Analiza inovaiilor asupra realizrilor rilor europene

Studenta GR. 2EM1 Ursu Victoria

 "Progresul economic depinde din ce in ce mai mult de inovatii in utilizarea tehnologiei", a declarat George Pohle, Global Leader, IBM Institute for Business Value, companie colaboratoare a EIU

 Inovaia este considerat, n general, ca motorul principal al creterii economice n economia global de astzi. Prin introducerea n practic a inovaiilor se pot obine produse cu caracteristici de calitate mbuntite, servicii de calitate superioar, procese de producie noi, mai eficiente i mai curate (ecologice), modele mbuntite ale sistemului de management al afacerilor, metode moderne de management al forei de munc etc.

Inovaii n UE
Istoria reine Europa ca fiind continentul care a dat natere tiinei i tehnologiei moderne. n prezent, o treime din descoperirile tiinifice ale lumii se fac n Europa. i totui, competiia tot mai strns din exterior, n special din America de Nord i Asia, ridic semne de ntrebare asupra cercetrii din Europa.

Inovaii n UE
Un sondaj de anvergur realizat n 12 ri evideniaz c Europa Central i de Est nregistreaz un punctaj slab la nivel de inovaie, ceea ce risc s compromit cinci ani de cretere economic, pe fondul erodrii pieei forei de munc ieftine

Strategia Lisabona este ineficient

n martie 2000, Comisia European a realizat un plan pe zece ani menit s creeze locuri de munc i s ajute Europa s devin cea mai competitiv i dinamic economie bazat pe cunoatere din lume, pn n 2010, cunoscut sub numele Agenda Lisabona. La jumtatea planului de 10 ani, msurile care ar fi trebuit s ajute Europa s-i ating acest el nu dau rezultate. Relocarea industriei este unul din principalele motive care au mpiedicat funcionarea strategiei. Numeroase locuri de munc, inclusiv n cercetare, au fost relocate n Asia, un cadou oferit concurentului Europei n acest sector.

 Scopul strategiei Lisabona era de a consolida piaa european a inovaiei. n realitate, decalajele tot mai mari ntre statele europene nu ajut deloc la implementarea planului. n timp ce statele scandinave au performane foarte bune n domeniu, Frana i Italia rmn n urm, iar statele din estul Europei au de recuperat foarte de mult. Europa are tot ce-i trebuie pentru a deveni centrul mondial al cercetrii, aa cum era cndva. Dar, dac nu nceteaz s se concentreze asupra divergenelor politice i nu ncepe s lucreze cu toate forele la realizarea unui plan bazat pe cooperare n domeniul inovaiei, decalajul dintre Europa i competitorii ei nu va face dect s se mreasc.

Strategia Lisabona

 Pe baza indicelui sintetic al inovaiei (Summary Innovation Index) i a ratei sale de cretere, rile europene pot fi divizate n patru grupuri sau clusters
Elveia, Finlanda, Suedia, Danemarca i Germania fac parte din grupul

liderilor n materie de inovaie (innovation leaders) Frana, Irlanda, Regatul Unit, rile de Jos, Belgia, Austria i Islanda fac parte din grupul rilor care in pasul (innovation followers). rile din grupul care recupereaz teren (catching-up) sunt Slovenia, Portugalia, Republica Ceh, Lituania, Letonia, Grecia, Polonia i Bulgaria. rile care formeaz grupul n ntrziere (trailing) sunt Estonia, Spania, Malta, Ungaria, Croaia i Slovacia. Cipru i Romnia formeaz un al cincilea grup distinct de ri care nregistreaz o cretere rapid i recupereaz decalajele. Acest grup nu este considerat a fi un grup n adevratul sens al cuvntului, deoarece Cipru este una dintre cele mai mici ri membre ale UE, iar Romnia pornete de la un nivel foarte sczut de performane n materie de inovaie. Luxemburg, Norvegia i Turcia nu pot fi incluse n niciunul din aceste grupuri.

