Sunteți pe pagina 1din 9

+++.referat.

ro

Mediul padurilor de foioase si de amestec

Zona temperata este cuprinsa intre 30 si 60 grade latitudine,in fiecare emisfera se intinde in zona biogeografica temperata.Acestei zone ii sunt caracteristice: 1.Vegetatia mediterana,regiunile cuprinse intre 30- 0 grade latitudine nordica si sudica.!e locul padurilor defrisate s-a dez"oltat o "egetatie de tufisuri foarte dese numite in #uropa ma$uis,iar in America c%aparral. &.!adurile de foioase se gasesc in regiunile cu clima temperat-oceanica. 3.!adurile de conifere se intalnesc doar in emisfera nordica:in 'iberia,(anada si partial in nordul #uropei. Zona padurilor de foioase. #ste situata in cea mai mare parte a #uropei,in America de )ord,Asia si pe mici portiuni in America de 'ud si )oua Zeelanda . !adurile de foioase sunt zone de "egetatie in care domina "egetatia arboricola si angiospermica .#le sunt prezente atat in zonele temperate,cat si in zonele temperate,cat si in cele subtropicale si tropicale. *imita dintre padurile de foioase si cele rasinoase se situeaza intre altitudini de 6001300 m,in functie de relief,substrat si microclimat,care duce uneori si la in"ersiuni de "egetatie.

(lima #ste dependenta de predominarea circulatiei maselor de aer oceanic,mase cu umiditate mare si,in comparatie cu cele continentale,mai racoroase "ara si mai calde in sezonul rece.(a urmare,nu se manifesta nici caldurie,cesi"e,dar nici ing%eturi puternice-amplitudinile termice anuale sunt moderate,nebulozitatea este mai accentuata,"anturile legate de o frec"enta acti"itate ciclonala au "iteze ridicate. !recipitatiile sunt bogate .1/00-30000 si repartizate in toate anotimpurile,"alorile mari sunt pe "ersantii "estici ai masi"elor montane si scad spre interiorul continentelor -roua,ceata reprezinta fenomene meteorologice distincte. Apar si unele deosebiri de la un continent la altul ,constatate in ritmul si intensitatea manifestarii elementelor ce caracterizeaza clima lor.1n #uropa,unde aceasta regiune are cea mai mare dez"oltare .pana in !olonia si "estul tarii noastre0, circulatia "estica . Vanturile de Vest 0 antreneaza permanent mase de aer oceanic umede si racoroase .(a urmare ,"erile sunt placute .temperaturile medii lunare intre 16 si &/ grade celsius 0, precipitatiile sunt mai reduse si adesea au caracter de a"ersa. 1arna este un anotimp mai bland sub raport termic .intre 0 grade celsius la

