CAPITOLUL 8 MASINI SI MUTATOARE ELECTRICE. 8.1. Motoare electrice.

Motoarele electrice transforma energia electrica absorbita din retelele de alimentare in energie mecanica. Aceasta transformare se face prin cuplajul electromagnetic in rotatie, al celor doua circuite ( circuitul statoric si circuitul rortoric al motoarelor ). Motoarele electrice se impart in doua mari grupe: - motoare de curent continuu; - motoare de curent alternativ. Ele pot fi monofazate sau polifazate. Motoarele electrice de curent continuu se impart, la randul lor, in trei categorii, potrivit celor trei tipuri de e citatie a acestora, si anume: motoare derivatie, motoare serie si motoare mi te. !a randul lor, motoarele electrice de curent alternativ se impart si ele in doua caregorii principale, si anume: motoare asincrone si motoare sincrone. "ele asincrone pot fi: cu rotorul bobinat( cu inele de contact ), cu rotorul in scurtcircuit( colivie ) si de constructii speciale ( bare inalte, dubla colivie). #n practica motoarele electrice de curent alternativ sunt mai utilizate decat motoarele de curent continuu. Motorul electric asincron. Motorul electric asincron este o masina electrica simpla, robusta, usor de manipulat, ieftina, avand un randament bun si un cuplu de pornire ridicat. El este caracterizat printr-o viteza de functionare care variaza cu sarcina( la frecventa constanta a curentului de alimentare ). "a orice masina electrica, motorul asincron este reversibil, adica, daca este antrenat de un alt motor primar la viteze suprasincrone, el functioneaza ca generator electric, iar daca i se caleaza rotorul el functioneaza ca transformator static( regulator de inductie ), folosit la reglarea tensiunii retelelor. "and motorul asincron functioneaza in gol, el absoarbe un curent aproape in intregime reactiv( pentru magnetizarea circuitului sau magnetic ). $entru pierderile in fier si in infasurari, mecanice si de ventilatie, el absoarbe un curent activ redus. #n aceasta situatie, factorul sau de putere (cos %) este foarte mic la mersul in gol, deci un dezavantaj. Motoarele electrice asincrone sunt de mai multe tipuri si anume: - cu rotorul bobinat( si cu inele colectoare); - cu rotorul in scurtcircuit; - cu rotorul in bare inalte; - cu rotorul de tip &olivo- &obrovols'i ( dubla colivie) "ele mai utilizate sunt primele doua tipuri.

Elemente constructive ale motorului electric asincron Masina asincrona trifazata are . doua parti constructive de baza : - statorul, parte imobila: care cuprinde miezul feromagnetic, carcasa cu talpile de prindere in fundatie,infasurarea statorica, scuturile cu lagare, cutia de borne, dispozitivul cu perii (numai la unele tipuri); - rotorul, parte mobila, care cuprinde miezul feromagnetic rotoric,infasurarea rotorica, inelele de contact (numai la unele tipuri). Miezul statoric este realizat din tole de otel electrote)nic, de grosime*,+ mm, izolate cu lac, strinse in pac)et rigid si prins in carcasa masinii. Miezul are forma cilindrica, la periferia interioara a acestuia fiind practicate crestaturi distribuite in mod uniform. #n crestaturi sunt plasate bobinele unei infasurari trifazate. Infasurarea statorica este alcatuita din trei infasurari de faza identice ca date constructive (conductor, numar de bobine si spire). "ele trei infasurari sint decalate la periferia interioara cu ung)iul geometric 2/3p una fata de celelalte, ocupa acelasi numar de crestaturi si sint conectate intre ele in stea sau triung)i si legate la o retea trifazata de c.a. prin intermediul unei cutii de borne statorice. "onductorul utilizat este din cupru. ,pirele bobinelor sint izolate fata de peretii crestaturii, conductorul la rindul sau fiind si el izolat. #nfasurarile se impregneaza cu lac pentru rigidizare, o mai buna izolare si o mai buna conductie termica.

fig. -.(. #nfasurare trifazata statorica.

Fig.8.2.Sectiunile longitu inala si trans!ersala "rintr#un $otor asincron trifa%at cu rotor &o&inat' ( - #nele colectoare ; . - capac cutie inele colectoare ; / - bara suport portperii; 0 - urec)e de ridicare ; + - miezul statoric; 1 - carcasa :2 - infasurare statorica ; - - infasurare rotorica ; 3-suport cap bobina rotorica; 10 - ventilator; (( :- cutie inele colectoare; (.:- scut (capac)tractiune ; (/.- cablu de legatura a infasurarii rotorice la inelele colectoare : .(0- bulon. de legatura intre un inel si cablul rotoric ; (+ 4 cutie borne rotor; 16 - sita de protectie ; (2- miez rotoric; (-- portperii ; (3- crestatura stator; 20 - crestatura rotor; .( - cutie borne stator.

Mie%ul rotoric are tot forma. cilindrica si este realizat tot din tole de otel electrote)nic, de grosime *,+ mm, uneori izolate intre ele, fiindca, asa cum vom vedea, frecventa de magnetizare a tolelor rotorice este foarte redusa in cazul functionarii ca motor si in consecinta pierderile in fier sunt neinsemnate.!a periferia miezului sint practicate in mod uniform crestaturi in care se plaseaza infasurarea rotorica. Miezul este strans rigid si solidarizat cu arborele rotoric (prin pana, de e emplu). Infasurarea rotorica poate prezenta mai multe forme constructive. 5 prima varianta este infasurare trifazata, realizata din trei infasurari de faza, decalate la periferia rotorului cu 2/3p una fata de celelalte, alcatuite din bobine plasate in crestaturi. &e cele mai multe ori, infasurarile de faza sunt conectate in stea, mai rar in triung)i. "apetele libere ale infasurarii trifazate sint legate fiecare la cate un inel din material conductor. "ele trei inele sint izolate unul fata de celalalt si toate fata de arborele rotoric, dar sint solidarizate cu arborele, rotindu-se odata cu acesta. $e fiecare inel freaca cite o perie (sau mai multe legate iu paralel) de bronz-grafit. "ele trei perii sint legate apoi la trei borne plasate intr-o cutie de borne a rotorului. Evident, sistemul de inele si perii asigura contacte alunecatoare intre lnfasurarea rotorica si anumite instalatii din e teriorul motorului. $rin intermediul acestui sistem de contacte alunecatoare se poate interveni deci in circuitele rotorice, modificindu-se dupa necesitati parametrii circuitelor de faza sau conectand aceste circuite la surse trifazate e terioare. 6nele motoare asincrone cu rotor bobinat (sau, cum se mai spune, cu inele) sint prevazute in plus cu un dispozitiv care realizeaza scurtcircuitarea celor trei inele. #n acest fel, infasurarea rotorica trifazata este inc)isa in scurtcircuit (dubla stea). &ispozitivul este manevrat manual. 6neori, pe linga scurtcircuitarea inelelor, dispozitivul /

respectiv indeplineste dupa scurtcircuitarea inelelor si ridicarea periilor de pe inele, in scopul micsorarii pierderilor prin frecare si a uzarii inutile a periilor. #nfasurarea rotorica se poate prezenta si sub forma unei colivii de veverita, adica a unui ansamblu de bare din material conductor care umplu crestaturile rotorice de forma adecvata, barele fiind scurtcircuitate la ambele capete de inele conductoare din acelasi material (fig. -./). #n acest caz, se spune ca rotorul masinii este in scurtcircuit sau in colivie. Masinile cu rotorul in scurtcircuit se construiesc la rindul lor in trei variante principale: a) masini eu o singura colivie de e ecutie normala : b) masini cu crestatura adanca, numite si masini cu bare inalte; c). masini cu dubla colivie.

Fig 8.(. "olivie de veverita.

Fig. 8.). "resta-. -tura rotorica pentru colivie simpa.

Fig.8.*. "restatura si inelul de scurtcircuitare pentru colivie cu bare inalte.

La rotoarele in colivie simpla, crestaturile rotorului au de cele mai multe ori, forma ovala (fig. -.0) si sunt inc)ise printr-un prag de grosime *,0 ...*,+ mm. $rin intermediul unei masini si al unei forme speciale, colivia se realizeaza prin turnare din aluminiu. 5data cu barele care umplu crestaturile se toarna si inelele frontale de scurtcircuitare. Adeseori inelele sint prevazute cu niste aripi pentru intensificarea ventilatiei. 7orma crestaturii la un rotor cu crestaturi adanci este aratata in figura -.+. #naltimea crestaturii depaseste latimea ei de (* ... (. ori. "olivia se e ecuta in acest caz din bare de cupru de sectiune dreptung)iulara iar inelele K de scurtcircuitare (fig. -.+), de cele mai multe ori sunt din cupru lat, de dimensiuni corespunzatoare barelor. 8arele si inelele K se sudeaza cu ajutorul unui aliaj greu fuzibil. !a fel ca si la colivia simpla, normala, intre bare si peretii crestaturilor nu se afla nici o izolatie. Masina cu dubla colivie are doua colivii: cea superioara (fig. -.1), cu rezistenta electrica relativ mare si eu reactanta mica, se e ecuta din alama sau din bronz special, iar cea inferioara !, dimpotriva, cu o rezistenta cat mai mica si cu o reactanta relativ mare, se confectioneaza din cupru. 7orma crestaturilor poa te fi cea superioara rotunda, .iar cea inferioara dreptung)iulara sau ovala, #ntre crestaturile celor doua colivii e ista o taietura, care e ercita o influenta importanta asupra caracteristicilor masinii. #nelele K! si K2 (fig. -.1, a" de scurtcircuitare pentru ambele colivii se fac in mod obisnuit din cupru. Adeseori dubla colivie se realizeaza prin turnare din aluminiu (fig. -.1, b"# #n acest caz, taietura dintre colivii se umple,de asemenea, cu aluminiu.

Fig. 8.+. Ti"uri e crestaturi si inelele e scurtcircuitare "entru u&lacoli!ie: a - colivie din bare; b - co#ivie turnata .

