Investitiile si Cresterea Economica Sustenabila

Competitivitate determinanti ai cresterii economica Prof.dr. Daniela Borisov, email: daniela.hincu@man.ase.ro Dept. Management, sala 1512, ASE din Bucuresti

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

Cuprins
Abordare conceptuala - competitivitate Programele sectoriale Romania, POSCCE Tema de discutie BM 3 I Evaluarea KAM 2012
Studiu de caz productivitatea muncii in Romania

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

Definitie - concepte
Competitivitatea
se definete ca acel set de instituii, politici i factori care determin nivelul prezent de productivitate al unei tri. - Este capacitatea unei firme, companii regiuni sau economii nationale de a isi pastra sau ameliora pozitia in raport cu concurenta altor entitati comparabile; este cel mai des vazuta din perspectiva unei natiuni si este asociata concurentei internationale => capacitatea unei natiuni de a produce bunuri si servicii care fac fata testului concurentei pe pietele internationale si de a spori simultan si in mod durabil nivelul de trai al populatiei - determin att nivelul de bunstare al unei economii la un moment dat, ct i potenialul de cretere a acesteia in viitor. Literatura i practica economic au evideniat faptul c dezvoltarea unei economii bazate pe cunoatere reprezint unul dintre factorii cheie ai creterii competitivitii unei economii. -

In timp dezvoltarea conceptului

Economitii clasici au identificat patru factori de producie: pmntul, capitalul, resursele naturale i fora de munc (Adam Smith, 1776 An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations); D. Ricardo (1817) - cu formularea legii avantajului comparativ Principles of Political Economy and Taxation Economitii marxiti au subliniat impactul mediului sociopolitic asupra dezvoltrii economice (K. Marx 1867 Capital: a Critique of Political Economy) 11/10/2013 MEI, an II, 2013-2014 - ICES 3

In timp abordarea conceptului (cont.)

Weber, M., - a subliniat relaia ntre valori, credine religioase i performana economic a naiunilor (Ethic of Protestanism and the Spirit of Capitalism,1905) Schumpeter, J., - a relevat rolul ntreprinztorului n asigurarea competitivitii (Capitalism, Socialism and Democracy, 1942) Sloan, A., i Drucker, P. au elaborat pe tema recunoaterii managementului ca factor cheie de determinare a competitivitii (Sloan, S. My Years at General Motors 1963; Drucker, P., The Age of Discontinuity 1969); R. Solow (laureat Nobel ptr. economie 1987) a subliniat importana educaiei, a inovrii tehnologice i a elementelor de know-how studiind economia american pe deceniile urmtoare celui de al doilea rzboi mondial (Solow, R., Technical Change and the Aggregate Production Function, 1957); Romer, P., Negroponte, N., - pentru definirea cunotinelor ca factor de competitivitate (Negroponte, N.,Being Digital - 1995) Porter, M., - a integrat aceste idei ntr-o manier sistematic - construind Diamantul de competitivitate (Porter, M., The Competitive Advantage of Nations 1990)

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

Competitivitatea - masurare
Competitivitate = productivitate, inteleas c valoarea realizat pe baza unei uniti de factor de producie[1]. In accepiunea Uniunii Europene, competitivitatea inseamn, cumulativ, productivitate i avantaj comparativ pe plan international. Productivitatea subsumeaz, in fapt, elementele intrinseci avantajului comparativ, ins include o gam mai larg de factori. In viziune comunitara, competitivitatea este determinata de creterea productivitii.

Competitivitatea se creeaz la nivel microeconomic. Prosperitatea sustenabil este creata de ctre firme. In consecin, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental. Factorii care determin nivelul productivittii sunt multipli; critici cei care se refer la stimularea investiiilor, nivelul concurenial i capacitatea de a inova.
[1] Diverse alte accepiuni nivel redus al costului fortei de munca, fiscalitate sczut, deprecierea monedei nationale, exporturi crescute sau resurse naturale abundente sunt, fie rezultante ale unei competitivitti crescute, fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltrii competitive, fr a fi factori sau nici mcar conditii necesare. Unele reprezint, chiar, elemente putin dezirabile din punct de vedere competitiv.

