4olta roiecte fabuloase de real estate si de infrastructura in incercarea de a ademeni turistii, comerciantii si in4estitorii I toate D e linia modelului *ubai! Fn *ubai se 9asesc unii dintre cei mai inalti z9arie-nori din lume! #ur+ .'alifa este cea mai inalta structura construita de om e amant, cu o inaltime de %)%,1;1 metri! 5ea mai inalta cladire rezidentiala din lume, "arina ): este, de asemenea, situata in *ubai! 5el mai inalt 'otel din lume, Turnul -ose sau -ose -aP'aan, se 9aseste, de asemenea, in *ubai, a4and o inaltime de ::),%; metri!
11

#ur+ Al Arab, construit in forma de na4a d'o0, este unul dintre cele mai lu&oase 'oteluri din lume si al atrulea ca inaltime, fiind construit e o insula artificiala, la %7 de metri de la+a Gumeira'! Unul dintre restaurantele sale, Al "a'ara, dis une de un ac4ariu masi4 din sticla acrilica! Fntrarea in acest restaurant se face rintr-un 4oia+ cu submarinul! *ubai "all, arte din #ur+ .'alifa, este cel mai mare mall din lume! Acesta 9azduieste 5entrul AQuarium and *isco4erP, care are distinctia unica de a detine recordul mondial entru cel mai mare anou acrilic! Fn "allul Emiratelor se 9aseste si S3i *ubai, o locatie de sc'i de interior cu o su rafata de ))722 de metri atrati! Aici se afla , de asemenea, Sno0 Parc, cel mai mare arc cu za ada de interior din lume, cu o su rafata de :222 de metri atrati! Aero ortul Fnternational *ubai ocu a ozitia 7 intre cele mai a9lomerate aero orturi din lume in ce ri4este traficul de asa9eri si ozitia a %-a rintre cele mai a9lomerate aero orturi din lume d d4 al tran ortului de marfa! 5onstruirea insulelor artificiale din Emiratele Unite Arabe, a ecli sat intrea9a omenire! 5onstruirea celui mai mare ar'i ela9 de insule artificiale numit Palm Fsland, a ince ut in )221!Pais rezece mii de muncitori necalificati , care locuiau intr-o na4a ancorata , au lucrat incontinuu in aceste conditii!Pentru a crea ar'i ela9ul artificial muncitorii au aruncat milioane de tone de nisi si ietris in 1olful Persic, entru a construi forma celui mai o ular co ac din est, almierul! Astfel, in a ro ierea Emiratelor Arabe, linia tarmului s-a e&tins cu 7)2 de 3ilometri si trei almieri, Gebel Ali, *eira si Gumeira!Fn aceasta anorama o uteti 4edea e ultima! Fnsula este incon+urata de o semiluna, un simbol al Fslamului! *imensiunea insulei este de 7E7 3m, iar intrea9a su rafata ec'i4aleaza cum su rafata a o t sute de terenuri de fotbal!Fnsula face le9atura cu artea continentala rintr-un od, iar semiluna este conectat rin intermediul unui tunel subac4atic! Pe artera rinci ala si e cele sais rezece RfrunzeR sunt construite foarte multe cladiri! >ricine oate cum ara un a artament M returile 4ariaza de la 1!7 milioane ana la 12 milioane de US*!5ladirile sunt foarte a ro iate unele de celelalte! (an9a aceste cladiri se ridica 'otelul Atlantis, cu arcade si s irale in stil estic! Palm Fslands este a doua constructie de e amant , facuta de mana omului ( im reuna cu "arele Sid 5'inezesc), care se oate 4edea cu oc'iul liber de e (una! Acestea re rezinta un simbol al *ubaiului, dar si al Emiratelor Unite Arabe!
1)

Nn emiratul *ubai 4a fi construit rimul 'otel subac4atic de lu& din lume! (a ni4el mondial mai e&ist? dou? asemenea construc@ii sub a ? I un restaurant Cn insulele "aldi4e Ai un a artament Cntr-o la9un? din ,lorida, Statele Unite! Jotelul din emiratul *ubai 4a cu rinde dou? ansambluri reziden@iale Cn form? de disc! Unul se 4a afla deasu ra a ei iar cel?lalt sub a ?, cu )1 de a artamente! Alte curiozitatiM -,iecarui nou nascut in *ubai si Abu *'abi statul ofera o suma ince and cu 72 mii ina la )22 mii US*,de us e contul bancar,care ulterior ot fi folositi e&clsi4 entru rocurarea unui imobil sau in4estiiti intr-o afacereK -locuitorii emiratelor au osibilitatea sa-si faca studiile su erioare 9ratis in orice uni4ersite a lumii -ince and cu )211 autoritatile din Abu *'abi si Al Ain ( ca itala estului) ofera locuitorilor un a+utor de $72 mln dolari,sub forma unor credite entru locuinte!Aceste credite ot fi returnate tim dde :2 de ani si nu erce dobanda!Suma ma&ima care oate fi im rumutata este 772 222 mii dolari,cu a+utorul acestor bani, cet?@enii CAi 4or utea construi locuin@e sau reno4a ro riet?@ile e&istente

Conclu7ie:
#azat? mult tim e comer@, a oi e e& ortul de erle, economia Emiratelor Arabe Unite olitic? fiscal? fa4orizant? Ai este, ast?zi, uternic le9at? de etrol Ai 9aze naturale,de unde si e&ist? o uternic? dorin@? de di4ersificare a acestei economii! *inamismul de dez4oltare, o afaceri! A4Bnd Cn 4edere dez4oltarea economic? ermanent? a Emiratelor Arabe Unite Cnc? de la Cnfiin@area acestui stat federal Cn 1971, ozi@ia 9eo9rafic? e&celent? la intersec@iaa trei continente (Euro a, Africa Ai Asia), resursele naturale imense Ai in4esti@iile f?cute Cn ultimii ani asi9ura ros eritatea statului Ai du ? e uizarea acestor resurse! Emiratele Unite Arabe uimesc rin lu& si bo9atie!*e aceea aici orice fantezie umana este usa in ractica! rezen@a numeroAilor in4estitori au f?cut din Emirate un loc ideal entru desc'iderea de noi

1:

1;