1.NOTIUNEA DR TRANSPORTURILOR SI SISTEMUL NATIONAL DE TRANSPORTURI Prin dr.

transorturilor intelegem-ansamblul de reglementari privitoare la activitatea profesionala organizata de carausi, cu vehicule corespunzatoare pt. a deplasa pe baze contractuale si in conditii legale,persoane si/sau bunuri. Potrivit prevederilor -O.G 19/1997, sisitemul nat. de transport are caracter strategic si constituie parte integranta a sistemului economic/social, acesta cuprinde urmatoarele moduri de transport 1. !utier ". $. #eroviar/naval %erian

&. 'ultimodal/combinat- se efectueaza in baza unui singur document de transport, cu mi(loace de transoprt diferite)camion si nava maritima..etc* #iecare mod de transport are in comun o infrastructura de transport ,mi(loace de transport/ operatori de transport, si operatori ai activitatilor cone+e transporturilor, precum si sisteme de management al traficului si sisteme de pozitionare ale navigatiei. reteaua nationala de transport are ca obiect asigurarea deplasarii persoanelor/marfurilor intre toate localitatile tarii, precum si conectarea infrastructurii de transoprt la principalele infrastructuri de transport international. 'i(loacele de transport ,denumite si ,vehicule-, sunt mi(loace mobile cu sau fara propulsie, amena(ate pt. transportul de persoane/bunuri, destinate sa se deplaseze pe o cale de comunicatie rutiera, feroviala, navala, fluviala sau aeriana. Operatorii de transport) transportatori*, sunt persoane fizice sau (uridice, autorizate sa efectueze transporturi interne/internationale, de persoane/bunuri, in interes public sau propriu, cu mi(loace de transport detinute in proprietate, sau cu contract de inchiriere sau leasing. Operatorii de transport pot fi cetateni rom.straini, si au acces egal si nediscriminatoriu la infrastructura de transport deschisa accesului public. Operatorii activitatilor cone+e transporturilor sunt per.fiz/(uridice, care indeplinesc activitatea ce se desfasoara in legatura cu transporturile, sau in timpul acestora. /tilizatorii sunt in transportul de persoane, calatori, iar in transportul de bunurie+peditorii bunurilor. 0istemul de management al traficului si sistemul de pozitionare al navigatiei, cuprind instalatiile tehnice si sistemele de informatii si telecomunicatii necesare unei operari armonioase a rutelor de transport si a gestionarii eficiente a traficului. 2.CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR I-DUPA OBIECTUL LOR II,III,IV,V,VI 1ransporturile se clasific2 dup2 mai multe criterii 1) dup2 obiectul lor a. transporturi de persoane 3efectueate de orice persoan2 4n calitate de c2l2tor 4n curse cotidiene de agrement, concediu, 5.a., de obicei prin mi(loace de transport 4n comun sau cu ma5ini personale.

2)

3)

4)

5)

6)

b. transporturi de bunuri 3 sunt cantitativ 5i valoric cele mai importante d.p.d.v. economic. 6uprinde transporturile curente 3 ce au ca obiect materii prime )de e+. c2rbune, minereuri de fier, 5.a.*7 transporturi particularizate 3 ce au ca obiect transmiterea de energie electric2 prin re8ele de 4nalt2 tensiune, transportul de gaz metan prin conducte. 4n raport de tipurile de vehicule folosite transporturile se 4mpart 4n a. feroviare )locomotive cu abur, electrice, vagoane*7 b. rutiere )auto 5i trac8iune animal2*7 c. navale )maritime 5i fluviale*7 d. aeriene )aeronave*7 e. combinate )cale ferat2-auto, auto-naval, 5.a.*. 4n raport de c2ile de transport utilizate transporturile se clasific2 4n a. transporturi terestre )cele feroviare 5i rutiere*7 b. transporturi pe ap2 )cele maritime, fluviale, transportul pe r9uri 5i canale navigabile, pe lacuri navigabile*7 c. transporturi aeriene 4n raport de teritoriu 3 avem 4n vedere itinerariul parcurs 4n interiorul sau 4n afara grani8elor statului*, transporturile se 4mpart 4n a. transport intern b. transport interna8ional dup2 cum transportul se e+ecut2 cu un singur mi(loc de transport sau cu folosirea succesiv2 a mai multor mi(loace de transport, transporturile se clasific2 4n a. transport unimodal 3 cu un singur mi(loc de transport7 b. transport 4n trafic combinat 3 c9nd transportul se e+ecut2 succesiv, cu dou2 sau mai multe mi(loace de transport de c2tre doi sau mai mul8i c2r2u5i 4n baza unui singur contract de transport. %cest trafic se 4mparte 4n trafic combinat intern7 trafic combinat interna8ional. 4n raport de planificarea transporturilor, acestea se 4maprt 4n a. transporturi de periodicitate regulat2 3 se desf25oar2 pe trasee, distan8e 5i 4n zile ale s2pt2m9nii prestabilite. b. transporturi ocazionale 3 acestea au loc pe itinerarii la data 5i 4n condi8iile negociate de c2r2u5i cu utilizatorul interesat. 62r2u5ii 45i pot organiza activitatea 4n oricare dintre aceste dou2 moduri de realizare a deplas2rii de persoane sau de bunuri.

3.CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR DIN PUNCT DE VEDERE JURIDIC-VII 7) d.p.d.v. (uridic transporturile se 4mpart 4n a. transporturi publice7 b. transporturi 4n interes propriu. a* Transpor !r"#$ p!%#"&$ 3 sunt organizate de agen8i economici specializa8i 5i puse f2r2 discriminare la dispozi8ia clientelei formate din c2l2tori sau e+peditori de m2rfuri.

:n toate cazurile se 4ncheie 4ntre ace5tia 5i operator contracte comerciale. /tilizatorul pl2te5te pre8ul tarifar sau, 4n mod e+cep8ional, 4n echivalent 4n natur2 ori servicii de alt gen. 62r2u5ii e+ecut2 deplas2rile ca o profesie obi5nuit2, li se cere s2 4ndeplineasc2 condi8iile legale de preg2tire 5i de dotare tehnic2 5i s2 fi ob8inut licen8e corespunz2toare. b* Transpor !r"#$ 'n "n $r$s propr"! 3 se definesc ca activit28i specifice7 ;eosebim urm2toarele modalit28i de deplasare 4n interes propriu a persoanelor sau a bunurilor Transporturi de servicii n interes propriu 3 acestea sunt organizate de institu8ii sau unit28i economice cu autovehicule care le apar8in pentru satisfacerea nevoilor de deplasare inerente 4ndeplinirii muncii specifice. 1ransporturile se pot derula cu periodicitate regulat2 sau ocazional. Parcurgerea traseului este efectuat nu 4n temeiul unui contract comercial de transport, ci 4n baza contractului de munc2, reprezent9nd un avanta( accesoriu de care beneficiaz2 salariatul. ;ac2 4n timpul deplas2rii conducatorul sufer2 o v2t2mare corporal2 va beneficia de regimul accidentelor de munc2, 4n conformitate cu dispozi8iile legale. 1ransporturile de m2rfuri e+ecutate 4n interes propriu cu autovehicule din dotare asigur2 nevoile materiale )de distribu8ie, de aprovizionare, etc.* ale institu8iilor 4n cauz2. ;eplasarea are loc 4n baza ordinului de serviciu dat conduc2torului auto. <nstitu8ia de8ine concomitent dubla calitate de c2r2u5 5i de beneficiar al serviciului prestat. Transportul familial 3 acesta are ca obiectiv deplasarea so8iei, a copiilor, 4n general a rudelor sau a unor bunuri ce apar8in acestora de c2tre conduc2torul auto. =ste e+clus orice raport contractual 4ntre prestatorul de servicii 5i beneficiar. Transportul benevol cu titlu gratuit al unui ter 3 acesta const2 4ntr-o deplasare 4ndeplinit2 cu propriul autovehicul de c2tre c2r2u5 4n favoarea unui beneficiar pe care 4n8elege s2-l serveasc2 4n mod dezinteresat, la cererea acestuia. (.CONTRACTUL DE TRANSPORT-DEFINITIE SI CARACTERE JURIDICE ;efini8ie Prin contract de transport nelegem convenia prin care o parte cruul profesionist se oblig, n schimbul unei remuneraii, s efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri, pe o anumit distan, cu un vehicul corespunztor. Caracterele juridice ale contractului de transport 1. Prestatorul de servicii se bucura de independenta (uridica fata de cealalta parte contractanta.Prestatorul de servicii nu este prepusul clientului ci e+ercita obligatiile asumate potrivit modului cum intelege sa si organizeze propria activitate dar respectand obiectivele ce decurg din contractul incheiat. ". Prestatorul de servicii aduce la indeplinire contractul incheiat pe propriul sau risc.6onsecinta nee+ecutarii il privesc in masura in care nu poate sa invoce in favoarea sa un fapt e+onerator de raspundere precum forta ma(ora.