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

Competitivitate - productivitate
Cuantificarea obiectivului POS de competitivitate se poate realiza n termeni de cretere a productivittii muncii, calculat ca evoluie a PIB pe persoan ocupat. Cresterea productivitatii muncii pe persoana ocupata poate fi aproximata si ca: % productivitatea muncii= %GDP real - %populatie ocupata unde : % reprezinta cresterea procentuala Creterea productivitii muncii pe persoan ocupat poate fi descompus teoretic in contribuia a doi factori: contribuia creterii capitalului pe persoan ocupat i cea a modificrii rezidualului Solow, numit i productivitatea total a factorilor. Productivitatea total a factorilor suprinde contribuia altor factori dect capitalul i fora de munc la creterea PIB-ului pe persoan ocupat. Creterea PIB pe persoan ocupat este un indicator larg folosit n practica internaional.

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

Diamantul competitiv - Michael E. Porter

- include patru factori principali, influentati in ansamblul lor de actiunea guvernamentala - aspectele privind factorii de productie; aspecte privind cererea; industrii conexe sau complementare; strategia, structura i concurenta intre firme. Factorii de producie: avantajul competitiv se construiete nu pe factorii mosteniti, ci pe cei creati prin investitii consistente si care sunt specializati. Cererea interna: caracteristicile cererii interne au un efect foarte semnificativ asupra strategiei firmelor nationale, prin gusturi, sofisticare, demensiune si, in consecinta, prin presiunea indusa asupra costurilor, a inovatiei si a calitatii. Industrii conexe sau complementare: o conditie a succesului intr-un domeniu o reprezinta existenta unor industrii conexe competitive la nivel international; un domeniu nu poate excela izolat de restul retelei economice pe care se sprijina performana sa de ansamblu; Strategia, structura si concurenta intre firme: diferitele metode de management, orizontul de performanta investitionala, dimensiunile firmelor, tipul de pozitionare pe piata sunt elemente care pot sustine sau nu o prezenta competitiva in diverse industrii sau segmente de piata.

Toate cele patru elemente trebuie privite in strns interdependent, avantajul competitiv bazndu-se pe diamant ca sistem, nu ca elemente disparate. Competitivitatea intregului sistem este afectata de orice veriga slaba intre elementele diamantului. Dupa aceast logic este construit si argumentul referitor la cluster-ele economice. Existena unui diamant competitiv duce la crearea unui cluster competitiv international, mai degrab dect a unui succes sustenabil izolat.
11/10/2013 MEI, an II, 2013-2014 - ICES 7

Fazele dezvoltrii competitive

economia bazat pe factori: avantajul competitiv const in costul redus al factorilor de productie; companiile au un rol redus in realizarea valorii adaugate si se bazeaza pe forta de munca ieftina; tehnologia este asimilata prin importuri si investitii straine directe; economia bazat pe investitii: avantajul competitiv consta in capacitatea de a produce bunuri si servicii de calitate, prin metode eficiente, dar cu salarii mai reduse; diamantul national sustine deja investitii majore in infrastructura si modernizarea proceselor tehnologice; tehnologia este asimilata prin licentiere, joint ventures, investitii straine si creatie proprie; economia bazat pe inovare: avantajul competitiv consta in crearea de bunuri si servicii inovative pe plan international; strategiile competitive ale companiilor sunt globale, iar diamantul national este competitiv in toate domeniile.

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

Romania Program Operational Sectorial (POS) Cresterea Competitivitatii Economice

Economia Romniei are un nivel de competitivitate mult sub media UE-15, avnd de recuperat decalaje semnificative in ceea ce privete societatea bazata pe cunoatere.

