1

Capitolul 1

Marea Caspic

Marea Caspic este cel mai mare lac pe Pmnt, aezat la hotarul Europei i Asiei i
este numit mare datorit dimensiunilor sale foarte mari. Marea Caspic reprezint un lac
lipsit de scurgere, iar apa n el este salin, de la 0.05 % la gura de vrsare a rului Volga
pn la 11-13 % n partea sud-estic. Nivelul apei variaz de la un an la altul, n prezent
fiind aprox. 28 m sub nivelul Oceanului Planetar. Suprafaa Mrii Caspice (fr Kara
Bogaz Gol) msoar 371.000 km, iar adncimea lui maxim - 1025 m.

Poziia fizico-geografic
Marea Caspic este amplasat la hotarul dintre cele dou pri ale Eurasiei: Europa
i Asia. Dup form amintete de litera latin "S". Marea Caspic se ntinde de la nord la
sud pe aprox. 1200 km (3634' - 4713' lat.N); de la vest la est - de la 195 la 435 km, n
medie, 310 320 km (46 - 56 long.E).
Marea Caspic se mparte, dup proprietile fizico-geografice, n 3 pri: Caspica
de Nord, de Mijloc i de Sud. Linia care desparte Caspica de Nord de cea de Mijloc trece
pe linia insula Cecenia - promontoriul Tub-Karagan, iar cea care desparte Caspica de
Mijloc de cea de Sud - pe linia insula Jloi - promontoriul Gan-Gulu. Suprafaa Caspicii
de Nord, de Mijloc i de Sud alctuiete, respectiv, 25, 36 i 39 % din suprafaa total a
mrii.
rmul
Lungimea liniei de rm a Mrii Caspice se estimeaz ca fiind de 6500 6700 km;
pn la 7000 km dac lum n consideraie i insulele. Pe cea mai mare parte a
teritoriului, malurile Mrii Caspice sunt joase i netede. n partea de nord, acestea sunt
tiate de deltele fluviilor Volga i Ural, sunt joase i mltinoase, iar apa este acoperit n
multe locuri cu tufiuri i verdea. rmul estic este dominat de maluri calcaroase, dup
care se ntind pustiuri i semipustiuri. Malurile cele mai calcaroase sunt semnalate pe
2
rmul de vest n regiunea peninsulei Aberon (n rus ) i pe rmul de est
n regiunea golfului Kazah (n rus ) i Kara-Bogaz-Gol-ului.
Suprafaa, adncimea i volumul apei
Suprafaa i volumul apei Mrii Caspice variaz mult n dependen de variaia
nivelului apei. La nivelul apei de -26,75 m suprafaa este egal cu aprox. 392,6 mii km,
iar volumul apei cu cca 78648 km, ceea ce alctuiete n jur de 44 % din rezervele
totale de ap dulce din lacuri de pe Terra. Adncimea maxim n Marea Caspic se
semnaleaz n depresiunea Sud-Caspic, la 1025 m de la suprafaa apei. Dup adncime,
Marea Caspic este depit doar de Baikal (1620 m) i Tanganyika (1435 m).
Adncimea medie a mrii alctuiete 208 m. n acelai timp, partea nordic a mrii este
de mic adncime: adncimea maxim alctuiete 25 m, iar cea medie 4 m.
Variaia nivelului apei
Nivelul apei n Marea Caspic este influenat de o variaie considerabil. Dup
calculele fcute de specialitii n domeniu, n ultimii 3000 de ani amplitudinea schimbrii
nivelului apei n Marea Caspic a fost de 15 m. n urma cercetrilor pornite n 1837, cel
mai nalt nivel al apei a fost semnalat n 1882 (-25,2 m), iar cel mai mic n 1977 (-29
m); n 1978 nivelul apei a nceput s creasc, atingnd nivelul maxim n 1995 (-26,7 m),
din 1996 s-a observat iari tendina de micorare a nivelului. Oamenii de tiin susin c
variaia nivelului de ap n Marea Caspic este cauzat de factori climaterici, geologici i
antropogeni.
Temperatura apei
Temperatura medie lunar a apei n Marea Caspic alctuiete 0 C n partea
nordic i +10 C n cea sudic; n lunile de var temperatura apei pe toat ntinderea
mrii este +23 +26 C. La adncimi mari temperatura apei este aprox. +6 +7 C, fiind
practic constant n toate anotimpurile.
n timpul iernii o bun parte a Mrii Caspice nghea. n partea de nord marea este
acoperit de un strat de ghea de o grosime pn la 2 m, procesul de ngheare ncepe la
mijlocul lunii noiembrie, iar cel de topire se sfrete la finele lunii februarie. Limita
poriunii ngheate trece aproximativ pe linia insula Cecenia Manglac, pe peninsula
Aperonski formarea i navigaia n deriv a gheurilor se semnaleaz odat la 10-11 ani.

