Sunteți pe pagina 1din 30

1

I.

Scurt istoric al Bncii Comerciale Romne

Banca Comercial Romn i inscrie numele pe lista bncilor comerciale nou create i reorganizate dup 1989. Ea este o instituie special ce poate !i considerat o banc nou pentru ca actul su de natere poart data de 1decembrie 199" dar n acelai timp prin acti#itatea pe care o des!oar n cadrul Bncii $aionale din care se desprinde este deopotri# o banc cu tradiie n domeniul bancar. %nceputul a !ost !oarte di!icil . %n a!ara unui act de identitate unei bnci i mai sunt necesare un sediu central o reea de uniti personal su!icient capital clieni i o gam adec#at i tentant de produse i ser#icii utile pentru aceti clieni. Conducerea Bncii Comerciale Romne a reuit s aduc banca la parametrii de&a cunoscui i con!irmai pe plan intern i internaional. %n po!ida greutilor ntmpinate B.C.R. bine condus a de#enit astzi una din cele mai puternice i prestigioase bnci romneti . %n 199" B.C.R. pleac la drum cu un colecti# de '("" de anga&ai i 1"" uniti n reea ci!re care se dubleaz n primii ' ani de acti#itate . E#oluia capitalului este poate cel mai important criteriu de apreciere a !orei !inanciare a bncii. . )a un capital social subscris de 1* miliarde lei n 199" ncep s se adauge !ondurile constituite adic capitalul total crete n primii ' ani de acti#itate la '++ miliarde lei . )a e,periena acumulat se adaug o alta nou urmare a e,tinderii operaiunilor speci!ice tranziiei i economiei de pia . -st!el n acest inter#al de timp banca s.a dez#oltat att prin creterea gamei de produse i ser#icii bancare pe care le.a o!erit pn acum clientelei sale ct i prin asimilarea rapid a unora noi din care sunt de menionat / .e,tinderea la creditrii pe termen mediu i lung pentru in#estiii0 .acordarea de credite in #alut 0 .desc1iderea de conturi n #alut pentru persoane !izice i &uridice i e!ectuarea de operaiuni de sc1imb #alutar 0 .derularea operaiunilor de decontare n numele clienilor a acti#itilor de comer e,terior . 2nteresul clienilor de toate categoriile pentru colaborarea cu B.C.R. e#oluia acestei clientele contribuie n !inal la completarea imaginii despre banc . 3nul din elementele calitati#e de marc adaugat de banc l constituie acti#itatea internaional . 2nterdependena dintre pieele interne i e,terne a !cut necesar adaptarea sistemului de lucru al bncii la practicile bancare internaionale . %n prezent !oarte multe societi comerciale i deruleaz a!acerile proprii de comer e,terior prin reeaua B.C.R. i apeleaz la intreaga gam de ser#icii speci!ice acestor operaiuni. 4curt i bogat istorie a Bncii Comerciale Romne recunoate ca realizare deosebit paii !cui n domeniul in!ormatizrii . %n 199" toate lucrrile bncii erau e,ecutate !r o te1nic de calcul adec#at iar astzi banca utilizeaz cele mai moderne ec1ipamente din domeniul te1nicii de calcul care permite o mare !le,ibilitate i dinamic a operaiunilor e!ectuate. 5rin aceasta s.a obinut e,tinderea !uncionalitii aplicaiilor in!ormatice destinate operaiunilor #alutare banca dispunnd n prezent de un sistem modern de realizare n timp real a tranzaciilor internaionale care o!er !aciliti de generare transmitere i reconciliere a mesa&elor 46278 . Calitatea resurselor a reprezentat condiia esenial a tuturor succeselor obinute pn n prezent i din acest punct de #edere lucrtorul de banc se #a plasa mereu inaintea oricrui alt !actor important care poate condiiona #iitorul B.C.R. . 3n aspect !undamental al oricrei economii de pia este ca di!erite !irme opereaz i concureaz pe aceeai pia pentru aceiai consumatori . %n cazul bncilor acest lucru asigur clienilor posibilitatea alegerii bncii cu care #or !ace a!aceri . %n cele din urm supra#ieuiesc bncile care ser#esc cel mai bine necesitile pieei i ale clienilor . 2ntr.o economie de pia i bncile ca orice societate comercial i realizeaz #enitul n 9 arena pieei :.

II.

Prezentarea activitii Bncii Comerciale Romne

Este !oarte greu de prezentat acti#itatea unei bnci cum este B.C.R. c1iar dac este #orba de mai muli ani de !uncionare. 5entru Banca Comercial Romn aceti ani sunt !oarte inteni i re!lect o ascensiune i dez#oltare rapid un proces combinat cu acumulri cantitati#e i calitati#e o curs contra cronometru pentru un loc ct mai bun pe podium . %n primii 8 ani de acti#itate capitalurile proprii inregistreaz o cretere de (;* ori . C1iar dac e#oluia nu este pe msura dorit ni#elul atins n prezent a permis bncii s se situeze dup clasamentul e!ectuat de re#ista 9 81e Ban<er 9 pe primul loc ntre bncile romneti i pe un loc apreciabil ntre primele 1""" de bnci din lume . Banca Comercial Romn s.a prezentat mereu ca o banc disponibil pentru !inanarea economiei reale pentru spri&inirea proceselor de restructurare i rete1nologizare . %n cadrul acti#itii de creditare reinem urmtoarele aspecte mai importante / . 9 Creditele au !ost destinate cu prioritile acti#itilor producti#e iar in cadrul acestora produciei pentru e,port / . 9 %n acelai timp au !ost spri&inii agenii economici care au prezentat cereri i programe de restructurare i rete1nologizare 0 . 9 =inamica creditului destinat clienilor din sectorul pri#at a !ost superioar creditelor totale anga&ate 0 . 9 Creditul n #alut a luat o mare amploare n ultimii ani n condiiile n care banca s.a o!erit s asigure o parte nsemnat din resursele pentru importurile din economie 0 . -u !ost contractate importante linii de credit din strintate destinate agenilor economici . . B.C.R. a conceput creditul din punctul de #edere al clienilor ca o surs de !inanare necesar des!urrii dez#oltrii sau restrucurrii lor iar pentru banca reprezint un plasament cu risc asumat n #ederea obinerii unei e!iciene mulumitoare . %n prezent multe societi sunt supuse unui amplu program de restructurare i rete1nologizare programe care n general sunt spri&inite de B.C.R. . %n aceste condiii creditul n #alut capat o mare importan. 5entru primul trimestru al anului *""" unul din cele mai importante obiecti#e pe termen scurt atinse prin politica monetar l.a constituit reducerea ni#elului ratelor de doband n piaa interbancar i a titlurilor de stat cu e!ecte bene!ice n redcerea presiunii asupra bugetului de stat . 4cderea de!icitului de cont curent cu peste 1 miliard 34= n 1999 !a de 1998 ce a a#ut la baz i scderea importului cu 1*> n 1999 !a de 1998 i creterea e,portului cu *> n aceeai perioad a condus la inregistrarea unui e,cedent de #alut pe pia tendina care s.a meninut i n trimestrul 2 al anului *""" . ?ai mult n luna !ebruarie *""" s.a inregistrat o cretere cu cca. (@> a e,portului !a de aceeai perioad a anului precedent conducnd la un e,cedent al balanei comerciale n aceast lun de '+ 8 milioane 34= ceea ce con!irm e#oluia poziti# de comprimare a de!icitului de cont curent i consolideaz e,cedentul #alutar din piaa #alutar intern . %n luna !ebruarie #nzrile n numele clienilor au !ost superioare cumprrilor de #alut cu cca. 1@* milioane 34= iar n luna martie s.a inregistrat zilnic un e,cedent n medie de cca. ' milioane 34= . Ritmul mediu al in!laiei din trimestrul 2 *""" anualizat reprezint (8 ;>. Comparati# cu ni#elul cumulat al in!laiei pentru ntreg anul 1999 care a !ost de '@ 8> s.a preconizat o reducere a acesteia n anul *""" . 4tabilitatea resurselor atrase de B.C.R. de la persoane !izice i &uridice a condus la o interdependena a bncii de depozitele atrase pe piaa interbancar cu cost ridicat i maturitate

redus . Abiecti#ele ma&ore ale bncii #izeaz n principal urmtoarele / . 9Consolidarea poziiei de lider pe pia 0 . 9 5er!ormantizarea acti#itii respecti# creterea pro!itabilitii i producti#itii . 9Bestionarea e!icient a riscurilor bancare . 5restigioasa re#ist britanic de specialitate 9 81e Ban<er 9 membr a grupului 7inancial 8imes a nominalizat Banca Comercial Romn drept 9 Banca -nului 9 n Romnia . %n susinerea acordrii premiului specialitii re#istei au artat ca / 9 B.C.R. poate re#endica poziia de lider n !iecare segment al sistemului bancar romnesc a#nd reele e,tinse de uniti teritoriale i de automate de eliberat numerar C-8?D o larga baza de clieni i reputaia de a !i una dintre cele mai sigure bnci 9 . - !ost apreciat n mod deosebit !aptul c ponderea Brupului B.C.R. a crescut. %n totalul acti#elor deinute de bnci i de n totalul capitalurilor proprii . 4ectorul pri#at reprezint peste ;'> din porto!oliul de imprumuturi negu#ernamentale acordate de B.C.R. -u !ost de asemenea remarcate e!orturile depuse de banc pentru alinierea la practicile occidentale n domeniul comunicaiei on.line n reeaua de uniti utilizarea !acilitilor de cas1. management promo#area dez#oltrii pieei de carduri i a trans!erului rapid de #alut prin ?oneE.Bram . %n legatur cu !uziunea B.C.R..Bancore, specialitii britanici au subliniat realizarea n timp record a procesului care a dus la ntrirea n !apt a !orei Bncii Comerciale Romne i a poziiei sale pe piaa intern i internaional

III. Activitatea internaional a Bncii Comerciale Romne Abiecti#ul central al acti#itii internaionale B.C.R. a !ost acela de a ncura&a i a !a#oriza e,portul de produse romneti i importurile destinate rete1nologizrii i restructurrii capacitilor industriale n scopul unei ct mai bune adaptri a produciei societilor comercial din ar la cerinele pieei interne i e,terne . %ntruct marea ma&oritate a societilor comerciale din industrie este client a B.C.R. i operaiunile de import.e,port se deruleaz n consecin prin unitile acestei bnci . 5rezenta Bncii Comerciale Romne n economie n general i n industrie n special n domeniul comerului e,terior se deruleaz prin dou grupe mari de acti#iti / cele de procesare i cele de acordare de credite n lei i n #alut destinate e,portului produciei de e,port sau importului . -cti#itatea de creditare n #alut a luat o mare e,tindere . %n acest domeniu se utilizeaz curent creditarea n #alut sub !orma unor linii de credit re#ol#ing pentru importul de materii prime materiale sau creditul pe termen mediu i lung pentru proiecte pentru care banca deruleaz

alturi de liniile de credit Banca.Banca credite !urnizor credite cumprtor operaiuni de !or!aiting i !actoring. Banca este anga&at i n alte acti#iti bancare care decurg din utilizarea unor mprumuturi B2R= sau a anga&amentelor bancare ntre !irme i bnci strine i romneti de li#rri reciproce n compensaie operaiuni generate n principal de importuri de materii prime i e,porturi de produse romneti . =irecia Relaii 2nternaionale prin ser#iciile sale de relaii de corespondent bancar i organisme !inanciare internaionale !aciliteaz legturile B.C.R. cu alte instituii !inanciare din intreaga lume . -ceast direcie are ca obiecti# ma&or ca banca s deruleze operaiuni optime pentru clieni atrgnd i o!erind produse i ser#icii !inanciare ct mai a#anta&oase . 5rin poziia pe care o ocup ca prima instituie bancar n Romnia numrul 8 n Europa Central i de Est numrul *1( n Europa i numrul ''8 n lume Banca Comercial Romn reprezint la ora actual una dintre cele mai mari instituii care o!er i presteaz ser#icii !inanciar.bancare integrate pentru clienii nebancari i bancari . =irecia Relaii 2nternaionale lucreaz n strns cooperare cu direciile de decontri 8rezorerie 5iee de Capital pentru a promo#a se#iciile Bncii Comerciale Romne i a atrage !aciliti de la bncile partenere . Concluzia care se desprinde din e,periena de acti#itate a bncii este aceea ca pe !ondul situaiei generale a societilor comerciale i instituiilor care au colaborat i colaboreaz cu Banca Comercial Romn balana clienilor #enii i a celor plecai nclina permanent n !a#oarea clienilor #enii. A e#aluare atent a perspecti#ei urmtorilor ani duce la concluzia c relaiile B.C.R. cu clientela sa se #or e,tinde prestaiile #or !i mai di#ersi!icate i mai bune calitati# ceea ce #a determina o cretere n continuare a numrului de clieni i a conturilor desc1ise la unitile proprii . IV. Politica BCR n domeniul calitii