$. 6ontractul de transport este un contract bilateral, sinalagmatic, deoarece chiar de la incheierea lui in mod valabil da nastere si la obligatii reciproce si interdependente in sarcina ambelor parti contractante si anume carausul se obliga sa transporte dintr un loc in altul incarcatura sau o anumita persoana, iar e+peditorul sau calatorul are obligatia sa plateasca pretul transportului. &. 6ontractul de transport este prin esenta sa un contract cu titlu oneros, deoarece fiecare parte contractanta urmareste sa obtina un folos, un echivalent, o contraprestatie in schimbul obligatiilor asumate, astfel e+peditorul urmareste deplasarea marfurilor catre destinatar desemnat de el in contract sau calatorul sa a(unga la destinatie, iar carausul vrea sa primeasca pretul convenit ca un contraechivalent al prestatiei asumate. >. contractul de transport este un contract comutativ deoarece partile cunosc intinderea obligatiilor reciproce pe care si le asuma chiar din momentul incheierii contractului si pot aprecia valoarea acestor prestatii reciproce ca fiind echivalente. ?. contractul de transport de persoane este un contract in principiu consensual, deoarece el se incheie valabil prin simplul consimtamant al partilor, dovada incheierii lui se face insa printr un inscris (bilet/legitimatie de calatorie) ).PARTICIPANTII LA CONTRACTUL DE TRANSPORT 0ubiectele de drept care detin calitatea de parti contractante difera in raport de felul transportului. <n transportul de persoane contractul se incheie intre caraus si calator/pasager. <n cel de mar uri contractul se incheie intre e+peditor si caraus, la destinatie insa de cele mai multe ori eliberarea incarcaturii intervine fata de o terta persoana, destinatarul care o ia in primire. Partile pot actiona in nume propriu, dar si prin reprezentant) mandatar/comisionar*. Carausul ! principalul subiect de drept al contractului de transport este intreprinderea care se anga(eaza sa efectueze deplasarile de persoane /transportul de bunuri. - este definit in 6odul 6omercial ) art &1$, alin "* ca fiind pers care isi ia insarcinarea ca intr un mod oarecare sa transporte sa transporte sau sa faca a se transporta un obiect oarecare.;efinitia data foloseste notiunea de @caraus- in doua sensuri diferite intr un sens se are in vedere situatia intreprinderii care prin contractul de transport isi asuma obligatia de a e+ecuta deplasarea de persoane/ stramutarea de bunuri in nume propriu si cu mi(loacele de transport din dotatie.<n al doilea sens se atribuie calitatea de @caraus- si intreprinderii care face sa se transporte marfuri. Calatorul 3 in orice transport de persoane cocontractantul carausului este calatorul/pasagerul. Prestatorul de servicii, carausul, are calitatea de comerciant si este necesar sa aiba aceasta calitate. "#peditorul 3 in contractele care au ca obiect stramutarea/deplasarea de marfuri cocontractantul carausului este e+peditorul denumit si incarcator sau predator. - poate fi orice persoana fizica sau (uridica cu indeplinirea conditiilor prevazute de lege - poate sa actioneze si prin mandatar/e+peditioanarul/comisionarul sau.

!aporturile (uridice se stabilesc in mod nemi(locit intre caraus si mandant. ;aca e+peditionarul recurge la un comisionar )e+peditioanar*, acesta incheie contractul de transport in nume propriu, dar pe contul comitentului fiind direct obligat fata de caraus ca si cum afacerea ar fi fost a lui proprie <n raporturile directe e+peditorul comitent si comisionar e+ista aceleasi drepturi si obligatii ca intre mandant si mandatar !elatii (uridice nascute din contractul de transport pot fi a* bilaterale 3 marginindu se la caraus si e+peditor, daca acesta din urma cumuleaza totodata si calitatea de beneficiar destinatar b* trilaterale 3 atunci cand incarcatura urmeaza sa fie eliberata la capatul calatoriei unei terte persoane, destinatar, diferita prin urmare de e+peditor. $estinatarul este persoana fizica/(uridical in favoarea careia se efectueaza de fapt transportul si caruia carausul este obligat sa < elibereze marfurile la destinatie.<n cazul in care destinatarul este o terta persoana, el devine titular de anumite drepturi ) < se va elibera marfa stramutata* si de obligatii) poate fi tinut la plata ta+elor de transport*, in raport cu carausul desi nu a contractat cu acesta nici personal nici prin reprezentant. Pozitia (uridica a destinatarului prezinta o certa originalitate, el poate fi socotit ca titular de drepturi autonome nascute nemi(locit din contractul de transport. Potrivit acestei teze, destinatarul dobandeste aceste drepturi fata de caraus inca de la data incheierii contractului de transport, totusi subordonate unui termen suspensiv si unei conditii rezolutorii. *.CONDITIILE DE FOND SI DE FORMA A CONTRACTULUI DE TRANSPORT Conditii de ond =lementele constitutive ale contractului de transport atat de persoane cat si de bunuri/marfuri sunt capacitatea, consimtamatul, obiectul, cauza (uridica. Capa&" a $a Pt a incheia un c. de transport valabil partile trebuie sa aiba capacitate de e#ercitiu deplina, adica sa poata sa si e+ercite drepturi si sa si asume obligatii prin acte (uridice incheiate in nume propriu.<n plus carausului i se cere sa aibe calitatea de i comerciant. <n transportul de persoane capacitatea calatorului/pasagerului este in general nesemnificativa deoarece frecvent copii sub varsta de 1A ani folosesc mi(loacele urbane de transport. Cons"+ a+an !# e valabil daca indeplineste urmatoarele conditii - sa emane de la o persoana cu discernamant7 san u fie alterat de vreun viciu <n materie de transport atat oferta carausului cat si acceptarea cocontractantului prezinta unele particularitati - carausul indeplineste un serviciu de interes general se afla in stare de oferta permanenta fata de public. Pretul contractului de cele mai multe ori nu este negociabil in afara de transportul ocazional.1arifele carausului aduse la cunostiinta publicului sunt obligatorii.

sa fie e+teriorizat7

O%"$& !# consta in obligatia la care se anga(eaza partile in cauza, adica in cazul c. de transport in prestatiile pt unitatile de transport de a transporta marfa, baga(ele, calatorii, iar pt e+peditor de a plati ta+a de transport.6aracterul licit/illicit rezulta din substanta incarcaturii fiind interzise la transport de e+ e+plozive/marfuri to+ice/periculoase. Ca!,a trebuie - sa e+iste7

sa fie reala, licita si morala iar in c. de transport nu prezinta particularitati

