Structura normei juridice - drept constitutional

STRUCTURA NORMEI JURIDICE SI CARACTERISTICILE NORMEI JURIDICE DE DREPT CONSTITUTIONAL

35445jlt31tlk2h Pentru o mai buna intelegere a acestui proiect propun urmatorul plan analitico-explicativ: 1. notiunea si trasaturile e!initorii ale normei juridice: ll445j5331tllk 2. structura normei juridice: a"structura tehnico legislativa b"structura logica 3. norma juri ica- premisa a raportului juri ic

Notiunea si trasaturile definitorii ale normei furidice

#orma juri ica este e!inita in tratatele juridice ca:$ o regula e con uita generala si obligatorie estinata sa or one%e relatiile interumane prin reglementarea unor comportamente eterminate& regula elaborata& acceptata si recunoscuta e stat si impusa la nevoie in ca% e incalcare prin !orta coercitiva a acesteia$. #orma juri ica sau e rept repre%inta elementul !un amental al oricarui sistem e rept iar in anali%area acesteia se porneste e la oua tipuri e consi eratii. 'n primul ran & etimologic&

conceptul e norma esemnea%a o regula ce reglemente%a comportamentul uman& a ica este o norma sociala. 'n al oilea ran sistemul normelor sociale cuprin e norme sociale& norme e rept& norme morale& norme religoase& sau norme politice potrivit omeniului relatiilor socale vi%ate. Pornin e la aceste consi eratii se poate aprecia ca norma e rept este o norma sociala obligatorie. (iin obligatorie ea este investita cu !orta juri ica obligatorie& crean rept si corelativ obligatoriu pentru estinatarii ei. #orma juri ica este un !enomen natural si obligatoriu in orice grup organi%at sub !orma unei comunitati in care in ivi%ii participa nu oar pe ba%a unor legaturi e soli aritate ci si isi subsumea%a actiunea unui scop social speci!ic. )ste vorba eci e revitali%area vechiului principiu roman $obi societas& ibi jus$. *rice societate organi%ata reclama o regula e rept pentru a se putea constitui intru cat estinatarii normei juridice trebuie sa !ie mentinuti in obligatiile inerente starii sociale printr-o regula care etermina si sanctionea%a statutul lor e membrii. Pentru a intelege regula e rept trebuie sa preci%am scopul ei:permite viata in societe. +ine ar pretin e ca nu cunoaste nici o regula e rept s-ar exclu e prin aceasta in orice grup. *r inea necesara in viata sociala satis!ace imperativul necesar. ,oar actionan pe ba%a unor reguli preconstituite oamenii pot sa-si organi%e%e actiunile cunoscan consecintele !aptelor lor. 'n acest !el este contracarata conceptia libertatii absolute: omul isi in!ranea%a orinta e libertate absoluta in momentul in care intelege ca o regula este justa si ca ea satis!ace prin urmare nu oar nevoia e securitate ci si pe cea e justitie. -rasaturile normei juridice se re!era la: gra ul e generalitate& caracterul impersonal& caracterul coercitv. .ra ul e generalitatte se atorea%a !aptului ca norma juri ica se a resa%a tutror membrilor comunitatilor/ gra ul generalitate i!era upa natura prescriptiei continuta e norma juri ica. 0st!el eosebim intre norme juridice care se a resea%a tuturor cetatenilor unei tari 1cea mai mare parte a normelor constitutionale"& si norme juridice pentru grupuri e in ivi%i ce pose a o anumita calitate comuna 1normele !amiliei ce reglementea%a regulile persoanelor casatorite". ,aca gra ul e generalitate i!era norma juri ica isi pastrea%a intoto eauna caracterul impersonal generat e !aptul ca acesta se a resea%a in mo i!u% estinatarilor sai 1normele privin casatoria sunt impersonale si nu nominale"

