*****15 aprilie- mai multe carti, daca un partid real sau imaginar din orice tara urmareste in timpul

campaniei anumite politice, pe ce pune accent mai mult in vederea politicilor si genereaza dezbateri, sa
imaginam ca facem un document in care identificam aceste cuvinte cheie si teme importante 2-3 teme
care pot fi si nationale combinate cu ceva European, trebuie sa ne gandim la elemente de tactica-
calendar, trebuie sa ne pozitionam fata de alte partide, cu ce ne deosebim de altii, punctele slabe si
puternice-candidatii sunt femei, intelectuali, nu sunt fonduri; estimare a cheltuielilor in 30 de zile, lege
parlament European pentru a invata cum sa cream strategia, cele mai importante sunt temele pt
dezbatere ca partidul sa exceleze sis a castige puncte, fara detalii care nu ajuta, nu prezentare a UE sau
parlament European sau sistem de vot, fara intoduceri ample****** 1 mai, 15 mai
Subsidiaritatea- dintre inovatia aduse de tratat aceasta este cea mai importanta. Tratatul de la Lisabona
descrie competentele cele mai importante ale tratatului in privinta competentelor departajate. Este
importanta pentru ca a marcat respectul pentru diversitate. Indeamna la colaborare intre UE si statele
membre. Este un substitute pentru federalism, faptul ca acesta nu apare in tratate. S-a dorit sa se scrie
ca UE actioneaza federal, dar amendamentul nu a fost inclus in T de la Lisabona. In privinta aplicarii
acesteia, exista un mechanism clar prin care putem deduce ca o politica este eficenta sau nu, in functie
de cat de mult respecta conceptual subsidiaritatii. Strategia Comisiei de evaluarea a impactului= pas
obligatoriu in formularea politicilor, acestea nu pot fi formulate fara a avea o valoare de impact, ce
contine un impact asupra subsidiaritatii. Comisia publica rapoarte care duce la intelegerea subsidiaritatii.
UN raport implica natura, evolutia, impactul, daca ar trebui UE sa fie implicate si cat de mult, o
comparative a optiunilor luate in considerare. Verificarea subsidiaritatii in justitie- temele cele mai
controversate, daca Curtea Europeana de Justitie poate decide o incalcare a subsidiaritatii. In privinta
propocolului exista o evaluare comisia a trimis 28 proiecte legislative si a primit 211 opinii de la statele
membre. Doar 15% au considerat ca subsidiaritatea a fost incalcata. Comisia Europeana a avut o replica
la toate opiniile. In privinta subsidiaritatii si a principiului pe piata unica, in general, nu exista plangeri ale
privatilor in vederea incalcarii acesteia, dar exista dezbateri in Parlamentul European cand se incearca
reglementarea acesteia. Impactul este totusi unul pozitiv, Ue ajutand statele sa fie communicative. In
privinta posibilitatii reclamarii unui act de incalcare, inainte de Lisabona existau foarte putine cazuri
pentru ca nu exista temei juridic. Subsidiaritatea este un subiect controversat, iar in viitor ramane la fel.
Ex: respingerea proiectului economic al UE de catre Cipru
Rolul Curtii Europene de Justitie- jurisprudenta Curtii in aceasta materie nu este covarsitoare, nu exista
multe chestiuni supuse acestei atentii. Subsidiaritatea poate fi invocate, dar doar in cazul incalcarii
competentelor UE, fiind doar o parte a subsidiaritatii. Curtea a cercetat doar daca au existat sau nu
motive pentru ridicarea unei legislatii la un nivel European, nu a mers mai departe, a spus doar ca nu
avea competente. Din 2009 se pot spune mai multe, in incalcare actiunea respectiva poate fi anulata. CC
poate sa controleze aplicarea principiului subsidiaritatii. Apare o problema pentru ca depinde de
valoarea juridica aplicata conceptului. Daca este un principiu metajuridic, invocarealui trebuie sa fie
facuta cu grija. CC a actionat de facto in controlul subsidiaritatii, intervenind chiar si in maniera limitata.
Primul caz este in 1998 in cazul Tobaco Ad, guvernul german dorind anularea unui articol cu privire la
reclama la tigari, pt a se aplica doar reguli europene. Subsidiaritatea era centrul actiunii pt ca reclama la
fumatul nu are efecte dincolo de granitele statelor membre. In privinta publicitatii statice: postere,
cliputi, foto, comercializarea peste granite nu exista. CC avea compenta de a judeca aceasta cerere
bazate pe subsidiaritate, incercand sa inteleaga de ce UE exercita aceasta competenta. CC a decis ca UE
nu ar trebui sa aiba competenta in aceasta materie, dar nu a putut spune ca anuleaza aceasta directiva.