Conditii de orma 6. de transport denumit -document de transport- se incheie de regula prin simplul acord de vointa al partilor, insa dovada inch.lui se face printr un inscris. Prin urmare nu se cere indeplinirea formei solemne, iar forma scrisa este ceruta ad probationem. <n transporul de marfuri doc.de transport poarta denumirea de scrisoare de trasura, pe cand in transport maritim se numeste conosament, in navigatia maritima contract de navlosire, iar in transportul de persoane legitimatie de calatorie/bilet/abonament. -.CLAU.E OBLI/ATORII ALE DOCUMENTULUI DE TRANSPORT DE MARFURI 1% $atarea contractului %ceasta clauza delimiteaza ziua inch contractului si de cand incep obligatiile e+ecutarii asumate. 2% &atura juridica a doc de transport 1rebuie aratat daca scrisoarea de carat este la ordin/la purtator, titlul la ordin se caracterizeaza prin modul specific in care opereaza transmiterea de catre terte persoane, trensferul se realizeaza prin gir. Girul consta intr o mentiune translativa de drept inserata de posesorul pe doc cu precizarea numelui dobanditorului. 3% 'artile in cau(a Begea impune sa se precizeze in document numele e+peditorului si locuinta sa, domiciliul/resedinta daca este pers fizica, sediul daca este pers (uridica, numele, locuinta carausului,domiciliul/resedinta daca este pers fizica,sediul daca este pers (uridica7 4% )denti icarea bunurilor transportate 1rebuie descrisa incarcatura, pt obiecte la bucata trebuie sa se precizeze natura, greutatea, masura/masa lucrurilor de transportat, 5% *bligatiile carausului 6.6om cere sa se precizeze locul de destinatie, sa se mentina si itinerariul cel putin anumite localitati mai importante de pe parcurs si timpul in care trebuie facut transportul. 1ermenul de e+ecutare al c. de transport incepe sa curga de la data ) ziua, h* cand lucrul a fost predat carausului de catre e+peditor. 6% 'lata pretului =ste obligatie esentiala care trebuie mentionata. 7% +emnaturile

;oc de transport trebuie semnat de ambele parti 3 caraus 3 e+peditor 3 iar in cazul titlului la ordin/la purtator trebuie semnat obligatoriu de caraus. 0.FUNCTIILE JURIDICE ALE DOCUMENTULUI DE TRANSPORT DE MARFURI %cestea sunt 1. ,unctia probatorie a documentului de transport- documentul de transport constituie principalul instrument probator pt parti, in sensul ca .it%a* atesta e+istenta documentului de transport .it b) face proba obligatiei asumate de caraus fata de cealalta parte contractata calator,e+peditor, destinatar .it c) certifica in transportul de marfuri preluarea marfii in posesia/ custodia carausului, anga(andu-i raspunderea corespunzatoare ;ocumentul de transport are putere ad probationem si nu ad validitatem, astfel avem " consecinte .it a* e+istenta contractului poate fi stabilita in lipsa de inscris corespunzator, prin orice mi(loc de proba, proba e+istenta a contractului de transport trebuie sa fie pertinenta si convingatoare spre a fi luata in considerare de instanta sesizata. .it b)calitatea documentului de transport de a fi un titlu ad probationem , confera mentiunilor pe care le cuprinde o valoare doveditoare, credibila numai pana la proba contrarie . 2%,unctia calau(itoare a documentului de transport- documentul de transport serveste ca indreptar carausului in e+ecutarea obligatiei de depalsare la care s-a anga(at, in transportul de marfuri, pot fi specificate eventualele transbordari necesare pe parcurs. 'entiunile specifice care au caracter calauzitor si sunt necesare in cazul unui transport mi+t, care se e+ecuta cu vehicule mi+te, ori transporturile succesive, cu traseu desfasurat pe teritoriul mai multor state, ori de cate ori sunt adrese de indeplinire in temeiul unui document de transport unic. 3%,unctia de legitimare a documentului de transport Posesorul documentului de transport are calitatea de titular a drepturilor izvorate din contractul de transport, si pe care le poate e+ercita opunandu-le valabil carausului, spre a-l obliga sa-si indeplineasca obligatiile asumate <n tarnsportul de marfuri, calitatea de titular apartine initial e+peditorului , ea trece asupra destinatarului din momentul in care documentul de transport ii parvine, a(ungand in mod (ustificat in posesia sa. ;estinatarul are dreptul in temeiul documentului de transport sa ceara carausului la statia de sossire , sa-i elibereze lucrul transportat, in raporturile contencioase , documentul de transport titularizeaza persoana indreptatita sa cationeze in (ustitie sau in arbitra( comercial pe caraus si sai anga(eze responsabilitatea contractuala. 1.OBLI/ATIILE E2PEDITORULUI LA PUNCTUL DE PORNIRE *bligatiile e#peditorului sunt/ 0legerea mijlocului de transport- depinde de felul marfii care urmeaza sa fie transportata) produse alterabile in vagoane frigorifice, animale vii in vehicule care sa aiba instalatii de aerisire* , inainte de a proceda la incarcare,e+peditorul trebuie sa verifice daca

mi(locul de transport pus la dispozitie, corespunde efectuarii transportului in bune conditii a marfii, pt a evita degradarea,scrurgerea, si daca indeplineste conditiile tehnice de functionare. 'redarea mar ii in vederea transportului Obligatia e+peditorului de a preda marfa trebuie sa fie e+ecutata la locul convenit, cu respectarea condiriilor privind determinarea cantitativa si ambalarea obiectelor transportate. Ciua ) ora * precizata in contractul de transport trebuie respectata cu strictete , orice inatrziere se penalizeaza. 6antitatea marfii trebuie stabilita de e+peditor si declarara carausului pt alegerea mi(locului de trasnport plus calcularea ta+elor aferente. <ncarcatura va fi prezentata intr-un ambala( care trebuie sa fie potrivit din toate punctele de vedere, intrucat marfa sa poata suporta stramutarea fara deteriorari, degradari, pierderi. #urnizorul trebuie sa aplice pe fiecare amala( o eticheta speciala cu anumite mentiuni. Derespectarea obligatiilor mentionate , indreptateste pe caraus sa refuze primirea marfii in vederea transportarii. )ncarcarea mar ii in mijlocul de transport se face de catre e+peditor si cuprinde urmatoarele etape a* incarcarea propriu- zisa 3 trebuie sa tin acont de capacitatea mi(locului de transport. b* asezarea marfurilor in spatiu interior al mi(locului de transport are loc a-i sa indeplineasca o tripla conditie sa utilizeze la ma+im intreaga capacitate utila de incarcare , sa nu pericliteze starea vehiculelor plus sa asigure integritatea incarcaturii. c* masurile preventive impotriva riscului de sustragere de marfuri . =le difera in functie de mi(locul de transport folosit, cand marfurile sunt stramutate im mi(loace de transport inchise, folosite de e+peditor- el are obligatia ca odata cu predarea marfurilor catre caraus sa aplice pe sisitemul de inchidere sigiliu propriu. d* operatiunile de incarcare trebuie aduse la indeplinire si terminate in timpul rezervat incarcarii/ descarcarii stabilite prin contractul de tarsnport. .Colaborarea e#peditorului la intocmirea documentului de transport =+peditorul trebuie sa pun ala dispozitie carausului coordonatele de fapt complete si e+acte ale marfii plus itinerariul. 'lata pretului transportului este facuta de e+peditor inca de la data intocmirii documentului de transport7 momentul platii pretului se stabileste prin acordul partolor si coicide de regula, cu predarea marfii in detentiunea carausului. 13.OBLI/ATIILE CARAUSULUI LA PUNCTUL DE PORNIRE *bligatiile carausului la punctul de pornire a)%0cceptarea cererii de transport. 6arausul trebuie sa accepte se oricare cerere/ comenda de a efectua o stramutare de bunuri/ o deplasare de persoane. b)%'rocurarea unui mijloc de transport corespun(ator. Eehiculul trebuie sa fie apt din punct de vedere si fundamental pt a raeliza in conditii normale transportul convenit. 6arausul are obligatia sa garanteze indeplinirea acestor carinte din proprie initiativa,si independent si oricare verificare prealabila e+ercitata de cocontractant. c% preluarea mar ii% Ba primirea marfii spre transport, carausul verifica numarul coletelor, starea ambala(elor si greutatea e+peditiei. 6antarirea marfurilor poate fi obligatorie sau facultativa.

