Sunteți pe pagina 1din 24

LICENTA CREATIVITATEA I TRSTURA SCHIZOTIPAL DE PERSONALITATE

I Noiuni introductive despre creativitate Creativitatea este un termen introdus n !si"o#o$ie n anu# %&'() de *+tre !si"o#o$u# ameri*an ,ordon -. A##!ort%) !entru a de/ini o /orma0iune de !ersona#itate. A##!ort sus0inea /a!tu# *+ su1stratu# !si"i* a# *rea0iei nu !oate s+ /ie redus doar #a une#e dintre *ate$orii#e de mani/estare a !ersona#it+0ii !re*um a!titudini#e sau tr+s+turi#e tem!eramenta#e2 *reativitatea !resu!une mai mu#t de at3t 4i anume dis!o5i0ia $enera#+ a !ersona#it+0ii s!re nou 4i or$ani5area6sti#isti*+7 a !ro*ese#or !si"i*e ntr8un anumit /e# n *adru# sistemu#ui de !ersona#itate.A##!ort *onsidera *+ !oten0ia#u# *reativ este !re5ent #a tot0i oamenii #a un anumit nive# 4i de asemenea *+ a*esta !oate s+ /ie a*tua#i5at 4i de5vo#tat. 6Creativitatea8*urs s!iru "aret7. Nou# termen de/init de ,. A##!ort a /ost in*#us n di*0ionare#e de !si"o#o$ie a1ia du!a anu# %&9:) dar *reativitatea a /ost a1ordat+ 6mai mu#t sau mai !u0in dire*t7 4i naintea a*estui moment su1 denumiri !re*um ins!ira0ie) ta#ent) su!ra8dotare) $eniu) ima$ina0ie sau /ante5ie *reatoare. Ins!iratia se de/ineste *a /iind o stare de tensiune !si"i*a !uterni*a a *arei durata varia5a si in *ursu# *areia viitoarea id;e sau so#utie noua se *onturea5a in #inii mari. Prin*i!a#e#e atri1ute a#e ins!iratiei sunt s!ontaneitatea si vi1ratia a/e*tiva. Cer*etari#e u#terioare in !si"o#o$ie arata *a ins!iratia este) de /a!t) o eta!a a *reativitatii. Ta#entu# e o notiune *are a /ost de/inita ) din !ers!e*tiva !si"o#o$i*a) dre!t o a!titudine sau su!erioritate natura#+ !entru a /a*e un anumit #u*ru6Larousse7 iar n ma<oritatea di*0ionare#or de !si"o#o$ie) ta#entu# este *onsiderat o /orm+ s!e*ia#+ de *a!a*it+0i sau a1i#it+0i *um ar /i *a!a*itatea mu5i*a#+ *are este nn+s*ut+ sau mo4tenit+ 4i /a*e !osi1i#+ o10inerea unor re5u#tate su!erioare 6=.P. C"a!#in) %&&9) !. >?%7. Ta#entu# este v+5ut *a /iind o @a!titudine natura#+ 4i *are se mani/est+ ntr8o anumit+ dire*0ieA B. Ta#entu# este o trea!ta su!erioara de de5vo#tare a a!titudinii *are *u!rinde atat rea#i5area *u su**ess a unei a*tivitati *at si *a!a*itatea de *reatie !ro!rie) ori$ina#a .Du!a St. Zissu#es*u trasatura distin*tiva a ta#entu#ui este uriasa !utere de mun*a. Notiuni#e de Csu!radotareA si C$eniuA au /ost *onsiderate *a denumind /enomene simi#are) *are in mare masura se intre!atrund si !resu!un o in5estrare natura#a *are8i !ermite !osesoru#ui sa /a*a #u*ruri deose1ite iar @$eniu# *onstituie dis!o5i0ia sau a!titudinea natura#+ de a *rea *eva ori$ina# 4i *u totu# remar*a1i#A. In !re5ent) *reativitatea !oseda mai mu#te de/initii emise de di/eriti autori si a*easta se datorea5a in mare !arte /a!tu#ui *a momentan nu eDista standarde !entru eva#uarea noutatii si a ori$ina#u#ui ) e#emente *entra#e) *are tin de esenta *reativitatii. A#. Rosea a/irma *a este im!ro1a1i#a emiterea unei de/initii unanim re*unos*ute asu!ra *reativitatii si *a a*est #u*ru se datorea5a *om!#eDitatii deose1i#te a /enomenu#ui *reativ.
% B

Ro*o) E.) Creativitate 4i Inte#i$en0+ Emo0iona#+) Editura Po#irom) Fu*ure4ti) B::%) !.%B

=. Drever) %&&B) !. B&'


%

A*easta *om!#eDitate a dus #a a**entuarea unor dimensiuni di/erite din *adru# a*e#uiasi /enomen de *atre diversii autori *are au studiat *reativitatea si au emis de/initii asu!ra ei. O im!ortanta di/erenta de a1ordare)de asemenea) sesi5ata de A#. Rosea) este /a!tu# *a du!a unii autori@*reativitatea este a!titudinea sau *a!a*itatea de a !rodu*e *eva nou 4i de va#oareA) iar du!+ a#0ii ea *onstituie un !ro*es !rin *are se rea#i5ea5+ un !rodus A' Du!a An*a Eunteanu ) o !ersoana *reativa este *ea *are vede a*e#asi #u*ru *a toata #umea) dar se $andeste #a *eva di/erit in tim! *e a#ti autori *onsidera *reativitatea *a /iind *a!a*itatea de a ima$ina ras!unsuri #a !ro1#eme) de a e#a1ora so#utii ori$ina#e si inedite. Din inventaru# de/initii#or asu!ra *reativitatii rea#i5at de *atre Ear$aret A. Foden in anu# %&&B reiese /a!tu# *a in $enera# *reativitatea inseamna rea#i5area unei *om1inatii noi) ori$ina#e a unor idei ve*"i. A*este *om1inatii tre1uie sa ai1a) de asemenea) o anumita va#oare. O de/initie in a*easta dire*tie ne este o/erita de *atre H. =aoui *are a/irma des!re *reativitate) /a!tu# *a a*easta *onstituie o a!titudine de rea#i5are a unor ansam1#uri ori$ina#e si e/i*iente !ornind de #a e#emente !reeDistente si *onsidera *a ori*e !ersoana !oate sa /ie *reativa. 6H. =aoui) %&&:) !. G:7. Ei*"e# 4i Fernardette Hustier 6%&((7 arat+ *+ n mintea oameni#or o1i4nuiti *reativitatea este #e$at+ de eD!resia 4i *rea0ia artisti*a) de inven0ii te"no#o$i*e sau des*o!eriri#e 4tiin0i/i*e) de *omuni*area inter8uman+) edu*a0ie) de *om!ortamente#e !ersona#e 4i de mi4*+ri#e so*ia#e.Creativitatea inseamna I ada!tare) ima$ina0ie) *onstru*0ie) ori$ina#itate) evo#u0ie) #i1ertate interioar+) ta#ent #iterar si distan0are /a0+ de #u*ruri#e de<a eDistente. Psi"o#o$ii sustin *a !rin Ca /i *reativA se inte#e$e a /i *a!a1i# de a *rea *eva nou) ori$ina# si ade*vat rea#itatii. CA *rea nseamn+ I a /a*e s+ eDiste) a adu*e #a via0+) a *au5a) a $enera) a !rodu*e) a /i !rimu# *are inter!retea5+ ro#u# 4i d+ via0+ unui !ersona<) a *om!une re!ede) a 5+mis#i et*. Creativ este *e# *are se *ara*teri5ea5+ !rin ori$ina#itate 4i eD!resivitate) este ima$inativ) $enerativ) des*"i5+tor de drumuri) inventiv) inovativ et*.A 6E. Ro*o7.In vi5iunea #ui P. Po!es*u8Neveanu @*reativitatea !resu!une o dis!o5i0ie $enera#+ a !ersona#it+0ii s!re nou) o anumit+ or$ani5are 6sti#isti*+7 a !ro*ese#or !si"i*e n sistem de !ersona#itateA 6P. Po!es*u8Neveanu) %&(G) !. 9B7si *onsider+ *+ !ersona#itatea *reatoare se *ara*teri5ea5+ !rin intera*0iunea o!tim+ ntre a!titudini 4i atitudini.

II CRITERII ALE DELIMITARII CREATIVITATII: Cara*teri5area *reativitatii) *are este o /ormatiune !si"i*a deose1it de *om!#eDa) se /a*e !e 1a5a unei mu#titudini de sensuri) si anumeI !rodu*tivitate) uti#itate) e/i*ien0+) va#oare) in$enio5itate) noutate)ori$ina#itate. Ordinea enumerarii a*estor sensuri este *ea a im!ortantei #or !entru *reativitate si a masurii in *are e#e sunt !ro!rii /enomenu#ui *reatiei.Pentru o 1una inte#e$ere a *a#itati#or *reativitatii) adau$ in *ontinuare de/initii#e e#a1orate de *atre Ei"ae#a Ro*o !entru /ie*are dintre notiuni#e enumerateI

'

A#. Ro4ea) %&(%) !. %?


B

Produ*tivitatea se re/er+ #a num+ru# mare de idei) so#u0ii) #u*r+ri de s!e*ia#itate) !roduse mai mu#t sau mai !u0in materia#e. Uti#itatea !rive4te n s!e*ia# re5u#tate#e a*0iunii) *are tre1uie s+ /ie /o#ositoare) s+ *ontri1uie #a 1unu# mers a# a*tivit+0ii. E/i*ien0a are n vedere *ara*teru# e*onomi* a# !er/orman0ei) se re/er+ #a randamentu# a*0iunii) #a !er/orman0e#e *are se !ot o10ine !rin /o#osirea re5u#tate#or a*tivit+0ii *reatoare. Va#oarea !roduse#or a*tivit+0ii *reatoare tre1uie s+ !re5inte nsemn+tate din !un*t de vedere teoreti* sau !ra*ti*) s+ /ie re*unos*ut+ 4i res!e*tat+ n !#an so*ia#. In$enio5itatea !resu!une e#e$an0+ 4i deose1it+ e/i*a*itate a metode#or de re5o#vare. Ori$ina#itatea se a!re*ia5+ !rin raritatea idei#or) so#u0ii#or sau !roduse#or. De o1i*ei) sunt *onsiderate ori$ina#e re5u#tate#e *reativit+0ii *are a!ar o sin$ur+ dat+ ntr8o *o#e*tivitate) de*i sunt uni*e. Noutatea se re/er+ #a distan0a n tim! a #u*ruri#or) idei#or. EDist+ #u*ruri /oarte noi 6re*ent e#a1orate7 *are !ot s+ ai1+ un $rad redus de ori$ina#itate. 6Ei"ae#a Ro*o8 Creativitate si inte#i$enta emotiona#a..!a$7 Datorita /a!tu#ui *a noutatea si ori$ina#itatea sunt niste *a#itati de/initorii a#e *reativitatii) !si"o#o$ii au /ormu#at niste *riterii in a*est sens !entru a de#imita *u *#aritate a*tivitatea *reativa de *ea re!rodu*tivaI I.A. TaJ#or 6%&9&7a /ormu#at *riterii *on/orm *arora !er/ormanta *reatoare tre1uie sa re!re5inte o anume va#oare e*onomi*a)*u#tura#a) te"ni*a et*. ) *are sa /ie re*unos*uta so*ia#) iar !e de a#ta !arte ) re5u#tate#e sa /ie /ormu#ate *oerent si inte#i$i1i#. S. ,o##an 6%&?'7 a sta1i#it !atru ti!uri de *riterii in a!re*ierea *reativitatiiI 8 !er/ormanta re5u#tate#or a*tivitatii *reatoare se *ara*teri5ea5a !rinI e/i*ienta) uti#itate) noutate 4i ori$ina#itate2 8 8 8 .

trasaturi#e s!e*i/i*e a#e !ro*esu#ui *reativ suntI s!ontaneitatea) aso*iativitatea) /#eDi1i#itatea si *a!a*itatea *om1inatori*+2 insusiri#e !ersoanei *reative sunt in !rin*i!a# *u !rivire #a motive#e si atitudini#e *reative !oten0ia#u# *reativ6situa0ie n *are sunt eva#uate /#uiditatea) /#eDi1i#itatea) ori$ina#itatea 4i *a!a*itatea de e#a1orare !rin intermediu# unor teste s!e*i/i*e) !ersoana /iind doar *andidat+ !entru *reativitate7

H. Farron6%&?'7 a introdus un *riteriu dua# in vederea eva#uarii *reativitatii) *on/orm *aruia !er/ormanta sau !rodusu# *reator tre1uie sa /ie neo1isnuit si rar inta#nit in *o#e*tivitatea in *are a a!arut si in a*e#asi tim!) a*est !rodus sa /ie ade*vat rea#itatii. Prin neade*varea #a rea#itate a unui !rodus *reator) Farron /a*e re/erire #a a*e#e re5u#tate neo1isnuite !rovenite din i$noranta) *on/u5ie) stari a#terate de *onstiinta si *are nu e in *on*ordanta *u rea#itatea6un eDem!#u de ras!uns ori$ina# in ne*on*ordanta *u rea#itatea !oate sa /ie o C!er#aA s!usa de un *o!i# *are) a/#at in situatia de a nu /i su/i*ient in/ormat des!re un anumit #u*ru) /a*e a/irmatii eronate asu!ra a*estuia. A*este a/irmatii $resite) desi !ot sa /ie /oarte ori$ina#e) nu sunt in *on*ordanta *u rea#itatea7.

'

Pentru a de#imita ori$ina#itatea de rutina) !si"o#o$u# Art"ur Koest#er 6%&?>7 a /ormu#at urm+toare#e *riteriiI a7 nive#u# de *on4tiin0+ *u *are este *ondus+ a*tivitatea de *+utare a idei#or 4i a so#u0ii#or. O !ersoan+ na#t *reativ+ se s!ri<in+ n a*eea4i m+sur+ at3t !e *on4tiin0+) *3t 4i !e su1*on4tient 4i in*on4tient n *+utarea nou#ui2 17 ti!u# de eD!erien0+ !e *are # !re/er+ 4i *are este de n*redere !entru o !ersoan+. Persoane#e na#t *reative a!e#ea5+ de re$u#+ #a eD!erien0e 4i moda#it+0i noi) ne*unos*ute) s!re deose1ire de *e#e s#a1 *reatoare) *are se n*red numai n moda#it+0i#e *unos*ute) *are de re$u#+ au dus #a reu4it+2 *7 natura o1sta*o#u#ui *are tre1uie de!+4it 4i /e#u# o1ie*tive#or a#ese. O !ersoan+ na#t *reatoare a#e$e situa0ii#e !ro1#emati*e) *3t mai noi 4i di/erite de eD!erien0a ei anterioar+ 4i de *eea *e se *unoa4te #a momentu# res!e*tiv.

VEZI CDEHINITII ALE CREATIVITATII8 SPIRU CURS8 etimo#o$ia *uvantu#ui *reativitate et*
Teorii ale creativitii ( din dicionarul de psiholo ie!