 Ajutorul financiar pentru Europa este indreptat mai ales catre: - actiuni pilot pentru o scala larga de servicii inovative avand o dimensiune pan-europeana; - retele (network) tematice pentru politici de coordonare in vederea pregatirii de actiuni viitoare; Se concentreaza asupra domeniilor de interes public: - In care solutiile aduse de ICT pot imbunatati in mod semnificativ calitatea si eficienta serviciilor. - Sa se deschida si usureze dezvoltarea pietelor Uniunii Europene Alocari financiare: 2010 2011 2012 2013 112 120 135 149 mil. mil. mil. mil. euro euro euro euro

Axe prioritare in 2010:

ICT pentru eficienta energetica si mobilitate inteligenta 19 mil. euro 2. Librarii digitale 30 mil. euro 3. ICT pentru sanatate si incluziune 14 mil. euro 4. inovatii deschise pentru servicii folosind internetul in orase inteligente (smart cities) 15 mil. euro 5. ICT pentre servicii publice imbunatatite 13 mil. euro 6. web multilingv- 16 mil. euro TOTAL 107 mil. euro
1. Cine este eligibil? 1. Autoritati nationale: -ministere, autoritati locale si regionale,institutii publice ( spitale, scoli, biblioteci)

2. Companii private inclusiv IMM

3. Institutii universitare si centre de cercetare

Studiul, realizat de StrategyOne, este publicat inaintea de prezentarea Strategiei Comisiei Europene privind Inovatia si este asociat Competitiei ecomagination. "Competitia ecomagination, in valoare de 160 de milioane EUR (200 milioane USD), este derulata de GE la nivel global si reprezinta o initiativa menita sa contribuie la accelerarea dezvoltarii tehnologiei printr-o colaborare deschisa. Iata cateva constatari cheie: - 90% dintre participantii la studiu cred ca inovatia este principalul factor in crearea unei economii mai competitive si ecologice. - 86% considera ca investitiile in inovatie reprezinta cea mai buna modalitate de creare a noi locuri de munca in UE. - 91% dintre participantii la studiu si-ar dori ca UE sa foloseasca fondurile structurale pentru accelerarea procesului de adoptare a produselor si serviciilor inovatoare. - 78% cred ca industria energetica ar putea fi sectorul care creeaza cele mai multe locuri de munca daca ar fi sprijinita printr-o politica imbunatatita privind inovatia; sectorul medical s-ar situa pe locul al doilea, conform unui procent de 66%, iar telecomunicatiile pe locul al treilea, cu 57%. - 83% dintre participantii la studiu considera ca parteneriatul public-privat este esential pentru construirea unei Europe mai inovatoare. - Numai 41% dintre participantii la studiu considera ca sistemele IP (proprietate intelectuala) actuale permit dezvoltarea inovatiei in UE. - De asemenea, s-a constatat existenta unui sprijin puternic privind crearea unui brevet UE unic. - Dincolo de cresterea economica, se considera ca inovatia dispune de potentialul necesar pentru a permite imbunatatirea mai multor dimensiuni ale vietii cetatenilor Uniunii Europene, in special in ceea ce priveste locurile de munca, calitatea mediului si sanatatea.

 Intreprinderile japoneze si-au mentinut nivelul investitiilor in sectorul cercetare-dezvoltare, desi au inregistrat scaderi accentuate la nivelul vanzarilor (aproximativ 10 %) si al profiturilor (88,2 %). Principalele intreprinderi cu sediul in unele tari din Asia au mentinut nivelurile ridicate de crestere in sectorul cercetare-dezvoltare pe care le atinsesera in anii precedenti, de exemplu China (pana la 40,0 %), India (27,3 %), Hong Kong (14,8 %), Coreea de Sud (9,1 %) si Taiwan (3,1 %). Si investitiile in cercetare si dezvoltare ale intreprinderilor din Elvetia au crescut (2,5 %).

 Printre primele zece intreprinderi cu investitii puternice in cercetare si dezvoltare se numara trei intreprinderi care au sediul in Uniunea Europeana (Volkswagen, Nokia si SanofiAventis), precum si trei cu sediul in Statele Unite (Microsoft, Pfizer si Johnson & Johnson) si una din Japonia (Toyota, pe primul loc). Printre primele 50 de intreprinderi se numara 16 din Uniunea Europeana, 19 din Statele Unite si 12 din Japonia (fig. 2). Dintre cele 50 de intreprinderi mentionate, 30 au redus in 2009 investitiile in cercetare si dezvoltare.

 Unele intreprinderi producatoare de automobile au operat reduceri masive ale investitiilor in cercetare si dezvoltare; este cazul societatilor Ford (32,4 %), Renault (26,5 %) si General Motors (24,1 %). Alte intreprinderi, cum sunt Nissan si Toyota, au inregistrat reduceri modeste sau chiar au sporit investitiile in cercetare si dezvoltare, de exemplu Hyundai. Printre intreprinderile ale caror investitii in cercetare si dezvoltare au crescut in 2009 se numara nu numai cele cu vanzari si profituri bune, cum sunt Huawei Technologies (27,8 %) si Apple (25,4 %), ci si unele societati, cum sunt Bayer (8,8 %) si General Electric (10,1 %), care ale caror investitii in cercetare si dezvoltare au crescut, desi profiturile si vanzarile au scazut.

