UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI FACULTATEA STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR-AN II GRUPA 3

DISCIPLINA : GESTIUNEA TREZORERIEI INTREPRINDERII RISCUL VALUTAR AL AGENTILOR ECONOMICI METODE SI TEHNICI DE ACOPERIRE

STUDENT :

Abord r! "# r!$%&"&! n condiiile economiei de pia, riscul devine o component esenial a politicii manageriale a oricrui agent economic, a strategiei elaborate de ctre acesta, strategie care depinde aproape n totalitate de abilitatea i capacitatea fiecruia de a-i anticipa evoluia i de a-i valorifica ansele, asumndu-i un aa zis risc al eecului n afaceri. Ca definitie, riscul reprezinta o stare cu un anumit grad de probabilitate de a se ntmpla!. " nu lua n seama riscurile la care afacerile sunt supuse reprezinta primul si cel mai important pas spre faliment sau spre pierderi financiare. #umim risc nesigurana asociat oricrui rezultat. #esigurana se poate referi la probabilitatea de apariie a unui eveniment sau la influena, la efectul unui eveniment n cazul n care acesta se produce. $iscul apare atunci cnd% un eveniment se produce sigur, dar rezultatul acestuia e nesigur& efectul unui eveniment este cunoscut, dar apariia evenimentului este nesigur& att evenimentul ct i efectul acestuia sunt incerte '. (a nceputul secolului )), ". *ars+all a elaborat o teorie privind riscul, conform careia agentul economic este g+idat n actiunile pe care le ntreprinde de marimea profitului asteptat si marimea variabila a riscului posibil . "lti autori, definesc riscul ca pe un anga,ament care poarta o incertitudine implicita, cu o probabilitate de profit sau pierdere. C. -iritescu si. .. /obrescu0 definesc notiunea de risc ca fiind examinarea n termeni probabilistici a posibilitatii de obtinere a unor rezultate favorabile sau nefavorabile ntr-o afacere: eveniment viitor si probabil a carui producere ar putea provoca anumite pierderi . $iscul nu trebuie perceput ca fiind un lucru ru. /e fapt, riscul poate induce oportuniti e1traordinare pentru cei care tiu cum s-l gestioneze. $spunsul nu este evitarea complet a riscului ci evitarea riscurilor puin nelese. .1istena riscurilor a determinat lansarea tuturor sectoarelor al cror element principal n ceea ce privete nivelul de competen rezid, de fapt, n gestiunea riscului. #u s-ar fi reuit progresul dac s-ar fi evitat riscul. "sumarea riscurilor este un element comun tuturor agenilor economici. 2ractic evitarea riscurilor este o cale foarte sigur ctre eec. n loc s se evite riscul 3ceea ce este imposibil4 ar trebui s se dezvolte o nelegere mai amnunit a modului n care se pot transforma rezultatele potenial negative n oportuniti. n trecut, ctigurile au funcionat ca un barometru de performan, cu foarte puin atenie acordat riscurilor asumate pentru acele ctiguri. $iscul se manifest ncepnd c+iar din momentul demarrii unei afaceri sau investiii& continu cu stabilirea obiectivelor i a condiiilor de desfurare, apoi cu atragerea surselor de finanare, cu implementarea managementului, gsirea pieelor de desfacere, stabilirea preurilor, etc. $iscul poate fi generat de o diversitate de factori interni sau e1terni de agentul economic% specificul activitilor desfurate&

1 5iorel Cornescu, 2aul *arinescu - Management, de la teorie la practica, .d. 6niversitatii, 0778 2 Costin -iritescu, .milian /obrescu 9 Bancile, mica enciclopedie, .d. .1pert, :ucuresti,';;<

 politica managerial adoptat pentru toate nivelele ierar+ice ale structurii organizatorice i funcionale& relaiile agentului economic respectiv cu furnizorii, clienii, etc.& con,unctura economic, politic, ,uridic, legislativ& ali factori. n sfera economica, riscul se poate traduce prin probabilitatea nendeplinirii obiectivelor stabilite, cu referire directa la % eficacitate 3nerealizarea standardelor propuse4& program 3nerespectarea termenului de e1ecutie4& cost 3depasirea bugetului alocat4. n cadrul activitatii economice, riscul are mai multe semnificatii % renuntarea la o resursa financiara, materiala sau umana certa n sc+imbul unui avanta, economic viitor, superior fata de cel actual, dar cu un grad mare de incertitudine& altfel spus, amnarea unui consum prezent, pentru un consum viitor cu puternice elemente de nesiguranta& posibilitatea ca ntr-o afacere sa nu se obtina profitul prognozat sau c+iar sa se nregistreze pierdere ca urmare a influentei negative a diferitilor factori economici perturbatori, de care depind performantele unui agent economic& nesiguranta privind valoarea unui bun economic, nregistrata la o data viitoare. n principal, n economia romneasc aflat n tranziie, riscurile la care se e1pun agenii economici sunt% riscul cauzat de inflaie, de evoluia cursului de sc+imb i de bloca,ul economico-financiar, adic riscul de neplat. n rile europene care au de,a o e1perien a economiei de pia s-a constatat c ntreprinztorii ar trebui sa fie pregtii pentru sc+imbri permanente ale formelor sub care se poate manifesta riscul. "stfel, ntr-un studiu realizat de compania *ars+ =nc. asupra unor ntreprinderi mici i mi,locii din .uropa >ccidental, se menioneaz c pe lng tradiionalele e1puneri la +azard se adaug i riscuri operaionale, financiare i strategice, cauzate de o serie de factori, ca de e1emplu% modificri ale legislaiei, anumite standarde i coduri europene, riscurile impuse de evoluia #oii .conomii, presiuni care apar datorit politicii de personal, necesitile rete+nologizrilor, eficiena costurilor, evenimente economice spontane 3neateptate, neplanificabile4 ?. /iferitele tipuri de e1puneri specifice att sectorului bancar ct i companiilor comerciale includ toate riscurile financiare - riscul valutar, riscul de pre, riscul de credit, riscul de lic+iditate, riscul operaional i riscul legislativ. n ultimii ani, n toate rile avansate s-a nregistrat o dezvoltare e1ploziv a proiectelor de controlare a riscurilor. > mare varietate de instrumente au fost introduse sau revizuite pentru a rspunde cerinelor managementului controlrii riscului. ntr-o accepiune sintetic, riscul la nivelul agenilor economici este apreciat ca fiind variabilitatea rezultatului unei activiti sub presiunea mediului nconjurtor . "bordarea problematicii riscului nu se poate realiza dec!t n cuplul celor dou axe de analiz: rentabilitate " risc#$. $entabilitatea activitii economice este direct dependent de riscul suportat% ea nu poate fi apreciat dect n funcie de riscul pe care l suport agentul economic. /iferiii 3 Carmen :eatrice 2una i /alina "ndrei,%imensiunea regional a determinrii riscului investiiilor
directe strine n &om!nia, =nstitutul de 2rognoz .conomic :ucureti 4 =. @tancu, 'estiunea financiar a agenilor economici , :ucureti, .d .conomic, ';;8, p.A70

ageni economici nu-i asum un risc dect n funcie de rentabilitatea pe care o anticipeaz. n acest conte1t apare necesar introducerea noiunii de gestiune a riscului. n sens general, acesta presupune minimizarea pierderilor, respectiv a c+eltuielilor suplimentare n situaia producerii riscului. () Morgan, definete gestiunea riscului ca fiind controlul *i limitarea riscurilor cu care se confrunt o organizaie ca urmare a expunerilor la sc+imbrile variabilelor de pe pia 2rin gestiunea riscului se urmrete construcia unui aparat care s permit mai nti identificarea i cuantificarea riscurilor pentru ca ulterior, n funcie de atitudinea fa de risc, s se ia o decizie cu privire la ignorarea, asumarea sau evitarea lor. C" $!'!% r# r!$%&r!"or " (!)#"&" *#(+!"or #%o(o,!%! Clasificarea conceptului de risc la nivelul ntreprinderii se poate face n funcie de mai multe caracteristici, dat fiind faptul c nu e1ist o clasificare standard a acestora. /up mai multi autoriA, riscul poate fi clasificat n funcie de natura sa astfel% risc comercial 9 se refer la modul de desfurare a activitii comerciale a societii respective 3aprovizionare cu materii prime i materiale, desfacerea produselor finite, orientarea spre piee de desfacere atractive4& risc contractual 9 legat de aspectele ,uridice ale nc+eierii i derulrii contractelor economice& risc economic ,risc de exploatare, operaional sau de producie- 9 se refer la condiiile de desfurarea a ciclului economic al firmei, de e1ploatare optim a resurselor, de desfurarea n bune condiii a activitii de producie i de modul de adaptare a firmei la variaiile mediului economic& risc financiar ,de capital- 9 are legtur cu structura financiar a capitalului firmei& risc valutar 9 apare ca o consecin a sc+imbrii cursului valutar pentru monedele strine cu care opereaz agentul economic supus analizei. @e cuantific n pierderi datorit variaiei cursului de sc+imb& risc politic 9 se manifest n pierderi al firmei ca urmare a sc+imbrii regimului politic al rii sau a modificrii cadrului legislativ& risc catastrofal 9 reprezint pierderi datorate unor eventuale catastrofe naturale sau de ordin uman. > alt clasificare, i cea mai uzual, este cea n funcie de modul de formare . a riscurilor. Conform acestei clasificri, riscurile se mpart n% riscul economic& riscul financiar& riscul de faliment. &iscul economic reprezint incapacitatea ntreprinderii de a se adapta ntocmai i la timp, cu costuri minime, la variaiile mediului economic.