5olitica bncii n domeniul calitii este realizat prin sistemul de management al calitii documentat i implementat compatibil cu 24A 9""1/*""" Scopul politicii bncii n domeniul calitii este acela de a asigura satis!acerea cerinelor i ateptrilor clienilor prin/ . !urnizarea de produse i ser#icii bancare de calitate . creterea competenei pro!esionale a anga&ailor . management per!ormant la toate ni#elurile. biectivele stabilite n domeniul calitii sunt/ . creterea !le,ibilitii bncii n !urnizarea cu operati#itate de produse i ser#icii n concordanta cu ne#oile i ateptrile clienilor . construirea unui parteneriat durabil i prietenos cu clienii . implementarea sistemului de management al calitii proiectat i documentat con!orm cerinelor standardului 4R E$ 24A 9""1/*""1. Cali!icarea personalului bncii per!ecionat n mod sistematic prin intermediul di!eritelor !orme de pregtire reprezint garania realizrii obiecti#elor propuse obiecti#ul permanent al bncii !iind mbunatirea continua a calitii. 7iecare anga&at al bncii este responsabil de calitatea propriei munci care in!lueneaz satis!acia clienilor i implicit rezultatele !inanciare ale bncii.

'

-cest e!ort #ine n spri&inul realizrii obiecti#ului strategic al bncii de meninere i consolidare a poziiei de lider pe o pia concurential n plin dez#oltare managementul la cel mai nalt ni#el !iind direct implicat n creterea e!icienei sistemului calitii. V. Sistemul in!ormaional al B.C.R.

%n cadrul sistemulul :instituie bancarF in!ormaia are o importan decisi#a are rolul de !actor de legtur ntre elementele sistemului. 5rin intermediul sistemului in!ormaional se asigur !lu,ul continu al in!ormaiilor bancare se realizeaz #alori!icarea acestora cu e!iciena cerut de ctre !actorii decideni implicai n acti#itatea bancar. Banca Comercial Romn bene!iciaz de o te1nologie a#ansat pentru tranzaciile #alutare spre i din Romnia prin S"I#$ prin %arc&antsBan' o! Cali!ornia i prin sistemul %one(Cram. VI. Structura r)anizatoric a B.C.R.

Banca comerciala dispune de o structura organizatorica speci!ica. Este un element de organizare propriu ce ser#ete att delurrii nemi&locite a proceselor bancare cat si n!ptuiri managementului acestora. Reeaua de uniti a BCR. Reeaua de uniti a bncii este !ormat din *9* uniti dintre care/ . @1 sucursale &udeene n oraele reedina de &ude . *'1 alte uniti Csucursale ageniiD amplasate pe ntreg teritoriul Romniei. Conducere BCR %nc in 199+ s.a stabilit ca #or pri#atiza cinci bnci cu capital de stat unde intra si Banca Comerciala Romana. 5rin noul -ct constituti# supra#eg1erea administrarea i coordonarea acti#itii bncii sunt delegate de acionari unui Consiliu de Suprave)&ere !ormat din * membri+ , propu-i de ctre APAPS iar . de ctre reprezentanii celor cinci Societi de Investiii #inanciare. Sediul central/ Bucureti Bd Regina Elisabeta nr.' cod potal "(""1; sector ( tel/(1*;18' !a,/ (1*;18' cod 46278/ R$CB RA B3 email/ bcrGbcr.ro Sucursala /&eor)&eni Ca i celelalte sucursale rolul lui const n coordonarea ndrumarea i controlul acti#itii operati#e des!urate n unitile din subordine. -re ca sarcin/ e!ectuarea operaiunilor de creditare !inanare decontri i de casa n lei i #alut controlul pre#enti# asupra operaiunilor ce se e!ectueaz n contul titularilor precum i a altor operaiuni bancare. -ne,a/ 4tructura organizatoric a sucursalei B1eorg1eni.

VII.

Personalul B.C.R0

-de#arata #aloare a bncii o constituie personalul implicat i loial dnd do#ada de competen i dinamism. 5ersonalul bncii particip sistematic la cursuri de pregtire n domeniul calitii. 4e poate spune c unii clieni nu sunt ntotdeauna contieni de ce au ne#oie sau poate nu cunosc toate ser#iciile care li le poate o!eri banca . =e aceea personalul bncii &oac un rol important . -ceasta reprezint inter!aa clientului cu banca i are un rol important n a e#alua necesitile clientului i de a asigura in!ormaia adec#at despre produsele i ser#iciile bncii . VIII. Clieni B.C.R.0 -stzi clienii au de#enit mult mai in!ormai despre ce trebuie s le o!ere piaa . $ecesitatea calitii ser#iciului este o problem real pentru !urnizorii de ser#icii !inanciar.bancare . Bncile trebuie s monitorizeze ni#elul ser#iciului i s se asigure c acesta este su!icient de ridicat pentru a capta interesul clientului pentru o!erta bancar. Calitatea ser#iciilor i continuitatea n o!erta de produse i ser#icii #or a&uta la creterea !idelitii clienilor acetia !iind ast!el mai puin tentai s e#alueze alternati#a utilizrii ser#iciilor concurenei %n anul 19'" a a#ut loc orientarea pe client ceea ce a nsemnat concentrarea pe cerinele clienilor. Bri&a principalH era de a identi!ica necesitHile i dorinele clienilor ast!el intreprinderile sH #inH n ntmpinarea acestora la cel mai nalt grad de satis!acere a clienilor. Conceptul susine cH soluia atingerii de cHtre o organizaie a obiceiurilor propri constH n determinarea ne#oilor si dorinelor clienilor #izai i n !urnizarea satis!aciei ateptate ntr.un mod mai e!icient i mai operati# dect concurena. =eci anul 19'" reprezintH momentul introducerii acestui concept i n domeniu bancar odat cu dez#oltarea sectorului terial Csector al ser#icilorD. 5rin mar<eting s.a a&uns sH se a!le multe lucruri despre client. C1I23$415o posibil6 de!iniie Clienii sunt cei ce apeleazH la ser#iciile bHncilor dar mai nti trebuie sH.i cunoatem mai ndeaproape. 3n client este o persoanH !izicH sau &uridicH care bene!iciazH sau #a bene!icia de ser#iciile bHncii cum ar !i de e,emplu cei ce apeleazH la o bancH pentru a sc1imba #aluta. Clientul este cel ce are cont la bancH. $u e,istH o de!iniie consacratH a Iclientului I. 4e pot !ace nsH cte#a precizHri despre clieni precizHri care ne #or a&uta sH sc1iHm o de!iniie a clientului din punct de #edere al bHncilor. Clienii pot !i de!inii dupH urmHtoarele caracteristici/ . termenul de client presupune cH este o persoanH &uridicH sau !izicH care are o relaie de a!aceri cu banca0 . clienii apeleazH din cnd n cnd la una din unitHile bHncii a solicita e!ectuarea de operaiuni0 . clienii !olosesc unele sau toate ser#iciile produsele o!erite de bHnci. Relaia dintre banc6 -i client a !ost de!initH prin lege. -ceasta se re!erH la ndatorirea bHncii de a a#ea gri&H de client i la responsabilitatea bHncilor de a se asigura cH sistemul i te1nologia !olositH prote&eazH att banca nsHi ct i propri clieni. %n relaia clasic si simpla care e,istH ntre bancH i client este acea relaie nte debitor i creditor. Clientul poate !i creditor iar banca debitor. Re#ersul acestei situaii se nregistreazH n cazul n care clientul mprumutH bani de la bancH. Banca nu este doar un pHstrHtor al banilor ntruct ea poate !olosi !ondurile n scopul unor a!aceri dar .i asumH obligaia de a restitui la cerere #aloarea depozitelor.

P $237IA141 82 A#AC2RI #2RI$ 82 C1I237I B93CII 5entru a e,ista ca a!aceri #iabile bHncile au ne#oie de clieni. =i!eritele tipuri de clieni au cerine di!erite n concordanH cu a!acerile lor sau cu ne#oile personale o!erind un potenial important pentru dez#oltarea acti#itHii bancare. Cerinele i ne#oile clienilor se pot sc1imba dupH o perioadH de timp n !uncie de noile condiii e,istente n economie i societate. 5entru o bancH este a#anta&os sH aibH di!erite tipuri de clieni ntruct ast!el #a primi depozite i #a acorda mprumuturi att pentru a!aceri ct i persoanelor particulare. Ca urmare a #alori!icHrii de cHtre bancH a potenialului de dez#oltare a acti#itHii o!erit de clieni rezultH a#anta&e att pentru bancH ct i pentru clieni. -#anta&ele clienilor pot !i considerate/ - sigurana pri#ind depozitele pHstrate la bHnci0 . dobnda primitH pentru acestea0 !aptul cH sumele pHstrate n conturile bancare pot !i restituite oricnd la cerere0 trans!erurile de bani de care pot bene!icia C n loc de a purta asupra lor mari sume de bani n numerarD. 5rin satis!acerea ne#oilor clienilor i prin o!erta de ser#icii per!ormante bHncile i #or pHstra clienii i #or !i n mHsurH sH o!ere noi ser#icii. %ntr.o economie de piaH este un !apt bine stabilit cH produsele bancare specializate sunt mai uor de dez#oltat i utilizat de cHtre clienii e,isteni dect de cHtre noii clieni. Este prin umare important sH se identi!ice di!eritele tipuri de clieni si cerinele speci!ice acestora. Companiile #or a#ea ne#oi di!erite n !uncie de natura i #olumul a!acerilor. A companie micH de e,emplu poate a#ea ne#oie de un mprumut pe termen scurt pentru a acoperi ne#oile pentru ser#icii i producie. ?arii in#estitori pot dori sH mprumute bani pentru in#estiii n aa !el nct s.i e,tindH i sH.i di#ersi!ice a!acerea. $e#oile persoanelor !izice ce i desc1id conturi personal pot di!eri n !uncie de ni#elul #enitului i stilul de #iaH. %n prezent acest tip de clieni au o pondere scHzutH n Romnia dar n perspecti#H numHrul celor ce i desc1id conturi personale ar trebui sH creascH considerabil. %ntr.o economie de piaH clienii opteazH pe baza ne#oilor lor i #or alege o anumitH bancH n !uncie de ser#iciile i a#anta&ele o!erite. -cest criteriu de opiune #a conduce un timp la o industrie bancarH dez#oltatH n !uncie de cerere. 5resiunea e,ercitatH de clinii cu di!erite necesitHi i e,istena ser#iciilor o!erite i de alte instituii !inanciare #or conduce la sc1imbHri i nbunHtHiri n sistemul bancar. %n timp ca urmare a !aptului cH bHncile ncep s.i nbunHtHeascH strategiile #or !i introduse noi produse i ser#icii bancare n concordanH cu practica bancarH internaionalH. $IP4RI :I CA$2/ RII 82 C1I237I %n acest capitol putem identi!ica di!eritele tipuri de clieni care !ac a!aceri cu o bancH. 8ipurile de clieni di!erite au ne#oi di!erite. 5entru un banc1er este deosebit de important/ sH recunoascH di!eritele tipuri de clieni0 sH identi!ice tranzaciile necesare pentru !iecare tip de client0 sH cunoascH pre#ederile legale e,istente pentru di!eritele tipuri de clieni. Clienii pot !i mpHrii din punct de #edere dup statutul lor &uridic n douH categorii/ persoane juridice i persoane fizice. 5ersoanele &uridice pot !i la rndul lor grupate n !uncie de !orma de proprietate !orma &uridicH de organizare i tipul de acti#itate economicH Ca!aceriD. ?a&oritatea conturilor n Romnia sunt deinute de cHtre persoane &uridice. P2RS A3212 ;4RI8IC2. ?odul de constituire al societHilor comerciale este reglementat de legislaie. %n ceea ce pri#ete conturile bancare ale persoanelor &uridice trebuie precizat cH !iecare bancH pe baza