Intrefierul dintre stator si rotor are un rol important. #ntr-adevar, inductia electromagnetica mutuala dintre infaaurarile statorica si rototica este cu atit mai buna, cu cat intrefierul este mai mic. !a masinile asincrone, intrefierul a se limiteaza la minimum admisibil din considerente mecanice. Astfel, la motoare normale pana la (* '9, a : *,/+ ... *,+* mm; la motoare de 10 ### (** '9, a : *,+* ... *,-* mm. &aca motorul lucreaza in conditii grele, de e emplu cu socuri importante de cuplu rezistent, atunci el se e ecuta eu intrefier sporit (cu apro imativ (,+ ori) . Materiale utilizate in constructia masinilor electrice Miezurile feroma$netice se e ecuta din materiale ma$netiee moi, fonta sau otel masiv si in cazul campurilor magnetice variabile in timp, pentru reducerea pierderilor prin )isterezis si curenti turbionari, din tole de otel electrote%nic aliat cu siliciu. !a transformatoare in ultimul timp se utilizeaza larg tole laminate la rece cu proprietati superioare in directia laminarii tolelor laminate la cald# #n constructia masinilor electrice rotative se utilizeaza tole laminate la .rece si la cald. Materialul conductoarelor (infasurarilor) este cuprul electrolitic sau aluminiul# #n principal infasurarile se realizeaz a din cupru, aluminiul este utilizat mai ales la transformatoare si la infasurarile in scurtcircuit ale rotoarelor masinilor de inductie. . Materialele eleetraizalante prezinta deosebita importanta in constructia masinilor electrice. Ele sunt utilizate la izolarea relativa si fata de miezulmagnetic a conductoarelor infasurarilor, la izolarea tolelor etc. $entru a nu se degrada, nu trebuie depasita o temperatura ma im admisibila a materialelor electroizolante care din acest punet de vedere se impart in clase de i zolatie## &ornirea motoarelor asincrone# $roblemele de baza ale pornirii motorului asincron ca si ale oricarui motor, in general, sint puse de valoarea cuplului de pornire si de valoarea socului de curent la pornire. $entru ca rotorul sa poata sa accelereze trebuie ca motorul sa dezvolte cuplu mai mare decit cuplul rezistent produs de masina de lucru actionata si de frecari, #ntr-o serie de cazuri (mori cu bile, compresoare, instala tii foraj, masini de ridicat etc.) este necesar un cuplu de pornire relativ mare, c)iar mai mare uneori decat cuplul nominal. &e diferenta dintre cuplul motorului si cuplul rezistent, in decursul procesului tranzitoriu de pornire, depinde si timpul total al pornirii, care poate influenta sensibil productivitatea masinilor de lucru in multe cazuri. +

$e de alta parte, marimea curentului de pornire absorbit de la reteaua alimentare este limitata de unele conditii impuse de insasi reteaua electrica sau de motor. !a s : (, rezistenta ec)ivalenta rotorica ia cea mai mica valoare, ceea ce face ca impedanta rotorica 'sa aiba cel mai mic modul posibil, atragind dupa sine un curent rotoric efectiv stationar mare si, corespunzator, si un curent statoric efectiv apro imativ + ... - ori #;# <inind seama de regimul tranzitoriu, valoarea instantanee a curentului statoric (sau rotoric) poate atinge de (*... (0 ori valoarea curentului nominal. &esigur, pe masura ce motorul accelereaza si alunecarea scade, scade si curentul absorbit de la retea in mod automat pina limitele impuse de cuplul rezistent stationar. #n cazul unor motoare puternice si ale unor retele slabe, se impune micsorarea curentului de pornire. Avind in vedere cele e puse, la pornirea motoarelor asincrone trifaza te folosesc diferite procedee si instalatii au iliare. Alegerea procedeului de pornire a motoarelor asincrone trebuie sa aiba loc cu respectarea anumitor factori, printre care unii legati de cerintele sistemului de actionare electrica, iar altii de necesitatile retelelor uzinale de distributie a energiei electrice. ,e prefera o pornire lina, .fara socuri dinamice periculoase, mai ales a elementelor transmisiei. "urentul de pornire nu trebuie sa conduca la suprasolicitani termice, daunatoare mai ales izolatiei infasurarilor; cuplul electromagnetic al motorului este necesar sa asigure accelerarea rapida a sistemului de actionare, $rocedeele de pornire difera dupa tipul constructiv al rotorului, in scurtcircuit sau bobinat. #n alegerea uneia sau a alteia dintre metodele de pornire vom avea in vedere si considerentele de ordin economic. &aca la motoarele de curent continuu cuplurile electromagnetice ma ime sunt limitate de catre comutatie, in cursul pornirii, si de solicitarile mecanice dezvoltate, in elementele sistemului de actionare, la motoarele asincrone apar ca esentiale incalzirea, datorita curentilor mari ca si eforturile electrodinamice dintre capetele de bobine la asemenea curenti. &esi toa te procedeele de pornire a motoarelor asincrone in scurtcircuit pot fi aplicate si celor cu rotorul bobinat, acestea din urma se pornesc aproape in e clusivitate cu reosta t in circuitul rotoric, datorita realizarii unui cuplu mare la pornire. Motoarele electrice asincrone nu pot fi pornite direct decat pentru puteri mici( in =omania pana la 0 '9, inclusiv pentru retelele de ./* > si pana la +,+ '9 pentru retelele de 0** >. $entru puteri mai mari, la pornire se folosesc: - comutatoare stea 4 triung)i; - autotransformatoare de pornire; - reostate de pronire( intre reteaua de alimentare si stator ). $ornirea directa Acest procedeu de pornire conduce la sc)emele cele mai simple si sigure in e ploatare, el constind in aplicarea simultana in stator a tensiunilor nominale pe faza. "urentul de pornire !p coincide cu curentul de scurtcircuit la tensiunea norninala, fiind relativ ridicat. !a motoarele cu colivie simpla, de puteri nominale pana la (** '9, !p : () ### -) #;. #n tabelul -.( s-au indicat curentul si cuplul de pornire relativi, in situatia pornirii directe a unor motoare asincrone.

Ta&el 8., "urentul relativ si cuplul de pornire relativ la pornirea directa a unor motoare asincrone (valori orientative)

"urentul mare preluat din retea produce importante caderi de tensiune in reteaua de alimentare, care pot deranja alti consumatori si mai ales iluminatul electric din retelele mi te; aparatele electrice de conectare si masurare sunt de asemenea solicitate. #ntre capetele frontale ale bobinelor statorice se produc eforturi electrodinamice importante. $ornirea directa este brusca si rapida, cu socuri dinamice ridicate in elementele cinematice ale transmisiei. &ezavantajele descrise care acompaniaza pornirea directa a motorului asincron, practicata in e clusivita te la motorul cu rotorul in colivie, nu se accepta in general decit la puteri norninale mici, pina la +,+ '9, /-* >. #n cazuri speciale, cu acordul intreprinderii furnizoare de energie electrica, se permite si pornirea directa a motoarelor asincrone de puteri nominale mai mari. $uterea nomina a celui mai mare motor asincron pornit direct nu trebuie sa depaseasca .*? din puterea nominala a transformatorului care alimenteaza reteaua de alimentare. $ornirea directa a motorului asincron in scurtcircuit se intalneste la numeroase masini-unelte, ventilatoare, polizoare. #n figura -.2. este redata sc)ema electrica de principiu pentru comanda automatizata a pornirii directe intr-un singur sens. &aca apasam pe butonul b1 , cu intreruptorul a1 inc)is, contactorul c actioneaza : se conecteaza astfel la retea infasurarea statorica a motorului asincron m eu rotorul in scurtcircuit. $rin inc)iderea simultana a contactului au iliar normal desc)is din circuitul / se asigura alimentarea bobinei contactorului c, dupa incetarea apasarii butonului b1# =eleele electromagnetice e2 de eurent ma imal (#@)protejeaza motorul impotriva scurtcircuitelor, iar releele termice e3 protejeaza motorul la supracurenti moderati, dar de durata. Motorul mai este protejat la supracurerrti si de sigurantele fuzibile e1 # Motorul se opreste dupa dorinta prin actionarea butonului b2, care intrerupe alirnentarea bobinei contactorului c# $entru pornirea in ambele sensuri, in comparatie eu sc)ema precedenta mai apare un contactor (fig. -.-.) pentru celalalt sens de functionare si o interblocare a contactoarelor, pentru evitarea unor comenzi gresite (care ar putea duce la inc)iderea simultana a contactelor principale (de forta) c1si c2 si deci la scurtcircuitarea retelei de alimentare). &aca sunt necesare mai multe puncte de comanda a pornirii si opririi, amplasate in diferite locuri, butoanele de oprire se conecteaza in serie, iar butoanele de pornire in paralel.

Fig.8.- ,c)ema de comanda automatizata a pornirii direacte a unui motor asincron trifazat

Fig. 8.8. ,c)ema de comanda automatizata a pornirii directe reversibile.

$ornirea stea 4 triung)i. Aceasta metoda de pornire indirecta consta in aplicarea tensiunilor nominale infasurarii trifazate statorice, conectata initial in stea , !a atingerea unei viteze de circa 3* ... 3+ ? din cea de sincronism, infasurarea trifazata statorica se comuta in triung)i. "omutarea poate avea loc manual (fig. -.3, a", folosindu-se comutatoare stea-triung)i ori controlere sau automat;in ultima. ipoteza se utilizeaza contactoare si relee de timp. !a noi in tara se fabrica, comutatoare stea-triung)i manuale si automate, de curenti nominali de .+, 1/, (**, .** A, in ulei sau aer, cu ma imum /* conectari pe ora. "urentul se micsoreaza la pomirea in stea de trei ori fata de curentul din cazul pomirii directe cu infasurarea statorica conectata in triung)i. "u notatiile din figura -.3, b, curentul efectiv de linie de regim stationar cind cone iunea in stator este in stea, are e presia

in cazul cone iunii in triung)i, curentul de linie absorbit este:

verificindu-se ca:

#n relatiile anterioare 'f semnifica impedanta ec)ivalenta pe faza la s : ( a motorului. -

&eoarece tensiunile de faza scad de / ori la legarea in stea , cuplul electromagnetic de pornire scade de trei ori fata de cel corespunzator pornirii directe cu infasurarea statorica conectata in triung)i (se stie di acest cuplu este proportional cu patratul tensiunii statorice de faza). #nconvenientul mentionat limiteaza aplicarea pornirii stea-triung)i numai acolo unde pornirea se face in gol sau cu un cuplu static rezistent redus, e cluzadu-se pornirile in plina sarcina cu acest procedeu. !a comutarea in triung)i au loc salturi de curenti si de cuplu. ;erespectarea a tingerii vitezei de rotatie de circa 3* ... 3+? din viteza de sincronism, la trecerea din stea in triung)i, face sa apara salturi de curent si de cuplu apropiate de cele realizate la pornirea directa in triung)i, ceea ce anuleaza avantajele specifice acestui procedeu de pornire. &aca dupa efectuarea pornirii stea-triung)i apar sarcini reduse in functionarea motorului, mai mici de (A/ din valoarea norninala, statorul poate fi comutat din nou in stea. #n acest mod scade curentul absorbit, factorul de putere si randamentul imbunatatindu-se ; se realizeaza astfel redueerea pierderilor de energie. &ornirea stea-triun$%i poate fi aplicata numai motoarelor asincrone a caror infasurare statorica are accesibile toate cele sase borne, avind tensiunea statorica de faza e$ala cu tensiunea de linie a retelei de alimeniare# #n reteaua de distributie de joasa tensiune de ..*A/-* > de care dispunem in =omania, daca pe placuta indicatoare a motorului este scris ..*A/-* >, motorul nu poate fi pornit in steatriung)i. #ntr-adevar, tensiunea statorica nominala pe faza este de ..* > si nu de /-* >, cat ar fi tensiunea ce s-ar aplica pe faza la cone iunea in triung)i a infasurarii statorului. Motorul s-ar arde foarte repede, datorita unei tensiuni mai mari cu 2/? fata de tensiunea nominala de faza. $e placuta indicatoare a motorului trebuie sa e iste mentiunea /-*A11* >, motorul comandandu-se ca atare. $ornirea stea-triung)i se utilizeaza la motoarele asinerone in scurtcircuit de putere nominala mica, de regula / .....(* '9, ..* > pe faza statorica, +,+ ... (0 '9, /-* > pe faza statorica. "u acordul intreprinderii furnizoare de energie electrica, acest proeedeu de pornire poate fi insa aplicat si la motoare de putere nominala mai ridicata.