5 - $o1in (uminia- 'estiunea riscurilor bancare, .ditura /idactic i 2edagogic, :ucureti, ';;B
6 - @tancu = - /inane, .ditia a doua, .ditura .conomic, :ucureti, ';;B

&iscul financiar este legat de gradul de ndatorare a agentului economic supus analizei i este pus n eviden de evoluia indicatorilor de rezultate la nivelul firmei, sub incidena structurii financiare a acesteia. &iscul de faliment sau de insolvabilitate, dei poate fi considerat ca fiind un risc de natur financiar, se studiaza ca risc separat, deoarece solvabilitatea reprezint un capitol important n analiza economico-financiar i patrimonial a oricrei uniti economice. n termeni generali , solvabilitatea reprezint capacitatea firmei de a face fa obligaiilor contractate i a,unse la scaden, indiferent faptului c ele provin din anga,amente anterioare, curente sau din prelevri obligatorii 3impozite, ta1e, cotizaii la fondurile sociale4. > alta clasificare a riscurilor poate fi realizata n functie de sursa aparitiei lor, si au n vedere riscurile la nivelul agentului economic. "stfel, putem ntlni % &iscuri interne ale companiei.@unt acele riscuri care apar n interiorul companiei ca urmare a activitatii acesteia si care pot fi controlate de catre manageri. (a rndul lor, aceste riscuri se clasifica n % riscuri ale activitatii de productie 3e1. risc de ncetare a activitatii ca urmare a ruperii de stoc la materia prima , risc de accident de munca etc.4& riscuri decizionale 3riscuri legate de adoptarea unui anumit stil de conducere, privind o anumita modalitate de adoptare a deciziilor etc.4& riscuri informationale 3sunt acele riscuri legate de sistemul informational al unei firme si de deficientele specifice ale acestuia % suprancarcarea canalelor de informatii, redundanta etc..4 riscuri metodologice 3au n vedere riscurile generate de utilizarea unui anumit instrumentar de metode si te+nici de conducere4 &iscuri externe ale companiei - sunt acele riscuri care apar n exteriorul companiei, au o influenta directa asupra acestora iar managerii trebuie sa adopte decizii de minimizare a efectelor acestora4. n cadrul acestei categorii distingem % riscuri legislative 3e1. adoptarea unei legislatii care sa nu ncura,eze libera initiativa si spiritul de competitie ntre agentii economici poate afecta grav activitatea companiilor4& riscuri contractuale 3sunt acele riscuri legate de ndeplinirea sau nendeplinirea obligatiilor asumate prin contract de catre un partener al agentului economic4. (a rndul lor, aceste riscuri se clasifica n% riscul de nee1ecutare si riscul de insolvabilitate& riscuri te+nologice 3e1. aparitie unei noi te+nologii poate genera pierderi considerabile pentru companiile care folosesc o te+nologie mai vec+e4& riscul valutar 3riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze datorita sc+imbarilor nivelului de piata al cursului valutar4& riscuri sociale 3se manifesta mai ales n cazul societatilor n care e1ista sindicate si organizatii similare puternice4& riscuri ale mediului economic 3modificari ale ratelor dobnzilor, ale raporturilor de sc+imb ntre moneda nationala si principalele valute etc.4& riscuri politice 3au n vedere factorii politici, care pot influenta activitatea companiilor4& riscuri naturale 3au n vedere factorii de mediu, climatici, etc., care pot influenta activitatea agentilor economici4. 5

> alta clasificare a riscurilor la care este supus un agent economic n activitatea sa se refera la posibilitatea de a fi anticipate, n functie de care ntlnim doua categorii % riscuri anticipabile - sunt acele riscuri generate de factori care pot fi prevazuti si a caror actiune este mai putin periculoasa, tocmai datorita faptului ca pot fi adoptate masuri de diminuare a efectelor negative ale acestora& riscuri neanticipabile - sunt acele riscuri generate de factori imprevizibili, a caror influenta negativa nu poate fi diminuata dect cu a,utorul unor resurse financiare importante. R!$%&" ) "&+ r 6nul dintre cele mai importante riscuri cu care se confrunta agentii economici n activitatea lor este reprezentat de riscul valutar. .l apare n momentul n care valoarea unui instrument financiar fluctueaza, datorita sc+imbarilor nivelului de piata al cursului valutar. $iscul valutar mbraca doua forme de manifestare % riscul cursului de sc+imb0 riscul de transfer valutar

&iscul cursului de sc+imb > definitie a acestui tip de risc o ofera C. -iritescu B potrivit careia acesta reprezinta posibilitatea nregistrarii unei pierderi n cadrul unei tranzactii comerciale sau financiare ca urmare a modificarii cursului valutar ,apreciere - depreciere-, a valutei de contract, n intervalul dintre momentul nc+eierii contractului si data efectuarii platii n valuta . "gentii economici cei mai e1pusi acestui tip de risc sunt aceia care desfasoara activitati de comert e1terior, att n calitate de e1portatori ct si de importatori de bunuri economice de consum sau de productie. Ca urmare, riscul valutar privind cursul de sc+imb i afecteaza pe ambii participanti la activitatea de comert e1terior % pe e1portator, n situatia n care scade puterea de cumparare a valutei n care este e1primat pretul unui contract, ntre momentul contractarii si cel al ncasarii creantei& pe importator, n situatia n care apare creste puterea de cumparare a valutei de contract, n intervalul de timp dintre semnarea contractului si plata pretului. &iscul de transfer valutar $eprezinta acel risc valutar care este mai frecvent nt!lnit n diferitele forme de cooperare economica internationala<. "cest risc este generat de conditiile economice 3financiare, valutare4 din tara importatorului care mpiedica sau obstructioneaza transferul valutei ncasate de e1portator catre tara acestuia. @pre deosebire de riscull cursului de sc+imb 3care poate afecta ambii parteneri la activitatea de comert e1terior4, riscul de transfer valutar afecteaza numai un singur participant, e1portatorul. n conte1tul globalizarii accentuate, riscul valutar are n vedere modificarea diferitilor indicatori de eficienta ai firmei 3rata profitului, venitul net actualizat, rata interna de rentabilitate, productivitatea muncii etc.4 n conditiile modificarii ratei de sc+imb valutar. =mpactul ma,or al acestui fenomen asupra unei companii l reprezinta, n ultima instanta, modificarea 3cresterea sau descresterea4 valorii sale de piata. 2e plan mondial, e1ista
7 - Costin -iritescu 9 Moneda, mica enciclopedi, .d. @tiintifica si .nciclopedica, :ucuresti,';;0 8 - *onica /udian 9 1valuarea riscului de tara, .ditura "ll :ecC,';;;

un consens referitor la influenta pe care o e1ercita fluctuatiile valutare asupra activitatii unei companii. "stfel, n urma unor studii efectuate, ".@+apiro si /umas au aratat ca modificarile cursului valutar influenteaza negativ transferurile de numerar ale firmelor nationale, rentabilitatea si valoare lor pe piata. "lti autori au identificat o corelatie semnificativa 3negativa4 ntre veniturile companiilor multinationale din @tatele 6nite si fluctuatiile valorii dolarului. G#$+!&(# r!$%&"&! ) "&+ r "ctivitatea de management al riscului s-a dezvoltat atat din punct de vedere conceptual, dar si al practicii, devenind o industrie in tarile cu piete financiare functionale. =ndiferent de domeniul de activitate, orice companie are un departament de risc, o politica de risc si obligatia de a raporta operatiunile de acoperire a riscurilor pe care le intreprinde. @tatisticile internationale demonstreaza ca un management defectuos al riscurilor asociate afacerilor face ca A din '7 afaceri sa reziste n primul an de e1istenta, iar dintre acestea numai una sa atinga A ani de activitate. 2rin urmare, un management eficient al riscurilor reprezinta, fara ndoiala, o conditie a succesului n afaceri ;. "vnd n vedere interesul pentru gestiunea riscului manifestat de marea ma,oritate a companiilor de pe pia, se poate concluziona c, n general, apelarea la te+nicile de gestiune a riscului poate genera valoare. Destiunea riscului are n vedere dou elemente% evaluarea riscurilor0 luarea msurilor asiguratorii pentru evitarea lor. 1valuarea riscurilor implic aplicarea unor metode de analiz, procedee i te+nici statistice care s permit dimensionarea factorilor ce pot genera riscuri, astfel nct pierderile s fie minime. Msurile asiguratorii presupune direcionarea efecturii tranzaciilor spre arii cu e1punere la risc ct mai mici, mergndu-se uneori c+iar pn la renunarea tranzaciilor respective i adoptarea unor politici de asigurare ca ultim soluie, atunci cnd msurile de prevenire nu sunt suficiente. $iscul valutar poate fi gestionat prin% strategii de prevenire& msuri asiguratorii& metode i te+nici de acoperire a riscului valutar.

