Poftele si apa

Posted by Anatol Basarab on 4.07.2012 in Sntate | 0 comments

Poftele si apa

Fiecare pofta are o cau a !nora le este pofta de ciocolata" altora de ce#a sarat. $ricare ar fi pofta ta" uneori este atat de puternica incat te face sa iesi din casa in mie de noapte si sa te duci la ma%a in sa&ti cumperi mancarea dupa care sali#e i. Pofta de un anumit aliment este modul corpului prin care iti spune ca duce lipsa de #reo substanta din acea mancare. Si de multe ori ca sa&ti satisfaci intr&ade#ar pofta" trebuie sa mananci altce#a decat cre i ca ai ne#oie. 'aca ti&e pofta de ciocolata. Ai ne#oie de ma%ne iu. Pe care il %asesti in nuci" seminte" le%ume" fructe. 'aca ti&e pofta de ce#a dulce.. Ai ne#oie de( & crom pe care il %asesti in brocoli" stru%uri" bran a" fasole boabe" pui" ficat de #itel & carbon pe care il %asesti in fructe proaspete & fosfor pe care il %asesti in pui" #ita" ficat" peste" oua" lactate" nuci" le%ume" ful%i

& tryptop)an pe care il %asesti in bran a" carne de miel" ficat" spanac" cartofi" stafide 'aca ti&e pofta de paine" paine pra*ita Ai ne#oie de a ot. Pe care il %asesti in mancaruri proteice( peste" carne" fasole boabe" nuci 'aca ti&e pofta de %rasimi +c)ipsuri," pra*eli Ai ne#oie de calciu. Pe care il %asesti in mustar" ceapa" brocoli" le%ume" susan" bran a" nap 'aca ti&e pofta de cafea sau ceai Ai ne#oie de( & fosfor pe care il %asesti in pui" #ita" ficat" peste" oua" lactate" nuci" le%ume" ful%i & sulf pe care il %asesti in %albenusul de ou" ardei rosii" usturoi" ceapa & sare fier pe care il %asesti in peste" carne de pasare" fructe de mare" #erdeata" cirese ne%re 'aca ti&e pofta de alcool" sau pastile care sa te rela-e e Ai ne#oie de( & proteine pe care le %asesti in carne de pui" de porc" nuci" lactate" fructe de mare & calciu pe care il %asesti in mustar" ceapa" brocoli" le%ume" susan" bran a" napi & potasiu pe care il %asesti in masline ne%re" cartofi" spanac" #erdeturi amare 'aca ti&e pofta de %)eata Ai ne#oie de fier. Pe care il %asesti in peste" carne de pasare" fructe de mare" #erdeata" cirese ne%re 'aca ti&e pofta de mancare pra*ita Ai ne#oie de carbon. Pe care il %asesti in fructe proaspete. 'aca ti&e pofta de bauturi acidulate Ai ne#oie de calciu. Pe care il %asesti in mustar" ceapa" brocoli" le%ume" susan" bran a" nap 'aca ti&e pofta de mancaruri sarate Ai ne#oie de cloruri. Pe care le %asesti in peste" lapte de capra" sare de mare 'aca ti&e pofta de mancaruri acide Ai ne#oie de ma%ne iu . Pe care il %asesti in nuci" seminte" le%ume" fructe 'aca ti&e pofta de lic)ide Ai ne#oie de apa. .rebuie sa bei circa /&10 pa)are de lic)id pe i