Past and !resent T"eories 6T"e ,eneti*s o/ CreativitJ8Andrea Kus5eLsMi7


La in*e!ut) *reativitatea si inte#i$enta au /ost *onsiderate asemenea) sau *e# !utin *a avand o !uterni*a #e$atura una *u *ea#a#ta. Cu toate a*estea) ,ui#/ord a *onstatat /a!tu# *a inte#i$enta este *ore#ata *u *reativitatea doar !ana #a un IN in <ur de %B:. In *a5uri#e s*oruri#or de !este %B:8%':) *ore#atia nu mai este semni/i*ativa. A*easta este CT"res"o#d T"eorJ o/ CreativitJA 6,ui#/ord %&?92 Stern1er$) %&&&7 *are s!une *a eDista un !ra$ 6t"res"o#d7 ne*esar si su//i*ient a# inte#i$entei $enera#e !entru $enerarea !ro*ese#or *reatoare) dar du!a de!asirea a*e#ui !ra$) IN8u# nu mai re!re5inta un avanta< in *adru# ideatiei *reative. De /a!t) un IN !rea ridi*at ar !utea o1stru*tiona *reativitatea) #imitand /#eDi1i#itatea $andirii diver$ente6tre1uie sa s*riu des!re asta in #i*enta7 si $asirea de so#utii 6Run*o) B::?7. Con*e!tu# $enerarii de noi idei *ores!un5atoare situatiei #a indemana !are sa /ie *"eia in de5#e$area misteru#ui *reativitatii. Oamenii !ot $enera o mu#titudine de idei noi si !ot sa /a*a o mu#time de aso*ieri diver$ente) dar da*a idei#e nu *ores!und situatiei) atun*i a*este !ersone nu sunt *onsiderate *reative. Idei#e *reative tre1uie sa serveas*a unui s*o! uti# si tre1uie sa /ie ada!tate restran$eri#or im!use de sar*ina 6Stern1er$ O Lu1art) %&&&7. ,a1ora a /a*ut o ana#o$ie *are a devenit *unos*uta su1 denumirea CFeer Can T"eorJ o/ CreativitJA vi5and *reativa si *ara*teru# !otrivit a# idei#or. Da*a *ineva isi /o#oseste doar $andirea diver$enta) /ara a avea *ontro# *o$nitive) este *a atun*i *and Cai toate do5e#e de 1ere dintr8un ?8!a*M) dar #i!seste *"estia a*eea din !#asti* *e #e tine !e toate #ao#a#taA6,a1ora) B:%%7. Este vor1a des!re a*e# e#ement ne*esar a# *ontro#u#ui *o$nitive *are aduna toate idei#e noi #ao#a#ta) veri/i*a da*a sunt sau nu !otrivite situatiei si sta1i#este da*a a*este idei sunt 1une !entru a /i urmate.*o$nitia

Teorii re*ente a#e *reativitatiiI


>

6DIN CE CARTI AI LUATP Q*om!#e*tea5a *e ai ai*i *u in/o in *artea Ei"ae#ei Ro*o7 Teresa E. Ama1i#e6apud Ro*o) E.) B::%) !!.%&8B:7 *onsidera *a a /i *reativ inseamna a e#a1ora un #u*ru innovator si va#a1i# in a*e#asi tim!.Des!re *reativitate a/irma de asemenea *a este !re5enta in viata *otidiana) iar so#utii#e *reative sunt adesea evidente) desi /oarte !utina #ume se $andeste #a e#e. T. Ama1i#e a e#a1orate Eode#u# stru*tura# a# *reativitatii) *are *u!rindeI 8 A1i#itati re#evante intr8un anumit domeniuQ *uno4tinte de s!e*ia#itate) a1i#it+0i te"ni*e) ta#ent s!e*ia# n domeniu# res!e*tiv. A*estea sunt *onsiderate *a /iind un set de dire*0ii *o$nitive *are ar tre1ui s+ /ie urmate n re5o#varea de !ro1#eme. 8 A1i#it+0i#e *reative Q !resu!un un set *o$nitiv 4i unu# !er*e!tiv *are /avori5ea5a a1ordarea din !ers!e*tive noi n re5o#varea de !ro1#eme) euristi*i#e !entru $enerarea de noi idei 4i sti#u# de mun*+ s!e*i/i* *rea0iei *are este *ara*teri5at dre!t ener$i* si !erseverent. Sti#u# de #u*ru *reativ este mar*at de dorinta de a /a*e un #u*ru 1un) de *on*entrarea e/ortuti#or si a atentiei !e o !erioada #un$a de tim!. A#te *a!a*itati ne*esare sunt *ea de a1andonare a idei#or ne!rodu*tive si de #asarea dreo!arte a !ro1#eme#or mai di/i*i#e si tena*itatea in /ata di/i*u#tati#or. 8 Eotiva0ia intrinse*+ Q este adevarata motiva0ie *reativ+ 4i *onsta in rea#i5area unei a*tivit+0i datorit+ /a!tu#ui *+ a*easta este este !#a*ut+ si !rovo*atoare !rin ea ns+4i) satis/a*tia /iind o1tinuta !rin mun*a in sine . Ro1ert -. -eis1er$(apud Ro*o) E.) B::%) !.B%7 *onsidera *+ a1ord+ri#e traditiona#e sunt *entrate !e e#emente i5o#ate si adu*e in dis*utie *ara*teru# de inte$ra#itate a# *reativitatii. E# a/irma *a !roduse#e *reatoare im!resionante ori$inea5a in eD!erienta tre*uta a individu#ui si a!ar tre!tat din e/ortu# anterior individua# si din eD!erienta a#tora. Pentru Ro1ert -eis1er$) *reativitatea este R o $andire *reativa evo#utiva R ) R o re5o#vare de !ro1#eme in tre!te S. H. ,ardner6Ibidem) !!. B%8B>7 a teoreti5at *reativitatea intr8o maniera "o#ista) !entru a sur!rinde a*est /enomen in intrea$a #ui *om!#eDitate. Ast/e# sunt ana#i5ate mai mu#te nive#uri a#e *reativitatiiI Nive#u# su1!ersona# se re/era #a su1stratu# 1io#o$i* a# *reativit+0ii) in*#usiv *unoa4terea *reativitatii !re*o*e si a *reativitatii #a varste inaintate. Nive#u# !ersona# $ru!ea5+ /a*torii individua#i ai !ersona#it+0ii *reatoare. ,ardner numeste dou+ mari *ate$orii de /a*toriI *ei *o$nitivi 4i /a*torii *are 0in de !ersona#itate 4i motiva0ie. Intera*tiunea dintre a*este dou+ *ate$orii de /a*tori. Este esentia#a. Nive#u# intra!ersona# se re/er+ #a domeniu# de #u*ru si *reatie a# unui individ si #a *ara*teristi*i#e a*e#ui domeniu. Studiu# domeniu#ui *onsta intr8o ana#i5+ istori*o8 1io$ra/i*+ 4i o ana#i5+ din !ers!e*tiva *o$nitiv+.

Nive#u# mu#ti!ersona# se re/era #a *onteDtua# so*ia# in *are traieste individu# si *er*etea5a masura si modu# in *are *er*u# !ersona# si !ro/essiona# in/#uentea5a viata si a*tivitatea *reatoare a individu#ui R P#e*3nd de #a *om!#eDitatea /enomenu#ui *rea0iei) ,ardner a sta1i#it *e#e !atru nive#uri de ana#i5+) *are in /ina# *ondu* #a e#a1orarea unui *adru teoreti* mai am!#u 4i mai ade*vat !entru ana#i5a *reativit+0ii. Un #u*ru eDtrem de im!ortant !entru natura *reativit+0ii este *+ de mu#te ori este ne*esar+ eDisten0a unei tensiuni ntre mu#titudinea de /a*tori *are $enerea5+ #u*ruri#e noi 4i ori$ina#e. O #i!s+ de !otrivire ntre inte#i$en0+ 4i *a!a*it+0i) sau ntre *onstitu0ia 1io#o$i* 4i a#e$erea *arierei !ot s+ *onstituie motiva0ia /undamenta#+ a indivi5i#or de a se orienta ntr8o nou+ dire*0ie. S E. CsiMs5entmi"a#Ji de/ineste *reativitatea *a /iind un un /enomen re5u#tat din intera*0iunea a trei sistemeI setu# institu0ii#or so*ia#e 6*are se#e*tea5+ *rea0ii#e individua#e *are merit+ a /i re0inute7) domeniu# *u#tura# sta1i# 6*are *onserva 4i va transmite idei#e se#e*tate7 4i individu# 6*are adu*e s*"im1+ri n domeniu7.Din a*est motiv) este ne*esara eDistenta unui domeniu *u#tura# de/init. V" #ACT$RII DETERMINAN%I AI CREATIVIT&%II: ( DIN TE'A DE D$CT$RAT! Creativitatea este determinate de /a*tori *are sunt de o1i*ei im!artiti in trei mari *ate$oriiIHa*tori 1io#o$i*i6!re*um varsta si seDu#7) /a*tori so*io*u#tura#i edu*ativi si de mediu si /a*tori !si"i*i 6*are8i *u!rind !e *ei inte#e*tua#i) noninte#e*tua#i si !e *ei de !ersona#itate7. Ha*torii inte#e*tua#i au /ost ana#i5ati si des*risi de *atre =.P.,ui#/ord in 1ine*unos*utu# #ui mode# tridimensiona# a# inte#e*tu#ui *are) du!a *um ne s!une si denumirea) *u!rinde trei dimensiuniI o!eratii) !roduse si *ontinuturi. A*este trei dimensiuni !ermit) !rin *om1inare) %B: de a!titudini inte#e*tua#e di/erite. Eode#u# *u!rindeI Cin*i ti!uri de o!eratie *u in/ormatii#e 6%. *o$nitia8des*o!erirea) re*unoasterea si inte#e$erea in/ormatii#or 2 B.memoria8sto*area in/ormatiei 2 '.$andirea diver$enta8*are *onsta in !rodu*erea mai mu#tor in/ormatii !ornind de #a o in/ormatie data2 >. $andirea *onver$enta8*are *onsta in $enerarea unei *on*#u5ii #o$i*e !ornind de #a mai mu#te in/orma0ii date2 9. eva#uarea8 a!re*ierea *a#itatii in/ormatiei7) !atru ti!uri de *ontinut a# in/ormatiei 6%./i$ura#) B.sim1o#i*) '.semanti*) >.*om!ortamenta#7 si sase ti!uri de !roduse8adi*a /orme !e *are #e !oate #ua in/ormatia in urma !re#u*rarii ei *u a<utoru# o!eratii#or I %.unitati8entit+0i in/orma0iona#e distin*te2 B.*#ase8 $ru!e de unit+0i *u !ro!riet+0i *ommune2 '. re#a0ii8#e$+turi ntre unit+0i2 >.sisteme8 stru*turi or$ani5ate de unit+0i a/#ate n re#a0ie72 9.8 trans/orm+ri8 modi/i*+ri) rede/iniri) a$re$+ri) de5a$re$+ri2 ?.im!#i*a0ii QeDtra!o#+ri si *om1in+ri. Prin ana#i5a a!titudini#or inte#e*tua#e atat in *reatia artisti*a !re*um si in *ea te"no#o$i*a) s8a demonstrat *a *ei mai im!ortanti /a*tori masura1i#i ai *reativitatii sunt /#eDi1i#itatea 6ada!tarea $andirii #a situatii noi7si ori$ina#itatea6*a!a*itatea de a $enera idei noi) di/erite de *e#e eDistente76nota de su1so#8 Russu) C.) o!. *it) !.'?7. A#ti /a*tori masura1i#i) de mare im!ortanta) suntI /#uenta6aso*iativitatea $andirii7) sensi1i#itatea)

a!titudinea de rede/inire6$asirea unor noi moda#itati de /o#osire a e#emente#or eDistente7 *a!a*itatea ana#iti*+) *a!a*itatea sinteti*+ 4i or$ani5area *oerent+. Du!a a*est mode#) *ei mai im!ortanti /a*tori inte#e*tua#i suntI a! Inteli enta8 este *a!a*itatea omu#ui de a a se ada!ta #a situatii noi datorita a1i#itatii de re5o#vare a !ro1#eme#or. Du!a ,ui#/ord) a*easta este o a!titudine $enera#a *omuna tuturor o!eratii#or inte#e*tua#e si in s!e*ia# *e#e de I *o$ni0ie) !rodu*0ie *onver$ent+ 4i eva#uare. In ada!tarea individu#ui #a mediu sunt im!#i*ate atat e#emente *o$nitive *at si non*o$nitive *are in*#ude /a*torii de ordin a/e*tiv) !ersona# si so*ia#. In a*est sens s8a aratat *a su**esu# in viata *otidiana im!#i*a o a1i#itate distin*ta de inte#i$enta a*ademi*a si se *onstituie dintr8o sensi1i#itate s!e*i/i*a /ata de !ra*ti*a si re#atii#e interumane. A*est ti! de inte#i$enta se numeste Cinte#i$enta emotiona#aA. Com!onente#e a*estei inte#i$en0e emo0iona#e> vi5ea5+ *on4tiin0a de sine a !ro!rii#or emo0ii) st+!3nirea emo0ii#or) auto*ontro#u#) motiva0ia) em!atia !re*um 4i a!titudini#e so*ia#e. Toate a*este *om!onente a#e inte#i$en0ei *ondu* #a s!orirea !oten0ia#u#ui *reativ a# individu#ui !rin inte$rarea eD!erien0ei *o$nitive n stru*tura !si"i*+ 4i a #e$+turi#or a/e*tive !uterni*e. (! Re)olvarea de pro(le*e re!re5int+ *a!a*itatea de ada!tare #a situa0ii noi) !entru *are nu se *unos* n*+ moda#it+0i de re5o#vare. Creativitatea este mai *om!#eD+ de*3t sim!#a so#u0ionare a unei !ro1#eme. Ea re!re5int+ $+sirea unei moda#it+0i ori$ina#e de re5o#vare. c! I*a inaia o*u!+ ro#u# !rin*i!a# n a*tu# *rea0iei 4i *onst+ n a!titudinea *e !ermite ie4irea din ti!are#e ri$ide a#e $3ndirii 4i /a*i#itea5+ des*o!erirea de noi re#a0ii. La Os1orn) ima$ina0ia n /orme#e sa#e *reative a!are su1 denumirea de Cima$ina0ie *onstru*tiv+A9 a**e!3ndu8se eDisten0a sa) n stare #atent+) #a ori*e individ 4i !osi1i#itatea de a /i de5vo#tat+ !rin te"ni*i s!e*i/i*e. Ima$ina0ia nu mai este *onstr3ns+ de #e$i#e rea#it+0ii) ea !ut3nd *"iar s+ i$nore tem!orar /a!te#e) 4i a!e#ea5+ #a aso*ieri 4i *om1in+ri inedite ntre o1ie*te) /enomene nde!+rtate) uti#i5ea5+ ima$ini deose1it de *om!#eDe 4i dinami*e *are !ermit a!ari0ia idei#or ori$ina#e. A*est /a*tor inte#e*tua# *u!rinde at3t $3ndirea ra0iona#+ *3t 4i *ea su!us+ a/e*tivit+0ii 4i este stri*t #e$at+ de stru*tura *ara*teria#+) !ersona#itatea) mediu# 4i eD!erien0a !ersona#+ a *reatoru#ui. Horma *ea mai na#t+ de *reativitate este o/erit+ de ima$ina0ia anti*i!ativ+ *are nseamn+ !rodu*erea unei idei noi sau a unei moda#it+0i inovatoare de re!re5entare a rea#u#ui. A*east+ eD!e*tativ+ *reatoare a omu#ui) *um a /ost denumit+ de Os1orn ?) !resu!une *+ da*+ se *rede /erm n rea#i5area unui #u*ru eDist+ deseori !osi1i#itatea de a8# rea#i5a. Ima$ina0ia *reatoare este *onsiderat+ un a*t de $3ndire inse!ara1i# de inte#i$en0+ 4i de *a!a*itatea de sesi5are) n0e#e$ere 4i sinte5+ a ra!orturi#or dintre o1ie*te#e 4i /enomene#e #umii rea#e.
>

,o#eman) D.) *itat n Ro*o) E.) Creativitate 4i inte#i$en0+ emo0iona#+) Editura Po#irom) Fu*ure4ti) B::%)!.%>%2
9 ?