 A continuat sa se dezvolte rapid sectorul energiilor alternative. Tabloul de bord include acum 15 intreprinderi (cu noua mai mult decat anul trecut) a caror activitate se concentreaza in intregime asupra tehnologiilor energetice curate. Aceste intreprinderi, dintre care 13 au sediul in Uniunea Europeana, iar doua in alte regiuni, au investit, in 2009, peste 500 de milioane de euro in cercetare si dezvoltare, ceea ce reprezinta o crestere de 28,7 %. Investitii in energiile alternative realizeaza si intreprinderi din alte sectoare, de exemplu cele din sectorul petrol si gaze.

 Pe teritoriul Uniunii Europene, nivelurile de crestere in sectorul cercetare-dezvoltare sunt diferite de la un stat membru la altul deoarece acestea prezinta o compozitie sectoriala variata. In 2009, unele dintre cele mai mari reduceri in sectorul cercetaredezvoltare au fost operate de intreprinderi cu sediul in tari cum sunt Germania (- 3,2 %) si Franta ( 4,5 %), care au o industrie a automobilelor dezvoltata. Tari cum sunt Finlanda (- 6 %) si Suedia ( 6,6 %), unde industria echipamentelor informatice este foarte importanta pentru intreprinderile cu sediul pe teritoriul national, au fost de asemenea puternic afectate. Totusi, principalii investitori in cercetare si dezvoltare din Spania au sporit investitiile cu 15,4 %, in pofida unei scaderi a vanzarilor de 6,4 %, datorita unor cresteri mari ale investitiilor unor intreprinderi spaniole de prima marime cum sunt Telefnica (16%) si Acciona (29%) si contributiei unor actori importanti, de exemplu Banco Santander (18%).

Raportul Inovatie pentru Dezvoltareofera o imagine cuprinzatoare a rolulului inovatiei in imbunatatirea procesulului de dezvoltare la nivel national. Prima sectiune a raportului prezinta Indicele Capacitatii de Inovatie, un instrument metodologic pentru masurarea inovatiei la nivel national. Indicele Capacitatii de Inovatie (ICI) este un standard global utilizat in intreaga lume, impreuna cu guvernele, in toate tarile,cu scopul de a evalua si reflecta capacitatea tarii de a crea un mediu pentru a sprijini si incuraja inovatia. Importanta: ICI este propus ca un instrument de politica publica pentru a promova dialogul intre tari in ceea ce priveste politicile si institutiile care promoveaza un mediu pentru a facilita inovatia. Peste 60 de factori joaca un rol major pentru ICI: Dotarea Capitalului Uman Cadrele de Reglementare si Juridic Mediul institutional Infrastructura pentru cercetare si dezvoltare Adoptarea si utilizarea tehnologiilor informatiei si a comunicatiilor Importanta relativa a acestor factori variaza in functie de nivelul de dezvoltare a tarii si a regimului politic in care politicile sunt implementate. Raportul contine, de asemenea, topul ICI 2009-2010 din 131 de tari. Topul 20 este:

Raportul Cele mai Inovatoare Companii din Lume 2010 a fost publicat de Fast Company. Raporteaza analize a peste 250 de companii, inclusiv mai mult de 75 companii din afara Statelor Unite ale Americii si subliniaza Top 50 Cele mai Inovatoare Companii. In afara de Top 50, Fast Company a citat 59 Inovation All-stars, culese din Top 50 honorees din trecut si, in plus, a clasat Top 10 Cele mai Inovatoare Companii in 24 de categorii, inclusiv advertisingul si marketingul, biotehnologiea, filmul si televiziunea, media, muzica si sporturile.

 Gartner, o companie de top in cercetare si consultanta in tehnologia informatiei, a organizat in 2010 Summitul Gartner Business Intelligence. Printre temele acoperite la aceasta reuniuune se numara cresterea importantei managementului performantei organizatiei, identificarea indicatorilor potriviti pentru masurarea performantei, impactul crescut al furnizorilor majori de servicii in BI si tendintele de piata. Totodata, Gartner a lansat un raport in 2010 in care prezinta cadranul principalilor furnizori de pe piata de Business Intelligence (BI) si ii evalueaza pe acestia in functie de anumite criterii.

