Cursul nr 1 / 11.10.2013 Comportamentul individual reprezentand cererea face obiectul macroeconomiei. Are in vedere consumul individual.

Incearca sa analizeze comportamentul rational. Cu o suma de bani se incearca satisfacerea nevoilor/trebuintelor. (Constrangere bugetara) Firmele care produc bunuri au si ele constrangeri. Microeconomie = oferta (toti producatorii) Macroeconomia agrega1 comportamentul individual al celor care reprezinta cererea. Intre agregare su comportament individual exista diferente. Cererea si oferta pe segmente de piata. (energia electrica este un serviciu). Banca Nationala da directia politicii monetare. Tipuri de piete : (exista 5 piete posibile) -valutara : cerere si oferta de valuta . Cele mai mari tranzactii se fac intre banci. -monetara : cerere si oferta de moneda/bani. De exemplu : creditele, unde bancile sunt ofertanti. -piata muncii (vinderea fortei de munca). Cererea de munca este reprezentata de angajatori. Oferta de munca vine din partea celor care vand forta de munca. Pretul muncii il reprezinta salariu. Cand cererea e mare si salariu e mare. Concurenta creste nivelul salariului. Nu se poate vorbi de criza economica atata timp cat exista crestere economica. Somajul (statistic) este un surplus de forta de munca. -financiara (bursiera si extrabursiera). Se vand si se cumpara titluri financiare (actiuni si obligatiuni). Activitatea speculativa cu termeni speculativi. Specula financiara. Pentru gasirea de investitori se emit actiuni . -piata de marfuri. Marfurile se impart in doua categorii : bunuri fungibile - extrem de omogene ( de exemplu petrol ). La bursa din Chicago petrolul siberian - are o anumita doza de sulf - calitati identice (cantitati mari). Pretul unui activ financiar : -actiune - cotatie (titlu de proprietate) -obligatiune - (titlu de credit) atesta ca cel care detine hartia pe care scrie valoarea ii este creditor celui care a emis hartia. Obligatiuni municipale (de ex: Sinaia) - avea nevoie de bani si nu a vrut sa ii ia de pe piata monetara . La un moment dat trebuie sa restituie banii + o prima (fixa). Configuratia unei piete (concurenta): -de monopol : se refera la raportul de forte intre cerere si oferta. Capacitatea cuiva de asi impune sau nu vointa asupra altuciva ( de ex Orange/Cosmote/Vodafone). Cand cererea=oferta se numeste concurenta perfecta. Monopol : metrorex , romtelecom (acum ceva ani) - cel care are o capacitate mare de a influenta piata. Oligopol : o configuratie a pietei in care exista cativa producatori. Ordonat - se inteleg intre ei. Individual. Consiliul Concurentei face lumina intre intelegerile ordonate. Nash echilibru in oligopolul ordonat. Politicile guvernamentale : rolul statului in economie: -determinarea salariului - un mecanism imens (fiscalizare) de distribuire a taxelor. (ce , cat, catre cine se indreapta banii fiscalizati) Document Eurostat : rata medie a fiscalitatii in Ro este de 28%, mai mica cu 10 puncte procentuale decat in EU.

A se mbina formnd un tot; a se uni.

Cursul nr 2 / 01.11.2013 Mecanismul de echilibrare cerere-oferta nu este suficient uneori pentru cresterea economica. Pt echilibrare este necesara interventia statului. Neoliberalism - piata trebuie lasata sa se autoechilibreze. Statul trebuie doar sa creeze regulile , fara sa intervina. Cererea - ce este legea cererii , care este mecanismul - factorii de influenta ai cererii - conceptul de elasticitate ai cererii - factorii de influenta ai elasticitatii cererii Preturi 60 50 40 30 20 10 Curba normala a cererii. Daca curba se deplaseaza spre dreapta - cererea e mai mare. spre stanga - diminuarea cererii.

Cantitati 1 2 3 4 5 6

Daca pretul este mic, cererea este mare . Daca pretul creste, cantitatile se vor diminua. Daca pretul este ... , atunci cererea este ... . Variabila dependenta - nivelul somajului. Variabila independenta - sunt mai multe. Pretul este variabila independenta. Cantitatea este variabila depdendenta Ceteris palius - celelalte conditii raman neschimbate . Daca pretul scade, cantitatea creste C.P Factori de influenta: 1. Venitul in functie de veniturile din plan individual se pot achizitiona : - > bunuri inferioare - > bunuri normale - > bunuri superioare. In economie , taxonomiile au aparut ca urmare a unor analize pe timp indelungat. (de ex in America se fac analize inca din anii 30) . Ele au o baza seminificativa dpdv statistic. Bunuri inferioare : paine, cartofi, etc. Consumul lor creste odata cu cresterea venitului pana la un nivel in care orice crestere a venitului determina diminuarea volumului de bunuri. (de ex in America : hamburgerul) Venit

Consum maxim.