Os1orn ) A.) Tima$ination *onstru*tive) Paris) Dunod) %&G%) !.B? 8'% Os1orn) A.) Cr;ativit;. Tima$ination *r;ative) Fordas) Paris) %&(() !.':9

DIN CARTII Creativitatea este determinat+ de o $am+ /oarte #ar$+ de /a*tori *are) *e# mai adesea) sunt $ru!a0i n trei mari *ate$oriiI /a*tori psihici) *are8i *u!rind at3t !e *ei inte#e*tua#i) *3t 4i !e *ei non8inte#e*tua#i ai !ersona#it+0ii2 /a*tori socio-culturali, educativi i de mediu2 /a*tori biologici *um sunt v3rsta 4i seDu#. #actorii intelectuali <oa*+ un ro# im!ortant n !ro*esu# de *reativitate) iar n*er*+ri#e de sistemati5are a #or au *ondus) de eDem!#u) #a mode#u# tridimensiona# a# inte#e*tu#ui a# #ui =.P. ,ui#/ordG. Ho#osind ana#i5a /a*toria#+ !entru studierea o!era0ii#or inte#e*tua#e) mode#u# are trei dimensiuniI o!era0ii) !roduse 4i *on0inuturi) iar *om1inarea a*estora !ermite eviden0ierea a %B: de a!titudini inte#e*tua#e di/erite. Eode#u# *u!rindeI U Cin*i ti!uri de o!era0ii *u in/orma0ii#eI *o$ni0ia8des*o!erirea) re*unoa4terea 4i n0e#e$erea in/orma0ii#or2 memoria8re0inerea) sto*area in/orma0iei2 $3ndirea diver$ent+8 !rodu*erea mai mu#tor in/orma0ii !ornind de #a o in/orma0ie dat+2 $3ndirea *onver$ent+8 $enerarea unei *on*#u5ii #o$i*e !ornind de #a mai mu#te in/orma0ii date2 eva#uarea8 a!re*ierea *a#it+0ii in/orma0iei. U Patru ti!uri de *on0inut a# in/orma0eiI /i$ura#) sim1o#i*) semanti*) *om!ortamenta#. U ase ti!uri de !roduse) res!e*tiv de /orme !e *are #e m1ra*+ in/orma0ia n urma !re#u*r+rii *u a<utoru# o!era0ii#orI unit+0i 6entit+0i in/orma0iona#e distin*te7) *#ase 6$ru!e de unit+0i *u !ro!riet+0i *omune7) re#a0ii 6#e$+turi ntre unit+0i7) sisteme 6stru*turi or$ani5ate de unit+0i a/#ate n re#a0ie7) trans/orm+ri 6modi/i*+ri) rede/iniri) a$re$+ri) de5a$re$+ri7) im!#i*a0ii 6eDtra!o#+ri) *om1in+ri7. Ana#i5a a!titudini#or inte#e*tua#e) at3t n *rea0ia artisti*+) *3t 4i n *ea te"ni*o4tiin0i/i*+ a s*os n eviden0+ /a!tu# *+ /#eDi1i#itatea 6ada!tarea $3ndirii #a situa0ii noi7 4i ori$ina#itatea 6 *a!a*itatea de a emite idei noi) !ersona#e) di/erite de *e#e eDistente7 *onstituie *ei mai im!ortan0i /a*tori m+sura1i#i ai *reativit+0ii() !ut3nd /i determinate totodat+ 4i /#uen0a 6aso*iativitatea $3dirii7) sensi1i#itatea) a!titudinea de rede/inire) de $+sire a noi !osi1i#it+0i de /o#osire a e#emente#or eDistente) *a!a*itatea ana#iti*+) *a!a*itatea sinteti*+ 4i or$ani5area *oerent+ . Ra!orta0i #a a*est mode# tridimensiona#+ ,actorii intelectuali- *ei mai im!ortan0i suntI U Inteligena *are se *onstituie ntr8un /a*tor im!ortant a# *reativit+0ii 4i desemnea5+ *a!a*itatea omu#ui de ada!tare #a situa0ii noi datorit+ a1i#it+0ii de a re5o#va !ro1#eme. Considerat+ dre!t o a!tudine $enera#+) *omun+ tuturor o!era0ii#or inte#e*tua#e n mode#u# #ui ,ui#/ord) ea !rive4te) n s!e*ia#) o!era0ii#e de I *o$ni0ie) !rodu*0ie *onver$ent+ 4i eva#uare. Cer*et+ri#e /+*ute) n s!e*ia# *a urmare a a!#i*+rii teste#or de

,ui#/ord) =.P.) Les dimensions de inte##e*t) n T ana#Jse /a*torie##e et ses a!!#i*ations) Consei# Nationa# de Re*"er*"e S*ienti/iVue) Paris) %&99) !. 998G'
(

Russu) C.) o!. *it) !.'? Ro*o) E.) Stimu#area *reativit+0ii te"ni*o84tin0i/i*e) Editura tiin0i/i*+ 4i)En*i*#o!edi*+) Fu*ure4ti) %&(9)!.9B8?G
&

$3ndire *reativ+) au demonstrat *a inte#i$en0a este ne*esar+) dar nu su/i*ient+ !entru *reativitate. Ada!tarea individu#ui #a mediu# n *are tr+ie4te se rea#i5ea5+ at3t !rin e#emente *o$nitive) *3t 4i !rin *e#e non*o$nitive *are in*#ud /a*tori de ordin a/e*tiv) !ersona#) so*ia# *onsidera0i esen0ia#i !entru reu4ita individu#ui n via0+. A1i#itatea *are asi$ur+ su**esu# n via0a *otidian+ este distin*t+ de inte#i$en0a a*ademi*+) *onstituind un /e# de sensi1i#itate s!e*i/i*+ /a0+ de !ra*ti*+ 4i re#a0ii#e interumane 4i este *unos*ut+ su1 /orma inteligenei emoionale. Com!onente#e a*estei inte#i$en0e emo0iona#e%: vi5ea5+ *on4tiin0a de sine a !ro!rii#or emo0ii) st+!3nirea emo0ii#or) auto*ontro#u#) motiva0ia) em!atia !re*um 4i a!titudini#e so*ia#e. A*tivitatea *reatoare $enerea5+ !rodusu# *rea0iei) instrumente#e !si"i*e de *rea0ie6 *uno4tin0e) !ri*e!eri) atitudini7) a#iment3nd totodat+ 4i ener$ia a/e*tiv+ a *reatoru#ui. Toate a*estea re5u#tante a#e *rea0iei se *onstituie n e#emente intrinse*i a#e motiva0iei de de1ut !entru urm+toru# demers *reator) inte$rarea eD!erien0ei *o$nitive n stru*tura !si"i*+) !rin #e$+turi a/e*tive !uterni*e) *ondu*3nd #a s!orirea !oten0ia#u# *reativ a# individu#ui. U Rezolvarea de probleme) res!e*tiv *a!a*itatea de ada!tare #a situa0ii noi) !entru *are nu avem de<a *unos*ute moda#it+0i de so#u0ionare. Creativitatea se *onsider+ a /i mai *om!#eD+ de*3t sim!#a re5o#vare a !ro1#emei 6a*easta rea#i53ndu8se de o1i*ei a#$oritmi* 4i urm+rind o10inerea unei sin$ure so#u0ii7) ea urm+rind o10inerea unei variet+0i de so#u0ii /+r+ a!ortu# a#$oritmi#or. Distin*0ia *are se /a*e ntre $3ndirea re!rodu*tiv+) numit+ memoria#+ 4i *ea *reativ+ este a**e!tat+ de numero4i !si"o#o$i moderni 6 =.P. ,ui#/ord) Ed. de Fono) -.E.Vina*Me7) dar *ontestat+ de a#0ii) *um este *a5u# savantu#ui rom3n Odo1#e<a *are a!re*ia5+ dre!t *reativ+ to*mai $3ndirea #o$i*+!ro!iu85is+ *are nu n*e!e de #a no0iuni) *i Cmu#t mai de <os) de #a ima$ini) de #a sen5a0ii 4imer$3nd !3n+ din*o#o de e#e) urm+rindu8#e n #umea /i5i*+A%%. Wntemeietoru# 1a5e#orteoreti*e a#e *i1erneti*ii) te/an Odo1#e<a) !rin #o$i*a re5onan0ei) !ostu#ea5+ !osi1i#itatea me*ani5+rii $3ndirii *on*e!ute *a a*t *reativ . U Imaginaia) *onsiderat+ de mu#0i autori *a av3nd ro# dominant n *rea0ie) este a!titudinea *are !ermite ie4irea din ti!are#e ri$ide a#e $3ndirii 4i des*o!erirea de noi re#a0ii. La Os1orn) ima$ina0ia n /orme#e sa#e *reative a!are su1 denumirea de Cima$ina0ie *onstru*tiv+A%B a**e!3ndu8se eDisten0a sa) n stare #atent+) #a ori*e individ 4i !osi1i#itatea de a /i de5vo#tat+ !rin te"ni*i s!e*i/i*e. Ast/e#) e# distin$e ima$ina0ia anti*i!ativ+) *are a<ut+ #a e#a1orarea i!ote5e#or 4i eD!e*tativa *reatoare *are a!are atun*i *3nd a4te!t+m rea#i5area unui #u*ru) idei 4i !re/i$ur+m *a#ea de a*0iune !entru a rea#i5a #u*ruri#e !e *are #e dorim. Ima$ina0ia nu mai este *onstr3ns+ de #e$i#e rea#it+0ii) ea !ut3nd *"iar s+ i$nore tem!orar /a!te#e) 4i a!e#ea5+ #a aso*ieri 4i *om1in+ri inedite ntre o1ie*te) /enomene
%:

,o#eman) D.) *itat n Ro*o) E.) Creativitate 4i inte#i$en0+ emo0iona#+) Editura Po#irom) Fu*ure4ti) B::%)!.%>%2
%%

Surdu) A#.) Introdu*ere n #o$i*a re5onan0ei) Editura S*risu# Rom3nes*) Craiova) %&(>) !.%9 Os1orn ) A.) Tima$ination *onstru*tive) Paris) Dunod) %&G%) !.B? 8'%

%B

&

nde!+rtate) uti#i5ea5+ ima$ini deose1it de *om!#eDe 4i dinami*e *are !ermit a!ari0ia idei#or ori$ina#e. A/#3ndu8se ntre $3ndirea ra0iona#+ 4i *ea su!us+ a/e*tivit+0ii) ima$ina0ia este #e$at+ de stru*tura *ara*teria#+) /iind ra!ortat+ #a !ersona#itatea *e#ui *are *rea5+) mediu# s+u 4i eD!erien0a !ersona#+. Ima$ina0ia ia /orme#e *e#e mai diverse) !ut3nd tre*e de #a a1surd #a /orme *u adev+rat *onstru*tive) /iind uneori $reu *ontro#a1i#+ 4i !ut3nd *a!+ta /orma "a#u*ina0ii#or) de#iru#ui) *o4maru#ui sau *om!#eDu#ui de in/erioritate. Toate a*estea) m!reun+ *u visu#) sunt /orme a#e ima$ina0iei ne*ontro#a1i#e 4i ne*reative 6!e *are unii arti4ti #e *onsider+ totu4i surse de idei noi 4i ori$ina#e n anumite *ir*umstan0e7) *e# mai adesea ima$ina0ia *ontro#a1i#+ /iind *onsiderat+ a sta #a 1a5a !ro*esu#ui de *rea0ie. Ast/e#, imaginaia vizual asi$ur+ *rearea unei ima$ini menta#e des!re tot *eea *e se dore4te) ea !ut3nd #ua diverse /ormeI ima$ina0ie re!rodu*tiv+ *3nd are #o* 4i im!#i*area memoriei) *ea s!e*u#ativ+ n *are memoria <oa*+ un ro# minor sau vi5ua#i5area stru*tura#+ *are este aso*iat+ unui sim0 a# /orme#or de trei dimensiuni 4i !ermite *onstru*0ia rea#u#ui !#e*3nd de #a un desen sau ima$inea n re#ie/ a unui o1ie*t. O /orm+ de ima$ina0ie *are ne !ermite s+ ne sim0im n #o*u# a#tei !ersoane este *ea su1stitutiv+) dar /orma *ea mai na#t+ de *reativitate este dat+ de ima$ina0ia anticipativ #e$at+ de e/orturi#e omu#ui de a !rodu*e o idee nou+ sau de a des*o!eri noi moda#it+0i de re!re5entare a rea#u#ui.A*east+ eD!e*tativ+ *reatoare a omu#ui) *um a /ost denumit+ de Os1orn%') !resu!une *+ atun*i *3nd se a4tea!t+ rea#i5area unui #u*ru) n a *+rui rea#i5are se *rede /erm) eDist+ adesea !osi1i#itatea de a8# /a*e s+ se rea#i5e5e. Ee*anismu# *reativit+0ii are 4i un evident *ara*ter emo0iona#) !ar0ia# !re*on4tient) /a!t de natur+ s+ oriente5e aten0ia *er*et+tori#or *+tre st+ri#e !si"o#o$i*e a#e !ro*esu#ui *reator 6*um sunt deta4area) res!e*tiv a1ordarea *3t mai o1ie*tiv+ 4i /+r+ !re<ude*+0i a e#emente#or !ro1#emei) dar 4i im!#i*area2 s!e*u#a0ia) res!e*tiv a1i#itatea de a rea#i5a *3t mai mu#te aso*ia0ii di/erite 4i ie4ite din *omun et*.7 n vederea sta1i#irii *ondi0ii#or /avora1i#e *reativit+0ii 6eD. interesu# viu /a0+ de #u*ruri#e *omune) a1i#itatea de a /o#osi neevidentu# et*.7. Pro*esu# *rea0iei nre$istra5+) de re$u#+) o evo#u0ie *res*+toare a im!#i*+rii a/e*tive) a*easta trans/orm3ndu8se din *au5+ ini0ia#+ n e/e*t) !e m+sur+ *e se naintea5+) a*easta sensi1i#i5ea5+ 4i !ermite a*tivarea din memorie a unor e#emente de aso*iere 6*are #o$i* !ar /oarte nde!+rtate) tr+iri#e *are #e8au nso0it !ot /i ns+ !use n re#a0ii 1ine de/inite *u *e#e a*tua#e7. Com!onenta a/e*tiv+ de/ine4te ima$ina0ia 4i o di/eren0ia5+ de $3ndire !rin a1ordarea em!iri*+ a situa0iei8!ro1#em+ 4i !roie*tarea a#ternative#or de so#u0ii. S!re deose1ire de $3ndirea diver$ent+) *are se !oate #imita #a aso*ieri 4i *om1in+ri #o$i* orientate) ima$ina0ia !resu!une !ermisivitatea su1ie*tiv+ /a0+ de *on4tienti5area in/orma0iei in*o4tient stru*turate) !osi1i#+ doar n *ondi0ii#e unei im!#i*+ri a/e*tive *res*ute. Ima$ina0ia *reatoare este *onsiderat+ totu4i un a*t de $ ndire) /iind #e$at+ inse!ara1i# de inte#i$en0+) de *a!a*itatea de a sesi5a) n0e#e$e 4i sinteti5a ra!orturi#e dintre o1ie*te#e 4i /enomene#e #umii rea#e. #actorii nonintelectuali+ n a**e!0iuni#e *urente sunt *osidera0i #a /e# de im!ortan0i !re*um *ei inte#e*tua#i) mu#0umit+ ro#u#ui de *om!#etare a *onturu#ui !si"i* a# !ersoane#or *reatoare. Indivi5ii *reatori sunt *ara*teri5a0i de o *ontinu+ *urio5itate
%'

