S.C. GRASSETTO LAVORI S.A.

Bucharest, 13 17 Sevastopol street, sector 1

CONTRACT 4.R.11
FILIASI SITE

Tehnologie de executie

STRAT DE LEGATURA DIN BINDER

TIP BAD 25

August, 2004

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.
SANTIER FILIASI

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
STRAT DE LEGATURA DIN BINDER
TIP BAD 25

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 2 / 12
August, 2004

CUPRINS
1.Scop 2
2.Definitii, termeni tehnici, notatii
3.Documente de referinta ( standarde, norme tehnice etc. )
4.Responsabilitati
5.Procedura 3
5.1.Conditii preliminare
5.2.Actiuni preventive
5.3.Executia
5.3.1Lucrari pregatitoare
5.3.2.Executia sectorului experimental
5.3.3.Pregatirea stratului suport
5.3.4.Emulsionarea
5.4.Asternerea
5.5.Compactare
5.5.1.Generalitati
5.5.2.Stabilirea energiei de compactare (numarului de treceri cu cilindrii compactori)
5.5.3.Atelierul de compactare
5.5.4.Tehnologia de compactare
5.5.5.Gradul de compactare
5.5.6.Controlul compactarii pe santier
5.6.Verificari, dispozitive si aparate folosite la testarea stratului de binder

3
3
3
3
4
4
4
4
6
7
7
8
8
9
9
10
11
11
11

6.Inregistrari 12

1. Scop
Scopul prezentei tehnologii este de a preciza actiunile, pasii tehnologici, utilajele si
materialele folosite la asternerea si compactarea stratului de binder tip BAD 25 de catre SC
GRASSETTO LAVORI SA - Santier Filiasi in cadrul Contractului 4. R. 11 .

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.
SANTIER FILIASI

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
STRAT DE LEGATURA DIN BINDER
TIP BAD 25

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 3 / 12
August, 2004

2. Definitii, termeni tehnici, notatii

Conform MMQ 01 cap. 3 si SR 174 -2 / 1997, SR 7970 2001,

3. Documente de referinta ( standarde, norme tehnice etc. )

-

Detalii de executie;

Caiete de sarcini speciale;

Standardele si normativele specificate in Caietele de Sarcini.

4. Responsabilitati
Seful de lucrare raspunde de aplicarea corecta a prezentei proceduri si a documentatiei
tehnice de executie, de intocmirea inregistrarilor de calitate aferente atributiilor de serviciu si a
evidentei acesteia.
Responsabilul cu controlul calitatii (CQ) pe lucrare urmareste aplicarea intocmai a
prezentei proceduri, a proiectului de executie, intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate
(grosimi de asternere, temperaturi etc.) si evidenta acestora.
Mecanicii de utilaje si electricianul formatiei raspund de asigurarea si buna functionare a
utilajelor destinate si existente la locul de asternere (perii mecanice, repartizatoare vibrofinisoare,
compactoare lise si pe pneuri etc.) aferente asternerii mixturii si finisarii suprafetelor executate.
Laboratorul formatiei raspunde de prelevarea probelor pentru incercari si verificari,
intocmirea corecta a inregistrarilor de calitate in documentele (formularele ) tipizate de laborator, a
inregistrarilor impuse de caietele de sarcini, atat inainte (a priori) cat si pe parcursul executiei
lucrarilor, precum si de prezentarea acestora in timp util si operativ celor implicati.

5. Procedura
5.1.

Conditii preliminare

AsigurareA echipei de lucru, existenta detaliilor de executie si a prezentei tehnologii de

executie;
Asigurarea ca echipa de lucru este pregatita teoretic si practic si si-a insusit prevederile
proiectelor, ale caietelor de sarcini, modul de functionare si utilizare a masinilor sdi
utilajelor;
Asigurarea santierului cu materiale, utilaje, scule si echipamente necesare executarii lucrarii
in conditii de calitate;
Existenta inregistrarilor de calitate stipulate in Caietele de Sarcini si prezenta Tehnologie;
Existenta formelor de insotire a materialelor, completate la toate rubricile (Bon de transport,
Avize, etc);
Existenta inregistarilor de calitate referitoare la stratul inferior si receptia acestuia pentru
zona de asternere.