 In acest raport, Gartner descrie piata de BI la nivel global si tendintele acesteia de crestere. Un sondaj bazat pe un chestionar cu 897 de respondenti a revelat ca piata de BI este caracterizata de urmatorul context global (Gartner 2010): In 2009, BI a fost printre primele 5 prioritati majore ale CIOs 75% din piata de BI a fost controlata de primii 5 giganti ai software-ului Se remarca furnizori de servicii de BI noi intrati pe piata si inovativi, care acopera nevoile pentru firme de dimensiuni mici si medii 2010 este estimat drept un an de crestere: piata de platforme BI va ramane una dintre cele mai mare cresteri alte pietei de software Organizatiile vor continua sa aleaga solutiile de Business Intelligence pentru a-si dezvolta agilitatea si eficienta de business Desi dominata de gigantii software, industria de BI se muta spre modelul Software as Service (SaaS). Drept consecinta, sunt tot mai multe solutii disponibile pentru sustinerea procesului decizional, pentru firme de toate marimile

Modele inovatorii n Europa

Portugalia este una dintre primele ri din lume s adopte o politic naional de mobilitate electrice. vehiculele electrice nu au nici un zgomot i emisii, care este o veste bun pentru zonele urbane, dar ele sunt, de asemenea, importante pentru rile care au optat pentru ostrategie de energie regenerabil, deoarece vehiculele electrice sunt o continuare a acestei strategii." "Vrem sa fim n pas cu inovaiile, am participat n acest domeniu pentru o perioad lung de timp i am parcurs un drum lung pentru a fi aici.." MOBI.E Tech Consortium, guvernul portughez, furnizorii de energie a tarii, companiile de distribuie de energie electric i companii auto - n special Renault i Nissan - au venit mpreun pentru a dezvolta o infrastructura a mainii electrice. Acest lucru este deosebit de important pentru o ar ca Portugalia, care nu are rezerve de combustibili fosili. Portugalia are deja 43% din electricitatea sa oferite de energiile regenerabile i este nerbdtor s gseasc modaliti de utilizare a energiei, care este n prezent irosit n timpul nopii. MOBI.E va instala posturile publice de ncrcare care poate fi folosit de ctre toate tipurile de vehicule electrice in toata Portugalia.

Automobilele electrice

Top 30 inovaii ai ultimilor 30 ani

1. Internet, 2. PC / laptop-uri 3. Telefoane mobile 4. E-mail 5. Testarea ADN i secveniere / cartografierea genomului uman 6. Imagistica prin rezonan magnetic (IRM) 7. Microprocesoare 8. Fibra optica 9. De software de birou (foi de calcul tabelar, procesoare de text) 10. Laser non-invazive / chirurgia robotica (laparoscopie) 11. Open-source software si servicii (de exemplu, Linux, Wikipedia) 12. Diode emitoare de lumin 13. Afiaj cu cristale lichide (LCD) 14. GPS sisteme 15. Cumprturi online / e-commerce / licitaiilor (de exemplu, eBay) 16. Media de compresie de fiiere (jpeg, mpeg, mp3) 17. Microfinanare 18. Solare fotovoltaice de energie 19. Turbine eoliene la scar larg 20. Socializarea n reea prin Internet 21. Interfa de utilizator grafic (GUI) 22. Fotografie digitala / videografie 23. RFID i aplicaii (de exemplu, EZ Pass) 24. Plantele modificate genetic 25. Bio combustibili 26. Codurilor de bare i scanere 27. ATM-uri 28. Stenturi 29. SRAM de memorie flash 30. Tratament anti-retroviral pentru SIDA

Top 5 inovatii p-u 2011-2015

IBM, cel mai mare furnizor de servicii IT din lume, a prezentat o lista de inovatii ce au potentialul de a schimba modalitatea in care oamenii isi desfasoara activitatea in urmatorii cinci ani. (WallStreet) Comunicare in mediul 3D. Bateriile vor folosi aer pentru a alimenta dispozitivele. Fiecare om este un senzor mobil, chiar daca nu este un fizician. In cinci ani, senzorii din cadrul telefonului, masinii, portofelului sau chiar si din cadrul dintilor vor oferi oamenilor de stiinta o imagine in timp real a mediului inconjurator. Fiecare dintre noi va putea contribui cu aceste date la lupta impotriva incalzirii globale, la salvarea speciilor pe cale de disparitie sau la documentarea plantelor sau animalelor care pun in pericol ecosistemele de pe glob. In urmatorii cinci ani, va aparea o clasa intreaga de cetateni oameni de stiinta, ce vor folosi senzori simpli pentru a crea seturi imense de date pentru cercetare. Transportul va fi personalizat. Calculatoarele vor ajuta la alimentarea cu energie a oraselor.