Obligatia carausului de a proceda la cantarire, independent de natura incarcaturii e+istente pentru marfa destinata e+portului. Ba primirea spre transport, carausul trebuie sa cantareasca marfurile importate. ;ispozitiile legale impun carausului sa fie asistat de un delegat al e+peditorului, atunci cand efectueaza cantarirea marfii. !efuzul carausului de a primi marfa spre transport se (ustifica in urmatoarele cazuri 6oletele sunt necorespunzator ambalate7 'arfurile au fost incarcate fara respectarea regulilor tehnice de incarcare si fi+are7 'arfurile au fost incarcate in mi(loace de transport inchise, fara sigiliul e+peditorului sau in alte mi(loace de transport deschise fara semne ori marca(e sau cu semne si marca(e insuficiente ori necorespunzatoare7 <ncarcatura are ca obiect marfuri interzise la transport sau admise numai in conditii speciale, fara ca acestea sa fie intrunite. d% incarcarea mar ii in mijlocul de transport revine carausului numai daca partile au convenit in acest sens, altfel cad in sarcina e+peditorului. ;upa incarcare, operatiunea primirii marfii spre transport se incheie prin aplicarea sigiliilor carausului pe sistemul de inchidere a mi(locului de transport. e% eliberarea documentului de transport e ultima operatiune 6arausul are indatorirea sa emita un document de transport complet incluzand mentiunile aratate. <ncheierea contractului de transport se localizeaza in timp, in momentul cand carausul aplica stampila sa pe documentul de transport. 11. OBLI/ATIILE CARAUSULUI IN TRANSPORTURILE EFECTUATE IN CONDITIILE INITIAL CONVENITE *bligatiile carausului 0% obligatia de a respecta ordinea e#peditiilor% %vand in vedere pluralitatea de e+peditori care solicita concomitent sau succesiv deplasarea de marfuri, dispozitiile legale au reglementat ordinea in care carausul trebuie sa dea satisfactie cererilor pentru transportul de marfuri. 6arausul este obligat sa faca e+peditia lucrurilor de transport dupa ordinea in care le-a primit ;erogarile de la ordinea generala a e+peditiilor sunt 6arausul este indrituit sa deroge de la ordinea cronologica a primirii cererilor de transport, daca natura lucrurilor supuse stramutarii o impune. =ste vorba de alimentele alterabile, substantele imflamabile etc. Ordinea cronologica a cererilor de transport poate fi modificata si adaptata in raport cu organizarea pe destinatii a activitatii carausului )e+. carausul face luni transportul de marfuri, marti de ciment, miercuri pentru stramutarea de carbuni etc.*. Derespectarea ordinii cronologice a cererilor poate avea loc in situatia in care carausul ar fi impiedicat de vreun caz fortuit sau forta ma(ora.

1% *bligatia carausului de a parcurge ruta stabilita% <tinerariul poate fi determinat prin contractul de transport urmand sa fie e+plicit mentionat in documentul de transport sau prin tarifele publice ale carausului acceptate de e+peditor. ;aca se incalca aceasta indatorire, carausul isi anga(eaza raspunderea fata de e+peditor sau fata de destinatar. ;aca pana la destinatie e+ista mai multe rute practicabile carausul urmeaza sa indrume transportul pe itinerariul cel mai scurt care in mod firesc este si cel mai ieftin. C% obligatia de a respecta durata transportului% <ndatorirea de punctualitate e+ista in sarcina carausului, $% obligatia carausului de a conserva mar a pe parcurs% Primirea incarcaturii de la e+peditor creeaza in sarcina carausului in temeiul contractului de transport cumulativ cu obligatiile specifice de a realiza stramutarea lucrurilor, obligatie cone+a de a le pastra intacte pana la destinatie. 6arausul raspunde pentru pagubele pricinuite incarcaturii de catre prepusii sai. =+peditorul sau destinatarul beneficiaza de posibilitatea de a dovedi prin orice mi(loc de proba, inclusiv declaratiile de martori 3 depozitul incredintat carausului, oricare ar fi valoarea bunurilor. Prin e+ceptie, desemnarea de catre e+peditor sau destinatar al unui insotitor al incarcaturii este de natura sa degreveze pe caraus de indatoririle corelative, avand ca obiect conservarea marfii pana la destinatie. 12. TRANSPORTURILE MODIFICATE PRIN VOINTA E2PEDITORULUI 4CONTRAORDINII, CONDITII DE FORMA SI FOND ,OBLI/ATIVITATEA E2ECUTARII5 <n anumite conditii modifica contractul de transport prin vointa unilaterala a e+peditorului printr-un act (uridic numit contraordin. Posibilitatea acestei schimbari isi are temeiul (uridic in art. 9?" alin. " 6.com. 3 revocarea conventiei este ingaduita nu numai prin consimtamantul mutual al partilor ci si prin cauze autorizate de lege. !egimul de e+ceptie se bazeaza pe motive de ordin economic. =+peditorul are dreptul de a suspenda transportul si de a cere restituirea lucrurilor transportate. O asemenea masura echivaleaza cu renuntarea e+peditorului la contract si cu revocarea acestuia. 0uspendarea poate interveni atat inainte de a fi inceput deplasarea incarcaturii cat si ulterior, in timpul parcursului, cand contractul a fost partial adus la indeplinire de caraus. =+peditorul are dreptul sa ceara predarea lucrurilor aflate in curs de stramutare unei alte persoane decat cea aratata in documentul de transport. 6ontraordinul poate sa modifice si punctul final al itinerariului. =+peditorul trebuie sa incunostiinteze pe caraus fie ca a renuntat la contract, fie ca l-a ;e cate ori documentul de transport imbraca forma unui titlu negociabil fie la ordin, fie la purtator, e+peditorul care a renuntat la contract sau l-a modificat, are obligatia sa restituie carausului inscrisul comercial astfel intocmit. <n situatia in care contraordinul s-a marginit sa schimbe punctul de destinatie initial convenit, carausul poate pretinde un nou document de transport. =+peditorul este dator a plati carausului cheltuielile facute si pagubele directe sai imediate rezultate din e+ecutarea acestui contraordin.