Os1orn) A.) Cr;ativit;. Tima$ination *r;ative) Fordas) Paris) %&(() !.':9

%:

inte#e*tua#+) de non*on/ormism) s!irit de ini0iativ+) inde!enden0+ 4i motiva0ie intrinse*+ !uterni*+ 6 satis/a*0ia este un re5u#tat nemi<#o*it a# a*tivit+0ii7. Ha*torii non inte#e*tua#i suntI8 a!titudina#i 6a!titudini s!e*ia#e7 8 motiva0iona#i 6motiva0ia interioar+ 7 8 atitudina#i 6atitudinea *reatoare7 8tem!eramenta#i 6in"i1+ sau /a*i#itea5+ !ro*esu# *reativ.7 Ha*torii *onsidera0i de o deose1it+ im!ortan0+ a*tu# *reator sunt atitudini#e *reative) datorit+ ro#u#ui #or de*isiv n rea#i5area) autorea#i5area 4i autode!+4irea !ersoanei. #actorii sociali ai creativitii se re/er+ #a mediu# e*onomi*o8so*ia#) res!e*tiv nive#u# de trai) *ondi0ii#e de via0+) nive#u# de edu*a0ie 4i *u#tur+ 6 n *are 4*oa#a 4i /ami#ia <oa*+ un ro# im!ortant) !ut3nd #a r ndu# #or s+ in/#un0e5e de5vo#tarea !ersona#it+0ii *reatoare7. De5vo#tarea *reativit+0ii este /avori5at+ de medii#e !ermissive /a0+ de idei 4i *e#e *are stimu#ea5+ $3ndirea !rin <o*uri 4i a*tivit+0i s!e*i/i*e) o/erind individu#ui inde!enden0+ inte#e*tua#+ 4i de*i5iona#+. #actori (iolo ici se re/er+ #a *ara*teristi*i#e *are 0in de natura a individu#ui 4i a !oten0ia#u#ui nnas*ut a# a*estuia. Wn a*east+ *ate$orie se distin$ !atru ti!uri de /a*toriI ereditatea) v3rsta) seDu# 4i s+n+tatea menta#+. DIN CARTI VI" Coninutul .i etapele procesului de creaie A*tu# *rea0iei a *onstituit su1ie*tu# mu#tor studii menite s+ des*i/re5e me*anismu# intim a# a*estui !ro*es deose1it de *om!#eD 4i dinami*) iar *on*#u5ii#e s!e*ia#i4ti#or di/er+) at3t asu!ra *on0inutu#ui) *3t 4i asu!ra unei !osi1i#e su**esiuni a#e demersuri#or *reative 4i $ru!area a*estora n *adru# unor eta!e 1ine determinate. Numero4i autori str+ini 4i rom3ni%> sunt de a*ord asu!ra eDisten0ei a > eta!e 6*are #a r3ndu# #or !ot /i divi5ate n a#te su1eta!e7I !re$+tirea) in*u1a0ia) i#uminarea 4i rea#i5area.
Prima eta!+) *ea de !re!arare sau !re$+tire) *om!ort+ o serie de su1eta!e n *adru# *+rora are #o* identi/i*area 4i /ormu#area *#ar+ a !ro1#emei) a nevoii *e tre1uie de!+4ite) str3n$erea materia#u#ui in/orma0iona#) *+utarea ra0iona#+ a so#u0iei 4i restru*turarea !ar0ia#+ a in/orma0ii#or des!re !ro1#em+. Deta4area tem!orar+ de !ro1#em+ 4i sus!endarea /a*u#t+0i#or *riti*e !ermite !ro*ese#or !re*on4tiente s+ *om1ine 4i sinteti5e5e in/orma0ii#e *u o vite5+ 4i /#eDi1i#itate mu#t mai mare de*3t n *a5u# *e#or *on4tiente. A*east+ eta!+ de mani/estare #i1er+ a !ro*ese#or !re*on4tiente este denumit+ in*u1a0ie) ea !etre*3ndu8se *e# mai adesea n st+ri#e de somn) vis 4i reverie. I#uminarea *onstituie momentu# esen0ia# a# *rea0iei) uni* 4i ire!eta1i#) n *are se !rodu*e ideea nou+ !rin *om1inarea ntr8un mod inedit a e#emente#or distan0ate 4i tre*erea a*estei *om1in0ii n *3m!u# *on4tientu#ui. Wn a*east+ eta!+ are #o* a!ari0ia 1rus*+ a so#u0iei #a !ro1#em+) a noii idei) /+r+ 4tirea sau inten0ia *reatoru#ui) !rintr8un !ro*es *o$nitiv sinteti*) ineD!#i*a1i# 4i ne*omuni*a1i#) !e *are unii autori # identi/i*+ *u intui0ia.
%>

Os1orn) A. H) E ima$ination *onstru*tive) Dunod) Paris) %&?9 2 =. -. Hae/e#e) CreativitJ and Inovation) Rein"o#d Pu1#is"in$ Cor!.) %&?B2 Po!es*u8Neveanu) Evo#u0ia *on*e!tu#ui de *reativitate n Ana#e#e Universit+0ii Fu*ure4ti8 Seria Psi"o#o$ie) %&G%) !.%>8>B

%%

Rea#i5area sau veri/i*area n*"eie !ro*esu# *reativ !rin ntoar*erea #a rea#itate) #a #o$i*+ n vederea revi5uirii) *i5e#+rii ideii#or 4i a so#u0ii#or $+site) ast/e# n*3t a*estea s+ !oat+ /i materia#i5ate n so#u0ii te"ni*e rea#e) va#ide 4i a!#i*a1i#e *ondi0ii#or date. Ro er von $ech/0 are o alt vi)iune+ consider1nd c procesul creaiei co*port

,a)a er*inal .i ,a)a practic" 2n ,a)a er*inal deli*itea) : *otivarea 3n care se enerea) ener ia necesar creaiei+ cutarea .i str1n ea in,or*aiilor+ *anipularea care asi ur trans,or*area reurselor .i ideilor+ re 1ndirea .i eli*inarea ipote)elor necorespun)toare+ incu(aia care presupune ,or*area ideii 3n su(con.tient+ ilu*inarea 3n care ideea poate oric1nd s ias la iveal" 2n ,a)a practic sunt includse: evaluarea ideii .i aciunea care asi ur+ de ,apt+ co*pletarea procesului creativ .i care constituie adesea cel *ai di,icil pas" La r1ndul su+ 4"A)nar/5 consider c procesul creativ presupune trei ,a)e distincte care constau 3n: prsirea c1*pului realului+ respectiv+ renunarea la 1ndirea lo ic .i la utili)area *etodelor .i tehnicilor u)uale de re)olvare a pro(le*elor pentru a per*ite declan.area altor *ecanis*e indispensa(ile creaiei6 cutarea unui sti*ul care s declan.e)e soluia+ acesta necesit1nd ,ie adu area de noi in,or*aii+ cuno.tine+ ,ie utili)area celor e7istente de8a 3n s,era con.tientului sau 3n su(con.tient6 le area sti*ulului de real+ care presupune sirea acelei le turi 3ntre in,or*aii deprtate care este util re)olvrii pro(le*ei" Di/eren0e#e de o!inie sunt evidente) ns+ se !ot remar*a 4i o serie de e#emente *omune) ma<oritatea i!ote5e#or *onsider3nd indis!ensa1i#+ in/ormarea) do*umentarea $enera#+ 4i s!e*i/i*+ n vederea rea#i5+rii a*tu#ui *reator *a eta!+ !re#iminar+ indis!ensa1i#+) *a 4i ne*esitatea /ormu#+rii 4i va#id+rii re5u#tatu#ui *rea0iei) ast/e# n*3t a*esta s+ /ie a**e!tat de mediu# e*onomi*o8so*ia#.
Prin urmare) !ro*esu# *reativ !orne4te *e# mai adesea de #a eDisten0a unei !ro1#eme *are ne*esit+ re5o#vare) res!e*tiv un stimu#) iar de/inirea *#ar+ a a*esteia 4i a o1ie*tive#or urm+rite sunt deose1it de im!ortante !entru su**esu# a*estui demers *reativ. In/ormarea o*u!+ un #o* im!ortant n m1o$+0irea sistemu#ui *o$nitiv) iar *a#itatea in/orma0ii#or *ondi0ionea5+ in*#usiv re5u#tatu# *rea0iei. Wn !re5ent) te"no#o$ii#e in/orma0iona#e moderne !ermit a**esu# ra!id #a o $am+ 1o$at+ 4i diversi/i*at+ de in/orma0ii) *eea *e *ondu*e #a s*urtarea a*estei eta!e de in/ormare 4i do*umentare) dar 4i #a *re4terea e/i*ien0ei demersu#ui *reativ 4i #+r$irea *onsidera1i#+ a *3m!u#ui de a*0iune. EDer*itarea /a*u#t+0ii *reative !ro!iu85ise are #o* n /a5e#e de in*u1are 4i i#uminare) res!e*tiv *ea intuitiv+) me*anismu# a*esteia /iind nee#u*idat) ma<oritatea autori#or *onsider3nd *+ a*tu# *reator este intuitiv) av3nd numeroase determin+ri de natur+ !si"i*+) so*ia#+) 1io#o$i*+) /a!t *e nu !ermite o eta!i5are #o$i*+ a modu#ui de des/+4urare a a*estuia. Pro*esu# *reativ se !oate *onsidera n*"eiat doar du!+ /ormu#area *#ar+ 4i veri/i*area !ra*ti*+ a idei#or 4i a *on*ordan0ei *u nevoia *are a de*#an4at !ro*esu#) de*i du!+ *e are #o* va#idarea !rodusu#ui *rea0iei. Wn domeniu# *rea0iei te"ni*e a*east+ eta!+ !resu!une un tim! a!re*ia1i# 4i *"e#tuie#i ridi*ate !entru veri/i*area 4i eD!erimentarea !ra*ti*+ a ideii) *i5e#area a*esteia) trans/ormarea n idee /e5a1i#+ ne*esit3nd) de nenum+rate ori) deru#area a#tor a*te de *rea0ie menite s+ modi/i*e 4i ada!te5e ideea ori$ina#+ #a *ondi0ii#e *on*rete o/erite de domeniu# de a!#i*a0ie.
%9

Ro$er von Oe*" )Creati/ de *"o*) -arner FooMs In*.) NeL XorM) %&&: Citat n Russu) C.) o!. *it. !.>(

%?

%B

Cunoa4terea me*anismu#ui *rea0iei !ermite determinarea modu#ui n *are se !oate interveni asu!ra a*esteia) n ansam1#u) dar 4i asu!ra /ie*+rei /a5e n !arte) !rin uti#i5area unor metode) te"ni*i 4i !ro*edee s!e*i/i*e *are s+ am!#i/i*e *a!a*itatea *reativ+) s+8i diversi/i*e re5u#tate#e. Stimu#area *reativit+0ii *a 4i eva#uarea *a!a*it+0ii *reative ne*esit+ n !#us 4i a#te e#emente *um sunt *unoa4terea *ara*teristi*i#or de !ersona#itate a *reatoru#ui 4i a /a*tori#or motiva0iona#i.

iar R. HinMe vor1e4te de dou+ /orme a#e insi$"t8u#uiI 8 insight8u# *onver$ent) *are !resu!une des*o!erirea unei stru*turi *reative sau a unei so#u0ii *are rea#i5ea5+ *oneDiuni ntre diverse e#emente2 8 insight8u# diver$ent) *are este orientat s!re $+sirea unor !osi1i#it+0i noi !entru stru*turi#e res!e*tive. U#terior) autoru# introdu*e o a#t+ distin*0ie n /orme#e insi$"t8u#ui) vor1ind de o /orm+ !reinventiv+) n *are se stru*turea5+ re!re5ent+ri#e menta#e uti#e !entru re5o#varea de !ro1#eme 4i o a#t+ /orm+) eD!#orativ+) im!#i*at+ n a!ari0ia idei#or noi . Insight-ul !resu!une o interse*0ie ntre *e#e trei nive#uri de stru*turare /un*0iona#+ a sistemu#ui !si"i* uman) *on4tientu#) in*on4tientu# 4i su1*on4tientu#.

Insi ht .i creativitate Wn %&&() R. Stern1er$ 4i =. Davidson su1#iniau im!ortan0a insight-ului !entru *reativitate)

De)or ani)area creativ 9999999 de *enionat /:; idei A*east+ a1ordare !orne4te de #a !remisa *+ nevoia de restru*turare) de anu#are a unui e*"i#i1ru !entru a a<un$e #a a#tu# nou) are dre!t *onse*in0+ dorin0a de a $+si *eva nou) de a inventa 6E. Ro*o) B::%7. Este vor1a de teoria #ui ,. T. Land *are des*rie !ro*esu# *reativ *a /iind !ro*esu# de @des*"idere #a n*"idereY) 4i *are este nt3#nit #a ori*e sistem2 /un*0ii#e !e *are #e de0ine a*est !ro*es de trans/ormare sunt urm+toare#eI asimi#area in/orma0iei2 m!+r0irea ei n e#emente#e *om!onente2 reor$ani5area ei n mod di/erit2 eva#uarea uti#it+0ii a*estei *on/i$ura0ii noi o10inute2 a*0ionarea !ro!riu85is+2 /urni5area de r+s!unsuri #a rea*0ii#e din !artea mediu#ui. Con/orm teoriei trans/orma0iona#e) ori*e sistem viu are urm+toarea evo#u0ie) !e urm+toare#e eta!eI 8 /ormativ+2 8 normativ+2 8 inte$rativ+2 8 trans/orma0iona#+. Ado!t3nd teoria #ui ,.T. Land re/eritoare #a stadia#itatea !ro*esu#ui *reativ) E. Ro*o !re5int+ *i*#uri#e de de5vo#tare a#e unei !ersona#it+0i) a *+ror eDtindere este de!endent+ de eD!erien0a !ersoanei) de nive#u# s+u inte#e*tua#) emotiv 4i *u#tura# 6E. Ro*o)
B::%7I

%. stadiul formativ sau de *re4tere aditiv+ *ara*teri5at !rin /ormarea identit+0ii se#/8u#ui ntr8un mediu nou) 4i n a*e#a4i tim!) de nsu4irea re$u#i#or mediu#ui) asi$ur3ndu84i ast/e#) si$uran0a2 B. stadiul normativ sau de *re4tere eD!#i*ativ+) n *are individu# n*ear*+ s+ se identi/i*e *u mediu# res!e*tiv) s+ /ie asem+n+tor *u mem1rii $ru!u#ui) !entru a se sim0i n si$uran0+2 %. stadiul integrativ sau de *re4tere a*omodativ+) stadiu n *are a!ar *om!ortamente de di/eren0iere 4i distan0are /a0+ de *ei#a#0i) din dorin0a de re$+sire de sine) de a84i *unoa4te uni*itatea self8u#ui2 B. stadiul transformaional sau de *re4tere *reativ+ *are !resu!une ntreru!erea #e$+turi#or *u tre*utu# *are8i !oate m!iedi*a de5vo#tarea) este o renun0are #a si$uran0a o/erit+ de stadiu# normativ. Du!+ *um se o1serv+) !rime#e dou+ stadii sunt *ara*teri5ate !rin *onver$en0+) *on/ormism) *are du* #a *ertitudini) 4i de a*eea sunt !otrivite doar !entru o !arte din eta!e#e unui !ro*es *reator) 4i anumeI de#imitarea) de/inirea !ro1#emei) asimi#area de *uno4tin0e noi) veri/i*area so#u0ii#or o10inute. Stadii#e % 4i B !ot /i /renatoare atun*i *3nd

%'

individu# nu renun0+ #a metode#e ve*"i) de<a veri/i*ate) *3nd eDist+ o ri$iditate a a#$oritmi#or. U#time#e dou+ stadii sunt *e#e /avori5ante !entru !ro*esu# *reator) !entru *om!ortamente#e *reative) ntru*3t im!#i*+ diver$en0+) non*on/ormism) to#eran0+ #a in*ertitudine) *a!a*itatea de renun0are #a mode#e#e tradi0iona#e) toate a*estea *onstituind !remise#e !entru *onturarea unui nou mod de a1ordare a !ro1#eme#or.