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.
SANTIER FILIASI

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
STRAT DE LEGATURA DIN BINDER
TIP BAD 25

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 4 / 12
August, 2004

5.2.
Actiuni preventive
Pregatirea si urmarirea personalului de executie in scopul folosirii echipamentului de
protectie (casca de protectie, bocanci cu talpa de lemn, etc), in concordanta cu normele de
protectie a muncii in vigoare;
in timpul verificarii cunostintelor de protectie a muncii se vor verifica si cunostintele de paza
si stingerea incendiilor, in special in timpul lucrului sub trafic, avand in vedere ca in general
asternerea se executa pe o jumatate de banda de circulatie;
Inainte de inceperea asternerii se va verifica corectitudinea semnalizarii traficului.
5.3.

Executia
5.3.1 Lucrari pregatitoare
Asternerea stratului de binder va fi admisa numai dupa efectuarea urmatoarelor operatii:
Receptia stratului de baza conform STAS 6400 - 84, SR 7970 01

Verificarea topo a respectarii cotelor si pantelor in realizarea stratului de baza si elaborarea

inregistrarilor de calitate si receptiei acestuia in stadiu fizic;
Rectificarea (daca este necesara) a stratului de baza;

Verificarea si ajustarea la parametrii proiectati a masinilor si echipamentelor de asternere si

compactare.
5.3.2. Executia sectorului experimental
Experimentarea se face pe tronsoane de minimum 30 m lungime in scopul stabilirii
urmatoarelor:
5.3.2.1. reglarea repartizatorului de asternere si aducerea in parametrii optimi;
5.3.2.2. algerea atelierului optim de compactare;
5.3.2.3. conditiile de compactare (parametrii de compactare, numar de treceri, grad de
compactare) pentru a atinge parametrii impusi de standarde si caietele de sarcini;
5.3.2.4. daca nu s-au atins conditiile de compactare, se reface tronsonul experimental, schimband
conditiile de lucru, grosimea de compactare, temperatura de asternere sau a atelierului de
compactare;
5.3.2.5. Partea din tronsonul experimental pentru care s-au atins parametrii proiectati va fi
considerata ca reprezentativa si va fi aplicata pe intreaga lucrare.
In continuare este descrisa executia tronsonului experimental.
TRONSON EXPERIMENTAL PENTRU ASTERNEREA STRATULUI DE BINDER

A. Utilaje:
compactor vibrator BITELLI, tip C 320, greutate: 13000 kg,
parametri de vibrare: = 50Hz.;
compactor cu pneuri tip DYNAPAC, greutate 20500 kg cu suspensie
isostatica si rotile dispuse in asa fel incat cele din spate sa calce intre
urmele celor din fata si presiune reglabila in mers de 6 - 8 atm;
Laborator mobil;
auto repartizator MARINI MF 665 WD, echipat cu dispozitiv de
urmarire automata a cotelor.

B. Schema tronsonului experimental (km. 262+553 la km. 262+646 stanga)

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 5 / 12
August, 2004

STRAT DE LEGATURA DIN BINDER

TIP BAD 25

SANTIER FILIASI

Craiova

Tr. Severin
Grad de compactare
Gc=100.2%

P1557
I

P1558
I

P1559
I

Grad de compactare
Gc=97.7%

P1560
I

Grad de compactare
Gc=96.2%

P1561
I

P1562
I

P1563
I

II
III
7

Ax drum
Cele trei sectoare sunt::
I: 10 compactor cu pneuri + 2 cilindru lis
II: 12 compactor cu pneuri + 4 cilindru lis
III: 14 compactor cu pneuri + 4 cilindru lis

Numar optim de treceri:

12 compactor cu pneuri + 4 cilindru lis

Nota: 1) trecerea completa este dus (spre Craiova) - intors (spre Severin);
2) pentru cilindrul lis trecerea este dus vibrat - intors nevibrat.