latitudini mari 10-1& grade celsius la latitudinea de 0 de grade,dar cu umiditate ,nebulozitate si precipitatii .numarul cel mai mare de zile cu ploi 0 ridicate.!e ansamblu ,aici cad precipitatii intre 200-1/00 mm,cu ma,imul iarna.ianuarie0.3e asemenea ,prezenta sistemelor muntoase Alpi,(arpati impune,pe de o parte,o eta4are a "alorilor elementelor climatice,iar,pe de alta parte,o asimetrie e"identa in desfasurarea marimii lor pe "ersantii "estici in raport cu cei estici. 1n estul Asiei ,circulatia este dominata sezonier de mase de aer cu caracteristici diferite ceea ce se reflecta in "alorile termice si in regimul precipitatiilor.Vara,masele de aer umede de pe ocean .Marea 5%ots6,Marea 7aponiei0 se deplaseaza spre continent pro"ocind ploi si temperaturi moderate .12,&0 grade celsius0.1arna,prin dez"oltarea unui ma,im de presiune pe uscat .'iberia0 deplasarea maselor de aer reci continentale se face catre ocean unde e,ista o arie depresionara .(a urmare ,temperaturile medii "or fi scazute .-/,-1/ grade celsius0,se produc ing%eturi si se acumuleaza zapada,dar in strat subtire.1n aceste conditii si aici amplitudinile termice "or fi scazute .!recipitatilie "ariaza intre 800 si 1&00 mm si cad preponderent in timpul "erii.3atorita asemanarii ca sistem intre circulatia maselor de aer si caderea precipitatiilor aici si cele din regiunea musonica tropicala,climatologii folosesc aici apelati"ul de 9climat musonic temperat9 .!entru peisa4 importante sunt:umiditatea,in cea mai mare parte a anului ,amplitudinile termice reduse,"alorile de temperatura apropiate de cele inregistrate pe coastele atlantice . (onditii ecologice (limatul racoros cu ierni nici prea mici, nici prea lungi,cu "eri scurte si moderate sub raport termic.Anotimpurile de tranzitie respecti" prima"ara si toamna caracterizate prin putin frig,4oaca un rol capital .!erioadele marcate de seceta sunt ine,istente.!recipitatile sunt abundente .cca /00 mm:an 0 si sunt repartizate uniform pe parcursul anului. Vegetatia Arbori padurilor de foioase sunt: salcia ,teiul ,castanul ,aninul ,acacia ,sicomorul ,plopul ,magnolia ,ste4arul ,fagul ,mesteacanul ,ulmul ,artarul ,frasinul etc. ;oamna cand arborilor le cad frunzele functia de fotosinteza inceteaza. 1n #uropa ,in alcatuirea ei intra fagul ,ste4arul ,gorunul ,cerul ,garnita ,teiul argintiu etc.Arbustii caracteristici sunt paducelul ,porumbarul ,catina alba ,cornul ,sangerul ,alunul ,socul ,"oniceriul etc.'tratul ierbos se dez"olta prima"ara,iar in rest in luminisuri. 1n Asia de #st ,in alcatuirea padurilor intra :ste4arul ,frasinul ,arborele de catifea ,magnolia ,in America de )ord predomina ste4arul alb, ste4arul rosu ,ste4arul negru ,fagul ,castanul ,artarul ,arborele de lalele,iar in Australia de sud-est si America de 'ud,paduri de fag cu frunze persistente in amestec cu frunze cazatoare etc.

'olurile 1n"elisul de sol este dominat de solurile de padure.'olurile sunt brune de padure mai mult sau mai putin le"igate-in functie de gradul de aciditate si de umiditate ,ele corespund unor asociatii "egetale clar diferentiate.3ominante sunt lu"isolurile albice la care pe dealuri si podisuri se adauga cambisoluri,iar in munte andosoluri .<%.1anos, 1== 0. #le au un continut de %umus moderat-pe profil se produce migrarea argilei ce imprima "ariate subtipuri-au fertilitate medie,pe ele dez"oltandu-se bine atat paduri de foioase ,cat si unele culturi.in regiunile 4oase de campie0

>idrografie Variatia de sezoane a regimului precipitatiilor si a e"apotranspiratiei,pe de o parte ,iar pe de o alta parte relieful e,trem de "ariat .de la campii la munti0 au impus o scurgere a apelor care difera in cele doua emisfere si in functie de marimea si desfasurarea bazinelor pe unitati cu relief deosebit. 'pecificul scurgerii raurilor din aceasta regiune este reflectat de bazinele %idrografice mici in care se realizeaza o anumita omogenitate . Marile artere %idrografice ale caror bazine includ si spatii insemnate din muntii inalti au un regim de scurgere mult mai comple, la care inter"in aporturi de apa pro"enite ,in luni diferite,din ploi,din topirea zapezii,topirea g%etarilor etc..3unare ,?in,?%on etc0. Astfel ,alimentarea din ploi asigura ma,ime iarna,dar si "alori ridicate la "iiturile de "ara,cea din topirea zapezilor imprima cresteri in aprilie-iunie -prin acumulare rezulta o scurgere bogata prima"ara si prin "iituri "ara,iar cea mai mica la sfarsitul ierni .februarie-martie0.1n #,tremul 5rient,circulatia musonica impune o scurgere bogata "ara si una redusa iarna. Modelarea reliefului comporta caracteristici diferite in functie de ansamblul de factori ce o determina.(onditiile climatice