13% TRANSPORTURILE PERTURBATE DE IMPREJURARILE DE FORTA MAJORA 6auzele de perturbare ale transporturilor sunt 6azul fortuit7 #orta ma(ora. %cestea pot intervenii fie la punctul de pornire, impiedicand inca de la inceput e+pedierea incarcaturii, fie in timpul mersului, intrerupand deplasarea. 6auzele prevazute reprezinta o mare diversitate, precum un incendiu la bord care distruge marfa, naufragiul, esuarea navei in activitatea de navigare maritima, inghetarea apelor in transportul fluvial. <n cazul fortuit si forta ma(ora sunt de natura sa produca fie la punctul de e+pediere, fie pe parcurs urmatoarele efecte 1. intarzierea e+ecutarii obligatiei carausului7 ". imposibilitatea definitiva de a le aduce la indeplinire. <ntrucat oricare dintre etapele enumerate pot cauza pre(udicii insemnate e+peditorului sau destinatarului au fost adoptate solutii destinate a le ocroti interesele astfel a% dreptul e#peditorului de a i incunostiintat de perturbarea transportului . =+peditorul, in calitatea sa de partener contractual principal al carausului sa fie pus la curent cu dificultatile trecatoare sau definitive ivite in e+ecutarea transportului spre a-i da posibilitatea sa ia initiativele necesare. %vizarea are caracter obligatoriu in ambele situatii. b% dreptul e#peditorului de a decide soarta transportului de icitar . Ba primirea incunostiintari precizate, e+peditorul beneficiaza de un drept de optiune. =l poate, in functie de interesele proprii, fie sa mentina contractul in fiinta, acceptand o decalare inevitabila a datei de e+pediere sau de continuare a transportului din punctul unde a fost intrerupt din cauze fortuite fie sa declare contractul desfiintat printr-o manifestare unilaterala de vointa. %lternativa mentionata poate fi e+ercitata intotdeauna de catre e+peditor in situatia intarzierii transportului ca efect al unor cauze fortuite. <nsa cand obstacolul impiedica definitiv stramutarea incarcaturii solutia decalarii termenului de e+ecutare a obligatiei carausului nu mai pune, contractul in cauza urmand a fi desfiintat la cererea e+peditorului. 1(. OBLI/ATIILE CARAUSULUI LA DESTINATIE =+ecutarea contractului 4ncheiat cu e+peditorul continu2 p9n2 c9nd are loc recep8ionarea m2rfii de c2tre destinatar. :n aceast2 faz2 c2r2u5ul are urm2toarele obliga8ii a5I6$n "7"&ar$a 6$s "na ar!#!" 8" a9",ar$a a&$s !"a 6$spr$ sos"r$a +:r7"" ;ac2 str2mutarea s-a efectuat 4n temeiul unui titlu de transport, persoana destinatarului este indicat2 nominal 4n documentul de transport cu precizarea adresei corespunz2toare. :n cazul documentului de transport la purt2tor 3 nu este specificat numele destinatarului 5i 4n consecin82, persoana 4ndrept28it2 s2 ob8in2 eliberarea m2rfii la punctul de sosire este cea care se afl2 4n posesia legitim2 a documentului de transport la purt2tor 5i 4l anun82 pe c2r2u5 s2-i predea marfa. 62r2u5ul trebuie s2 o legitimeze 5i s2 consemneze numele 5i domiciliul destinatarului. :n cazul documentului de transport la ordin 3 se impune, 4n scopul de a identifica pe destinatar, verificarea de c2tre c2r2u5 a succesiunii girurilor translative care figureaz2 4n 4nscrisul respectiv.

<ndependent de felul documentului de transport, destinatarul poate, 4n scopul recep8ion2rii m2rfurilor s2 ac8ioneze 4n nume propriu sau s2 recurg2 la un intermediar care s2-l reprezinte. %cesta trebuie s2 prezinte c2r2u5ului, pe l9ng2 documentul de transport, actul de 4mputernicire fie procur2, fie contract de comision sau de agen8ie. %5E#"%$rar$a +:r7"" #a #o&!# 8" 6a a &on9$n" $ '2rfurile urmeaz2 s2 fie predate destinatarului 4n conformitate cu clauzele documentului de transport, respectiv la locul specificat 5i la data convenit2. 62r2u5ul este obligat s2 procedeze 4mpreun2 cu anga(atul destinatarului 4ns2rcinat cu primirea m2rfurilor la c9nt2rirea acestora, la verificarea sigiliilor, semnelor 5i marca(elor, la verificarea mi(locului de transport, precum 5i a coletelor, la deschiderea mi(locului de transport 5i la verificarea con8inutului s2u. Odat2 cu faptul eliber2rii m2rfii iau sf9r5it obliga8iile de paz2 5i r2spundere contractual2 ce reveneau c2r2u5ului 4n temeiul documentului de transport. c*;esc2rcarea lucrurilor din mi(locul de transport %ceast2 obliga8ie poate fi uneori 4ndeplinit2 de c2tre c2r2u5 din 4ns2rcinarea 5i pe socoteala e+peditorului. Prin e+cep8ie, c2r2u5ul are dreptul s2 refuze eliberarea m2rfii la destina8ie. %cest drept poate fi e+ercitat numai 4n limitele admise de lege sau impuse pe cale (udiciar2. %ceste cazuri sunt !efuzul destinatarului de a restitui c2r2u5ului documentul de transport la ordin sau la purt2tor, pentru a e+clude circula8ia (uridic2 frauduloas2 a titlului. Deplata ta+elor de transport :n cazuri de e+cep8ie, reglement2rile fito-sanitare pot impune m2suri de carantin2 fa82 de m2rfurile care provin din import. =+isten8a unui sechestru asigur2tor dispus de instan8a competent2. Dumai desfiin8area sechestrului autorizeaz2 pe c2r2u5 s2 elibereze marfa la destina8ie.

1). OBLI/ATIILE DESTINATARULUI LA PUNCTUL DE SOSIRE a*Obliga8ia de a lua 4n primire marfa transportat2 %nga(atul destinatarului 4ns2rcinat cu aceast2 opera8iune, 4mpreun2 cu c2r2u5ul ori cu prepusul acestuia, procedeaz2 la c9nt2rirea m2rfurilor, verificarea sigiliilor, semnelor sau marca(elor ale mi(locului de transport 5i ale coletelor. ;ac2 se constat2 lipsuri se 4ncheie un proces-verbal 4n care se precizeaz2 cauzele care au provocat paguba. b*Obliga8ia de a elibera mi(locul de transport revine destinatarului care trebuie s2 descarce complet mi(locul de transport. =liberarea mi(locului de transport trebuie realizat2 de destinatar 4n timp util. ;urata este prev2zut2, de regul2, 4n contractul de transport. ;ep25irea ei atrage sanc8iuni, respectiv penalit28i 4n sarcina destinatarului. Primirea m2rfii de c2tre destinatar face s2 4nceteze posesia c2r2u5ului 5i 4l degreveaz2 de r2spunderea care 4i revenea 4n temeiul contractului de transport. Preluarea 4nc2rc2turii la punctul terminus al deplas2rii, cu verific2rile ar2tate, 4ncheie e+ecutarea contractului de transport de c2tre c2r2u5. c*Obliga8ia de a pl2ti sumele restante datorate c2r2u5ului