pre#ederilor legii pri#ind acti#itatea bancarH i.a elaborat reglementHri proprii CnormeD pri#ind desc1iderea i operarea n aceste conturi. -ceste reglementHri sunt ntr.o continuH mbunHtHire pentru a #eni n ntmpinarea cererilor unei economii de piaH n dez#oltare. )egile i actele normati#e se publicH n ara noastrH n Monitorul oficial. %n acelai timp este !oarte importantH cunoaterea normelor interne ale bHncilor. Este important pentru bHnci sH tie dacH un client.persoanH &uridicH reprezintH o societate comercialH corect constituitH din punct de #edere legal nainte de a !ace a!aceri cu el0 !iecare tip de societate comercialH este supusH unor anumite reglementHri. E,istH mai multe !orme de organizare a societHilor comerciale n Romnia de!inite de Legea nr.31/1990 . $r6s6turi ale societ6ilor comerciale n calitate de clieni ai b6ncii: sunt n!inate n anumite !orme speci!ice care determinH att modul de organizare ct i des!Hurarea acti#itHii acestora0 obinerea prin lege a calitHii de personalitate &uridicH0 n caz de ncetare a plHilor sunt supuse !alimentului. %n calitatea lor clieni ai bHncii societHile comerciale trebui sH respecte cerinele stabilite de bancH cu pri#ire la desc1iderea i !uncionarea conturilor bancare ale acestora. -st!el societHile comerciale ce desc1id conturi bancare li se solicitH o serie de documente din care sH reiasH !orma lor de organizare &uridicH denumirea societHii tipul acti#itHii des!Hurate #aloarea capitalului societHii specimenele de semnHturi pentru persoanele ndreptHite sH e!ectueze operaiuni n cont i altele. $ipuri de societ6i comerciale care !uncioneaz6 n Romnia. 5ersoanele &uridice i pot des!Hura a!acerile ntr.o #arietate de !orme con!orm Legii nr. 31/1990 (publicat n onitorul !ficial nr.1"# $ 1"% din 1% noie brie 1990 &. )egea de!inete di!eritele tipuri de societHi comerciale ce pot !i constituite. 4ocietHi comerciale se #or constitui n una din urmHtoarele !orme/ $ 'ociet(i n nu e colecti)* $ 'ociet(i n co andit si pl* $ 'ociet(i n co andit pe ac(iuni* $ 'ociet(i pe ac(iuni* $ '.+.L. ( societate cu rspundere li itat&. ,iecare dintre acestea trebuie s fie constituit confor legii -i este. deci. i portant s n(elege -i s recunoa-te cerin(ele legale. pentru fiecare categorie de societate n parte. Comercianii persoane !izice. Cu toate cH rolul dominant l au societHile comerciale n cadrul economiei de piaH Comercianii persoane !izice continuH s.i mani!este prezena i sH !acH parte din clientela bHncilor. =in acest punct de #edere se disting/ - micii meseriai i liber pro!esionitii care acioneazH n baza unei autorizaii de !uncionare eliberatH de primHria localH i plHtesc un impozit !or!etar asupra #eniturilor realizate la secia !inanciarH de care aparin. Ei pot sH.i desc1idH cont bancar n calitate de persoanH !izicH legea neobligndu.i sH deinH un cont bancar Ipe !irmHF ca persoanH &uridicH0 - asociaii !amiliale Cn baza /ecretului nr.90/1990 D unde desc1iderea unui cont bancar se realizeazH n aceleai condiii ca pentru orice persoanH &uridicH.

Clienii persoan6 !izic6

=ei aa cum am mai spus clienii persoane !izice au ncH o pondere redusH n ansamblul acti#itHii bancare. %n Romnia e,istH tipuri de conturi destinate special acestei categorii de clieni. 5entru persoane !izice desc1iderea de conturi la o bancH presupune doar/ - cerere de desc1idere de cont - prezentarea actului de identitae Ccartea de identitate sau alte documente ec1i#alente legal cu acesta pentru persoanele !izice romne sau paaport pentru persoane !izice strHine D 3n client . persoanH !izicH poate !i descris ca o persoanH ce deine un cont bancar pentru uzul personal. -cest tip de clieni trebuie sH respecte reglementHrile e,istente iar banc1erii trebuie sH se asigure cH acetia nu desc1id i nu !olosesc conturi bancare n scopuri ilegale. 5ersoanele pot desc1ide conturi doar n numele lor cu posibilitatea ca titularii de conturi sH mputerniceascH i alte persoane pentru semnHturH n cont. %n alte Hri conturile comune Cdesc1ise pe douH nume D sunt des ntlnite Cde e,emplu n !amilie soul i soia pot desc1ide un cont pe ambele nume D. )a capitolul persoane !izice bHncile trebuie sH.l aibH n #edere #rsta persoanelor care doresc sH desc1ida un cont. 4e are n #edere cH persoanele !oarte tinere ar putea sH nu cunoascH n totalitate consecinele e!ectuHrii anumitor tranzacii cu bHncile i de aceea ast!el de persoane sunt prote&ate spre a nu se trage !oloase de pe urma lor. =e asemenea nu ar !i nelept pentru bHnci sH se anga&eze n acorduri de mprumut comple,e cu persoane prea tinere. C1iar dacH legea nu este e,plicitH n acest sens bHncile pot a#ea regulamente propri re!eritoare la #rsta minimH a clienilor. %n Romnia ca i n multe alte Hri ncepnd de la #rsta de 18 ani persoanele !izice au capacitate deplinH de e,erciiu i ca atare i pot e,ercita drepturile i pot sH.i asume obligaiile corespunzHtoare raporturilor &uridice pe care le nc1eie. Condiii de meninere a clienilor Clienii care au !ost admii de bancH ca urmare a ndepliniri unor criterii i care intrH n relaiile normale i curente de a!aceri cu B.C.R. #o !i urmHrii permanent n scopul constatHrii n ce mHsurH acetia i menin i doresc sau i reduc per!ormanele iniiale. -st!el pe parcursul derulHrii a!acerilor i di#erselor legHturi cu banca n situaia clienilor pot apHrea urmHtoarele posibilitHi/ 1. Clieni i menin sau i sporesc calitHiile de ansamblu care au !ost probate prin criteriile de acceptare. -ceti clieni se recomandH ast!el ca !iind !oarte buni cu per!ormane ridicate i n aceste condiii banca i unitHile sale teritoriale i #a aborda n continuare acti#. *. Clieni i modi!icH per!ormanele n sensul cH nregistreazH rentabilitatea scHzutH acti#ele imobilizate nu sunt ntr.o situaie prea bunH Cprea mariD !aH de capitalurile propri i sursele pe termen lung apeleazH la puine produse i ser#icii bancare indicatorii de clieni #or !i acceptai n continuare n mod pasi# i #or !i urmHrii cu atenie i spri&inii pentru a putea mbunHtHii situaia de ansamblu n care se a!lH. (. Clieni nu se mai ncadreazH n criterile pentru care au !ost acceptai numai des!HoarH o acti#itate pro!itabilH au o lic1iditate i un grad de ndatorare sub ni#elurile admise acti#itatea i produsele lor nu mai sunt admise pe piaH n general au o situaie determinatH care nu promite a !i amelioratH n #iitor. -ceastH categorie de clieni #a !i cedatH concurenei sens n care printr.o atitudine care sH nu lezeze relaiile normale recomandate n general dar care trebuie sH !ie !ermH banca nu #a mai promo#a noi a!aceri cu societHile din aceastH categorie. A posibila grupare dup tipuri de clieni cu care banca lucreazH mai !rec#ent poate !ii / <. Conduc6torul sc&imb6rii0 Bani !urnizeazH mi&loacele de sc1imbare a lumii n scopul satis!acerii proprilor #alori si standarde superioare. 2. Grijuliul:

1"

Banii reprezintH mi&loacele prin care se poate arHta gri&a si preocuparea pentru alii conducnd la dependenH i la constientizarea de cHtre client a !aptului cH este important pentru bancH. =. Competitorul0 Banii !urnizeazH mi&loacele proprii a!irmHri i pentru n#ingerea concurenilor obser#ai. >. Artistul creator0 Banii !urnizeazH mi&loacele de e,presie ale ndemnurilor creatoare de satis!acere a aspiraiilor artistice i a ne#oilor emoionale. 5. Inovatorul: Banii !urnizeazH mi&loacele de e,plorare a ideilor noi i de gHsire a unor cHi noi i mai bune de a realiza anumite lucruri. 6. Birocratul: Banii reprezintH mi&loacele de asigurare a securitHii economice sociale i psi1ologice. *. ?edonistul0 Banii !urnizeazH mi&loacele de realizare a scopurilor personal i de a se bucura de #iaH. @. Creatorul de imperii0 Banii !urnizeazH mi&loacele de modelare a mediului controlnd destinul altora i stabilind o dinastie. A. Paci!istul0 Banii reprezintH mi&loacele de a conser#a status Juo.ul meninnd oamenii mulumii0 acceptH !aptul cH totul se subordoneazH obinerii a ceea ce este mai bun n cea mai bunH din toate lumile posibile. IB. !erte si sevicii bancare.