3
Componena apei
Salinitatea apei n Marea Caspic variaz de la 0,3 n partea nordic (mai exact
la delta Volgi) pn la 13,5 n zona malurilor sud-estice, n cea mai mare parte, ns,
salinitatea nu depete limitele de 12,6 13,2 . Iarna, n legtur cu nghearea Volgi,
salinitatea crete n regiunea nordic.
Relieful fundului
Relieful prii nordice este dominat de o "cmpie" vluroas subacvatic presrat
cu bancuri de nisip i insule acumulative. Adncimea medie a regiunii nordice este 4 8
m, cea maxim nu depete 25 m. Pragul Manglac desparte Caspica de nord de cea de
mijloc. Caspica de mijloc este destul de adnc, adncimea depresiunii Derbent fiind 788
m. Pragul Aperonski desparte Caspica de mijloc de cea de sud. Caspica de sud este cea
mai adnc regiune a Mrii Caspice, atingnd adncimea de 1025 m de la suprafaa apei.
Fundul mrii este acoperit de diferite nisipuri, la adncimi mari de nmol, iar n regiuni
anumite vieuiesc plante i alge.
Clima
Clima Mrii Caspice este continental n regiunile de nord, temperat n cele de
mijloc i subtropical n cele de sud. Iarna temperatura medie lunar variaz ntre -8 -10
C n regiunile nordice i +8 +10 C n cele sudice, iar vara ntre +24 +25 C n
regiunile nordice i +26 +27 C n cele sudice. Temperatura maxim a fost nregistrat
pe coasta estic: +44 C.
Cantitatea medie anual de precipitaii alctuiete 200 mm, de la 90 100 mm n
regiunile secetoase pn la 1700 mm n regiunea malului subtropical sud-vestic.
Evaporarea apei de pe suprafaa mrii este cca 1000 mm pe an, cel mai intensiv proces de
vaporizare avnd loc n regiunea peninsulei Aperonski i n partea de Est a Caspicii de
sud.
Pe teritoriul Mrii Caspice vnturile bat destul de des, viteza lor medie anual
alctuind 3 7 m/s. n lunile de toamn i de iarn vnturile se nteesc, viteza lor ajunge
frecvent la 35 40 m/s. Teritoriile cele mai btute de vnt sunt peninsula Aperonski i
periferiile zonelor Mahacikala i Derbent. Tot acolo a fost nregistrat cel mai nalt val:
11 m.