In 2001 s-a pus iar aceasta problema in alt caz British-American Tobaco, primind acelasi raspuns. Un alt
caz, Bosman 1995, acest fotbalist a invocate regulile tratatului pentru libera circulatie a muncitorilor pt a
contesta regulile nationale si internationale in privinta transferurilor de fotbalisti. El a contestat faptul ca
fostul angajator trebuie sa plateasca taxa de transfer inainte de a incheia un contract cu alt stat
membru. S-a judecat cu UEFA si s-a cerut CC sa dea un verdict. Guvernul german a intervenit in sprijinul
UEFA spunand ca potrivit subsidiaritatii interventia UE trebuie limitata la ceea ce este strict necesar, UE
nu putand sa intervina in domeniul sportului pt ca nu are competenta. CC a respins argumentul si a spus
ca subsidiaritatea interpretata de nemti in sprijinul UEFA se refera doar la ceea ce este necesar si nu
poate naste o situatie prin care mai multe asocitatii private sa adopte mai multe reguli care ii strang
exercitarea drepturilor. Subsidiaritatea se opreste cand este vorba de drepturile fundamentale. In acest
caz CC a judecat subsidiaritatea fara sa aiba competenta. Guvernul german nu a stiut ce sa ceara, facand
o confuzie intre subsidiaritate si proportionalitate, pt ca daca ar fi invocat subsidiaritatea poate ar fi
castigat, dar regula contestata se bazeaza pe proportionalitate. Subsidiaritatea a fost folosita pentru a
determina interventia CC. Concluzia este ca subsidiaritatea este o restrangere a competentei CC, atunci
cand e vorba de interpretarea dreptului European secundar. Subsidiaritatea este des invocata in
privinta liberei circulatii a persoanelor.
Buna guvernare- nu are o justificare in tratate, dar exista un document de pozitie al CE care descrie buna
guvernare. Acesta nu este un termen definit la nivel European, dar se discuta despre un concept
GlobalGouvernance. Porneste de la ideea ca exista o guvernanta europeana. Nevoia de reforma apare pt
ca UE a fost bazata pe metoda comunitara=CE face propuneri legislative, actele sunt adoptate de
consiliu si parlament, iar CC asigura respectarea statului de drept, orice masura trece prin intresul
general verificat de Comisie si reprezentare democratica la nivelul parlamentului si al consiliului si este
supusa controlului CC. Nu e sufficient sa spui ce institutii trebuie sa functioneze, conteaza si calitatea
actiunii.
Exista 5 principii ale bunei guvernari: transparenta, participare(de-a lungul intregului lant de formare a
politicilor de la concept la implementare), raspundere( responsabilitatea institutiilor), eficienta(masurile
sa fie luate la timp, sa aiba obiective clare, sa se bazeze pe impactul posibil sip e experienta din trecut),
coerenta( usor de inteles, nu existe contradictii intr-o politica sau alta). Aceste politici sunt importante
dar la ele se poate ajunge prin metode separate. Nu exista o metida care sa duca la imbunatarirea
tuturor aspectelor. Aceste 5 principii intaresc alte principii ca subsidiaritatea si proportionalitatea care
actioneaza de la conceperea unor politici la implementarea acestora.
In vederea comunicarii sunt importante institutiile regionale, guvern, care trebuie sa asigure
posibilitatea emiterii unor parerei contradictorii.
Consultarea poate avea loc prin reprezentanti sau direct. Exista aceasta metoda de comunicare
neoficiala, consultati ad-hod, institutionalizate cu actorii relevanti, existenta unei culturi a comunicarii si
a dialogului, cod de conduita pt realizarea standardelor minimale, termen cheie-networks( formarea
unei retele pentru adoptarea unui concept. Este o retea flexibila) Sfatul expertilor conteaza foarte mult,
desi exista o incredere limitata in acest fapt, desi nivelul de expertiza este foarte mare. Nevoia de
expertiza rezulta si din aplicarea unui principiu general invocate in multe documente, cel al precautiei=
forma a principiului subsidiaritatii, presupune actiunea in cazul unui motiv care nu poate fi rezolvat altfel
decat prin actiune. Acest principiu pt a fi respectat este nevoie de expertiza pentru a evalua riscurile, dar
si dupa pt management al riscului. Co Eva publica rapoarte in vederea colectarii si folosirii expertizei in
politicile europene, fiind in stadiul de discutie. Instrumentele eficentei- legislatia este partea unei solutii
mai largi, pt o politica eficienta e nevoie de reguli obligatorii si instrumente ce nu au forta juridica.