C. Descriere
Tronsonul I.

Binderul s-a asternut cu un repartizator de asfalt cu grinda calda ce are dispozitiv de

urmarire si pastrare a cotelor de asternere;
Asternerea s-a facut la temperatura de min. 155C, iar compactarea a inceput in
momentul cand stratul a ajuns la temperatura de 140C - 145C si se termina in in
momentul cand stratul a ajuns la temperatura de minimum 110C
Compactarea a inceput cu compactorul cu pneuri, care intra cu viteza mica de 2 - 4
km/h pana ce cauciucurile ajung sa se incalzeasca, urmand sa fie crescuta la 4 - 6
km/h dupa aceea.
Compactorul trebuie sa actioneze lin, fara zmucituri la schimbarea directiei de mers
pentru a evita aparitia denivelarilor pe strat; opririle nu se fac niciodata in acelasi
profil;
Echipamentul de compactare nu se va indeparta la mai mult de 50 m de repartizator.
Compactorul cu pneuri incepe cu primele teceri pe zona rostului longitudinal si apoi
dinspre margine spre ax. Trecerile se decaleaza una de alta cu aproximativ 10 - 15
cm in lung.
Ultimele treceri s-au facut cu cilindru lis tip BITELLI, pentru inchiderea stratului.

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 6 / 12
August, 2004

STRAT DE LEGATURA DIN BINDER

TIP BAD 25

SANTIER FILIASI

Compactarea a constat din 10 treceri cu compactorul cu pneuri si 2 treceri cu cilindrul vibrator lis,
media gradului de compactare fiind de 96.2 %:
prima carota Gc = 95.7 %
a doua carota Gc = 96.5 %
a treia carota Gc = 96.5 %
Tronsonul II.
Compactarea a costat din 12 treceri cu compactorul cu pneuri si 4 treceri cu cilindrul
vibrator lis, media gradului de compactare fiind de 97.7 %:
a patra carota
Gc = 98.4 %
a cincea carota
Gc = 97.4 %
a sasea carota Gc = 97.3 %
Tronsonul III.
Compactarea a constat din 14 treceri cu compactorul cu pneuri si 4 treceri cu cilindrul vibrator lis,
media gradului de compactare fiind de 97.7 %:
a saptea carota Gc = 99.6 %
a opta carota
Gc = 101.2 %
a noua carota Gc = 99.8 %
Tabel cu tasari masurate in urma compactarii

Pichet

Tronson

Ci
Cota
initiala

C1
Cota
asternere

C2
Cota dupa
compactare

h1=C1-C2
Grosime
initiala

h2=C2-Ci
Grosime
finala

Tasare in urma
compactarii
(%)

1559
1561
1563

III
II
I

121,460
121,355
121,299

121,533
121,435
121,386

121,523
121,423
121,373

0,073
0,080
0,087

0,063
0,068
0,074

16,60
17,20
17,20

D. Concluzii
Ca sector reprezentativ a fost ales tronsonul II, la care s-au aplicat 12 treceri cu compactorul
cu pneuri si 4 treceri cu cilindrul vibrator lis iar media gradului de compactare a fost de 97.7
% si tasarea stratului in urma compactarii de 17.2 %

5.3.3. Pregatirea stratului suport

Urmatoarele specificatii au caracter general pentru executia straturilor bituminoase
din
suprastructura drumului:
5.3.3.1. Inainte de inceperea asternerii, stratul suport va fi verificat din punct de vedere al
respectarii elementelor geometric (cote, pante, latimi) si i se aduc eventualele rectificari
pentru a fi adus la parametrii din proiectul de executie;
5.3.3.2. Dupa rectificari suprafata stratului suport se curata cu peria mecanica si prin suflare cu aer
sub presiune, iar rostul de lucru se amorseaza;
5.3.3.3. Se executa amorsarea stratului suport cu un film subtire si uniform de emulsie cationica
cu rupere rapida la o rata de de 0,3 - 0,5 kg/m2 bitum rezidual, functie de natura stratului;.