4
Curenii de ap
Circularea apei n Marea Caspic este influenat de gurile de vrsare a rurilori de
vnturi. ntruct cele mai numeroase estuare se gsesc n Caspica de nord, predomin
curenii nordici. Curenii intensivi de nord transport apa de-a lungul malului vestic pn
la peninsula Aperonski, unde curentul se desparte n dou ramuri, una dintre care
continu traiectoria de-a lungul malului vestic, cellalt pleac n Caspica de est.
Origine
Marea Caspic s-a format aprox. 10 milioane ani n urm, atunci cnd Marea
Sarmatic, pierznd legtura cu Oceanul Planetar acum aprox. 70 milioane de ani, s-a
divizat n dou pri, ce s-au dezvoltat mai trziu n Marea Neagr i Marea Caspic.
Istorie antropologic i cultural
Lucrurile gsite n petera Huto dovedesc c omul triete n aceste regiuni de
aproximativ 75 mii de ani. Primele atestri documentare a Mrii Caspice vin de la
Herodot. Conform strvechilor anale armeneti i iraniene, ruii navigau pe Marea
Caspic nc din sec. IX X p. Chr.
Cercetri
Cercetrile Mrii Caspice ncep n anii 1714 - 1715 sub porunca lui Petru cel Mare
cnd a fost organizat o expediie n frunte cu A. Berkovici-Cercasskii. n anii 1820,
cercetrile hidrografice au fost continuate de I.F. Soimov, iar mai trziu de I.V.
Tokmaciov, M.I. Voinovici .a.. La nceputul sec. XIX au fost fotografiate pentru prima
dat malurile Caspicii de ctre I.F. Kolodkin, iar la mijlocul sec. XIX au fost fotografiate
pentru prima dat n scopul cercetrilor de ctre N.A. Ivainev. Din anul 1866, pe
parcursul a mai mult de 50 de ani, au fost efectuate cercetri de ordin hidrologic i
hidrobiologic sub conducerea lui N.M. Knipovici. n 1897 a fost inaugurat punctul de
cercetri tiinifice Astrahani. n primele decenii ale puterii sovietice s-au fcut cercetri
intense de ordin geologic de ctre I.M. Gubkin i ali geologi sovietici pentru a gsi
rezerve de petrol i pentru a studia variaia nivelului apei.
Extragerea ieiului i gazului
n Marea Caspic se afl surse bogate de petrol i gaz natural. Rezervele de petrol
alctuiesc n jur de 10 miliarde tone, iar mpreun cu gazele naturale 18 - 20 miliarde
tone.
5
Extragerea petrolului n Marea Caspic a nceput n anul 1820, cnd pe peninsula
Aperonski a fost spat primul pu de petrol. n jumtatea a doua a secolului XIX a
nceput extragerea ieiului n cantiti mai mari, n scopuri industriale, pe aceeai
peninsul, iar apoi i pe alte teritorii.
Pe lng extragerea petrolului, pe rmul Mrii Caspice se practic i extragerea
srii, calcarului, prundiului, nisipului, argilei etc.
Navigaie
Navigaia este destul de dezvoltat. Principalele traversri navigaionale sunt Baku
Aktau, Baku Turkmenbai i Mahacicala Aktau. Marea are legtur navigaional
cu Marea Azov prin rul Volga, Don i Canalul Volga-Don.
Resurse recreative
Ambiana natural a rmului mrii presrat cu plaje de nisip, ape minerale i
nmoluri lecuitoare creeaz condiii favorabile pentru odihn i tratament. n acelai timp,
gradul la care a ajuns industria turistic a rmului Mrii Caspice l depete pe cel al
rmului caucazian al Mrii Negre. Ultimii ani industria turistic se dezvolt i pe rmul
azer, iranian, turkmen i al Daghestanului.
Probleme ecologice
Problemele ecologice ale Mrii Caspice sunt legate de poluarea apei rezultat din
procesele de extragere i transportare a ieiului, de infiltrarea n ap a substanelor
poluate din rurile bazinului mrii, de deeurile oraelor de pe rm, dar i de inundarea
unor obiecte cauzat de ridicarea nivelului apei n Marea Caspic. Braconajul de
asemenea reprezint un factor ecologic negativ: n urma lui, n ultimii ani, a sczut
considerabil populaia de nisetri n mare.
6

Bazinul Mrii Caspice


Fotografie din satelit a Mrii Caspice
7
Capitolul 2
Calculul sarcinilor produse de valuri
asupra unei structuri cilindrice

Sa se determine sarcinile produse de valuri cu inaltimea H=1,5m avand perioada
T=3s.
Date necesare:
Diametrul exterior al pilonului D=324 mm;
Grosimea de perete t= 9,5 mm;
Adancimea apei, d=8m;
Inaltimea pilonului deasupra nivelului mediu al apei , h= 7m;
Lungimea efectiva a pilonului, l=17m;
Adancimea de patrundere a pilonului in solul marin, s= 2 m
Densitatea apei = 1015 kg/m
3















8
1. Se determina frecventa valurilor si lungimea valurilor :
09 , 2
3
2 2
=

=
t t
e
T

Lungimea valurilor se determina din ecuatia dispersiei:
L
d
h
L
g
T
d k h k g

=

=
t t
e
2
) tan(
2
) tan(
2
2

t
t
t
t

=
2
) 7 tan( 3 806 , 9 8 2
2
) tan( 2
2 2
h T g d
L
Solutia numerica a acestei ecuatii conduce la L = 9,31m.
2. Numarul de unda este: 675 , 0
31 , 9
2 2
= = =
t t
L
k
Se verifica produsul kd pentru a se stabili conditiile de calcul:

40 , 5 8 675 , 0 = = d k
Valoarea obtinuta este mai mare decat . Se pot aplica conditiile pentru apele adanci.