:n cursul deplas2rii se pot ivi anumite cheltuieli legate de e+ecutarea opera8iunilor cone+e transportului, precum cheltuieli de desc2rcare a m2rfii din vehicul ori de transbordare pe parcurs. Pentru valorificarea crean8ei c2r2u5ul comunic2 destinatarului suma 5i termenul de plat2. ;ac2 destinatarul refuz2 plata c2r2u5ului are dreptul s2 re8in2 marfa. d*Obliga8ia de a conserva dreptul la ac8iune 4mpotriva c2r2u5ului :n transporturile efectuate defectuos, destinatarul poate avea preten8ii la desp2gubiri 4mpotriva c2r2u5ului pentru pierderea sau avarierea m2rfii ori pentru deficit cantitativ. :n lipsa unei solu8ii amiabile diferendul va fi solu8ionat de instan8a de (udecat2 sau arbitrar2 competent2. Plata pre8ului 5i primirea f2r2 rezerve a bunurilor transportate chiar c9nd plata a fost f2cut2 4nainte sting orice ac8iune 4mpotriva c2r2u5ului. 6u toate acestea, ac8iunea contra c2r2u5ului pentru pierderea par8ial2 sau stric2ciunile care nu se puteau cunoa5te 4n momentul pred2rii subzist2 5i dup2 plata portului 5i primirea lucrurilor transportate dac2 se dovede5te c2 pierderea sau stric2ciunea a avut loc 4ntre darea lucrurilor 4n primirea c2r2u5ului 5i predarea f2cut2 de acesta, cu condi8ia 4ns2 ca cererea pentru verificare s2 fie f2cut2 4ndat2 dup2 ce s-a descoperit paguba 5i nu mai t9rziu de > zile dup2 primirea lucrurilor de c2tre destinatar. 1*.DETENTIUNEA E2ERCITATA DE CARAUS ASUPRA MARFII TRANSPORTATE. ;eplasarea de m2rfuri impune un regim (uridic 4n intervalul dintre punctul de pornire 5i cel al sosirii la destina8ie. :n aceast2 etap2 c2r2u5ul devine titular de drepturi specifice asupra 4nc2rc2turii, 4n virtutea contractului de transport. ;repturile sale decurg din faptul material al de8inerii m2rfurilor. 62r2u5ul e+ercit2 o posesie precar2 asupra lucrurilor transportate, dob9ndind 4ndrept28irea de a e+ercita propria sa putere asupra acestora 4n virtutea contractului de transport. ;reptul civil prevede c2 deten8ia are o durat2 limitat2 4n timp, stabilit2 prin titlu (uridic, de8in2torul asum9ndu-5i obliga8ia de restituire fa82 de posesorul propriu-zis. ;ob9ndirea deten8iei m2rfii de c2tre c2r2u5 este consecin8a nemi(locit2 a accept2rii acesteia la transport la punctul de pornire. :ncetarea deten8iei asupra 4nc2rc2turii coincide cu eliberarea sa la locul de sosire 4n m9inile destinatarului. Defiind posesor deplin, ci simplu de8in2tor, c2r2u5ul nu este titular al ac8iunilor posesorii privitoare la 4nc2rc2tur2. ;ac2 bunurile aflate 4n curs de transport sunt sustrase f2r2 drept de ter8e persoane, c2r2u5ul are calitatea de a formula pl9ngere penal2 . ;ac2 bunurile transportate au fost pierdute din negli(en82 sau din cauza unor 4mpre(ur2ri de for82 ma(or2, c2r2u5ul nu le poate recupera de la ter8i prin e+ercitarea ac8iunii 4n revendicare mobiliar2 deoarece 4i lipse5te calitatea de proprietar, aceast2 ac8iune put9nd fi e+ercitat2 numai de proprietarul pe seama c2ruia se e+ercit2 deten8iunea 4nc2rc2turii. ;e aici rezult2 interesul transportatorului de a-l identifica pe adev2ratul proprietar pe seama c2ruia e+ercit2 deten8iunea 4nc2rc2turii spre a face posibil2 ac8ionarea de c2tre acesta a ter8ului care de8ine lucrurile abuziv. 1-.DREPTUL DE RETENTIE AL CARAUSULUI4NOTIUNE,CONDITII,EFECTE5

;reptul de retentie al carausului consta in - prerogativa creditorului de a refuza, cat timp nu este platit , sa restituie debitorului sau un bun mobil / imobil ce-i apartine acestuia. %ceasta prerogativa izvoraste din vointa legiutorului si e+ista independent de consimtamantul partilor. ;reptul de retentie este conferit carausului si il indreptateste pe acesta sa retina lucrul stramutat pana la plata contravalorii datorata de e+peditor/destinatar. 6onditiile generale ale e+ercitarii dreptului de retentie sunt a* e+istenta unei creante impotriva proprietarului lucrului7 b* detentiunea e+ercitata de catre creditor as bunului sa nu fie viciata prin frauda7 c* e+ercitarea dreptului de retentie se (ustifica numai daca intre creanta si bunul a carei eliberare este refuzata, se constata o anumita legatura =fectele dreptului de retentie sunt a* opozabilitatea - creditorul poate valorifica dreptul de retentie mai intai impotriva debitorului si persoanelor care au calitatea de avanzi-cauza ai acestuia. Opozabilitatea opereaza si fata de creditorii privilegiati si ipotecari asupra aceluiasi lucru cu conditia ca dreptul real sa se fi nascut ulterior intrarii bunului in detentia carausului. b* dreptul de retentie produce efecte indivizibile intr-un dublu sens 1. orice fractiune a datoriei este garantata pana la stingerea ei integrala prin lucruri ce formeaza obiectul acestei prerogative a creditorului7 ". orice componenta a bunului raspunde pentru totalitatea datoriei. c* dreptul de retentie nu confera titularului prerogativa/ dreptul de a urmari bunul in mana altei persoane. <si produce efectele numai cat timp bunul se afla la detentor, dupa pierderea detentiei prin restituirea de bunavoie a bunului, dreptul de retentie inceteaza 10. PRIVILE/IUL s" /AJUL CARAUSULUI ASUPRA MARFII TRANSPORTATE 4NOTIUNE, CONDITII, EFECTE5 pentru toate creantele rezultate din contractul de transport, carausul are privilegiul asupra bunurilor transportate pana la predarea lor destinatarului, iar daca sunt mai multi carausi, cel din urma dintre ei e+ercita dreptul celor anteriori. Potrivit dreptului comun Privilegiul F un drept de preferinta acordat de lege unui anumit creditor fata de ceilalti creditori ai aceluiasi debitor si de care titularul se bucura in virtutea calitatii creantei sale. Ga(ul / amanetul F contractul prin care debitorul remite creditorului sau un bun mobil cu titlu de siguranta, garantie a datoriei. Privilegiul si ga(ul fac parte din categoria garantiilor reale de care se poaet bucura creditorul. Privilegiul carausului decurge dintr-un ga( tacit pe care e+peditorul il recunoaste odata cu incheierea contractului de transport si remiterea incarcaturii spre a fi deplasata la destinatie. ;etentiunea bunurilor transportate e dublata de intentia de a-l afecta platii transportului. Privilegiul si ga(ul sunt recunoscute in favoarea e+clusiva a carausului. <n sfera creantei garantate cu privilegiu/ ga(ul carausului intra urmatoarele sume privitoare la transport 6ostul deplasarii incarcaturii

 6heltuielile suportate de caraus cu titlu de operatiuni accesorii transportului precum cele de incarcare, transbordare, remorcare ,descarcare etc. 6heltuielile ocazionate de indeplinirea obligatiilor vamale 6reanta curpinzand sumele mentionate beneficiaza de privilegiul/ ga(ul carausului numai daca izvoraste din transportul neplatit. =fectele garantiilor acordate carausului sunt 1. ambele garantii confera titularului dreptul de retentie asupra incarcaturii transportate. 6arausul poate retine lucrurile aflate in detentia sa atat timp cat debitorul nu plateste integral sumele datorate pt stramutarea marfii. ". dreptul carausului de a solicita prin (ustitie vanzarea incarcaturii in scopul realizarii sumei datorate de debitor ca echivalent pt e+ecutarea deplasarii. $. dreptul titularului de a urmarii in mainile tertilor bunul grevat de garantie. &. dreptul titularului neplatit de debitor de a putea dobandi in deplina proprietate in conditiile legii, bunul grevat de garantie. Privilegiul si ga(ul inceteaza odata cu stingerea creantei pe caree o garanteaza, de asemenea privilegiul as lucrurilor transportate inceteaza odata cu predarea lor destinatarului, iar ga(ul se stinge si prin remiterea voluntarea de catre caraus in mainile proprietarului ) destinatarului* bunurilor grevate. 11.SEC;ESTRAREA MARFURILOR AFLATE IN CURS DE TRANSPORT,PRECUM SI CEL SOLICITAT DE CARAUS <ncarcatura F o certa valoare patrimonilaa mai ales cand e vorba de o cantitate insemnata , ca atare creditorul, e+peditorul/destinatarul pot avea interesul sa-si recupereze sumele ce li se datoreaza din valoarea marfii aflata in curs de stramutare. carausul fiind titularul unui privilegiu special e pus la adapost impotriva debitorului rau-platnic. 6arausul e autorizat sa obtina sechestrarea incarcaturii in cazul neplatii ta+elor de transport . totusi, e+ista si alte creante privilegiate-salariile datorate de debitor propriilor anga(ati, cheltuielile de (udecata ale debitorului in interesul tuturor creditorilor, cheltuielile de inmormantare ale debitorului , cele de conservare a lucrurilor transportate, ta+ele vamale s. a. 3 care beneficiaza de posibilitatea de valorificare asupra incarcaturii, uneori chiar cu prioritate fata de dreptul carausului. 0echestrul F masura de asigurare a actiunii (udiciare si consta in indisponibilizarea bunurilor mobile ale debitorului pana la terminarea (udecatii pt ca astfel, creditorul sa le poata urmarii pt indestularea drepturilor sale atunci cand va obtine un titlu e+ecutoriu, iar debitorul nu va e+ecuta de bunavoie. 6ererea de sechestru asigurator are un caracter accesoriu fata de actiunea (udiciara principala. ;e aici rezulta " consecinte 1. cererea de sechestru asigurator va avea ea insasi o natura comerciala inerenta actiunii principale corespunzatoare. ". cererea de sechestru asigurator urmeaza sa fie introdusa la instanata (udecatoreasca competenta material si teritorial sa rezolve in fond procesul referitor la creanta neplatita. Pt a fi incuviintata cererea de sechestru asigurator, conform dispozitiilor legale, trebuie sa fie indeplinite anumite conditii a* depunerea unei cautiuni -cuantumul acesteia este lasat la aprecierea instantei care incuviinteaza sechestrul.

