ERGOTERAPIA

IN

RECUPERAREA AFECTIUNILOR CRONICE PSIHIATRICE

REGULI DE BAZA in organizarea ERGOTERAPIEI: -pe durata ergoterapiei asistenta va fi medicala, pedagogica, sociala si ocupationala -persoanele cu retard mental beneficiaza de aceleasi drepturi (si partial obligatii) ca si persoanele normale -scopul principal al programelor ergoterapeutice este normalizarea si integrarea durabila -obiectivele principale ale normalizarii sunt: -dreptul sa traiasca cat mai normal (locuinta proprie, familie, apartenenta la un grup social) - convietuire intr-o lume bisexa - DREPTUL LA MUNCA:ritm zilnic de lucru normal intr-o ambianta diferita de cea in care traieste - dreptul la optiuni privind petrecerea timpului liber

1.RESURSE UMANE
GRUPURI TINTA -BOLNAVI CRONICI PSIHICI (QI SI INTEGRITATE FIZICA ACCEPTABILE) -BOLNAVI ACUTI (AFLATI IN FAZA DE CONVALESCENTA STABILA) ECHIPA MULTIDISCIPLINARA: medic psihiatru, psiholog, ergoterapeut, logoped, asistent social.

2.RESURSE MATERIALE: Institutiile si organizatiile implicate (cadrul organizatoric):

1.-Spital: organizat pe comunitati terapeuticeasigura revenirea treptata la conditia si climatul social caruia bolnavul i-a apartinut anterior(revenirea treptata la libertatea de actiune si la munca). 2.-Stationarul de zi, cabinete si LSM: tratament si monitorizare - bolnavii ambulatori (cu FO). 3.-Cabinete de psihoterapie private, comunitati si organizatii non-guvernamentale care sunt legal implicate in reabilitarea bolnavilor cu handicap neuropsihic cronic. 4.-Ateliere protejate in intreprinderi de stat sau private (reinsertie sociala, continuarea muncii in sistem retribuit). 5.-Ergoterapia la domiciliul bolnavului: necesita implicarea activa a asistentului social, ergoterapeutului si a familiei

3.RESURSE FINANCIARE: Trebuie sa fie suficiente si constante, rezultate din: -coplata serviciilor, -surse proprii -bugetul de stat si al asigurarilor sociale, -contributii din surse non-guvernamentale

- NU SUNT INDICATE: -activitati care implica stereotipuri de munca neinteresante(monotone)

-impunere fortata a unor activitati ( poate permite obtinerea unor produse, dar intotdeauna slabe dpv competitiv) nu se admite munca bolnavului in locuri periculoase( la inaltime, in prezenta surselor de electricitate, de flacara, in zona lacurilor, puturilor etc).

NB -cea mai dificila problema la debutul ergoterapiei este de a genera un prim impuls/dorinta pentru munca/o activitate folositoaare si ulterior de a-l mentine si dezvolta NB -constituirea unui grup ergoterapeutic (numar indivizi, omogenitate) este dificila in cazul bolnavilor cu suferinte psihice

MONITORIZARE SI CONTROL: -liderul grupului este de regula un psiholog( cadru medical instruit, ergoterapeut) care formuleaza indicatiile in legatura cu activitatea ocupationala, initiaza discutii si analize referitoare la produsul muncii si raporturile interumane din grup, efectueaza psihoterapie individuala si de grup permanenta, -este necesara stabilirea statutului bolnavului in grupul de lucru:bolnav in tratament, membru activ creator de bunuri, membru executant pe durata predeterminata(consolidarea rezultatelor reabilitarii si reangajarea in munca). -cea mai dificila problema in cazul bolnavilor cronici psihici, ramane reinsertia lor socio-familiala (perioada in care se cere continuarea monitorizarii riguroase si socioterapie)

PRINCIPII GENERALE ERGOTERAPEUTICE

Dozarea efortului fizic: se trece progresiv de la cateva ore/zi la un program de 8 ore chiar si la 2-3 schimburi de lucru. Se asigura un ritm de munca adecvat cu pauze de odihna si de masa. Purtarea echipamentului de protectie adecvat (in functie de tipul muncii prestate si de sezon) este obligatorie. Control medical se efectueaza zilnic (sau ori de cate ori se impune) pentru a evita accidentele sau complicatiile bolii de baza( sau alte agravari). Uneltele folosite trebuie sa fie ergonomice, fara defecte/sau reparatii improvizate. In momentul dobandirii calificarii si a aptitudinilor depline, pacientul poate fi orientat catre unitati economice reale (locuri de munca protejate) unde este supravegheat medical de catre specialistii din ambulatoriu(LSM, POLICLINICA) si de maistrii tehnologi/ergoterapeut.

ERGOTERAPIA IN SPITAL:

1.OCUPATII CURENTE: -activitati organizatorice si autogospodarirea serviciului: saloane atelier cu activitati si responsabilitati privind; autoingrijirea, curatenia, spalatul hainelor/lenjeriei, mici reparatii, ingrijirea spatiului interior etc. 2.FERMA AGRO-ZOOTEHNICA: -ingrijirea animalelor mici/mari, a pasarilor -cultivarea si ingrijirea florilor (rasaduri, sere,ronduri, parcuri) -munca pe terenuri agricole arondate serviciului de ergoterapie din spitale(cultura cerealelor, legumicultura, pomicultura, viticulture, cositul ierbii/fanului).

