Teoria Generala a Dreptului referat Grama Sorin, An I FR , Facultatea de drept

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR Bucuresti

Facultatea de Drept si Administratie Pulica
TEORIA GENERALA A DREPTULUI
An !" FR# Sem !
CUPRINS
1. Formulati si comentati definitia Dreptului
2. Normele tehnice (tehnologice)
3. Morala
4. Normele organizatiilor sociale
5. onceptul de norma !uridica
". #tructura interna a normei !uridice
$. lasificarea normelor !uridice
%. onceptul de iz&or al dreptului. '(iceiul ca iz&or de Drept
). onceptul de iz&or al dreptului. *egea ca iz&or de Drept
1+. onceptul de iz&or al dreptului. ontractul normati& ca iz&or al Dreptului
11. onceptul de iz&or al dreptului. ,ractica !uridica ca iz&or al Dreptului
12. onceptul de iz&or al dreptului. Doctrina ca iz&or al Dreptului
13. -ctiunea actelor normati&e in timp
14. -ctiunea actelor normati&e in spatiu
15. onceptul de raport !uridic
1". #u(iectele raportului !uridic
1$. Formulati si comentati definitia #tatului
1%. Forma de gu&ernamant a #tatului
1). Forma de structura a #tatului
2+. .egimul politic al statului. onceptul de democratie
21. /ehnica !uridica
22. Fazele aplicari dreptului.
23. Formele (felurile) de interpretare a normelor !uridice
24. Metodele de interpretare a a normelor !uridice
25. -nalogia
2
!# F$RMU%ATI SI C$MENTATI DEFINITIA DREPTU%UI
Dreptul este sistemul n&rmel&r stailite sau recun&scute de stat" in sc&pul re'lementarii relatiil&r
s&ciale c&n(&rm )&intei de stat" a car&r respectare &li'at&rie este 'arantata de (&rta c&erciti)a a
statului#
Re*ulta din aceasta definitie ca0
a. #e (azeaza pe N$RME
(. -re caracter S$CIA%
c. -re caracter V$%ITI$NA%
d. .espectarea normelor sta(ilite sau recunoscute este +ARANTATA DE F$RTA C$ERCITIVA A
STATU%UI
e inseamna aceasta1
a. #e (azeaza pe N$RME (are caracter normati&)
Normele sunt elementele constituti&e2 3particulele4 (celulele) de (aza2 structura
interna a Dreptului.
Normele !uridice prescriu conduite tipice2 care se aplica unui numar nelimitat de
cazuri si sunt impersonale
Normele prescriu drepturi si o(ligatii corelati&e (adica un drept al cui&a este corelat
cu o(ligatia celorlalti de a5l respecta)
Normele reprezinta criterii de indrumare a conduitei cetatenilor2 etaloane de
conduita fi6ate de stat2 deci reprezinta &ointa a statului.
(. -re caracter S$CIA%
76prima faptul ca Dreptul reglementeaza relatiile sociale si o(liga cetatenii la
anumite conduite a caror nerespectare atrage sanctiuni statale
7ste o e6presie a &ointei generale (sau cel putin a ma!oritatii cetatenilor)2 e6primata
normati&
c. -re caracter V$%ITI$NA%
76prima faptul ca Dreptul este o e6presie a &ointei #tatului.
8ointa de #tat reprezinta esenta Dreptului si e6prima interesele generale ale
societatii.
,entru a putea de&eni Drept2 &ointa generala tre(uie sa se e6prime ca 8ointa de
#tat.
d. .espectarea normelor sta(ilite sau recunoscute este +ARANTATA DE F$RTA
C$ERCITIVA A STATU%UI
8ointa generala2 e6primata ca 8ointa de #tat2 este singura forma care e6prima
interesele generale ale societatii prin intermediul unor reguli a caror respectare este
general o(ligatorie si este garantata de forta coerciti&a a statului.
Dreptul se prezinta ca o unitate intre c&ntinut si (&rma2 adica are in continut e6primarea normati&a general
o(ligatorie a &ointei de stat (esenta) precum si totalitatea pre&ederilor concrete ale reglementarilor !uridice2
diferentiate pe ramuri de drept si institutii !uridice si toate acestea prezentate su( forma unor mi!loace
adec&ate !uridic (acte normati&e5in primul rind *797-2 o(iceiuri !uridice2 precedente !udiciare si contracte
normati&e)
,# N$RME%E TE-NICE .TE-N$%$+ICE/
N&rmele te0nice .te0n&l&'ice/ re'lementea*a c&mp&rtarea &amenil&r in pr&cesul de pr&ductie" (ata
de natura" (ata de mi1l&acele de pr&ductie si neltele de munca#
Sc&pul n&rmel&r te0nice este de a &tine cu minimul de e(&rt ma2imul de re*ultate#
#tiintele naturii descopera legile naturii si miscarii fenomenelor din natura2 iar normele tehnice sunt e6presia
raportului dintre legile naturii si conduita umana.
Daca o regula tehnica este corect formulata sau nu2 aceasta se sta(ileste in decursul practicii producti&e
care o &a confirma sau infirma.
Nerespectarea normelor tehnice poate conduce la o(tinerea unui rezultat nefa&ora(il
%e'atura n&rmel&r te0nice cu acti)itatea 1uridica
3
-cti&itatea !uridica Norma tehnica
Normele tehnice nu fac parte2 de regula2 din sistemul reglementarii !uridice a relatiilor sociale.u
toate acestea2 aplicarea stricta a unor norme tehnice2 de un anumit interes este asigurata si prin
forta coerciti&a a statului (e6emplu0 regulile de circulatie2 normele de securitatea muncii2 s.a)
Normele !uridice care consacra anumite norme tehnice2 concura la dez&oltarea productiei in
anumite domenii
Norma tehnica -cti&itatea !uridica
normele tehnice a!uta la prelucrarea mecanica si ci(ernetica a unor date si fapte !uridice
normele tehnice a!uta la cunoasterea si im(unatatirea legislatiei
normele tehnice a!uta la eficientizarea luptei impotri&a infractionalitatii
3# M$RA%A
M&rala repre*inta un ansamlu de c&nceptii si re'uli" cu pri)ire la ine si la rau" drept sau nedrept"
permis sau nepermis#
Normele de morala sunt creatia societati sau grupurilor sociale.
Notiunile de ine si de rau cu care opereaza morala nu sunt date odata pentru totdeauna ci
difera in raport cu epoca2 orinduirea2 poparele2 etc.
Normele de morala indica oamenilor conduita in societate si arata consecintele nerespectarii acestora si
sanctiunile morale si puniti&e. Sanctiunile pot fi0
Reactia e2terna a mediului social fata de fapta (opro(iul pu(lic2 dispret2 inclusi&e actiuni de
constringere fizica : atnci cind faptele imorale sunt sanctionate si de normele de drept2 etc)
Reactia interna a su(iectului ca refle6 al intelegerii imoralitatii faptei (mustrari de constiinta2
pareri de rau2 etc)
%e'atura m&ralei cu acti)itatea 1uridica
#fera moralei este mai &asta decit a dreptului.
Doctrina romana a cautat sa conceapa dreptul independent de morala.
Dreptul este de la sine mult mai pragmatic2 are caracter tehnic dar cuprinzand aprecieri de ordin
moral
Nu t&ate n&rmele de drept p&t (i incluse in s(era m&ralei (e60 normele procesuale penale si
ci&ile nu cuprind in sine si aprecieri de ordin moral)
Normele morale sunt de regula nescrise si nu sunt in mod o(ligatoriu cuprinse in acte.
Normele de drept im(raca forme oficiale de stat.
Normele morale nu sunt acte oficiale ce tre(uie respectate si nu sunt garantate de forta
coerciti&a a statului ci de factori sociali2 opinie pu(lica si gupuri sociale si se transmite in general
prin educatie#
4# N$RME%E $R+ANI5ATI%$R S$CIA%E
N&rmele &r'ani*atil&r s&ciale repre*inta transpunerea inte'ral sau parte a )&intei si 'andiri un&r
anume cate'&rii s&ciale 'rupate in &r'ani*atii s&ciale nestatale" partide p&litice" &r'ani*atii
pr&(esi&nale" ec&n&mice" culturale" sp&rti)e etc#
Normele organizatiilor sociale difera dupa tipul lor si poarta amprenta gradului de organizare si
al scopului (ine determinat2 pe care il urmaresc.
Normele organizatiilor sociale difera de morala2 o(iceiuri2 reguli de con&ietuire sociala (celelalte
norme ne!uridice) prin faptul ca respectarea lor este asigurata de forta de care dispune aceasta
organizatie. #anctiunea ma6ima a nerespectarii lor este e6cluderea din organizatie.
4
Normele organizatiilor sociale ce emana caracter politic sunt caracterizate ca fiind norme
politice.
Normele organizatiilor sociale sunt sta(ilite de ele insele si sunt de regula corelate la normele
organizatiilor statale.