S+r +#*!!"# d# -r#)#(!r# se concretizeaz n aceea c agentul care urmeaz s ncaseze o sum ntr-o valut care parcurge un trend evident de apreciere, este preferabil s adopte o poziie de amnare a datei primirii datoriei tocmai pentru a beneficia ct mai mult de creterea ratei de sc+imb. 2rocednd astfel, se spune c a adoptat o poziie lung! pe pia. (a polul opus se situeaz agentul care atunci cnd trebuie s ac+ite o obligaie de plat se va grbi s realizeze acest lucru profitnd de preul de pia, momentan mai sczut,

9 @apatamana financiara din '< decembrie 077E, &iscul si cum acesta poate influenta afacerea

al respectivei valute. n aceast situaie se spune c a adoptat o poziie scurt! pe pia. M.$&r!"# $!*&r +or!! sunt definite de o serie de clauze inserate n contractele de comer e1terior'7. Clauzele contractuale prin care se urmrete gestionarea riscului valutar vizeaz preul acceptat i procedeul folosit n calcularea i e1primarea lui ntr-o valut sau alta, n scopul conservrii sau amplificrii profitului. 2lauza valutar simpl se utilizeaz atunci cnd partenerii dintr-un contract comercial au interes fa de dou valute, una de contract, alta de referin. n virtutea acestei clauze, n contract se va preciza c n cazul n care raportul de sc+imb e1istent ntre cele dou valute n momentul semnrii lui se modific att de mult nct depete un anumit ecart procentual stabilit, atunci valoarea tranzaciei se recalculeaz. n situaia n care moneda folosit la plat a suferit o depreciere fa de valuta etalon, decontarea va presupune o sum proporional mai mare. /ac moneda folosit la plat s-a ntrit n raport cu etalonul folosit, atunci plata va genera un flu1 de valut mai redus. 2rin urmare, clauza valutar simpl este n msur s limiteze pierderile care pot aprea atunci cnd valoarea contractului se e1prim ntr-o singur moned. Fendina de apreciere a acesteia creeaz avanta,e e1portatorului, iar cnd se depreciaz ctigul se transfer importatorului. #u ntotdeauna eficiena clauzei valutare simple este satisfctoare, deoarece valute etalon stabile nu e1ist. "cesta este motivul pentru care se recurge la raportarea monedei de plat la un co de devize reprezentativ n comerul internaional. 2lauze multivalutare apar n contractele n care partile stabilesc un cos valutar, adica raporteaza cursul valutei de plata la media cursurilor ctorva alte valute. /aca aceste valute din asa-numitul cos valutar sunt stabilite de comun acord de catre parti, clauza prevede n general ca pretul contractual, e1primat ntr-o anumita moneda, este stabilit luand drept etalon cursurile de referinta dintre moneda de plata si ?-A alte valute, la data contractului. /aca la data platii se constata o diferenta medie de plus sau minus un anumit procent, pretul se va recalcula corespunzator. $espectivul cos valutar poate fi stabilit si de un organ specilizat, nu de parti, formnd o unitate de cont institutionalizata, considerata mult mai stabila dect cosurile valutare conventionale. > astfel de unitate de cont institutionalizata este reprezentata de /@F 3/repturile @peciale de Fragere4, unitatea de cont institutionalizata a G*=, devenita, la sfrsitul anilor HB7, principalul etalon al sistemului monetar international. n cazul raportarii monedei de plata contractuala la /@F, clauza va prevedea, n general, ca pretul contractual s-a stabilit avndu-se n vedere un anumit curs de sc+imb /@F la nc+eierea contractului& daca la momentul efectuarii platii se constata o diferenta medie de plus sau minus un anumit procent, pretul se va recalcula corespunzator. 2lauza de moneda multipla , prin care partile e1prima c+iar pretul contractului n doua sau mai multe monede, avnd n vedere cursul de sc+imb dintre ele la data contractarii, iar, la scadenta, de regula, creditorul - dar poate sa fie si o clauza n beneficiul debitorului - va alege n ce moneda se face plata.

10 - @aptamana financiara din 00 august 077A, 2lauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare

2lauza de escaladare reprezint o form mai eficient de protecie mpotriva riscului valutar prin aceea c actualizarea preului acceptat se realizeaz n raport cu tendina cursului de plat. Clauzele contractuale pot fi completate prin includerea n preul contractului a unor mar,e asiguratorii, n msur s neutralizeze efectele nedorite ale fluctuaiei cursurilor de sc+imb i strilor inflaioniste. "ceste mar,e sunt condiionate i limitate de diferena dintre costul de producie al e1portatorului i preul de pe piaa internaional a mrfii e1portate. >binerea unei mar,e ct mai avanta,oase este determinat de nivelul redus al costurilor de producie, prin urmare prin nivelul de competitivitate al produsului respectiv. 3lte modalitati de asigurare mpotriva riscului valutar care apar destul de frecvent n contracte, sunt stabilirea de dobnzi compensatorii sau prime de risc valutar la calcularea pretului si fi1area, nca de la nc+eierea contractului, a cursului de sc+imb dintre moneda de plata si cea de cont, bazat pe sc+imbarile previzibile ale acestui curs la data platii. M#+od# /! +#0(!%! d# %o-#r!r# r!$%&"&! ) "&+ r

"llaIanis i Jeston 3077'4 arat faptul c firmele e1puse la riscului valutar care decid s i acopere acest risc au o performan mai mare dect firmele afectate de acest risc i nu folosesc mi,loace de gestiune. n functie de amploarea operatiunilor valutare, pot fi ntlnite cazuri n care ntr-o corporatie e1ista reguli clar definite de politica valutara, n timp ce n cazul altora, politica se adapteaza evenimentelor care apar. 5iziunea asupra politicii de management al riscului valutar poate fi una conservatoare, limitndu-se strict la gestiunea problemelor curente valutare, /e asemenea, e1ista politici mai agresive, de asumare a riscului. @olutia consta n adaptarea politicii valutare la circumstantele proprii desfasurarii activitatii fiecarei companii si la dotarile te+nice si de personal specializat. 2remisele reuitei gestiunii riscului valutar rezid n% utilizarea celor mai serioase surse de informaii referitoare la condiiile socio-politico-economice din ar, tendinele economiei naionale, evoluia inflaiei i a balanei comerciale. /istingem doua categorii ma,ore de strategii de reducere a e1punerii valutare% strategii non-financiare si organizationale , ncluznd deciziile de moneda de facturare, netting, refacturarea, marCeting& strategii utilizind instrumente pur financiare % operatiuni forKard si de sKap, contracte futures pe valute, options. S+r +#*!! (o(-'!( (%! r# d# r#d&%#r# r!$%&"&! ) "&+ r

Metode extra-contractuale de gestiune a riscului valutar sunt utilizate de ctre fiecare partener contractual, n mod independent, iar cele mai cunoscute sunt% mprumuturile paralele ,sau metoda de compensare a plilor cu ncasrile-0 avansurile *i nt!rzierile de plat 4mprumuturile paralele rezid n asocierea unui drept de a primi o sum de bani cu e1istena unei obligaii de plat n aceeai valut. *etoda se utilizeaz n situaia n care creditorul are de ncasat o sum e1primat ntr-o valut predispus la depreciere i 9

care, pentru evitarea pierderii contracteaz un credit bancar de mrime egal cu suma datorat de debitor, e1primat n aceeai moned i cu scaden identic. n cazul n care valuta respectiv se depreciaz, pierderea suferit n calitate de creditor este compensat prin ctigul obinut ca debitor la banc. /iferena de curs ntre momentul ncasrii creditului i cel al restituirii lui ntr-o moned mai slab reprezint sursa pentru acoperirea c+eltuielilor cu dobnda la mprumutul bancar. 3vansurile *i nt!rzierile la plat reprezint metode prin care se evit pierderile cauzate de instabilitatea accentuat a cursului de sc+imb manifestat ntre momentul nc+eierii contractului i data scadenei plii. n situaia n care preul contractului este e1primat ntr-o valut care nregistreaz un trend de apreciere, creditorul eventual solicit un avans debitorului urmnd ca s adopte o poziie lung! n raporturile cu acesta prin aceea c va cuta s amne ncasarea creanei rmase. /ebitorul se afl ntr-o poziie diametral opus cu creditorul, situaie n care primul va adopta o poziie scurt! prin care va cuta s accelereze ac+itarea datoriei, dac valuta folosit ncepe s se aprecieze. n situaia n care valuta se depreciaz, debitorul va adopta poziia lung! 3cutnd s ntrzie plile4, iar creditorul va adopta poziia scurt! 3cutnd s accelereze ncasarea creanelor4. Moneda de facturare > metoda de evitare a riscului de sc+imb consta in facturarea n moneda nationala, att la e1port ct si la import. @e evita n acest mod riscul ca o eventuala valuta straina n care este inc+eiat contractul sa fluctueze n raport cu moneda nationala. Conform regulei simetriei elaborate de suedezul Drassman, se constata pentru marea ma,oritate a tarilor industrializate, o repartitie moneda locala - devize straine remarcabil de simetrica% doua treimi din e1porturi sunt facturate n moneda locala, iar restul n devize& doua treimi din importuri sunt facturate n devize, iar o treime n moneda nationala. /in punct de vedere al e1portatorilor, putem interpreta aceste constatari ca reflectare a dorintei acestora de a avea preturi ct mai stabile posibil, preferind de asemenea sa utilizeze aceeasi moneda care apare in celelalte elemente ale cas+ -floK-ului lor. 2rin prisma importurilor, proportia facturarii n devize reflecta importanta ac+izitiilor din strainatate de materii prime si resurse energetice, al caror pret se determina la nivel mondial. .1portatorii din tarile cu o valuta puternica ce tinde sa se aprecieze, vor inc+eia contracte n propria moneda& din contra, e1portatorii din tarile cu valute ce au tendinte de depreciere constante vor factura e1porturile n devize puternice, prote,nd valoarea creantelor si urmarind obtinerea unui profit din diferenta de curs dintre momentul inc+eierii contractului si scadenta. 2entru importatorii din tari cu valuta slaba, supusa unui proces de depreciere, este avanta,os sa nc+eie contracte in moneda nationala, n timp ce pentru importatorii din tari cu devize puternice, este preferabila inc+eierea de tranzactii n devize straine. 2ompensarea ,netting(a nivelul corporatiilor de dimensiuni multinationale, n scopul limitarii ma1ime a e1punerii la riscul de sc+imb, se recurge la stabilirea unei compensari globale 3netting4 care permite reducerea volumului de devize transferate ntre filiale. Compensarea poate fi bilaterala sau multilaterala. Compensarea bilaterala. /aca doua societati din grup sunt simultan debitoare si creditoare una fata de alta, nu se efectueaza dect transferul soldului. n acest mod, se