Fig. 8... $ornirea stea triung)i

Fig. 8.,/. ,isteme de cone iuni in cutia de borne a motorului.

$entru puteri mai mai de (+* '9 se foloseste autotransformatorul de pornire. Acesta se intercaleaza intre reteaua electrica de alimentare si statorul motorului. Autotransformatorul de pornire reduce tensiunea de alimentare cu pana la +*-2* ? potrivit cu valoarea curentului si cuplului de pornire dorit. Metoda folosirii de reostate de pornire se aplica indosebi in cazurile in care motorul respective poate porni in gol sau in sarcina redusa, deoarece cuplul de pornire scade foarte mult( mai ales in cazul in care curentul de pornire nu trebuie sa depaseasca valoarea celui de scurtcircuit). *e$la+ul vitezei motoarelor =eglajul vitezei motoarelor asincrone se face prin: - rezistoare introduce in circuitul rotoric( reglajul vitezei in sarcina); - variatia tensiunii aplicate( prin autotransformator sau transformator ); - variatia frecventei ( tiristoare, convertizoare de frecventa ); - variatia numarului de poli( permite .-/ trepte de viteza ). acderea tensiunii de alimentare #n cazul scaderii tensiunii de alimentare a motorului asincron se produc urmatoarele modificari: - curentul din stator sic el din rotor cresc( in aceeasi proportie cu scderea tensiunii, temperatura creste proportional cu patratul scaderii tensiunii); - pierderile in infasurari cresc cele in fier scad; - curentul de pornire scade; - cuplul de pornire sic el ma im scad; - turatia scade putin; - factorul de putere (cos %) se imbunatateste; - randamentul ramane practice acelasi. ,rsterea tensiunii de alimentare #n cazul cresterii tensiunii de alimentare se produc urmatoarele modificari: - curentul din rotor sic el active din stator scad( invers proportional cu tensiunea) - pierderile in infasurari scad cele in fier cresc; - curentul de pornire creste( in aceeasi proportie cu cresterea tensiunii ); - cuplul de pornire si cel ma im cresc ( proportional cu patratul cresterii tensiunii); - turatia creste putin( datorita pierderilor mai mici in rotor); - factorul de putere scade; (*

randamentul variaza putin.

Motorul asincron monofazat. Motorul asincron monofazat are caracteristici diferite de cel trifazat. Astfel, curentul de mers in gol al acestuia este de circa trei ori mai mare decat al motorului trifazat, iar factorul de putere(cos %) mai scazut cu (*-(. ?. El are un cuplu de pornire nul si se poate rotii in orice sens( dupa impulsul care i se da initial). =andamentul sau este cu .-0 ? mai mic decat al motorului trifazat. $entru ca motorul asincron monofazat sa poata porni totusi singur, i se mai prevede o infasurare au iliara, decalata cu 3* * electrice fata de infasurarea principala, care se alimenteaza cu un curent decalat fata de cel principal. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor reactante sau rezistor, creandu-se astfel in motor un camp de invartire bifazat, deci un cuplu de pornire. #n afara de acest mod de pornire e ista si alte posibilitati, cum ar fi folosirea de condensatoare de pornire, care, de obicei, se deconecteaza cand viteza motorului a atins circa -* ? din cea normala. Motorul electric sincron. !a motorul sincron statorul este o infasurare alimentata in curent alternativ, iar rotorul, cu o infasurare de e citatie alimentata in curent continuu. Masinile sincrone se construiesc ca generatoare, motoare sau compensatoare de faza.Ele se deosebesc intre ele, in principal, prin faptul ca la generatoare cuplul la arbore are aens invers fata de cel la motoare, iar la compensatoare acest cuplu este practic nul. "aracteristica principala a motorului sincron este aceea ca viteza rotorului sau este constanta, indifferent de sarcina( pentru aceeasi frecventa a retelei ). Ea se numeste viteza de sincronism si este data de relatia:
n= 1* f p

in care: n- este viteza de sincronism; f- frecventa retelei de alimentare; p- numarul de perec)i de poli ai motorului.

Motorul sincron poate suporta diverse sarcini, pana la sarcina ma ima numita ,, sarcina de desprindereB, functie de caracteristicile lui. &aca aceasta sarcina este deoasita, motorul isi pierde sincronismul( turatia rotorului cu ,, campul invartitorB al infasurarii statorice) si se desprinde de sarcina. "uplarea masinii sincrone la retea se poate face numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: - masina sa fie adusa la turatia de sincronism; - tensiunea la bornele sale sa fie egala cu a retelei; - succesiunea fazelor masinii sa fie aceeasi cu cea a retelei; - in momentul cuplarii sa fie opozitie de faza intre tensiunea retelei si cea a masinii( generatorului ). Motorul sincron prezinta avantajul, fata de motorul asincron, ca, avand un factor de putere ( cos% ) foarte bun,imbunatateste factorul de putere general al instalatiilor electrice la care ((

este racordat. El prezinta insa dezavantajul ca nu are posibilitatea de variatie a vitezei si ca necesita o instalatie de e citatie si pornire. $ornirea motorului sincron se face fie cu motor asincron, fie cu ajutorul unui alt motor in lansare. #n primul caz si cel mai folosit, motorul sincron se alimenteaza cu o tensiune redusa ( (*,/-*,+) 6), produsa de un autotransformator special de pornire sau un transformator cu prize, si el se va roti ca si indusul in scurtcircuit al unui motor asincron. &e la pornire si pana la ajungerea la viteza de sincronism, bobinajul e citatiei motorului trebuie scurtcircuitat sau inc)is printr-o rezistenta mare, pentru a nu se produce in el tensiuni periculoase. Motorul sincron se foloseste acolo unde nu este nevoie de variatie a vitezei de rotatie, si anume la : convertizoare de mare viteza, compresoare, ventilatoare etc. &aca este necesar ca un motor sincron sa produca energie reactiva, el trebuie sa functioneze suprae citat. #n cazul in care un motor sincron functioneaza fara sarcina si suprae citat, el debiteaza energie reactiva in reteaua la care este racordat, luand denumirea de ,,compensator de fazaB. Alegerea motoarelor electrice pentru diverse utilizari #n alegerea celor mai potrivite motoare electrice pentru actionarea diverselor mecanisme industriale, utilaje agricole, aparate medicale, aparate electrocasnice etc., se au in vedere, in principal, urmatoarele elemente: tensiunea, puterea si viteza la care vor trebui sa functioneze electromotoarele respective. #n ceea ce priveste tensiunea, aceasta este determinata de tensiunea retelei electrice de distributie sau a instalatiei electrice din cladirea sau incinta in care se monteaza electromotorul, dupa caz. ,tabilirea puterii electromotoarelor este de o importanta deosebita. =egula generala este ca fiecare electromotor sa aiba o putere egala sau cat mai apropiata de puterea necesara functionarii utilajului pe care-l deserveste. Aceasta regula urmareste nu numai costul unui electromotor de putere mai mare decat cea necesara, care nici el nu trebuie neglijat, cat mai ales asigurarea randamentului optim la care trebuie sa lucreze fiecare electromotor. Este stiut ca un electromotor supradimensionat functioneaza cu un randament scazut, ceea ce inseamna ca el consuma permanent, inutil, pentru nevoile proprii de functionare, o energie electrica activa si, mai ales, o energie electrica reactiva mai mare decat cea consumata de un electromotor mai mic ( potrivit cu utilajul pe care acesta il actioneaza ). #ata, deci, ca alegerea motoarelor electrice de putere corespunzatoare constituie si una din masurile de rationalizare a consumului de energie electrica. $entru a putea stabili cat mai e act puterea si caracteristica mecanica ( variatia vitezei de rotatie in functie de sarcina ) ce trebuie sa le aiba un electromotor, este necesar sa cunoastem cat mai e act regimul de lucru al utilajului care va fi actionat. #n ceea ce priveste viteza electromotorului, aceasta trebuie, de asemenea, stabilita cat mai corect, deoarece ea poate influenta cresterea productivitatii utilajului actionat, precum si dimensiunile si costul electromotorului ( stiut fiind ca pentru viteze mai mici dimensiunile si costul electromotoarelor sunt mai mari ). &e multe ori, din diferite motive, se ivesc situatii cand electromotoarele nu pot fi cuplate direct cu utilajul actionat. #n asemenea situatii se prevad organe de transmisie intre electromotoare si utilajele actionate de catre acestea( roti dintate, curele de transmisie etc.), iar la stabilirea puterii electromotoarelor trebuie sa se tina seama si de pierderile suplimentare din aceste transmisii. (.