76ista si organizatii sociale cu norme atipice care de o(icei sunt interzise sau nu sunt
recunoscute oficial de societate. -cestea presteaza acti&itati oculte2 e6tremiste sau teroriste. ;n
trecut e6istau organizatii ca (iserica2 inchizitia2 ce aplicau sanctiuni de constrangere fizica
( tortura ).
%e'atura n&rmele &r'ani*atiil&r s&ciale cu acti)itatea 1uridica
#e influenteaza reciproc. ;n feudalism (iserica2 spre e6emplu2 a&ea o mare competenta in sfera
rglementarii o(ligatorii a relatiilor laice.
Normele organizatiilor sociale produc efecte !uridice atunci cand actele normati&e in care sunt
cuprinse sunt apro(ate de stat. ,ot fi<
o Apr&are prealaila data de stat organizatiei sociale pentru reglementarea !uridical a
unor relatii sociale
o Ela&rarea c&nc&mitenta de catre un organ de stat si o organizatie sociala a unor
reglementari !uridice
o Apr&area ulteri&ara de catre un organ de stat a unui act al organizatiei sociale caruia i
se confera astfel caracter normati& !uridic
-ctele !uridice ale organizatiilor nu5si pierd caracterul social si au natura mi6ta de acte sociale si
!uridice.
6# C$NCEPTU% DE N$RMA 7URIDICA
Normele !uridice constituie structura interna a dreptului2 elementele sale constituti&e organizate in sistem.
N&rmele 1uridice sunt re'uli 'eneral )alaile instituite de stat prin care se re'lementea*a di(erite
relatii s&ciale si a car&r respectare estea si'urata" la ne)&ie" prin (&rta c&erciti)a a statului#
Trasaturile n&rmei 1uridice#
7ste o regula de conduita generala si impersonala cu aplica(ilitate nelimitata si o(ligatorie.
Caracterul 'eneral al n&rmei 1uridice
Normele !uridice sta(ilesc drepturile si o(ligatiile su(iectelor raporturilor sociale in mod
generic in sensul ca sunt impersonale s se aplica la un numar nelimitat de cazuri ori de
cite ori se realizeaza situatia descrisa in ipoteza sa.
Exista grade de generalitate ale normei de drept in sensul ca desi sunt generale,
normele nu se adreseaza in mod global tuturor cetatenilor (cu exceptia Constitutiei).
Normele cu aplicabilitate generala globala (Constitutiile) sunt adresate tuturor cetatenilor
de pe teritoriul statului indiferent daca sunt autohtoni sau straini indiferent de domiciliu,
stare civila, religie sau etnie. Acestea sunt edictate de organele centrale ale puteri de
stat si sunt cuprinse in legi, decrete si hotarari guvernamentale.
Alte norme au grad mai redus de generalitate:
Norme ce se adreseaza unei anumite categorii de cetateni cu anumit statut
social (pensionari, casatoriti, functionari, diplomati, etc)
Normele care se adreseaza unor organe unipersonale: resedintele !ari,
rocurorul "eneral, Avocatul oporului.
Norme ce se refera la institutii de stat.
Caracterul &li'at&riu al n&rmei 1uridice
Normele !uridice contin percepte de conduita pe care statul le prescrie si le impune
societatii
-ceste norme nu sunt simple indicatii ci reprezinta2 in principiu2 o porunca2 un ordin o
dispozitie o(ligatorie. ;ndiferen de situatie2 normele !uridice sunt un comandament impus
de puterea pu(lica
5
%e'atura dintre n&rmele 1uridice
Normele !uridice nu pot fi corect analizate si interpretate daca sunt izolate unele de altele ci numai in
ansam(lul lor.
Dreptul nu poate fi conceput ca o ingramadire de piese fara legatura intre ele dar nici ca o inlantuire
de &erigi care ar fi normele.
Dreptul poate fi asemuit cu un ar(ore din a carui simpla tulpina se desprind ramuri care se ramifica
la rindul lor si care isi trag se&a din aceasi tulpina si radacina de care nu se pot detasa.
Normele !uridice sunt grupate in entitati (sistem2 ramuri2 institutii) si se e6prima in in diferite iz&oare
(legi2 decrete2 hotarari2 instructiuni).
;n acest sens2 nu se poate concepe sensul reglementarii dat de o norma !urdica din partea speciala
a odului ,enal fara pre&ederile partii generale (care contin o serie de principii si definitii) precum si
fara pre&ederile constitutionale prin care se consfiinteste caracterul sistemului social : politic2 al
&alorilor aparate prin normele penale care sanctioneaza infractiunile indreptate impotri&a orinduirii
sociale si de stat.
N&rmele 1uridice si disp&*itiile indi)iduale
;ntre normele !uridice si dispozitiile indi&iduale e6ista trasaturi comune si deose(iri calitati&e0
-m(ele prescriu anumite comportamente in raport cu &ointa de stat si2 la ne&oie2 sunt aparate de
forta coerciti&a a statului
Norma !uridical are caracter general si se aplia nelimitat ori de cite ori este cazul
Dispozitia indi&iduala se aplica o singura data si nu are caracter de repetiti&itate sau continuitate
8# STRUCTURA N$RMEI 7URIDICE
N&rma 1uridica are & structura interna si una e2terna
Structura interna sau l&'ic&91uridica:
Arata din ce elemente componente, ce sunt reciproc dependente, este logic organizata prescriptia.
Acestea sunt:
Ip&te*a

Disp&*itia
-cea parte componenta a normei care descrie conduita pe care destinatarii
acesteia tre(uie sa o urmeze in ipoteza data. Dispozitia se refera fie la
o(ligati&itatea une actiuni fie la o(ligati&itatea unei inactiuni
Dispozitia inter*ice" &li'a sau permite sa faca ce&a.
Dispozitia poate fi0
ipoteza relativ determinata =
indica cu grad mare de
relativitate impre#urarile de
aplicare a dispozitiei dar
continutul concret este lasat a fi
dat de organul de stat abilitat.
ip&te*a determinata ;
sta(ileste e6act conditiile de
aplicare a dispozitiei pre&ederile
dispozitiei
sta(ileste impre!urarile sau
faptele in prezenta carora se
aplica normele !uridice2 precum
si categoria su(iectelor la care
se refera pre&ederile dispozitiei
simpla ;
pre&ede o
singura
impre!urare in
prezenta
careia se
aplica norma
c&mple2a ;
descire un
comple6 de
impre!urari de
realizarea
carora sau a
uneia se leaga
aplicarea
normei
6
Disp&*itia determinata 5 sta(ileste categoric fara posi(ilitati de
derogare2 drepturile si o(ligatiile su(iectelor &izate
Disp&*itia relati) deteminata 5 pre&ede &ariante posi(ile de conduita2
intre anumite limite.
Sanctiunea
o 7ste partea normei care descrie ce se intimpla in ipoteza data daca nu se respecta
dispozitia prescrisa.
o #anctiunile sunt in functie de natura raporturilor sociale de pericolul ce5l reprezinta si
importanta &alorilor aparate
o #anctiunile pot urmari anularea actului ilicit" restailirea situatiei le'ale" repararea
pre1udiciului " c&nstran'eri in )ederea ispasirii )in&)atiei pentru fapta antisociala si
in &ederea pre&enirii de noi incalcari
o ;n literatura !uridica se disting sanctiuni penale" administrati)e" disciplinare si ci)ile##
o Dupa sc&pul urmarit2 sanctiunile se clasifica astfel0
sanctiuni de anulare a actel&r ilicite (sanctiuni reparatorii de reparare si
dezdaunare)
sanctiuni disciplinare" c&ntra)enti&nale si penale#
o Dupa 'radul de determinare sanctiunile pot fi0
a(solut determinate (stricte)
relati& determinate (au minim si ma6im)
alternati&e si cumulati&e (organul de aplicare poate alege)
Structura te0nic&91uridica a n&rmei 1uridice:
#tructura tehnico5!uridica se refera la forma e6terioara de e6primare a continutului structurii logice a normei.
Normele !uridice sunt o parte a unui act normati& care la randul sau este structurat in capit&le" sectiuni"
artic&le. -rticolul este elementul structural de (aza. =n articol nu coincide de cele mai multe ori cu intreg
continutul normei.
;ntelegerea diferita a structurii logice a normei !uridice este cauzata de descompunerea raportului comple6
dintre norma !uridica si formularea ei in te6t. #tructura general logica a normei !uridice are trei elemente0
ipoteza2 dispozitia si sanctiunea. ;poteza2 dispozitia si sanctiunea2 isi schim(a sensul in functie de unghiul din
care este analizata norma.
76ista dispozitii care se pot aplica in mai multe ipoteze si &ice&ersa
' ipoteza dintr5un act normati&e poate sa fie pri&ita ca dispozitie in altul.