In acest caz rezulta:
57 , 2 619 , 6 675 , 0 806 , 9
2
= = = = e e k g ;
14
2
3 806 , 9
2
2 2
=

=
t t
T g
L m.
3. Se determina raportul D/L:
023 , 0 14 / 324 , 0 / = = L D
4. Numarul Keulegen-Carpenter este:
( )
( ) D
H
d k h L D
L H
D
T u
KC

~

=
t t
) tan( /
/
max

Prin nlocuire numeric numarul Keulegen-Carpenter este:
537 , 14
324 , 0
5 , 1
=

=
t
KC



9
Pentru KC >4 si D/L <0,2 ne aflam in domeniul de separare corespunzator teoriei
neliniare a valurilor, iar forta valurilor are urmatoarele componente: forta de inertie, forta
de tractiune plus termenii patratici de modificare a formulei lui Morison de catre
Lighthill.
Cea mai mare valoare a inaltimii valului pentru o lungime data a acestuia este:
2
7
14
7
tanh
7
max max
= = ~ = H
L
kd
L
H m
prin urmare 75 , 0 2 / 5 , 1 /
max
= = H H m, iar amplitudinea valului este
75 , 0 2 / 5 , 1 2 / = = = H a m.
In cazul teoriei corespunzatoare domeniului neliniar de separare cu corectarea
Lighthill a formulei Morison se determina urmatoarele componente ale fortei valurilor:

5. Forta totala supra corpului imersat in apa este:
5 4 3 2 1
F F F F F F + + + + =

5.1. F
1
reprezinta termenul Froude-Krilov calculat cu ajutorul teoriei liniare pentru
ape adanci:
( ) t gaC
D
F
M
= e
t
. cos
4
2
1

Pentru determinarea numarului Reynolds se utilizeraza relatia:
3 6 6
10 67 , 389
14
324 , 0 5 , 1
10 3 10 3 Re =

= =
L
HD

Din diagrama de mai jos se determina coeficientul C
M
in functie de Re si KC -
C
M
=2,5.



















10

TABELnr. 1
Numar criteriu t, s Fora de traciune - F
2
, N
0 1 2
1 0 0
2 0,5 152,66
3 1,0 153,83
4 1,5 0,01
5 2,0 -151,49
6 2,5 -154,98
7 3,0 -0,04

Reprezentarea grafica a termenului Froude-Krilov, F
1
, conform teoriei liniare pentru ape
adnci pentru valori succesive ale lui t = 0, 0.5, 1, 1.5, 2, 2.5 si 3.

5.2. F
2
reprezint fora de traciune :
t t D a g C F
D
e e sin sin 25 , 0
2
2
=
Coeficientul de forma
D
C se determina functie de Re si KC din diagrama. S-a
determinat - C
D
=0,45.
Termenul Froude-Krilov, F1
0.0 0.5 1.0 1.5
11

Prin inlocuire numerica a lui t cu valorile 0 ; 0.5 ; 1 ; 1.5 ; 2 ; 2.5 ; 3 in relatia de
mai sus, se obtin valorile din tabelul 2.
TABEL nr. 2
Numar criteriu t, s Fora de traciune - F
2
, N
0 1 2
1 0 0
2 0,5 152,66
3 1,0 153,83
4 1,5 0,01
5 2,0 -151,49
6 2,5 -154,98
7 3,0 -0,04

12

5.3. F
3
reprezint fora datorit termenului ptratic al potenialului vitezei din teoria
lui Stokes de ordinul 2. Se calculeaz cu relaia :
t
kb
k b a g F e
t
2 sin 3
28 , 0
ln 16
2
3 4 2
3
|
.
|

\
|
=

unde :
b - raza cilindrului, b = D/2 = 0,324/2 = 0,162
k- numarul de unda k = 0,675
Prin inlocuire numerica a lui t cu valorile 0 ; 0.5 ; 1 ; 1.5 ; 2 ; 2.5 ; 3 in relatia de
mai sus, se obtin valorile din tabelul 3.






