Sunteți pe pagina 1din 35

COMERUL MODERN

2010
MAGAZINE TIP DISCOUNT SUPERMARKETURI MAGAZINE TIP CASH & CARRY HYPERMARKETURI

7,3 miliarde euro 642 de uniti n total 100 de uniti deschise n 2010
http://www.mediafax.ro/

COMERUL TRADIIONAL
BUTICURI MAGAZINE DE CARTIER MAGAZINE SPECIALIZATE MAGAZINE MIXTE PIEE AGROALIMENTARE

COMERUL TRADIIONAL
Cota de pia a comerului tradiional n Romnia

n Romnia situaia este nc favorabil comerului de tip tradiional.

COMERUL MODERN
Suprafaa medie de vnzare per capita n Romnia este:

de 2 ori mai mic dect n Occident cu 40% mai mic dect n rile din regiune.

Ritmul de extindere a comerului modern 150-200 uniti anual


inta - 2000 de magazine peste 5 ani Se va accentua ofensiva retailului de proximitate inceputa in 2012, in special in zona supermaket convenience. Modernizarea comertului traditional!!!

EVOLUIA COMERULUI MODERN

ROMNIA a avut in perioada 2000-2010 cea mai mare crestere a pietei de retail din Europa Centrala si de Est 123%
Polonia - 54%, Cehia - 54%, Ungaria - 26%.
1996 - 2005
EVOLUIE PUTERNIC A SEGMENTULUI CASH & CARRY 58% din comerul modern n 2005 Principalii 25 de retaileri din comertul modern (super, hiper, cash&carry, discounteri) care opereaza lanturi de magazine in Romania au inregistrat o crestere a profitului net de 57% in 2010 - 212 mil. lei

COMERUL MODERN Primii cinci retaileri din topul privind vnzrile la nivel naional n 2012 dein 30% din pia.

PROVENIENA PRODUSELOR RETAILERILOR

Majoritatea produselor alimentare achiziionate de marii retaileri de la furnizori romni. Fructele si legumele: achiziionate de la furnizori externi.
DEFICIENE reproate productorilor romni: productorii naionali nu respect standardele minime necesare pentru comercializarea de legume i fructe; nu dispun de utilaje pentru sortarea i calibrarea produselor; nu dein capaciti de stocare i nu au ambalaje corespunztoare; producia de legume i fructe romneti este comasat masiv doar pe perioada de var.

Cea mai mare crestere: Panificatie, ulei pentru gatit produse din hartie: prosoape de bucatarie, servetele, batiste.

Vanzarile de marca privata sunt inca scazute in Romania fata de alte tari europene (30% - 50% in UK, Elvetia, Spania).
http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/id8335/concurenta_in_re tailul_alimentar_din_romania-evolutii.pdf

MAGAZINELE DE TIP DISCOUNT

Singurul segment care NU a fost afectat de recesiune este cel al magazinelor de tip discount.

Reeaua Profi Reeaua Takko Fashion International

Orientare ctre produsele de baz

Magazinele de tip discount s-au dezvoltat pe piee mici, cu populaie de pn n 10.000 de locuitori. Impactul dezvoltrii unor astfel de magazine ar putea duce la o scdere a ponderii produselor romneti de pe pia.

MAGAZINELE VIITORULUI
MAGAZINE CARE UTILIZEAZ TEHNOLOGIA INALT - smartphone-ul telecomanda obiceiurilor de consum

MAGAZINE VERZI -consum redus de energie i ap, deeuri mai puine i ambalaje ecologice

MAGAZINUL N MAGAZIN -experien de shopping MAGAZINE TIP DRIVE - Pentru clieni care tiu exact ce produse doresc sa cumpere

MAGAZINE ONLINE
Romania s-a situat anul trecut pe ultimul loc in UE in ceea ce priveste cumparaturile online 60% dintre cetenii UE au cumparat online n ultimul an.

Anul 2013 Anul European al Cetatenilor

sptmna 14-20 octombrie sptmna "cumprturilor online"

TIPOLOGIA CUMPRTURILOR ONLINE IN 2012


Vestimentaie si articole sportive

rezervarea vacantelor si a calatoriilor,

achizitionarea de carti si reviste,

cumpararea de alimente si articole de bacanie

PRINCIPII DE BAZ ALE COMERULUI

http://trt.magazinulprogresiv.ro/2008_cd/prezentari/Comertul_traditional_versus_Comert_modern.pdf

SUCCESUL UNUI MAGAZIN DEPINDE DE:

AMPLASAMENT

ALEGEREA SORTIMENTULUI DE MRFURI I SERVICII OFERITE SPRE VNZARE

AMBIANA I AMENAJAREA INTERIOAR

LAY OUT ADAPTAT CLIENILOR

EFICIENTIZAREA ACTIVITII MAGAZINULUI MICORAREA SPAIULUI

CONSECINTELE MICSORARII SPATIULUI Avantaje scaderea costurilor administrative (chirie, personal, utilitati etc.) scaderea timpului pe care clientii il petrec la cumparaturi in magazin Dezavantaje scaderea cifrei de afaceri, provocata de existenta unui numar mai mic de produse si mai putini cumparatori, un deficit de imagine. Pentru a pastra cel putin 80% din cifra de afaceri, magazinele trebuie sa mentina categoriile de produse cu cel mai mare rulaj, atat ca numar de branduri listate, cat si ca stocuri.

"Nu se va scoate procentual din produse: <Am micsorat spatiul cu 50%, deci scoatem tot 50% din totalul de produse>. Dintre produsele care raman in magazin, categoriile trebuie alese cu atentie, astfel incat sa se completeze in cosul cumparatorului.

Categorii de produse care pot influenta cifra de afaceri:


produse esentiale care se vand singure si sunt necesare la raft; produse cu o reclama agresiva care atrag privirea la raft (chiar daca nu sunt intotdeauna cumparate, atrag cumparatorul care pana la urma va cumpara ceva); produse care isi justifica prezenta prin taxele de listare platite de catre furnizor (nu conteaza cantitatea vanduta, taxele si procentele care raman la magazine de la anumiti furnizori sunt suficiente)", Sunt categorii unde merita sa pastrezi gama si sa ai chiar si numai cate un produs de prezentare la raft si sunt categorii de produse unde conteaza volumul pe anumite produse, consumatorul nefiind influentat de gama.

Fluxul din magazin trebuie sa fie circular, indiferent de forma spatiului. Accesul trebuie sa se faca printr-un singur punct, iar clientii sa parcurga toate zonele din magazin.

Efectul maxim il au rafturile proiectate special pentru marfa ce urmeaza a fi expusa.

Raft dublu tip gondol

Clientii care fac cumparaturi prin tot magazinul cumpara mai mult decat cei care viziteaza un anumit sector, de aceea rafturile trebuie aranjate astfel incat sa nu limiteze accesul in zonele mai periferice ale magazinului

MESAJE CLARE I MERCHANDISING CONTROLAT

Pentru preturi sau oferte, background-ul ar trebui sa fie galben si fontul rosu.

Culorile deschise si luminoase - alb, bej si toate nuantele luminoase ale culorilor - pentru a da senzatia unui spatiu mai mare.

VITRINA MAGAZINULUI

cartea de vizita a comerciantului


Fatada magazinului este o forma majora de promovare a vanzarilor pentru comerciantul en-detail. Capteaz atentia trecatorilor, sugerandu-le cu rapiditate profilul magazinului si elementele distincte fata de concurenta din vecinatate. Comunica clientilor natura, calitatea si preturile marfurilor oferite de magazin. Convinge clientul sa intre in magazin prima oara. Majoritatea magazinelor mici, de proximitate nu pun mare pret pe aspectul exterior. O vitrina bine amenajata poate vinde cu pana 30% mai multa marfa. Un magazin alimentar trebuie sa aiba in vitrina cat mai multe promotii, astfel incat cumparatorii sa fie atrasi sa intre.

Vitrinele sunt transparente

iar firmele sunt vizibile de la distan.

Pentru amenajarea unei vitrine de catre o firma profesionista un comerciant trebuie sa aloce intre 1.000 si 10.000 de euro.

Afisul in sine care promoveaza ceva atrage cumparatorii si ii face sa intre n magazin.
Daca o vitrina este amenajata frumos, doar impresioneaza si atat.

Majoritatea intra atrasi de anumite semnale scrise

Consumatorul nu suporta prea multe schimbari concomitent. El are nevoie de stabilitate i ncredere n magazin.

http://www.startups.ro/tutoriale/cum-sa-ai-un-magazin-mai-mic-dareficient-2 http://www.revista-piata.ro/Vitrina_magazinului__cartea_lui_de_vizitaid4123.html