Obiectivul general al POS CCE este cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti si reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul UE. Tinta este o crestere medie anuala a PIB pe angajat de cca. 5,5 %. Aceasta va permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din productivitatea medie a UE pana in anul 2015.
Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv din Romania Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor Cresterea capacitatii de cercetare si dezvoltare (C&D) si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si sectorul productiv Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public (administratie) si cel privat (cetateni, intreprinderi) Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, promovarea surselor regenerabile de energie Promovarea potentialului turismului romanesc

Obiective specifice:
Creterea contribuiei IMM la PIB cu 20% in 2015. Creterea valorii cheltuielilor totale de C-D (GERD) pn la 3% din PIB n 2015. Creterea penetrrii serviciilor de Internet (ntreprinderi/ populaie) de la 52% / 19% in 2004 la 70%/ 55% in 2015. Reducerea intensitii energetice primare cu 40 % pn in anul 2015, comparativ cu 2001. 11/10/2013 MEI, an II, 2013-2014 - ICES 9

Axele prioritare si obiectivele acestora

1: Un sistem inovativ de productie a) Eficientizarea echipamentelor de productie, bazata pe extinderea si modernizarea lor, innoirea proceselor de productie si sprijinirea adoptarii standardelor internationale care conduc la diversificarea gamei de produse. b) Imbunatatirea serviciilor de consultanta specializate si sprijinirea internationalizarii in scopul cresterii cotei de piata. c) Realizarea unui mediu favorabil pentru intreprinzatori prin asigurarea accesului la finantare, crearea unor instrumente financiare inovative, facilitarea accesului la infrastructura si servicii pentru afaceri. 2: Cercetare, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate a) Sprijinirea modernizarii si dezvoltarii capacitatii si infrastructurii de CDI, dezvoltarea calitatii si a gamei de produse si servicii inovative, stimularea cererii potentiale de inovare din partea sectorului productiv. 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru sectoarele privat si public a) Imbunatatirea infrastructurii TIC, in special in zonele de esec ale pietei; b) Promovarea introducerii unui sistem inovativ de productie in administratie si sectorul public; c) Dezvoltarea pietei pentru o noua generatie de produse si servicii de conectare, sprijin pentru infiintarea de portaluri, construirea sistemelor integrate de informatii pentru dezvoltarea GIS bazate pe interoperabilitate si dezvoltarea serviciilor e-Business. 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic a) Cresterea eficientei energetice; b) Cresterea utilizarii resurselor energetice regenerabile; c) Reducerea impactului sectorului energetic asupra mediului.
5: Romania, destinatie atractiva pentru turism si afaceri - a) Imbunatatirea imaginii Romaniei ca destinatie turistica in scopul cresterii atractivitatii nu numai pentru turisti dar si pentru afaceri si crearea unui sistem integrat pentru oferta romaneasca de turism. 6: Asistenta tehnica - a) Asigurarea sprijinului pentru procesul de implementare a programului si utilizare efectiva a resurselor financiare comunitare si a cofinantarii nationale. Fiecare axa prioritara contine domenii majore de interventie, care la randul lor se bazeaza pe operatiuni care permit indeplinirea obiectivelor axei prioritare respective.

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

10

Prioritatea I
Creterea competitivitatii prin imbunttirea accesului pe piaa al intreprinderilor, in special al celor mici i mijlocii Sustinerea investitiilor productive si pregatirea intreprinderilor romanesti pentru concurenta pe piata interna europeana Dezvoltarea accesului la finanare al ntreprinderilor, n special al IMM Dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a serviciilor de consultanta pentru afaceri Cresterea accesului pe piete externe si sprijinirea eforturilor de internationalizare ale intreprinderilor, in special ale IMM Promovarea potentialului turistic romanesc - factor de imbunatatire a imaginii Romaniei ca destinatie turistica si de antrenare a cresterii competitivitatii economice