10

reduce pozitia n devize care trebuie acoperita, se elimina c+eltuieli cu comisioane de transfer. Compensarea multilaterala se realizeaza ntre flu1urile multiple ce apar ntre societatea mama si fiice, sau ntre societatile surori. 2ermite optimizarea gestiunii trezoreriei la nivelul corporatiei, deficitele de trezorerie ale unei filiale putnd fi acoperite prin e1cedentul unei alte filiale. .ste necesara crearea unui sistem informational performant care sa permita trezorierului efectuarea de previziuni precise privind flu1urile de ncasari si plati. &efacturarea Crearea unei societati de refacturare vine n continuarea te+nicii de netting. /eseori avnd o localizare care-i permite sa profite de avanta,e fiscale si din punct de vedere al controlului operatiunilor de sc+imb, respectiva societate permite incasarea crentelor si reglementarea datoriilor tuturor societatilor componente ale grupului. =deea consta n constituirea unei entitati ecran prin care trebuie sa tranziteze toate incasarile si platile 3e1terne si interne4 de la sau catre clienti non-rezidenti. @ocietatea de refacturare permite substituirea unui numar mare de plati fractionate, n devize straine sau n moneda nationala, facute de clienti sau de filialele non-rezidente, printr-o singura reglementare periodica. "ctivitatea societatii de refacturare este cantonata strict n domeniul financiar, fara nici o implicare n relatiile comerciale. Ca si avanta,, este de mentionat faptul ca e1istenta societatii de refacturare conduce la gestionarea mai eficienta a riscului de sc+imb, datorita unitatii de decizie n alegerea monedei de facturare, a termenelor de plata, a modalitatilor de acoperire a riscului si de valorificare optima a e1cedentelor de trezorerie. S+r +#*!! r#d&%#r# r!$%&"&! ) "&+ r &+!"!1!(d !($+r&,#(+# '!( (%! r#

6rmare a cresterii comple1itatii activitatilor comerciale si financiare cu e1tindere internationala, gestiunea directa a riscului de sc+imb a determinat aparitia de te+nici noi. /upa ce pna la nceputul anilor <7 operatiunile de +edging erau efectuate utiliznd piata valutara interbancara, gestiunea riscului de sc+imb a trecut din ce n ce mai mult spre pietele produselor derivate, cu un volum de tranzactii n crestere constanta. "coperirea riscurilor este o necesitate pentru ntreprindere ce ine de gestiunea financiar intern. .a se nscrie ntre msurile de prevenire a insolvabilitii patrimoniale i n ultim instan, de prevenire a falimentului. "coperirea const n transferul riscurilor ctre partenerii de tranzacii care sunt dispui s-i asume aceste riscuri. /iferena de comportament comercial 3de transfer sau de asumare a riscului4 rezid n strategia proprie fiecreia dintre pri. 6tilizarea te+nicilor e1terne de acoperire a riscului de sc+imb presupune alegerea instrumentelor de acoperire a riscului, care sunt active financiare si a caror finalitate este de a transfera riscul asupra unui tert sau intermediar financiar. /in aceasta categorie fac parte% contractele for5ard, s5ap -ul valutar, contractele futures, optiunile valutare, asigurarea cursului de sc+imb pentru operatiunile de import-e1port la institutii specializate. Ledging nseamn asigurarea mpotriva fluctuaiei preului. 2rintr-o astfel de operaiune se fi1eaz cursul valutar, preul mrfurilor, nivelul dobnzilor etc., cu mult timp nainte de efectuarea operaiunilor de vnzare sau cumprare a produselor respective. .ste o modalitate de protecie mpotriva creterii costurilor de producie sau scdere a preurilor de vnzare.

11

/ecizia de +edging depinde de gradul de risc pe care o corporatie este dispusa sa si-l asume, de puterea sa financiara, de politica de firma, de viziunea proprie referitoare la evolutia conditiilor de piata. Dradul de acoperire, costul si fle1ibilitatea participarii la sc+imbarile favorabile de piata sunt dependente de tipul de +edging utilizat. 6edgingul se realizeaz prin utilizarea unor instrumente de acoperire precum% contracte futures& contracte forKard& contracte condiionate 3options4& contracte sKap. .lementele acoperite sunt fie cursul de sc+imb, preul mrfurilorfie rata dobnzii contractat. @ituaiile n care instrumental derivat poate fi desemnat ca instrument de acoperire mpotriva riscurilor nu sunt restrictive, dac condiiile de calificare a relaiei de acoperire pentru contabilitatea special a operaiunilor de acoperire sunt ndeplinite. Fotui un activ sau o datorie nederivat poate fi desemnat ca instrument de acoperire, numai pentru o operaiune de acoperire a riscului valutar . 7peratiunile de acoperire a riscurilor presupun, din punct de vedere contabil, !desemnarea unuia sau a mai multor instrumente de acoperire, astfel incat modificarea valorii juste a acestora sa compenseze total sau partial modificarile valorii juste sau a fluxurilor de numerar ale unui element de acoperit ''. 8n instrument de acoperire impotriva riscurilor reprezinta din punct de vedere contabil, !un instrument derivat desemnat sau 3in situatii limitate4 un alt activ financiar 3sau datorie financiara4 a carui valoare ,usta sau flu1uri de numerar se preconizeaza sa compenseze modificarile valorii ,uste sau flu1urilor de numerar aferente unui element desemnat ca element acoperit. =nstrumentele derivate sunt reevaluate la valoarea ,usta, iar modificarile sunt incluse in contul de profit si pierdere sau in capitaluri proprii 3in cazul acoperirii unui flu1 de numerar4. @pre deosebire de acestea, instrumentelor nederivate li se aplica doar cateodata acest tratament, iar alteori ele sunt evaluate la costul amortizat.=nstrumentele financiare derivate sunt instrumente financiare secundare, care reprezinta tranzactii ce comporta doua elemente de referinta 3pe de o parte, componenta cu pret variabil, a carei evolutie face obiectul contractului, putand fi cursul de sc+imb, rata dobanzii, iar, pe de alta parte, componenta notionala, care desemneaza cantitatea dintr-un activ sau pasiv determinat ce face obiectul variatiei de pret4 si se deruleaza in doua momente %inc+eierea contractului si plata contractului '0.

C r %+#r!$+!%!"#2 %" &1#"# $! '&(%+!o( r# %o(+r %+&"&! forward 3 2ontractele for5ard sunt contracte individuale nestandardizate *i operate prin intermediul burselor de mrfuri *i al bncilor comerciale
11 @tandardele =nternaionale de Contabilitate, ="@ ?;, 9nstrumente financiare: recunoastere si evaluare , 0770 12 Geleaga, #., *alciu ,(., )olitici si optiuni contabile, :ucuresti, .ditura .conomica, 0770, p. 'B?

12

Contractul for5ard reprezinta un instrument de vanzare-cumparare la termen cu un pret predeterminat. Contractul for5ard este un contract bilateral care reglementeaza o tranzactie reala de vanzare-cumparare a unui activ, la un pret de livrare ferm, prestabilit, care va fi platit la data livrarii, livrare care va avea loc la o data viitoare. 6n contract forKard este deci o nelegere ferm, n care una dintre pri se anga,eaz s cumpere iar cealalt parte se anga,eaz s vnd, un activ 3o marf, o valut sau un titlu de valoare4, la o anumit dat viitoare i la un anumit pre. #u au loc transferuri de bani pn la data livrrii activului sau a maturitii contractului. Contractul forKard este practic un aran,ament sau convenie ntre pri pentru ca tranzacia activului suport s se fac n viitor, la o scaden, ntr-o cantitate i la un pre stabilit n momentul conveniei. "sadar este un instrument financiar derivat, situaie n care, genereaz active financiare pentru cumprtor i datorii financiare pentru vnztor. Contractul forKard este un contract la termen i reprezint prima form a operaiunilor de acoperire 3+edging4 mpotriva riscurilor valutare si de piata utilizat de comerciani. >dat cu apariia burselor de mrfuri, vnztorii i cumprtorii aveau posibilitatea de a reduce nesigurana preurilor printr-o vnzare forKard cas+ numit i contract forKard. "cesta reprezint o negociere privat n care vnztorul i cumprtorul convin asupra unui pre pentru o marf care urmeaz s fie livrat n viitor. (a contractele forKard cas+, marfa nu se putea transmite pn la data de livrare prestabilit. =n cazul operaiilor forKard de +edging care au drept scop evitarea riscului de pre, principalul avanta, al utilizrii contractelor forKard const n cunoaterea costurilor i respectiv a veniturilor cu anticipaie fa de livrrile efective de mrfuri. Certitudinea preului este nsoit de aceea a cantitii i calitii mrfurilor anga,ate n contract. Certitudinea preului d posibilitatea comercianilor s-i estimeze corect veniturile viitoare. Contractul forKard a a,utat la scderea riscului sc+imbrii preului i a facilitat dezvoltarea pieelor i distribuirea mrfurilor. Contractul forKard este un contract nc+eiat n condiii particulare agreate de parteneri, privind cantitatea, preul i scadena, cumprtorul lund poziie long iar vnztorul lund poziie s+ort fa de activul suport. Caracterul irevocabil al contractului forKard deriva din condiiile particulare n care se nc+eie, contractul forKard nu se poate revinde altor parteneri interesai, nu sunt tranzacionabile pe o pia secundar. #ici o plat sau ncasare nu se face n afara condiiilor de contract, i nu nainte de scaden, pentru cantiti sau preuri modificate funcie de condiiile noi ale cererii i ofertei pe pia privind activul suport. 2oziiile pe care o ntreprindere participant la asemenea tranzacii le poate lua sunt% long 9 de cumprare& s+ort 9 de vnzare. Cele mai frecvente contracte forKard se ntlnesc pe piaa valutar, ntre agenti economici pe de o parte i bnci comerciale pe de alt parte. 2rintr-un forKard valutar, se convine cumprarea sau vnzare a unei cantiti dintr-o valut, la un termen viitor. "mbele pri rmn anga,ate pn la scaden% ntreprinderea s plteasc valuta cumprat iar banca s livreze valuta vndut. @cadenele contractelor forKard n valut pot fi de una, dou, trei, ase sau dousprezece luni. 2e de alta parte, un contract forKard nu permite de e1emplu, participarea la sc+imbarile favorabile ale ratei de sc+imb, cursul forKard se respecta indiferent de nivelul la care va fi situat n raport cu cursul spot la momentul scadentei.