Wn *on*#u5ie) !utem s!une *+ teoria #ui ,. T. Land este im!ortant+ mai a#es !entru *+ su1#inia5+ ne*esitatea s*"im1+rii metode#or tradi0iona#e de *unoa4tere) dar a*east+ renun0are !oate !rodu*e un moment de *ri5+ n via0a individu#ui !entru *+ im!#i*+ asumarea unor ris*uri) a**e!tarea in*ertitudinii) a am1i$uit+0ii.

VII.

HAZELE PROCESULUI CREATOR

Pro*esu# de *rea0ie este un /enomen *om!#eD) *e antrenea5+ toate me*anisme#e !si"o#o$i*e a#e *reatoru#ui) toate resurse#e do13ndite !rin eD!erien0+) este o moda#itate !rin *are a*esta 4i !oate va#ori5a nsu4iri#e de !ersona#itate. Pro*esu# *reator desemnea5+ as!e*te#e !si"o#o$i*e a#e a*tivit+0ii *reative) me*anisme#e 4i dinami*a !si"o#o$i*+ a *reatoru#ui) de #a a!ari0ia !ro1#emei #a rea#i5area !rodusu#ui *reativ) o1ie*tivi5area ideii *reatoare 6A#. Ro4*a) %&(%7. A*est !ro*es !oate avea o durat+ mai mare sau mai redus+) n /un*0ie de domeniu# de a*tivitate) eD!erien0a *reatoru#ui) *ondi0ii#e eDterne sau interne a#e *rea0iei. Com!#eDitatea /enomenu#ui *reativit+0ii a dus #a /ormu#area diverse#or mode#e *are 4i !ro!un s+ sur!rind+ dinami*a eta!e#or *e se deru#ea5+ n tim!u# demersuri#or *reative. Wn #iteratura de s!e*ia#itate eDist+ 4i autori) de4i n num+r redus) *are *ontest+ eDisten0a *reativit+0ii *a un !ro*es *e se des/+4oar+ n eta!e) *um sunt -ert"eimer) Vina*Me. Wn %&G?) Si#vano Arieti) n #u*rarea Creativity !he "agical #ynthesis, !re5int+ ( mode#e *e#e1re) /ormu#ate n se*o#u# a# ZZ8#ea%G. %. Eode#u# #ui $% &allas este *e# mai *unos*ut n !si"o#o$ie 4i
!re5int+ *reativitatea *a un !ro*es *e e des/+4oar+ n !atru eta!eI 8 !re!ararea) este eta!a n *are se de/ine4te !ro1#ema *are este ana#i5at+) studiat+2 8 in*u1a0ia !resu!une #+sarea de o !arte a !ro1#emei !entru o anumit+ !erioad+2

8 i#uminarea este momentu# n *are a!are ideea) so#u0ia *reatoare2 8 veri/i*area este eta!a de materia#i5are a ideii *reatoare. Wn %&(( Torran*e ar+ta *+ mode#u# #ui -a##as st+ #a 1a5a ma<orit+0ii !ro$rame#or de antrenare a $3ndirii *reative2 o a#t+ o1serva0ie *are se im!une este a*eea *+ urmarea ra!id+ a i#umin+rii) du!+ eta!a in*u1a0iei) i8a /+*ut !e unii autori s+ *onsidere $3ndirea *reativ+ un !ro*es in*on4tient) *are nu !oate /i *ontro#at 6E.P. Torran*e) %&((7. B. Eode#u# #ui '% (arron a*ord+ o mare im!ortan0+ in*on4tientu#ui 4i "a5ardu#ui) nt3m!#+rii) *onsider3nd *reativitatea *a un !ro*es !re!onderent in*on4tient *are s*a!+ *ontro#u#ui *reatoru#ui 4i *are se deru#ea5+ du!+ *um urmea5+I 8 *on*e!erea2 8 $esta0ia) in*u1a0ia2 8 !artura0ia2 8 de5vo#tarea ideii *reatoare. PerMins *ontra5i*e a*est mode#) a!re*iind *+ deoare*e nu !utem des*rie n tota#itate !ro*ese#e *reative nu nseamn+ 4i *+ nu #e *ontro#+m. '. Eode#u# #ui Rossman are #a 1a5+ studii am!#e) rea#i5ate !rin *"estionare a!#i*ate unui num+r de G%: inventatori) 4i !ro!une o eDtindere a dinami*ii /a5e#or de #a !atru #a 4a!teI 8 *onstatarea unei nevoi sau di/i*u#t+0i2 8 ana#i5a nevoii res!e*tive2 8 ana#i5a tuturor in/orma0ii#or dis!oni1i#e2
%G

Si#vano Arieti) Creativity !he "agical #ynthesis, )*+,


%>

8 /ormu#area tuturor so#u0ii#or !osi1i#e2 8 ana#i5a *riti*+ a so#u0ii#or !osi1i#e) *u re#evarea avanta<e#or 4i de5avanta<e#or !entru /ie*are din e#e. 8 a!ari0ia noii ideii sau a#e$erea ei2 8 eD!erimentarea 4i !er/e*0ionarea so#u0iei $+site. 9. Eode#u# #ui -l% .sborn !ro!une o a1ordare *e !endu#ea5+ ntre ana#i5+ 4i ima$ina0ieI 8 orientarea sau re#evarea !ro1#emei2 8 !re!ararea *e !resu!une adunarea date#or ne*esare2 8 ana#i5a) n *are are #o* se#e*0ia materia#u#ui re#evant !entru !ro1#ema res!e*tiv+2 8 idea0ia sau adunarea a#ternative#or dis!oni1i#e !entru !ro1#ema res!e*tiv+2 8 in*u1a0ia) eta!a de $erminare *are du*e #a i#uminare2 8 sinte5a sau *ore#area e#emente#or *om!onente2 8 eva#uarea idei#or se#e*tate !3n+ n a*e# moment. Com1inarea te"ni*i#or de de5vo#tare a *reativit+0ii *u ana#i5a *on0inuturi#or a !ermis /ormu#area unor mode#e re*ente) /ormu#ate n %&&B de /arnes, 4i n %&(9 de Isa0sen 4i !refflinger, mode#e *e !re5int+ 4ase !a4i n re5o#varea de !ro1#eme n mod *reativ ( C / # 8Creativ /roblem #olving1% Au /ost /ormu#ate *"iar 4i te"ni*i s!e*i/i*e CPS) *are sunt !re5entate #a seminarii#e or$ani5ate de Hunda0ia Cu#tura#+ de Edu*are a Creativit+0ii. Eta!e#e !re5ente n CPS suntI 8 identi/i*area o1ie*tive#or2 8 de#imitarea *onteDtu#ui2 8 de#imitarea !ro1#emei2 8 identi/i*area ideii *reative2 8 /ormu#area *on*ret+ a so#u0iei *reative2 8 o10inerea a**e!t+rii) a!ro1+ri2 Eta!e#e ' 4i > !resu!un demersuri *reatoare) iar *e#e#a#te im!#i*+ $3ndirea ana#iti*+. ?. Eode#u# din %&(% a# #ui 2oberg i (agnall este simi#ar *e#ui !re*edentI 8 a**e!tarea situa0iei *a o !rovo*are) stimu#are2 8 ana#i5a !entru a des*o!eri *onteDtu# !ro1#emei2 8 de/inirea) n *are se sta1i#es* !rin*i!a#e#e !ro1#eme 4i s*o!uri2 8 idea0ia) !rin *are se $enerea5+ a#ternative2 8 se#e*0ia a#ternative#or2 8 im!#ementarea) !rin *are se materia#i5ea5+ ideea2 8 eva#uarea) n *are se !ot /a*e 4i !#ani/i*+ri !entru a*0iuni#e urm+toare. Wn a*est mode# se o1serv+ a**entu# !us !e inter!retarea situa0iei !ro1#emati*e *a o !rovo*are stimu#atoare) #u*ru demonstrat de studii#e asu!ra unor mari *reatori *are re#atea5+ des!re im!ortan0a /o*a#i5+rii 4i im!#i*+rii n a*tu# *reator2 de remar*at este 4i /a!tu# *+ u#timu# !as) n a*est mode#) este *e# de *ontinuare a !ro1#emei) de !#ani/i*are a demersuri#or viitoare. G. Eode#e *u a!#i*a1i#itate s!e*i/i*+) n *are sunt m1inate !ro8 *ese#e *reative *u *e#e ana#iti*e. Un ast/e# de mode# este *e# a# #ui (andro3s0i, din %&(9) *are !re5int+ mani/estarea strate$ii#or *reative du!+ urm+toarea ordineI 8 ana#i5a) *are in*#ude !#ani/i*area standard 4i insight8u#2 8 *reativitatea) n *are se /a*e un sa#t *reativ) se sta1i#es* stra8te$ii8*oneDiuni2 8 <ude*ata) *are im!#i*+ *onstruirea *on*e!tua#+ 4i eva#uarea *riti*+2 8 !#ani/i*area) eta!+ n *are are #or !#ani/i*area a*0iunii) !#ani/i*area *onteDte#or *reative2 8 a*0iunea sau im!#ementarea /#eDi1i#+ nso0it+ de monitori5area re5u#tate#or. Ceea *e adu*e nou a*est mode# este su1#inierea ro#u#ui a1i#it+0i#or *reative) !re*um 4i !#ani/i*area n mod *reativ a *onteDte#or de *rea0ie. (. Eode#u# #ui -% 'ritz, mai ana#iti*) !re5int+ urm+toare#e eta!eI

%9

8 *on*e!tua#i5area2 8 vi5ua#i5area2 8 ra!ortarea #a rea#itatea *on*ret+2 8 tre*erea #a a*0iune2 8 eva#uarea) a<ustarea2 8 e#a1orarea) im!u#su# s!re a*0iune2 8 *om!#etarea2 8 *onvie0uirea *u !ro!ria *rea0ie. Autoru# *rede *+ eDist+ o *i*#i*itate a !ro*ese#or *reative n natur+. Wn*e!utu# !ro*esu#ui *reativ este un a*t *reativ de *on*e!tua#i5are 4i vi5ua#i5are) urmat de ana#i5a *onteDtu#ui) a rea#it+0ii) eva#uarea) im!u#su# s!re *rea0ie 4i a!oi *om!#etarea. Din*o#o de diversitatea mode#e#or) diversitate *are se re/#e*t+ n num+ru# eta!e#or) a denumirii 4i im!ortan0ei a*estora) S. Arieti !re5int+ urm+toare#e note *omune a#e a*estor a1ord+riI 8 !ro*esu# *reativ im!#i*+ o ana#i5+ orientat+ s!re s*o!) ima$ina0ia 4i eva#uarea *riti*+) ntre$u# !ro*es a# *reativit+0ii /iind o !endu#are ntre ima$ina0ie 4i ana#i5+2 8 da*+ mode#e#e tradi0iona#e *onsider+ *+ ori$inea idei#or *reative se a/#+ n in*on4tient) mode#e#e moderne !re5int+ im!#i*area *ontro#u#ui dire*t a# $3ndirii asu!ra *reativit+0ii2 8 !ro*esu# *reator) n ansam1#u) !resu!une o orientare s!re a*0iune 4i im!#ementarea idei#or *reatoare) materia#i5area idei#or. Wn a/ara mode#e#or !re5entate de Arieti) *redem *+ se im!un a /i men0ionate 4i a1ord+ri#e nre$istrate n !si"o#o$ia rom3neas*+) mode#e *e a!ar0in #ui T. Vianu) ,. Constantines*u) t. Odo1#e<a) E. Ro*o. ,. Constantines*u) autoru# metodei eurigramelor, men0ionea5+ ? eta!e a#e !ro*esu#ui

*reatorI 8 eta!a !re$+titoare) este eta!a de a*umu#are a a*"i5i0ii#or *u#tura#e a#e *reatoru#ui2 8 metoda e#a1or+rii teoreti*e2 8 metoda ana#i5ei *riti*e sau ana#i5a !re<ude*+0i#or) *redin0e#or) *onven0ii#or asimi#ate2 8 metoda ana#o$ii#or) *are in*#ude o ana#i5+ !rimar+) /orma#+) *are sta1i#e4te re#a0ii ntre domenii) stru*turi) 4i o ana#i5+ de/ini0iona#+) !rin *are se dau de/ini0ii *e stau #a 1a5a diverse#or teorii2 8 eta!a eD!erimenta#+ este demersu# de veri/i*are a unei teorii2 8 eta!a a!#i*a0ii#or mu#ti!#e) va#oarea unei *rea0ii /iind *on/irmat+ !rin num+ru# 4i im!ortan0a a!#i*a0ii#or sa#e. Pentru Tudor Vianu) !ro*esu# *reator !ar*ur$e > eta!e esen0ia#eI !re$+tirea) ins!ira0ia) inven0ia 4i eDe*u0ia. La r3ndu# s+u) t. Odo1#e<a men0ionea5+ /a5e#e *e du* #a rea#i5area unui !rodus nouI des*o!erirea ntre1+rii2 ana#i5a) sinte5a) *#asi/i*area) de/inirea) divi5area2 veri/i*area2 o1ie*tivarea2 retori*a2 *riti*a2 s*rierea o!erei. Autoru# rom3n inter!retea5+ !ro*esu# de *rea0ie *a !e o a*tivitate *o$nitiv+ su!erioar+) a#e *+rei re$u#i de /un*0ionare #e8a /ormu#at su1 /orma #e$i#or *rea0ieiI 8 #e$ea *om!ensa0iei) *on/orm *+reia se im!une o destindere im!us+ de intensitatea *on*entr+rii2 8 #e$ea rea*0iei vi5ea5+ e/e*te#e ne$ative a#e e/orturi#or eDa$erate2 8 #e$ea a#ternan0ei este im!us+ de ritmu# 4i *ara*teru# *i*#i* a# a*tivit+0ii de *rea0ie2 8 #e$ea antrenamente#or asi$ur+ motivarea 4i im!#i*area n a*tivitate sus0inut+2 8 #e$ea reversi1i#it+0ii este *onse*in0a esen0ei *rea0iei) *a re#a0ie ntre idei asem+n+toare 4i idei *are se deose1es*. E. Ro*o) !ornind de #a de/ini0ia dat+ *reativit+0ii de *+tre D.E. Fer#Jne) ,.T. Land 4i C. Kennea#J) *a /iind un !ro*es de des*"idere #a n*"idere 4i de *re4tere !ersona#+) a!re*ia5+ *+ #a /ie*are individ eDist+ mai mu#te *i*#uri de *re4tere 4i de5vo#tare) *are im!#i*+ > eta!e *e au !onderi di/erite n *rea0ieI 8 !rime#e dou+ eta!e 8 /ormativ+ 4i normativ+ 8 nu sunt /avora1i#e *reativit+0ii) ntru*3t sunt dominate de s*o!uri *onver$ente) #e$ate de *rista#i5area identit+0ii eu#ui 4i a *on/ormit+0ii #a $ru!2 8 u#time#e dou+ eta!e 8 inte$rativ+ 4i trans/orma0iona#+ 8 sunt stimu#ative !entru antrenamentu# *reativ) !ersoana do13ndind uni*itate 4i dis!un3nd de nevoia de a se eD!rima n *eva nou. A#te a1ord+ri) din #iteratura de s!e*ia#itate) *e merit+ a /i men0ionate sunt 4i urm+toare#eI 8 EaD Dessoir) *are !re5int+ eta!e#eI i#uminarea di/u5+ nso0it+ de /enomene emo0iona#e2 *onturarea *on*e!0iei2 o1ie*tivarea *on*e!0iei ntr8o s*"i0+ sau !roie*t2 eDe*utarea !roie*tu#ui2

%?