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

11

PRIORITATEA I: Cresterea competitivitatii prin imbunatatirea accesului pe piata al intreprinderilor, in special al celor mici si mijlocii
Intreprinderile sunt motorul cresterii economice si de performanta lor depinde competitivitatea intregii economii. Cresterea investitiilor productive si imbunatatirea accesului pe piata, pe baza principiilor dezvoltarii durabile, reprezinta conditiile esentiale pentru functionarea competitiva a economiei romanesti in cadrul UE. -Necesitatea imperativa ca intreprinderile romanesti sa fie pregatite pentru a face fata presiunilor concurentiale din cadrul Pietei Unice europene. Concurenta pietei interne va fi benefica inteprinderilor autohtone doar in masura in care ele vor reusi sa fructifice avantajul dat de libera circulatie a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalului. Accesul la piata devine astfel o conditie sine qua non a succesului competitiv.
In procesul de stabilire a prioritatilor, au fost trecute n revista strategiile similare de competitivitate din majoritatea tarilor noi membre ale UE, i s-a constatat ca nu exista o abordare metodologica unitara. Toti indicatorii au fost selectati astfel incat sa fie finantabili prin fondurile structurale. Dupa obtinerea datelor pentru fiecare indicator, pentru toate tarile UE si pentru Romania, a fost calculata media UE25. Apoi au fost scalati indicatorii hard, pentru comparabilitate, pe acelasi tip de scala folosit pentru indicatorii soft (de la 1-minim la 7maxim). La scalare, s-a folosit formula: indicator scalat = 6*(valoarea originala minim)/(maxim minim) + 1. Minimul i maximul au inclus datele pentru Romnia. Pasul urmator a constat in calcularea decalajelor ntre valorile atribuite Romaniei si cele ale mediei UE-25. 11/10/2013 MEI, an II, 2013-2014 - ICES 12

Prioritatea II
Dezvoltarea economiei bazate pe cunoatere, prin promovarea cercetarii i inovrii i accelerarea dezvoltarii societatii informationale Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in domeniul inovarii si marketingului Stimularea investitiilor in infrastructura CDI Consolidarea cooperarii in domeniul cercetarii intre universitati, institutii de cercetare si industrie Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (eGuvernare, e-Educatie si e-Sanatate) Promovarea e-business

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

13

PRIORITATEA II: Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale
sprijinirea CDI si a societatii informationale nu reprezinta doar un deziderat ci si o conditie sine-qua-non pentru dezvoltarea Romaniei in conditiile concurentiale impuse de procesul de globalizare cu toate ca obiectivele stabilite la Lisabona in 2000 s-au dovedit a fi prea ambitioase chiar pentru tarile dezvoltate ale UE.La nivelul tarilor OECD s-a constatat ca domeniul TIC contribuie semnificativ la cresterea economica, atat prin industria conexa cat si prin ramurile care utilizeaza tehnologia informatiilor. Desi Romania a micsorat in ultimii ani decalajele privind implementarea societatii informationale prin dezvoltarea industriei TIC, a infrastructurii (hardware, software, miloace de comunicatii) si a aplicatiilor si serviciilor specifice, penetrarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor are un nivel destul de redus.

Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in domeniul inovarii si marketingului - Indicatori de decalaj: Vanzarea de produse noi la nivelul firmei, dar nu si la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj -4,2) Capacitatea de inovare (decalaj de 1,0) Vanzarea de produse noi la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj de 2,1) Existenta serviciilor de cercetare si de pregatire profesionala specifica (decalaj de -0,9) Indicator compozit - Capacitatea de diseminare si exploatare a inovatiilor[1] (decalaj de 1,8)
[1] acest indicator compozit este obtinut ca medie a celor 4 indicatori: EPO (UE) aplicatii patentate (per 1 mil/loc) (decalaj: -2,6), USPTO (USA) aplicatii patentate (per 1 mil/loc) (decalaj: -1,9), nivelul de utilizare al propriilor marci patentate (decalaj 1,2), protejarea proprietatii intelectuale (decalaj:-1,5).

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

14

Tema de discutie: Banca Mondial a pus punctul pe 3 "i": INOVARE, INCLUZIUNE I INTEGRARE Afacerile de tranziie din Romnia, caracterizate prin "nvare i experimentare"
In perioada de tranziie, mediul de afaceri din Romnia a fost orientat ctre experimentare i nvare, iar elementele ce au impulsionat competitivitatea au fost reprezentate de intrrile i ieirile de firme de pe pia, potrivit unui studiu eliberat de Banca M ondial (BM). Sursa: Curierul National, Anul 13, nr. 5203. Joi, 03 Iulie 2008