13

3vantajele contractului for5ard pe curs de sc+imb: A) (+ 4# C&,-.r.+or prote,area mpotriva creterii ratei de sc+imb pentru valuta de referin, n situaia n care acesta trebuie s efectueze n viitor o plat n valuta respectiv 3import, rat de credit4, iar clientul respectiv prevede o posibil cretere a cursului valutar n perioada viitoare& fructificarea mar,ei pozitive prognozate ntre rata de sc+imb a valutei de referin i rata contractului forKard 3clientul poate cumpra suma n valut la rata forKard, mai mic, i o poate revinde pe pia la rata spot, mai mare4. V5(1.+or prote,area mpotriva reducerii ratei de sc+imb pentru valuta de referin, n situaia n care acesta trebuie s primeasc n viitor o plat n valuta respectiv 3import, rat de credit4, iar clientul respectiv prevede o posibil reducere a cursului valutar n perioada viitoare& fructificarea mar,ei pozitive prognozate ntre rata de sc+imb a valutei de referin i rata contractului forKard 3clientul poate cumpra suma n valut la rata spot, mai mic, i o poate revinde pe pia la rata forKard, mai mare4

S+&d!& d# % 1 > societate comerciala efectueaza la data de ?7 decembrie 0778 e1porturi in valoare de '.777.777 .6$, suma scadenta la 'A.7?.077A. Cursul de sc+imb la vedere la ?7.'0.0778 este ' .6$ M ?;.EE? $>( 5aloarea e1portului in $>( la ?7.'0.0778 M ?;.EE? mil. $>( 2entru realizarea e1portului societatea a acumulat datorii ce trebuie platite in $>( in valoare de ?E.A77 mil. $>( Cursul de sc+imb forKard este '.6$ M 87.7A7 $>( 2entru a nu fi e1pus riscului de sc+imb valutar, e1portatorul inc+eie un contract forKard pe curs de sc+imb cu scadenta peste trei luni% N vinde forKard '.777.777 .6$ la cursul de 87.7A7 $>(O.6$ (a scadenta 3'A.7?.077A4 cursul la vedere ' .6$ M ?A.;;0 $>( "stfel% F r %o-#r!r# ?A.;;0 mil.$>( 3'.777.777 .6$P?A.;;0 $>(O.6$4 ?E.A77 mil.$>( -678 ,!" ROL C& %o-#r!r# 87.7A7 mil $>( 3'.777.777 .6$P87.7A7 $>(O.6$4 ?E.A77 mil $>( 33667 ,!" ROL

I(% $ r! P" +! R#1&"+ + (#+

C r %+#r!$+!%!"#2 %" &1#"# $! '&(%+!o( r# %o(+r %+&"&! futures 3 Contractul futures este unul dintre cele mai utilizate valori mobiliare derivate la noi in tara. 6n contract futures reprezinta o obligatie pentru a vinde sau a cumpara la un moment viitor 3numit scadenta4 o cantitate determinata dintr-o marfa, un activ financiar 14

sau monetar 3numit activ suport4, la un pret si conform unor specificatii standardizate stabilite in momentul inc+eierii contractului 3in prezent4. "ctivul suport poate fi% o marfa ale carei caracteristici sunt standardizate 3petrol, cereale, cacao, etc4, o valuta, un indice bursier, o rata a dobanzii, etc. Contractele futures pe marfuri sau valute se pot e1ecuta fie cu, fie fara livrarea fizica a activului respectiv. (a noi in tara toate contractele futures se deruleaza fara livrarea fizica a activului. 2rin tranzactionarea la bursa, contractele futures au un curs pe piata, rezultat din cerere si oferta. :copul celor care inc+eie 3tranzactioneaza4 contracte futures este sau acoperirea unui risc asumat printr-un contract in derulare, sau obtinerea unui castig in bani . /e e1emplu, cursul in piata al contractului futures pe dolar din prezent 3de azi4 reprezinta estimarea facuta de catre cei care il tranzactioneaza cu privire la valoarea cursului oficial al :#$ din ziua scadentei 3de la sfarsitul lunii, spre e1emplu4. "stfel, cursul futures este influentat de evolutia cursului oficial leuOdolar dar si de cererea si oferta pentru aceste contracte futures 2ontractele financiare futures au fost iniiate i dezvoltate datorit volatiliti! preului mrfurilor, ratelor dobnzii, ratelor de sc+imb valutar, preului aciunilor, nivelul indicilor bursieri, preurile obligaiunilor. > volatilitate mare induce i un risc mare pentru prile implicate. Franzacii similare cu cele reprezentate de contractele futures au e1istat pe pieele de mrfuri de sute de ani. Contractele futures moderne au fost dezvoltate pe marile piee pentru mrfuri, si anume n C+icago 9 *ercantile .1c+ange i :oard of Frade.Franzaciile futures au nceput cu recoltele, care erau disponibile o dat pe an i al cror pre fluctua. Cumprtorii i vnztorii au cutat s reduc riscul unei evoluii negative a preului printr-un +edgind. 2rin +edge se intelege o operatiune prin care se urmareste acoperirea riscului unei eventuale evolutii nefavorabile a pretului unui activ de baza. >peratiunea de +edging reprezinta un substitut temporar pentru o vanzare sau o cumparare si consta in vanzarea de contracte futures in anticiparea unei vanzari viitoare pe piata, ca o protectie impotriva caderii posibile a pretului, sau cumpararea de contracte futures in anticiparea unei cumparari pe piata, realizand o protectie impotriva cresterii posibile a pretului. 2reurile fluctueaz i acolo unde e1ist fluctuaii putem s obinem bani pe alt pia, fiind acoperii de faptul c evoluia preului prognozata nu s-a produs. Contractele futures, implic un risc, dar, se poate accepta acest risc pentru ca, cu ct este mai mare pierderea n cazul unor contracte futures pe piaa +edge, cu att este mai mare ctigul compensator pe piaa fizic. )rin operaiuni de v!nzare sau cumprare la termen n cadrul burselor de mrfuri desfurate la preuri fi1e, stabilite prin contract, pot fi diminuate sau c+iar eliminate e1punerile fa de riscurile cotaiilor la bursele de mrfuri. 6n agent economic care estimeaz o cretere a cotaiilor pentru materiile prime se poate aproviziona cumprnd la termen. "tunci cnd se prognozeaz o scdere a preurilor o firm i poate vinde produsele la termen n cadrul burselor de mrfuri. 6n contract futures pe marf este un instrument care ofer deintorului su dreptul de a cumpra sau vinde cu un pre stabilit prin contract o anumit cantitate dintr-un produs tranzacionat la bursa de mrfuri. "stfel de instrumente se vnd i se cumpr n cadrul unor piee organizate ceea ce face ca operaiunile la termen pe care le faciliteaz s fie caracterizate prin riscuri de parteneriat negli,abile iar iniierea sau anularea acestora s poat fi realizate destul de uor. Gaptul c unele clauze contractuale sunt standardizate poate determina ns o anumit rigiditate pentru diminuarea e1punerilor fa de riscul cotaiilor la bursele de mrfuri prin contracte futures. 15

2ontractele futures pe valute sunt contracte la termen avnd ca obiect sume standardizate n valuta, scadente prestabilite standardizate, si care sunt tranzactionate n cadrul burselor. "paritia si dezvoltarea contractelor futures pe valute este o urmare a sc+imbarilor petrecute n sistemul monetar international. n perioada ce a urmat celui de al doilea razboi mondial si pna n august ';B', cursurile celor mai multe valute au fost stabilite prin prevederile Conventiei de la :retton Joods. "ugust ';B' aduce ca noutate variatia limitata a ratelor de sc+imb n cadrul unor limite prestabilite. n martie ';B?, cursurile de sc+imb ncep sa varieze liber. /e atunci, cursurile de sc+imb sunt determinate n principal de fortele pietei libere, de cerere si oferta. Gluctuatia accentuata a preturilor valutelor, generatoare de potentiale pierderi pentru corporatii si pentru indivizi, a condus la introducerea tranzactiilor cu contracte futures pe valute, la 'E mai ';B0, n cadrul =** =nternational *onetarI *arCet, filiala a C*. C+icago *ercantile .1c+ange. "ceste contracte futures pe valute au fost primele contracte futures financiare tranzactionate vreodata. n decursul timpului, tranzactionarea contractelor futures pe valute 3currencI futures4 a luat amploare al nivel mondial, acest tip de contracte fiind introduse si la alte burse. "coperirea riscului prin utilizarea contractele futures are avanta,ul ca este o metoda care poate fi implementata intr-un timp foarte scurt, uneori numai de cateva minute. "sadar, ofera posibilitatea unei ractii rapide in situaia n care evoluia preurilor nregistreaz modificri neateptate. 3coperirea riscului valutar de catre agentii economici prin utilizarea contractelor futures pe valute presupune luarea unei pozitiei pe aceasta piata in functie de pozitia avuta in contractul de import 9 e1port si de momentul incasarii O platii% Po1!+! !( %o(+r %+ .1portator .1portator =mportator =mportator Mo,#(+&" !(% $ r!! 9 -" +!! =ncasare in avans =ncasare la termen 2lata in avans 2lata la termen R!$%&" ) "&+ r Crestere de curs @cadere de curs @cadere de curs Crestere de curs Po1!+! '&+&r#$ Cumparator 5anzator 5anzator Cumparator