8 R. Eu##er8Hreien/e#s *onsider+ *+ !ro*esu# *reativ n*e!e *u ins!ira0ia) des/+4urat+ n *ondi0ii emo0iona#e deose1ite) urmat+ de !re$+tire) *on*e!0ie) eDe*u0ie2 8 T". Ri1ot enumer+ eta!e#eI n*o#0irea ideii2 re#evarea ideii2 i#uminarea2 mode#area de/initiv+ a *onstru*0iei2 8 A. Eo#es 4i R. C#aude !ro!un stadia#itateaI in/ormarea2 in*u1a0ia2 i#uminarea) veri/i*area2 8 I. TaJ#or *onsider+ *+ !entru !ro*esu# *reativ sunt ne*esare eta!e#eI !re$+tirea sau *o#e*tarea in/orma0ii#or2 in*u1a0ia2 i#uminarea sau n0e#e$erea2 veri/i*area2 8 I.A. Ponomariov are n vedere de !atru /a5e esen0ia#eI ana#i5a #o$i*+2 re5o#varea intuitiv+2 ver1a#i5area re5o#v+rii n mod intuitiv2 /orma#i5area re5o#v+rii.
Wntru*3t eta!i5area des*ris+ de ,. -a##as este *ea mai *unos*ut+ n #iteratura de s!e*ia#itate) 4i a stat 4i #a 1a5a a#tor *#asi/i*+ri a demersuri#or n a*tu# de *rea0ie) vom des*rie) !e #ar$) me*anisme#e) !ro*ese#e !si"i*e din *adru# /ie*+reia din *e#e !atru eta!e. Cer*et+ri#e au demonstrat *+ a*este /a5e sunt s!e*i/i*e ori*+rui !ro*es *reator) indi/erent de domeniu) 4tiin0+) te"ni*+ sau art+) di/erite /iind !onderi#e 4i *on0inuturi#e /ie*+rei eta!e.

>.%. Pre!ararea 6!re$+tirea7 A4a *um ar+ta 4i I. TaJ#or) a*east+ !rim+ eta!+ este una de a*umu#are) de adunare a materia#e#or ne*esare !ro*ese#or u#terioare) dar nu este o eta!+ stri*t de#imitat+ doar #a /a5a in*i!ient+) *i !resu!une ra!ortarea #a in/orma0ii#e asimi#ate n toat+ istoria sa *u#tura#+. Este) a4adar) o eta!+ intens+ 4i de #un$+ durat+. Pre!ararea este dominat+ de instruire) ntru*3t !entru a*tu# de *rea0ie se im!un !re$+tiri de trei ti!uri) *u $rade de $enera#itate di/erite) des*res*+toareI %. *u#tura $enera#+) o eD!erien0+ deose1it+ de via0+2 S"aMes!eare a /+*ut mu#te studii *o#atera#e) n 4tiin0e#e naturii) de eDem!#u) iar H#au1ert) n istorie2 B. !re$+tirea $enera#+ sau !re$+tirea de s!e*ia#itate !entru domeniu# res!e*tiv 6medi*in+) 1io#o$ie) matemati*+72 '. !re$+tirea s!e*i/i*+ !entru o anumit+ !ro1#em+ s!e*i/i*+ !e *are *reatoru# 4i !ro!une s+ o re5o#ve2 sunt adunate toate in/orma0ii#e re/eritoare #a !ro1#ema res!e*tiv+) *reatoru# ntrea1+) dis*ut+) *ite4te) ntrea1+. T.S. Ku"n) ar+ta) n a*est sens) *+ doar *er*et+ri#e /erm an*orate n 4tiin0a *ontem!oran+ sunt n m+sur+ s+ s!ar$+ tradi0ia 4i s+ dea na4tere idei#or noi. Wn a/ara *uno4tin0e#or) $enera#e sau s!e*i/i*e) *reativitatea !resu!une de0inerea unor de!rinderi inte#e*tua#e sau motri*e) uti#e n mu5i*+) te"ni*+) arte !#asti*e. Im!ortan0a eD!erien0e#or nde#un$ate !entru a*tivitatea *reatoare a s*riitoru#ui este su1#iniat+ de E. Fe<at !rin eDem!#e#e date din istoria *u#turiiI Liviu Re1reanu s!une n "rturisiri *+ n romanu# Ion a des*ris s*ene ins!irate din amintiri#e *o!i#+riei sa#e2 Ei*"e#an$e#o)

Leonardo da Vin*i) NeLton) DarLin) Pav#ov de0ineau un eDtins de!o5it de *uno4tin0e2 S"aMes!eare avea *uno4tin0e de 1otani*+) 5oo#o$ie) !si"o!ato#o$ie2 DostoievsMi *redea *+ @s*riitoru# tre1uie s+ *unoas*+ 4i *e#e mai mi*i am+nunte a#e rea#it+0ii.Y 6E. Fe<at) %&G%7. Condi0ii#e am1ienta#e sunt im!ortante !entru o des/+4urare ade*vat+ a !ro*esu#ui *reator) mai a#es !entru eta!a de !re!arare) a*easta nsemn3nd un *#imat se*uri5ant) stimu#ativ) a# *+rui *on0inut sau ti! !oate /i di/erit de #a un *reator #a a#tu#. Ast/e#) S*"i##er a$rea mirosu# de mere) I1sen vroia s+ vad+ 1i1e#ouri) Ki!#in$ s*ria doar *u *ernea#+ nea$r+. Pro*esu# *reator nu !oate /i deru#at n a/ara *uno4tin0e#or 4i /+r+ st+!3nirea !er/e*t+ a de!rinderi#or ne*esare nde!#inirii unor a*tivit+0i s!e*i/i*e domeniu#ui. Wn a*est /e#) *reatoru# se !oate *on*entra !e momente#e esen0ia#e a#e !ro*esu#ui *reator) !oate *ontro#a eDe*u0ii#e n diverse a*tivit+0i s!e*i/i*e. Ast/e#) o 1a#erin+ !oate /i eD!resiv+ !entru o!era res!e*tiv+) !entru *on0inutu# 4i sentimente#e o!erei) !oate transmite tr+iri#e s!e*tatori#or doar du!+ *e st+!3ne4te arta *ore$ra/i*+. De asemenea) s*u#!toru#) tre1uie s+ /o#oseas*+ da#ta *u !re*i5ie !entru a reda n marmur+ ima$inea !e *are a !roie*tat8o. A*tivitatea *reativ+ so#i*it+ 4i de!rinderi de mun*+ sus0inut+ 4i re$u#at+) !re*um 4i de!rinderi de $3ndire 4i eD!rimare) mani/estate !rin sti#u# arti4ti#or) des*ris *a moda#itatea s!e*i/i*+ a *reatoru#ui de a /o#osi materia#e#e domeniu#ui #or 6*uv3ntu#) *u#oarea) marmura) sunete#e7) dar 4i de a $3ndi. A*est sti# se do13nde4te !rin eD!erien0+ nde#un$at+ 4i *om!#eD+) un ta#ent !uterni*) deose1it) /iind *e# *are dis!une de de!rinderi de

%G

$3ndire 4i eD!rimare 1o$ate) /#eDi1i#e) *are !ot /i a**esate *u !rom!titudine) *u !osi1i#it+0i de aso*iere 4i diso*iere. Wn art+) !re$+tirea o!erei !oate avea *a !un*t de !#e*are tr+iri#e rea#e sau ima$inare) !ro!rii sau a#e a#tora) din eD!erien0a !ro!rie sau a a#tora. Prin*i!a#e#e surse de *are se !oate /o#osi *reatoru# !entru a aduna date#e ne*esare des*rierii !ersona<e#e 4i evenimente#or suntI eD!erien0a de via0+ a artistu#ui2 o!ere#e *reate anterior2 !re$+tirea !entru o tem+ a#eas+ dinainte de autor 6N. P3rvu) %&?G7. 45periena proprie a /ost /o#osit+ de arti4ti) *um sunt Rousseau) ,oet"e) Stend"a#) To#stoi) Di*Mens) DostoievsMi) Crean$+) au in*#us n o!era #or !ortrete#e unor *o!ii din *o!i#+ria sau tinere0ea #or. Dar arta nu este o redare /ide#+ a eD!erien0e#or tr+ite n *o!i#+rie sau ado#es*en0+) *i !resu!une o trans/ormare du!+ anumite !rin*i!ii /i#oso/i*e) artisti*e) du!+ anumite tendin0e !ersona#e a#e *reatoru#ui. A*east+ modi/i*are !oate /i mai a**entuat+ sau mai redus+) *um este *a5u# o!ere#or #ui To#stoi) ,orMi) DostoievsMi) Crean$+. ,. H#au1ert s!unea n a*est sensI @E8am /erit ntotdeauna de a !une *eva din mine n o!ere#e me#e 4i totu4i am !us mu#tY. .perele anterioare a#e *reatoru#ui !ot *onstitui materia#e /o#osite n mun*a de !re$+tire din *are autoru# s+ /o#oseas*+ idei) motive de5vo#tate dintr8o nou+ !ers!e*tiv+) sau idei n+s*ute n urm+ *are nu au /ost de5vo#tate. Wn !#us) *u o*a5ia o!ere#or !re*edente) autoru# a avut !osi1i#itatea s+84i !er/e*0ione5e *a#it+0i#e) ima$ina0ia) $3ndirea) a!titudini#e te"ni*e) a1i#it+0i#e #e$ate de materia#u#ui n *are se eD!rim+ *reatoru# 6sunet) *uv3nt) marmur+) *u#oare7. Iat+ *um) su1 as!e*tu# *on0inutu#ui) a# te"ni*ii eD!resive) /orma#e) #u*r+ri#e !re*edente !re$+tes* terenu# !entru *e#e viitoare) /orm3nd o *ontinuitate temati*+ 4i sti#isti*+. N. P3rvu *rede *+ va#oarea 4i semni/i*a0ia unei o!ere !ot /i sta1i#ite !rin *unoa4terea *on*e!0ii#or artisti*e a#e *reatoru#ui) nive#u# artisti*) *ara*teristi*i#e de eD!resie a#e a*estuia 6N. P3rvu) %&?G7. Pre$+tirea s!e*i/i*+ n*e!e du!+ *e se sta1i#e4te tema) dar este uti#+ doar *3nd este nso0it+ 4i de o *u#tur+ $enera#+ vast+) de *unoa4terea domeniu#ui $enera# !entru *are *reea5+. De eDem!#u) E. Zo#a a studiat via0a mineri#or !entru a s*rie $erminal, iar Cami# Petres*u a studiat do*umente#e revo#u0iei de #a %(>( !entru a s*rie 6n om 7ntre oameni%

>.B. In*u1a0ia O eta!+ mai !u0in o1serva1i#+ din eDterior) *e urmea5+ du!+ !re!arare) *3nd so#u0ia nu a a!+rut n*+ a!are un moment de satura0ie. 9? A. Eunteanu *rede *+ este o /a5+ de a4te!tare) n *are *reatoru#) de4i este ra*ordat n*+ #a !ro1#em+) 4i s*"im1+ terenu# de *on/runtare din 5ona *on4tientu#ui ntr8o 5on+ mai !eri/eri*+) mai o1s*ur+ a !si"i*u#ui 6A. Eunteanu) %&&>7. Wn a*east+ /a5+) este !re$+tit+ i#uminarea sau *#i!a de ins!ira0ie) /a5+ n *are este /ina#i5at+ sinte5a date#or adunate n !erioada de !re$+tire. Wn !rivin0a nive#u#ui de or$ani5are /un*0iona#+ a sistemu#ui !si"i* uman) #a *are se deru#ea5+ eta!a de in*u1a0ie eDist+ diver$en0e de o!inii n #iteratura de s!e*ia#itate) !e *are #e !re5ent+m n ta1e#u# nr. ' Ta1e# nr. ' Autori R. -oodLort" C. Ro$ers =. P. ,ui#/ord S. Hreud) O. RanM) C. ,. =un$) A. Ad#er) K. HorneJ) E. K#ein Nive#u# #a *are este !#asat+ in*u1a0ia In*u1a0ia) !rin intermediu# uit+rii) e#imin+ !iste#e $re4ite a#ese n !erioada !re!ar+rii. In*u1a0ia im!une o orientare s!re eD!erien0a interioar+. In*u1a0ia este mai de$ra1+ o *ondi0ie a *rea0iei) de*3t o eta!+ a ei. In*u1a0ia are o stru*tur+ in*on4tient+.

%(

L. S. Ku1ie) A. Koest#er) In*u1a0ia are o stru*tur+ !re*on48 E. Kris) L. T. T"urstone) tient+. A. D. Eoore Se !oate vor1i de interven0ia unor A. Eunteanu /a*tori a1isa#i n !ro*esu# *reator. Unii autori) *are *red *+ n tim!u# in*u1a0iei are #o* o e#a1orare in*on4tient+) se 1a5ea5+ !e eDem!#e#e n *are re5o#varea unor !ro1#eme a a!+rut 1rus*. Este dat eDem!#u# #ui H. Poin*are *are a identi/i*at so#u0ia unei !ro1#eme de matemati*+) !e *3nd se ur*a n auto1u5 !entru o eD*ursie $eo#o$i*+) /+r+ *a e# s+ se $3ndeas*+ #a !ro1#ema res!e*tiv+. Dar A#. Ro4*a eD!#i*+ asemenea a!ari0ii a#e so#u0ii#or *reatoare !rin /enomenu# de !ersevera0ie) *are desemnea5+ ansam1#u# !ro*ese#or aso*iative *are au /ost n*e!ute *3nd s8a n*er*at re5o#varea !ro1#emei 4i *are *ontinu+ ntr8o anumit+ m+sur+) *"iar *3nd aten0ia este orientat+ n a#t+ dire*0ie 6A#. Ro4*a) %&GB7. Wn a*e#a4i sens) R.S. -oodLort" 4i E.R. Hi#$ard) *red *+ a!ari0ia 1rus*+ a so#u0iei nu este n mod o1#i$atoriu *onse*in0a im!#i*+rii nive#u#ui in*on4tient) *i eD!#i*a0ia !oate /i dat+ !rin /a!tu# *+ re!ausu# du!+ o *on*entrare intens+ i !ermite *reatoru#ui o !ers!e*tiv+ nou+ asu!ra !ro1#emei 4i asu!ra a#ternative#or res!inse !3n+ n a*e# moment. A4adar) *"iar da*+ *reatoru# se o!re4te asu!ra a#tei a*tivit+0i) nu nseamn+ *+ !ro1#ema *er*etat+ este *om!#et eD*#us+ din *on4tiin0+. E. Fe<at des*rie in*u1a0ia *a /iind un !ro*es de natur+ in*on4tient+) *are !oate /i n*adrat+ ntr8o a*tivitate *on4tient+ de investi$are) *om!arare) ordonare 4i veri/i*are) 4i este uti#+ atun*i *3nd !reo*u!+ri#e *on4tiente !ot /i trans/erate #a nive# in*on4tient) su1 o /orm+ di/u5+. Hiind urmat+ de o !erioad+ de odi"n+) !reo*u!area !entru o anumit+ !ro1#em+ determin+ !o#ari5area unor /o*are de eD*ita0ie mai redus+) *are !ot avea #e$+tur+ *u a*easta 6E. Fe<at) %&G%7. Ideea !oate a!+rea 1rus*) atun*i *3nd a*tivitatea este re#uat+ du!+ a*est re!aus) *are !oate nsemna !ro*ese de #u*ru) de !re$+tire a drumu#ui s!re i#uminare. Eomentu# de ins!ira0ie !oate a!+rea du!+ o !erioad+ de tim!) *3nd tema nu se a/#+ n *3m!u# *on4tiin0ei) *reatoru# nu este !reo*u!at de ea n mod eD!#i*it) dire*t. Pot /i aduse mu#ti!#e asemenea eDem!#e din istoria *u#turiiI =ames -att a $+sit ideea uti#i5+rii /or0ei de eD!ansiune a va!ori#or *om!rima0i n tim!u# unei !#im1+ri2 D.I. Eende#eev) du!+ o !erioad+ intens+ de #u*ru de trei 5i#e 4i no!0i) o1osit) adoarme 4i n somn $+se4te so#u0ia sistemu#ui e#emente#or) se tre5e4te 4i notea5+ dis!unerea #or2 >.'. I#uminarea 6ins!ira0ia7 I#uminarea este des*ris+ *a o a!ari0ie 1rus*+ a so#u0iei #a !ro1#ema *e se a/#+ n *entru# !reo*u!+ri#or *reatoru#ui 4i este o eta!+ *e antrenea5+ ntrea$a !ersona#itate a individu#ui) /iind o !endu#are ntre !#anu# a/e*tiv 4i *e# *o$nitiv 6A. Eunteanu) %&&>7. Ins!ira0ia este eta!a n *are !ro*esu# *reator a<un$e #a !un*tu# *u#minant) n *are materia#u# se or$ani5ea5+) se *onturea5+) unii autori vor1ind *"iar de o asem+nare *u intui0ia sau *unoa4terea nemi<#o*it+ non8dis*ursiv+. Im!ortan0a /enomenu#ui i#umin+rii este su1#iniat+ de ,r. Ni*o#aI @...ro#u# !e *are8# are i#uminarea 6des*o!erirea !rin reve#a0ie) sau insi$"t8u#ui7 n n0e#e$erea vie0ii su/#ete4ti nu este
unu# deose1it !rin !utere 4i /re*ven0+) n *om!ara0ie *u a#te domenii a#e *unoa4terii2 distin*0ia re5id+ ns+ n e/e*tu# mira*u#os8trans/ormator !e *are8# are $3ndirea !si"o#o$i*+ asu!ra o1ie*tu#ui) a /a!tu#ui !si"i*) atun*i *3nd este vor1a de intros!e*0ieY 6,r. Ni*o#a) B::%7. Wn m+rturisiri#e #or) mu#0i inventatori s!uneau *+) n momentu# *3nd a<un$eau #a so#u0ia *reatoare) erau sur!rin4i de sim!#itatea ei sau de /a!tu# *+ nu /usese identi/i*at+ datorit+ unor !remise $re4ite de #a