'aca ti&e pofta de solide" mai de%raba decat lic)ide Ai ne#oie de apa. 0orpul tau a fost des)idratat pentru o perioada asa lun%a de timp incat nu mai simte ne#oie de apa. .rebuie sa bei cat mai multa apa posibil pentru a re#eni la normal. 'aca ti&e pofta de bauturi reci Ai ne#oie de man%an Pe care il %asesti in alune" nuci" ara)ide" ananas" coaca ne%ru 'aca ai anumite pofte in perioada premenstruala Ai ne#oie de inc Pe care il %asesti in carne rosie" fructe de mare" radacinoase" salata" le%ume cu frun e 'aca iti este mai mereu foame Ai ne#oie de( & siliciu pe care il %asesti in nuci" seminte & tiro ina pe care o %asesti in suplimentele de #itamina 0" portocale"#erdeturi " le%ume si fructe rosii & tryptop)an pe care il %asesti in bran a" carne de miel" ficat" spanac" cartofi" stafide 'aca nu ai pofta de mancare Ai ne#oie de( & #itamina B1 pe care il %asesti in fasole" nuci" seminte" ficat & #itamina B1 pe care o %asesti in ton" carne de #ita" pui" curcan" porc" le%ume" seminte & cloruri pe care le %asesti in peste" lapte de capra" sare de mare 'aca ti&e pofta de tutun Ai ne#oie de( & siliciu pe care il %asesti in nuci" seminte & tiro ina pe care o %asesti in suplimentele de #itamina 0" portocale" #erdeturi" le%ume si fructe rosii Pomelo +%rapefruit, se culti#a in .ai2an " 3ndia " 4alaesia " 3ndonesia " 5oua 6uinee" dar si in onele mai calde din America . Pulpa fructului este %albena cu #ariatii de ro si rosu" are %ustul ca un %rapefruit dulce. 7ste cel mai mare fruct dintre citrice" a*un%and uneori pana la dimensiunile unui pepene urias. 0oa*a %alben&#er uie este moale si %roasa si poate fi folosita la prepararea marmeladei. 3n 0)ina coa*a este folosita si la pra*ituri. 3n 8ietnam florile sunt folosite pentru prepararea parfumurilor. 3n %eneral se consuma fructul pur si simplu. Pomelo este bo%at in #itamina 0.

0ontine luteina" betacaroten" potasiu" fier" ma%ne iu si calciu. Sa nu uitam #itaminele B1" B2" B1" B9 si B:. 0oa*a poate fi folosita pentru tratarea ranilor pielii. Pomelo poate fi consumat pentru pentru pre#enirea si tratarea racelilor si %ripelor. Stimulea a sistemul imunitar. A*uta in di#ere boli printre care cancerul" bolile aparatului circulator" #aricele" )emoroi ii" durerile de articulatii. Pomelo are proprietati diuretice a*utand la tratarea obe itatii. Are doar 42 calorii la 100% pulpa. 7ste un stimulator di%esti# ideal. 4ulti sustin efectele sale impotri#a stresului. Se inmulteste rapid prin seminte si are ne#oie de 4 ani pentru a face fructe. Planta obtinuta este deosebit de decorati#a si in casa. 5u esti bolna#" doar ti&e sete ;ntr&o conferinta e-ceptionala pe care 4asaru 7moto insusi a sustinut&o in <omania " ilustrind prin ima%ini re ultatele e-perimentelor sale" a spus( =Apa are puterea ma%ica de a da nastere tuturor lucrurilor si de a pastra informatia. 3n stadiul de fata" suntem aproape in totalitate apa" dupa nastere suntem peste /0> apa" apoi sintem 70> apa" pentru ca" dupa #irsta de ?0 de ani" sa de#enim apa tot mai putin. 0e se intimpla cind sintem doar 90> apa@ 5e ridicam la ceruri +murim,A 'e ce nu putem trai fara apa@ Pentru ca ea transforma ener%ia si informatia. 7-perimentele lui 7moto demonstrea a faptul ca apa asculta ru%aciunile noastre" modificindu& si structura. =7u sunt budist" nu am cre ut niciodata in ru%aciune" pina cind am facut aceste e-perimente care mi&au sc)imbat #iataB" a mai spus 4asaru 7moto la conferinta sustinuta in <omania . 'ar" aceleasi e-perimente demonstrea a ca apa asculta si mu ica" asa cum reproduce structura emotionala a cu#intelor" precum si forma si structura emotionala a ima%inilor. 7moto a pre entat un esantion de apa care a ascultat simfonia a 3C&a a lui Beet)o#en" precum si Dacul Debedelor al lui 0eaiEo#sc)i. =0ind apa din corpul nostru asculta o mu ica frumoasa" se sc)imba corpul nostru. 4u ica este o forma de #indecare" este medicamentul cel mai bun pe care l&a in#entat specia umana. 8a #eni o #reme in care #om cumpara de la farmacie mu ica #indecatoareB " a mai spus 7moto. Asadar" trebuie sa bem mai multa apa" trebuie sa #edem ima%ini cit mai placute in *urul nostru" sa ascultam mu ica #indecatoare si sa au im" atit de la propria noastra constiinta" cit si de la cei din *ur" cit mai multe cu#inte #indecatoare. .rebuie sa retinem ca aceleasi e-traordinare e-perimente au aratat ca apa reproduce formele emotionale ale alimentelor pe care le mincam. 0e se intimpla in corp cind bem sau nu bem apa@

3ndependent de 4asaru 7moto" un medic arestat in trecut intr&un conte-t politic in 3ndia" F. Batman%)elid*" autorul cartii =5u esti bolna#" ti&e doar seteB" a obser#at in inc)isoare ca" atunci cind arestatii beau apa" multe dintre durerile corpului fi ic dispareau. 4ulti dintre ei a#eau spasme ale stomacului despre care medicul credea ca sint cau ate de stresul din inc)isoare. A inceput sa&i trate e pe acestia cu diferite feluri de apa( apa sarata" apa dulce" apa amara si surpri a colosala era ca" in :0 la suta din ca uri" spasmele stomacului dispareau. 4edicul a constatat ca nu toate simptomele erau cau ate de stresul din inc)isoare" dimpotri#aF :0> din ele erau cau ate de des)idratare. $bser#ind faptul ca apa a#ea aceste efecte" el si&a spus ca nu putea fi la mi*loc doar un efect Placebo. 0ind a fost eliberat" el a infiintat o clinica si a efectuat nenumarate studii" #indecind si multi bolna#i. 0e se intimpla in corp cind bem apa@ <alp) 8orne)m a pre entat componenta de apa a fiecarui or%an din corp" incepind cu celulele" sGn%ele" neurotransmitatorii si terminind cu or%anele mai mari. 0reierul are in componenta sa :0> apa" ceea ce e-plica intr&un fel capacitatea acestuia de a transmite mesa*ele catre toate or%anele cu #ite e uluitoare +daca ne %indim si la teoria lui 7moto,. 'e asemenea" neurotransmitatorii H responsabili de transmiterea acestor mesa*e H contin tot :0> apa. 7ste de inteles de ce" cind nu bem apa" nu mai simtim cu timpul sen atia de sete. 5eurotransmitatorii des)idratati nu mai transmit corect mesa*ul =mi&e seteB" asa incit setea incepe sa mistuie corpul" incep durerile +si ele semnale de des)idratare, si patolo%ia multor or%ane. <alp) 8orne)m a spus ca =celulele corpului nostru nu se atin% intre ele" pentru ca inoata in apa" la fel ca si ner#iiB. 0ind apa din corp este murdara" ce se intimpla@ 0elulele comunica printr&un sistem de tip bio&laser. 7-ista un tip de apa in interiorul celulei si alt tip de apa in afara ei. Sc)imbul intre acestea purifica celula si o a*uta sa functione e corect. 'aca nu bem apa re%ulat" celulele se into-ica. 0ind membrana unei celule nu este bine )idratata" corpul declansea a un mecanism de ur%enta" ca forma de aparare si de )idratare. 0orpul se prote*ea a de des)idratare cu a*utorul colesteroluluiA AAA 4embrana se imbraca intr&o pelicula protectoare" ca o crema" care impiedica uscarea. 0e este aceasta pelicula@ Surpri a. 7ste colesterol. 0orpul nostru se prote*ea a de des)idratare cu a*utorul colesterolului. Studiile efectuate au aratat ca" in :0> din ca uri" colesterolul scade in 21 de ile de baut apa corect" ceea ce inseamna ca in :0> din ca uri colesterolul este crescut din cau a des)idratarii. Studiile facute pe celulele canceroase au aratat ca acestea nu mai comunica intre ele. 3ma%inile pre entate de <alp) 8orne)m arata ca celulele des)idratate se afla intr&un fel de sfera intunecata" dupa care de#in mutante si se a*un%e la cancer. Sarea este foarte importanta pentru or%anism" pentru ca aceasta efectuea a sc)imbul la ni#el celularF apa mer%e in celula si in afara ei cu a*utorul sarii.