2e piata contractelor futures pe valute cel care a luat o pozitie de cumparator 3long4 castiga atata timp cat cursul futures creste, el putand vinde mai scump ceea ce initial a cumparat mai ieftin. Cel care a luat o pozitie de vanzator 3s+ort4 castiga atata timp cat pretul futures scade, cumparand astfel mai ieftin ceea ce a vandut initial mai scump. .1portatorii care-si incaseaza in avans e1portul se tem de o crestere a cursului de sc+imb 3depreciere a leului4 si iau o pozitie de cumparator pe piata futures. /aca incasarea se face la termen, e1portatorii se tem de o scadere a cursului si iau o pozitie de vanzator pe aceasta piata, sperand sa vanda mai scump contractele pe care le vor cumpara mai ieftin de pe piata ulterior. =mportatorii care au de plata in avans un import se tem de o scadere a cursului 3apreciere a leului care face ca in viitor importul sa se ieftineasca in lei4 si iau o pozitie de vanzator de contracte futures in timp ce importatorii cu plata la termen se tem de o crestere a cursului 3depreciere a leului care face ca in viitor importurile sa se scumpeasca in lei4 si iau o pozitie de cumparatori de contracte futures. 2rin mecanismul de livrare 3compensare4 pretul la contractele futures evolueaza paralel cu cursul de sc+imb de pe piata valutara 3in conditia in care piata futures este lic+ida4. "cest 16

paralelism intre preturile celor doua piete permite luarea unei pozitii pe piata futures corelata cu pozitia din contractul de e1port 9 import. S+&d!& d# % 1 =n luna mai o societate planuieste sa vanda in luna august un stoc de '77.777 Cg materie prima 3valoare contabila M 0A.777.7774. 2entru a se acoperi impotriva riscului de modificare a pretului stocului detinut, intreprinderea utilizeaza un contract futures. 2retul futures pentru materia prima in august este de ?A7.777 leiOCg, iar pretul spot in luna august 3determinat pe baza evolutiilor istorice4 este de ?'A.777 leiOCg. =n luna august pretul futures a scazut la ?77.777 leiOCg, iar pretul spot a fost de 0B7.777 leiOCg. =n tabelul urmator sunt prezentate sc+ematic preturile de pe piata spot si piata futures% L&( *ai P! + $-o+ pret materie prima prevazut% ?'A.777 leiOCg P! + '&+&r#$ spot vinde materie prima mai cu% ?A7.777 leiOCg

"ugust $ezultat

vinde materie prima cu pret cumpara futures materie prima spot% 0B7.777 leiOCg mai cu%?77.777 leiOCg pierdere 8A.777 leiOCg castig A7.777 leiOCg

2rin aceasta operatiune se observa ca pierderea de pe piata spot a fost acoperita de castigul de pe piata futures. S+&d!& d# % 1 =n perioada ' octombrie 0778 - '' martie 077A, raportul leuOeuro a evoluat in intervalul 8'.'AE-?A.A'A lei =n aceste conditii, incasarile e1portatorilor s-au redus in aceeasi perioada cu pana la '?,BQ, acestia reclamand pierderi de sute de milioane de euro '?. 6n agent economic face un e1port in valoare de 'A7.777 euro cu livrarea in E decembrie 0778 si incasarea contravalorii marfii in 'A februarie 077A. $iscul valutar pentru firma e1portatoare este foarte mare. Giecare scadere a cursului euro cu '.777 lei, creeaza o pierdere de 'A7.777.777 lei din suma incasata. 2entru acoperirea riscurilor, compania e1portatoare putea vinde 'A7 de contracte futures ec+ivalentul sumei care urma sa fie incasata 3un contract futures este ec+ivalentul a '.777 euro4. =n data de E decembrie 0778 cursul :#$ a fost de ?<.0?A lei, iar pretul futures cu scadenta martie de la @ibiu la care puteau fi vandute contractele era de ?<.8A7 lei. 5anzarea celor 'A7 de contracte3ec+ivalentul a 'A7 777 euro4 a permis e1portatorului efectuarea sc+imbului valutar inca din momentul livrarii marfurilor catre clientul e1tern, asigurandu-se un curs de ?<.8A7 leiOeuro. =n data de 'A februarie 077A, cand a urmat incasarea e1portului cursul :#$ coborase la ?E.B?< lei iar pretul futures de la @ibiu la ?E.A77 lei. .1portatorul a vandut euro pe piata valutara cei 'A7 777 euro incasati pentru contravaloarea marfii vandute le E decembrie 077A 3'A7.777 1 ?E.B?< M A.A'7,B mil lei4, dar a realizat o operatiunie de sens invers pe piata la termen 3a cumparat 'A7 contracte futures-ec+ivalentul a 'A7777 euro4 obtinand un profit de%
13 - KKK.constructiv.roOriscRvalutar.+tm

17

'A7.777 1 3?<.8A7 - ?E.A774 M 0;0,A mil lei. "stfel, el a incasat in total% 0;0,A S A.A'7,B M A.<7?.077.777 lei, obtinand astfel un curs, asigurat prin piata futures, de A.<7?.077.777 lei O 'A7.777 euro M ?<.E<< leiOeuro, care a limitat pierderile fata de momentul realizarii e1portului. 2ierderea din sc+imbul de pe piata cas+ 3vanzarea euro pe piata valutara interbancara4 la incasarea valutei, determinata de aprecierea leului fata de euro, a fost compensata de profitul generat de lic+idarea pozitiei de vanzare 3s+ort4 pe piata futures 3cumpararea euro la un pret inferior celui de vanzare4. Cele mai importante avanta,e date de tranzactionarea contractelor futures in ringul bursier sunt% descoperirea pretului viitor pentru activul de baza al contractului futures& piata competitiva& preturi publice& contracte standardizate& posibilitatea lic+idarii contractelor in timp real& garantia departamentului de compensatie pentru contractele inc+eiate in ring. /upa cum am putut vedea, contractele futures si forKard sunt asemanatoare, dar e1ista si desebiri intre ele'8% Co(+r %+&" 'or: rd @e inc+eie in afara bursei, prin negociere directa intre parti. #u este standardizat. "re o valoare fi1a, iar rezultatul virtual la scadenta este dat de diferenta dintre pretul contractului 3for5ard4 si pretul curent 3spot4 al activului care face obiectul contractului. #u are piata secundara. .ste lic+idat la scadenta in natura, prin predarea activului, respectiv plata contravalorii acestuia la pretul for5ard din contract. Co(+r %+&" '&+&r#$ @e inc+eia la bursa, printr-un mecanism de tranzactionare specific .ste intotdeauna standardizat. "re o valoare variabila, fiind zilnic marcat la piata pe baza diferentei dintre pretul curent 3al zilei respective4 si pretul zilei precedente."re piata secundara, cotand la bursa ca un titlu financiar derivat. 2oate fi e1ecutat in natura sau cas+, sau lic+idat la bursa.

C r %+#r!$+!%!"#2 %" &1#"# $! '&(%+!o( r# o-+!&(!"or 3 6nul din produsele derivate de baz utilizate drept instrument de acoperire de ctre ntreprinderi pe pieele financiare este opiunea. n funcie de operaiunile speculative sau de acoperire, iniiate de ntreprindere, opiunile pot fi% opiuni speculative sau, opiuni de acoperire 6n produs derivat este un instrument financiar a crui valoare depinde de preul unui alt bun 3activ financiar, marf, valut, rata dobnzii4. >piunea corespunde acestei definiii. "a cum se tie, valoarea titlurilor de valoare cu opiune depinde de preul activului de baz care poate fi reprezentat de aciuni, de alte titluri i c+iar de indici bursieri. >piunea cuprinde un drept dar nu i o obligaie. Focmai din acest motiv ele sunt indicate n operaiile de acoperire. 7piunile ca instrumente financiare deri vate sunt superioare celorlalte prin aceea c sunt reversibile i fle1ibile, n sensul c dau posibilitate opiunii i nu obligaiei de
14 - =oan 2opa- Bursa, 5ol ==, pag.E;