&e asemenea, la stabilirea puterii electromotoarelor trebuie sa se tina seama si de efortul suplimentar pe care acestea trebuie sa-l depuna la pornirea si oprirea utilajului actionat sau la diverse sc)imbari de viteza ale acestuia( inertia). Alegerea motoarelor electrice se face tinandu-se seama si de tipul de constructie al acestora, astfel incat ele sa corespunda conditiilor de lucru impuse de mediul in care vor trebui sa lucreze( protejare impotriva prafului, a umezelii, a gazelor, a acizilor etc.) Astfel, e ista electromotoare de tip desc)is, de tip inc)is, antigrizutoase etc. #n cele ce urmeaza se arata succint si orientativ modul in care se poate determina, cu suficienta precizie, puterea electromotorului necesar actionarii unui utilaj. &eterminarea se face pe baza unei formule denumita 4 ecuatia de miscare 4 sau 4 ecuatia de ec)ilibru mecanic -. ,e cunoaste ca puterea unui electromotor poate fi e primata si prin relatia:
&m = M m m

in care: - Mm 4 este cuplul la arborele motorului; - Cm 4 viteza ung)iulara a motorului. Motorul trebuie sa invinga: - Mr 4 cuplul rezistent la arborele utilajului; - Cr 4 viteza ung)iulara a arborelui utilajului. m = i ; se numeste ,, raportul de transmisieB. =aportul celor doua viteze r ,e pot ivi doa situatii, si anume: a) motorul trebuie cuplat direct cu utilajul( Cm:Cr); b) motorul trebuie cuplat prin angrenaj cu utilajul actionat( CmDCr). #n prima situatie fara angrenaj: Mm:Mr ( daca nu se tine seama de cuplul de pornire si de oprire). Mm:Mr E Md ( daca se tine seama de cuplul de pornire si oprire) unde:
Md = -. . a ( denumit ,, cuplul dinamicB, necesar pentru accelerarea motorului la pornire), /2+

in care: - F&. este momentul de volant al utilajului; - F 4 greutatea utilajului in miscarea de rotatie, 'gf; - & 4 diametrul de inertie al utilajului, m; - a 4 acceleratia imprimata ( depinzand de modul de functionare a utilajului). #nlocuind obtinem ecuatia de miscare
Mm = Mr + -. . . /2+

#n a doua situatie: Mr si F&. se maresc datorita angrenajului( cu randamentul lui G ) ce trebuie si el antrenat, respectiv accelerat, devenind :
Mr ! ! = M rap ( cuplul rezistent raportat la arborele motorului ) i

-. .

! ! = -. . i.

rap

( cuplul dinamic raportat la arborele motorului), astfel ca ecuatia de

miscare in aceasta situatie devine: (/

M m = M rap +

(-. )
.

rap

/2+

5data determinate valorile acestor doua cupluri( rezistent si dinamic) si alegandu-se pentru acceleratie (a) o valoare corespunzatoare utilajului considerat, se determina si cuplul la arborele motorului ( Mm). $uterea electromotorului se determina cu relatia: M n &m = m , 32+ in care: - n 4 este viteza nominala a electromotorului( rotA min); $entru alegerea corecta a electromotorului trebuie sa se tina seama si de alte elemente, cum sunt: - caracteristica mecanica a electromotorului necesar, adica variatia cuplului la arborele acestuia, in functie de viteza de rotatie; - gradul de incalzire al electromotorului; - regimul in care va lucra utilajul actionat( stiut fiind ca majoritatea utilajelor functioneaza cu cupluri rezistente variabile in timp). #n functie de procesele te)nologice pot functiona intermittent sau cu socuri de sarcina etc; regimul de functionare trebuie aratat in detaliu prin grafice de sarcina in functie de timp #n cazul unui utilaj care functioneaza cu cuplu rezistent variabil, trebuie, pentru simplificarea in determinarea puterii electromotorului necesar, sa i se stabileasca un cuplu mediu, denumit ,, cuplu ec)ivalentB( care ar conduce la aceeasi incalzire a electromotorului ca si cuplurile rezistente diferite, care se produc practice). $entru aceasta se foloseste formula care da valoarea cuplului ec)ivalent: M r.( t( + M r.. t . + M r./ t / + .... Me = t( + t . + t / + ...... in care: Mr(, Mr.H sunt cuplurile rezistente pe duratele de timp t(, t. ( mentionate in graficul de functionare al utilajului). "u ajutorul cuplului ec)ivalent se determina puterea ec)ivalenta a electromotorului: M n &e = e e , care, este, bineinteles, mai mica decat puterea necesara. 32+ "orectia se face, in general, prin alegerea unui electromotor de putere standardizata imediat superioara celei calculate. #n cazul in care e ista si un angrenaj, se raporteaza cuplul ec)ivalent la arborele electromotorului 4 asa cum s-a aratat mai sus- si se verifica electromotorul la incalzire, luandu-se in cosiderare sarcina cea mai mare, indicata in graficul de sarcina al utilajului. #n cazul unui utilaj cu functionare de scurta durata( si sarcini variabile ), cum ar fi, de e emplu, un strung, cuplul ec)ivalent se determina pentru perioada de lucru, fara a se mai tine seama de perioada de oprire. #n cazul unui utilaj cu functionare intermitenta( formand cicluri de functionare), cuplul ec)ivalent se determina obisnuit, daca se procura electromotoare special construite pentru acest fel de functionare, sau in formula cuplului ec)ivalent se introduce si timpul de pauza ( la numitorul fractiei de sub radical al formulei), in cazul procurarii de electromotoare normal construite. (0

Astfel, pentru diverse categorii de utilaje, determinarea cuplului lor rezistent si deci a puterii electromotoarelor necesare se face corespunzator modului lor de functionare. Motoarele asincrone trifazate( de puteri mici ) se e ecuta la urmatoarele valori: a) &uteri nominale , in /0
*,*1 +,+ *,*3 2,+ *,(. (( *,((+ *,.+ (-,+ *,/2 .. *,++ /* (/2) *,2+ 0* (0+) (,( ++ (,+ 2+ .,. -* / ((* 0 (/.

5bs: >alorile din paranteze se e ecuta numai in cazuri bine justificate. b) &entru tensiuni nominale Motoarele asincrone trifazate se e cuta la tensiuni nominale Motoarele cu tensiuni nominale de ..*A/-* > se pot fabrica numai pentru ec)iparea retelelor electrice e istente de ..* > si +** >. c) &entru turatii nominale <uratiile nominale ale motoarelor in functie de turatia nominala trebuie sa fie: - la frecventa de +* Iz: /***,(+**,(***,2+*,1** si +** rotA min; - la frecventa de 1* Iz: /1**,(-**,(.**,3**,2.* si 1** rotAmin. Motoarele de current continuu a) &uteri nominale, in /0
*,0+ ((,** *,(.,+ *,3+ (,2 .,. .,0 .,11 /,+ 0,** 0,1 +,1 1,( 1,.

b) 1ensiuni nominale <ensiunile nominale la care se construiesc motoarele de current continuu sunt: .0,((*,..*,.2+,/**,//* >. c) 1uratii nominale2 /***,./**,(+**,(0+*,(/+*,((**,(*+*,(*** rotAmin. $roprietatile motoarelor electrice de constructie obisnuita si domeniile principale de utilizare Motoarele de curent alternativ sunt de doua feluri si anume: -motoare asincrone de constructie simpla, au pret de cost scazut, au cuplu si curenti de pornire mari, turatii aproape constante, factor de putere scazut la mers in gol cos% : *,. 4 *,+, iar la plina sarcina *,- 4 *,3, reglarea vitezei lor se face cu oarecare greutate, se folosesc pe scara larga in instalatiile industriale. -motoare sincrone , se pornesc in asincron sau cu motor au iliar de antrenare, cuplul lor creste cu sarcina, au turatie constanta( turatia de sincronism), suprae citate debitaeaza energie reactiva in retea. ,e folosesc in industrie ca motoare de mare putere cu turatie constanta si, de asemenea ca grupuri convertizoare si compensatoare sincrone. Motoarele de curent continuu sunt dupa cum urmeaza: -motoare serie2 au cuplu de pornire mare, suporta supraincarcari, se ambaleaza in gol, turatia variind cu sarcina, se folosesc la tractiunea electrica, precum si penrtu actionarea pompelor si ventilatoarelor; -motoare derivatie2 au cuplu de pornire mic, nu suporta supraincarcari mari, nu se ambaleaza in gol, avand turatie constanta, se folosesc pentru actionarea masinilor de ridicat, masinilor 4 unelte care necesita turatie constanta ( strunguri ) ; -motoare mi3te diferentiale2 au cuplu de pornire mic, turatie constanta, se folosesc indeosebi la instalatii de tesatorie; (+

- motoare mi3te aditionale cu cuplu de pornire mare2 suporta supraincarcarea, iar turatia lor variaza cu sarcina; se folosesc la actionarea laminoarelor, a preselor, a pompelor, a ventilatoarelor etc. &efecte si regimuri anormale in functionarea motoarelor electrice #n timpul e ploatarii si uneori c)iar cu ocazia punerii in functiune apar unele defecte ale motorului care conduc fie la imposibilitatea punerii in functiune, fie la constatarea ca motorul functioneaza in regim anormal . &efectele motoarelor asincrone au multiple cauze care deterrnina manifestari diferite dupa natura lor. &intre cele mai importante defecte ale motoarelor asincrone sunt enumerate mai jos cateva si anume: . - motorul nu porneste sau nu intra in turatia nominala in gol sau in sarcina; - motorul se supraincalzeste la functionarea in gol sau la functionarea in sarcina; - motorul are o functionare zgomotoasa; - la pornire sau in timpul functionarii periile scanteiaza sau apare un cerc de foc la inelele de contact. ,e vor e plica in cele ce urmeaza aceste defecte, cauzele care le produc si modul de inlaturare . Motorul nu porneste sau nu intra in turatia nominala in $ol sau in sarcina Acest defect se,manifesta sub mai multe forme. $ornire anormala, *efuzul de a porni poate proveni din cauza intreruperii unui conductor de alimentare, sau a infasurarii statorului sau rotorului, eventual a intreruptorului steatriun$%i la motoarele cu rotorul tip colivie# ,e controleaza daca sigurantale sau blocul de protectie de la intreruptorul automat au intrerupt alimentarea si se inlocuiesc, respectiv se inc)ide intreruptorul: se cauta si se elimina o eventuala intrerupere a conductoarelor de alimentare. ,pre a verifica daca este intrerupta infasurarea statorului, se cerceteaza sigurantele, se desprind conductoarele de (a placa cu borne si se cerceteaza pe rind infasurarile cu ajutorul unui mego)mmetru. &aca este intrerupta o singura faza statorica, motorul porneste uneori in ambele sensuri daca este ajutat cu mana, E aminarea infasurarii rotorului se face peste inelele de contact. ,e restabilesc legaturile intrerupte, care se gasesc de obicei in punctul neutru al stelei infasurarii sau la pornitor . &ornirea, $rea, urmata de scaderea mare a turatiei cand se incarca motorul, poate proveni din cauza intreruperii unei faze a rotorului, (atunci turatia scade la apro imativ +*? din cea nominala) sau din cauza deslipirii barelor cand rotorul este tip colivie, ca urmare a faptului ca motorul prevazut cu pornire prin intreruptor stea-triung)i, a fost pornit in triung)i. Acelasi defect apare cand infasurarea statorului este legata in stea, desi ar trebui legata in triung)i la tensiunea nominala a retelei, sau daca tensiunea de alimentare este prea joasa. #n primul caz trebuie controlat cu o lampa de incercare daca cele trei inle sunt sub tensiune, daca legatura la pornitor este buna, daca nu este intrerupta rezistenta pornitorului, daca periile rotorului se aplica bine pe inele si daca resortul pornitorului stabileste bine contactul cu contactele lui, cum si contactul barelor coliviei cu inelul de cone iune al coliviei (inelul de scurtcircuitoare) si se elimina eventualul defect. (1