/ehnica legislati&a nu cere in mod e6pres formularea indrituirii cit a o(ligatiei (de e6emplu2 art
))% od i&il sta(ileste o(ligatia de reparare a pre!udiciului si su(intelege dreptul de reparare
76ista norme care nu au structura standard (ipoteza2 dispozitia si sanctiune). 76emplu0 normele
constitutionale2 normele (ugetare2 normele de organizare (legi organice)
-ceasi sanctiune poate fi aplicata pentru incalcarea mai multor dispozitii
Sanctiunea nu este & alternati)a a c&nduitei stailita in n&rma si pe care &amenii sa & p&ata ale'e in
ca* ca nu sunt de ac&rd cu dip&*itia#
Sanctiunea are caracter indi)iduali*at si adaptat la speci(icul n&rmei pe care & apara#
Normele constitutionale nu pre&ad direct si sanctiuni ci e&entual pre&ad ca2 prin acte ulterioare2
se &or sta(ili sanctiuni impotri&a incalcarii lor
#anctiunile de anulare2 reparare2 dezdaunare2 cele disciplinare2 sunt integrate in actele care
reglementeaza diferite domenii ale relatiilor sociale (e60 odul muncii2 odul familiei2 s.a)
#anctiunile penale sunt pre&azute in act normati&e distinct ca norme penale (sanctionatorii). ,rin
norme penale este garantata respectarea normelor !uridice.
N&rmele penale au aut&n&mie pr&prie alcatuind institutii distincte unite int9& ramura a
dreptului
Normele de sanctionare a contra&entiilor au si ele character de norme sanctionatorii si sunt
cprinse intr5un act normati&e comple6 care are si rol de reglementare
Nu orice aplicare a sanctiunilor presupune recurgerea la forta coerciti&a (e60 sanciunile de
anulare2 de reparare2 de dezdaunare2 cele disciplinare
<# C%ASIFICAREA N$RME%$R 7URIDICE
unoasterea temeinica a normelor2 corecta interpretare2 determina necesitatea impartiri normelor de drept in
mai multe grupe potri&it unor criterii0
7
Dupa o(iectul si metoda reglementarii !uridice (dupa ramura si institutia !uridica)2 se disting n&rmele
de drept c&nstituti&nal" ci)il" administrati)" penal" etc.
Dupa forta !uridica a actului normati&e (dupa iz&orul de drept) in care sunt cuprinse0 le'i" decrete"
0&tarari ale 'u)ernlui" &rdine si instructiuni ale ministril&r#
Dupa sfera aplicarii si gradul lor de generalitate0 'enerale" speciale si de e2ceptie#
Dupa modul de redactare0 c&mplete si inc&mplete#
Dupa caracterul conduitei prescrise0 &nerati)e" pr&0iiti)e si permisi)e#
Normele &nerati)e prescriu in mod e6pres o(ligatia unei actiuni.
$e exe: Cod familie, art %&: sotii sunt obligate sa poarte numele declarate.
'olosirea expresiei (sunt obligate) nu este necesara ptr ca norma sa fie
oneroasa
Normele pr&0iiti)e interzic cu desa&arsire anumite actuni
$e exe: Cod familie: este oprita casatoria intre rudele pe linie dreapta
Normele permisi)e" permit fara a o(liga sau a interzice2 sa&arsirea unei actiuni2
pre&azand posi(ilitatea ca su(iectul sa uzeze de anumite drepturi.
$e exe: $reptul la recurs al partilor. ot fi:
o Norme de imputernicire 9 formuleaza anumite drepturi su(iectilor si
da posi(ilitatea sa&arsiri anumitor actiuni in numele si pentru
anumiti su(iecti.
o Norme supliti)e 5 o categorie a normelor permisi&e in care
su(iectului i se da posi(ilitatea sa aleaga anumite &ariante. -ceste
norme suplinesc &ointa atunci cand ea nu se manifesta.
o Norme stimulati)e 5 ce instituie decoratii si titluri de onoare.
o Norme de rec&mandare 9 pre&ad o anumita conduita pe care statul
o recomanda de o(icei organizatiilor sociale.
Normele ce nu sunt complete in acelasi act sunt n&rme de trimitere#
Normele ce au elemente lipsa sunt n&rme ale.
=# C$NCEPTU% DE I5V$R A% DREPTU%UI#
$BICEIU% CA I5V$R DE DREPT
Sistemul de n&rme care c&mpun dreptul imraca & 0aina 1uridica denumita I5V$R A%
DREPTU%UI#
I*)&rul de drept este (&rma de e2primare a n&rmel&r de drept
;z&or de drept are mai multe acceptiuni0
3I*)&r de drept in sens material (intern)
se are in &edere acti&itatea organului de stat emitent emitent al actului normati&prin
care unei reguli sociale i s5a recomandat caracter de regula de drept
si
>I*)&r (&rmal (e6tern)
se au in &edere conditii de forma care acorda rezultatelor acti&itatii organelor de stat
calitatea !uridica
$iceiul 1uridic
Este & re'ula s&ciala ce c&respunde cel mai ine s&cietatil&r cu de*)&ltare lenta a (&rtel&r de
pr&ductie si a intre'ului sistem de relatii s&ciale#
;storic ocupa primul loc si apare odata cu organizarea statala care preia &echile o(iceiuri si le adapteaza
la realitati noi
Normele o(isnuielnice recunoscute de puterea de stat formeaza dreptul &isnuelnic sau dreptul
cutumiar#
'(iceiul e6prima mai (ine ca orice alt iz&or de drept particularitatile locale2 precum si framatarea politica2
specifica perioadelor istorice premergatoare unei &ieti economice si politice centralizate. 76emplu < in epoca
scla&agista si feudala0 la romani 3legea celor 12 ta(le4 si la franci 3legea salica4.
'(iceiul !uridic isi pastreaza totusi importanta si in dreptul modern2 constituind un important iz&or de drept.
8
Asta*i &iceiul 1uridic are & p&ndere din ce in ce mai mica de&arece are & trasatura c&nser)at&are si
tinde sa perpetue*e relatiile ce l9au 'enerat#
;n dreptul roman o(iceiul !uridic se mentine doar in reglementari ce fac trimitere la o(iceiul local.
Asta*i mai are imp&rtanta in dreptul an'l&9sa2&n sau in tarile recent elierate .(&ste c&l&nii/# De
asemenea &cupa inca un l&c imp&rtant in dreptul maritim#
'(iceiul se mai mentine astazi numai si numai ca urmare a necesitatii pastrarii unor particularitati locale.
;n odul i&il .oman2 o(iceiul se regaseste la art "++ la sta(ilirea relatiilor de &ecinatate0 ( *naltimea
ingradirii se va hotari dupa regulamentele particulare sau dupa obiceiul obstesc)
?# C$NCEPTU% DE I5V$R A% DREPTU%UI# %E+EA CA I5V$R DE DREPT
%e'ea ca i*)&r al dreptului
Act n&rmati) ad&ptat de &r'anul superi&r al puterii de stat" (ie el unipers&nal" sau c&le'ial" in (unctie
de tipul ist&ric de drept si de re'imul p&litic al statului
'data cu e&olutia statului2 primele forme de drept2 dreptul cutumiar2 (drept nescris) 2 nu au mai
asigurat reglementarea2 conser&area si apararea unor relatii noi.
#e impune formarea de norme !uridice noi.
-par primele acte normati&e ce cuprind2 pe langa regulile cutumiare si cele referitoare la relatiile de
proprietate2 situatia scla&ilor si impartirea populatiei dupa caste2 cel mai important rol a&andu5l
%E+EA#
Exemple de legi antice:
Legea o!ori" + Egipt
#odul $ammura%i + ,abilon
Legea &anu + *ndia
Legea &' + China
*n "recia si -oma denumirea de lege este intrebuintata pentru actele normative cu putere
suprema
;n dreptul (eudal importanta legii creste odata cu centralizarea &ieti economice si politice. ;ncep sa
fie edictate legi si coduri0 .Codul maritim), 3Codul comercial) etc.
;n .omania se cunosc0 ravilniceasca Condica (1$%+)2 Codul Caragea (1%1%)
!@# C$NCEPTU% DE I5V$R A% DREPTU%UI#
C$NTRACTU% N$RMATIV CA I5V$R A% DREPTU%UI
C&ntractul n&rmati) ca i*)&r al dreptului
Act indi)idual ce staileste drepturile si &li'atiile un&r suiecte prAcis determinate# Cind staileste"
in urma ac&rdului intre d&ua sau mai multe parti" & re'ula 'enerala dupa care se )&r c&nduce aceste
parti" el p&ate capata )al&are de i*)&r de drept
'cupa un loc secundar in comparatie cu celelalte iz&oare de drept
- !ucat un rol mai important in Dreptul feudal2 pentru reglementarea raporturilor dintre reprezentantii
paturilor pri&ilegiate (760 magna arta *i(ertatum : 12122 incheiata intre feudali si regale -ngliei)
De asemenea2 C&ntractul n&rmati)e" a fost folosit in instrument !uridic de drept constitutional cu
prile!ul formarii statelor confederati&e si federati&e
C&ntractul n&rmati) ca i*)&r de drept isi 'aseste & lar'a aplicailitate in Dreptul Internati&nal
/tatele isi reglementeaza relatiile reciproce prin diferite acte purtind denumirea de acord,
pact, carta, conventie, etc (Ex: Carta natiunilor nite + 0123)
;n .omania poate fi e6emplificata intelegerea semnata la Clu#45anastur 5 143$ intre io(agi si (oieri2
in urma &ictoriei rasculatilor la >o(alna.