Structura normei juridice

Structura normei juridice este anali%ata intr-o ubla perspectiva: tehnico-legislativa si logica. Structura tehnico-legislativa repre%inta o perspectiva externa e anali%a a normei juridice si este eterminata e mo ul e exprimare a normei juridice in ca rul legislativ& a ica e mo ul e ase%are a normei juridice in articole& paragra!e& aliniate si te%e. 0rticolele la ran ul lor sunt grupate in sectiuni& capitole si titluri. Structura tehinco-legislativa poate !i i enti!icata in constituirea co urilor normative care alcatuiesc e regula se iul principal al materiei intr-o ramura e rept. +o i!icarea si sistemati%area normelor juridice sunt operatiuni proprii tehnice elaborarii actelor normative. #orma juri ica este re ata in articole cuprinse intr-un act normativ& prin urmare in punct e ve ere al structurii externe articolul repre%inta elementul e ba%a si !orma in care apare expriimata norma juri ica. 2n articol poate sa cuprin a o singura norma juri ica& aceasta este situatia i eala in multe ca%uri insa norma juri ica este cuprinsa in mai multe articole ceea ce con uce la conclu%ia ca norma juri ica nu se poate i enti!ica cu articolul actului normativ. Potrivit cerintelor tehnicilor legislative& articolele cuprinse intr-un act normativ trebuie sa !ie structurate intr-o or ine e expunere logica& ceea ce se reali%ea%a prin interme iul tehnicii e sistemati%are a actelor normative. #ecesitatea e sistemati%are a actelor normative este ceruta e urmatorii !actori: 1. structura inamica si complexa a actelor normative& eterminata e !aptul ca actul normativ inregistrea%a si re a orice schimbare in realitatea careia i se a resea%a. +a atare prin interme iul tehnicii e sistemati%are trebuie preluate in !orma juri ica toate mo i!icarile ivite in nevoia sociala care a generat aparitia unui anumit act normativ. 2. corecta aplicare a ispo%itiilor cuprinse intr-un act normativ implica o cat mai buna cunoastere a acestora. 3. evitarea supraglomerarii ca rului legislativ si a aparitiei re un antei intre ispo%itiile cuprinse in iversele acte normative. * buna tehnica e sistemati%are a actelor normative se regaseste ca impact in gra ul e claritate si gra ul e coerenta a sistemului e acte normative. Sunt recunoscute oua tipuri e sistemati%are a actelor normative: incorporarea si co i!icarea. 'ncorporarea este o !orma in!erioara e sistemati%are eoarece nu presupune operatiuni e mo i!icare si prelucrare a substantei materialului actului normativ. 'ncorporarea se gaseste sub !orma unor culegeri& colectii e acte normative& reali%ate !ie e organele e stat 1incorporare o!iciala"& !ie e persoane particulare 1incorporare noo!iciala"& !iin reali%ata potrivit unor criterii al!abetice& cronologice sau pe ramuri e rept. +o i!icare repre%inta o !orma evoluata e sitemati%are& care are ca scop re actarea potrivit unei conceptii unitare& a principiilor si a celor mai importante reglementari intr-o anumita ramura e rept. +o i!icarea are ca re%ultat aparitia marilor co uri e legi& care nu pot reglementa insa exhaustiv relatiile sociale care !ac obiectul