#n cazul al doilea se sc)imba legatura din stea in triung)i #n cazul al treilea se cerceteaza caderea de tensiune pana la motor, se sc)imba conductele de alimentare cu altele mai groase sau se anunta, daca este nevoie, uzina spre a lua masuri de remediere. &ornirea motoarelor cu rotorul tip colivie numai cand intreruptorul stea-triun$%i este in pozitia de le$atura in triun$%i, poate proveni din cauza unei intreruperi in intreruptor, sau din cauza ca mecanismul antrenat opune un cuplu de pornire prea mare, pe care motorul nu-l poate invinge la legatura in stea. #n primul caz se restabileste legatura intreruptorului,in al doilea trebuie micsorata sarcina la pornire; daca nu este admisibil curentul de pornire care se stabileste cand motorul porneste cu legatura in triung)i, se alege un motor mai mare sau se inlocuieste cu unul cu inele de contact si pornitor. &ornirea $rea, uneori numai din anumite pozitii ale rotorului, insotita de z$omot si incalzire poate proveni din cauza uzarii lagarelor de alunecare ceea ce produce frecarea rotorului de stator, sau numai un intrefier neuniform. 7isurarea scuturilor la locasurile de rulment are acelasi efect ca si uzarea lagarelor de alunecare. ,e verifica daca a ul motorului are joc dupa verticala sau in directia in care trage cureaua de transmisie, iar in caz afirmativ se inlocuiesc piesele defecte. <uratia anormala. <uratia anormala a motoarelor asincrone se defineste ca acea turatie care este mai mica decit cea normala sau cu sensul gresit. Motorul porneste in sens $resit atunci cand le$aturile a doua faze sunt sc%imbate una cu alta# ,e desprind doua faze de la cutia de borne si se sc)imba intre ele;daca motorul este cu rotorul tip colivie si are intreruptor stea-triung)i, se sc)imba intre ele doua din conductoarele care duc la intreruptor. 14uratia scazuta la +umatate insotita de z$omot provine din cauza intreruperii unei faze a rotorului. 1uratia scazuta, insotita de curenti ine$ali in cele trei faze ale statorului, poate proveni din cauza unui contact slab la legaturi, perii sau inelele de contact, sau a legaturii gresite a unei faze, care este defazata cu o sesime de perioada, #n loc de o treime, fata de cea vecina, sau careia i s-a sc)imbat inceputul cu sfirsitul. ,e restabileste contactul bun, se pun in ordine periile si inelele de contact sau se corecteaza legarea fazelor, dupa cum este cazul. 1uratia scazuta fata de cea nominala poate proveni din cauza ca infasurarea nu este potrivita, ceea ce face sa se produca, in afara de campul magnetic fundamental al motorului, si alte campuri cu un numar de poli egal cu un multiplu intreg al numarului de poli ai primuui camp, Aceste cupluri parazite determina functionarea stabila a motoru(ui la turatii de valoare mai scazuta decit valoarea normala. <uratia sincrona a acestor campuri este corespunzator mai mica si pune motoru( sa lucreze ca generator asincron, imediat deasupra acestor turatii critice, micsorindu-i cuplul motor si nepermitandu-i sa treaca la turatiile amintite. 5 alta cauza ar fi rezistenta infasurarii rotorului prea mare. #n acest caz se inloculeste rotorul. "apacitate de incarcare scazuta. ,uplul mic, insotit de scaderea brusca a turatiei, poate proveni de la un contact slab in legaturile infasurarii statorului. ,e va restabili contactul. Motorul se supraincalzeste la mersul in $ol sau la mersul in sarcina (2

#ncalzirea (supratemperatura) infasurarilor si inelelor de contact a motoarelor asincrone este standardizata in functie de clasa de izolatie a conductoarelor, a tecilor din crestaturile statorului si rotorului, a materialului de solidarizare a inelelor de contact. "lasa de izolatie uzuala este clasa E de izolatie, care permite o incalzire a infasurarilor de ma imum 2+J" fata de mediul ambiant, care de asemenea nu trebuie sa depaseasca 0*J". "u alte cuvinte infasurarile masinilor cu aceasta clasa de izolatie nu trebuie sa aiba o temperatura mai mare de ((+J". ,esizarea incalzirii peste limitele admisibile a infasurarilor rotorului sau statorului se face de obicei de catre electricianul de intretinere in mod indirect prin: - temperatura e terioara a carcasei motorului; - temperatura aerului de racire; - miros anormal in jurul locului de functionare a( motorului; degajare de fum. #ncalzirea se localizeaza in general in urmatoarele parti ale motoa.relor: - otelul activ al statorului; - infasurarea statorului; - infasurarea sau barele rotorului; - inelele de contact si periile colectoare. !ncalzirea e3a$erta a statorului si rotorului insotita de alunecare mare si cu timpul, de declansarea automatului de protectie, provine din cauza supraincarcarii. ,e verifica sarcina, masurand curentul cu un ampermetru. &aca sarcina este prea mare si nu se poate micsora, se alege un motor mai mare; daca motoru( a functionat normal un anumit timp actionand aceeasi masina, se e amineaza acea masina si se inlatura cauza suprasarcinii. !ncalzirea e3a$erta a statorului, c%iar si la functionarea in $ol, insotita de declamsarea automatului de protectie provine din cauza ca infasurarea statorului ar trebui montata in stea la tensiunea nominala a retelei si este montata din eroare in triung)i, ceea ce nu poate surveni decat la prima punere in functiune a motorului, la tensiunea amintita, !a motoare(e cu inele de contact legatura gresita se poate constata masurand tensiunile dintre ine(e si observand ca sunt cu 2/? mai mari decat se indica pe etic)eta motorului. ,e sc)imba legatura infasurarii statorului din triung)i in stea. !ncalzirea e3a$erta din loc in loc a statorului, insotita de supracurent in unele faze, de cuplu motor scazut si de z$omot puternic al motorului, cand rotorul este voit blocat si infasurarea statorica cuplata la retea, provine din cauza scurtcircuitului interior al bobinelor din infasurarea statorului. ,e inlocuiesc bobinele cu scurtcircuit interior. !ncalzirea e3a$erta a rotorului, insotita uneori si de aceea a statorului si de turatie scazuta, de supracurent, uneori ine$al pe diferitele faze cand mototul este cu inele de contact, de cuplu motor prea slab si de z$omot puternic, Acest defect poate proveni din cauza unui contact slab in infasurarea rotorica (la inele(e coliviei motoarelor cu rotorul in scurtcircuit, (a inele(e de contact sau la pornitor), ceea ce conduce la concluzia ca una din faze nu lucreaza in plin (faza rotorica cu curentul mai mare). ,e restabileste contactul bun, dupa cum este cazul, prin curatire, stringerea suruburilor sau lipirea ulterioara. !ncalzirea e3a$erta a inelelor de contact, insotita uneori la motoarete cu inele de contact de incalzirea e3a$erta a portperiilor, poate proveni din cauza frecarii prea mari dintre perii si inele, din cauza contactului slab dintre perii si portperii sau din cauza supraincarcarii inelelor si a periilor. #n primul caz se ung inelele, eventual zilnic, cu putina vaselina si se tin curate, ca si periile; in al doilea caz, se e amineaza contactul dintre perii si portperii, alegandu-se eventual o calitate mai potrivita de carbune; in al treilea caz se masoara curentul rotoric si, daca este prea mare fata de cel indicat pe etic)eta, se cauta si se inlatura cauza. (-

!ncalzirea e3a$erta a rotorului la pornirea in sarcina, insotita de cresterea inceata a turatiei sau de turatie prea +oasa, urmata, la motoarele cu inele, de pornire in $ol fara a fi nevoie sa se mai actioneze pornitorul, provine din cauza scurtcircuitului interior al unei bobine din rotor. ,e rebobineaza bobinele spre a se elimina scurtcircuitul interior. !ncalzirea e3a$erta a rotorului insotita de functionarea motoruiui cu apro3imativ +umatate din turatia nominala si de z$omot puternic, provine din intreruperea unei faze a rotorului, cauzata eventual numai de faptul ca o perie nu se aplica bine pe inelul ei sau pe contactul pornitorului. ,e cauta cu mego)mmetrul locul intreruperii; se rebobineaza rotorul daca ruptura este in interiorul infasurarii lui; se pun periile in ordine daca este cazul; se strunjesc inelele de contact, daca nu mal sunt cilindrice; se indreapta contactul din pornitor, daca este cazul. Motorul are un mers z$omotos Mersul linistit al unui motor asincron este o conditie necesara, dar nu suficienta, ca motorul sa nu aiba defectiuni. #n orice caz, aparitia zgomotelor anormale este un semn ca au aparut defectiuni sau ca vor apare defectiuni care pot scoate motorul din serviciu. ,e redau in cele ce urmeaza cateva din situatiile care se intalnesc in e ploatare, de functionare zgomotoasa si care obliga pe electricianul de intretinere sa ia masurile corespunzatoare. Motorul porneste $reu si bazaie puternic5 intensitatea curentului in toate trei fazele este diferita, iar la functionarea in $ol este mai mare decat cea nominala# ,e poate intampla ca una din fazele infasurarii statorului sa fie inversata; in general, aceasta se intampla la motoarele care au sase borne, din cauza conectarii gresite a capetelor bobinelor la placa bornelor. ,e va efectua conectarea capetelor fazelor pe placa bornelor conform sc)emei de cone iuni din fisa te)nica a motorului, iar in lipsa aceasteia, dupa notatiile capetelor infasurarii utilizate in sc)emele normale.( fig. -.(() &aca notatiile cu litere lipsesc si nu se poate verifica sc)ema de cone iune a infasurarii, conectarea corecta a capetelor infasurarii se poate obtine dupa determinarea inceputurilor si sfirsiturilor fiecarei faze.

Fig. 8.,,.A$"lasarea &ornelor &o&ina0elor# statorice trifa%ate in ca%ul a sase &orne: a - in rand; b si c - pentru efectuarea comoda a cone iunilor in stea sau in triung)i.