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.
SANTIER FILIASI

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
STRAT DE LEGATURA DIN BINDER
TIP BAD 25

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 7 / 12
August, 2004

5.3.3.4. Dupa emulsionare se asteapta timpul necesar ruperii emulsiei (evaporarea solventului) si
apoi se poate incepe asternerea;
5.3.3.5. In caz ca stratul suport prezinta degradari, intreaga suprafata se acopera cu un material
geosintetic de intarziere a transmiterii fisurilor;
5.3.3.6. Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata si curata inaintea inceperii asternerii
stratului de binder.
5.3.4. Emulsionarea
Este obligatoriu ca intreaga suprafata a stratului suport sa fie emulsionata inaintea inceperii
asternerii stratului de binder.
Amorsarea se face si pe fetele bordurilor si ale rosturilor de lucru de asemenea.
5.4.
Asternerea
5.4.1 La asternere, temperatura trebuie sa respecte conditiile din tabelul 1
Tabel 1
Bitum
D 60 / 80
5.4.2

5.4.3

5.4.4
5.4.5
5.4.6

5.4.7

Temperatura mixturii (C)

La statie
165175

La asternere
min. 155

Temperatura maxima la compactare

(C)
La inceput
La sfarsit
min. 145
min. 110

In concordanta cu prevederilor standardelor SR 174/1 si 174/2, asternerea mixturilor

bituminoase se face mecanizat, cu repartizatoare ce au o buna precompactare si pot urmari
cotele proiectate materializate prin tarusi cu fir tensionat. Asternerea manuala este admisa in
mod exceptional in spatii inguste, pe sectiuni limitate. In acest caz mixtura se descarca din
mijloacele de transport in mai multe gramezi succesive, mixtura asternandu-se (nu
aruncandu-se ) cu lopata si nivelandu-se cu racleta intre cofraje care trebuie sa fie cu cca. 20
% mai inalte decat stratul final, avand in vedere ca tasarea dupa compactare este mai mare
la asternerea manuala decat la cea cu repartizatorul cu precompactare.
Dupa primele treceri ale cilindrului compactor se face o prima verificare a planeitatii si
pantelor cu dreptarul de 3 m si se fac eventualele corectari ale suprafetei si/sau ale
repartizatorului in scopul atingerii parametrilor proiectati, apoi se continua compactarea
conform paragrafului 5.3.2.
In cazul asternerii mecanice, se urmaresta ca inca de la asternere mixtura sa aiba o suprafata
bine nivelata si profilata, asupra careia nu e nevoie decat de corectii minime; in acest sens
pe acest strat este strict interzisa circulatia de orice fel pe stratul asternut si necompactat.
Folosirea repartizatoarelor cu grinda vibranta este obligatorie deoarece la o asternere fara
precompactare suprafata este doar aparent plana, dar in interior mixtura este neuniforma, in
tipul compactarii pot aparea neuniformitati de suprafata;.
Viteza de asternere trebuie coroborata cu capacitatea de productie a statiei de producere a
mixturii, in asa fel incat asternerea sa se faca continuu, fara intreruperi sau asteptari
indelungate ale masinilor la descarcare. Repartizatorul trebuie reglat sa preia cotele de pe
firul intins pe picheti sau pe patina cu grinda compensatoare prin intermediul unui
dispozitiv electronic, si trebuie sa poata lucra pe latimi variabile.
O data ce reglarile repartizatorului (pentru respectarea grosimii de asternere, pante si latimi)
au fost efectuate, nu se mai permite a se actiona asupra acestora decat in cazuri impuse de
proiect (curbe cu suprainaltari, supralargiri, etc). Aceste modificari trebuiesc facute gradual,

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.
SANTIER FILIASI

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
STRAT DE LEGATURA DIN BINDER
TIP BAD 25

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 8 / 12
August, 2004

5.4.8

fara socuri, in concordanta cu viteza de asternere a repartizatorului, evitand depasirea