Fora de traciune, F2
0.0 0.5 1.0 1.5
2.0 2.5 3.0
13
TABEL nr. 3
Numar criteriu t, s Fora F
3
, N
0 1 2
1 0 0
2 0,5 19,48
3 1,0 -19,33
4 1,5 -0,30
5 2,0 19,62
6 2,5 -19,18
7 3,0 -0,59


5.4. F
4
reprezint fora datorit potenialului cinetic. Se utilizeaz relaia :
t k b a g F e
t
2 sin
4
2 2
4
=

Prin inlocuire numerica a lui t cu valorile 0 ; 0.5 ; 1 ; 1.5 ; 2 ; 2.5 ; 3 in relatia de
mai sus, se obtin valorile din tabelul 4.

Fora datorit termenului ptratic al potenialului vitezei din
teoria lui Stokes de ordinul 2, F3
0.0 0.5 1.0 1.5
2.0 2.5 3.0
14

TABEL nr. 4
Numar criteriu t, s Fora datorit potenialului cinetic - F
4
, N
0 1 2
1 0 0
2 0,5 67,63
3 1,0 -67,11
4 1,5 -1,03
5 2,0 68,13
6 2,5 -66,59
7 3,0 -2,05


5.4. Fora
5
F
este prezent numai dac cilindrul traverseaz suprafaa liber a valurilor :
4 5
4F F =

Fora
5
F
se reprezint grafic n baza valorilor din tabelul nr. 5. ..................................



Fora datorit potenialului cinetic, F4
0.0 0.5 1.0 1.5
2.0 2.5 3.0
15

TABEL nr. 5
Numar criteriu t, s
Fora datorit potenialului
cinetic - F
4
, N
Fora F
5
, N
0 1 2 3
1 0 0 0
2 0,5 67,63 135,26
3 1,0 -67,11 -134,23
4 1,5 -1,03 -2,05
5 2,0 68,13 136,26
6 2,5 -66,59 -133,17
7 3,0 -2,05 -4,11





6. n baza valorilor din tabelul nr. 6, se reprezint grafic pe aceeai diagram :

F F F F F F ; ;
5 4 3 2 1
+ + +

......

TABEL nr. 6
Fora - F5
0.0 0.5 1.0 1.5
2.0 2.5 3.0
16
Nr.
crt.
t, s F
1
, N F
2
, N F
3
, N F
4
, N F
5
, N
F
1
+F
2
N
F
3
+F
4
+ F
5
N
F
Totala
N
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1 0 1538,65 0 0 0 0 1538,65 0,00 1539
2 0,5 772,25 152,66 19,48 67,63 135,26 924,91 222,36 1147,28
3 1 -763,46 153,83 -19,33 -67,11 -134,23 -609,63 -220,67 -830,30
4 1,5 -1538,61 0,01 -0,30 -1,03 -2,05 -1538,61 -3,38 -1541,98
5 2 -781,01 -151,49 19,62 68,13 136,26 -932,50 224,02 -708,48
6 2,5 754,64 -154,98 -19,18 -66,59 -133,17 599,65 -218,94 380,72
7 3 1538,51 -0,04 -0,59 -2,05 -4,11 1538,48 -6,75 1531,72




7. S se determine valorile maxime pentru: F F F F F F ; ;
5 4 3 2 1
+ + +





Compunerea forelor
F1+F2 F3+F4+F5 F Total
17

TABEL nr. 7
Nr.
crt.
t, s
F
1
+F
2
N
F
3
+F
4
+ F
5
N
F
Totala
N
| F
1
+F
2
|
max
N
| F
3
+F
4
+ F
5
|
max
N
| F
totala
|
max
N
0 1 2 3 4 5 6 7
1 0 1538,65 0 1539 1539 0 1539
2 0,5 924,91 222,36 1147,28 924,91 222,36 1147,28
3 1 -609,63 -220,67 -830,30 609,63 220,67 830,30
4 1,5 -1538,61 -3,38 -1541,98 1538,61 3,38 1541,98
5 2 -932,50 224,02 -708,48 932,50 224,02 708,48
6 2,5 599,65 -218,94 380,72 599,65 218,94 380,72
7 3 1538,48 -6,75 1531,72 1538,48 6,75 1531,72

8. S se determine care este contributia procentual a termenilor de ordinul 2
max
5 4 3
F F F + +
in valoarea fortei maxime totale
max
F
:



TABEL nr. 8
Nr.
crt.
t, s
| F
1
+F
2
|
max
N
| F
3
+F
4
+ F
5
|
max
N
| F
Tot ala
|
max
N
| F
3
+F
4
+ F
5
|
max
/ | F
Tot ala
|
max
%
0 1 2 3 4 5
1 0 1539 0 1539 0
2 0,5 924,91 222,36 1147,28 19
3 1 609,63 220,67 830,30 27
4 1,5 1538,61 3,38 1541,98 0
5 2 932,50 224,02 708,48 32
6 2,5 599,65 218,94 380,72 58
7 3 1538,48 6,75 1531,72 0,44