Cantitate

Paradoxul Ciiffen (pt bunuri inferioare) , sec 19, Irlanda . Ciiffen a observat ca dpdv statistic legea cererii era falsificata. Odata cu pretul, crestea si cererea. In Irlanda anilor 50 era un dezastru pentru ca era o seceta cumplita. Pretul cartofului crestea odata cu cererea. Acest paradox a aparut deoarece nu se gasea un bun substituibil. Bunurile normale : consumul lor creste odata cu venitul. (de ex : imbracamintea, dar nu de orice tip , la sexul feminin - produsele cosmetice, la sexul masculin electronicele) Consumul este inutil - mai mult decat ne este necesar. Bunurile superioare : se consuma mai mult cand venitul creste. Consumul este supraunitar. (ex : produsele de lux din gama de ingrijire) Paradoxul Veblen : analizeaza institutii in sens sociologic : de ex institutia vacantei de vara. Bunurile superioare sunt cumparate pentru a arata ca cel care le cumpara face parte dintr-o anumita categorie sociala, ca are un anume status. Familiile foarte bogate cumparau excursii foarte costisitoare in Europa. Cand a devenit o chestie de masa, cautau ceva si mai scump.(consum simbolic) Bunurile substituibile : pot fi inlocuite in consum si satisfac aceleasi trebuinte. Bunurile complementare : bunuri care se consuma impreuna (de exemplu autoturism si combustibil) In cadrul bunurilor substituibile , cresterea pretului unui bun x ,va determina cresterea cantitatilor consumate din bunurile y, C.P Complementaritate : daca pretului unui bun complementar x creste, cantitatile consumate din y scade. Perpectivele asupra pietei infleunteaza comportamentul. Coeficientul de elasticitate fata de pret, fata de venit. Masoara sensibilitatea cererii la evolutia pretului/venitului. Ke c.p = delta C ( C1-C0 ) delta P (P1-P0) CO : PO K- elasticitate unitara. Variatia procentuala : % delta C % delta P K=1 variatia de sus = variatia de jos. 0<K<1 - cerere inelastica. K>1 - cerere elastica. K=0 Cerere rigida - perfect inelastica Cand cererea tinde spre infinit=perfect elastica. Cursul nr 3 / 08.11.2013 Cererea pentru benzina este INELASTICA. Este un bun necesar , fata de care nu putem pune problema substitutiei. Fiscalitatea mai mare nu va determina o evolutie in sens negativ. Cu cat perioada de timp avuta la dispozitie de la modificarea pretului creste , cu atat va fi mai mare sensibilitatea cererii la evolutia pretului. Ponderea bunului respectiv in consumatorului . ( cu cat ponderea e mai mare, cu atat va creste si coeficientul de elasticitate al cererii fata de bunul respectiv)

(oferta) Pret

Cerere Daca pretul unui bun este scazut, cantitatile vor fi mai mici. Factorii de influenta (altii decat pretul) determina cresterea de productie. 1. Costul resurselor - influenteaza in sens crescator oferta daca pretul lor scade. 2. Concurenta - un nr mai mare de roducatori inseamna mai multe produse pe piata. 3. Nivelul taxarii ( impozitul pe profit/capital) - comportament de diminuare a ofertei. 4. Arthur Laffen (1970) - Scoala de economie / Economia ofertei - a fost unul dintre consilierii presedintelui. Rigano economis - Laffen a considerat ca in economie e important sa stimulezi oferta => crearea de oportunitati pentru producatori (scaderea taxelor pe producator) Relatia dintre PIB , fiscalitate si buget poate fi interpretata pe baza curbei lui Laffen

Presiune fiscala - rata medie a fiscalitatii unei economii.

Venituri fiscale. Daca intr-o economie rata fiscalitatii este 0 si venitul fiscal este tot 0. Daca se mareste rata fiscalitatii , creste si venitul fiscal. Optim fiscal reprezinta punctul in care veniturile sunt cele mai mari. Dincolo de acest punct orice crestere aduce scaderea veniturilor fiscale. In Ro , anual economia neagra (economie subterana) aduce pagube de 15 miliarde de euro. Este foarte greu de calculat. Daca ar exista date statistice exacte, s-ar putea combate mai usor. Subventiile sunt ajutoare pe care statul le ofera producatorilor ( subsidii ).