limitelor de schimbare ceea ce ar duce la necesitatea revenirii pe zone in scopul ajustarii.
Este de preferat asternerea pe toata latimea benzii, cu un singur repartizator sau cu doua in
paralel. In acest ultim caz distanta medie dintre cele doua repartizatoare trebuie sa fie de
aproximativ 5 m. dar nu mai mult de 30 m.
In perioade in care se presupune a urma precipitatii puternice si in perioade ploioase, se
poate incepe asternerea cu banda dinspre ax, pentru a evita acumularea apelor la marginea
benzii (ceea ce s-ar intampla in cazul asternerii benzii de la margine in prima faza).
Pe zone cu declivitati asternere se face in sens urcator.
Rosturile de pe banda ce se asterne se decaleaza fata de cele de pe stratul suport cu 10 - 20
cm. In zone in care sunt necesare trei benzi se va evita ca banda mediana sa se execute
ultima.
In cazuri exceptionale, in perioada rece se poate asterne mixtura pe zone scurte, iar
compactarea se efectueaza imediat.
Inainte de inceperea lucrului pe banda alaturata, marginea primeia se taie in perete vertical
pe cativa cm si se emulsioneaza cu emulsie cationica cu rupere rapida. Folosirea bitumului
diluat cu solventi in acest scop este admisa accidental, pe zone restranse, in lipsa emulsiei
cationice.
Cand se reia asternerea pe aceeasi banda, extremitatea se indeparteaza pe toata inaltimea pe
approx 10 cm; se mai poate pregati rostul la terminarea asternerii, prin introducerea
tranversala a unei scanduri de grosime egala cu a stratului compactat la capatul benzii, iar
de la ea incolo realizandu-se o pana de racordare cu panta de 1,5, acestea indepartandu-se la
reluarea lucrului pe aceeasi banda.
Rosturile transversale pe straturi succesive se decaleaza deasemenea pe minimum 15 - 20
cm.

5.4.9
5.4.10
5.4.11
5.4.12
5.4.13

5.4.14

5.4.15
5.5.

Compactare

5.5.1. Generalitati
5.5.1.1. Temperaturile la asternere si compactare trebuie sa se incadreze in limitele specificate in
tabelul 1.
5.5.1.2. Compactarea este foarte importanta deoarece de modul in care este executata depinde
durata de serviciu a stratului respectiv.
5.5.1.3. Ideal este ca operatiunea sa se execute la temperaturi mai ridicata, deoarece spre exemplu
o compactare facuta in plaja de valori 155 - 130C se face cu energie de compactare mai
mica si da rezultate mai bune decat in plaja de valori 130 - 110C.
5.5.1.4. Compactarea este indispensabila obtinerii caracteristicilor fizico-mecanice si de
deformabilitate (densitate aparenta, volum de goluri, rezistenta la compresiune, modul de
deformabilitate si de elasticitate), precum si o buna suprafatare si durabilitate a sistemului
rutier.
5.5.1.5. Urmatorii factori influenteaza calitatea compactarii:
o asternerea mixturii;
o metoda de asternere (mecanic sau manual);
o caracteristicile echipamentelor de compactare (greutate, viteza de
lucru, caracteristici de vibrare statice, lise, cu pneuri);
o componenta atelierului de compactare;
o temperatura de lucru (la asternere si compactare)

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.
SANTIER FILIASI

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
STRAT DE LEGATURA DIN BINDER
TIP BAD 25

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 9 / 12
August, 2004

5.5.1.6. In timpul asternerii si compactarii se urmareste obtinerea unui strat omogen si uniform
compactat;
5.5.1.7. Daca o mixtura nu a fost compactata suficient pana la temperatura de 70C, chiar daca
initial se constata o planeitate si suprafatare buna, in timp aceasta se va degrada sub
influenta incarcarilor date de trafic;
5.5.1.8. Compactarea se face prin treceri in lungul drumului, in fasii paralele (drepte), schimbarea
directiei facandu-se pe zona in care mixtura e deja compactata, unde compacorul nu mai
lasa urme;
5.5.1.9. In orice caz compactarea trebuie executata in cel mai scurt timp dupa asternere, fara
intreruperi, iar temperatura stratului trebuie permanent verificata pentru incadrarea in
limitele specificate in tabelul 1, pentru a obtine un strat omogen.
5.5.2. Stabilirea energiei de compactare (numarului de treceri cu cilindrii
compactori)
Inainte de inceperea asternerii, se executa un sector experimental asa cum s-a aratat in
paragraful 5.3.2., pentru stabilirea numarului de treceri cu fiecare din cilindrii compactori.
Din stratul asternut, dupa ce acesta s-a racit (de regula dupa 24 ore) se preleveaza carote pe
care se determina gradul de compactare fata de densitatea obtinuta pe carote Marshall.
Se traseaza o diagrama grad de compactare - numar de treceri. Numarul de treceri nu poate
fi mai mic decat cele specificate in tabelul 2.