!erta de produse a B.C.R. Banca Comerciala Romana a !ost si rmne disponibila sa o!ere clienilor si toata gama de ser#icii cu speci!ic bancar ce se practica pe piaa interna . 5aleta larga a acti#itatilor bncii structura clienilor si si acoperirea tuturor zonelor geogra!ice cu uniti proprii ii dau acesteia caracterul de banca uni#ersala . A!erta de produse si ser#icii de#ine pentru banca principalul mi&loc de meninere a cotei de piaa cucerite si a interesului unui numr cat mai mare de clieni . Banca are pac1ete adec#ate de produse care trebuie sa tina seama de caracteristicile si categoria clientelei sale . Banca are in #edere companiile mari si clieni strategici agenii economici cu acti#itate de e,port ntreprinderile mici si mi&locii acti#itatea de retail. Banca are in #edere ca partenerii sai sa bene!icieze in primul rnd de produsele si ser#iciile de baza Cdepozite credite si garanii decontri consultanta D asigurnd ast!el principalele grupe de cerine ale clienilor pe termen scurt termen mi&lociu si lung . 8oate produsele si ser#iciile bancare isi au importanta lor dar creditul rmne principalul produs o!erit de banca . Banca Comerciala Romana pune un accent deosebit pe !inanarea economiei reale si pe spri&inirea procesului de restructurare prin abordarea de credite att pentru importul de ec1ipamente te1nologie materii prime si materiale cat si pentru e,portul de produse manu!acturate . Banca este acceptata de un numr important de ageni de garantare a creditelor pentru e,port si lucreaz in condiii normale cu organismele internaionale/ B2R= BER= BE2. B.C.R. a contribuit la !inanarea acti#itii de producie in mai multe sectoare economice si in deosebi in industrie a crei creditare este msurata in proporie de *K( prin unitile teritoriale ale bncii . E,periena cHstigatH si reacia poziti#a a clienilor la ser#iciile o!erite de banca sunt condiii

11

pentru o e#oluie poziti#a in #iitor . =esc1iderea si dez#oltarea pieei !inanciare din Romnia si intrarea in circuit a noilor instrumente !inanciare cum sunt cambia biletul la ordin si cecul sunt un bun prile& pentru banca de a.si e,tinde acti#itatea in mod corespunztor si pentru a contracta noi relaii cu partenerii si de a!aceri . 8ipul de ser#icii o!erite de banca este !oarte important . 2n general bncile o!er doua tipuri di!erite de ser#icii / . ser#iciul 9o singura data9 este o tranzacie asigurata C de e,emplu procurarea de #aluta strinaD . 5ersoana #a #eni la sucursala #a procura #aluta apoi #a pleca 0 acesta este s!arsitul tranzaciei 0 . ser#iciul 9de relaie 9 . la care clientul #a utiliza ser#iciul respecti# in mod repetat C de e,emplu Contul curent / clientul #a desc1ide contul si.l #a !olosi pentru a depune si a retrage bani D. Cu ocazia !olosirii unui ser#iciu se pot indica si altele care ar putea !i utile clientului . -cest tip de ser#iciu asigura perpetuarea relaiilor cu banca . 4er#iciile de relaie pot conduce adeseori clientul ctre ac1iziionarea mai multor ser#icii . -mbele tipuri de ser#icii sunt importante pentru consolidarea relaiilor cu clienii . Cu cat clientul are mai multe contracte cu banca si cu personalul acesteia cu att #a !i mai uor sa.si e#alueze necesitile si sa construiasc relaia . Cunoaterea clientului de ctre banca nseamn adesea ca se pot anticipa unele din cerinele acestuia o!erindu.i.se ser#icii adec#ate nainte ca el sa contientizeze unele necesitai !inanciare . 2ntr.un sector bancar pro!esional si competiti# tendina Bncii Comerciale Romane rmne de cretere continua a per!ormantei !inanciare lucru ce impune cu necesitate dez#oltarea o!ertei de produse si ser#icii bancare precum si imbunHtHtirea celor e,istente . Consiliul de -dministraie al Bncii Comerciale Romane in sedinta sa din (1 martie *""" a 1otrt si aprobat in!iintarea =ireciei de 5roduse si 4er#icii Bancare pentru 5ersoane 7izice a#nd in #edere si !aptul ca persoanele !izice cu cont la B.C.R. au un aport mare in resursele bncii dar bene!iciaz de o o!erta restrnsa de produse si ser#icii bancare . $oua direcie in!iintata isi propune sa abordeze acest segment de clieni . persoane !izice . intr.o concepie noua printr.o structurare a acestei categorii de clieni in !uncie de #enituri pregtire #rsta si necesitai si printr.o politica de di#ersi!icare a o!ertei de produse si ser#icii speci!ice . 2n prezent B.C.R. este disponibila sa o!ere clienilor si Cpersoane !iziceD toate produsele si ser#iciile bancare ce se practica pe piaa interna iar prin dez#oltarea sistemului in!ormatic si a unora din cele e,istente in bncile din strintate . Cu toate ca prin 2nstruciunile de )ucru nr. * K1998 pri#ind creditarea persoanelor !izice au !ost pre#zute mai multe categorii de credite ce se pot acorda nu au !ost lansate pe piaa dect cte#a ramanand ne!olosite o serie de credite !oarte solicitate pe piaa interna de ctre persoane !izice C credite pentru amena&ri si reparaii locuine pentru cumpraturi de autoturisme din import cumprri terenuri reparaii locuine credite de trezorerie etc. D . $oile produse si ser#icii solicitate de persoanele !izice spre e,emplu / . eliberarea de scrisori de garanie bancara 0 . plata abonamente tele!on 0 . energie electrica etc. credite nenominalizate pe termen scurt Cpana la (" de zile D pentru plata unor c1eltuieli ocazionate de di#erse e#enimente din #iata unei !amilii etc. . 3nul din produsele solicitate il reprezint creditele in #aluta . 4unt solicitri de la persoane !izice in principal pentru ac1iziionarea de mici utila&e producti#e pentru lansarea unei a!aceri sau pentru e!ectuarea de concedii in strintate . Concomitent este lansat ser#iciul cunoscute sub denumirea de 9 pri#ate ban<ing 9 respecti# in!ormaii bancare despre conturile clienilor tipurile de operaiuni si produse bancare plti electronice etc. . Realizarea acestor obiecti#e au sporit simitor numrul clienilor care apeleaz la ser#iciile bncii

1*

Produse si servicii o!erite de Banca Comerciala Romana/ CAS2$A 82 VA1 RI . 9C1eia siguranei d#s. L9 B.C.R. pune la dispoziia clienilor si un ser#iciu bancar modern . caseta de #alori . prin intermediul creia se pot pstra in condiii de sigurana deplina / . titluri si 1rtii de #aloare Caciuni obligaiuni certi!icate de depozit bilete de ordin etc.D 0 . bilete de banca si #aluta cas1 0 . obiecte de arta colecii numismatice etc. 0 . bi&uterii 0 . documente de #aloare si nscrisuri o!iciale Ctestamente manuscrise certi!icate de proprietate D 0 . obiecte !ara #aloare determinata 0 . alte #alori . -#anta&e / Casetele sunt amplasate in spatii special amena&ate asigurate cu sisteme de paza supra#eg1ere #ideo si alarma . =esc1iderea Knc1iderea casetelor de #alori se !ace cu a&utorul a doua c1ei / prima unicat deinuta de client iar cea de.a doua deinuta de !uncionarul bancar accesul la caseta se e!ectueaz numai !olosind ambele c1ei . B.C.R. presteaz ser#iciul de pstrare a #alorilor in casete pe baza unui contract nc1eiat cu clienii si in care #or !i nscrise / . durata depozitarii 0 . #aloarea declarata de client pentru obiectul K obiectele depozitate 0 . comisionul perceput de banca . 5e toata durata depozitarii #alorilor clientul isi pstreaz calitatea de proprietar al acestora . %41$I CAS? . 9-ccesibil comod e!icient sigur L9 5rin ser#iciul ?3)82 C-4M B.C.R. o!er clienilor si persoane &uridice con!ort si !le,ibilitate in relaia cu Banca . -#anta&ele !olosirii acestui ser#iciu / N5latiti un abonament di!ereniat corespunztor ser#iciului de care a#ei ne#oie. NCon!ortul si economisirea timpului bene!iciind de legtura electronica cu Banca la orice ora si din orice colt al tarii . N-ccesarea unor in!ormaii !inanciar.bancare #itale pentru succesul a!acerilor clienilor . N4igurana si con!idenialitatea operaiunilor . NAperati#itatea prin e,ecutarea in acceasi zi a ordinelor de plata primite . NBratuitate la instalarea so!t.ului asigurarea ser#ice.ului si instruirea utilizatorului . Abs / =ocumentele de decontare in original se pot ridica oricnd de la Banca . B.C.R. pune la dispoziia clienilor si o o!erta larga de carduri cu di!erite destinaii pentru care clienii pot opta in !uncie de ne#oile si necesitile lor . B.C.R. o!er cardul O24- in ( #ariante / aD B.C.R. O24- C)-42C Cardul de debit embosat emis in lei pentru persoane !izice ce poate !i utilizat oriunde pe teritoriul Romniei . Cardul este destinat /

1(

. pentru plati de bunuri sau ser#icii oriunde este a!iata sigla O24- C1oteluri magazine benzinrii etc.D 0 . pentru obinerea de numerar de la automatele bancare si de la g1ieele bncii. bD B.C.R. O24- B342$E44 Cardul de debit embosat emis in #aluta C34=D destinat !irmelor ai cror anga&ai cltoresc in strintate in interes de a!aceri . Cardul este destinat pentru / . plati de bunuri sau ser#icii oriunde este a!iata sigla O24- C1oteluri magazine benzinrii etc.D . obinerea de numerar de la automatele si g1ieele bancare . cD B.C.R. O24- 2$8ER$-82A$-) Card de debit embosat emis in #aluta C34=D pentru persoane !izice ce poate !i utilizat oriunde in tara si in lume . Cardul este destinat pentru / .plati de bunuri sau ser#icii oriunde este a!iata sigla O24- C1oteluri magazine benzinrii etc.D . obinerea de numerar de la automatele bancare . -lte carduri puse la dispoziia clienilor si de ctre B.C.R. / CAR841 B.C.R. %A2S$R Banca ne pune la dispoziie un instrument de plata modern sigur rapid comod si !le,ibil . Cardul este emis sub mrcile ecKCirrus si edcK?aestro care aparin organizaiei EuropaE 2nternational . una dintre cele mai mari organizaii internaionale pe piaa cardurilor . B.C.R. ?aestro este un card de debit electronic emis in lei pentru persoane !izice . Este utilizat pentru plata salariilor anga&ailor societarilor comerciale . Este destinat obinerii de cas1 de la -8?.urile sau giseele bancare sau pentru plata bunurilor si ser#iciilor la comercianii acceptatori de carduri care dein 5A4.uri pe teritoriul Romniei . CAR841 B.C.R. 24R CAR8 B4SI32SS Este card de debit embosat emis in lei sub sigla EurocardK?astercard destinat anga&ailor societarilor comerciale care e!ectueaz deplasri in interes de ser#iciu pe teritoriul romniei . Cardul este destinat pentru / . plati de bunuri si ser#icii oriunde este a!iata sigla EurocardK?astercard C1otel magazin benzinrii etc.D 0 . obinerea de numerar de la automatele si g1ieele bancare . S2RVICI41 % 32C/RA% 4er#iciul ?oneEBram reprezint cea mai rapida sigura si comoda cale de a trimite si primi bani de pe tot globul in doar cte#a minute . ?ii de oameni din ntreaga lume !olosesc de&a acest ser#iciu . A reea e,tinsa de ageni serioi conectai prin calculatoare #or transmite banii a#nd garania ca #or !i inmanati in sigurana si !ara nici o ntrziere . ?oneEBram este pus la dispoziie in mai mult de 1(' de tari si ne da posibilitatea de a primi sau a trimite bani in numerar oriunde in lume in doar 1" minute . 5entru a !ace trimiterea mai personala putem adaug gratuit un mesa& de 1" cu#inte . 2n Romnia B.C.R. este singurul agent ?oneEBram . Cecurile