Aceasta inseamna ca a bea apa si a a#ea saruri naturale in or%anism este #ital pentru sanatatea celulara. Pentru a se )idrata" sin%ele tra%e apa din or%anele #itale. 0e se intimpla la ni#elul sistemului di%esti# daca nu bem apa inainte de masa +o cana" cu o *umatate de ora inainte de masa,@ 5u trebuie sa bem apa in timpul meseiAA 0orpul nostru are ne#oie de sin%e pentru a efectua procesul di%esti#" iar sin%ele este compus /0> din apa. Sin%ele trebuie sa absoarba tot soiul de componente #itale pentru sanatatea sa. Pentru a efectua corect procesul de di%estie" sin%ele trebuie sa fie )idratat corect inainte de masa. Altfel" sin%ele se in%roasa si" de aceea" pentru a se )idrata tra%e apa din corp. <emarcam" asadar" ca in or%anismul nostru fiecare celula" fiecare componenta =luptaB pentru a&si intretine #iata proprie" ceea ce face ca" in ultima instanta" sa conduca spre #iata intre%ului or%anism. Sin%ele nu face e-ceptie de la acest principiu" asa incit H iata H #edem de ce este atit de important sa bem apa cu o *umatate de ora inainte de masa. Sin%ele nu #a mai e-tra%e apa din or%anele #itale pentru a reali a procesul de di%estie" iar corpul #a ramine sanatos. =Sint oameni care tusesc" ii apasa inima sau au colici dupa masa. Acele or%ane care ne dor dupa ce mincam sesi ea a ca nu au destula apaB" spune <alp) 8orne)m.B 0ercetarile efectuate arata ca :0> din durerile de stomac sint cau ate de des)idratare. $amenii care au miscari %reoaie sau cei =cu fata impietritaB au o proasta functionare a ner#ilor cau ata de lipsa apei in corp. Da ni#elul cartila%iilo r" componenta apei este de :0>. 'aca cartila%iul este des)idratat" incepe sa pocneasca. $asele au ne#oie de apa in aceeasi masura si multe dintre durerile de oase" precum si sindromul de alunecare al discului lombar sint cau de des)idratare. 0e se intimpla cind luam un calmant pentru dureri sau cind a#em un soc@ Duam calmantul cu apa si ni se da apa cind sintem in stare de soc. 'e fapt" cind iei un calmant pentru durere" ceea ce calmea a durerea este apa" nu calmantul. :0> din durerile din corpul nostru sint semnale prin care corpul spune( =.e ro%" am ne#oie de apaAB. Studiile arata ca tensiunea arteriala mare" problemele le%ate de #asele de sin%e sint cau ate de lipsa apei din corp. Presupunem" insa" ca durerile sint mai mult decit o ru%aminte ce corpul ne&o trimite. 'urerea trebuie sa fie un mare stri%at de a*utor" care s&ar putea traduce( =A*utor" mi&e sete de nu mai potAB.

Toti stim ca unui bolnav care ajunge la Urgente i se pune mai intai, sau chiar pe masina de salvare, o perfuzie(apa cu sare) apoi se cauta cauza starii de boala