Stratul

Binder

Simbol
mixtura conf.
SR 174/1-97
Cu criblura
BA 25
Cu pietris
concasat
BADPC 25
Cu pietris
sortat
BADPS 31

Atelier 1

Atelier 2

Tabel 2
Atelier 3
Comp.
pneuri
Tandem
100 - 160 40-60kN
kN

Comp.
pneuri
160kN

Tandem
40-60kN

Comp.
pneuri
100kN

Tandem
40-60kN

12

14

12

16

14

12

16

14

NOTA : In tabel nu sunt incluse trecerile tandemului pentru precompactarea in cazul

asternerii manuale.
5.5.3. Atelierul de compactare
5.5.3.1. Atelierul de compactare va cuprinde:
- un cilindru compactor cu pneuri greu de 160 kN, cu suspensie izostatica si rotile dispuse in
asa fel incat cele din spate sa se suprapuna cu spatiul dintre rotile din fata si presiune
ajustabila in timpul functionarii;
- un cilindru lis usor, de 40 - 60 kN;
- un cilindru compactor cu pneuri de 100 kN sau
- cilindru compactor lis de100 - 120kN

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.
SANTIER FILIASI

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
STRAT DE LEGATURA DIN BINDER
TIP BAD 25

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 10 / 12
August, 2004

- tandem de 40 - 60 kN
5.5.3.2. Adoptarea sau modificarea unuia dintre atelierele alese se poate face functie de dotarea
santierului. In cazul ca toti cilindrii compactori specificati exista in dotarea santierului, componenta
atelierului va fi conform paragrafului 5.3.2.
5.5.4. Tehnologia de compactare
5.5.4.1. Mixtura bituminoasa trebuie compactata in cel mai scurt timp dupa asternere pentru a
beneficia de avantajul compactarii la temperatura ridicata;
5.5.4.2. In cazul ca se acumuleaza mixtura in fata cilindrului lis, se recomanda a intra cu cilindrul
motor in fata;
5.5.4.3. Compactarea se efectueaza cu treceri in lungul drumului, incepand de la margine spre ax,
fiecare trecere suprapunandu-se peste cea precedenta cu 10 - 20 cm;
5.5.4.4. pe sectoare cu pante transversale si mai multe benzi, asternerea se incepe de la banda de la
margine si se continua cu cea (cele) dinspre ax. In caz exceptional, in perioade ploioase
asternerea se poate incepe cu banda de la ax, pentru a evita acumularea apelor in cazul
intreruperilor indelungate;
5.5.4.5. In cazul asternerii pe a doua banda de pe un sens de mers, rostul longitudinal al primeia se
taie drept, pe toata grosimea stratului si se emulsioneaza cu emulsie cationica, iar
compactarea va incepe cu inchiderea rostului longitudinal. In acelasi fel se incepe lucrul si
la reluarea lucrului pe aceeasi banda, compactarea incepand cu inchiderea rostului
transversal pe intreaga latime;
5.5.4.6. Primele treceri se vor efectua obligatoriu cu cilindrul compactor cu pneuri;
5.5.4.7. Compactorul trebuie sa execute treceri lungi. Prima trecere se executa cu viteza scazuta,
de 2 - 4 Km/h pentru a incalzi rotile, apoi vitez poate fi crescuta la 4 6 Km/h.Nu trebuie
depasita viteza de 6 Km/h deoarece mixtura poate fi deranjata;
5.5.4.8. Schimbarea directiei si sensului de mers se face progresiv, fara socuri, pentru a evita
valurirea mixturii in fata rotilor. Oprirea cilidrului pentru schimbarea sensului de mers nu
se vaface de doua ori in aceeasi sectiune;
5.5.4.9. Eventualele denivelari ce apar in fata cilindrului compactor se corecteaza prin asternerea
de mixtura proaspata si nivelarea cu racleta, urmand ca dupa primele treceri sa se verifice
planeitatea cu un dreptar;
5.5.4.10. In lungul bordurilor, in zona gurilor de canal sau in locuri inaccesibile cilindrilor,
compactarea se face cu placi calde; in acest caz, inchiderea rosturilor trebuie asigurata
inclusiv prin badijonarea lor cu emulsie inaintea asternerii;
5.5.4.11. Pentru a evita lipirea mixturii calde la tamburii metalici ai cilindrilor lisi, acestia vor fi
prevazuti cu un sistem de stropire cu apa;
Nota: La cilindrii compactori cu pneuri, la primele treceri se poate intampla ca mici cantitati de
mixtura sa adere la roti, ceea ce va inceta o data cu incalzirea acestora. Este interzisa stropirea
rotilor compactorului. In scopul incalzirii se intra la inceput cu viteza scazuta. Pentru a evita
racirea rotilor, cilindrii compactori trebuie sa actioneze permanent, pentru a tine cauciucurile
in contact cu mixtura calda. In perioade cu vant puternic, rotile vor fi protejate pe intreaga
inaltime cu prelata, tot pentru a evita racirea caucuiucurilor.
5.5.4.12. Circulatia pe stratul compactat este interzisa pana la racirea acestuia (4 - 6 ore, functie si
de conditiile atmosferice). In acest scop, in perioada de racire zona de lucru va fi protejata
cu semnalizare adecvata.
5.5.4.13. Schema de compactare este in directa legatura cu modul de asternere dupa cum urmeaza:
A. asternere mecanizata cu repartizator cu precompactare, sau
B. asternere mecanizata cu repartizator fara precompactare sau asternere manuala.