1@

C2C41 BA3CAR I3 VA14$A Cecul bancar in #aluta se poate emite de B.C.R. pentru plata mr!urilor si se#iciilor importate iar cecul emis in strintate poate !i utilizat pentru onorarea e,porturilor de mr!uri si ser#icii . Cecul bancar in #aluta se poate plati intr.o gama larga de #alute in principiu la plata se ncaseaz #aloarea integrala plata se e!ectueaz cu respectarea regulilor si uzanelor internaionale #alabilitatea unui cec bancar in #aluta este de ma,im ; luni de la data emiterii . C2C41 82 CA1A$ RI2 A%2RICA3 2BPR2S Cecul de calatorie -merican E,pres este o modalitate dintre cele mai sigure de a a#ea la dispoziie bani in strintate .-cest cec poate !i presc1imbat in numerar la cele mai multe bnci din lume la un curs general al monedelor . 2n 43- si in alte tari cecul poate !i !olosit direct ca mi&loc de plata dar poate !i presc1imbat uor oriunde in lume in monede . Cecurile pot !i sc1imbate si in bani lic1izi la una din cele 1+"" de reprezentante si birouri de turism ale !irmei -merican E,pres in bnci agenii de sc1imb #alutar plus mii de alte locuri unde nu se percepe nici o alta ta,a. Cecurile de calatorie -merican E,pres sunt la !el de uor de !olosit ca banii lic1izi si sunt disponibile in 1* monede de mare circulaie . 5entru cltoriile in Europa putem bene!icia de noile cecuri de calatorie E3RA ele reprezentnd paaportul pentru Europa . -#anta&ele cecurilor / NCon!ortul si sigurana operaiunilor . 8IR2C$ 82BI$ ?odalitate de plata prin care banca ac1ita pe baza autorizrii prealabile date de client platile cu caracter de regularitate a cror suma nu este dinainte cunoscuta Cintretinere tele!on c1irie D 4er#iciul implica e,istenta unui acord intre / . platitor si bene!iciar 0 . platitor si banca 0 . bene!iciar si banca . -#anta&ele / NEconomisirea timpului si a costurilor pe care le implica deplasarea la banca . NE#itarea riscului neplatii la timp a !urnizorilor si a implicaiilor acestor ntrzieri . PR 84S2 82 2C 3 %ISIR2 5entru a #eni in ntmpinarea dorinelor clienilor de a economisi surplusul de lic1iditati de care dispun lei sau #aluta B.C.R. o!er o gama #ariata de depozite . =E5AP28E )- 8ER?E$ . in lei pe termen de 1 ( ; 9 si 1* luni si in #aluta pe termen de ( ; 9 si 1* luni . CER8272C-8E)E =E =E5AP28 in lei pe termen de ( si ; luni cu dobnda !i,a pe ntreaga perioada a depozitului boni!icata la scadenta depozitului . -#anta&e / NCon!idenialitatea si sigurana economiilor clienilor . N5strarea certi!icatelor de depozit poate !i asigurata in casetele de #alori ale bnci pe ntreaga perioada pana la scadenta .

PR 84S2 82 I3V2S$I$II C2R$I#ICA$2 82 $R2D R2RI2 A!er #enituri mai substaniale dect depozitele la termen plasamentul minim !iind de 1""

1'

milioane cu o scadenta #ariabila in general de ( luni . S2RVICII 82 C4S$ 8I2 A!er posibilitatea in#estirii surplusului de !onduri ale clienilor in pac1ete de aciuni pe baza o!ertelor publice intermediate de societatile de #alori mobiliare . CR28I$41 #A%I1IA %2A Credite imobiliare . Credite pentru cumprri de locuine si terenuri a!late in intra#ilan . termen de 1" ani 0 . suma ma,ima . 8'> din preul locuinei . . Credite pentru modernizri si reparaii . termen de ' ani 0 . suma ma,ima . 8'> din #aloarea de#izului . . Credite temporare CpunteD 0 4e acorda pentru asigurarea resurselor !inanciare necesare ac1izitionarii unei noi proprietari imobiliare pana la #nzarea imobilului deinut iniial . . termen de ; luni 0 . suma ma,ima . 8"> din #aloarea de#izului . Credite pentru autoturisme 4e acorda pentru cumprarea de autoturisme noi din producia interna sau de import de la distribuitorii autorizai . . termen ' ani 0 Credite pentru bunuri de !olosinH ndelungata 4e acorda pentru ac1iziionarea de mobilier produse electronice aparate mena&ere calculatoare etc. . termen ( ani 0 . suma ma,ima . 8' sau 1""> din preul bunului care se cumprH . Credite pentru sntate 4e acorda pentru plata unor tratamente medicale . . termen 1* luni 0 . suma ma,ima . 1""> din costul tratamentului . Credite pentru in#HtHmant 4e acorda pentru ac1itarea ta,elor de nscriere si continuare a studiilor in di!erite !orme de colarizare . . termen 1* luni 0 . suma ma,ima . 1""> din c1eltuielile de colarizare . Credite pentru ne#oi temporare 4e acorda pentru acoperirea c1eltuielilor ocazionate de di#erse e#enimente din #iata !amiliei . . termen ;" zile de acordare 0 . suma ma,ima . #enitul net . -lte ser#icii o!erite de B.C.R. . 4er#iciul de trans!er #alutar prin merc1ants ban< Este adresat clienilor persoane !izice permite primirea sumelor in #aluta trimise in 43- si canada !ara a !i necesar ca destinatarul sa aib cont desc1is la banca . . 8ranzacii de sc1imb #alutar . Cele mai rentabile operaiuni de sc1imb #alutar . 4er#icii pe piaa de capital prin 2$8ER?AB 4O? N2ntermedierea tranzaciilor de cumprare K #nzare de aciuni . NAperaiuni pri#ind !inanarea societarilor comerciale prin instrumente speci!ice pieei de capital

1;

Co!erte publice pentru ma&orri de capital si misiuni de obligaiuniD . N2ntermedierea o!ertelor publice de cumprare pentru preluarea pac1etelor mari de aciuni in #ederea stabilirii unei poziii de control . N)istarea la Bursa de Oalori Bucureti si pe piaa RasdaJ . N-cordarea de asistenta si e#aluare economica a societarilor comerciale in #ederea stabilirii politicii de in#estiii . Calitatea ser#iciilor si continuitatea in o!erta de produse si ser#icii care a&uta la creterea !idelitatii clienilor acetia !iind ast!el mai puin tentai sa e#alueze alternati#a utilizrii ser#iciilor concurenilor . peraiuni cu valuta0 Cursul #alutar pentru operaiile cu clieni persoane &uridice se stabilete zilnic in cadrul centralei bncii. -cest curs este transmis prin cele mai rapide mi&loace de in!ormare tuturor unitarilor teritoriale ale bncii. )a g1ieele de lucru se a!iseaza lista cursurilor de #nzare si cumprare #aluta. Aperaiunile de #nzare si cumprare de #aluta pentru clieni persoane &uridice se e!ectueaz de unitatile operati#e ale bncii comerciale din ordinul si in contul clienilor la depunerea de ctre acetia a !ormularelor/ :Ardin de #nzare OalutaF si K sau :Ardin de cumprare #alutaF dup caz. 5ersoane &uridice care depun Ardin de cumprare #aluta sunt obligate sa probeze natura operaiunii #alutare cu urmtoarele documente &usti!icati#e dup caz/ - !actura e,trena si =eclaraia Oamala de 2mport daca suma in #aluta se utilizeaz pentru plata import de mr!uri. - 7actura pro!orma in cazul unor plti in a#ans. - 7actura si scrisoarea de transport CC?RD pentru plata ser#iciilor de transport )a primire Ardinului de cumprare #aluta lucratorul bancar #eri!ica/ - documentele &usti!icate sub aspectul !ormei si legalitatii operaiei. - E,istenta disponibilitatilor in lei si #aluta ale clientului. 4uma solicitata nu trebuie sa depaseasca suma probata prin documente &usti!icati#e. %nregistrarea contabila ale operaiune #nzare Q cumprare sunt urmtoarele/ - cazul opreatiei de #nzare Q cumparere/ *'11 :=isponibilitati in #aluta al clientuluiF R (+*1 :5oziia de sc1imb #alutaF suma in #aluta si concomitent (+** :Contra#aloarea pozitiei de sc1imbFCleiD in lei la cursul bncii in cazul operaiunii de cumprare #aluta/ *'11 :=isponibilitati in #aluta al clientuluiF sc1imbFCleiD si concomitent R *'11 :=isponibil in lei al clientuluiF

cu

(+** :Contra#aloarea poziiei de

1+

(+*1 :5oziia de sc1imb #alutaF clientuluiF in #aluta

*'11 :=isponibilitati in #aluta al

Pilnic pentru !iecare operaiune de #nzare Q cumprare la s!arsitul zilei se stabilete dup caz di!erente de curs !a#orabile sau ne!a#orabile dintre cursul o!icial de sc1imb comunicat zilnic de ctre B.$.R. si cursul e!ecti# al bncii comerciale. %nregistrarea contabila a acestor operaiuni este/ - pentru di!erente !a#orabile/ (+** :Contra#aloarea poziiei de sc1imbFCleiD R sc1imb si arbitra&F pentru di!erente ne!a#orabile/ ;";1 :5ierderi din operaiunile de sc1imb si arbitra&F R

+";1 :Oenituri din operaiuni de

(+** :Contra#aloarea poziiei de sc1imbFCleiD

)a s!arsitu !iecrei zile operati#e se !ace raportarea ctre Centrala a tuturor tranzaciilor #alutare e!ectuate care la rndul ei in!ormeaz despre operaiile zilei direcia de specialitate din centrala B.$.R. Aperaiunile de sc1imb #alutare se nregistreaz in contabilitatea unitatilor operati#e ale bnci comerciale ast!el/ la cumprarea de #aluta/ 1"1@ :Casa de sc1imb #alutarF si concomitent (+** :Contra#aloarea poziiei de sc1imbFCleiD la #nzarea de #aluta/ (+*1 :5oziia de sc1imbF si concomitent 1"1@ :Casa de sc1imb #alutarF lei R (+** :Contra#aloarea poziiei de sc1imbF in R 1"1@ :Casa de sc1imb #alutarF in #aluta R 1"1@ :Casa de sc1imb #alutarF in lei R (+*1 :5oziia de sc1imbF cu suma in #aluta

Pilnic se stabilete di!erente de curs !a#orabile sau ne!a#orabile in lei %nregistrarea contabila a acestor operaiuni este/ - pentru di!erente !a#orabile/ (+** :Contra#aloarea poziiei R +";1 :Oenituri din operaiuni de sc1imb si de

18

sc1imbFCleiD pentru di!erente ne!a#orabile/ ;";1 :5ierderi din operaiunile si arbitra&F R

arbitra&F

(+** :Contra#aloarea poziiei de sc1imbFCleiD

2Eemplu0 FVnzarea valuteiG A persoana dorete sa #anda la casa de sc1imb #alutar a B.C.R. !iliala B1eorg1eni suma de 1"" CM7. Cursul a!iat la casa de sc1imb #alutar #alabil la data de "+."+.*""@ pentru cumprarea de CM7 este *; 918 leiK 1 CM7. 5e baza carnetului de identitate prezentat de client lucratorul casei de sc1imb intocmeste un :Buletin de sc1imb #alutarF in doua e,emplare. Casierul primete de la client suma in #aluta si #eri!ica autenticitate bancnotelor. 4e inmaneaza clientului contra#aloarea in lei la cursul zilei a #alutei #ndute si anume * ;91 8"" )ei. C1"" CM7 , *; 918 )ei R * ;91 8"" )eiD. E,emplarul :Buletinul de sc1imb #alutarF semneaz si clientul un e,emplar ramane la client. Carierul aplica att stampila bncii cat si semntura sa. 5e baza Buletinul de sc1imb #alutar operaiunea prezentata se nregistreaz in contabilitate ast!el/ 1"1@ :Casa de sc1imb #alutarF (+** :Contra#aloarea poziiei de sc1imbFCleiD R R (+*1 :5oziia de sc1imbF 1"1@ :Casa de sc1imb #alutarF 1"" CM7 * 9;1 8"" )E2

Cursul Bncii $aionale a Romniei in ziua de "+."+.*""@ este de *+ """ )E2K 1 CM7. =i!erena dintre acest curs si cursul casei de sc1imb #alutar este/ C*+ """ Q *; 918D, 1"" CM7R 8 *"" )E2 rezutand o di!erena de curs !a#orabila. -cesta se #a re!lecta in contabilitate ast!el/ (+** :Contra#aloarea poziiei de sc1imbFCleiD R +";1 :Oenituri din operaiuni de sc1imb si arbitra&F 8 *"" )E2

8econtarile in lei in sistem intrabancar pe baza instrumentelor de plata de credit/ decontari intre conturile clientilor bancii0 decontari de sume e!ectuate de neclienti in contul unor clienti ai BCR0

Instrumentele de plata de credit reprezinta instrumentele de plata care circula de la unitatea bancara a platitorului catre unitatea bancara a bene!iciarului a#and ca e!ect debitarea contului clientului platitor si creditarea contului clientului bene!iciar. 2nstrumentele de plata de credit/ . ordinul de plata pentru operatiuni de plati in lei decontate in sistem intrabancar si interbancar atat prin intermediul sistemului de compensare multilaterala a platilor intre societatile bancare cat si prin sistemul de trans!er de plati de mare #aloare.