%&

*are se !#e*ase n re5o#vare 4i iat+ *um !utem vor1i de ro#u# <u*at de in*u1a0ie *are /a*e *a !iste#e $re4ite s+ dis!ar+ 4i i !ermite $3ndirii *reatoare s+ *aute a#te#e. Im!ortan0a !e *are o are nt3m!#area este su1#iniat+ de =. Pi*ard) *are) studiind inven0ii#e n diverse 4tiin0e) a o1servat diverse eDem!#e de nt3m!#+ri eDterioare 4i aso*ia0ii /avora1i#e de idei) *e au *on*urat) n o!inia autoru#ui) #a $+sirea so#u0iei *reatoareI 8 Da$uerre a des*o!erit ro#u# va!ori#or de mer*ur n deve#o!area ima$inii /oto$ra/i*e din nt3m!#are) atun*i *3nd a !us ni4te !#+*i /oto$ra/i*e ntr8un du#a! n *are se a/#+ 4i o *a!su#+ de mer*ur2 8 Orested a des*o!erit in/#uen0a *urentu#ui e#e*tri* asu!ra a*u#ui ma$neti*) !entru *+ !e va!or un a* ma$neti* se a/#a n a!ro!ierea unei !i#e e#e*tri*e) *are #8a /+*ut s+ os*i#e5e2 8 Wn %&%:) H. Coand+ a des*o!erit e/e*tu# *are8i !oart+ nume#e) n tim! *e n*er*a avionu# *u rea*0ie 4i a o1servat *+ !#a*a de/#e*toare) *are !rote<a *or!u# de #emn a# avionu#ui de /#+*+ri#e s*oase de motor) !+rea s+ a1soar1+ a*este /#+*+ri) ndre!t3ndu8#e s!re /use#a<2 8 Pasteur a avut ideea *+ viermii adu* s!orii de da#a* de #a *adavre#e n$ro!ate) *3nd a v+5ut *um) !e un *3m! !e *are erau n$ro!a0i 1er1e*ii 1o#navi de da#a*) r3me#e s*oteau #a su!ra/a0+ "umusu#2 8 H#emin$ a m+rturisit *+ nt3m!#area a <u*at un ro# im!ortant n des*o!erirea !eni*i#inei) dar adau$+ /a!tu# *+ nt3m!#area nu tre1uie a4te!tat+ !asiv) *i !rovo*at+I @Wnt3m!#area nu a<ut+ de*3t o minte !re$+tit+) *+*i o minte ne!re$+tit+ nu vede m3na !e *are i8o ntinde nt3m!#area.Y De asemenea) R. K. Eerton vor1e4te de /enomenu# serendi8!it+0ii) !e *are8# des*rie *a /iind /enomenu# de a!ari0ie a so#u0iei *reatoare n mod nt3m!#+tor) ntr8un moment n *are ea nu era n *entru# aten0iei *reatoru#ui. Wn rea#itate) nu !utem s!une *+ nt3m!#area este *ea *are o/er+ des*o!erirea) *i doar o*a5ia) des*o!erirea /iind) n /ond o!era *reatoru#ui. De a*eea) *er*et+toru# tre1uie s+84i de5vo#te a1i#itatea de a o1serva 4i a#te #u*ruri de*3t *e#e !e *are #e *aut+ n mod eD!#i*itI 8 Co#um1) *+ut3nd un drum mai s*urt s!re Indii) a des*o!erit Ameri*a2 8 Roent$en a des*o!erit ra5e#e Z *are i#uminau un e*ran *u !#atino*ianur+ de 1ariu uitat ntr8un *o#0 a# #a1oratoru#ui) n tim! *e studia ra5e#e *atodi*e2 8 n*er*3nd s+ i5o#e5e man$anu#) S*"ee#e des*o!er+ *#oru#2 8 so0ii Curie) *er*et3nd s+ruri#e de uraniu) des*o!er+ radiu#. Wnt3m!#area nu are im!ortan0a !e *are i8o a*ord+ Pi*ard) ntru*3t o des*o!erire im!#i*+ o !reo*u!are n a*est sens) s+ eDiste o stare de !re$+tire) un set a!er*e!tiv) *are s+ nu im!#i*e) ns+) o ri$iditate. Wn $enera#) oamenii na#t *reativi sunt des*"i4i *+tre nou) /#eDi1i#i) $3n direa 4i memoria #or dis!un3nd de /#eDi1i#itate !ermit *om1inarea 4i re*om1inarea ra!id+ a e#emente#or stru*tura#e. Wn !#us) !rin eD!erien0a do13ndit+) !rin des*"iderea) re*e!tivitatea /a0+ de o anumit+ *ate$orie de !ro1#eme *er*et+toru# *reea5+ !remise#e !entru mari#e des*o!eriri. I#uminarea este) de /a!t) re5u#tatu# e/orturi#or anterioare din *e#e#a#te eta!e) dar 4i n*e!utu# mun*ii de eDe*u0ie) este o eta!+ n *are !ro*ese#e *o$nitive sunt nso0ite de tensiune !si"i*+) /iind un moment de tre*ere n deru#area st+ri#or su/#ete4ti a#e *reatoru#ui. De/inind i#uminarea *a @o stare mai #un$+ sau mai s*urt+ de tensiune interioar+ !uterni*+ n des/+4urarea !ro*ese#or su/#ete4ti) n *ursu# *+reia se desemnea5+ #inii#e $enera#e sau /ra$mente a#e viitoarei o!ereY) N. P3rvu aminte4te *are sunt *ara*teristi*i#e !rin*i!a#e a#e a*estei eta!eI s!ontaneitatea) ne*esitatea) vi1ra0ia a/e*tiv+ 6N. P3rvu) %&?G7. S!ontaneitatea a*tu#ui de i#uminare este !er*e!ut+ *a atare de *reator 4i este *onse*in0a tre*erii ra!ide de #a un nive# in*on4tient #a nive#u# *on4tiin0ei) ntr8o /orm+ or$ani5at+. Eomentu# ins!ira0iei mai este nso0it 4i de o e/u5iune a/e*tiv+) n *are *reatoru# are sentimente de a$ita0ie) /eri*ire sau durere) n a#ternan0+) varia0ii#e /iind di/erite de #a un individ #a a#tu#. A*e#a4i autor arat+ *+) de4i date#e sunt *om1inate !e !#an in*on4tient) n tim!u# ins!ira0iei) a*estea a!ar0in #umii rea#e) !e *are o re/#e*t+. U#terior) so#u0ii#e *reatoare) re5u#tate#e ins!ira0iei sunt trans!use n *on*e!te) no0iuni ra0iona#e) teorii) !rin*i!ii) /ormu#ate ntr8un #im1a< inte#i$i1i# 4i *omuni*a1i#. Interesante sunt *er*et+ri#e din !si"o#o$ia artei rea#i5ate n %&9? de *+tre -.D. Hitt 4i =.R. Sto*M) *are 4i8au !ro!us s+ *er*ete5e !ro*esu# *reator !rintr8o ana#i5+ /a*toria#+. Ast/e#) au *onstatat *+ intui0ia sau i#uminarea are re#evan0+ !entru *reativitate n m+sura n *are este ntemeiat+ 4i #o$i*) 4i ast/e# se !oate s!une *+ eDist+ o re#a0ie !o5itiv+ ntre *ara*teru# ori$ina# 4i #o$i*a o!erei. A*east+ idee a /ost sus0inut+ de autori *um sunt Zo#a) H#au1ert) 4i des*ris+ de De#a*roiD ast/e#I @Arta este o dire*0ie de inten0ii *are *er o eD!resie ade*vat+Y) o @*onstru*0ie de /orme do*i#e 4i eD!resiveY) 4i @/+r+ /orm+ nu eDist+ $3ndire 4i ni*i o!er+ de art+Y. Ins!ira0ia !oate o/eri mai mu#te so#u0ii) iar se#e*tarea a*estora este un a*t ra0iona#) *are) n #iteratur+) de eDem!#u) !resu!une !re*i5area intri$ii) trasarea evo#u0iei !ersona<e#or) motivarea a*0iuni#or a*estora) de#imitarea *onteDtu#ui a*0iunii) /iind a*te de *onstru*0ie artisti*+) de de5vo#tare inventiv+) a4a *um !re*i5a

B:

N. P3rvu. Prin a*east+ de5vo#tare inventiv+ se !oate /a*e tre*erea de #a unitate #a deta#ii) sau) invers) de #a deta#ii #a unitate. Wn momentu# ins!ira0iei se a#*+tuie4te s*"ema $enera#+ a viitoarei o!ere) iar u#terior) n *adru# inven0iei) sunt *om!#etate deta#ii#e) se d+ o /orm+ unitar+ e#emente#or *om!onente. De5vo#tarea inventiv+ se !oate des/+4ura n mod s!ontan sau re/#eDiv. De5vo#tarea inventiv+ de ti! s!ontan este un !ro*edeu /o#osit de dramatur$i 4i !ro5atori) *um sunt Eo5art) To#stoi) S"aMes8!eare) 4i !resu!une *onstruirea o!erei !rin mai mu#te momente ins!irative) *are vor /i u#terior se#e*tate. Ce#+#a#t ti! de de5vo#tare dis*ursiv+) *ea re/#eDiv+) im!#i*+ o de5vo#tare 1a5at+ !e ra0ionamente a s*"emei sta1i#ite n !erioada de ins!ira0ie) a4a *um !ro*edau E. Zo#a 4i E. Poe) *are *redea *+ ntre$u# !ro*es *reator n art+ are un *ara*ter ra0iona# 4i *on4tient 6N P3rvu) %&?G7. Com!#eDitatea !ro*esu#ui *reator /a*e *a) n une#e *a5uri) datorit+ a*estor de5vo#t+ri re/#eDive sau s!ontane) s*"eme#or ini0ia#e) din !erioada de i#uminare #i se adu* trans/orm+ri ma<ore) *"iar radi*a#e /a0+ de /orma ini0ia#+) une#e e#emente) !iste) /iind e#iminate !entru *+ nu se inte$rea5+ n tema $enera#+ a *rea0iei. Wn istoria *u#turii avem *3teva eDem!#e n a*est sensI R. -a$ner a s*ris *3teva s*ene ini0ia# !entru "oartea lui #iegfried, dar *are nu se !otriveau) 4i atun*i #e8a in*#us n a*tu# I din o!era -murgul zeilor, iar !rime#e s*ene e#a1orate ini0ia# !entru o!era !ristan, au /ost tre*ute #a o!era /arsifal8 Poe5ia #ara pe deal a #ui E. Emines*u a /ost !u1#i*at+ #a % iu#ie %((9) dar ini0ia# a /+*ut !arte dintr8 un !oem de !este ': stro/e) 4i anume E*o) s*ris n %(GB. #a a*e#a4i autor) !oe5ia 4gipetul este un /ra$ment de %9 stro/e din "emento mori sau /anorama deertciunilor, *e are BB' stro/e 4i a /ost s*ris n %(GB. de asemenea) #a *in*i din !oeme#e s*rise n %((B a!ar stro/e din 9uceafrul n :ac iubeti fr s speri /ina#u# *u!rinde 9 stro/e din 9uceafrul, !oe5ii#e # fie sara-n asfinit 4i 6n farmec trist i ne-neles sunt ' 4i res!e*tiv B stro/e din a*e#a4i !oem) iar ;i oare tot n-ai 7neles, 7n *e#e dou+ variante *on0in dou+ stro/e a *+ror /orm+ de/initiva va a!+rea tot n 9uceafrul%

A*east+ eta!+ de intens+ tr+ire a/e*tiv+ 4i *reatoare se interse*tea5+ !ar0ia# *u momentu# eDe*u0iei o!erei) ntru*3t mu#0i din arti4ti 4i de5vo#t+ idei#e eDe*ut3ndu8#e) s*riitoru# 4i trasea5+ #inii#e viitoarei o!ere #a masa de s*ris) !i*toru# s*"i03nd !e !#an4+. >.>. Veri/i*area Eta!a de veri/i*are sau eDe*u0ie este eta!a !rin *are este des+v3r4it !ro*esu# *reator) este o1ie*tivat+) materia#i5at+ ideea *reatoare ntr8un /a!t eD!#i*it) !er*e!ti1i#) *are !oate /i un ta1#ou) o !oe5ie) un me*anism) o teorie 4tiin0i/i*+. Eateria#u# o10inut n eta!a anterioar+) *ea de ins!ira0ie) este a<ustat) so#u0ii#e *reatoare sunt veri/i*ate) revi5uite n *a5 *+ este nevoie) a*east+ eta!+ !ut3nd /i) uneori) eDtins+) *um este *a5u# #ui NeLton 4i DarLin *are au #u*rat 4i e#a1orat teorii#e sa#e) !e durate de ani de 5i#e. Wn te"ni*+) *reatoru# veri/i*+) n a*east+ eta!+) da*+ !roie*tu# s+u !oate /i a!#i*at n !ra*ti*+. Nu n toate domenii#e !utem vor1i de o veri/i*are !ro!riu85is+ a ideii *reatoare) *i n art+) de eDem!#u) n a*east+ u#tim+ eta!+ o!era su/er+ un !ro*es dia#e*ti* de a**e!tare 4i res!in$ere) !rin trans/ormarea a*esteia ntr8o /orm+ o1ie*tiv+) a**esi1i#+ *onsumatori#or de *u#tur+. Drumu# o!erei *+tre !u1#i* !oate /i n$reunat de e/e*tu# <eigarnic, de *are
vor1e4te =.S. Fruner) 4i *are desemnea5+ tendin0a *reatoru#ui s!re !er/e*0iune) 4i ast/e# e# re*ur$e #a revi5uiri su**esive a#e o!erei. A4a de !i#d+) E. Emines*u a s*ris %> versiuni a#e Lu*ea/+ru#ui) L.E. To#stoi e#a1ora *3te G8( variante a#e o!ere#or sa#e !rin*i!a#e. De4i autoru# este *e# *are "ot+r+4te *3nd o!era va /i !re5entat+ !u1#i*u#ui) nive#u# autenti*it+0ii 4i va#oarea !rodusu#ui *reator sunt sta1i#ite de !u1#i*) de so*ietate 6A. Eunteanu) %&&>7. Veri/i*area !resu!une o *on/runtare !ermanent+ ntre mode#u# menta# 4i re5u#tate#e n*er*+ri#or de a !une n !ra*ti*+ a*est mode#) veri/i*are *e !ermite o retu4are 4i m1un+t+0ire a am1e#or ima$ini) *ea menta#+ stimu#3nd8o !e *ea rea#+. Prin o!era sa) *reatoru# se eD!rim+ !e sine) ntr8o /orm+ a**esi1i#+ !u1#i*u#ui destinatar) iar n a*est sens o!era tre1uie s+ ai1+ unitate) e#emente#e *om!onente s+ ai1+ o unitate or$ani*+ 6N. P3rvu) %&?G7. Veri/i*area o!erei se /a*e n ra!ort de urm+toare#e re!ereI 8 temati*a $enera#+ a o!erei2 8 *on*e!0ia des!re #ume 4i via0+ a artistu#ui2 8 !rin*i!ii#e artisti*e a#e *reatoru#ui.