Oficialii BM au dat publicitii, la data de 2 iunie 2008, un studiu intitulat "Inovare, incluziune i integrare: De la tranziie la convergen n Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic", ce include concluziile Bncii Mondiale referitoare la perioada de tranziie a rilor din Europa de Est i fostul bloc sovietic, precum i sugestii legate de msurile ce vor trebui s fie luate de aceste state odat cu finalizarea procesului de tranziie. Printre concluziile la care au ajuns analitii BM se numr creterea productivitii, considerat ca fiind singura cale viabil ctre o prosperitate de durat, existena "n aspecte fundamentale ale mediului de afaceri precum concurena i finanarea, care determin comportamentul firmelor" a unui proces de maturizare i convergen n direcia celor existente n economiile de pia dezvoltate din Europa Occidental, precum i creterea slab a ocuprii pretutindeni, reflectnd interaciunea dintre creterea numrului de locuri de munc n noile firme private care au putut ocupa nie de pia inexistente n economia centralizat planificat, i reducerea acestuia n ntreprinderile de stat i privatizate. O alt idee final la care a ajuns Banca Mondial susine faptul c "rile din Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic se confrunt acum cu o a treia tranziie - mbtrnirea populaiei lor, care va ncetini ritmul creterii economice dac numrul participanilor la fora de munc nu se va mri, dac resursele nu vor fi mai eficient utilizate i dac sistemele de pensii i sntate nu vor fi reformate pentru a nu deveni surse de acute presiuni fiscale".
11/10/2013 MEI, an II, 2013-2014 - ICES 15

Tema de discutie: Afacerile de tranziie din Romnia, caracterizate prin "nvare i experimentare (cont.)
Analitii Bncii Mondiale au sesizat "productivitatea sczut a firmelor nou intrate pe pia n Ungaria i Romnia, comparativ cu cele deja existente". Mai mult dect att, aceasta este urmat de "o inversare a situaiei n circa doi ani de la nceperea activitii", fapt ce "poate semnala un mediu de afaceri orientat ctre nvare i experimentare. In cazul Romniei, datele incluse n raportul BM arat c n primul an de la nceperea activitii firmele aveau o pierdere de productivitate de peste 30%, pentru ca n doi ani de la intrarea pe pia s obin un ctig de circa 20%. Conform statisticilor, profitul se meninea relativ constant nc doi ani, pentru ca ulterior, la apte ani de la intrarea pe pia, companiile s aib un ctig de productivitate cu puin peste 10%. Rata de supravieuire a noilor afaceri depea 80% pentru primii doi ani, pentru a ajunge la circa 70% n primii patru ani de la intrarea pe piaa din Romnia a unei firme. Acelai raport arat c firmele cu "via" de 7 ani aveau cota de supravieuire de doar aproximativ 60% (raportul "Inovaie, incluziune i inovare" vizeaz perioada 1993-2005). Firmele au fost forate s gseasc metode de supravieuire. n sprijinul ideilor menionate anterior, studiul efectuat de Banca Mondial, "Inovare, incluziune i integrare: De la tranziie la convergen n Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic", subliniaz faptul c "n Romnia i Ucraina, ratele de supravieuire pentru primii patru ani erau relativ asemntoare, de circa 70%. Nou intraii erau cu aproximativ 30% mai puin productivi n Romnia, comparativ cu firmele existente, n timp ce n Ucraina erau cu 30% mai productivi". Raportul BM arat c n timpul procesului de tranziie de la o economie centralizat la una de pia, companiile au fost forate s gseasc diverse metode noi de a rezista pe pia. n cazul celor ce nu au reuit s se adapteze n perioada menionat au ieit de pe pia, pe cnd firmele care au continuat activitatea au identificat noi metode de supravieuire, un exemplu elocvent fiind realocarea resurselor. Astfel, ideea c intrrile i ieirile de pe pia au contribuit, n statele din regiune, la creterea competitivitii mediului de afaceri devine perfect valabil. 11/10/2013 MEI, an II, 2013-2014 - ICES 16