19

5otri#it Regulamentului Bancii $ationale a Romaniei nr. 8K199@ pri#ind ordinul de plata acesta este o dispozitie neconditionata data de catre emitentul acesteia unei societati bancare de a pune la dispozitia unui bene!iciar o anumita suma de bani. A ast!el de dispozitie este considerata ordin de plata numai daca platitorul dispune de !ondurile banesti necesare e!ectuarii operatiunilor de trans!er a !ondurilor banesti si nu pre#ede ca plata sa !ie la cererea bene!iciarului. Ardinul de plata trebuie sa indeplineasca conditiile de !orma si de !ond pre#azute de regulamentul susmentionat precum si de $ormele cadru nr. 1'K199@ si $ormele te1nice nr. 1;K199@ ale B$R. . nota de contabilitate intocmita banca in cazul decontarii partiale a unor titluri e,ecutorii in cazul #irarilor de solduri si a unor operatiuni proprii ale bancii. =econtarea se e!ectueaza de regula cu inregistrarea sumelor in conturile bene!iciarilor in ziua lucratoare urmatoare FzH<G. )a solicitarea clientilor se pot e!ectua decontari cu inregistrarea sumelor decontate in contul clientului bene!iciar in aceeasi zi FzIzG in conditiile perceperii comisionului pe transe #alorice in regim special. Aperatiunile acceptate la plata de administratorul de cont se #or deconta din contul clientului platitor in limita soldului disponibil e,istent in momentul introducerii in sistem a operatiunii de debitare. )a unitatea bancara initiatoare dupa acceptare in!ormatiile preluate in sistem de pe instrumentele de plata de credit sunt obligatoriu #alidate de persoanele desemnate in acest scop din cadrul compartimentului decontari intra si interbancare. 3nitatea bancara destinatara potri#it programului in!ormatic intocmit con!irma in ziua 9z9 operatiunile initiate de unitatea bancara platitoare in ziua precedenta precum si cele initiate in aceeasi zi pentru care clientii au solicitat o ast!el de decontare. Re!uzurile e!ectuate de unitatea bancara destinatara sunt receptionate de unitatea bancara initiatoare si in !unctie de moti#ul re!uzului se reinitiaza operatiunea sau se crediteaza contul platitorului de regula in aceeasi zi. 5entru re!lectarea in contabilitate a operatiunilor de decontari in sistem intrabancar se utilizeaza urmatoarele conturi/ S Contul (@1.* . 1.1 se desc1ide pe !iecare #aluta inclusi# pe RA). 5entru decontarea operatiunilor proprii se utilizizeaza contul (@1.1 . '+. peratiunile decontate in sistem intrabancar si pe parcursul intrabancar al platilor interbancare0 <. 8econtari in lei+ pe baza instrumentelor de plata de credit 5 in sistem intrabancar <.<. la unitatea bancara initiatoare0 a. Clientul platitor prezinta ordinul de plata intocmit in ( e,emplare unitatii bancare unde are desc1is contul curent. b. -dministratorul de cont e!ectueaza operatiunile de autenti!icare si acceptare a ordinului de plata. c. 2n!ormatiile din instrumentele de plata de credit Cordine de plataD primite la g1iseu se introduc de catre administratorul de cont care gestioneaza contul clientului platitor in baza de date. Cu aceasta ocazie se stabileste termenul de decontare in cazul platilor urgente CzKzD solicitate de clienti potri#it mentiunii inscrise pe banda alba a ordinului de plata 9plata urgenta9. =><.<.<.<IR 1 9=econtari intrabancare . instrumente de plata de debit9. =><..5<.<Ivvv 9=econtari intrabancare . instrumente de plata de credit9.

*"

d. =atele preluate se #alideaza de catre persoanele desemnate in acest scop prin tastarea in!ormatiilor solicitate de grila de #alidare sau prin #izualizare dupa caz. e. 2nregistrarea in contabilitate a instrumentelelor de plata de credit se e!ectueaza dupa cum urmeaza/ *'11 Cont curent client platitor R (@1.* . 1.1KRA) =econtari intrabancare . instrumente de plata de credit

!. 7isierele cu instrumentele de plata de credit se transmit la prelucrare centralizata in mai multe transe pe zi. 2n aceeasi zi sau in ziua lucratoare urmatoare e,emplarele roz ale ordinelor de plata grupate pe sedii bancare si ane,ate situatiei contului (@1.* . 1.1KRA) se transmit pe parcurs postal unitatii bancare destinatare. ). E#entualele operatiuni re!uzate de unitatea bancara destinatara sunt inregistrate de unitatea bancara initiatoare ast!el/ (@1.* . 1.1KRA) R =econtari intrabancare . instrumente de plata de credit *;*1.(@ 4ume reprimite de sediul prin decontare electronica

2n cazul in care in!ormatiile au !ost preluate gresit operatiunile sunt reinitiate iar in situatia in care clientul a indicat eronat contul sau unitatea bancii bene!iciare se crediteaza contul clientului platitor. <... la unitatea bancara destinatara0 a. 3nitatea bancara destinatara e!ectueza #eri!icarea si con!irmarea operatiune cu operatiune prin #izualizare con!runtandu.se contul clientului bene!iciar cu denumirea acestuia. 2n situatia in care contul clientului bene!iciar nu corespunde cu denumirea acestuia se re!uza operatiunea. 2nregistrarea in contabilitate a instrumentelelor de plata de credit acceptate de unitatea bancara destinatara se e!ectueaza dupa cum urmeaza/ (@1.* . 1.1KRA) =econtari intrabancare . instrumente de plata de credit R *'11 Cont curent client bene!iciar

b. Aperatiunile de creditare care nu apartin unitatii bancare destinatare Ccodul de identi!icare al clientului bene!iciar este ine,istentD se re!uza automat prin aplicatie. 2nregistrarea acestor re!uzuri se e!ectueaza ast!el/ (@1.* . 1.1KRA) R =econtari intrabancare . instrumente de plata de credit *;*1.(( 4ume initiate prin decontarea electronica re!uzate de sediul B R *;*1.(( 4ume initiate prin decontarea electronica re!uzate de sediul B (@1.* . 1.1KRA) =econtari intrabancare . instrumente de plata de credit

*1

.. 8econtarea operatiunilor de mica valoare pe baza instrumentelor de plata de credit pe parcursul intrabancar al platilor interbancare0 5arcursul intrabancar al platilor interbancare este circuitul de la unitatea bancara intiatoare la unitatea bancara prezentatoare in cazul in care unitatile bancii reprezinta banca platitorului sau de la unitatea bancara primitoare la unitatile bancii destinatare in cazul in care unitatile bancii reprezinta banca bene!iciarului. 5rocedura de decontare a operatiunilor de mica #aloare Ccare se incadreaza in limita stabilita de Banca $ationala a Romaniei pentru ast!el de platiD pe baza instrumentelor de plata de credit Cordine de plataD pe parcursul intrabancar al platilor interbancare este cea prezentata la cap. - pct.2.1 =. 8econtari de sume in lei+ e!ectuate de neclienti in contul unor clienti ai BCR0 =.<. la unitatea bancara initiatoare0 a. -dministratorul de cont la solicitarea unor neclienti pentru e!ectuarea unor plati catre clienti ai BCR preia din documentele primare prezentate de clienti con!orm grilei de preluare in!ormatiile necesare generand documentele de casierie C!acturi Qe,. ?obi7on Arange Romtelecom a#ize de plata Qe,. =aeToo !ormulare de incasare a numerarului in !ormatul stabilit de client Qe,. 3nita etc. D. b. )a unitatea bancara initiatoare operatiunile sunt e!ectuate cu auto#alidare iar la unitatea bancara destinatara con!irmarea este automata in cazul #iramentelor e!ectuate in contul unor clienti pentru care e,ista con#entii inc1eiate cu banca. c. Re!lectarea in contabilitate a operatiunilor de trans!er de sume e!ectuate de neclienti in contul unor clienti BCR se e!ectueaza dupa cum urmeaza/ 1"1.1 R (@1.*.1.1 Casa in program =econtari intrabancare . normal instrumente de plata de credit =... la unitatea bancara destinatara0 a. Aperatiunile primite sunt con!irmate automat. b. )a unitatea bancara destinatara operatiunile de trans!er se re!lecta in contabilitate ast!el/ (@1.*.1.1 =econtari intrabancare . instrumente de plata de credit R *'11 Cont curent client bene!iciar

$IP4RI 82 S2RVICII B.C.R0 BHncile !urnizeazH clienilor trei tipuri principale de ser#icii. -cestea sunt/

**

1. =esc1iderea de conturi bancare Cde di!erite tipuriD0 *. 7acilitHi de mprumut Cde creditD0 (. 4er#icii pri#ind trans!erul !ondurilor. <. 8esc&iderea de conturi bancare 8ipuri de conturi/ - conturi de depozit - conturi de credite Csau disponibilitatiD -ceste conturi satis!ac di!erite cerine ale clienilor. Conturi de depozit0 Cont de depozit Cdepozit la termenD este disponibil att pentru persoane !izice cat si pentru persoane &uridice iar depozitele se pot constitui !ie in lei !ie in #aluta la ma&oritatea bnci. =epozitele sunt constituite pe perioade de timp prestabilite. Rata dobnzii/ =epozitele la termen depind de perioada pentru care s.a !cut depozitul. 4e modi!ica in !uncie de ni#elul in!laiei. Rata dobnzi stabilita in momentul desc1iderii unui cont de depozit se menine nesc1imbata pentru toate perioada pentru care s.a constituit depozitul. =obnda se calculeaz pentru o luna de (" de zile luandu.se in considerare rata dobnzii pentru un an de (;" zile. Calculul se !ace lunar luandu.se in considerare rata anuala a dobnzii de banca pentru timpul respecti# de depozit. Rata dobnzii se trece in contractul de desc1idere a contului si este cea stabilita de banca in momentul desc1ideri contului. 5lata dobnzi/ 4e plateste la s!arsitul lunii si se constituie separat intr.un cont curent. Retragerile din contul curent se pot !ace lunar. 4cadenta/ Reprezint momentul in care perioada pentru care au !ost depui banii in contul de depozit a luat s!arsit. Clientul poate las banii in continuare in cont pentru o noua perioada de timp daca dorete. )a s!arsit titularul i se elibereaz un e,tras de cont speci!icanduse sau lic1idarea la termen. Conturi curente C de disponibilitatiD 4unt cele mai utilizate conturi si sunt numite adesea depozit la #edere titularii pot !i att pers !izice cat &uridice. -ceste conturi se pot desc1ide att in lei cat si in #aluta. 5entru di!eritele operaiuni e!ectuate de banca in contul clientului se percepe un comision. Clientul este totdeauna in!ormat de ctre banca ori de cate ori are loc o operaiune. 8obnda0 4e calculeaz si se trece in cont la inter#ale regulate in general lunar sau anual. Conturi de mprumut/ 4unt utilizate predominat de pers &uridice. 8ipurile de mprumuturi #ariaz in !uncie de client Q persoana !izica sau &uridica. %mprumuturile pentru clienii persoane &uridice se pot acorda pentru/ - a!aceri