18


























19
Capitolul

Aplicatie 1
Sonda marina cu capul de eruptie pe platforma

Date caracteristice:
......................................................................................................................................
N
r Crt
Proprietatile fl de
zacamant
Presiune, debit,
temperatura
Profilul sondei
1
t
8
50
k
g/m
3
p
CE
3
0
b
ar
D
i
7 i
n
2
a

1
050
k
g/m
3

p
z

2
50
b
ar
d
te
4
.5
i
n
3
g

7
00
k
g/m
3

p
d

2
20
b
ar
H
apa
7
00
m
4 i 1
0
% Q 5
00
m
3
/zi
t
afm
4
o
C
5 G
OR
3
00
st
m
3
/m
3
t
f
9
8
o
C
t
supraf
1
5
o
C
6
t

9
3
o
C
1.
5cP

1
5
o
C
1
0cP


Sa se determine:
1. ..................................................................................................................... P
rofilul presiune functie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului tubingului de
3, 3.5, 4, 4.5;
2. ..................................................................................................................... V
ariatia presiuni in tevi de extractie functie de impuritati, i= 10;20;40;60;80;
3. ..................................................................................................................... S
a se determine curbele gradient considerand mai multe metode de ascensiune;
4. ..................................................................................................................... S
a se realizeze analiza nodala considerand presiunea de zacamand 250bar la 100 de bar
considerand un pas de presiune de25 de bar. De asemenea si variataia impuritatilor si
diametrului tubingului.

20

Schema modelului utilizat in Pipesim aplicatia 1


Variatia presiune functie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului
tubingului
Se observa cu cat diametru tubingului este mai mic cu atat presiunea este mai
mare, scazand diametru tubingului scade si presiunea.


21
Pr
essure
(bara)
El
evation
(m)
Pr
essure
(bara)
El
evation
(m)
Pr
essure
(bara)
El
evation
(m)
Pr
essure
(bara)
El
evation
(m)
IDIAMETER
=76.2 mm Inlet
Pressure=153.3195
Bara
IDIAMETER
=88.9 mm Inlet
Pressure=129.0331
Bara
IDIAMETER
=101.6 mm Inlet
Pressure=119.2891
Bara
IDIAMETER
=114.3 mm Inlet
Pressure=117.0185
Bara
15
3.3195
-
2892.55
8
12
9.03311
-
2892.55
8
11
9.28911
-
2892.55
8
11
7.01846
-
2892.55
8
13
4.99545
-
2892.55
8
11
3.61164
-
2892.55
8
10
5.03220
-
2892.55
8
10
3.03293
-
2892.55
8
13
4.99545
-
2892.80
8
11
3.61164
-
2892.80
8
10
5.03220
-
2892.80
8
10
3.03293
-
2892.80
8
12
8.20338
-
2748.38
7
10
7.80903
-
2748.38
7
99.
617127
-
2748.38
7
97.
667464
-
2748.38
7
11
6.76335
-
2498.71
0
98.
113282
-
2498.71
0
91.
003015
-
2498.71
0
89.
162158
-
2498.71
0
10
5.72745
-
2249.03
2
89.
639198
-
2249.03
2
83.
225862
-
2249.03
2
81.
518011
-
2249.03
2
95.
504881
-
1999.35
5
81.
577399
-
1999.35
5
75.
869370
-
1999.35
5
74.
309322
-
1999.35
5
86.
086161
-
1749.67
7
73.
910460
-
1749.67
7
68.
916984
-
1749.67
7
67.
520841
-
1749.67
7
77.
029838
-
1500
66.
618810
-
1500
62.
351476
-
1500
61.
137121
-
1500
67.
782646
-
1219.2
59.
133939
-
1219.2
55.
576126
-
1219.2
54.
524121
-
1219.2
58.
197125
-
914.4
51.
495068
-
914.4
48.
731371
-
914.4
47.
887089
-
914.4
48.
990574
-
609.6
44.
310286
-
609.6
42.
379335
-
609.6
41.
780470
-
609.6
40.
017023
-
304.8
37.
513232
-
304.8
36.
475731
-
304.8
36.
166998
-
304.8
31.
014100
-
5.544E
31.
013495
-
5.544E-
30.
969155
-
5.544E-
31.
006096
-
5.544E-
1
31.
014100
31.
013495
0 30.
969155
0 31.
006096
0
22
Variatia presiuni in tevi de extractie functie de impuritati
Se observa la procente mici de impuritati este necesara o presiune mai mica fata de
procentele mari necesitand o presiunea mult mai mare.
Curbele gradient pentru mai multe metode de ascensiunePentru alegerea metodei de
ascensiune trebuie sa se compare datele din simulare cu datele rezultate din masuratorile
de presiune pentru a se alegevarianta optima.
23