18

e1ercitare. Celelalte instrumente financiare derivate, nu sunt reversibile, nu sunt fle1ibile. > dat cumprat un activ financiar clasic, acesta este deinut pn la eventuala revnzare a lui, fr posibilitatea de a opta, n aceast perioad, pentru un alt activ mai rentabil. Cel care cumpr un numr de opiuni are ns posibilitatea, pe durata de valabilitate a opiunii sau c+iar la scadena ei, fie s pstreze acest activ, fie s renune la el. 2rin nsi natura lor, opiunile dau posibilitatea unui arbitra, ntre deinerea activelorsuport pe care ele le reprezint sau, dimpotriv, renunarea la aceste active 9 suport n favoarea unei investiii mai rentabile pe piaa financiar. 6tilizarea opiunilor face procesul de investire mult mai fle1ibil, apropiindu-l de comportamentul real al agentului economic n decizia sa de economisire, investire sau de consum. >piunile de a cumpra un anumit produs la o dat ulterioar sunt denumite call 3vino s cumperi4 iar opiunile de a vinde la o dat ulterioar sunt denumite put 3pune n vnzare4. "vem cumprtori ai opiunilor i vnztori. n sc+imbul unei prime pltite, cumprtorul unei opiuni call sau put are dreptul, dar nu i obligaia s cumpere sau s vnd, ntr-un interval de timp prestabilit i la un pre de e1erciiu fi1at dinainte, o anumit cantitate de active suport. .ste vorba despre un contract opional n care principalele elemente ale viitoarei tranzacii de active-suport sunt fi1ate din momentul nc+eierii contractului, indiferent dac piaa va evolua sau nu n direcia ateptrilor. (a rndul su, vnztorul unei opiuni call sau put i asum irevocabil obligaia de a vinde sau a cumpra activele-suport comandate de cumprtor, n condiiile din cadrul opional, indiferent dac la momentul opiunii piaa i este sau nu favorabil. .1ercitarea de ctre cumprtor a opiunii sale se face pentru acoperirea riscului de pre al activului-suport de ctre vnztorul respectivei opiuni, pentru vanzator piaa este nefavorabil. "sumarea acestui risc se face n sc+imbul ncasrii, de la nceput, a unei prime care este preul opiunii. Fermenul este condiionat n sensul c opiunea se poate e1ercita sau nu la scaden sau pn la scaden. 5nztorul obine ctiguri limitate, dar certe, la nivelul primei ncasate, n sc+imbul asumrii unor riscuri nelimitate. n acelai timp, opiunea reprezint pentru cumprtor o poli de asigurare. 2rima pltit la cumprarea opiunii poate s-i aduc ctiguri aproape nelimitate, n cazurile cele mai favorabile ale peii. 2rima pltit pentru opiunea put poate s-l apere pe cumprtor de pierderile nefavorabile, dac piaa ar reaciona negativ pentru aceasta. n fapt, tranzaciile cu opiuni sunt operaiuni de vnzareOcumprare de riscuri. Cumprtorul opiunii manifest pruden fa de risc i l vinde, iar vnztorul opiunii are n sc+imb preferin pentru risc i l cumpr. Cumprtorul opiunii nu poate pierde mai mult dect prima, iar vnztorul opiunii nu poate ctiga mai mult dect prima. Caracteristicile proprii opiunilor sunt% valoarea intrinsec, valoarea in timp i prima. /ac opiunea de a cumpra sau vinde activul suport ce e1ercit la un pre mai bun dect preul pieei, se spune c opiunea are o valoare intrinsec. n sc+imb, prima cuprinde o valoare n timp, care descrete pe msur ce se apropie data e1pirrii. Franzacionarea opiunii va fi mai profitabil dect e1ercitarea ei dac opiunea are valoare n timp. > mic modificare procentual a preului activului conduce la o modificare procentual mai mare a primei. @tabilirea primei are la baz performanele anterioare ale preului activului suport. Cu ct performana este mai volatil, cu att este mai ridicat nivelul primei. .1ist opiuni pentru valute, rate ale dobnzii, aciuni, indici bursieri, obligaiuni Fipurile de tranzacii cu opiuni pe piaa secundar sunt% cumprarea unei opiuni de cumprare& 19

cumprarea unei opiuni de vnzare& vnzarea unei opiuni de cumprare& vnzarea unei opiuni de vnzare.

$aionamentul partenerilor n tranzacia de cumprare respectiv de vnzare a unei opiuni se prezint dup cum urmeaz% V (1 +or vinde dreptul de a cumpra sau de a vinde un activ la o dat precizat i la un pre prestabilit& vinde call cnd apreciaz o scdere a cursului activului de baz& vinde put cnd apreciaz o cretere a cursului activului de baz& i asum obligaia de a livra activul la data de e1ercitare a opiunii call i de a cumpra activul la data de e1ercitare a opiunii put. C&,- r +or cumpr dreptul de a cumpra sau de a vinde un activ la o dat precizat i la un pre prestabilit& cumpr call cnd apreciaz o cretere a cursului activului de baz& cumpr put cnd apreciaz o scdere a cursului activului de baz i cedeaz prima de opiune vnztorului care este i emitentul titlului& poate alege s pstreze opiunea pn la maturitate sau poate tranzaciona opiune pe piaa secundar.

/repturi i obligaii conferite de un contract de opiune valutar sunt prezentate mai ,os% T!-&" o-;!&(!! P r+# Co(+r %+ (+. C&,-.r.+or CALL dreptul de a cumpra la termen activul n valut& obligaia de a plti prima opiunii. dreptul de a ncasa prima opiunii& obligaia de a vinde activul n valut n cazul e1ercitrii opiunii PUT dreptul de a vinde la termen activul n valut& obligaia de a plti prima opiunii. dreptul de a ncasa prima opiunii& obligaia de a cumpra activul n valut n cazul e1ercitrii opiunii.

V5(1.+or

1lementele componente ale unei opiuni sunt att contractuale, ct i necontractuale, adic e1terne reglementrilor specifice contractului opional. "ceste elemente sunt% prima pltit la cumprarea unei opiuni este un element contractual& 2e parcursul valabilitii opiunii, aceast prim reprezint preul opiunii i poate avea o valoare de pia mai mare sau mai mic, n funcie de interesul pentru deinerea opiunii. 2reul opiunii se modific pe durata de valabilitate a opiunii ca urmare a evoluiei riscului de pre al activului-suport i ca urmare a raportului cerereOofert a opiunii& cursul 3preul de pia4 al activului-suport n momentul contractului opional i pe toat valabilitatea sa, inclusiv la scaden. "cesta este un element necontractual& variabilitatea acestui curs 3pre de pia4 definete un element necontractual al opiunii, i anume riscul activului-suport&

20

 durata de valabilitate a contractului opional, de la momentul nc+eierii contractului pn la scadena final a acestuia. .ste un element contractual care se e1prim sub forma fraciunilor dintr-un an calendaristic& preul de exerciiu2 prestabilit n momentul nc+eierii contractului opional pentru cumprareaOvnzarea activului 9 suport. .ste un element contractual. Foate aceste elemente componente evideniaz determinarea comple1 a valorii unei opiuni ca funcie de cei cinci factori enumerai mai sus. >piunile pot fi cumprate de pe o pia organizat. 2iaa organizat are avanta,ul proteciei oferite de ctre o cas de compensaii, iar piaa va putea s realizeze mult mai uor un produs care s satisfac nevoile utilizatorului. >rganizarea pieelor de opiuni negociabile este foarte bine reglementat ,uridic, operaional, informaional etc., iar aceast reglementare specific pieei opiunilor se refer n principal la% e1istena i funcionarea unei camere de compensare 3de clearing4 i standardizarea elementelor contractuale ale unei opiuni. @tandardizarea contractelor opionale privete cantitatea de active suport, preul lor de e1ercitare i scadena acestora. #u pot fi cumprateOvndute dect opiuni standard n cteva variante standard privind cantitatea, preul i scadena lor. Cantitatea standard, ce va putea fi cumpratOvndut opional, se refer la o cantitate fi1, nesc+imbat, de active-sport ce va putea fi tranzacionat la e1ercitarea opiunii, de e1emplu% '77, 'A7 mil., dintr-o anumit valut& '77 buc sau tone de mrfuri 3cafea, gru, minereu4. S+&d!& d# % 1 6n agent economic e1port maini agricole. @ presupunem c nu e1ist inflaie. "gentul primete o comand pentru '777 combine la preul de ?7777 6@/ bucata, cu termen de livrare peste un an. n momentul semnrii contractului, cursul de sc+imb era de ' 6@/ M ?7777 $># , aa nct comanda are o valoare de ;77777 $># sau ;77 Ocombin agricol. Ga de costul de producie de <77 $>#O combin rezult un profit estimat de '77 $># bucata. 2este un an, cnd cele ?7 mil.6@/ au devenit scadente, cursul de sc+imb valutar a devenit ' 6@/ M 0,A777 $>#, aa nct valoarea combinelor agricole livrate la e1port reprezint numai BA7777 $># . n acest caz ntreprinderea a pierdut la e1port 'A7777 $>#, ncasnd n $>#, din diferena de curs valutar. 2um ar fi putut ntreprinderea s se protejeze mpotriva riscului valutar: 2rin cumprarea unei opiuni valutare put cu scaden la '0 luni, pentru suma de ?7777 6@/, la un curs de sc+imb prestabilit de ' 6@/ M ?,77 $>#, pentru a fi1a valoarea de e1port a combinelor. 2rima pltit este de '777 $># , la finele celor '0 luni cnd cursul leului se apreciaz la 0,A777 $># M ' 6@/, ntreprinderea i poate e1ercita opiunea i ar obine diferena de 'A777 $># . :ineneles, cursul de sc+imb ar fi putut evolua n sens contrar. /e e1emplu, dac ar fi a,uns la ' 6@/ M 8,77 $># , atunci ntreprinderea nu i-ar fi e1ercitat opiunea, ci ar fi sc+imbat cele ?7 mil. 6@/ deinute la cursul zi $># i ar fi realizat '7777 $># obinnd un profit de ;<<< &7= din diferena de curs valutar, fa de valoarea istoric a e1portului.