Tema de discutie: Afacerile de tranziie din Romnia, caracterizate prin "nvare i experimentare (cont.)
Intrrile i ieirile de firme au sporit productivitatea i au creat locuri de munc n ara noastr, aceste ieiri i intrri de firme au avut un aport de peste 15% la sporirea productivitii, numai n intervalul 1992-1997. ns n cazul n care considerm perioada 2000-2005, ctigul de productivitate generat de micrile firmelor a fost mai sczut, pstrndu-se cu toate acestea peste procentul 10%. Acest fenomen al intrrilor i al ieirilor de firme a avut i un alt aport, anume crearea de locuri de munc. Astfel, la nceputul perioadei de tranziie, contribuia acestora a fost de 70-90% n Ungaria i Romnia, 60-80% n Slovenia i Ucraina, pe cnd n Rusia a atins doar procentul de 50-70%. Cu toate acestea, dup trecerea unei perioade mai ndelungate de timp, ponderea a sczut la 20-25% n Ungaria, Romnia i Slovenia. Astfel, este perfect vizibil c firmele care au gsit soluiile necesare pentru supravieuire i i-au continuat activitatea au nfiinat cea mai mare parte a locurilor de munc.

Problema demografic n ceea ce privete evoluia populaiei, Banca Mondial prognozeaz o scdere de peste 10% pn n 2025, comparativ cu anul 2000. Cele mai accentuate scderi ale populaiei ar urma s se nregistreze n Ucraina, Bulgaria i Georgia. Mai mult, Pradeep Mitra, economist-ef pentru Regiunea Europa i Asia Central din Banca Mondial i autor al raportului, a subliniat referitor la aceast chestiune c "provocarea pe care mbtrnirea rapid a populaiei, ntr-un mare numr de ri n tranziie din Europa Central i de SudEst, precum i n Rusia, Ucraina i Belarus, o reprezint pentru creterea economic este serioas i sistemic".

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

17

Evaluari ale societatii/economiei bazate pe cunoastere in viziunea Bancii Mondiale

Knowledge Assessment Methodology (KAM) este un instrument interactiv al Bancii Mondiale care permite evaluarea avansului catre cunoastere ale diferitelor economii si societati din 146 de state/regiuni/grupuri de tari din lume. Este utila in evaluarea factorilor probelematici si in evidentierea oportunitatilor neexplorate pe numeroase aspecte care configureaza succesul unor economii nationale in exploatarea noilor tehnologii si a cunoasterii: INTERNET si aplicatii web, telefonie mobila, creare de valoare adaugata in productie K4D - Knowledge for Development Program Programul Cunoastere pentru dezvoltare aplicarea cunoasterii, manifestata in asociere cu antreprenoriatul si inovarea, C&D, proiectarea de noi produse reprezinta factori cheie de crestere economica intr-o lume tot mai globalizata. Totusi, deoarece in statele in dezvoltare aceste resurse nu isi ating potentialul de valorificare, trebuie incurajate transferurile si fluxurile de cunoastere intre diferite antitati si incurajate mecanismele de colaborare.
Surse: The Knowledge Economy, the KAM Methodology and World Bank Operations, Derek H. C. Chen, Carl J. Dahlman, The World Bank, Washington DC 20433, October 19, 2005 Measuring knowledge in the worlds economies, Knowledge Assessment Methodology and Knowledge Economy Index

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

18

Economia cunoasterii si performanta economica

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

19

Cunoasterea diferentiaza
Inovarea este unul dintre principalii factori care conduc la bunstare economic. n Comunicarea Comisiei Europene privind Politica Inovrii, inovarea este definit pe larg ca producerea, asimilarea sau exploatarea cu succes a noutilor n sfera economic i social. Conform legistaiei romne, inovarea este definit c activitatea orientat ctre generarea, asimilarea i valorificarea rezultatelor cercetrii-dezvoltrii n sfera economic i social.

Evaluari ale Bancii Mondale: diferitele traiectorii de dezvoltare pentru Coreea si Mexic

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

20

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

21

Raportul asupra competitivitatii in lume in viziunea Forumului Economic Mondial (WEF - World Economic Forum)

WEF Global Competitiveness Report editia 2013-2014 http://www.weforum.org/reports/globalcompetitiveness-report-2013-2014

Scorul general obtinut de Romania este de 4,13 puncte (in crestere fata de 4,07 puncte anul trecut) pe o scala de la unu la sapte. In topul celor mai competitive state din lume, Elvetia si-a pastrat pozitia de lider mondial pentru al cincilea an consecutiv (cu un scor de 5,67 de puncte), urmata de Singapore si Finlanda. Germania a urcat pe locul patru devansand SUA.