Analiza nodala variata impuritatilor.
Cand curbele de performanta (cele care variaza impuritatile) si curbele de
comportare a stratului (cele care se refera la variata preiuni de zacamant) se
intersecteaza atunci sonda este functionala. Se observa daca procentul de impuritati
creste debitul scade. La un procent de 80% sonda numai functioneaza, iar la presiuni
mai mici de 175 bar sonda numai functioneaza fiind necesar un alt sistem de extractie.

Analiza nodala variatia diametrului tubingului.
Se observa ca la diametre mici ale tubingului maximul este de1000 sm
3
zi cu 190 de
bar, Daca diametrul tevi creste se observa ca presiunea scade iar debitul creste.
24


Aplicatie 2

N
r
Crt
Proprietatile fl de
zacamant
Presiune,
debit, temperatura
Profilul
sondei
Date
conducta
amestec
1
t
8
50
k
g/m
3
p
CE
3
0
b
ar
D
i
7 i
n
L
ca

1
000
m
2
a

1
050
k
g/m
3

p
z

2
50
b
ar
d
te
4
.5
i
n
D
ca

8 i
n
3
g

7
00
k
g/m
3

p
d

2
20
b
ar
H
apa
7
00
m R 8 i
n
4 i 1
0
% Q 5
00
m
3
/zi
t
afm
4
o
C
H 8
00
m
5 G
OR
3
00
st
m
3
/m
3
t
f
9
8
o
C
t
supraf
1
5
o
C
p
sep
2
5
b
ar
6
t

9
3
o
C
1.
5cP

1
5
o
C
1
0cP




25

Schema modelului utilizat in Pipesim pentru aplicatia 2



26

Variatia presiuni functie de impuritati. Se observa ca la un procent mic de
impuritati este necesara o presiune mica fata de un procent mare de impuritati
necesitand o presiune mult mai mare la impuritati mari creste densitatea lichidului si
deci gradientul static. Se observa ca de-a lungul tevilor presiunea scade, in dreptul
conductei presiunea ramanand constanta iar in dreptul raiserului presiunea scade
ajungand intr-un singur punct.

Variatia presiuni functie de diametrul tubingului. Se observa ca la diameter mici
este necesara o presiune mult mai mare decat la diameter mai mari deoarece s-a invinga
frecarile care apar. Presiunea scade in dreptul tevilor ajungand constanta in drepul
conductei de amestec, iar in dreptul raiserului presiunea scade.
27

Analiza nodala variata impuritatilor Cand curbele de performanta (cele care
variaza impuritatile) si curbele de comportare a stratului (cele care se refera la variata
preiuni de zacamant) se intersecteaza atunci sonda este functionala.Se observa daca
procentul de impuritati creste debitul scade. La un procent de 60% sonda numai
functioneaza chiar daca impuritatile sunt mici dar presiunie de zacamant scade la 180
sonda numai functioneaza fiind necesar un alt sistem de extractie.


28
Analiza nodala variata diametrului tubingului.Se observa daca diametrul creste
presiunea scade iar debitul creste.


Analiza nodala variata impuritatilor. Cand curbele de care se refera la variatia
impuritatilor se intersecteaza cu curbele care variaza presiunea atunci sonda
functioneaza.

29
Analiza nodala variata diametrului conductei.Se observa ca diametrul conductei nu
influenzeaza foarte mult debitul sau presiunea.

Variatia presiuni diferentiale booster. Se observa ca efectul boosterlui este de a scadea
punctul de functionare ajungandu-se la presiuni foarte mici in comparatie cand nu era
boosterul montat avand presiuni mult mai mari.