21

C r %+#r!$+!%!"#2 %" &1#"# $! '&(%+!o( r# %o(+r %+&"&! d# swap >peratiunile de sKap O contractul de sKap 3valutar si de dobanda4 au aparut pe baza creditelor paralele si a creditelor TbacC to bacCT. >peratiunea de sKap presupune sc+imbarea unui imprumut acordat in anumite conditii cu un altul ce prezinta alte conditii, mult mai avanta,oase in opinia celui care initiaza intreaga operatiune. 6n sKap reprezinta practic un anga,ament intre doua sau mai multe parti de a sc+imba anumite flu1uri monetare 3cas+-floK4 intr-o perioada viitoare. >ranzaciile s5ap se pot realiza, de regul, asupra ratei dob!nzii i asupra valutei. n contractul sKap asupra ratei dobnzii, cele dou pri decid s sc+imbe numai dobnzile creditelor lor, fr afectarea principalului. @c+imbul poate fi% rata dobnzii fi1e contra rata dobnzii variabile& rata dobnzii variabile contra rata dobnzii variabile& rata dobnzii fi1e contra rata dobnzii fi1e 9 se ntmpl destul de rar. 2ontractul s5ap asupra ratei dob!nzii este un aran,ament contractual de a sc+imba pli cu rat fi1 contra rat variabil pentru a converti efectiv o datorie fi1 cu una variabil. @unt dou aspecte ale unui sKap asupra ratei dobnzii care prezint interes. 2rimul aspect se refer la faptul c una din pri este de acord s plteasc o rat fi1 pentru o anumit perioad de timp, iar cealalt parte este de acord s plteasc o rat flotant. .lementele un contract sKap sunt% rata fi1, rata variabil, perioadele de ac+itare, scadena total, suma de baz. /e e1emplu, sKap-ul de dobanda permite sc+imbarea unui imprumut acordat cu dobanda fi1a cu unul cu dobanda variabila 3de e1emplu (=:>$ S 1 Q4, cel care initiaza operatiunea considerand evolutia in timp a (=:>$ mai avanta,oasa decat plafonul de dobanda fi1a contractat initial. :ncile sunt amplu implicate n aceste tranzacii, fie ca intermediari, fie ca parteneri. ntr-o manier simplist, un sKap este un contract care sc+imb o serie de pli pe altele. n contractul s5ap pe valute, prile implicate decid sc+imbul ntregului serviciu al datoriei format din dobnd plus principal, aferent creditelor lor contractate n valute diferite. /e cele mai multe ori acest tip de contract ocazioneaz un flu1 financiar aferent principalului, cauzat de diferena de curs dintre cele dou valute. > operatiune de sKap care consta n cumpararea si vnzarea simultana a unei valute contra unei devize secunde, datele de livrare pentru cele doua tranzactii fiind nsa diferite, este de fapt o combinarea a doua tranzactii, fie o cumparare spot si o vnzare forKard, fie o vanzare spot si o cumparare forKard. "mbele tranzactii este necesar sa fie inc+eiate simultan ca o conditie de e1cludere a riscului de sc+imb. .ste o operatiune de tipul unui credit incrucisat, ec+ivalentul a doua tranzactii pe piata monetara de atragere a unei valute si plasament al unei devize secunde, e1primat printr-o dubla operatiune de sc+imb. n timp ce nsa operatiunile de atragere-plasament devize se regasesc n bilantul unei societati, sKapul este reflectat e1trabilantier. Constnd n doua tranzactii de sens opus, un sKap nu afecteaza pozitia valutara globala. C+iar daca rata de sc+imb fluctueaza, nu se nregistreaza nici o pierdere sau cstig urmare a sKapului efectuat. > utilizare uzuala a unui sKap este in scopul prelungirii unei scadente. /aca de e1emplu, o firma care a e1portat cu o anumit a scadenta de plata, si pentru a acoperi riscul de sc+imb a vndut valuta creantei forKard la data scadentei, se afla n situatia de a nu ncasa creanta la data preconizata. Giind in situatia de a nu-si putea ac+ita 22

obligatiile fata de banca, va decide sa e1tinda durata pna la scadenta printr-o operatiune de sKap. .valuarea riscului intr-un contract de sKap este una dintre cele mai importante probleme, mai ales ca modelul dupa care ar trebui facut acest lucru ramane in continuare un subiect disputat. @tabilirea credibilitatii financiare a unei intreprinderi este dificila si costisitoare. /e aceea, participarea pe piata operatiunilor de sKap este limitata pentru acele firme si institutii care efectueaza frecvent operatiuni sKap sau care poseda garantii de solvabilitate si bonitate din partea operatorilor sKap. 2entru a analiza riscurile unui contract sKap trebuie sa tinem seama de urmatoarele elemente% contractele sKap presupun obligatii reciproce si conditionate. "stfel o parte intrun contract sKap este obligata sa efectueze plata numai daca cealalta parte a facut acest lucru& deoarece in operatiunile sKap nominalul nu face obiectul sc+imbului 3cu e1ceptia contractului sKap de valute4, riscul de neplata a acesteia nu e1ista ca in cadrul unui imprumut obisnuit. *ai mult, in unele contracte sKap, flu1urile de numerar platite in timpul operatiunii reprezinta de fapt diferenta dintre cele doua flu1uri& in contractele sKap de valute, riscul este mai mare deoarece riscului de dobanda i se adauga riscul cursului de sc+imb& in ceea ce priveste riscul, este bine sa se faca distinctie intre riscuri intrinseci si riscurile asociate gestiunii unui portofoliu de sKap. :5ap-ul de dobanda are doar doua forme% dobanda fi1a O dobanda variabila si dobanda variabila O dobanda variabila 3cand difera bazele de calcul ale dobanzilor4. :5ap-ul valutar prin faptul ca vizeaza sc+imbul a doua imprumuturi denominate in monede diferite are ca varianta si sc+imbarea unui imprumut cu dobanda fi1a cu un altul tot cu dobanda fi1a. 2ractic, mecanismul sKap-ului presupune doar sc+imbarea dobanzilor ce trebuie platite in contul celor doua imprumuturi, nu si principalul, firmele implicate in acest contract ramanand in continuare debitoare fata de creditorii initiali. 2rincipalele caracteristici ale contractului de sKap sunt% operatiunea are la baza un singur contract& contractul de sKap are o forma standardizata& operatiunea este e1trabilantiera& dobanzile ce se sc+imba nu se negociaza&

6tilizarea acestor operatiuni se bazeaza foarte mult pe capacitatea participantilor de a prevedea evolutia viitoare a ratei dobanzii si a cursului de sc+imb. /e e1emplu, o societate care are de facut plati la o rata fi1a a dobanzii considera ca rata dobanzii urmeaza sa scada si deci ar prefera sa faca plati la o rata variabila a dobanzii. > alta societate are o parere opusa. Cele doua firme pot face sc+imb de obligatii de plata a dobanzii. 3=n practica, cele doua parti, " si :, se intalnesc cu a,utorul unui intermediar, care percepe un comision pentru inc+eierea tranzactiei.4 S+&d!& d# % 1 6tilizarea unui contract sKap pe rata dobnzii. (a ' octombrie #, societatea ) contracteaz de la o banc un credit n valoare de 07.777.777 lei, cu o durat de 0 ani, rambursabil integral la sfritul contractului. /obnda se calculeaz cu o rata a dobnzii fi1e de <Q i se pltete trimestrial. @ocietatea ) este ngri,orat de viitoarele modificri ale ratei dobnzii. /in acest motiv, n aceeai zi, nc+eie cu societatea U un sKap de rat a dobnzii la care va plti 23

dobnda variabil i va ncasa dobnda de <Q. Contractul sKap este nc+eiat pentru suma de 07.777.777 lei, pe ? ani, cu plata trimestrial a dobnzii. $atele dobnzii pe pia sunt urmtoarele% 2erioada ' octombrie 9 ?' decembrie # ' ianuarie 9 ' aprilie # @c+ematic tranzaciile se prezint astfel% Cr#d!+ >737773777 "#! %& dob5(d '!=. d# 8? 2ltete <Q So%!#+ +# @ 2rimete <Q D + ?'.'0.# P" +. dob5(d. <(% $ r# ) r! b!". dob5(d. '!=. 07.777.777 P BQ P ?O'0 M ?A7.777 07.777.777 P B,EQ P ?O'0 M ?<7.777 07.777.777 P <Q P ?O'0 M 877.777 07.777.777 P <Q P ?O'0 M 877.777 P" +. dob5(d. R#1&"+ + '!= 07.777.777 P <Q P ?O'0 M 877.777 07.777.777 P <Q P ?O'0 M 877.777 SA7777 $ata dobnzii BQ B,EQ

2ltete dobnda variabil 3BQ, B.EQ4 So%!#+ +# A

'.78.#S'

S07777

24

B!b"!o*r '!# 5iorel Cornescu, 2aul *arinescu - Management, de la teorie la practica , .ditura 6niversitatii, 0778 Costin -iritescu, .milian /obrescu 9 Bancile, mica enciclopedie, .ditura .1pert, :ucuresti,';;< Costin -iritescu 9 Moneda, mica enciclopedie, .ditura @tiintifica si .nciclopedica, :ucuresti,';;0 Carmen :eatrice 2una i /alina "ndrei - %imensiunea regional a determinrii riscului investiiilor directe strine n &om!nia, =nstitutul de 2rognoz .conomic :ucureti @tancu = - 'estiunea financiar a agenilor economici , .ditura .conomic, :ucureti, ';;8 @tancu = - /inane, .ditia a doua, .ditura .conomic, :ucureti, ';;B $o1in (uminia- 'estiunea riscurilor bancare, .ditura /idactic i 2edagogic, :ucureti, ';;B *onica /udian 9 1valuarea riscului de tara, .ditura "ll :ecC,';;; Geleaga, #., *alciu ,(. - )olitici si optiuni contabile, :ucuresti, .ditura .conomica, 0770 =oan 2opa - Bursa, ?ol 99, @tandardele =nternaionale de Contabilitate - ="@ ?;, 9nstrumente financiare: recunoastere si evaluare, 0770 @apatamana financiara din '< decembrie 077E, &iscul si cum acesta poate influenta afacerea @aptamana financiara din 00 august 077A , 2lauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare KKK.constructiv.roOriscRvalutar.+tm

25