,e poate intimpla ca numai comutatorul sa fie conectat gresit cu motorul. (3

Aceasta situatie se refera la motoarele cu rotorul in scurtcircuit, la care pornirea se face prin comutarea infasurarii statorului din stea in triung)i, prin intermediul unui comutator special (comutator stea-triung)i). ,e va verifica si se va conecta corect comutatorul cu motorul. !n timpul functionarii motorului rotorul atin$e statorul# #n acest caz, este posibil ca intrefierul dintre stator si rotor sa nu mai fie uniform ca urmare a uzurii bucselor lagarelor, a deplasarii scuturilor, a instalarii gresite a suporturilor de lagare, a deformatiei otelului activ al statorului sau al rotorului, cum si a indoirii arborelui. #n cazul lagarelor cu rulmenti defectul poate fi cauzat si de fisurarea scuturilor. ,e va verifica jocul dintre fuse si bucse si in cazul cand nu corespunde cu cel prescris, se vor incarca bucsele sau se vor inlocui cu altele noi; se va controla interfierul dintre stator si rotor, se vor monta stiftuile de asamblare in scuturile lagarelor sau in suporturile de lagare, daca acestea lipsesc; daca otelul activ al statorului este deformat, se va ajusta cu o pila ascutita evitandu-se insa formarea bavurilor; daca este deformat otelul activ al rotorului, acesta se va strunji sau se va slefui cu un disc abraziv de carborund; se va verifica arborele. Este, de asemenea, posibil ca rotorul sa nu fie bine ec)ilibrat, in care caz se va ec)ilibra rotorul. ,e mai poate intampla sa e iste o atingere intre spire si diverse alte forme de scurtcircuit in infasurarea statorului sau sunt conectate gresit fazele statorului. &in aceste cauze se distorsioneaza campul magnetic si rotorul este supus unei atractii unilaterale. #n aceasta situatie, rotorul este atras spre partea opusa defectului, deoarece in locul defect, flu ul magnetic va fi mult slabit de actiunea demagnetizanta a portiunii scurtcircuitate din infasurare. Motorul bazaie puternic5 intensitatea curentului in toate fazele este diferita5 incalzirea (supratemperatura" infasurarii statorului nu este uniforma# #n acest caz nu e ista un scurtcircuit in infasurarea statorului. infasurarea statorului este conectata gresit sau numarul de spire din diverse bobine ale infasurarii statorului nu este identic. 8azaitul se observa numai in cazul in care e ista spire in paralel in infasurare sau cind fazele sunt conectate in triung)i. !a conectarea tuturor bobinelor in serie si cind fazele sunt conectate in stea, numarul inegal de spire in diferite bobine nu provoaca zgomot. Acesta este cauzat de intensitatea diferlta a curentului in diverse faze. ,e desfac toate cele trei faze si se deslipesc una de alta toate ramurile in paralel. $e rand se trece un curent alternativ prin fie care faza (in cazul conectarii in serie a tuturor bobinelor) sau prin fiecare ramura (in cazul conectarii in paralel a bobinelor), iar cu un voltmetru se va masura tensiunea la celelalte grupe de bobine. !a grupele de bobine care au spire putine, tensiunea va fi mai mica, decit la cele care sunt in stare normala. "ea mal mare diferenta admisibila dintre tensiunile masurate la diverse grupe de bobine nu trebuie sa depaseasca +?. #ncercarea se poate e ecuta si cu rotorul montat. "ind rotorul montat este de tip bobinat, incercarea se poate efectua la tensiunea norninala. &aca rotorul este scos afara sau daca acesta este in scurtcircuit si montat, tensiunea aplicata statorului nu trebuie sa depaseasca (+ ... .*? din tensiunea nominala a motorului. >erificarea numarului de spire al statorului se poate face. de asemenea, prin alimentarea motorului pe partea rotorului (in cazul motorului cu rotorul bobinat) si masurarea tensiunii induse in stator in cele trei faze.

.*

&eriile scanteiaza la pornire sau in timpul functionarii ,cantei la inelele de contact se pot ivi la prima punere in functiune a unui motor sau la motoare care au functionat normal pana la ivirea deranjarnentului. ,canteile la inelele de contact pot proveni din mai multe cauze. &eriile nelustruite destul sau apasate cu forte diferite pe inele, asa incat nu se aplica uniform pe ele# ,e lustruiesc cu )artie abraziva suprafetele de contact ale periilor cu inelele, se intind egal resoartele, sau se curata portperiile, pentru ca acestea sa nu se intepeneasca in ele. Murdarirea periilor si a inelelor de contact# ,e curata cu benzina periile si inelele, eventual se lustruiesc inelele cu )artie abraziva fina. !nelele care nu sunt cilindrice# ,e slefuiesc cu dispozitivul de slefuire sau se strunjesc. labirea prinderilor inelelor, =emedierea acestui neajuns trebuie facuta de un specialist, de obicei de la uzina constructoare. &eriile montate sunt de marcii necorespunzatoare# ,e va consulta cartea te)nica a motorului pentru montarea periilor corespunzatoare. La pornirea motorului, la inelele de contact apare un cerc de foc# #n general aceasta situatie se datoreste urmatoarelor cauze: - inelele de contact si dispozitivul periibor sunt imbacsite de ulei , praf de carbune sau praf de cupru, datorita unei lipse de supraveg)ere si intretinere. ,e vor curati inelele colectoare si portperiile; - mediul inconjurator este umed sau saturat cu va pori de acizi sau baze. &efectul apare in general la motoarele ale caror rotoare functioneaza cu tensiune inalta, <oate piesele conductoare de curent ale dispozitivului periilor si tijele se vor izola suplimentar sau se va inlocui motorul cu unul destinat a functiona in mediul inconjurator respectiv; - este intrerupta una din legaturile dintre rotor si reostatul de pornire sau o legatura din interiorul reostatului. ,e verifica legaturile dintre rotor si reostatul de pornire si in interiorul reostatului si se elimina intreruperea sau se repara contactul slab. 8.2. Transformatoare electrice <ransformatoarele electrice sunt masini electromagnetice care transforma static ( fara piese in miscare ) o tensiune si un curent ,, primarB alternativ in alta tensiune si alt curent ,, secundarB alternativ.Acesta transformare se realizeza prin intremediul variatiei flu ului magnetic alternativ, care se produce in circuitul sau primar si care induce o forta electromotoare in circuitul secundar. &aca la bornele circuitului secundar al transformatorului se racordeaza un receptor, atunci acesta va fi srabatut de un curent electric a carui intensitate depinde de tensiunea la bornele circuitului transformatorului si de rezistenta electrica a receptorului. .(

<ensiunea la bornele secundare ale transformatorului este mai mica decat forta electromotoare indusa in interiorul sau( datorita pierderii de tensiune produsa de curentul ce-l debiteaza pentru receptor: 6: E-=#). <ransformatorul este construit, in general, dintr-un miez feromagnetic, format din tole de otel silicios, si doua bobinaje ( primar si secundar ), care nu sunt legate galvanic intre ele, cu e ceptia autotransformatorului. Elemente constructive de baza ale transformatorului electric <ransformatorul electric este un aparat care realizeaza o modificare a parametrilor (tensiune, curent, frecventa, numar de faze) energiei electrice de curent alternativ in scopul adaptarii acestei energii la caracteristicile functionale ale diferitilor consumatori. E# poate fi mono-, bitri- sau m-fazat, in functie de reteaua de alimentare si de cerintele consumatorului cel mai simplu dintre acestea este desigur cel monofazat. <ransformatorul electric monofazat de putere (utilizat in sistemele de actionari sau in instalatiile energetice) are urmatoarele elemente constructive de baza : - miezul magnetic; - infasurarile primara si respectiv secundara ; - cuva, daca transformatorul este scufundat in ulei. >om da o scurta descriere a elementelor constructive de baza ale transformatorului electric monofazat. Miezul ma$netic. Miezul magnetic serveste ca drum de inc)idere a flu ului principal al transformatorului. !a transformatoarele de putere utilizate la frecventa industriala, miezul magnetic este construit din tole de otel electrote)nic inalt aliat cu siliciu (K0?), cu o grosime a tolelor de *,/+ mm sau 0,)0 mm, izolate intre ele cu lac. 6tilizarea tolelor de otel aliat cu siliciu asigura reducerea simtitoare a pierderilor in fier. Miezul magnetic al transformatorului monofazat prezinta doua variante constructive, prezentate in figurile -.(., a si -.(., b# Miezul magnetic are doua parti principale: coloanele si jugurile. !a transforma toare monofaza te de putere aparenta sub +** >A, tola se taie dintro bucata cu ajutorul unei prese, avindu-se grija de a se realiza o taietura intr-o coloana, pentru a se putea introduce infasurarile transformatorului. ,tringerea tolelor la asemenea transformatoare se realizeaza prin nituri, iar sectiunea transversala a jugurilor sau coloanelor este un patrat sau un dreptung)i. !a transformatoarele monofazate de putere mai mare, pentru a se realiza o mai rationala utilizare a foilor de tabla din care se taie tolele necesare miezului, cbloanele si jugurile se taie separat (fig. -.(/, a si -.(/, b"#

..

Fig. 8.,2 For$e e $ie%uri "entru &o&ine e $ica "utere' a - in forma de 6; b - in forma de E.

Fig. 8.,(. For$e e $ie%uri $agnetice "entru &o&ine e in uctie ' a - in forma de 6; b - in forma de E.

Acest lucru usureaza si introducerea infasurarilor si realizarea miezului. ,tringerea tolelor in pac)et compact se realizeaza prin buloane izolate fata de tole si saibe nemagnetice de presare sau prin infasurare cu c)inga de bumbac. ./

Fig. 8.,) Mie% $agnetic e transfonnator $onofa%at cu infasurari concentrice .

,ectiunea transversals a coloanelor si jugurilor in acest caz poate fi mai complicata decit un patrat sau dreptung)i, pentru a se asigura o mai buna inscriere intr-un cerc, #n scopul micsorarii dimensiunilor sectiunii transversale la o suprafata data (fig. -.(0). !nfasurarile transformatorului monofazat. &upa pozitia reciproca a celor doua infasurari ale transformatorului, se deosebesc doua tipuri de infasurari: - infasurari concentrice (fig. -.(0), mai e act infasurari cilindrice coa iale,infasurarea de joasa tensiune fiind de diametru mediu mai mic, iar infasurarea de inalta tensiune inconjurand pe cea de joasa tensiune, cele doua infasurari e tinzandu-se pe toata inaltimea coloanei; -infasurari alternate (fig. -.(+), in care pe inaltimea unei coloane alterneaza parti din infasurarea de joasa tensiune cu parti din infasurarea de inalta tensiune. #nfasurarile constau din spire circulare realizate din conductoare izolate de cupru sau aluminiu. #nfasurarile se izoleaza intre ele (prin zone de aer sau straturi izolatoare din diferite materiale - prespan, polivinil etc.) si fata de coloane si juguri.

Fig. 8.,* Infasurari alternate.