30
Variata impuritatilor cu booster. Se observa ca la efectul boosterlui este de a
scadea punctual de functionare ajungandu-se la presiuni mici si procente de impurtati
mari, nu ca in cazul in care nu era booster montat atunci cand la procente mari de
impuritati sonda numai functiona.

Curbele gradient pentru mai multe metode de ascensiune.Pentru alegerea metodei
de ascensiune trebuie sa se compare datele din simulare cu datele rezultate din
masuratorile de presiune pentru a se alege varianta optima.



31
Flow map




Aplicatie 3

Schema

Condensatul este pompat de la o platform satelit printr-un riser 1 de 150m x 10 ID, o conducta pozata pe fundul marii de lungime L=1km si riserul 2 de 150m x 10 care ajunge la platform de procesare.

Schema modelului utilizat in Pipesim pentru aplicatia 3
Conditiile la limita

Presiunea fluidului la platforma satelit : 10 bar ;
Temperatura fluidului la platforma : 86
o
C ;
Debitul de lichid : 1400m
3
/zi ;
Limita minima a debitului de lichid :600m
3
/zi ;
Presiunea minima la sosirea pe platforma de procesare :55bar
Temperatura minima la sosirea pe platforma de procesare :18
o
C ;

Compozitia fluidului
Com M E P Iso B Iso P H
32
ponent ethane thane ropane butane utane pentane entane exane
Mol
es
7
5
6 3 1 1 1 0
.5
0
.5



Fractiile C7+
Punctul de
fierbere (
o
F)
Greutatea
moleculara
Greutatea
specifica
Moli
C
7+
214 115 0.683 12
Component : Apa
Volum ratio(%bbl/bbl) : 10

Diametrele posibile ale conductei
I.D. Grosimea de perete Rugozitatea
8 0.5 0.001
10 0.5

0.001

12 0.5

0.001


Datele conductei :
Rate of undulations : 10/1000
Lungimea :1km ;
Elevatia :0
Grosimea de perete :0.5 ;
Rugozitatea : 0.001
Temperatura ambientala : 4
o
C ;
Coeficientul de transfer terminc : 0.2Btu/hr/ft
2
/
O
F ;
Conductivitatea termina a conductei :50Btu/hr/ft/
O
F ;
Conductivitatea termina a izolatiei : 0.15Btu/hr/ft/
O
F ;
Grosimea izolatiei : 0.75 sau 1
Fluidul ambiental : apa ;
Viteza fluidului ambiental : 0.5m/s ;
33
Conductivitatea solului marin : 1.5Btu/hr/ft/
O
F ;

Datele riserelor 1 si 2
Elevatie riser 1 :-150m ;
Elevatie riser 2 :+150m ;
Diametrul interior :10 ;
Grosimea de perete :0.5
Rugozitatea :0.001
Temperatura ambientala :10
O
C ;
Coeficientul de transfer de caldura : 0.2Btu/hr/ft
2
/
O
F ;

Sa se determine :
1. ..................................................................................................................... A
nvelopa de faza ;
2. ..................................................................................................................... P
rofilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru diametrele disponibile pentru
conducta. Sa se aleaga diametrul conductei astfel incat sa se asigure presiunea de sosire
pe platforma de procesare ;
3. ..................................................................................................................... P
rofilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru grosimile izolatiei disponibile
pentru conducta. Sa se aleaga grosimea izolatiei conductei astfel incat sa se asigure
temperatura de sosire pe platforma de procesare ;
4. ..................................................................................................................... N
umarul pi-ss pentru identificarea fenomenlui severe sludgging si diagrama regimurilor de
curgere ;
Anvelopa de faza
34


Profilul presiuni. Se observa ca pe distanta de 1200 de metri cel mai avatajos este este
35
diametrul de 152mm avand o presiune de 97 bar, iar la diametre mai mari fiind necesare
presiuni mai mari

Profilul temperaturii . se observa ca la un debit mai mic 600m
3
/zi temperatura este
mai mica adica 68 de
o
C, iar la un debit mai mare de 1400m
3
/zi temperatura pe o
distanta de 1200m.

36
Profilul temperaturi. Se observa ca dea lungul condcutei care are o lungime de 10
km temperatura scade de la 85 la 18 grade la un debit de 1400m
3
/zi, daca debitul este
de 600m
3
/zi temperatura ajunge la captul conductei de 6 grade riscand sa se formeze
criohidrati.

37
Flow map