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.

STRAT DE LEGATURA DIN BINDER

TIP BAD 25

SANTIER FILIASI

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 11 / 12
August, 2004

A. In acest caz se adopta schema conform paragrafului 5.5.3. si 5.3.2. Compactarea se

incepe cu cilindrul compactor cu pneuri greu, dupa care se continua cu tandemul usor pentru
inchiderea suprafetei, pentru a obtine o buna suprafatare si un grad de compactare corespunzator
Compactarea se incepe la temperatura stipulata in tabelul 1, functie de tipul mixturii, incepand de la
margine spre ax si in sens urcator pe sectoare cu declivitate.
B. In acest caz se intra cu un tandem usor, pentru a obtine precompactarea printr-un numar
de 3 - 4 treceri, apoi se continua compactarea conform paragrafului 5.5.3. si 5.3.2. in scopul
obtinerii unei bune suprafatari si un grad de compactare corespunzator.
5.5.5. Gradul de compactare
5.5.5.1. Gradul de compactare este o dimensiune relativa ce defineste eficienta compactarii si
reprezinta rezultatul raportului dintre densitatea mixturii compactate determinata conform
STAS 1338/2 - 87 pe carota extrasa si prelucrata din stratul asternut si densitatea aparenta
a mixturii determinate in conditii standard pe cilindri Marshall in laborator, din aceeasi
mixtura.
5.5.5.2. Dupa terminarea compactarii, stratul din mixtura bituminoasa tip binder trebuie sa atinga
valoarea de minim 96 %.
5.5.6. Controlul compactarii pe santier
5.5.6.1. controlul operativ pe santier consta din urmarirea executarii numarului prescris de treceri a
cilindrilor compactori;
5.5.6.2. pentru determinarea in laborator, periodic se preleveaza epruvete cilindrice (carote) din
stratul asternut, pe care se determina gradul de compactare conform paragrafului 5.5.5.;
5.5.6.3. se pot efectua determinari operative folosind aparatura moderna (de ex. gamadensimetrul);
valorile obtinute trebuie de asemena sa atinga valorile din paragraful 5.5.5.2.
5.6.

Verificari, dispozitive si aparate folosite la testarea stratului de binder

5.6.1. Verificarea temperaturii mixturii bituminoase

In concordanta cu prevederile standardelor SR 174/1-2002 si SR 174/2-1997, temperatura
mixturilor bituminoase trebuie verificata in fiecare din fazele punerii in opera: la fabricatie, la
asternere, la inceputul compactarii, la sfarsitul compactarii si inainte de darea in circulatie.
Verificarea temperaturii se face cu termometre cu valoarea maxima 200C, acestea putand
fi: cu mercur, cu termocuplu sau digitale.
5.6.2. Verificarea planeitatii suprafetei
Dupa executarea stratului de binder, se verifica uniformitatea suprafetei in profile transversale si
longitudinale. Verificarea se face cu dreptarul de 3m cu pana
In profil longitudinal dreptarul se transporta de catre doi operatori pe doua generatoare situate la 1
m distanta de marginea si de axul benzii, masuratoarea efectuandu-se cu pana gradata, rezultatul
notandu-se intr-un tabel conform exemplului :
Profil
19
20