*(

- in#estiii - pentru acti#itate curenta Csusinerea capitalului circulantD - pri#atizare 5entru persoane !izice/ - cumprare de bunuri Cde !olosina ndelungataD - construcia de case - petrecerea de #acanta - demararea unei a!aceri 5entru optinerea unei credit clienii completeaz o cerere in care speci!ica scopul mprumutului. 8esc&iderea conturilor0 Cnd se solicita desc1iderea unei cont este important ca banca sa obtina mai multe in!ormaii despre noul sau client. )a desc1iderea unei cont persoanele !izice trebuie sa prezinte cartea de identitate sau documentaia ec1i#alenta cu aceasta si trebuie sa depun cererea de desc1idere cont. 5ersoanele &uridice rezidente trebuie sa prezinte bncii odat cu cererea de desc1idere a contului si urmtoarele documente/ - Contractul de societate - 4tatutul societarii - Motrrea &udectoreasca Crmasa de!initi#aD de in!iintare - -utorizaia de !uncionare - E,tras din procesul #erbal al adunrii Benerale a -ctionrilor pri#ind aprobarea nominala a persoanelor mputernicite cu drept de semntura - Con unic de nregistrare !iscala - 7isa cu specimenele de semnaturi ale persoanelor cu drept de semntura in banca si a persoanelor mputernicite a reprezenta #alabil societatea. Adat ce banca primete aceste documente si le gaseste in bana ordine poate ncepe procedura desc1iderii contului. -ne,a/ Cerere de desc1idere a contului .. #acilit6i de mprumut Fde creditG BHncile mprumutH clienilor lor sume de bani pentru !inanarea a!acerilor acestora. 3nele bHnci o!erH mprumuturi att persoanelor !izice ct i persoanelor &uridice. Clientul trebuie sH plHteascH un tari! pentru analizarea de cHtre bancH a oportunitHii acordHrii creditului i o dobndH pentru creditul primit. -ceste tari!e i dobnzi reprezintH un #enit pentru bancH. =. Servicii privind trans!erul !ondurilor BHncile !urnizeazH i ser#icii pri#ind plHile prin trans!erul !ondurilor Catt electronic ct i prin instrumente de platHD n numele i la cererea clienilor lor. Banca percepe un comision pentru acest ser#iciu comision a cHrui mHrime #ariazH n principal de #aloarea sumei i te1nica de trans!er a banilor. -cest comision aduce un #enit bHncii. ?a&oritatea persoanelor &uridice !olosesc o parte sau c1iar toate aceste ser#icii la un moment dat la !el cum unele persoane !izice pot apela la ele din cnd n cnd.

*@

A1$2 S2RVICII

#2RI$2 82 B93CI

%n a!arH de tipurile de conturi menionate mai sus persoanele &uridice C i ntr.o proporie mai micH i persoanele !iziceD pot a#ea i alte solicitHri dect cele pri#ind operaiunile de bazH ale bHncilor. BHncile o!erH multe ser#icii care aduc #enituri din comisioanele spezele i tari!ele percepute pentru e!ectuarea lor. %n prezent bHncile romneti !ac e!orturi pentru di#ersi!icarea o!ertei de produse bancare. VA14$A. %n cazul cHlHtoriilor n strHinHtate sunt necesare i mici cantitHi din moneda Hrii respecti#e pentru c1eltuieli imediate dei este mai sigur pentru turiti sH !oloseascH cecuri de cHlHtorie sau instrumente de platH asemHnHtoare n loc sH poarte asupra lor #alutH n numerar. BHncile pot asigura clienilor posibilitatea de a procura ma&oritatea #alutelor Hrilor lumii. BHncile #nd monedH strHinH C#alutHD la cursuri de sc1imb competiti#e i percep Csau nuD un comision pentru ser#iciu prestat. 5rincipalii concureni ai bncilor n acest domeniu sunt casele de sc1imb #alutar i ageniile de turism n special din zonele de destinaie ale cHlHtoriilor de #acanH. -ceste douH tipuri de organizaii trebuie sH.i procure la rndul lor monedele destinate sc1imbului #alutar Cde obicei acestea cumpHrnd #alutH de la bHnciD. C2C4RI12 82 C919$ RI2 Cecurile de cHlHtorie sunt cele mai cunoscute ser#icii bancare o!erite persoanelor care cHlHtoresc. Cecurile de cltorie sunt considerate cecuri cu decontare imediata. Bncile comerciale onoreaz cecurile de cltorie in #aluta emise de bnci e,terne recunoscute precum/ -merican E,press Banling 81omas Coo< Oisa ?astercard etc. 4unt cecuri ci #aloare !i,e imprimate pe nscris. -ceste cecuri au caracteristici de !orma si de design speci!ice care di!er in !uncie de anul emiterii de banca emitenta. Cecurile pot !i !olosite ca atare pentru plata bunurilor i ser#iciilor n toate Hrile lumi sau pot !i sc1imbate oricnd n numerar. 3n cec de cHlHtorie cuprinde promisiunea unei bHnci Csau a unei organizaii cu o reputaie similarHD de a plHti o sumH de bani oricHrei persoane ce posedH !ila de cec de la persoana n numele cHreia a !ost emis cecul. Cecurile de cHlHtorie se pot procura de la orice bancH. 5nH de curnd ma&oritatea bHncilor emiteau propriile cecuri de cHlHtorie. %n prezent cele mai multe bHnci au nc1eiat acorduri de a emite cecurile uneia dintre cele mai mari companii internaionale de cecuri de cHlHtorii. P197I PRIVI38 82R41AR2A C?21$4I21I1 R /4V2R3A%23$A12 BHncile e!ectueazH plHi i din ordinul gu#ernului n special cele pri#ind !inanarea unor proiecte de in#estiii de stat. 4pre e,emplu statul poate !inana construcia unei noi coli sau a unui spital. Companiile de construcii #or primi banii a!ereni lucrHrilor e!ectuate i !inanate din !ondurile statului prin intermediul bHncilor. J3CASAR2A $AB21 R :I A%23DI1 R 5ersoanele care trebuie sH plHteascH ta,e sau amenzi pot !olosi sistemul bancar pentru plata sumelor datorate di!eritelor instituii sau c1iar statului.

*'

C 3S2%3AR2A 82 82P DI$2 )a bHnci se pot constitui sume n depozit cu un rol de garanie care sunt pHstrate pe perioada soluionHrii unor di!erende &udiciare sau a altor cauze. S2RVICII 82 2B2C4$ R $2S$A%23$AR 3nele bHnci o!erH clienilor acest tip de ser#iciu specializat legat de motenirile i proprietHile clienilor decedai. BHncile trateazH rezol#area acestor probleme cu autoritHilor administrati#e n numele i la cererea urmailor sau a bene!iciarilor respecti#ei proprietHi. 5entru aceste ser#icii banca percepe un comision n !uncie de #aloarea proprietHii. CAS2$2 P23$R4 P9S$RAR2A VA1 RI1 R Clienii unei bHnci pot !olosi sei!urile acesteia pentru pHstrarea unor #alori. 4er#iciul se numete casete pentru pstrarea )alorilor. bHncile percepnd n sc1imb un comision. %n baza acestui ser#iciu clienii i pot lHsa spre pHstrare articole de #aloare cutii nc1ise testamente sau alte documente importante. Banca emite o c1itanH pentru bunurile lHsate n pHstrare asumndu.i ast!el rHspunderea asupra acestora. S2I#4RI12 -cest tip de ser#iciu la !el ca i casetele de #alori implicH !olosirea unor spaii special amena&ate care aparin bHncii. Clientului i se pune la dispoziie un seif accesul la sei! !iind sub un dublu control banca pHstrnd o c1eie i clientul cealaltH. -ccesul la sei! poate a#ea loc oricnd n timpul orelor de program ale bHncii timp n care clientul poate retrage sau depune orice obiecte sau documente. BA3CA 1A 8 %ICI1I4 F?ome Ban'in)G -ceastH sintagmH este un termen nou utilizat n practica bancarH contemporanH i se re!erH la posibilitatea bHncilor de a o!eri clienilor ser)iciul bancar la do iciliu sau prin telefon. 7olsind metode electronice clienii au acces la conturile lor !HrH sH.i pHrHseascH domiciliul. ?ai e,istH alte cte#a ser#ici pe care bHncile occidentale le pot o!eri clienilor lor. 82P432RI12 P23$R4 3 AP$2 -ceastH !acilitate este o!eritH acelor clieni care doresc sH depoziteze !onduri n timpul cnd banca este nc1isH. Cei care apeleazH cel mai des la acest ser#iciu sunt gestionarii i casierii magazinelor care doresc sH.i depoziteze pentru siguranH ncasHrile zilnice la bancH. %n general sunt douH metode de administrare a depozitului. Banca poate sH desc1idH depozitul n absena clientului C dupH #eri!icarea sumelor aduseD i apoi sH crediteze contul clientului. %n a doua #ariantH clientul adunH banii destinai depozitHrii peste noapte urmnd sH.i #erse cu regularitate sau la anumite perioade de timp. 5entru ast!el de operaiuni bHncile au spaii special amena&ate i bineneles percep un comision. 24R C2C4RI12 A carte de credit 1urocec permite clientului sH sc1imbe cecul n numerar la bHncile a!iliate la sistemul 1urocec. din orice arH din Europa. -#anta&ul utilizHrii eurocecurilor comparati# cu !olosirea cecurilor de cHlHtorie este dat de !aptul cH n limita unei anumite sume Cde e,emplu *"" UD clientul nu trbuie sH ac1ite n prealabil contra#aloarea acestora. Oaloarea cecurilor este debitatH n contul clientului n momentul transmiterii lor la banca emitentH. CHrile de credit 1urocec sunt !olosite cu sisteme de identi!icare speciale.