ERGOTERAPIE IN STATIONARUL DE ZI:

Stationarul de zi asigura legatura dintre spital si ambulator. Bolnavii inadaptabili, incomplet recuperati pentru profesie sau societate (nu pot lucra in conditii normale dar pot desfasura o activitate dirijata) sunt tratati si supravegheati prin stationarul de zi:bolnavii vin si pleaca zilnic dupa un orar de activitate:7.30-16, cu pauze de masa la pranz, alte pauze de odihna. Organizatoric, stationarul de zi reprezinta compartimentul nucleu in organigrama unitatilor cu paturi (legatura functionala cu spitalul).

LSM( judetene): sunt structuri tehnice si organizatorice de aplicare a tratamentului ambulator prin; -cabinete de psihiatrie, socioterapie, psihoterapie, logopedie, consultatii paraclinice. -atelierele de ergoterapie pot aplica cu succes asa numitele terapii ale creativitatii: -meloterapia -dansterapia -playterapia -artterapie -confectionarea obiectelor de artizanat, papusi, marionete,bibelouri, margele etc. Socioterapia institutionala: urmareste cointeresarea bolnavului fata de grup si societate prin munca. Psihoterapia aplicata in toate atelierele de ergoterapie (individual sau de grup), urmareste stabilirea unei relatii speciale de comunicare (in special verbala), cu scopul de a trata tulburari psihice cauzate sau agravate de factori psihosociali.

PSIHOTERAPIE DE RELAXARE

Metode: Training autogen (metoda Schultz) = cea mai veche/folosit. Se bazeaz pe o serie de exerciii prin care se obine o deconcentrare punnd n joc sistemul muscular, vascular, respirator abdominal. Fiecare serie de exerciii permite trecerea progresiva la un exerciiu urmtor mai complex. Indicat n: tulburri psihosomatice, nevroze motorii, stri de anxietate. Se poate practica n grup. Metoda Jacobson. Se bazeaz pe o serie de exerciii care favorizeaz alternarea strii de tensiune i relaxare dup un model pedagogic. Aceast succesiune pornete de la brae, apoi relaxarea frunii, ochilor, organelor fonatorii, controlul respiratiei. Biofeedback. Definiie: metod de autocontrol i de relaxare bazat pe nregistrarea unor fenomene fiziologice involuntare i transformarea lor n semnale perceptibile cu scopul de a fi folosite ca indicatori ai strii de relaxare i de evideniere a autocontrolului. Stimul organismraspuns fiziologic: (vasodilatatie, modificarea tonusului muscular, normalizarea respiratiei, controlul TA).

Clasificarea retardului mental

QI > 130: inteligen foarte nalt QI = 120-129: inteligen superioar QI = 110-119: inteligen peste medie QI = 90-109: inteligen medie QI = 80-89: inteligen sub medie QI = 70-79: inteligen de grani QI = 50-69: retard mintal uor QI = 35-49: retard mintal moderat QI = 20-34: retard mintal sever QI < 20 : retard mintal profund

Aspecte legislative:
-in anul 2004: 999 persoane cu handicap din totalul de 357.878 (0,28%) erau angajate in cele 48 unitati protejate, aprobate de ANPH. -Lg. 102/1999, modificata si completata cu Lg. 343/2004, reglementeaza facilitatile si conditiile de angajare pe piata muncii a persoanelor cu handicap. -daca angajarea nu este posibila, legislatia stabileste conditiile integrarii prin intermediul unui sistem protejat in: -Centre de lucru : persoanele care au aptitudini si capacitati limitate, pot desfasura unele activitati fara caracter productiv. Aceste activitati permit dezvoltarea de calitati profesionale, functionale, sociale in conformitate cu pregatirea lor profesionala si capacitatea fizica si intelectuala. -Munca la domiciliu: implica din partea angajatorului asigurarea transportului materiilor prime si a materialelor utilizate in activitatea productiva, precum si a produselor finite realizate. Comunicarea cu pacientul angajat se face direct sau prin intermediul mijloacelor curente (telefon, e-mail).

-Ateliere protejate: spatii adaptate corespunzator nevoilor persoanelor cu handicap care desfasoara o activitate ocupationala. Conform legislatiei in vigoare, unitatile protejate pot fi: -agentii economici cu personalitate juridica, indiferent de forma de organizare si de proprietate, care au cel putin 50% din numarul total de angajati, persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca. -sectii, ateliere sau alte structuri fara personalitate juridica din cadrul agentilor economici sau din cadrul organizatiilor nonguvernamentale, care au contabilitate proprie si cel putin 50% din totalul numarului de angajati, persoane cu handicap incadrate cu contract individual de munca. -asociatii familiale:asociatii sau fundatii fara scop lucrative, constituite din cel putin o persoana cu handicap, care este autorizata sa desfasoare activitati economice independente, cu conditia achitarii contributiilor la asigurari sociale prevazute de lege(art. 39. OUG nr.102/1999.)

Deficiente ale sistemului

-absenta programelor de formare prin si pentru integrare profesionala si a deprinderilor sociale(abilitati necesare pentru obtinerea si pastrarea unui loc de munca) -absenta agentului de mediere: specialist care acorda asistenta persoanei cu handicap, pentru gasirea si mentinerea unui loc de munca, identificarea altor potentiale locuri de munca, negociaza cu angajatorul, consiliaza angajatorul in vederea accesibilizarii locului de munca, face demersuri catre autoritati pentru promovarea protectiei sociale active in comunitate. -ineficienta comisiilor de integrare socio-profesionala a persoanelor cu handicap -anacronismul nomenclatorului de meserii din tara noastra si lipsa reformei din invatamantul scolilor profesionale -neimplicarea organismelor legislative si a altor structuri(servicii publice, sociale, patronale) in dezvoltarea retelei de ateliere protejate, aplicarea corecta a legislatiei privind angajarea persoanelor cu disabilitati, transformarea lor in intreprinderi sociale