fa"orizeaza actiunea tuturor proceselor numai ca acestea se produc cu frec"ente si intensitati deosebite. 5 mare parte din "ersantii dealurilor si muntilor au fost despaduriti,situatie in care s-a a4uns la o accelerare a modelarii,care se "a diferentia in functie de panta ,roca si "ariatii sezoniere ale precipitatilor.!e pantele mari lipsite de depozite de acoperire,roca in loc sufera frec"ent dezagregari in sezonul rece.!rima"ara,pe suprafete cu inclinare in 4ur de /-1/ grade se inregistreaza soliflu,iuni,iar pe cele mai mari siroiri,alunecari,torentialitate. ;endinta generala a modelarii este netezirea reliefului prin diminuarea pantelor mari de la partea superioara a "ersantilor si e,tinderea celor conca"e de la baza lor. 1nter"entia antropica (onditile climatice mai blande au fa"orizat dez"oltarea de asezari,multe insirate de a lungul unor drumuri transcontinentale .transiberianul in #urasia sau magistralele din (anada 0 @nele modificari ale conditilor de mediu se produc mai intai prin e,ploatarile intense de masa lemnoasa ,combustibil sau minereuri iar apoi prin e,tinderea suprafetelor ca pasuni si unele terenuri agricole .Acestea sunt concentrate in sud,unde alaturi de areale de mediu antropizat e,ista si parcuri nationale.

Mediul temperat-oceanic 'e afla in spatile continentale "ecine oceanelor la latitudini de 0-// grade ,in #uropa de Vest ,estul @'A ,sud-estul Asiei ,sud-estul Australiei si )oii Zeelande. 'olul 'olurile zonei temperat oceanice s-au dez"oltat in conditiile unei umiditati moderate si sub padure .Mai importante sunt:lu"isolurile ,formate sub padurile de foioase ,paduri de amestec si pa4isti -argilu"isolurile ,dez"oltate sub padurile de foioase .fag ,ste4ar0, de culoare brun roscata sau brun.

1nter"entia antropica Aici medile naturale ale campiilor si dealurilor fost transformate in medii de culturi agricole ,portuare ,industriale ,de asezari de diferite tipuri. 1n cea mai mare parte padurile de foioase au fost defrisate locul lor fiind luat de plantatii ,pa4isti si terenuri agricole. 1n munti,acti"itatile turistice ,caile de comunicatie si asezarile .de e,emplu in Aranta, 'cotia ,'@A ,(anada etc0introduc o nota de antropizare ,dar aceasta este subordonata mentinerii ec%ilibrelor naturale .'e adauga multe teritorii supuse ocrotirii sub forma de rezer"atii si parcuri. Mediul temperat-continental

*ocalizare 'e desfasoara in partile centrale ale continentelor,la distante mai mari in raport cu oceanele, fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti .(arpati ,(aucaz ,>imalaBa ,cele din #,tremul 5rient, etc 0, care impiedica patrunderea maselor de aer oceanic . Astfel de medii se gasesc in Culgaria ,1ugosla"ia ,nordul (roatiei ,nordul 1taliei ,#l"etia ,(e%ia ,Austria ,sudul <ermaniei ,apoi in America de )ord .podisurile din centrul '@A si al (anadei0 si din America de sud .Argentina0. (lima (limatul se caracterizeaza prin frec"enta maselor de aer continental ,polare si arctice ,precipitatii putine .sub /00 mm:an 0 si o accentuare a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt incadrate munti inalti. ;emperaturi medii anuale 10-11 grade celsius.!recipitatii sub /00 mm:an, prima"ara. Vegetatia *imita "estica a stepei din #uropa trece prin sud-estul tarii noastre .;recerea dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de tranzitie ,numite sil"ostepa ,in care ierburile stepei alterneaza cu npalcuri de copaci.

Aauna padurilor de foioase 1n aceste paduri traiesc : lupul, "ulpea, caprioara, mistretul, 4derul, "e"erita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, ciocanitoarea, gaia, pitigoiul, sticletele. Adaptari ecologice ale specilor floristice, forma coronamentului este in functie de locul de crestere : arborii izolati au coroana in forma de cupola sau de sfera ,in timp ce , in cadrul masi"elor forestiere, dez"oltarea acesteia este limitata. 1n functie de intensitatea luminii,frunzele prezinta caracteristici anatomo-morfologice si fiziologice diferite:frunzele de lumina sunt mai mici, mai groase,cu o retea de ner"uri mai densa si stomate mai numeroase, comparati" cu cele de umbra.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate