Universitatea Tehnica Cluj Napoca

Catedra : Organe de Masini si Tehnologie

Disciplina : Mecanisme si Organe de Masini

Tema De Proiect

Studentul : Rzoare Adrian Mihai
Sa se proiecteze o transmisie mecanica care sa respecte schema cinematica de
mai jos si urmatoarele date:
1. Puterea motorului de antrenare P= 3.5 [kw]
2. Turatia motorului n= 2900 [rot/min]
3. Raportul total de reducere

= 6
4. Unghiul de pozitionare al motorului electric fata de talpa reductorului:

5. Miscarea se transmite de la motor la reductor printr-o transmisie cu curele
trapezoidale.
6. Reductorul are in constructie un angrenaj cu roti dintate cilindrice cu dinti :
drepti.
Proiectul va contine:
I. Memoriu tehnic
II. Memoriu justificativ de calcul
III. Desen de ansamblu(Scara 1:1) .
IV. Desen de executie pentru:
- arborele de intrare
- roata condusa a angrenajului

Termen de predare : Ianuarie 2010

Conducator de proiect
Prof.dr.ing.Ioan Turcu


1.MEMORIU TEHNIC

Disciplina Organe de maini studiaz elementele care intr n construcia mainilor din
punct de vedere al construciei, calculului i proiectrii.
Organele de maini sunt piese sau grupuri de piese care formeaz prile componente
ale unor maini, ele putnd fi calculate i proiectate separat de restul ansamblului. n cadrul unei
maini sau al unui agregat, organele de maini sunt grupate n ansambluri care au anumite roluri
funcionale, de exemplu cutia de vitez de la un automobil.


1.1 TRANSMISII MECANICE, REDUCTOARE DE TURAIE.
GENERALITI

Transmisiile mecanice dintre motor i maina de lucru, mresc sau micoreaz
viteza, respectiv momentul transmis, protejeaz organele mainii motoare contra suprasarcinilor.
Reductoarele pot fi cu una, dou sau mai multe trepte de reducere, constructive, fie ca
subansamble izolate, fie ca fcnd parte din ansamblul unei maini.
n funcie de poziiile relative ale arborelui motor i condus, reductoarele, sunt de mai multe
feluri:
- cu roi dinate cilindrice;
- cu roi dinate conice;
- cu combinaii de roi dinate conice sau angrenaje melcate cu roi dinate cilindrice.
Reductoarele cu roi dinate au o larg utilizare datorit avantajelor pe care le prezint:
- raportul de transmitere constant;
- gabarit redus;
- randament ridicat;
- posibilitatea de realizare a unor transmisii de la civa newtoni la ncrcri foarte mari;
- ntreinere simpl i ieftin.
Reductoarele de uz general au un singur lan cinematic, deci un raport de transmisie mic
i o carcas independent i nchis. Componentele principale ale unui reductor, indiferent de tip
sunt urmtoarele: carcasa reductorului (corp + capac),cei doi arbori,rotile dintate, lagrele i
elementele de etansare, dispozitivele de ungere, capacele, indicatorul de nivel al uleiului,
aerisitorul, elementele pentru ridicarea reductorului, dopul de golire, organele de asamblare .
Carcasa reductorului se compune in general din dou pri: corp i capac asamblate intre
ele prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare.Stifturile de centrare sunt necesare pentru
asigurarea unei pozitii precise a capacului in raport cu corpul reductorului. Carcasa se execut n
general prin turnare fiind prevazuta cu nervuri care au scopul de a mri rigiditatea ansamblului,
de a reduce zgomotul i vibraiile i mresc suprafaa efectiv de rcire a reductorului.Pentru
fixarea reductorului pe fundatie sau pe utilajul unde urmeaza sa functioneze, in corp sunt
prevazute gauri in care intra suruburile de prindere.
Carcasele reductoarelor trebuie s ndeplineasc urmtoarele funcii :
- s asigure preluarea sarcinilor ce apar n timpul funcionrii;
- s protejeze angrenajele contra unor factori externi;
- s pstreze lubrifiantul necesar pentru ungerea angrenajelor;
- s asigure transmiterea cldurii spre exterior.
Arborii sunt realizati de obicei cu sectiune variabila (in trepte), avand capetele cu
diametrul si lungimea standardizata, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor
de torsiune. Arborele pe care se introduce miscarea in reductor se poate executa impreuna
cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul din motive de reducere a
gabaritului si cresterii rezistentei pinionului.
Rotile dintate cilindrice, conice si roata melcata sunt montate pe arbori prin
intermediul unor pene paralele si fixate axial cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu
bucse distantiere etc. In cazul cand dantura se executa din materiale deficitare se
recomanda executarea rotii din doua materiale.
Lagarele in general sunt cu rostogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori,
la turatii mici, reductoarele se pot executa si cu lagare de alunecare. Ungerea rulmentilor
se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselina. Reglarea jocului din
rulment se face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinand
seama de sistemul de montare in O sau in X.
Elementele de etansare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt mansetele
de rotatie cu buza de etansare si inelele de pasla.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare
consistenta a rulmentilor, uneori chiar a angrenajelor cand nici una din rotile dintate nu
ajunge in baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind
diverse constructii de dispozitive de ungere (canale de ungere, ungatoare, roti de ungere,
inele de ungere, lant de ungere etc.)
Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenti, la asigurarea etansarii,
fiind prinse in peretele reductorului cu ajutorul unor suruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor, in cele mai multe cazuri, este executat sub
forma unei tije pe care sunt marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub
forma unor vizoare montate pe corpul reductorului.Exista si indicatoare care functioneaza
pe principiul vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunica
cu baia de ulei.
Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate sub forma
unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate in carcasa prin asamblare
filetata. Uneori, tot in scopul posibilitatii de ridicare si transportare a reductorului, pe
carcasa se executa niste umeri de ridicare (inelari sau tip carlig). La reductoarele de
dimensiuni mari intalnim ambele forme, inele de ridicare in capacul reductorului si umeri
de prindere pe corp.

1.2 Montarea si demontarea reductorului

Montarea reductorului se va face astfel:
se monteaz capacul de vizitare pe capacul reductorului;
se monteaza subansamblele arboriroi dinaterulmeni, rulmenii si roile dinate fiind
montati pe arbori;
se monteaz capacul reductorului impreuna cu uruburile de asamblare a carcasei;
se monteaz capace laterale mpreun cu garniturile de etanare sau plcuele de reglare si se
prindcu uruburi.
Demontarea se va face pe subansamble i repere n urmtoarea ordine:
se deurubeaz dopul de golire pentru scurgerea lubrifiantului din baia de ulei;
se demonteaz uruburile capacelor laterale i se scot aceste capacempreun cu garniturile de
etanare sau plcuele de reglare;
se demonteaz uruburile de asamblare a carcasei i se separcapacul reductorului;
se scot subansamblele arboriroi dinaterulmeni, fr a demontaroile dinate i rulmenii de
pe arbori;
se demonteaz capacul de vizitare;



1.3 NORME DE PROTECIE A MUNCII

Pentru sigurana desfurrii procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie s se respecte
urtoarele reguli de protectie a muncii :
- zonele n care exist organe de rotaie n micare se vor proteja cu ajutorul unor aprtori;
- nainte de nceperea lucrului se verific nivelul de ulei al reductorului;
- la apariia unei defeciuni se va retrage dispozitivul din lucru i se va nlocui piesa
defect;
- trebuie respectate ntocmai regulile de ntreinere a dispozitivului;
- este de preferat ca muchile i colurile s fie teite pentru a diminua riscul unor accidente;
- este de preferat ca elementele exterioare ale reductorului s se vopseasc pentru a nu
ruginii;
- nu se va deschide capacul de vizitare n timpul lucrului.


1.4 NTREINEREA REDUCTORULUI

Ungerea reductoarelor de uz general se face cu ulei. Metodele de ungere se aleg n funcie
de viteza periferic a roilor dinate,n primul rnd. Pentru viteze periferice pn la 1215 m/s
ungerea angrenajelor se face prin barbotare.La angrenajele cilindrice, nivelul uleiului la roata
mare trebuie s treac peste dini cu 0,75 din nlimea lor dar nu mai puin de 10 mm. Roile de
turaie mic de pe treptele a doua sau a treia se pot scufunda pn la 1/3 din diametrul exterior al
lor. La angrenajele conice roata mare va fi scufundat n ulei pe toat nlimea dintelui (cel
puin). Limita maxim de scufundare n ulei este tot 1/3 din diametrul exterior al roii.
Rodajul joac un rol important n durata de exploatare i buna funcionare a oricrui
angrenaj i transmisie cu roi dinat Rodajul se poate face pe diferite standuri care se pot grupa n
dou categorii (cu circuit nchis i cu circuit deschis). Rodajul se face cu un ulei special de rodaj.
Exploatarea i ntreinerea acestui dispozitiv impune o serie de msuri care trebuie s le
lum pentru a evita deteriorarea elementelor componente.
nainte de montarea pieselor vor fi curate, splate i suflate cu aer comprimat. La
montare se vor respecta limitele toleranelor prescrise, toate cotele indicate n documentaia de
execuie. Suprafeele neprelucrate mecanic ale pieselor turnate care se gsesc n interiorul
carcasei trebuie s fie curate.
Toate suprafeele exterioare cu excepia suprafeei de aezare vor fi acoperite cu vopsea.
n timpul operaiei de transport se vor lua msurile necesare n vederea evitrii loviturilor sau a
rsturnrii reductorului. Se recomand ca rodajul s se fac n trepte.


2.Memoriu justificativ de calcul

Rapoarte de transmitere
12 TC tot
u i i =

i
TC
= raport de transmisie prin curele trapezoidale
u
12
= raport de angrenare
u
12
=
2 2
1
1
2 1
e
e
e
e
r
r
z
z
= =

1.1. Nr de dinti recomandat pt roata motoare in functie de tratamentul termic aplicat danturii
este :
- pentru danturi cementate si calite (z
1
= 14 17 dinti ) maxim 21
- pt danturi nitrurate (z
1
= 25 35 dinti )
- pt danturi imbunatatite HB > 3500 MPa


Observatie !
Este de dorit ca numarul de dinti z
1
, z
2
(nr intregi) , sa fie prime intre ele adica
(c.m.m.d.c sa fie 1 ) , pentru a se asigura o repartitie mai uniforma a uzirii pentru cei z
1
dinti,
respectiv z
2
dinti.

Notiuni de tratamente termice

Imbunatatirea este o calire urmata de revenire inalta (550
0
650
0
)
Prin imbunatatire se urmareste obtinerea unor anumite propietati fizico chimice
Cementarea : consta in imbogatirea cu carbon a stratului superficial a flancului
dintelui.Dupa cementare se aplica o calire si o revenire la temperatura pana in 200
0
pt eliminarea
tensiunilor interioare


- pt danturi durificate inductiv (z
1
= 15 .23 dinti ) maxim 25

Rapoarte de transmitere

1,2 s i
TC s
2

Angrenaje cu roti dintate cilindrice
2su
12
<4,5 [ stas 6012-82]

Obseervatie !
Abaterile permise de STAS 6012-82 fata de valorile nominale ale rapoartelor sunt :
% 5 , 2 = Au daca u
12
s4
% 3 = Au daca u
12
> 4

[%] 100 *
12
12 12
STAS
calculat STAS
u
u u
u

= A

Observatie !
Pentru inceput se alege i
Tc
=2 din motive de gabarit a rotii de curea conduse
=> u
12
= 3
2
6
= =
tc
tot
i
i
merg la 3,15 din stas
Observatie !
- z
1
se alege 25 numarul de dinti pentru ca rotile dintate vor fi din oteluri imbunatatite ;

z
2
= 3,15 * 25 = 78,75 ~ 79
u
12 real calc
=
25
79
1
2
=
z
z
= 3,16 raport transmisie pe reductor

i
TC
=
real
TOT
u
i
12
= 89 , 1
16 , 3
6
= - raport de transmisie pe curea
=

= A % 100
15 , 3
16 , 3 15 , 3
u - 0,31 %
% 5 , 2 = Au daca u
12
s4
% 3 = Au daca u
12
> 4

Randamente

Transmisile prin curele trapezoidale :
96 , 0 ... 92 , 0 =
TC
q , Pt Proiect 94 , 0
TC
q
Angrenajul cu roti dintate cilindrice :
99 , 0 ... 96 , 0 =
C
q , Pt proiect 98 , 0 =
C
q
Rulmenti cu Bile :
999 , 0 =
rul
q , Pt proiect 999 , 0 =
C
q
Rulmenti cu Role :
99 , 0 =
rul
q

Calculul Puterilor

P=3,5 [ kw ]
P
1
= P *
rul TC
q q *
P
1
=3,5*0,94*0,999 =3,28 kw
P
2
=P
1
*
rul C
q q * P
2
=3,28*0,98*0,999=3.21 kw


Calculul Turatilor
n
1
= 39 , 1534
89 , 1
2900
= =
TC
i
n
rot /min
n
2
= 56 . 485
16 , 3
39 . 1534
12
1
= =
real
u
n
rot /min

Calculul Momentelor de torsiune
T
1
=9550 ] * [
1
1
mm N
n
P
T
1
=9550 41 . 20
39 . 1534
28 , 3
= N*mm
T
2
=9550 ] * [
2
2
mm N
n
P
T
2
=9550 07 . 63
56 . 486
21 . 3
= N*mm


2.1 Alegerea materialelor pentru angrenaje si arbori si justificarea lor

-pentru pinion:41MoCr11; STAS 791-80
-pentru roata dintata OLC 45; STAS 880-80
-pentru arborele de iesire: OLC 45; STAS 880-80


2.2 Stabilirea caracteristicilor mecanice pentru materialele alese
41MoCr11-imbunatati
HB: 250-2890 daN/mm
2
(pag. 91;tab 4.3)
Rm= 780-1270 MPa (anexa 33,pag.198)
o
H lim
= 1.8* HB +200 MPa(pag 91;tab. 4.3)
o
H lim
= 1.8*280 +200=704 MPa
o
f
lim = 0.4*HB + 155 Mpa (pag 91;tab. 4.3)
o
f
lim= 0.4*280 +155= 267 MPa
Rezistenta admisibila la presiunea de contact(strivire)
o
HP
=
o

*Z
N
*Z
L
*Z
R
*Z
V
*Z
W
*Z
X
(Anexa 6,pag.15)
S
Hlim=
1.15-pentru siguranta normala in functionare(Anexa 6,pag.152)
Z
N
*Z
L
*Z
R
*Z
V
*Z
W
*Z
X
=1
Toti factori au fost alesi pentru predimensionare si au valoarea egala cu 1.

o
HP
=

= 612,173 N/mm
2

Rezistenta admisibila la incovoiere


o
FP
=
o

*Y
N
*Y
G
*Y
R
*Y
X
(Anexa 6;pag. 151)
S
Flim
=1,25-pentru siguranta normala in functionare
Y
N
*Y
G
*Y
R
*Y
X
- toti factori au fost alesi pentru predimensionare

o
FP
=

= 213,6 N/mm
2

OLC 45 IMBUNATATIT
HB=170-260 daN/mm
2
(pag.91,tab.3)

o
Hlim
=1,5*HB+200 N/mm
2
(pag. 91;tab. 4.3)

o
Hlim
=1,5*185+200= 477,5 N/mm
2

o
Flim
=0,4*HB+140 N/mm
2
(pag. 91,tab. 4.3)

o
Flim
=0,4*185+140 =214 N/mm
2
Rezistenta admisibila la strivire

o
HP
=
o

*Z
N
*Z
L
*Z
R
*Z
V
*Z
W
*Z
X
(Anexa 6,pag.151)
S
Hlim
=1,15
Z
N
*Z
L
*Z
R
*Z
V
*Z
W
*Z
X
=1

o
HP
=

=415,21 N/mm
2
Rezistenta admisibila la incovoiere:

o
FP
=
o

*Y
N
*Y
G
*Y
R
*Y
X
S
Flim
=1,25
Y
N
*Y
G
*Y
R
*Y
X
=1

o
FP
=

=171,2 N/mm
2

2.3 Stabilirea diminesiunilor capetelor de arbore

Pinionul este corp comun cu arborele de intrare al reductorului.Materialul din care este
executat este 41MoCr11 imbunatatit.
Arborele de intrare este solicitat la un moment de torsiune cunoscut Mt
1
=20,41 si un
moment de incovoiere de marime necunoscuta. Deoarece rezistenta de rupere la tractiune pentru
41MoCr11 este mai mare de 600 N/mm
2
se introduce un coeficent de corectie al momentului de
torsiune.
K=R
m
/550>1
K=

=1,72 >1

Momentul de torsiune echivalent v-a fi:
Mt
1e
=Mt
1
/K=20,41/1,41=14,47 N/mm

Diametrul nominal al capatului de arbore al pinionului v-a fi:
d
1
=22 mm (pag.142; tab9.4)
l
1
=36 mm (pag.141; tab. 9.2)

Arborele de iesire este executat din OLC 45 si este solicitate la un moment de torsiune cunoscut:
Mt
2
=63,07 N/mm
R
m
=610N/mm
2

K=

=1,10 >1
Mt
2e
=Mt
2
/K=63,07/550=57,33 N/mm
Am ales diametrul si latima capatului de arbore in functie de momentul de torsiune, dupa cum
urmeaza:
d
2
=35 mm (pag.142; tab9.4)
l
2
=58 mm (pag.141; tab. 9.2)

Arborele de intrare
22 x 36

Arborele de iesire

35 x 58




2.4Calculul distantei axiale al modulului si al altor elemente geometrice ale
angrenajului
] [
* *
) * ( *
) 1 ( 875 , 0 3
12
2
1
2
1
12
mm
u
z z K T
u a
HP a
H E A
w
o
+ =
K
a
=1,25 , anexa 20 pag 171 , bibleo 2
z
E
=189,8 MPa
z
H
=2,49
25 , 0
1
=
a

u
12real
=3,16

22
35
58
36
63 , 111 97 , 31 * 64 , 3
67 , 32680 * 64 , 3
51 , 174362
81 , 279190 * 20410
* 64 , 3
16 , 3 * 21 , 415 * 25 , 0
) 49 , 2 * 8 , 189 ( 25 , 1 * ) 10 * 41 , 20 (
* ) 1 15 , 3 ( 875 , 0
3
3 3
2
2 3
=
= = = + =
w
a
a = a
w


Modulul

2 1
* 2
z z
a
m
wnec
nec
+
=

42 , 2
104
26 , 223
79 25
63 , 111 * 2
= =
+
=
nec
m merg la STAS 822-82 aleg modul 2,5

Distanta axiala recalculata

mm
z z m
a 130
2
260
2
104 * 5 , 2
2
) (
2 1
= = =
+
=
a = a
w
= 130 mm distanta axiala intre cele doua roti aflate in agrenare

Obs.Alegerea lui a
w
din STAS trebuie sa respecte urmatoarele conditii :
a
w
> a , a
w
a s(1,5 .. 2 ) mm
a
w
< a | a
w
- a | s 0,4


2.5Calculul elementelor geometrice ale angrenajului

Diametrele cercurilor de divizare
d
1,2
=m*z
1,2

d
1
= m*z
1
= 2,5*25 = 62,5 mm
d
2
= m*z
2
= 2,5*79= 197,5 mm

Diametrele cercurilor de baza
db
1,2
=d
1,2
*coso ,
0
20 = o
db
1
=d
1
*coso = 62,5 * cos 20
0
= 58,73 mm
db
2
=d
2
*coso =197,5* cos 20
0
= 185,58 mm

mm
d d d d
w w
130
2
260
2
5 , 197 5 , 62
2 2
2 1 2 1
= =
+
=
+
=
+

Diametrele cercurilor de picior
df
12
=m[z
1,2
- 2(h
a
*
+c
*
)]
df
1
=2,5[25 -2 (1+0,25)] = 56,25 mm
df
2
=2,5[79 -2(1+0,25)] = 191,25 mm

Diametrele cercurilor de cap
d
a1,2
=2*a
w
m(z
2,1
-2*h
a
*
)
d
a1
= 2*130 2,5*(79 2*1) = 260 -2,5*77 = 67,5 mm
d
a2
= 2*130 2,5*(25 2*1) = 260 -2.5*23 = 202,5 mm

Pasul profilului de referinta
p= m * t
p=3,14*2,5=7,85 mm
Distanta dintre axe de referinta
a= ) (
2
1
2 1
z z m + = > a=0,5*2,5*104 = 130 mm

Arcul dintelui pe cercul de divizare
S
1
=(0,5*t )*m
S
1
= S
2

S
1
= 3,92 mm

Arcul dintelui pe cercul de cap
S
a1,2
=[(invo -invo
a 1,2
)m*z
1,2
+S
1,2
]
2 , 1
cos
cos
a
o
o

invo =tgo -o =tg20
o
- 0,149043
180
20 *
=
o
o
t

inv
1 a
o =tg(29,85)- 052884 , 0
180
85 , 29 *
=
o
o
t

inv
2 a
o =tg(23,58)- 024924 , 0
180
58 , 23 *
=
o
o
t

S
a1
=[(0,149043-0,052884)2,5*25+3,92] mm
o
o
74 , 10 1,0834 * 9,92
85 , 29 cos
20 cos
= =
S
a2
=[(0,149043-0,024924)2,5*79+3,92] m 29,14 1,0253 * 28,43
58 , 23 cos
20 cos
m
o
o
= =
S
a1,2
>0,25 * m (pentru danturi imbunatatite )
S
a1
> 0,25*2,5 ; 10,74 > 0,625
S
a2
> 0,25*2,5 ; 29,14 > 0,625


3.Dimensionarea si verificarea angrenajului

Viteza periferica

V
1
= ] / [
1000 60
1 1
s m
n d

t

V
1
= 81 , 4
600000
288633,82
1000 60
1470 5 , 62
= =

t
m/s

Clasa de precizie 8 , danturare prin frezare cu o freza melc si rectificare ,
R
a 1,2
=0,8 flanc m/
R
a 1,2
=1,6 m in zona de racordare anexa 29 pag.188


Gradul de acoperire

( ) | | a indeplinit conditie tg z z tg z tg z
t a a
1 . 1 . 7029 . 1
2
1
2 1 2 2 1 1
> = + + = c o o o
t
c

Verificarea jocului la cap

a indeplinit conditie m c c d d a c
a f
2 . 0 1 . 0 5 . 0 ) ( 5 . 0
1 1 2 1 1
= > = + =

Lungimile peste N dinti

Numerele de dinti peste care se calculeaza lungimile se iau din tabele,astfel :
N
1
=3 ;-pentru pinion z
1
=25 ;[4] pag 110,tab.6.20
N
2
= 11 ;-pentru roata dintata z
2
=79 ;[4]pag. 111,tab. 6.20

( ) | | mm inv z N m m x W
N
41 . 21 5 , 0 cos sin 2
1 1 1 1
= + - + - - = o t o o
( ) | | mm inv z N m m x W
N
26 . 80 5 , 0 cos sin 2
2 2 2 2
= + - + - - = o t o o

Forta normal. Forta tangential. Forta radiala

] [ 29 . 238 20
] [ 72 . 654 20 cos
] [ 74 . 696
20 cos 5 . 62
20460 2
20 cos
2
0
0
0
1
1
N tg F F
N F F
N
d
M
F
t r
n t
w
t
n
= =
= =
=

=


La incovoiere

] / [ 78 . 88 8 . 2
2 44
81 . 2 993
2
mm N
Y
m b
K F
FP F
FP Fa
F t
F
o o
o o
< =

=
s

=

Y
Fa
= 2,8 - factorul de form al dintelui
K
F
= 2,81




La presiunea de contact

HP
w
H t
E H H
u
u
d b
K F
Z Z Z o o
c
s
+

=
1
1


Z
H
factorul zonei de contact;
495 . 2
cos sin
2
= =
t t
H
Z
o o

Z
E
= 189.9 [MPa]
1/2
- factorul de material;
Z

- factorul gradului de acoperire;

876 . 0
3
7 . 1 4
3
4
=

=
c
c
Z
K
H
= 2,81

] / [ 17 . 612 25 . 563
6 . 3
1 6 . 3
44 44
81 , 2 993
876 , 0 9 . 189 495 , 2
2
mm N
HP H
= < =
+

= o o



4.Transmisii prin curele trapezoidale



Puterea de calcul la arborele conducator
P
c
=3,5 KW

Turatia rotii de curea conducatoare
n
1
=2900 rot/min
Turatia pinionului
n
2
=1534 rot/min

Raportul de transmitere
10 89 , 1
1534
2900
2
1
s = =
=
i
n
n
i


Tipul curelei se aleg curele trapezoidale clasice SPZ

Diametrul primitiv al rotii mici
D
p1
se alege din STAS 1162 77
D
p1
= 100 mm

Diametrul primitiv al rotii mari

mm D
mm D i D
p
P p
189 100 89 , 1
] [
2
1 2
= =
=


Diametrul primitiv mediu al rotiilor de curea

mm D
mm
D D
D
pm
p p
pm
5 , 144
2
189 100
] [
2
2 1
=
+
=
+
=

Diametrul primitiv al rolei de intindere

( )
( ) 150 ........ 100 100 5 , 1 ....... 1
5 , 1 ....... 1
0
1 0
= =
=
p
p p
D
D D


Distanta dintre axe (preliminara),[2]pag 391,tab. 17.1

( ) ( )
( ) ( ) 350 , 350 189 170 100 2 350 189 100 7 , 0
2 7 , 0
2 1 2 1
= ~ + s s +
+ s s +
A v constructi
D D A D D
p p p p


Unghiul dintre ramurile curelei,[2] pag 391,tab. 17.1

15 63 , 14
350 2
100 189
sin 2
] [
2
arcsin 2
1 2
~ =

=
ar
A
D D
p p

Unghiul de infasurare pe roata mica de curea

165 15 180
180
1
1
= =
=
|
|


Unghiul de infasurare pe roata mare

195 15 180
180
2
2
= + =
+ =
|
|

Lungimea primitiva a curelei

( )
( )
mm L
STAS mm L
mm
A
D D
D A L
P
P
p p
pm P
1120
76 7192 96 , 1153
350 4
100 189
5 , 144 350 2
] [
4
2
2
1 2
=
=

+ + =

+ + =
t
t


Calculul numrului de curele (preliminar)


curea o de transmisa puterea kW P
e f unctionar de coef icient C
f asurare in de coef icient C
lungime de coef icient C
z
P C C
P C
z
F
L
L
F
] [ 08 . 1
1 . 1
985 . 0
82 . 0
26 . 3
0
0
0
0
=
=
=
=
=


=
|
|


Coeficientul numrului de curele

9 . 0 =
Z
C

Numrul de curele (definitiv)

4 62 . 3
0
= = = z alege se z
C
z
z
z









Distanta dintre axe (calcul de definitivare)

( )
( )
( )
( )
mm A
q
D D q
p
D D L p
q p p A
p p
p p p
330 12 , 990 42 , 166 42 , 166
12 , 990 100 189 125 , 0
125 , 0
42 , 166 100 189 393 , 0 1120 25 , 0
393 , 0 25 , 0
2
2
2
1 2
2 1
2
= + =
= =
=
= + =
+ =
+ =






Viteza periferica a curelei

40 18 , 15 , / 18 , 15
19100
2900 100
] / [
19100
1 1
s =

=
s m v
s m
n D
v
p



Forta periferica transmisa

; 5 . 230
18 . 15
5 . 3
1000 1000 N
v
P
F = = =


Fora de ntindere iniial a curelei ( F
0
) i cea de apsare pe arbori ( F
a
) sunt egale cu:

N F
N F F F
c
a o
977
977 55 . 1
=
= = =
.


5. Calculul reactiunilor pe arbori

Pentru arborele 1:



- Reactiunile pe vertical

] [ 5 . 496
2
] [ 5 . 496
2
2
1
mm N
F
V
mm N
F
V
t
t
= =
= =


- Reactiunile pe orizontal

] [ 7 . 951
] [ 9 . 1510
] [ 103
] [ 5 . 66
] [ 812
2
] [ 1427
2
) (
2
2
2
2 2
2
1
2
1 1
2
1
mm N H V R
mm N H V R
mm b
mm a
mm N
b
a F
b
F
H
mm N
b
b
F b a F
H
c r
r c
= + =
= + =
=
=
=
+
=
=
+ +
=


- Determinarea momentelor ncovoietoare pentru arborele 1

H
1
H
2
Fr

a

b/2

b/2

In plan
orizontal
V
1
V
2
F
t
b/2

b/2

In plan
vertical
F
c

] [ 49016
] [ 41818
2
] [ 5 . 41795 )
2
(
2
] [ 75 . 25569
2
] [ 75 . 25569
2
2
max
2
max max
2 2
1 1
2 2
1 1
mm N M M M
mm N
b
H M
mm N
b
a F
b
H M
mm N
b
V M
mm N
b
V M
iH iV i
iH
c iH
iV
iV
= + =
= =
= + + =
= =
= =



Pentru arborele 2:


- Reactiunile pe vertical


] [ 5 . 496
2
] [ 5 . 496
2
1
2
mm N
F
V
mm N
F
V
t
t
= =
= =







- Reactiunile pe orizontal
V
2
Ft

b/2

b/2

H
2
Fr

b/2

b/2

H
1
V
1
In plan
In plan


] [ 5 . 528
] [ 5 . 528
] [ 105
] [ 181
2
] [ 181
2
2
2
2
2 2
2
1
2
1 1
2
1
mm N H V R
mm N H V R
mm b
mm N
F
H
mm N
F
H
r
r
= + =
= + =
=
= =
= =

- Determinarea momentelor ncovoietoare


] [ 3 . 27744
] [ 5 . 9502
2
] [ 5 . 9502
2
] [ 25 . 26066
2
] [ 25 . 26066
2
2
max
2
max max
2 2
1 1
2 2
1 1
mm N M M M
mm N
b
H M
mm N
b
H M
mm N
b
V M
mm N
b
V M
iH iV i
iH
iH
iV
iV
= + =
= =
= =
= =
= =


6.Alegerea si calculul de verificare a rulmentilor

-Alegerea rulmentilor

Pentru arborele 1: rulmentul 6206

d = 30 mm;
D = 62 mm;
B =16 mm;
C = 15.3 kN;
C
0
= 10.2 kN;

Pentru arborele 2: rulmentul 6008

d = 45 mm;
D = 85 mm;
B = 19 mm;
C = 25.6 kN;
C
0
= 18.2 kN;

- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 1

Rulmentul de pe arborele de intrare simbolizat 6206 are capacitaea de incarcare dinamica
C=15.3 [kN]. Verificarea rulmentului se face in functie de durabilitatea de functionare a acestuia:
.] . [ rot mil
P
C
L
p
c
|
|
.
|

\
|
= (50)
unde: p=3, pentru rulmeti cu bile;

]; [ 891 , 0
; 1
]; 5 . 13 , 270 , 1 [ , 2 , 1 1
]; 4 . 13 , 270 , 1 [ , 3 , 1 1 , 1
; 1 , 1 1 1 1 , 1
]; [ 981 , 0
kN R f P
f
Tabel Din f
Tabel Din f
f f f f
kN P f P
A d A
m
s
k
m s k d
A d c
= =
=
=
=
= = =
= =

.] . [ 07 , 2068
3
rot mil
P
C
L
C
=
|
|
.
|

\
|
=
] [ 8000 ] [ 23406
60
10
1
6
h L h
n
L
L
hnec h
= > =

=

- Calculul de verificare a rulmentilor arborelui 2

Rulmentul de pe arborele de iesire simbolizat 6209 are dimensiunile 458519 si
capacitaea de incarcare dinamica C=18,2 [kN]. Verificarea rulmentului se face in functie de
durabilitatea de functionare a acestuia:
.] . [ rot mil
P
C
L
p
c
|
|
.
|

\
|
= (50)
unde: p=3, pentru rulmeti cu bile;

]; [ 891 , 0
; 1
]; 5 . 13 , 270 , 1 [ , 2 , 1 1
]; 4 . 13 , 270 , 1 [ , 3 , 1 1 , 1
; 1 , 1 1 1 1 , 1
]; [ 981 , 0
kN R f P
f
Tabel Din f
Tabel Din f
f f f f
kN P f P
A d A
m
s
k
m s k d
A d c
= =
=
=
=
= = =
= =

.] . [ 07 , 6383
3
rot mil
P
C
L
C
=
|
|
.
|

\
|
=


7.Alegerea si calculul de verificare a penelor

- Alegerea penelor

Pentru cuplajul dintre roata de curea si arbolele 1 - pana 1:

d b h l t1 t2
mm
22 8 7 25 4 3,3


Pentru cuplajul dintre arbolele 2 si roata dintata - pana 2:

d b h l t1 t2
mm
52 12 6 27 6 4.3


- Verificarea la presiunea de contact si la forfecare la pana 1.

2
2
2
1
2
1
60
90
6 . 12
2
32 . 23
4
mm
N
mm
N
p
verif icat
mm
N
hld
M
verif icat
mm
N
p p
hld
M
p
af
a
ef af
t
ef
e a
t
e
=
=
= s

=
= s

=
t
t t t

- Verificarea penei la presiunea de contact i la forfecare la pana 2.

verif icat
mm
N
hld
M
verif icat
mm
N
p p
hld
M
p
ef af
t
ef
e a
t
e
2
2
2
2
1 . 56
2
96 . 17
4
= s

=
= s

=
t t t



8.Verificarea la nclzire a reductorului

- randamentul total al reductorului:
994 . 0
79
1
22
1
5
7 . 1 09 . 0
1
1 1
1
2 1
=
|
.
|

\
|
+

=
|
|
.
|

\
|
+ =
t c t
q
z z f
a
a

a
= 0.994 - randamentul treptei de roti dintate;

l
= 0.995 - randamentul unei perechi de lagare cu rulmenti;

u
= 0.99 - randamentul ungerii;

Randamentul unui reductor cu o trepte de reducere se determin cu relaia:
974 . 0
2
= =
u l a t
q q q q .
- verificarea reductorului la nclzire
Temperatura uleiului din baie, n cazul carcaselor nchise cnd nu are loc recircularea
uleiului, se calculeaz din ecuaia echilibrului termic:

( )
( )
= < =


+ =
s

+ =
60 58 . 43
974 . 0 17 . 0 2 . 1 12
974 . 0 1 10 346 . 2
18
1
3
2
0
a
a
t c
t
t t
t
S
P
t t
q
q

unde:
t
0
- temperatura mediului ambiant (t
0
=18
o
C);
P
2
- puterea la arborele de ieire din reductor, n watt;

t
- randamentul total al reductorului;
S
c
- suprafaa de calcul a reductorului, n m
2
: S
c
=1,2S, unde S reprezint suprafaa
carcasei S = 0.17 m
2
;
- coeficientul de transmitere a cldurii ntre carcas i aer;
= (8...12) [W/(m
2
.
o
C)] dac exist o circulaie buna a aerului n zona de montare a
reductorului;







Bibliografie

1.Chisiu Alex si altii Organe de Masini , Buc EDP 81
2.Antal A , s.a. Reductoare , Atelier multiplicare UTCN , Cluj Napoca 1994
3.Antal A , s.a. Indrumator de proiectare pentru reductoare , Lito 83
4.Antal si Tataru , Elemente pentru proiectarea angrenajelor , Lito 83
5.Crudu s.a. Atlas de reductoare , Buc EDP 81
6.Burzescu V s.a. Rationalizarea calcului in proiectare , Ed tehnica , Buc
1970
7.Horvitz B , Reductoare si variatoare de turatie , Buc Ed Tehnica 1963
8.Robinovici , s.a Rulmenti ed Tehnica , Buc 1977
9.Jula A , s.a Proiectarea Angrenajelor Evolventice , Ed Scrisul Romanesc
Craiova 1971
10. *** , Culegere de statusuri pentru organe de masini si Desen tehnic