B%

Eta!ei de eDe*u0ie i este s!e*i/i* un !ro*es de $3ndire ima$inativ+) a#e *+rei !roduse sunt ana#i5ate *riti*) s*riitoru# av3nd *a mi<#o* de eD!rimare *uv3ntu#) mu5i*ianu# sunete#e) !i*toru# *u#ori#e. A*este mi<#oa*e sunt /o#osite ast/e#I *uvinte#e sunt aran<ate n *oordonate eD!resive #o$i*o8a/e*tive2 sunete#e sunt ordonate n /ra5e mu5i*a#e *are s+ redea sentimente#e) emo0ii#e o!erei2 *om1inarea *u#ori#or tre1uie s+ *ara*teri5e5e un !ersona<) un !eisa<) un *on/#i*t) o armonie) o tendin0+ uman+ 6N. P3rvu) %&?G7. De #a o art+ #a a#ta eDist+ di/eren0e n te"ni*a de eD!rimare a *on0inutu#ui) de dire*0ionare a mesa<u#ui *+tre s!e*tatori) !e /ie*are tem+ *om!onent+) !re*um 4i !e tema $enera#+I 8 #iteratura are *a mi<#oa*e de eD!rimare a durerii !o5i0ia so*ia#+ a !ersona<e#or) *on/#i*tu#) so#u0ionarea *on/#i*tu#ui2 8 mu5i*a !oate eD!rima a*eea4i stare su/#eteas*+ !rin sunete <oase sau na#te) ntr8o su**esiune ra!id+ sau na#t+) n minor sau ma<or) n striden0e sau !rintr8o s*+dere tre!tat+2 8 n !i*tur+ emo0ii#e sunt transmise !rin *u#ori) !rin !rivirea !ersona<e#or din !ortrete) mi4*area $enera#+ a *or!u#ui. Eta!a eDe*u0iei este *onsiderat+ de N. P3rvu *"iar un a*t *reator n sine) *are are o des/+4urare !e eta!e) !oate avea mai mu#te variante) n /un*0ie de ti!u# artistu#ui *reator) #u*ru remar*at mai a#es n art+I arti4tii intuitivi /o#oses* mai mu#t ins!ira0ia 4i *a atare) tre* !rintr8un num+r mai mi* de variante2 arti4tii re/#eDivi tre* !rintr8un num+r mai mare de variante. Poate *+ n a*east+ eta!+ este mai mu#t *a n *e#e#a#te im!#i*at+ ori$ina#itatea 4i sti#u# artistu#ui. EDe*u0ia o!erei !resu!une) de asemenea de5vo#tarea unor a1i#it+0i a#e *reatoru#ui) !rin *are a*esta s+ des*o!ere *a#ea *ea mai 1un+ de a transmite mesa<u# o!erei) 4i anumeI 8 *a!a*itatea de a do5a e#emente#e *om!onente a#e a*0iunii o!erei) a#e s*"i0+rii tr+s+turi#or !ersona<e#or) !re*um 4i a evo#u0iei a*estora2 8 st+!3nirea *ontraste#or !entru a su$era tensiunea st+rii interioare) distri1u0ia !uterii 4i a /ine0ii n ra!ort de evo#u0ia *on0inutu#ui2 8 $+sirea unor moda#it+0i !ro!rii) ori$ina#e de a reda as!e*te *omune. Wn /a5a de eDe*u0ie se !ot inter!une e#emente *e 0in de *e#e#a#te eta!e a#e !ro*esu#ui *reatorI ins!ira0ia !oate inter/era *u eDe*u0ia) so#u0ii#e din eta!a i#umin+rii !ot /i revi5uite 4i s*"im1ate) !ot /i ad+u$ate a#te#e noi n /un*0ie de evo#u0ia o!erei. EDe*u0ia !rodusu#ui *reator este di/erit+ n /un*0ie de domeniu# n *are se *reea5+2 n art+ distan0a ntre *onstru*0ii#e ima$ina0iei 4i rea#itatea n*on<ur+toare !oate /i destu# de mare2 n 4tiin0+) ntre !rodus 4i rea#itate tre1uie s+ eDiste un ra!ort #o$i* eDa*t) de re/#e*tare *ore*t+.

>.9. Pro*es 4i !rodus *reator /rocesul creator Pro*esu# *reator *u!rinde dinami*a !si"o#o$i*+ de #a a*umu#area in/orma0ii#or ne*esare) $enerarea i!ote5ei de #u*ru) a so#u0iei *reatoare) !3n+ #a rea#i5area !rodusu#ui *reativ. Wn !ro*esu# *reator sunt im!#i*ate !ro*ese *o$nitive) a/e*tive) motiva0iona#e) /a*tori de !ersona#itate) a4adar !utem s!une *+ este antrenat+ ntrea$a !ersona#itate a *reatoru#ui. Wn une#e *a5uri) *er*et+ri#e au demonstrat *+ este $reu de des*ris a*tivitatea !si"i*+ a *reatoru#ui) mai a#es atun*i *3nd) !ro*esu# *reator este /oarte eDtins) !e durate de ani de 5i#e. Du!+ *um ar+ta 4i A#. Ro4*a) !ro*esu# *reator nu este o mani/estare s!ontan+ 4i in*on4tient+) *i !resu!une mun*+ de !re$+tire) veri/i*are a so#u0ii#or o10inute) *are uneori !ot avea durate destu# de #un$i. Ast/e#) D. E. Kedrov a sta1i#it urm+toare#e !erioade n n*er*+ri#e de des*o!erire a #e$ii sistemu#ui !eriodi* a# e#emente#or *"imi*eI 8 /a5a de !re$+tire a durat %9 ani2 8 des*o!erirea a avut #o* !e %( /e1ruarie %(?&. 8 /a5a de !re#u*rare a durat a!roDimativ ' ani2 8 veri/i*area s8a deru#at a!roa!e n ': ani) !3n+ #a moartea *i[atoru#ui. Pro1#ema des*o!eririi 4tiin0i/i*e este a1ordat+ de Kedrov din dou+ !ers!e*tive 8 una din e#e se re/er+ #a re#a0ia *rea0iei 4tiin0i/i*e *u istoria 4tiin0ei) iar *ea#a#t+ #a re#a0ia *rea0iei 4tiin0i/i*e *u #o$i*a 4tiin0ei. As!e*te di/eren0iatoare !ot a!+rea n a*tivitatea *reatoare n /un*0ie de urm+toare#e as!e*teI 8 s!e*i/i*u# a*tivit+0ii n *adru# *+reia se *reea5+2

BB

8 mi<#oa*e#e 4i materia#e#e /o#osite n di/erite domenii de a*tivitate2 8 deose1iri#e ti!o#o$i*e dintre *reatori2 8 ti!o#o$ia *rea0iei) ntru*3t !ot a!+rea di/eren0e datorate *ondi0ii#or de /orma0ie !ro/esiona#+) 4*o#ii) *urente#or) modei. Cara*teristi*i#e a*tivit+0ii *reatoare in/#uen0ea5+ ntre$u# !ro*es *reator) dar mai a#es /a5a de eDe*u0ie) ntru*3t materia#u#) mi<#oa*e#e de eD!rimare) *onteDte#e sunt di/erite de #a un domeniu de a*tivitate #a a#tu#. /rodusul creat A4a *um am ar+tat) *riterii#e esen0ia#e de eva#uare a *reativit+0ii sunt ori$ina#itatea 4i uti#itatea so*ia#+ a !rodusu#ui o10inut n urma deru#+rii !ro*esu#ui *reator. A*est !ro*es !oate avea nive#uri di/erite de ori$ina#itate 4i va#oare so*ia#+) iar n /un*0ie de domeniu# de a*tivitate !oate #ua di/erite /orme. De asemenea) du!+ natura #or) !utem ns*rie !roduse#e *reative !e un *ontinuum) de #a *e#e tan$i1i#e) *um este o s*u#!tur+) !i*tur+) un me*anism) un a!arat) !3n+ #a *e#e eD!rimate !rin *onduite#e !ersoanei *reatoare) *um este *a5u# unui a*tor) a# diri<oru#ui) a# 1a#erinei 6A#. Ro4*a) %&(%7. Eva#uarea !roduse#or *reative) a *ontri1u0ii#or di/eri0i#or *reatori s8a /+*ut !rin ra!ortare #a o mu#titudine de *riterii) !rintre *are amintimI 8 num+ru# !u1#i*a0ii#or unui autor) num+ru# *itate#or n #u*r+ri#e de s!e*ia#itate2 8 eva#u+ri#e /+*ute de eD!er0i) mai a#es *3nd este vor1a de a*ordarea unor distin*0ii n *adru# unor *on*ursuri2 8 num+ru# 1revete#or o10inute) va#oarea te"no#o$i*+ sau e*onomi*+ a unor inven0ii) *3nd este vor1a de #u*r+ri te"ni*o8a!#i*ative2 8 eva#uarea din !artea *o#e$i#or 4i a su!eriori#or2 De mu#te ori eva#uarea unui !rodus a# *rea0iei nu este /avora1i#+ imediat du!+ *e este *reat) *i este ne*esar+ tre*erea unei !erioade de tim!) intervenind n a*est sens *ondi0ii#e so*ia#8istori*e. E. Lovines*u s!unea) n a*est sens) *um din *e#e %G: vo#ume a#e a1ate#ui Prevost *e# mai *unos*ut este "anon 9escaut, 4i *um tim!u# este *e# *are anu#ea5+)
redu*e sau eviden0ia5+ va#ori#e esteti*e. Wn a*e#a4i sens) -. Lan$e8Ei*"1aum vor1e4te de in/#uen0a s!iritu#ui tim!u#ui asu!ra a!re*ierii unor oameni de $eniu 4i adu*e *3teva dove5i !entru a84i sus0ine ideeaI 8 !i*toru# Eat"ias ,runeLa#d a /ost um1rit de Durer) a!oi a /ost uitat !entru o !erioad+ mare de tim!) iar #a n*e!utu# se*o#u#ui a# ZZ8#ea a /ost *onsiderat mai 1un de*3t Durer) a*easta /iind*+ era un artist de eD!resie 4i n*e!utu# se*o#u#ui a# ZZ8#ea mar*a n*e!utu# *urentu#ui eD!resionist n ,ermania2 8 eva#uarea #ui S*"i##er n se*o#u# a# ZIZ8#ea se s*"im1a /oarte des n /un*0ie de orient+ri#e !o#iti*e din vremea res!e*tiv+2 8 Cristo/or Co#um1) de4i a avut !er/orman0e nauti*e de nive# mediu) *a 4i *e#e inte#e*tua#e) des*o!erirea sa a avut *onse*in0e im!resionante) de4i a a<uns n Ameri*a !#e*3nd de #a i!ote5e eronate. C"iar V. Pave#*u) ar+ta *+ mi<#o*u# de va#idare a unei *rea0ii este a!re*ierea so*ia#+.

C.R. Ro$ers se re/er+ #a as!e*te#e aDio#o$i*e a#e !rodusu#ui *reativ) ar+t3nd *+ de mu#te ori va#oarea so*ia#+ a a*estui !rodus este /#u*tuant+ 4i este $reu de /+*ut di/eren0a dintre 1ine 4i r+u. De eDem!#u) des*o!eriri#e #ui ,a#i#ei 4i Co!erni* erau *onsiderate #a vremea #or 1#as/emii. Dar *on*e!0ia #ui Ro$ers este *ontra5is+ de A#. Ro4*a !rin urm+toare#e ar$umenteI *3nd vor1im de *reativitate se !une !ro1#ema deservirii omu#ui 4i a !ro$resu#ui so*ia#2 des*o!eriri#e #ui ,a#i#ei 4i Co!erni* erau *onsiderate !eri*u#oase de *+tre /or0e#e rea*0ionare 4i /a*tor de de5vo#tare !entru /or0e#e !ro$resiste 6A#. Ro4*a) %&(%7. Re5umat Pro*esu# *reator este un !ro*es de mare *om!#eDitate) *are antrenea5+ un ansam1#u de me*anisme !si"o#o$i*e a#e *reatoru#ui. Pre$+tirea 6!re!ararea7 este o eta!+ intens+) de #un$+ durat+) *e im!une !re$+tirea n trei dire*0ii ma<oreI *u#tura $enera#+) !re$+tirea $enera#+ !e un anumit domeniu 4i !re$+tirea s!e*i/i*+ !entru o anumit+ tem+) !ro1#em+. In*u1a0ia este eta!a mai !u0in o1serva1i#+ din eDterior 4i *are se !etre*e) !redominant. n 5ona in*on4tientu#ui. I#uminarea sau ins!ira0ia este eta!a n *are !ro*esu# *reator atin$e !un*tu# *u#minant) n *are are #o* or$ani5area materia#u#ui a*umu#at.
B'

Veri/i*area sau eDe*u0ia este /a5a de materia#i5are) de o1ie*tivi5are a ideii *reatoare. Fi1#io$ra/ie se#e*tiv+ %. Arieti) S.) Creativity% !he "agical #ynthesis, NeL XorM) Fasi* FooMs) %&G?. B. Fe<at) E.) !alent, inteligen, creativitate, Editura tiin0i/i*+) Fu*ure4ti) %&G%. '. Eo#doveanu) E.) "entalitatea creativ - perspectiv psihosociologic, Editura

Coresi) Fu*ure4ti) B::B. >. Eoraru) I.) ;tiina i filosofia creaiei, Editura Dida*ti*+ 4i Peda$o$i*+) Fu*ure4ti) %&&9.

EZEEPLE DE TESTE UTILIZATE IN EVALUAREA CREATIVITATII

B>

S-ar putea să vă placă și