,uva, &in punctul de vedere al modului de racire, transformatoarele se impart in mai multe categorii. ,e deosebesc: .0

- transformatoare uscate, cu racire naturala sau artificala la care infasurarile se afla in aer liber (constructie larg utilizata indeosebi pentru unitati sub ( '>A); - transforma toare in ulei cu racire naturala, la care miezul magnetic si infasurarile sint cufundate intr-o cuva umpluta cu ulei (constructie utilizata curent in scara (-(*** '>A); - transformatoare in ulei eu racire artificiala in e terior cu aer sau cu circulatie artificiala si racire artificiala a uleiului (constructie utiliza ta la foarte mari puteri). "uva transformatoarelor in ulei se realizeaza din tabla de otel (fig. -.(1). "uva are de obicei (la puteri mai mari de (** '>A) o serie de onduleuri e terioare sau de tevi pe partile frontale, in scopul maririi suprafetei de racire. 6leiul din cuva joaca un rol important atit prin calitatile izolatoare mult mai bune decit aerul, cat si prin imbunatatirea racirii infasurarilor: $entru asigurarea permanenta a umplerii cuvei cu ulei, pe capacul cuvei se afla un vas umplut in parte, de asemenea, cu ulei, care preia totodata si variatiile de volum ale uleiului datorate variatiei temperaturii de functionare. $e capacul cuvei se fi eaza si izolatoarele de trecere a conductoarelor care stabilesc legatura intre infasurarile transformatorului si retele e terioare. &e obicei, izolatoarele sint realizate din portelan, au dimensiuni si forme care depind de tensiunea de functionare a infasurarii pe care o deserveste.

Fig. 8.,+.Cu!a transfor$atorului.

"and tensiunea secundara de la bornele transformatorului este mai mica decat tensiunea primara, transformatorul se numeste ,, coborator de tensiuneB, iar daca aceasta este mai mare, transformatorul se numeste ,,ridicator de tensiuneB. <ransformatoarele pot fi mono sau trifazate si de mai multe tipuri: - transformatoare de putere 6 folosite in retelele electrice; - transformatoare de masurare 6 folosite la conectarea aparatelor electrice de masurare, a divizorilor de tensiune etc; - autotransformatoare 6 folosite la pornirea motoarelor electrice de c.a. c.c. etc; - transformatoare speciale 6 folosite in sudura, ciptoare electrice, in scopuri medicale etc. #ntre numarul de spire ale infasurarilor transformatorului si tensiunile( primare si secundare ) de la bornele acestuia e ista un raport numit ,, raport de transformareB si anume: .+

*p =

n( 7 ( = , n. 7 .

in care, n( si n. 4 reprezinta numarul de spire ale infasurarii primare, respectiv secundare, iar 6(, 6. sunt tensiunile corespunzatoare. !a mersul in gol al transformatorului pierderile 4 aproape e clusiv in fier( prin magnetizare ) 4 sunt de *,+-(,+ ? din puterea lui nominala, iar factorul de putere foarte mic, de ordinul *,(. !a mersul in sarcina al transformatorului, curentii din infasurari sunt apro imativ in raport invers cu tensiunile respective: 7( ! . 7. !( #n transformatoare se produc pirderi in fier care pot fi considerate independente de sarcina si pierderi in cupru ( in infasurari ) care depind de sarcina( curent).
&( in care: &. $.- puterea utila ( in secundar); $(- puterea absorbita( in primar). &eci randamentul variaza si el devine ma im pentru acel curent care produce pierderi in cupru egale cu cele in fier.

=andamentul transformatorului se e prima prin raportul: =

7enomene de e citatie si de reactie in transformatorul electric 7unctionarea transformatorului se bazeaza pe legea inductiei electromagnetice,si anume a inductiei mutuale intre doua circuite imobile unul fara de celalalt. #n figura -.(2 este reprezentata sc)ema principiala a unui transformator monofazat.

Fig. 8.,-. Sc1e$a electrica a cu"la0ului transforrnatoric.

,a presupunem ca cele doua infasurari au bornele de inceput 8, respectiv a si bornele de sfirsit 9, respectiv 3# &aca la bornele 89 se aplica o tensiune oarecare u( a unei retele electrice de curent alternativ, infasurarea 89 - denurnita infasurare primara# - va absorbi un .1

curent i( de la reteaua electrica de alimentare si va produce un camp magnetic ale carui linii de camp se vor inlantui si cu cealalta infasurare 4 denumita infasurare secundara# $rin urmare, spirele infasurarii secundare vor fi strabatute de un flu fascicular creat de curentul primar. Acest flu fascicular este variabil in timp, ca si curentul i(. #n consecinta, in spirele infasurarii secundare se va induce o t.e.m. si va aparea o anumita tensiune la bornele a3 ale infasurarii. <ensiunea aceasta poate fi mai mare sau mai mica, in functie si de numarul de spire ale infasurarii secundare. &acala bornele a3 este legat un receptor de curent alternativ, atunci circuitul secundar este inc)is, si sub actiunea t.e.m. induse, infasurarea secundara va fi strabatuta de un curent i2, iar la bornele receptorului tensiunea ia valoarea ,u2# #n consecinta, transformatorul absoarbe prin infasurarea primara puterea u1i1 de la reteaua de alimentare si cedeaza puterea u2i2 pe la bornele infasurarii secundare.,Asadar, transformatorul sc)imba valoarea tensiunii u1 a retelei de alimentare in valoarea u2, care convine receptorului conectat la bornele infasurarii secundare a transformatorului, fara sa sc)imbe, atunci cand se va face abstractie de pierderi, valoarea puterii ceruta de receptor.

Fig. 8.,8S"ectrul a"ro2i$ati! al ca$"ului $agnetic.

6rmarind spectrul liniilor unitare ale campului magnetic rezultant (fig. -.(-), putem stabili unele concluzii importante. Astfel, observarn ca liniile de camp se pot imparti in trei categorii: a) linii de camp cuprinse in intregime in miezul magnetic al transformatorului si care se inlantuie cu ambele infasurari pe care le vorn denumi linii ale campului ma$netic util5 b) linii de camp care se inc)id parte prin miezul magnetic, parte prin aer si care se inlantuie numai cu spirele infasurarii primare, pe care le vom denumi linii ale campului ma$netic de dispersie a infasurarii primare in raport cu infasurarea secundara 5 c) linii de cimp care se inc)id parte prin miezul magnetic, parte prin aer si care sint inlantuite numai cu spirele infasurarii secundare, denumite linii de camp ale ma$netic de dispersie a infasurarii secundare in raport cu infasurarea primara# $articularitati constructive si functionale ale transformatoarelor trifazate $entru transforma toarele utilizate in retelele trifazate de curent alternativ sunt mai obisnuite doua variante cotistructive. Astfel, se pot folosi trei transformatoare monofazate separate (fig. -.(3" ale caror infasurari primare sa fie conectate in stea sau triung)i si ale caror infasurari secundare sa fie, de asemenea, legate in stea sau triung)i. ,e pot, pe de alta parte, folosi si .2

constructii trifazate compacte (fig. -..*, a,b", avind acelasi miez magnetic pentru toate fazele.

Fig. 8.,.Transfor$atorul trifa%at# gru" transfor$atoric

a3

&3

Fig. 8.2/ Transfor$ator trifa%at b - $ie% trifa%at cu flu2 fortat 4 c - $ie% trifa%at cu cinci coloane5

$osibilitatea utilizarii, pentru transformatoarele trifazate, a miezurilor cu trei coloane si doua juguri se poate lamuri cu ajutorul figurii -..(, a

.-

Fig. 8.2, 0ustificarea constructiei co$"acte a transforrnatorului trifa%at.

&aca trei transformatoare monofazate se plaseaza unul fata de altul, asa cum este indicat in figura, atunci coloanele (,.,/ se pot reuni intr-o singura coloana. #nsa, in sistemul trifazat simetric, suma flu urilor magnetice utile a celor trei faze este nula, LAEL8EL" : *; de aceea in coloana comuna flu ul magnetic va fi totdeauna nul si necesitatea unei asemenea coloane nu mai are, in general, justificare. #n felul acesta se ajunge la constructia compacta trifazata din figura -..(, b cu trei coloane si sase juguri, a ele coloanelor fiind plasate in plane la (.*J. &aca acum desfiintam jugurile miezului magnetic al fazei :, atunci obtinem o constructie si mai simpla si mai economica, cu cele trei coloane in acelasi plan. Acest tip constructiv are o mare raspandire practica, insa conduce la o nesimetrie magnetica care poate avea uneori unele consecinte negative in e ploatarea transformatorului. #n rest, transformatorul trifazat are aceleasi elemente constructive ca si cel monofazat. #n concluzie, teoria transformatorului monofazat se aplica cu succes si transformatorului trifazat in anumite conditii. 1ransformatorul trifazat se comporta in aceste conditii ca si cum f iecare faza ar functiona independent, ca si cum fiecare infasurare primara de faza ar interactiona numai cu infasurarea secundara de faza de pe aceeasi coloana# <ransformatoarele trifazate insa prezinta unele particularitati in ceea ce priveste cone iunile intre infasurari. "onform standardelor bornele infasurarilor transformatorului se noteaza astfel cum este indicat in figura -..., a pentru transformatorul monofazat, si in figura -..., b pentru cel trifazat.

Fig. 8.22 Notarea &ornelor transfor$atoarelor.

#nceputul si sfirsitul infasurarii de inalta tensiune se noteaza cu literele 8, respeetiv 9# $entru infasurarea de joasa tensiune se utilizeaza literele mici: a - pentru inceput si 3 - pentru sfirsit. =eteaua trifazata de inalta tensiune se leaga totdeauna la bornele 8, :, ", iar reteaua trifazata de joasa tensiune se conecteaza la bornele a, b, c, 8orna neutra se noteaza cu litera mare ; pentru infasurarile de inalta tensiune, respectiv cu litera mica n pentru infasurarile de joasa tensiune. "unoscand notatia bornelor infasurarilor putem conecta in mod corect infasurarile transforatorului trifazat in stea sau triung)i. Acest lucru este deosebit de important pentru functionarea in paralel a mai multor transformatoare. .3

"onectarea in stea, de e emplu, a infasurarilor de inalta tensiune este aratata in figura -../, a# Amintim ca, in acest caz, tensiunea intre faze este de / ori mai mare decat tensiunea pe faza, iar curentii de linie sint egali cu cei din infasurarile de faza. #n figura -../, b, este redata o cone iune in triung)i a infasurarilor. &e data aceasta, tensiunea intre faze este egala cu tensiunea pe faza, iar curentul pe linie este de / ori mai mare decat curentul din infasurarea de faza. "one iunea infasurarilor in stea se noteaza cu MN si se numeste OsteasteaO. "one iunea infasurarilor in stea si triung)i se noteaza Md si se numeste Ostea-triung)iO. &aca de la infasurarile legate in stea se scoate pe capacul transformatorului si punctul neutru, atunci aceasta cone iune se noteaza Mo si se numeste Ostea cu nulO

Fig. 8.2( Ti"uri e cone2iuni' a - stea 4 b - trtung1i.