!!# C$NCEPTU% DE I5V$R A% DREPTU%UI#
PRACTICA 7URIDICA CA I5V$R A% DREPTU%UI
Practica 1uridica ca i*)&r al dreptului
-&tararile 1udecat&resti sunt acte care c&ntin s&lutii c&ncrete" indi)iduale" date pe a*a un&r acte
n&rmati)e# In acest sens nu c&nstituie i*)&r de drept#
9
Atunci cind &(era s&lutii care de)in &li'at&rii pentru alte instante 1udecat&resti sau alte &r'ane de
stat" de)in i*)&r de drept purtind denumirea de (precedent )uridic* "au (practica )uridica+
Ist&ric
Foarte cunoscut0 Dreptul pret&rian : in statul roman. uprindea norme introduce de pretori pentru
corectarea2 adaptarea sau completarea &echiului drept ci&il roman
- !ucat un rol mai important in Dreptul feudal.
=lterior2 odata cu formarea monarhiilor a(solute2 rolul precedentului !udiciar scade din importanta
deoarece se intareste tendinta de a se impune actele editate de monarhul a(solut.
$e exemplu, in "ermania, ( Codul enal Allgemeines 6andrecht( + 0712 chiar
interzice luarea in considerare a hotaririlor precedente aduse de tribunale
;n 7uropa2 in general2 odata cu e&olutia societatii2 practicii !udiciare nu i s5a mai gasit loc in sistemul
iz&oarelor de drept.
,ractica !udiciara continua sa ai(a un rol deose(it in anada2 #=-2 -nglia
$reptul englez este compus din dreptul "tatuar + format din actele parlamentului si
dreptul comun (common la8) compus din hotarari #udecatoresti si obiceiuri #uridice
Nerecunoasterea caracterului de act normati&e al practicii !udecatoresti se (azeaza pe considerente
de ordin !uridic si politic. #olutiile date de toate instantele au prin e6celenta natura unor acte
indi&iduale de aplicare a leglor si a altor acte normati&e ale statului.
?otaririle instantelor !udecatoresti nu contin acele elemente care caracterizeaza orice iz&or de drept
si anume0
o Caracter de 'eneralitate
o Caracter de repetatiilitate
o Caracter de &li'ati)itate 'enerala
De retinut:
INSTANTE%E 7UDECAT$RESTI NU SUNT C-EMATE SA CREE5E DREPTU% CI
SA9% AP%ICE
!,# C$NCEPTU% DE I5V$R A% DREPTU%UI#
D$CTRINA CA I5V$R A% DREPTU%UI
D&ctrina ca i*)&r al dreptului
D&ctrina 1uridica ca ansamlu al ideiil&r" c&nceptel&r" te&riil&r re(erit&are la Drept staileste r&lul
le'ii in ierar0ia actel&r n&rmati)e
;n sensul celor de mai sus2 doctrina !uridica reprezinta un iz&or de drept deoarece consolideaza pozitia legii
in reglementarea relatiilor sociale.
Doctrina !uridica2 in perioada pregatirii re&olutiilor (urgheze sta(ilea principiile le'alitatii:
*egea are suprematie in cadrul reglementarilor !uridice si actelor normati&e
-ctele normati&e erau incluse intr5un sistem al actelor normati&e potri&it ierarhiei aparatului de stat
Denumirea de lege@atri(uita actelor normati&e adoptate de ,arlament
Trasaturile de(init&rii ale le'iiAconform doctrinei !udiciare (Bean BacCues .ousseau2 MontesCuieu)0
-ct normati& care reglementeaza la un ni&el ridicat de generalitate cele mai importante relatii sociale
*egea are caracter &olitional
Di)i*iunea n&tiunii de %E+E (aul 6aband4"ermania)
%e'e in sens material
!oate actele normative cu continut general indiferent de organul care le adopta
%e'e in sens (&rmal
Actele normative instituite prin procedura speciala de legiferare indiferent de
continutul lor
!3# ACTIUNEA ACTE%$R N$RMATIVE IN TIMP
Pentru a determina actiunea n&rmei 1uridice in timp este necesar sa se staileasca m&mentul intrarii
in )i'&are cit si cel al incetarii sau iesirii din )i'&are a actului n&rmati)
10
Intrarea in )i'&are a actului n&rmati)
#ituatii0
-ctul normati& pre)ede o data a intrarii lui in &igoare.
-ctul normati&e NU pre)ede o data a intrarii in &igoare. Se c&nsidera ca data de intrare in )i'&are
data pulicarii sale &(iciale
-tunci cind se considera necesar acordarea unei perioade de timp pentru asigurarea pregatirii organizatorice
sau de alta natura2 se sta(ileste data intrarii in &igoare dupa o perioada considerata necesara pentru
aducerea la indeplinire a aacestor masuri.
;n .omania le'ile si celelalte acte n&rmati)e intra in )i'&are la 3 *ile de la data pu(licarii lor in DMonitorul
'ficial al .omaniei4 daca in cuprinsul lor nu este indicate o alta data.
;n unele sisteme de drept sunt pre&azute prin onstitutie sau legi speciale termene precise de intrare in
&igoare a legilor daca in continutul lor nu este pre&azuta o alta data.
Principii de aplicare
a# Principiul aplicarii imediate
# Principiul neretr&acti)itatii le'ii
a. Principiul aplicarii imediate# Noul act normati& se aplica din momentul intrarii in &igoare. ,entru
situatiile practice in care o fapta se sa&irseste si su( imperiul actului &echi si a celui nou2 principiul
aplicarii imediate presupune ca pentru faptele si efectele lor produse su( &echea lege se aplica
pre&ederile &echii legi iar pentru efectele de su( noua lege se aplica noua lege.
(. Principiul neretr&acti)itatii le'ii# Noua reglementare !uridical poate face referiri la relatiile sociale2
conduita &iitoare si la situatiile ce &or apare su( imperiul legi respecti&e. NU SE AP%ICA
RETR$ACTIV#
E2ceptii de la principiul neretr&acti)itatii in R&mania:
1. ind actul n&rmati) pe)ede in m&d e2pres ca se aplica si unor fapte petrecute anterior
(se intimpla foarte rar)
2. %e'ea penala mai (a)&raila sau mai (linda
3. %e'ile interpretati)e (cind noul act &ine sa arate intelesul e6act al unei legi anterioare)
Iesirea din )i'&are a actului n&rmati)e (incetarea actiunii lor)
Situatii:
a. ind durata de timp a unui act normati& nu a (&st limitataA atunci incetarea lui are loc prin una din
formele ar&'arii
(. ind durata in timp a unui act n&rmati) isi incetea*a actiunea prin a!ungerea la termennu a fost
limitataA atunci incetarea lui are loc prin una din formele a(rogarii
F&rme de ar&'are:
a. Ar&'area e2presa directa cand noul act normati& pre&ede e6pres ca &echiul act normati& se
a(roga<
(. Ar&'area e2presa indirecta2 cand nu se numeste e6pres actul normati& a(rogat dar pre&ede
a(rogarea actelor normati&e anterioare.<
c. Ar&'area tacita sau implicita cand noul act normati& se deose(este atat de mult de cele
anterioare incat acestea nu se mai aplica<
d. Ar&'area prin caderea in desuetitudine2 cind actele normati&e &echi au fost complet depasite de
schim(arile sociale sociale2 politice si economice in transformare.
,rincipiul a(rogari actului normati& are o e6ceptie cunoscuta prin e6presia de ultraacti)itatea le'ii si apare
pentru a rezol&a cazuri ce apar ulterior a(rogari.
#e aplica in situatii cu totul e6ceptionale.
!4# ACTIUNEA ACTE%$R N$RMATIVE IN SPATIU
Actul n&rmati) are actiune ine determinata atit in timp cit si in spatiu" adica pe un anumit terit&riu"
de&arece sunt pr&dusul acti)itatii statului si &r'anel&r sale" care au & c&mpetenta terit&riala
#e disting doua aspecte0 Intern si internati&nal
a. %atura interna a su)eranitatii statului. De la principiul suprematiei puterii in stat se a!unge la
concluzia o(iecti&itati legilor si altor acte normati&e pentru toti cetatenii statului respecti&e si pentru
toate organismele si organizatiile de pe teritoriul sau.
*n -omania (si in alte state unitare) exista un singur rind de organe legislative si ale
administratiei de stat iar actele lor normative actioneaza pe intreg teritoriul statului nostru.
*n statele cu structura federalase pune problema elucidarii raporturilor dintre competenta
teritoriala a organelor fedrale sic ea a organelor statelor member ale federatiei.
11
# Actiunea internati&nala a actel&r n&rmati)e
onstituie o(iectul de studio al dreptului international pri&at2 penal2 commercial
Doctrina !uridical porneste de la principiul respectarii su&eranitatii statului asupra populatiei si
teritoriului.