b* 6reanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru trebuie sa fie constatata printr-un act scris. 0e ingaduie instantei de (udecata sa aprobe infiintarea sechestrului in lipsa de dovada scrisa , daca creditorul a carei creanta nu este constatata in scris, dovedeste ca a intentat actiunea de constatare a creantei,dar in aceasta situatie el este obligat sa depuna o cautiune de (umatate din valoarea reclamata odata cu depunerea cererii de sechestru. c* 6reanta pe care se intemeiaza cererea de sechestru asigurator trebuie sa fie a(unsa la termenscadenta. Prin e+ceptie instanta poate incuviinta cererea de sechestru chiar daca creanta nu este la termen, in urmatoarele cazuri - cand debitorul a micsorat prin fapta sa garantiile date sau nu a dat garantiile promise. - 6and e+ista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire. - cand e+ista pericolul ca debitorul sa-si ascunda sau risipeasca averea. Gotararea prin care s-a admis sechestrul are caracter temporara in sensul ca efectele sale dureaza pana la solutionarea cererii principale. 'asura sechestrului asigurator se aduce la indeplinire de catre e+ecutorii (udecatoresti conform regulilor privitoare la e+ecutarea silita <ncetarea sechestrului asigurator are loc in urmatoarele cazuri !espingerea actiunii principale prin care creditorul isi valorifica in (ustitie pretentiile impotriva debitorului. ;eclaratia e+presa a creditorului ca renunta la sechestrul asigurator. ;ovada prezentata instantei de (udecata de catre debitor ca a consemnat suma pentru care sa infiintat sechestrul, precum si dobanzile si cheltuielile efectuate de creditor cu procesul. 0echestrul asigurator ramane, in fapt, fara obiect si inceteaza de la sine daca incarcatura supusa acestei masuri a fost distrusa in cursul transportului datorita fortei ma(ore, unui accident, naufragiu s.a. <nstanta de (udecata va putea ridica la cererea debitorului sechestru asigurator daca debitorul va da in toate cazurile o garantie indestulatoare, care va fi stabilita de instanta de (udecata. 6ererea depusa in acest sens se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citirea partilor in termenul scurt. <nstanta pronunta o inchiere supusa recursului in termen de > zile de la pronuntare. 0echestrul asigurator solicitat de caraus 0e face numai cand incarcatura a(unge la destinatie. <ncuviintarea sechestrului asigurator se (ustifica in " situatii a* 6and destinatarul nu poate fi gasit b* 6and se ivesc neintelegeri in privinta primirii bunurilor transportate. Punerea incarcaturii sub sechestru are loc numai dupa descarcarea acesteia din mi(locul de transport. <ncuviintarea cererii de sechestru asigurator nu e conditionata de introducerea unei actiuni principale. 6ererea formulata de caraus nu are caracter accesoriu, ci de sine statator. %ceasta se rezolva fara sa fie obligat la depunerea unei cautiuni.

23.PREJUDICIUL /ENERATOR AL RASPUNDERII 4 PREJUDICIUL MATERIAL SI PREJUDICIUL MORAL,CONDITIILE REPARARII PREJUDICIULUI5 Pre(udiciul consta in cadrul raspunderii contractuale in rezultattul negativ suferit de creditor ca urmare a faptei ilicite savarsite de caraus prin nee+ecutarea obligatiei asumate sau prin intarziere in aducerea ei la indeplinire. Pre(udiciul poate fi material si moral. Pre(udiciul materialF lezarea unui dr sau a unui interes patrimonial al creditorului obligatiei contractuale- precum in transporturi accidentarea unui calator sau avarierea unor bunuri in timpul dplasarii. <n toate cazurile, pre(udiciul material poate fi evaluat in bani, aceasta fiind caracteristica sa definitorie.=l include atat paguba efectiva , cat si castigul nerealizat. Pre(udiciul moralF vatamarea unui interes nepatrimonial fiind nesusceptibil de pretuire baneasca. Conditiile repararii prejudiciului a* paguba sa fie certa- o indeplineste de regula pre(udiciul actual, dar in anumite limite si cel viitor.6aracterul cert inseamna ca rezultatele negative ale faptei s-au realizat pana la data pronuntarii hotararii (udecatoresti care condamna la plata pe caraus, sau ca e+ista in momentul aratat indicii sigure si convingatoare ca dauna se va ivi ori va continua sa se produca si ulterior 0e cere ca paguba actuala sa fie susceptibila de evaluare de instanta sesizata sau cel putin ca aceasta sa dispuna de lemente sigure pt a masura anticipat cuantumul actula al pre(udiciului viitor. b* dauna cauzata prin fapta ilicita tre sa fie totodata personala sa priveasca pe insusi creditorul in cauza ale carui interese au fost vatamate prin nee+ecutarea contractului de caraus sau prin intarziere in indeplinirea obligatiei. c*pre(udiciul suferit de creditor sa fie direct adica sa fie o consecinta directa si necesara a nee+ecutarii obligatiei. d* pre(udiciul sa fie previzibil in momentul perfectarii acordului de vointa al partilor. ;ebitorul nu raspunde decat de daune interese care au fost prevazute sau care au putut fi prevazute la incheierea contractului cand neindeplinirea obligatiei nu provine din dolul sau. 21.CLAU.E DE NERASPUNDERE CONSIDERATE CA INADMISIBILE SI CLAU.E PERMISE 6lauze de neraspundere considerate ca inadmisibile %numite conventii care inlatura raspunderea carausului sunt considerate ca fiind fara valabilitate.%stfel a* contractul de transport nu poate elibera pe caraus de raspundere pentru prestatia caracteristica de a deplasa persoane sau marfuri b* clauza prin care carausul se degreveaza de raspundere pt culpa sa grava si cu atat mai mult pt propriul sau dol nu poate produce efecte. Orice stipulatie de acest fel este lovita de nulitate absoluta.