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

22

 IMD WORLD COMPETITIVENESS YEARBOOK - Anuarul competitivitatii globale 2013 http://www.imd.org/news/WorldCompetitiveness-2013.cfm

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

23

Studiu de caz - Indicatorul Productivitatea muncii

Romania nu depaseste pragul de 50% din media UE la productivitatea muncii msurat prin PIB pe persoan angajat (la paritatea puterilor de cumprare standard pentru a putea face comparaia corect, eliminnd diferenele date de nivelurile diferite ale preurilor). Sursa: EUROSTAT, code tec00116
ATTN: Gross domestic product (GDP) is a measure for the economic activity. It is defined as the value of all goods and services produced less the value of any goods or services used in their creation. GDP per person employed is intended to give an overall impression of the productivity of national economies expressed in relation to the European Union (EU27) average. If the index of a country is higher than 100, this country's level of GDP per person employed is higher than the EU average and vice versa. Basic figures are expressed in PPS, i.e. a common currency that eliminates the differences in price levels between countries allowing meaningful volume comparisons of GDP between countries. Romania - Labour productivity per person employed (Index EU-27 = 100)
60

50 43.4 40 34.6 30 23.7 20 29.4 31.3 39.7

49.2 49.5 48.5 49.4

36.1

25.7

10

0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

24

Distributia pentru Productivitatea muncii in EU 2011

169.1

Labour productivity per person employed

142.7 127.7

180.0 160.0

116.7

116.7

111.7

110.5

109.5

109.0

108.8

108.7

108.7

108.6

106.6

140.0
120.0 100.0

115.8

103.6

100.0

95.0

91.0

90.1

80.6

80.2

75.6

74.1

71.2

68.9

68.0

64.9

80.0
60.0 40.0 20.0 0.0

62.4

49.4

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

44.0

25

Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked

Labour productivity per hour worked 2010
70 60.7 60 49.9 50

48.3

46.1 45.8 44.8 44

41.7

40

40.2 39.4 39 32.5 31.4 30

30

20

21.2 20.4 19.5

16.7 15.2 13 12.3 11 10.9 9.5 8.7

10

6.9

5.3 4.5

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

26

Indicatorul - cresterea productivitatii muncii (2)

Romania a nregistrat totusi cel mai nalt ritm de crestere a productivitii din ntreaga UE intre 2000 si 2011, iar pe intervalul 2005-2012, de asemenea ridicat
Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked, index 2005 = 100, % change over previous year 150 100 100 50 0 2005 2006 2007
Romania

106.2

112

120.2

114.1

114.6

2008

2009

2010

2011

2012

EU (27 countries)

Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked, index 2005 = 100, % change over previous year
160 140 120 100 80 60 40 20 0

118.4

118.2

117.3

114.6

113.9

113.2

113.1

112.8

111.9

108.2

107.6

107.1

106.9

105.8

104.6

104.5

104.0

103.2

103.1

102.9

102.9

102.7

102.7

100.2

100.2

99.4

2010

2012

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

27

96.2

Indicator productivitatea muncii ameliorarea valorilor ptr. Romania

Calea extensiv - creterea numrului de ore lucrate, inclusiv prin scurtarea concediilor i eliminarea unor srbtori legale. Calea intensiv - creterea productivitii pe ora lucrat prin procese de producie mai performante.

Valori Eurostat 2011

11/10/2013 MEI, an II, 2013-2014 - ICES 28

Labour productivity per hour worked - Euro per hour worked (19952012)

35 28.5 28.9 29.4 29.9 30.2 30.9 31.3 31.2 30.7 31.4 31.8

32.2

30 25.3 25 Euro per hour worked 25.7 26.6

27.2

28

20

15

10 3.8 4 4.4 4.6 4.9 5.2 5.6 5.3 5.3

2.9

3.2

0
1995 1996 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Romania EU (27 countries)

11/10/2013

MEI, an II, 2013-2014 - ICES

29