*;

ASI/4RAR2A 82 C919$ RI2 8oi cei care cHlHtoresc n strHinHtate sH !ie s!Htuii ca nainte de nceperea cHlHtoriei sH !ie asigurai pe timpul acesteia recurgnd n acest sens la I asigurarea de cHlHtorie I. =e regulH bHncile o!erH un pac1et standard prin care asigurH clientul mpotri#a principalelor riscuri de cHlHtorie contra plHii unei prime de asigurare. 5rincipalul risc acoperit prin aceste asigurHri este cel pri#ind asistena medicalH n puine Hri strHine a#nd acces direct la un tratament de urgenH gratuit. -sigurarea de cHlHtorie permite rambursarea sumelor c1eltuite dei poate e,ista o limitH ma,imH a sumei recuperabile. VHrile din 3niunea EuropeanH au nc1eiat acorduri reciproce cu pri#ire la asigurarea asistenei medicale. B. Piete !inanciare si operatiuni de bursa SIS$2%41 82 $RA3DAC$I 3AR2 A1 B4RS2I 82 VA1 RI B4C4R2S$I 5ietele secundare de capital se caracterizeaza prin esenta mai multor participanti de ambele parti. E,ista cinci criterii principale de a le departa&a/ a. dupa continuitate pietele pot !i/ piete intermitente in care !ormarea preturilor se bazeaza in general pe !i,ing0 piete continue. b. dupa suportul tranzactional pietele se pot des!asura/ prin strigare libera CIopen outcrEFD0 prin calculator Cte1nici electroniceD. c. dupa localizarea ringului de negociere pietele se impart in/ piete centralizate0 piete descentralizate. d. dupa proprietatea asupra pietei si accesul operatorilor e,ista piete/ pri#ate Casa !unctioneaza ma&oritatea pietelor moderne de inspiratie anglo.sa,onaD0 de stat Q in aceste situatii pietele sunt pri#ite ca institutii publice cu acces liber al operatorilor. e. dupa te1nica tranzactionarii pot e,ista/ sisteme bazate pe dubla licitatie CIprice dri#en sEstemFD0 sisteme bazate pe creatorii de piata CIJuote dri#en sEstemFD. Con!orm acestor clasi!icari Bursa de Oalori Bucuresti este o institutie publica cu un sistem de tranzactionare centralizat operant pe o piata continua si electronica bazat pe dubla licitatie. =in acest punct de #edere Bursa de Oalori Bucuresti se deosebeste de piata e,trabursiera R-4=-W care este un sistem pri#at bazat pe acti#itatea creatorilor de piata CImar<et. mar<ersFD.

*+

Caracterul public este determinat de reprezentarea in managementul Bursei de un Comisar al Bu#ernului. 4istemul de tranzactionare centralizat este determinat de !aptul ca negocierile au loc in cadrul ringului bursei si nu descentralizat ca in cazul pietei A8C CR-4=-WD unde se tranzactioneaza la di!erite g1isee ale creatorilor de piata. 5remisa sistemului cu dubla licitatie este uni!ormitatea operatiunilor care tranzactioneaza in piata. 7iecare dintre acestea are de e,ecutat la un moment dat prioritar un anumit tip de ordin !ie el unul de #anzare !ie unul de cumparare. =esi !iecare operator poate sa primeasca si primeste atat ordine de cumparare pentru un titlu cat si ordine de #anzare punctual la un moment de timp el se comporta !ie ca un #anzator !ie ca un cumparator. =in porto!oliul de ordine de #anzare si cumparare operatorul #a incerca sa.l e,ecute pe cel mai bun Ccel cu pretul mai mare in cazul cumpararii sau cu pretul cel mai mic in cazul #anzariiD. ?ecanismul de !ormare a pretului este cel al dublei licitatii. =aca in cazul te1nicii de !ormare Cnegociere simplaD se a!la in competitie de !iecare parte cate un singur participant iar in cealalta parte mai multi in cazul licitatiei duble competitia este dubla pe de o parte se incearca a !i atrasa contrapartea intr.o zona a preturilor con#enabil propriilor interese iar pe de alta parte o atentie sporita trebuie acordata participantilor din propria parte pentru a nu pierde in !a#oarea lor o oportunitate tranzactionala. Caracteristica unei piete cu dubla licitatie este sc1imbarea !oarte rapida a #alorilor pentru cele mai bune preturi de #anzare si cumparare. Sistemul de tranzactionare si eEecutie automata Bursa de Valori Bucuresti utilizeaza pentru efectuarea tranzactiilor cu program asistat de calculator denumit Sistemul de tranzactionare si !ecutia "utomata #S$ "%. S$ " ofera posibilitatea de a realiza in regim computerizat intreaga gama de operatiuni specifice activitatii de tranzactionare: editarea si introducerea de ordine de bursa& e!ecutarea tranzactiilor& accesul la informatiile referitoare la tranzactii si decontarea tranzactiilor& inclusiv istoricul tranzactiilor& precum si regasirea de diverse alte informarii relevante cu privire la activitatea de tranzactionare. 5rogramul asistat pe calculator reprezinta o parte a sistemului in!ormatic al Bursei.

Bursa de Valori Bucuresti FBVBG

*8

R-4=-W Servicii principale/ Oanzarea sau cumpararea de #alori mobiliare si de alte instrumente !inanciare pe contul clientilor0 Oanzarea sau cumpararea de #alori mobiliare si de alte instrumente !inanciare pe cont propriu0 5lasamentul siKsau garantarea plasamentului #alorilor mobiliare si a altor instrumente !inanciare cu ocazia o!ertelor primare si secundare0 -dministrarea conturilor de porto!olii indi#iduale ale clientilor cu respectarea mandatului dat de acestia0 5reluarea si transmiterea ordinelor clientilor in scopul e,ecutarii lor prin alte societati de ser#icii de in#estitii !inanciare sau alti intermediari autorizati0 Oanzarea sau cumpararea de titluri de stat pe contul clientilor sau pe cont propriu. Servicii coneEe/ =etinerea de !onduri siKsau de #alori mobiliare si de alte instrumente !inanciare ale clientilor in scopul e,ecutarii ordinelor acestora si in cursul administrarii porto!oliilor acestora sau in alte scopuri autorizate in mod e,pres prin reglementarile C$O?0 -cordarea de imprumuturi in bani sau in actiuni pentru creditarea tranzactiilor in mar&a in conditiile stabilite de catre B$R si C$O?0 Consultanta acordata cu pri#ire la ac1izitii preluari structura de capital strategie economica !inantari si aspecte similare0 Consultanta cu pri#ire la instrumentele !inanciare0 =istributia de titluri de participare la organismele de plasament colecti# in #alori mobiliare.

Cui se adreseaza investitia in actiuniIobli)atiuni listate pe pietele bursiere+ BVB si RAS8AKL Cum apar casti)urileL -ctiunile sunt un instrument de in#estitie care se adreseaza persoanelor care detin sume de bani CeconomiiD !ara ne#oia de a le utiliza pe termen scurt. Caracteristica principala a in#estitiei in actiuni este perspecti#a pe termen mediu sau lung. 2n acelasi timp in#estitia in actiuniKobligatiuni este mai riscanta decat depozitele bancare sau certi!icatele de trezorerie. Casti)urile si avantaMele investitorului in actiuni si obli)atiuni provin in principal din0 4ursa independenta de piata actiunilor/ di#idendele si castigurile din rein#estirea di#idendelor. =i#idendele se platesc anual si depind direct de marimea pro!itului si de rata de dez#oltare a companiei care a emis actiunile. 4ursa dependenta de situatia de pe piata actiunilor/ castiguri rezultate din di!erenta de pret dintre momentul #anzarii si cel al cumpararii Ccastiguri de capital Q in#estitii de porto!oliuD. =obanda la obligatiuni corporati#e sau municipale este superioara dobanzilor bancare la depozite atrase de catre bancile din Romania0 )istarea obligatiunilor la BOBKR-4=-W permite in#estitorului trans!ormarea obligatiunilor detinute in lic1iditati.

*9

5entru investitii bursiere prin intermediul BCR Securities este necesara completarea si semnarea/ Cererii de desc&idere de cont Contractului de intermediere Acte necesare desc&iderii contului/ Persoane !izice/ copie dupa B2KC2 a titularului contului Cin caz de reprezentare Q procura speciala autenti!icata la notariat si copia B2 a imputernicituluiD Persoane Muridice/ copie dupa codul !iscal si certi!icatul de inmatriculare de la RC sau codul de inregistrare unica0 copie dupa B2KC2 al imputernicitului care #a e!ectua operatiuni in contul societatii0 delegatia in original a persoanei care #a semna in numele societatii contractul de intermediere0 copii dupa actele constituti#e ale societatii Q contract si statutKact constituti#. din care sa reiasa cine este reprezentantul legal al societatii si atributiile sale0 1otararea actionarilor sau a asociatilor prin care se mandateaza si se aproba e!ectuarea de tranzactii cu #alori mobiliare si suma limita pe care o poate anga&a reprezentantul in numele societatii in ast!el de tranzactii.

Actiuni 2n!ormatii necesare pentru tranzactionarea actiunilor listate la cota Bursei de Oalori Bucuresti siKsau pe piata RasdaJ !olosind ser#iciile o!erite de societatea de #alori mobiliare BCR Securities SA/ 1. Completarea si semnarea Cererii de desc1idere de cont si a Contractului de intermediere inc1eiat intre BCR 4ecurities 4- si clientul persoana !izica sau &uridica. Acte necesare desc1iderii contului/ persoane !izica/ copie dupa buletinul de identitate sau cartea de identitate a titularului contului Cin caz de reprezentare. procura speciala autenti!icata la notariat si copia B2 a imputernicituluiD0 persoane &uridice/ Copie dupa codul !iscal si certi!icatul de inmatriculare de la Registrul Comertului copie dupa B2 al imputernicitului care #a e!ectua operatiuni pe contul societatii delegatia in original a persoanei care #a semna in numele societatii contractul de intermediere copii dupa actele constituti#e ale societatii Q contract si statut Q din care sa reiasa cine este reprezentantul legal al societatii si atributiile sale 1otararea -B- sau a asociatilor prin care se mandateaza si se aproba e!ectuarea de tranzactii cu actiuniK#alori mobiliare si suma limita pe care o poate anga&a reprezentantul in numele societatii in ast!el de tranzactii. 4tabilirea comisionului de intermediere se !ace de catre presedinteleKdirectorul BCR 4ecurities 4- con!orm grilelor de comisioane practicate de catre societate in !unctie de #olumul tranzactiilor. *. Con!orm regulamentelor Comisiei $ationale de Oalori ?obiliare si a pietelor organizate CBOB si RasdaJD decontarea tranzactiei se realizeaza in trei zile lucratoare de la e!ectuarea acesteia C8X(D. 2n cazul in care clientul doreste sa cumpere actiuni acesta #a proceda la alimentarea cu numerar a contului sau prin trans!er bancar in contul BCR 4ecurities 4- nr. *'((;.1"''.'KRA) desc1is la BCR . 4ucursala Bri#ita.

("

Arice ordin de cumparare transmis de un client este e,ecutat cu conditia e,istentei in contul sau de numerar a ec1i#alentului contra#alorii actiunilor ce urmeaza a !i cumparate si a comisionului perceput de BCR 4ecurities 4-. (. 5entru orice ordin de cumparare sau #anzare ce se doreste a !i e,ecutat de catre BCR Securities SA in contul si pe numele clientului acesta trebuie sa transmita ordinul semnat pe !a, la numarul NN.>N.<.....*>.N>. Ardinele de tranzactionare se completeaza pe !ormulare tip ce pot !i transmise initial necompletate de catre BCR 4ecurities 4- prin posta sau !a, clientului. Ardinele de tranzactionare semnate in original se transmit prin posta catre societate o data pe luna. @. 5entru a #eni in spri&inul clientilor societatea transmite con!irmarile tranzactiilor pe !a, in termen de @8 de ore de la e!ectuarea acestora. )a s!arsitul !iecarei luni este transmis clientului e,trasul de cont ce contine soldul de #alori mobiliare si de numerar precum si !actura de comision. 5orto!oliul de actiuni detinute de catre client este transmis acestuia ori de cate ori este solicitat. '. -ctiunile cumparate si decontate pot !i trans!erate in orice moment catre un registru independent la cererea clintului. ;. 5entru orice detalii cu pri#ire la e#olutia preturilor actiunilor a ordinelor a!isate in piata in!ormatii despre societatile listate Cstructura actionariat rezultate !inanciare communicate importante etcD se poate lua legatura cu agentul de #alori mobiliare repartizat clientului respecti# sau cu traderul BOBKRasdaJ.