c* clauze lucrative- acele conventii de neraspundere care pot fi privite ca permise, devin totusi la randul lor ilicite daca nee+ecutarea obligatiei la adapostul e+onerarii se soldeaza cu un profit pt debitor. 6lauze permise a* in toate cazurile se admite ca stipulatiile care agreveaza raspunderea transportatorului produce efecte depline. b* clauze menite sa favorizeze pe caraus, cu e+ceptia e+cluderilor prevazute anterior sunt acceptate de legiuitor numai in anumite conditii care sa asigure respect drepturilor celuilalt cocontractant. c* clauze care identifica e+plicit evenimentele fortuite ca efect e+onerator de raspundere pt caraus- se obisnuieste sa se enumerein contract impre(urarile asimilate fortei ma(ore )incendii, greve*, dar conditia este ca acestea sa prezinte in fapt gravitatea si caracteristicile unui eveniment semnificativ pt a-l elibera pe caraus de raspundere. d* armatorul poate stipula in contractul de navlosire o clauza prin care sa fie aparat de raspundere pt faptele ilicite ale prepusilor sai savarsite in cursul calatoriei convenite. %dmisibilitatea unei astfel de clauze se intemeiaza pe ideea ca armatorul pierde practic posibilitatea se a-si e+ercita autoritatea si controlul asupra activitatii comandantului si personalului cat timp nava se afla in deplasare, uneori la mari distante. 22.PROBELE IN MATERIA RASPUNDERII CARAUSULUI 6ererea de despagubiri obliga pe solicitant sa prezinte instantei competente probe convingatoare care sa indevereze raspunderea carausului,astfel 1. reclamantul trebuie sa faca dovada e+istentei contractului de transport ce leaga partile in cauza ". reclamantul e obligat sa faca dovada faptului pre(udiciabil pe care l-a suferit Dee+ecutarea contractului semnifica neefectuarea de catre caraus a deplasarii asumate/ neeliberarea marfii la destinatie. <i revine carausului sarcina sa faca dovada fie ca transportul in discutie a avut loc/ ca marfa a fost pusa la dispozitie destinatarului, fie ca nee+ecutarea a fost provocata de cauze straine ce nu ii sunt imputabile. 0olicitantul despagubirii are de stabilit in plus intinderea pre(udiciului pe care l-a suferit afara daca acesta cuantum nu a fost predeterminat printr-o clauzaa penala. $. in cadrul raspunderii contractuale ,inclusiv in transport, vinovatia carausului este prezumata astfel ca , spre deosebire de raspunderea solicitantului despagubirilor nu are de administrat dovezi in acest sens. 6arausul, in apararea sa se poate folosi de orice mi(loc de proba pentru a inlatura sustinerea reclamantului, in masura in care litigiul are ca obiect fapte materiale. ;aca invoca cauze e+oneratorii de raspundere , carausul e obligat sa faca dovada acestora. ;ebitorul , pentru a nu fi condamnat la plata de daune interese, va (ustifica , ca nee+ecutarea provine dintr-o cauza straina care nu-i poate fi imputabila. ;ebitorul nu beneficiaza de impunitate daca evenimenttul de forta ma(ora a survenit dupa e+pirarea termenului ,pana cand obligatia trebuia sa fi fost adusa la indeplinire.

;aca au fost stabilite clauze de neraspundere, acestea influenteaza regimul probleor in masura in care sunt admisibile. ;ovada administrarii de catre solicitantul despagubirilor ca transportatorul nu si-a e+ecutat obligatia asumata prin contract sau a indeplinit-o in mod defectuos , nu mai este suficienta spre a-i anga(a raspunderea. ;aca prin conventie , carasusul s-a e+onerat de raspundere pt o eventuala intarziere survenita independent de vointa sa, reclamantul va trebui sa faca dovada ca depasirea termenului fi+at pt a(ungerea la destinatie este consecinta vinovatiei carausului. <n lipsa acestor probe nu va putea obtine despagubiri , prezumtia nevinovatiei carausului fiind inoperabila. 23.EVALUAREA JUDICIARA SI EVALUAREA LE/ALA A PREJUDICIULUI 1."valuarea judiciara- in acest caz, determinarea cuantumului despagubirii revine organului (uridic competent)instanta de (udecata*. =valuarea trebuie sa tina seama de anumite criterii menite sa-i asigure arbitratea, despagubirea urmand sa-i acopere atat pierderea efectiva suferita de creditor cat si castigul nerealizat. Organul de (urisdictie poate sa acorde numai daune previzibile la data perfactarii .acordului de vointa cu e+cluderea celor indirecte. %cest principiu care limiteaza intinderea pre(udiciului ce urmeaza a fi reparat, se aplica numai in materiaraspunderii contractulae, pentru ca insasi notiunea de previzibilitate, e compatibila numai cu activitatea ncontractuala care depinde in intregime de vointa partilor. =ste de presupus ca partile si-au asumat obligatiile numai in masura consecintelor pe care puteau sa le prevada la momentul incheierii contractului. "."valuarea legala a pre(udiciului se face de lege. -are un obiectiv mai restrans si intereseaza numai raspunderea civila care decurge din neplata la scadenta a unei sume in numerar datorate creditorului. <n transporturi problema se iveste mai frecvent de cate ori carausul urmeaza sa-i restituie celeilalte parti contractate o anumita suma de bani. Orice intarziere in plata datoriei banesti, pre(udiciaza pe creditori care e indreptatit sa ceara nu numai suma de bani in cauza ci in plus echivalentul daunelor suferite. Pre(udiciul consta in lipsa temporara de folosinta a numerarului. 6ompensarea acestei pagube se realizeaza prin obligarea debitorului, nepunctual, la plata de dobanzi , acestea se calculeaza in functie de durata cu cat s-a depasit data scadenta. ;obanzile au urmatoarele caracteristici a*Pre(udiciul creditorului in cazul intarzierii platii e prezumat in puterea legii, aceste daune interese se cuvin fara ca, creditorul sa fie tinut a (ustifica vreo paguba. 6reditorul nu e obligat sa faca dovada ca prin inatrzierea la e+ecutare, i s-a cauzat vreun pre(udiciu. b*<n materie comerciala, dobazile decurg de plin drept, nu se cere ca in relatiile de natura civila, punerea in intarziere prealabila a debitorului, c*Divelul dobanzilor este in principiu predeterminat prin despagubirile imperative care ii favorizeaza limita ma+ima.

2(.EVALUAREA CONVENTIONALA A PREJUDICIULUI4CLAU.A PENALA5 Partile au posibilitatea de a inlesni prin intelegerea lor prealabila, determinarea intinderii pre(udiciului care urmeaza sa fie reparate de debitor. ;eterminarea se face inainte ca pre(udiciul sa se fi produs. %ccordul realizat in acest sens poarta denumirea de clauza penala. 6lauza penala nu trebuie sa contravina restrictiilor legale referitoare la conventiile de neraspundere sau sau de limitare a raspunderii carausului. 6lausa penala-acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat, echivalentul pre(udiciului suferit de creditor, ca urmare a nee+ecutarii, e+ecutarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatie de catre debitorul sau. Caracteristicile clau(ei penale/ a*6lauza penala e o conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul pre(udiciului rezulta utilitatea ei in sensul ca dispenseaza pe creditor de a face dovada e+istentei si intinderii pre(udiciului. b*6ontravaloarea conventionala in scopul de a repara paguba creditorului consta intr-o suma. c*1inand seama de caracterul accesoriu al clauzei penale in raport cu contractul principal,.nulitatea obligatiei principale, atrage nulitatea clauzei penale dar aceasta din urma nu atrage pe aceea a obligatie principale d*=fectele clauzei penale privesc pe debitor sip e creditor, astfel debitorul ramane obligat sa aduca la indeplinire contractul principal fara sa poata refuza e+ecutarea in schimbul penalitatii. 6lauza penala nu-ti da dreptul de a alege intre e+ecutarea contractlui si despagubiri. 6lauza penala e o compensatie a daunelor interese pe care creditorul le sufera ca urmare a nee+ecutarii obligatie principale. e*<n principiu clauza penala prezinta caracterul intangibil . <nstanta de (udecata/ arbitra( comercial nu are dreptul de a reduce/ ma(ora cuantumul despagubirilor convenite prin clauza penala chiar daca ar fi disproportionata fata de paguba efectiva incercata de creditor. 0e admite o e+ceptie atunci cand obligatia principala, a fost e+ecutata in parte,(udecatorul poate reduce penalitatea proportional cu ce a fost e+ecutat.