Pozitie
Km
13,510
12,417

Neuniformitati (mm)
Stanga
5

Ax
4
2

Dreapta
5
9

Suprafata
(m2)
1,2
3,2

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.
SANTIER FILIASI

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
STRAT DE LEGATURA DIN BINDER
TIP BAD 25

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 12 / 12
August, 2004

Suprafata este corespunzatoare in profil longitudinal daca numarul de profile in care

neuniformitatea masurata mai mare decat cea admisa de 7 mm este sub 5 % din totalitatea profilelor
masurate, iar acestea nu sunt continuie.
5.6.3. Masurarea cu aparate topografice
Masurarea cu aparate topo (nivela, theodolit) permite o verificare exacta a profilului longitudinal.
Verificarea executiei in profil longitudinal se face in axul drumului, precizia fiind 1mm.
5.6.4. Verificarea in profil transversal
Verificare regularitatii suprafetei drumului in profil transversal se face cu sablon si pana gradata.
Sablonul trebuie sa fie rigid si sa aiba forma conform sectiunii transversale a drumului, si este fixat
pe doi suporti de 4 cm grosime, masurandu-se neuniformitatea cu pana gradata.
Verificarea se efectueaza in profile transversale la solicitarea comisiei de receptie. Rezultatul
masuratorilor se trece intr-un tabel conform celui alaturat:

Profil
0m

Citiri cu pana gradata(mm)

Stanga
Ax
Dreapta
1m
2m
0
0m
1m

2m

Diferenta dintre doua citiri alaturate raportata la distanta dintre ele nu trebuie sa depaseasca
toleranta la valoarea pantei in profil transversal care e de 5 mm/m.
Verificarea in afara profilului current (curbe cu suprainaltari) se face cu o parte a sablonului.
Drumul se considera a avea o buna suprafatare daca abaterile admise la panta transversala se gasesc
in mai putin de 10 % din toate punctele masurate.
5.6.5. Verificarea profilului realizat cu profilometrul transversal
Profilometrul transversal este un dispozitiv folosit pentru verificarea profilelor transversale care are
posibilitatea de a inregistra pe hartie comparatia intre profilul transversal proiectat si cel executat.
Profilometrul poate fi de asemenea folosit la proiectarea grosimii straturilor de reprofilare, si in
timpul executiei pentru a verifica modul de realizare a straturilor
5.6.6. Verificarea gradului de compactare pe stratul de binder
Gradul de compactare se verifica pe carote cilindrice extrase din stratul compactat, si consta din
determinarea raportului dintre densitatea aparenta pe acestea si cea determinata pe cilindrii
Marshall executati in laborator din aceeasi mixtura.
In cazul dotarii cu aparatura bazata pe radiatii nucleare (gamadensimetru) carea permite
determinarea gradului de compactare in situ, acestea pot fi folosite numai daca au fost omologate
conform legislatiei in vigoare.

6. Inregistrari
6.1. Registru de temperaturi;
6.2. Buletine de laborator pentru determinari fizico-mecanice pe cilindrii Marshal;

S.C. GRASSETTO
LAVORI S.A.
SANTIER FILIASI

TEHNOLOGIE DE EXECUTIE
STRAT DE LEGATURA DIN BINDER
TIP BAD 25

Editia: 1
Revizia: 0
Pagina: 13 / 12
August, 2004

6.3. Buletine de laborator pentru determinari fizico-mecanice pe agregate, bitum, filer

6.4. Buletine de laborator pentru verificarea gradului de compactare pe carote extrase din stratul
compactat
6.5. PVRC de verificare a pregatirea suprafetei (curatare si emulsionare) inaintea asternerii
6.6. PVRC si FD pentru receptia stratului de binder

Responsabil Tehnic cu Executia,

Cantili Grigore

Director Calitate,
Radu Andrei