76ista anumite e2ceptii care2 in conditiile respectarii principiului egalitatii depline intre state2 li(erului
consimtamint al statelor2 nu afecteaza cu nimic su&eranitatea lor. -stfel e6ista2 in anumite conditii2 pe
teritoriul unui stat2 unele locuri (legatii2 am(asade) asupra carora nu se aplica in anumite limite
pre&ederile actelor normati&e ale statului respecti&0
Imunitatea dipl&matica
onsta in e6ceptarea personalului diplomatic de la !urisdictia statului resedinta2 in&iola(ilitatea
cladirilor2 reprezentantelor2 mi!loacelor de transport.
,ersoane ce incalca gra& legile tarilor de resedinta pot fi declarate 3persona non grata4
Statutul 1uridic al c&nsulului
.eprezentanti consulari ai statelor straine sunt scutiti de unele impozite sau prestatii
re'imul 1uridic al un&r cate'&rii de straini.
.egimul strainilor se manifesta de regula su( trei aspecte0
o re'imul nati&nal" constand in faptul ca strainii au aceleasi drepturi ca si cetateni statului
resedinta<
o re'imul special2 potri&it caruia drepturile strainilor sunt sta(ilite in mod special prin legi
sau tratate internationale<
o re'imul clau*ei natiuni celei mai (a)&ri*ate.#tatul de resedinta acorda cetatenilor
unui alt stat dar aflati pe teritoriul lui2 anumite drepturi care nu pot fi mai restranse decat
drepturile acordate cetatenilor oricarui alt stat tert.
#tatul nostru acordind persoanelor straine drepturi2 pretinde ca cetatenii sai aflati pe teritoriul altor
state sa ai(a aceleasi pri&ilegii. etatenii statului nostru sunt datori oriunde s5ar afla sa respecte
legile organelor de stat ale tarii noastre.
odul penal pre&ede sanctiuni pentru delicte sa&arsite de romani in strainatate2 cat si pentru cetateni
straini sau fara nationalitate si care comit delicte2 pe teritoriul statului nostru (fals de moneda2 traffic
de femei2 traffic de stupefiante).
!6# C$NCEPTU% DE RAP$RT 7URIDIC
Rap&rtul 1uridic este & relatie s&ciala" )&liti&nala" care se (&rmea*a pe a*a n&rmel&r 1uridice in
)i'&are si in care participantii sau suiectele apar ca titulari de drepturi si &li'atii 1uridice recipr&ce
si a car&r reali*are este 'arantata de (&rta c&erciti)a a statului
;ntre norma !uridica si raportul !uridic pot e6ista situatiile<
a. N&rma 1uridica p&ate re'lementa rap&rturile 1uridice care se formeaza in mod spontan2 adica
norma !uridica poate sa transforme raporturile sociale ne!uridice in raporturi !uridice
(. N&rma 1uridica p&ate determina nasterea unui rap&rt 1uridic ce nu apare spontan in &iata si
acti&itatea sociala decit in &irtutea pre&ederilor legii (norma !uridica creeaza raport !uridic)
c. N&rma 1uridica nu creea*a direct anumite rap&rturi 1uridice (norme principii sau norme definitii).
76ista chiar si norme care (locheaza aparitia unor raporturi !uridice (normele prohi(iti&e)
Trasaturi (undamentale ale rap&rtului 1uridic#
!# Rap&rturile 1uridice sunt rap&rturi s&ciale#
Deoarece apar intre oameni2 care se manifesta fie ca indi&izi (persoane fizice) fie ca
societati sau organizatii colecti&e.
.aporturile !uridice pot e6ista intre oameni siAsau intre oameni si lucruri.
Dreptul isi indeplineste functia prin supunerea si influenta &ointei mem(rilor societatii2 asa
incat lucrurile nea&and &ointa2 relatiile ce implica lucruri se determina tot prin
comportamentul oamenilor in diferite impre!urari
,# Rap&rturile 1uridice au caracter )&liti&nal#
Deoarece traduc in &iata norme !uridice2 e6presie a &ointei de stat.
;n lipsa normei !uridice nu se pot crea raporturi !uridice.
.aportul !uridic &a lua nastere numai prin producerea unor acte de &ointa ale su(iectilor de
drept. -ceasta conduce spre concluzia ca raportul !uridic are dulu caracter )&liti&nal (al
normei si al su(iectlor)
#tingerea sau modificarea relatiilor !uridice are loc ca urmare a produceri unor e&enimente.
3. Rap&rturile 1uridice cuprind & )arietate lar'a de relatii s&ciale#
12
' mare parte a raporturilor !uridice e6prima relatii economice (relatiile de proprietate2 de
schim(2 alte relatii economice)
-numite categorii de raporturi !uridice constituie forma !uridica a unor relatii sociale0 relatii de
munca2 de familie2 relatii politice de organizare de stat.
=nele relatii sociale pot fi definite doar ca raporturi !uridice (raporturile !uridice procesuale)
,articipanti sau su(iectele apar ca titulari de drepturi si o(ligatii !uridice care sunt garantate
de forta coerciti&a a statului.
Premisele rap&rtului 1uridic .
,entru crearea unor raporturi !uridice2 este necesara e6istenta unor factori a unor premise:
normele !uridice
su(iectele raportului !uridic
faptele !uridice.
Normele !uridice si su(iectele raportului !uridic2 sunt denumite premise 'enerale iar faptele !uridice premise
c&ncrete#
Ma!oritatea co&irsitoare a raporturilor !uridice reprezinta realizarea dispozitiei normei !uridice.
C&ntinutul raportului !uridic este reprezentat de drepturile si o(ligatiile !uridice ale su(iectelor acestora.
!8# SUBIECTE%E RAP$RTU%UI 7URIDIC
Suiectele rap&rturil&r 1uridice sunt numai &ameni" luati in m&d indi)idual ca pers&ane (i*ice sau
cuprinsi in c&lecti)itati" respecti) c&nstituiti in pers&ane 1uridice
Capacitatea 1uridica#
,entru ca persoanele sa poata participa intr5un raport !uridic2 tre(uie sa ai(a capacitate 1uridica#
,rin aceasta se intelege aptitudinea generala si a(stracta a persoanei de a a&ea drepturi si o(ligatii in
cadrul raportului !uridic.
apacitatea !uridica se rami(ica in:
o ci)ila (la nastere sau conceptiune)
o administrati)a
o c&nstituti&nala (1% ani)
o de dreptul muncii (la 1" ani)
o (amiliala (1% si 1" ani)
apacitatea !uridica poate (i 'enerala sau speciala
o Capacitatea 1uridica 'enerala2 reprezinta posi(ilitatea de a a&ea anumite drepturi care se
incadreaza intr5o categorie dependenta de situatia su(iectului de drept.
o Capacitatea 1uridica speciala o au numai organizatiile.
.aportul intre capacitatatea !uridica de (&l&sinta si cea de e2ercitiu este studiata si consacrata in
cadrul dreptului ci&il si a legislatiei ci&ile.
o Capacitatea de (&l&sinta este aptitudinea generala de a a&ea drepturi si o(ligatii in cadru unor
raporturi !uridice. -partine tuturor persoanelor fizice in mod egal chiar daca nu au &oina
constienta sau sufficient de dez&oltata.
o Capacitatea de e2ercitiu este aptitudinea de a e6ercita drepturile de a5si asuma o(ligatiile
incheind personal : si fara autorizarea preala(ila a &reunui ocrotitor : acte !uridice precum si de
a participa la dez(aterea procesului ci&il ca reclamant sau parat.
Di&iziunea capacitatii : in cea de folosinta si cea de e6ercitiu este !ustificata numai in cazul drepturilor
su(iecti&e care pot apartine unui titular fara ca insa e6ercitarea lor sa o realizeze aceasi persoana.
apacitatea !uridica ci&ila include0
o Facultatea de a dispune
o Facultatea de a e2ercita drepturile si &li'atiile
Amele capacitati nu treuie in m&d &li'at&riu sa (ie intrunite in aceasi pers&ana
Clasi(icarea suiectel&r rap&rturil&r 1uridice#
,rin suiect al rap&rtului 1uridic sau su(iect de drept se inteleg participantii la raporturile !uridice2 care
dispunind de capacitati !uridice2 pot fi titulari de drepturi si o(ligatii2 ce formeaza continutul raporturilor
!uridice
13
lasificarea suiectel&r rap&rturil&r 1uridice se face in0
o cetateni .pers&ane (i*ice/
,ersoana fizica apare in toate ramurile dreptului.
7ste principalul su(iect al dreptului.