lor/ ca atare activitatea e co i!icare implica elaborarea unor acte normative ce re au structura interna si principiile e organi%areproprii unei ramuri e rept. Struuctura logica sau interna repre%inta partea statica stabila a normei juridice si cuprin e: ipote%a& ispo%itia si sanctiunea. 'pote%a escrie imprejurarile in care evine aplicabila regula e rept ce !ormea%a continutul normei juridice. 'pote%a pre!igurea%a abstract acele activitati umane care& intran in tiparul normei juridice evin !apte juridice 1co ul !amiliei escrie in sectiunea a treia& in legatura cu situatia legala& ipote%a copilului in casatorie& precum si ipote%a copilului in a!ara casatoriei". ,ispo%itia repre%inta partea cea mai importanta a normei juridice intru cat contine prescriptia care a impus aparitia normei. 0ceasta prescriptie este justi!icata e premisasituatia continuta in ipote%a. ,ispo%itia cuprin e comportamentul normei juridice exprimata sub !orma con uitei ce trebuie urmata e subiectul e rept caruia ii este a resata. 0cest imperativ re!lecta una intre cele mai importante trasaturi ale normei juridice: trecerea e la ceea ce este1in icativ" la ceea ce trebuie sa !ie1imperativ". ,ispo%itia cuprin e prin urmare repturile si ispo%itiile subiectelor e rept. )xista patru tipuri e ispo%itii: 1. ispo%itia poate or ona o anumita con uita a subiectului e rept& contine eci obligatia e a savarsi anumite actiuni 1in articolul 53 al +onstitutiei 3omaniei se preci%ea%a ca 4 cetatenii au obligatia sa contribuie prin impo%ite si taxe la cheltuielile publice$". 'mperativul cuprins in ispo%itie poate !i i enti!icat prin !olosirea unor anumite cuvinte sau sintagme: trebuie& este necessar& este obligatoriu&etc. 2. ispo%itia poate !i e natura prohibitiva preva%an obligatia e abtinere e la savarsirea e anumite !apte 1in articolul 5 in +o ul !amiliei se stipulea%a ca:$in timpul tutelei casatoria este inter%isa intre tutore si persoana minora a!lata sub tutela sa$/ in articolul 67 in +o ul !amiliei se preve e ca:$ este oprita a optia unui copil e catre mai multe persoane$ 3. ispo%itia poate cuprin e anumita permisiuni& prin care nici nu se impune nici nu se inter%ice savarsirea anumitor actiuni. 'n aceasta situatie subiectele e rept au posibilitatea e a alege con uita pe care oresc ssa o urme%e 1articolul 21 in +o ul !amiliei a posibilitatea anularii casatoriei la cererea sotului al carui consimtamant a !ost viciat prin eroare cu privire la i entitatea !i%ica a celuilalt sot" ispo%itia poate avea un caracter supletiv& lasan la latitu inea subiectului e rept alegerea unei con uite e urmat/ lipsa unei optiuni pentru o anumita con uita este insa suplinita e ispo%itia normei juridice 1in articolul 48 in co ul !amiliei se preve e ca:$in ca% e ivort sotii se pot invoi cu privire la numele pe care il vor purta upa es!acerea casatoriei/ aca insa aceasta invoiala nu este reali%ata& instanta este obligata sa hotarasca cu privire la aceasta chestiune". Sanctiunea se re!era la !aptul ca e!initia normei juridice arata ca la nevoie aca perscriptia impusa e norma juri ica este incalcata ea poate !i usa la in eplinire prein !orta

4.

coercitiva a statului. 0sigurarea aplicarii perscriptiei continuta in ispo%itia normei juridice& in con itiile escrise e ipote%a& se reali%ea%a pe cale e constrangere e catre autoritatile statului. +a element al normei juridice& sanctiunea cuprin e consecintele nerespectarii ispo%itiei& reactia sociala !ata e a optarea unei con uite necon!orma cu cea preva%uta e regula e rept. 0ceasta reactie repre%inta expresia autoapararii sociale !ata e comportamentul eviant. Sanctiunile pot !i clasi!icate upa gra ul e eterminare si upa ramura e rept in care intervin. ,upa gra ul e eterminare sanctiunile sunt e patru !eluri: 1. sanctiuni eterminate: sunt !ormulate precis si nu pot !i mo i!icate 1articolul1437 al co ului civil preve e sanctiunea es!iintarii contractului e locatiune aca bunul ce !ace obiectul locatiunii piere sau nu mai poate !i !olosit pentru estinatia pentru care a !ost at in locatiune". 2. sanctiuni relativ eterminate: sunt stabilite intre o limita in!erioara si una superioara 1sanctiunile preva%ute pentru in!ractiunile in partea speciala a +o ului penal" 3. sanctiuni alternative: aplicarea acestora este lasata la latitu inea organului competent 1pentru o serie e in!ractiuni preva%ute in partea speciala a +o ului Penal se preve e etentiunea pe viata sau inchisoarea e la 15 la 25 e ani" 4. sanctiuni cumulative:pentru acelasi !apt juri ic sunt stabilite mai multe sanctiuni obligatorii 1inchisoarea e9 la9 si inter%icerea unor repturi" ,upa ramura e rept in care intervin& sanctiunile pot !i constitutionale& a ministrative& penale& !iscale si civile. 'n principiu !iecare ramura e rept contine sanctiuni speci!ice.

Norma juridica- premisa a raportului juridic

#orma juri ica este o premisa generala si !un amentala a raportului juri ic. ,octrina caracteri%ea%a raportul juri ic ca o norma juri ica in actiune. 'n !apt& norma juri ica isi gaseste in raportul juri ic principalul sau mijloc e reali%are. Practic& norma juri ica pre!igurea%a in abstract posibilitatea existentei unei relatii ce antrenea%a consecinte juridice. 0ceasta realitate poarta enumirea e !apt juri ic. 'n momentul in care !aptul juri ic anticipat e norma juri ica se materiali%ea%a in relatiile intre oameni& intre acestia se stabileste un raport juri ic.