NUMRUL DE MAGAZINE EXISTENTE N ROMNIA

2004
Magazine de tip cash & carry Hypermarketuri Magazine hard discount 28 7 22

2010
43 117 343

http://www.zf.ro/

Cifra de afaceri a principalilor retaileri din Romania in 2010


Companie
Metro Cash&Carry Kaufland Carrefour

Cifra afaceri Profit/pierdere


5,27 mld.lei 4,67 mld.lei 3,91 mld.lei 139 mil. lei 172 mil. lei 140 mil. lei

Real Hypermarket Selgros


Rewe Romania Auchan Romania SA Lidl Discount SRL Romania Hypermarche SA (Cora) Billa Romania Mega Image SRL Profi Rom Food Gimrom Holding SA (G'market)

3,28 mld.lei 3,21 mld.lei


1,61 mld.lei 1,49 mld.lei 1,45 mld.lei 1,37 mld.lei 1,14 mld.lei 883 mil. lei 616 mil. lei 78 mil. lei

-90 mil. lei 100 mil. lei


30 mil. lei -19 mil. lei -247 mil. lei 66 mil. lei 1,08 mil. lei 2,2 mil. lei 3,6 mil. lei -36 mil. lei

Sursa: http://m.fin.ro/articol_68227/15-ani-de-comert-modern-doar-un-hipermarket-local-pe-o-piata-de-8mld-euro.html

STUDIU ISRA Center (2010)

PERCEPIA ASUPRA MAGAZINELOR

In cazul magazinelor traditionale vizitate in ultimele sase luni, mai mult de jumatate dintre respondenti (62%) au mentionat magazinul de langa casa/serviciu/facultate, fara a preciza denumirea acestuia.

FRECVENTA DE CUMPARARE - MAGAZIN TRADITIONAL

Locuitorii din Oltenia frecventeaza zi de zi comertul traditional intr-o masura mai mare (69%) decat cei din restul tarii (50%). Aceeasi situatie se inregistreaza in orasele mici, cu pana in 100.000 de locuitori (56%) si in cazul tinerilor cu varste intre 20 si 29 de ani (53%).

FRECVENTA DE CUMPARARE -SUPER/HIPERMARKET

Cei mai multi dintre oraseni (37%) merg la cumparaturi, in super/hipermarketuri, o data pe saptamana. Ponderea creste in cazul tinerilor (41%) si scade in cel al persoanelor cu varste intre 50 si 60 de ani (30%). Acestea din urma aleg sa cumpere ceva mai rar din super/hipermarketuri, respectiv o data pe luna (23%, fata de 15%, media la nivel national).

FRECVENTA DE CUMPARARE -MAGAZIN DISCOUNT

Un sfert dintre oraseni nu au facut niciodata cumparaturi din magazinele de tip discount.

Cei mai multi locuiesc in Dobrogea (40%) si Bucuresti (34%), au intre 40 si 49 de ani (31%), iar 27% sunt femei (fata de 25% barbati).

SUMA CHELTUITA LA O SINGURA OCAZIE DE CUMPARARE - MAGAZIN TRADITIONAL


(Magazin mixt, chioc / magazin alimentar)

In comertul traditional, cei mai multi cheltuiesc sume cuprinse intre 10 si 30 de lei. Locuitorii din orasele mici si tinerii pana in 30 de ani sunt mai atenti la suma cheltuita in aceste magazine, media fiind sub 10 de lei (30%, respectiv 22%, fata de media de 20%).

SUMA CHELTUITA LA O SINGURA OCAZIE DE CUMPARARE - SUPER/HIPERMARKET

In super/hipermarketuri, respondentii cu varste intre 30 si 39 de ani scot din buzunar peste 200 de lei, intr-o masura mai mare (29%, vs. media de 20%), in timp ce varstnicii sunt mai cumpatati, cei mai multi incadrandu-se in intervalul 101 150 lei (29%).

SUMA CHELTUITA LA O SINGURA OCAZIE DE CUMPARARE - MAGAZIN DISCOUNT

Locuitorii din Capitala sunt dispusi sa cheltuiasca mai mult in magazinele de discount (intre 101 si 150 de lei) comparativ cu cei din Crisana-Maramures (intre 10 si 30 de lei). Sume mai mici (31-50 lei) cheltuiesc si persoanele varstnice (24%), cele cu venituri pe gospodarie de sub 2.000 de lei (23%) si locuitorii din orasele mari (26%).

Din punctul de vedere al formatelor de magazin ...

Piaa de retail din Romnia a avut n anul 2010 deinea 6 magazine tip hypermarket i supermarket la 1 milion de locuitori, fa de 9 magazine ct s-a nregistrat n Polonia.

pentru Romnia exist un potenial de 70 de magazine noi

Pe formatul tip discout n Romnia sunt 10 magazine la 1 milion de locuitori, fa de 61 n Polonia, iar potenialul de magazine noi este de 1.100 magazine.