,oate sa apara numai in urmatoarele situatii0
etatean al tarii
etatean strain
,ersoana fara cetatenie
o &r'ani*atii .pers&ane 1uridice/
#tatul2 organele si organizatiile de stat2 unitatile2 organizatiile o(stesti2 cind apar
ca su(iecte ale raporturilor !uridice in circuitul ci&il fac parte din categoria de
su(iecte denumite personae !uridice.
uprind doar o parte a organizatiilor : su(iecte de drept (o parte din organele
de stat desi sunt su(iecte de drept nu sunt personae !uridice)
' persoana !uridica are o organizare proprie (fi6ate de o(icei intr5un statut sau
lege) un patrimoniu propriu afectat realizarii unui scop si posi(ilitatea de a
do(indi drepturi sau de a5si asma o(ligatii2 inclusi&e dreptul de a actiona sau de
a fi actionat in !ustitie
;n domeniul circuitului ci&il partile intra in raporturi !uridice echi&alente fie ca sunt
organizatii ale statului in raport cu organizatii sociale sau personae fizice
!<# F$RMU%ATI SI C$MENTATI DEFINITIA STATU%UI
Statul este &r'ani*atia p&litica care detinind m&n&p&lul (&rtei de c&nstrin'ere " al ela&rarii si
aplicarii dreptului" e2ercita asupra unei c&munitati umane a(lata pe un anumit terit&riu puterea
su)erana din s&cietatea data
-stfel2 reluind0
o Statul constituie o &r'ani*atie p&litica a puterii su)erane
o Statul este unica organizatie politica catre detine m&n&p&lul (&rtei de c&nstran'ere si se
poate spri!ini2 in e6ercitarea functiei2 pe aceasta forta coerciti&a.
o Statul este &r'ani*atia care detine monopolul ela(orari si aplicarii dreptului a carui respectare
este garantata de stat prin forta coerciti&a a sa.
Caracteristici de(init&rii ale statului
!# E2istenta puterii pulice sau p&litice &r'ani*ata in aparatul de stat#
o ,uterea politica este o caracteristica esentiala a statului si consta in existenta puteri publice,
care nu coincide nemi#locit cu populatia. Este posibilitatea de a4si impune vointa altora si de a
determina subordonarea unor legi.
o ,uterea "ociala este necesara in orice colectivitate. Ea inlocuieste puterea gintei din comuna
primitiva. Este singura care detine monopolul constrangeri fizice si dispune de mi#loace
necesare.
o Puterea de stat si aparatul de stat constituie fenomene indispensa(il legate care impreuna ne
ofera conceptul statului. ,uterea de stat se manifesta in di&erse forme ale acti&itatii statului0
acti&itatea legislati&e2 acti&itatea e6ecuti&e5dispoziti&a2 acti&itatea !ustitiei
o ,uterea de "tat se intemeiaza pe factori psihologici, adica recunoasterea de catre oameni a
importantei %inelui, ec-itatii, a caracterului rational "au moral al "tatului+
,# $r'ani*area administrati)9terit&riala a p&pulatiei c&nstituita intr9& (&rma de c&munitate
umana#
o /e face prin impartirea societatii dupa criterii teritoriale si exercitarea puterii publice pe un
anumit teritoriu.
o 7ste o caracteristica esentiala prin care organizatia statala a societatii se deosebeste de
organizarea gentilio4tribala.
o *n doctrina politico4#uridica statul este unitatea a trei elemente:
o populatia,
o teritoriul
o puterea politica sau suveranitatea.
14
o Conceptul de stat este prin excelenta un concept politic. Conceptul de tara este un concept
social4geografic.
o opulatia asupra careia se exercita autoritatea constituie o anumita continuitate istorica umana.
Comunitati umane constituite de a lungul istoriei sunt: ginta "i tri%ul, neamuri "i popoare4
antichitate si evul mediu, natiunea + epoca moderna.
3# Stran'erea de la p&pulatie de imp&*ite si de alte ta2e .iruri /
o Existenta puterii de stat presupune cheltuieli legate de intretinerea aparatului de stat de catre
populatia asupra careia se exercita aceasta putere.
o Contributiile sunt obligatorii si au caracter general
4# Ela&rarea si aplicarea dreptului#
o $reptul este mi#locul organizarii aparatului de stat.
o $reptul reprezinta modalitatea prin care se pune la dispozitia societatii un sistem de norme de
conduita obligatorie pentru toti membrii societatii.
o $reptul apare ca un instrument al statului pentru reglementarea relatiilor sociale.
o rincipala activitate a organelor de stat imbraca forma actelor )uridice, normative "au
nenormative+
o 9ointa de stat cunoaste si alte forme de exprimare cum sunt: actele politice, sau masuri
nemi#locite ale statului.
o /tatul este un instrument politic, o organizatie de exercitare a conducerii societatii, care dispune
de mi#loace coercitive pe care le poate folosi la nevoie.
o Normele #uridice care alcatuiesc structura statului sunt: #on"titutia, legile organice, legi "i
acte normative, diferite regulamente. Elaborarea lor este in principiu monopolul statului ca
expresie a suveranitati sale.
6# Su)eranitatea de stat#
o /uveranitatea. /tatul este organizatia principala a societatii. *ntre stat si alte organizatii ca si
intre el si cetateni, se stabilesc anumite relatii caracterizate prin faptul ca in cadrul lor statul
apare ca o organizatie a puterii politice.
o *n continutul notiunii de suveranitate distingem:
o "uprematia
o independenta puterii de "tat+
!=# F$RMA DE +UVERNAMANT A STATU%UI
Suprematia e"te o caracteri"tica a
puterii de "tat care "e refera la
latura interna+
Exprima faptul ca puterea de stat
este superioara oricarei alte puteri
interioare din stat. Ea se vadeste prin
calitatea de a emite acte generale
obligatorii in societate.
/uprematia puterii de stat se
exprima, prin dreptul exclusiv de a
decide asupra populatiei care
locuieste pe teritoriul sau.
/uprematia se manifesta in
suveranitatea asupra teritoriului sau
integritatea teritoriului si
inviolabilitatea frontierelor.
Independenta , e"te al doilea a"pect al categoriei univoce
a "uveranitati+
/uprematia puterii de stat presupune in mod necesar
neatarnarea fata de puterea altor state. *n relatiile
internationale statul duce politica pe care singur si4o
stabileste.
*ndependenta nu trebuie inteleasa nici ea in mod
absolutizant, ci in cadru unor relatii internationale. -ealizarea
independentei depline si reale se asigura prin independenta
politica si economica.
Suveranitatea "i independenta "unt doua notiuni
in"epara%ile care "e pre"upun reciproc "i "e
interconditioneaza+
/uveranitatea este acea calitate a puterii de a fi suprema si
independenta, in virtutea careia statul are dreptul sa rezolve
singur dupa propria sa apreciere problemele sale interne si
externe si de a indeplini functiile sale fara a incalca drepturile
corespunzatoare ale altor state sau principiile si normele
dreptului international.
/uveranitatea nationala se exprima in dreptul natiunilor la
autodeterminare, concept care devine un principiu al dreptului
international.
15
F&rma de 'u)ernamint ; M&dul de &r'ani*are a puterii supreme de stat" c&mpetenta &r'anel&r
supreme ale puterii de stat" caracterul aut&ritatii pe care ele & e2ercita asupra p&pulatiei
ea mai generala clasificare a statelor este in m&nar0ii si repulici#
o M&nar0ia este forma de gu&ernamant in care seful statului este sta(ilit pe cale succesorala.
Monarhia poate fi de tip0
o nelimitata 2 cand monarhul are puteri nelimitate si este cazul despotilor sau a monarhiilor
feudale si
o limitata 5 cand alaturi de monarhi e6ista si alte organe ale puteri de stat. -semenea monarhii
limitate sunt 0
o monarhia reprezentati&a pe stari 5in feudalism
o monarhia constitutionala 5 in societatea moderna.
o Repulica este o alta forma de gu&eramant in care puterea sMuprema apartine unui organ ales pe
un timp limitat.
7ligi(ilitatea sefului statului este caracteristica esentiala care deose(este forma de gu&ernamint
repu(licana de monarhie
#e constata ca in statele de tip antic si feudal le sunt proprii formele de gu&ernamant de tip monarhic iar in
statele moderne cele de tip repu(licane.
!?# F$RMA DE STRUCTURA A STATU%UI
F&rma de structura a statului se re(era la (aptul daca a)em de9a (ace cu & sin'ura entitate statala" sau
cu & 'rupare intr9un stat a mai mult&r entitati statale" precum si la &r'ani*area terit&riala a puteri de
stat" la relatiile recipr&ce intre c&mp&nentele statului si ale (iecaruia dintre ele cu statul in intre'ul
sau
F&rmele structurii de stat:
o Statul simplu sau unitar : care presupune e6istenta unei singure entitati statale si a unui singur
rand de organe legislati&e.
o State c&mpuse .c&mple2e/ : pe acelasi teritoriu e6ista mai multe entitati statale. 76ercitarea puterii
este impartita intre organele supreme ale puterii. ele mai cunoscute sunt (ederatia si
c&n(ederatia#
o ,rin federatie se intelege statul unional
o ,rin confederatie se intelege uniunea statelor.
'orma federativa presupune transferul celor mai importante atributii asupra
organelor intregii federatii, existenta a cel putin doua organe ale puterii de stat.:
dubla legislatie si anume legislatia intregii federatii si legislatia fiecarei formatiuni
statale, doua cetatenii.
#onfederatia ca forma de structura este o unitate de state fara o coeziune atat de
stransa , fiecare pastrandu4si suveranitatea integrala. *n cadrul confederatiei relatiile
intre statele componente, sunt mai slabe decat in statele federale. Confederatia nu
are organe proprii supreme.
o Forme ale uniunii comple6e sunt si uniunea pers&nala si uniunea reala de date#
o =niunea personala este rezultatul unei intelegeri intre doua state constand in
desemnarea unui sef de stat comun.
o =niunea reala de date este o uniune mai stransa intre doua state2 legate nu numai
prin persoana aceluias sef2 ci si prin e6istenta unor institutii comune.
o ;storia cunoaste si alte forme de structuri comple6e < )asalitatea" pr&tect&ratul" uniunea
dintre metr&p&le si terit&rii de peste mari .c&l&nii/#
,e linga impartirea statelor in simple si compuse2 forma structurii de stat are si o alta latura si anume
impartirea administrati)9terit&riala a statului" pr&lema rap&rtului &r'anel&r l&cale ale puterii cu
&r'anele centrale# 'rganizarea administrati&5teritoriala a statelor nu este o simpla impartire geografica2 ea
se realizeaza cu scopul e6ercitarii cat mai (une a puterii de stat.
,@# RE+IMU% P$%ITIC A% STATU%UI# C$NCEPTU% DEM$CRATIEI
16
Re'imul p&litic al statului este acea latura a (&rmei de stat prin care se de(ineste sistemul met&del&r
si principiil&r de in(aptuire a puterii de stat#
' clasificare generala a regimurilor politice este acea in 0
o Re'imuri aut&cratice
o Re'imuri dem&cratice#
Re'imul aut&cratic se concretizeaza prin ine6istenta atat a conditiilor !uridice formale cat si a
conditiilor reale pentru manifestarea &ointei poporului.
-semenea regimuri politice au e6istat in satele antice si feudale si de asemeni in unele state
moderne.
-stfel in 'rientul antic domnea despotismul oriental2 in statele grecesti si la .oma2 dictatori si tiranii.
;n epoca moderna sunt cunoscute ca fasciste2 profasciste si comuniste.
Re'imul p&litic dem&cratic presupune e6istenta unor conditii care sa faca posi(ila participarea
maselor de cetateni la &iata politica2 influenta politici interne si e6terne a statului2 e6ercitarea unui
control asupra modului in care organele de stat indeplinesc &ointa lor.
7le se impart in doua criterii0 dem&cratii directe si indirecte#
o ;n democratiile directe poporul e6ercita nemi!locit puterea in stat.
o ;n democratiile indirecte conducerea de stat se realizeaza prin reprezentanti prin organele
alese. ,entru o a(ordare stiintifica a conceptului democratiei este necesar sa e&identiem trei
laturi0
1. ;n interesul cui se e6ercita puterea de stat1
4 al poporului sau al unui grup social 4
2. are este m&dul de e2ercitare a puteri de stat1
4 cum se realizeaza conducerea de stat a societatii, in ce masura masele
participa la conducerea societatii 4
3. are este c&nditia cetateanului in stat si societate1
4 ce statut politico #uridic, drepturi si libertati ii sunt garantate +
,!# TE-NICA 7URIDICA
Te0nica 1uridica repre*inta ansamlul sau t&talitatea pr&cedeel&r si met&del&r (&l&site intr9un sBstem
de drept" cu sc&pul ela&rarii actel&r n&rmati)e si aplicarii acest&ra in )iata
C&relatia te0nicii 1uridice cu stiinta 1uridica
/5a a!uns la o delimitare intre cele doua prin conceptul 3dat4 si 3construit4. 3Datul4 este realitatea
e6istenta2 faptul o(iecti& pe care stiinta cauta sa il descopere. 3onstruitul4 este rezultatul &ointei
oamenilor.
- #tiinta !uridica este reprezentata de legi o(iecti&e
- /ehnica !uridica este creatie artificiala a omului
/ehnica !uridica cuprinde reguli2 procedee2 metode in &ederea e6ecutarii operatiunilor !uridice2 adica a
acti&itatii de de ela(orareAsistematizare a dreptului.
/ehnica !uridica are sarcina de a gasi mi!loacele optime2 pentru a transpune in drept2 in norme !uridice2
&ointa de stat careia conducerea politica &rea sa5i dea forta !uridica si sa o ridice la rang de lege.
/ehnica !uridica este un concept comple62 care cuprinde:
!# te0nica ela&rarii dreptului
,# te0nica le'islati)a
3# te0nica reali*arii" aplicarii si interpretati dreptului
Te0nica ela&rarii dreptului
-ctul normati& are intotdeauna mai multe parti constructi&e menite sa5i dea forma finala. -ceasta
regula nu este o(ligatorie ci se adapteaza functie de caracterul si intinderea actului normati&.
-ctul normati& cuprinde de regula titlu" preamul si (&rma intr&ducti)a2 cand este cazul"
disp&*itii sau principii 'enerale si disp&*itii de c&ntinut" disp&*itii (inale" disp&*itii tran*it&rii#
Titlul tre(uie sa fie concis si sa e6prime precis o(iectul reglementari.
Preamulul actului n&rmati) reprezinta o succinta introducere unde se arata consideratiile
sociale2 economice politice2 a&ute in &edre la ela(orarea actului.
17
F&rma intr&ducti)a este acea parte a actului normati& unde se arata temeiul constitutional
sau !uridic legal in (aza caruia este data reglementarea respecti&a
Re'lementarea pr&priu9*isa2 in functie de &olumul reglementarilor2 se di&ide in mai multe
parti< o parte este data de 3dispozitii4 sau 3principii generale4 si o parte de 3dispozitii de
continut4 care pot fi mult mai numeroase si sa se imparta in 3su(di&iziuni4 .
Partea (inala contine2 dispozitii finale propiuzise ce se refera la data intrarii in &igoare.
;n te6tul legii pot e6ista si disp&*itii tran*it&rii. -cestea se unifica de o(icei cu dispozitiile finale2
alteori se alcatuiesc distinct.
Elementele de structura ale actel&r n&rmati)e.
7lementul structural de (aza este 3articolul4. -rticolul cuprinde mai multe aliniate2 cand
dispozitia cuprinde mai multe propozitii si contine mai multe &aria(ile. -rticolele sunt
numerotate cu cifra ara(e. 76ista si articole unice ce nu cuprind aliniate.
M&di(icarea actel&r n&rmati)e se face printr5un act normati& sau print5un act de aceeasi categorie.
and se adauga sau se modifica un act normati& astfel incat din &echiul act normati& nu mai
ramane nimic sau aproape nimic2 este (ine sa se inlocuiasca &echiul act normati&.
Stilul si lima1ul . ' cerinta elementara este claritatea actelor normati&e. 7le tre(uie sa fie
accesi(ile maselor prin precizia si termeni folositi cu sensuri de e6primare fara echi&oc.
-lta modalitate tehnica folosita pentru reglementarea !uridica este aceea a pre*umtiil&r 1uridice#
Pre*umtia 1uridica presupune ca ce&a fara a fi fost do&edit e6ista cu ade&arat. #e disting 0
o pre*umtii as&lute C ire(ra'aile
o pre*umtii relati)e C re(ra'aile#
=n alt procedeu este acela al (ictiunil&r 1uridice# ,otri&it acestui procedeu un anumit fapt este
considerat ca e6istent sau ca sta(ilit desi el nu a fost sta(ilit daca mai e6ista inca in realitate.
Te0nica sistemati*arii actel&r n&rmati)e#
#tructuira interna a dreptului cuprinde urmatoarele parti independente0 norma !uridica2 institutia
!uridica2 ramura de drept. -stfel sistematizarea actelor normati&e contine o acti&itate !uridica
importanta ce se spri!ina pe aceasta structura.
7la(orarea dreptului consta in primul rand in acti&itatea normati&a a statului.
=nitatea de (aza a sistemului actelor normati&e consta in actul normati& in di&erse forme ca0 le'e"
decret" 0&tarare" &rdin" instructie.
'rganizarea actelor normati&e se face pe &erticala in functie de organele ce le emana si pe
orizontala in functie de categoriile sau modalitatile actului normati&.
#istematizarea are drept o(iect o anumita asezare a actelor normati&e in &igoare conform unor
criterii o(iecti&e siAsau su(iecti&e. #istematizarea actelor normati&e are ca efect ela(orarea unor
colectii2 culegeri de acte normati&e a codurilor.
Formele principale ale sistematizarii0
acte normati&e incorporate
acte normati&e codificate
9In inc&rp&rare este considerata ca fiind forma simpla de sistematizare a actelor normati&e prin
care legile decretele2 hotararile de gu&ern si alte acte normati&e se grupeaza in anumite colectii
dupa institutia !uridica sau ramura de drept0 &(iciala" ne&(iciala#
9C&di(icarea este forma superioara de sistematizare a actelor normati&e si se deose(este de
sistematizarea incorporata atat dupa o(iectul sistematizari2 su(iectele sistematizarii cat si dupa forta
!uridica a rezultatului
,,# FA5E%E AP%ICARII DREPTU%UI
Aplicarea dreptului este acti)itatea practica in cursul careia &r'anele de stat in(aptuiesc pre)ederile
n&rmel&r" acti&nand ca titulari ai aut&ritatii de stat si c&nstituie & (&rma a acti)itatii statale" care se
des(as&ara in (&rme 1uridice &(iciale" stailite prin acte n&rmati)e
Fa*ele aplicari dreptului
/ermenul 3aplicarea dreptului4 este rezer&at in literatura !uridica2 acti&itatii care im(raca anumite forme
!uridice si necesita o anumita procedura.
-plicarea dreptului se caracterizeaza ca fiind acti&itatea practica prin care se realizeaza pre&ederile normei
!uridice.
-plicarea dreptului constituie o forma a acti&itatii statale care se desfasoara in forme !uridice oficiale2 sta(ilite
prin acte normati&e.
Fiecare act a(lat pe & anumita scara ierar0ica se c&mp&rta (ata de un act superi&r ca un act de
aplicare" iar (ata de un act in(eri&r" ca un act n&rmati)#
18
Distinctia dintre un act de aplicare al dreptului si un act n&rmati) poate fi formulata prin urmatoarele
aspecte0
a. -ctele de aplicare a organelor de stat constituie mi!loace !uridice de infaptuire a pre&ederilor
actelor normati&e2 de concretizare la cazuri indi&iduale.
(. -ctele de aplicare sunt temeiul legal !uridic al aparitiei2 modificarii sau stingerii de raporturi
!uridice2 in timp ce pu(licarea unor acte normati&e nu creeaza de regula automat raporturi
!uridice.
c. 7ste diferita actiunea in timp a actelor de aplicare fata de cea a actelor normati&e. -ctiunea
actelor normati&e incepe odata cu pu(licarea lor in anumite pu(licatii oficiale iar in cazul actelor
de aplicare actiunea lor in timp coincide cu ela(orarea lor si comunicarea partilor direct
interesate.
d. omportarea celor doua categorii de acte scoate in e&identa faptul ca fiecare dintre ele au
principii care stau la (aza controlului legalitatii lor .
Clasi(icarea actel&r de aplicare:
Dupa ramura de drept0
o onstitutionale
o i&ile
o ,enale
o -dministrati&e
Dupa structura n&rmei:
o acte de aplicare a dispozitiei normei !uridice2
o acte de aplicare a sanctiunii normei !uridice.
Fa*ele pr&cesului de aplicare a dreptului
;. Stailirea starii de (apt este prima faza in care se intreprind cercetari pentru a cunoaste situatia
concreta a impre!urarilor cauzelor ce tre(uie sa capete solutionare !uridica. 'rganul de aplicare2
cercetand starea de fapt2 tre(uie sa cunoasca situatia reala astfel incat cauza ce este supusa
solutionarii sa fie lamurita din toate punctele de &edre. oncluziile tre(uie sa fie in perfecta
concordanta cu realitatea concreta. ' deose(ita importanta o constituie strangerea de pro(e pe (aza
de documente2 declaratii ale martorilor si alte materiale.
;;. Ale'erea n&rmei de drept denumita si 3critica4. Determinarea normei la care se refera situatia si
asigurarea unei corecte calificari !uridice2 in temeiul actului de aplicare. *egalitatea normei !uridice
corespondenta ei fata de actele normati&e superioare este o sarcina de rezol&at de catre organul de
stat.
;;;. Implementarea n&rmel&r 1uridice constituie o acti&itate la care organul de aplicare recurge pentru a
sta(ili intelesul ade&arat si deplin al normei !uridice.
;8. Ela&rarea actului de aplicare constituie faza finala a procesului de aplicare2 constand in ela(orarea
deciziei !uridice2 care &a atrage dupa sine sta(ilirea modificarea sau stingerea unor raporturi !uridice.
,3# F$RME%E .FE%URI%E/ DE INTERPRETARE A N$RME%$R 7URIDICE
Interpretarea dreptului c&nstituie & acti)itate la care participa di(erite suiecte" a)and (iecare un r&l
de&seit" s&lutiile de interpretare la care se a1un'e nea)and aceeasI imp&rtanta si (&rta 1uridica
lasificarea formelor de interpretare0
a# interpretarea &(iciala
# interpretarea ne&(iciala
Interpretarea &(iciala (sau o(ligatorie)2 pro&ine de la un organ de stat competent2 si se su(di&ide in 0
1. Interpretarea 'enerala ce se caracterizeaza prin faptul ca este data in forma unui act normati&.
atunci cand o dispozitie sau un act normati& apare neclara sau confuza2 iar interpretarea se face de
catre organul emitent al actului normati&2 interpretarea se numeste autentica.
-ctul de interpretare are caracter o(ligatoriu pentru toti cetatenii
2. Interpretarea cau*ala 5denumita si cauzala sau !udiciara : este acea forma interpretarii oficiale
care este facuta de organele de aplicare a dreptului cu prile!ul solutionarii unei cauze concrete.
-re caracter de o(ligati&itate numai pentru acea cauza.
$eosebirea esentiala intre cele doua interpretari este ca in cadrul primei forme (generale)
interpretarea capata valoare de sine statatoare si este facuta cu scopul de a lamuri sensul
unei norme nefiind conditionata de necesitatea solutionarii concomitente a unei cauze
19
concrete pe cind, in cazul interpretarii cauzale, dimpotriva, interpretarea este doar un mi#loc
de solutionare a unei cauze concrete.
Interpretarea ne&(iciala poarta si denumirea de interpretarea facultati&a sau stiintifica sau doctrinara2 in
functie de faptul daca se au in &edere natura sau su(iectele interpretarii.
,resupune lamurirea sensului normei ce urmeaza a fi aplicata.
Nu face parte din procesul de aplicare a dreptului dar poate ser&i si a!uta acest proces.
,4#MET$D$%$+IA DE INTERPRETARE A N$RME%$R 7URIDICE
Te0nica interpretarii dreptului ; MET$D$%$+IA INTERPRETARII de&arece pr&cedeele utili*ate au
semni(icatia un&r met&de
-u caracter general aplica(il intregului sistem de drept2 patru met&de te0nice de interpretare:
1. Interpretarea 'ramaticala" consta in folosirea procedeelor de analiza morfologica si sintactica a
te6telor normati&elor.
;ntelesul unor termeni si e6presii in formularea te6tului normei de drept poate fi identificat cu cel din
lim(a!ul o(isnuit sau poate a&ea un sens specific !uridic.
=neori legiuitorul2 pentru a asigura intelegerea corecta si uniforma a unor termeni folositi2 recurge la
e6plicarea acestor termeni.
2. Interpretarea sistematica consta in lamurirea unor norme !uridice2 a te6tului normati&2 prin
coro(orarea acestei norme sau acestui te6t cu alte dispozitii normati&e apartinand aceleiasi institutii
!uridice sau ramuri de drept.
3. Interpretarea ist&rica consta in sta(ilirea sensului ade&arat si deplin al normelor !uridice2
recurgandu5se la cercetarea conditiilor istorice si social5politice ce au determinat adoptarea actului
normati&
4. Interpretarea l&'ica constituie procedeul care se (azeaza pe analiza te6tului actului normati& prin
adoptarea legilor logicii formale.
Metoda logica poate fi separata de celelalte metode sau procedee tehnice2 deoarece orice lamurire
a sensului normei !uridice se spri!ina pe utilizarea rationamentelor si !udecatilor logice.
-rgumente frec&ent utilizate in interpretarea logica0
A fortiori
er a contrario
Ad absurdum
,6#ANA%$+IA
Institutia anal&'iei &(era p&siilitatea &r'anului de aplicare a dreptului ca" dupa c&nstatarea starii de
(apt si a ade)arului &iecti) sa 'aseasca & s&lutie 1uridica a spetei c0iar daca nu se 'asesc n&rme
care sa se re(ere la cau*a data
#e recurge astfel la doua forme de analogie0
1. Anal&'ia le'ii este procedeul la care se recurge atunci cand se constata lipsa normei !uridice2 in cazul
ce urmeaza a fi solutionat. #e cauta norme de drept care se refera la cazuri asemanatoare si se
incearca aplicarea lor la cazul dat.
;n dreptul nostru procedeul analogiei legii nu are2 in principiu2 aplicare2 deoarece legislatia nu are lacune.
/otusi2 in temeiul art 3 od i&il2 !udecatorul nu poate refuza !udecarea cauzei aduse in fata lui pe
moti&ul ca legea nu o pre&ede sau ca este intunecata sau neindestulatoare.
erintele legalitatii impun rezol&area cauzelor supuse reglementarii !uridice numai pe (aza normelor
!uridice.
2. Anal&'ia dreptului constituie o alta forma a analogiei2 la care se recurge atunci cand in solutionarea
unei cauze lipseste norma !uridica si nici nu se pot gasi norme sau te6te !uridice care sa reglementeze
cauze asemanatoare.
'rganul de aplicare &a asigura solutionarea !uridica a cauzei date recurgind la principiile generale ale
dreptului
20