"one iunile transformatorului se deosebesc unele de altele nu numai prin felul legaturilor dintre infasurarile de faza, dar si prin defazajul introdus intre tensiunile primara, respectiv secundara conectate intre borne omoloage. $entru a lamuri acest lucru, sa revenim la transformatorul monofazat (fig. -..0) ale carui infasurari au acelasi sens de infasurare (de e emplu, in sensul acelor ceasornicului, daca privim din capatul superior al infasurarii spre capatul inferior), atunci tensiunile la bornele lor 789 respectiv 7a3 se reprezinta practic prin fazori suprapusi (daca neglijam micile caderi de tensiune datorita flu ului de dispersie si rezistentelor infasurarilor). 6n asemenea transforma-tor face parte din grupa notata eu cifra (.. Aceasta cifra nu indica altceva decat faptul ca intre cele doua tensiuni 789 si 7a3 e ista practic acelasi ung)i de defazaj ca si intre acele ceasornicului cand arata ora (.. &aca acelasi transformator va avea, de e emplu, infasurarea de joasa tensiune cu sens invers de infasurare sau va avea bornele notate invers fata de situatia precedenta (fig. -..+), atunci intre fazorii celor doua tensiuni omoloage 789 si 7a3 va e ista un defazaj de (-*J. 6n asemenea transformator va apartine grupei caracterizate prin cifra 1. Aceasta cifra arata ca defazajul intre tensiunile omoloage este acelasi ca cel dintre acele ceasornicului cind indica ora 1.

/*

Fig. 8.2) =elatiile de faza intre tensiunile transformatorului monofazat la acelasi sens de infasurare

Fig. 8.2* =elatiile la sens diferit de infasurare sau borne inversate.

&aca transformatoarele monofazate nu pot prezenta decat doua variante (1 sau (.) in privinta defazajelor introduse intre tensiunile omoloage, in, cazul transformatoarelor trifazate lucrurile se complica. ,a analizam mai intai cazul transformatorului trifazat cu cone iunea MN (fig. -..1,), in care ambele infasurari sunt conectate in stea. $resupunand ca infasurarile au acelasi sens de infasurare si bazandu-ne pe proprietatea ca fiecare faza lucreaza independent de celelalte faze intocmai ca un transformator monofazat, putem stabili diagramele de tensiuni primare si secundare (fig. -..1). 7ie <8:, steaua tensiunilor primare de faza cu sens de succesiune a fazelor identic cu sensul invirtirii acelor ceasornicului.

Fig. 8.2+. Cone2iunea 67# ,2.

Fig. 8.2-. Cone2iunea 67#+.

<ensiunea 7a3 a fazei secundare a3 este in faza cu tensiunea 789 a fazei primare cu care interactioneaza ca si cum ar forma un transformator monofazat independent de celelalte faze. #n mod analog, fazorul 7b= este in faza cu fazorul primar analog 7:> si fazorul 7cz in faza /(

cu fazorul 7,'# #n acest fel, rezulta steaua oabc a tensiunilor secundare de faza. 6rmarind defazajul intre doua tensiuni intre fazele omologe 7A8 si 7 ab remarcam ca el este nul. ;e convingem de acest lucru deplasand prin translatie steaua tensiunilor secundare pina cand punctul a coincide cu punctul 8# $rin urmare, transformatorul MN considerat apartine grupei (.. 6n asemenea transformator se noteaza MN-(.. &aca la transformatorul MN-(. se sc)imba intre ele inceputurile si sfirsiturile de faza de joasa tensiune, atunci se obtine un transformator MN-1 (fig. -..2). =etinem deci ca cifra indicata dupa simbolurile cone iunilor precizeaza defazajul introdus de transformator pentru tensiunile intre fazele omoloage primare, respectiv secundare. Aceasta cifra reda ora pentru care ung)iul . dintre minutarul si orarul unui ceasornic, ung)i . contat in sensul de rotatie al acelor, este egal cu ung)iul de defazaj dintre tensiuni intre faze omoloage.

Fig. 8.28. Cone2iunea stea#triung1i' a) 6 # ,,4 b) 6 # *.

,pre deosebire de transforrnatorul monofazat, pentru care raportul de transformare a tensiunilor este egal cu raportul numerelor respective de spire, la transformatoarele trifazate situatia este oarecum deosebita. =aportul de transformare (raportul tensiunilor omoloage intre faze) la mersul in gol depinde nu numai de numerele de spire P( si ?2 ale infasurarilor de faza, dar si de tipul cone iunii transformatorului. Astfel, pentru cone iunea MN:

pentru cone iunea Md: /.

pentru cone iunea &N:

<ransformatoarele de puteri egale sau diferite pot functiona in paralel. $entru o functionare optima trebuie ca sarcina sa se repartizeze, intre aceste transformatoare, proportional cu puterea nominala a fiecaruia. #n acest scop, transformatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa faca parte din aceeasi grupa de cone iuni; - sa aiba rapoarte de transformare pe cat posibil egale; - tensiunile de scurtcircuit sa fie egale( toleranta Q(*?); - sa nu fie prea diferite ca putere( sub /:(). #n cazul in care nu sunt indeplinite aceste conditii, transformatoarele nu pot functiona in paralel sau, daca sunt indeplinite cu abateri, functionarea este nestabila si periculoasa, datorita curentilor de circulatie care iau nastere intre transformatoare si incarcarii inegale.

8.3 Autotransformatorul &eseori, in instalatiile de inalta si joasa tensiune, in instalatiile de telecomunicatii, radiote)nica sau automatica apare necesitatea sc)imbarii tensiunii doar cu Q((* ... +*?). intrebuintarea in aceste cazuri a transforrnatoarelor obisnuite cu doua infasurari separate nu este rationala din punct de vedere te)nico-economic. Mai corespunzatoare se dovedeste a fi utilizarea asa-numitelor autotransformatoare. ,a presupunem ca vrem sa sc)imbam tensiunea unei retele electrice monofazate de la valoarea 7r la valoarea 7u# $entru aceasta , se poate utiliza un transformator cu doua infasurari, infasurarea primara fiind conectata la tensiunea 7r a retelei de alimentare, iar infasurarea secundara in serie in retea, in asa fel incit tensiunea secundara 72 sa se adune cu terisiunea 71 si sa rezulte ca suma tensiunea necesara 7n (fig. -..3). <ransformatorul conectat in acest fel, cu o legatura galvanica intre infasurari (in nodul a in fig. -,.3, a", poarta numele de autotransformator.

Fig. 8.29 . Autotransforrnatorul' a - sc)ema electrica ; b - sc)ema cu transtormator ec)ivalent,

//

&ezavantajul autotransforrnatoru(ui consta in faptul ca infasurarea secundara este legata galvanic de infasurarea primara (in nodul a"# Ea trebuie deci sa aiba aceeasi izolatie in raport cu masa ca si infasurarea primara, Aceasta imprejurare impiedica constructia economica a autotransformatorului pentru rapoarte de transformare mai mari de (,+ ... .,*. &efecte si regimuri anormale de functionare &upa natura si cauza lor defectele se manifesta prin urmatoarele fenomene ce atrag atentia celui care supraveg)eaza functionarea unui transformator: - transformatorul se supraincalzeste; - bazait anormal in transformator; - trosnituri in interiorul transformatorului; - strapungerea si intreruperea bobinajelor; - intrarea in functiune a protectiei prin releu 8uc))olz; - tensiunea in circuitul secundar al transformatorului nu este normala.

8.4. Mutatoare electrice Mutatoarele sunt masini electrice care produc mutatii ( sc)imbari) in starea in care se prezinta curentul electric, tensiunea electrica, frecventa etc. Ele sunt de mai multe feluri, si anume: - *edresoarele. <ransforma curentul electric alternativ in curent continuu ( redresoare cu vapori de mercur, redresoare cu semiconductoare). =edresoarele cu semiconductoare sunt in prezent cele mai utilizate; la fabricarea redersoarelor de puteri mici si tensiuni ridicate se foloseste seleniu, iar in rest, diode redresoare cu siliciu.=edresoarele de mare putere se folosesc indeosebi pentru instalatiile de electroliza si la caile ferate electrificate etc. - !nvertoarele. <ransforma curentul continuu in curent alternativ; ele se folosesc in instalatii electrice de pe ve)icule, unde sursa de energie este o baterie, in cazul alimentarii de siguranta a consumatorilor prin baterii de acumulatoare( caz in care invertoarele se folosesc impreuna cu redresoarele de incarcare a bateriilor) etc. - ,onvertizoare de curent continuu. <ransforma un curent continuu tot intr-un curent continuu, dar avand alte caracteristici( privind intensitatea si tensiunea). $entru puteri electrice mici sub (** > se construiesc convertizoare cu tranzistoare, iar pana la tensiunea de +*** > cu tiristoare. $entru aceasta tensiune se folosesc convertizoare cu tuburi cu vapori de mercur. <inand seama de principiul lor de functionare, convertizoarele de curent continuu se impart in doua grupe principale si anume: /0

cu circuit intermediar de curent alternativ; fara circuit intermediar de curent alternativ( variatoarele de tensiune continua) ,onvertizoare de curent alternativ# <ransforma un curent alternativ tot intr-un curent alternativ, dar avand caracteristici( privind intensitatea, tensiunea, frecventa, numarul de faze)."a in cazul convertizoarelor de curent continuu convertizoarele de curent alternativ se impart in doau grupe si anume: - cu circuit intermediar de curent continuu( convertizoarele statice de frecventa); - fara circuit intermediar de curent continuu( variatoare de tensiune alternativa 4 cicloconvertoare). Mutatoarele au in prezent un domeniu foarte larg de aplicare in instalatiile electrice de utilizare a energiei din industrie, tractiune electrica etc.Ele prezinta fata de masinile electrcie ( motoare transformatoare etc.) o serie de avantaje cum ar fi: lipsa pieselor in miscare, greutate si dimensiuni mici, constructie simpla si cost redus, randament ridicat, lipsa operatiilor de intretinere etc. &e asemenea ele ofera si posibilitatea folosirii unor sisteme de comanda foarte sensibile, rapide si e acte, in instalatii. &e mentionat ca in diversele sc)eme de montare a mutatoarelor se folosesc in prezent asa numitele ,, tiristoareB. Aceste semiconductoare se fabrica din siliciu au rolul unui ,, ventilB care permite sau bloc)eaza trecerea curentuluidintr-un circuit, intr-un singur sens, la o comanda primita( impuls); ele sunt de tip lentsau de tip rapid si sunt prevazute cu ventilatie fortata sau naturala.Ele trbuie protejate impotriva supratensiunilor sau suprasarcinilor( aparute accidental in instalatia in care sunt montate), prin cuplarea in derivatie a unui grup serie =" ( rezistor 4 condensator), indicat de firmele producatoare pentru fiecare tip de tiristor. #n ultima vreme se foloseste un nou element semiconductor si anume,, triaculB care permite trecerea curentului in ambele sensuri. #n aceasta situatie un triac inlocuieste un grup de doua tiristoare montate antiparalel.

/+