TEHNICI SI MIJLOACE DE REFACERE N ACTIVITATEA SPORTIV Teoria refacerii 1. Definii conceptul de refacere. (pg.35).

- form indirect a pregtirii energetice (bateriile energetice) ale organismului srcit de combustibil, fie prin consumuri energetice exagerate induse de efort, fie prin pierderi crescute de ageni biologici 2. reci!ai c"te#a sinonime pentru refacere. (p.35) - restabilire$ - aducere la starea anterioar$ - %ntrire, %ntremare. 2. &are sunt sinonimele termenului de refacere' a. (estabilire, regenerare, recuperare b. Restabi ire! re"e#ire! re$e#erare c. (e#enire, recuperare, regenerare 3. )pecificai locul refacerii %n antrenamentul sporti# modern. (p.3*) - este componenta antrenamentului sporti# +. &are este categoria de sporti#i creia se adresea! procesul de refacere' (p.3,) - se adresea! sporti#ilor snto-i care care au prestat un efort psi.ofi!ic solicitant 1. &are este categoria de sporti#i ce are ne#oie de refacere' a. S%orti"ii obositi fi&ic si %si'ic b. )porti#ii cu sec.ele traumatice c. )porti#ii recent accidentati 5. &"nd se declansea! procesul de refacere' (p.3/) - se declan-ea! spontan, imediat dup %ncetarea sau reducerea parametrilor efortului 3. &um incepe procesul de refacere naturala' a. S%o#ta# ()%a i#cetarea efort) )i b. Diri0at prin mi0loace artificiale c. &ontrolat prin procese psi.ice de #ointa *. 1umii parametrii care %ncep primii restabilirea' (p.3/) - primii %ncep restabilirea funciile #itale, parametrii neuro#egetati#i2 frec#ena cardiac 3&, frec#ena respiratorie 3(, tensiunea arterial 45, %n timp de 16 p"n la 36 de minute /. &are sunt sunt parametri care incep refacerea postefort' a. Para*etri #e)ro"e$etati"i b. arametri metabolici c. arametri neuro.ormonali ,. &are este tipul de refacere cu care se completea! refacerea natural' (p.37) - refacerea diri0at completea! refacerea natural /. reci!ai rolul refacerii diri0ate.(p.37) +. &are este rolul refacerii diri0ate'

a. Co*% etarea refacerii #at)ra e b. (ecuperea sec.elelor postraumatice c. )olicitarea limitelor superioare ale potentialului biologic 7. 8n c"t timp se refac fosfagenele. (p.3/) - refacerea fosfagenelor (54 -i & ) durea! %ntre 2-5 min. 16. reci!ai %n c"t timp se elimin acidul lactic prin refacere acti#.(p.+5) - acidul lactic se elimin prin refacere acti# %n 36 min.-1.. 7. &are este timpul de eliminare a acidului lactic, prin refacere acti#a' a. 2 ore b. +, *i#)te c. 5-16 minute O(i'#a %asi"1. &are este cel simplu si eficient mi0loc de refacere'9 p.5, - somnul 2. Definii somnul, din punct de #edere fi!iologic.9p.5, - suprimarea con-tiinei -i, parial, a sensibilitii, paralel cu diminuarea funciilor #egetati#e 3. :a ce se refer componenta pasi# a somnului'9p.5, - se declan-ea! ca efect al %ntreruperii strii de #eg.e a neuronilor obosii din cau!a solicitrii continue -i a cror excitabilitate -i posibilitate de receptare a mesa0elor scade +. :a ce se refer componenta acti# a somnului'9p.5, - este repre!entat de structuri .ipogene care inter#in prin procese in.ibitorii sau stimulati#e in declan-area somnului 5. &are sunt efectele somnului lent'9p.5/ - %n timpul somnului lent se refac sinte!a proteic -i esuturile -i se mre-te secreia .ormonului de cre-tere care accelerea! regenerarea 1+. &are este efectul somnului lent' a. Resi#te&a %roteica a tes)t)ri or si or$a#e or b. (esinte!a metabolica a neuronilor c. 5mbele #ariante *. 8n ce const refacerea indus prin somnul rapid'9p.5/ - reface metabolic neuronii 17. &are este efectul somnului rapid' a. (esinte!a proteica a tesuturilor si organelor b. Resi#te&a *etabo ica a #e)ro#i or c. 5mbele #ariante ,. &are este durata optim a somnului la sporti#i'9p.57

- durata somnului trebuie s fie %ntre /-16 ore, %ntre ora 22-23 p"n dimineaa la ora ,-/$ - se recomand ca somnul s %nceap la ora 22 -i nu mai t"r!iu de ora 2+ /. &are este durata somnului la copii care practic acti#iti sporti#e'9p.57 - copiii trebuie s adoarm cel t"r!iu la ora 22 deoarece "ntre orele 22-2+ este secretat .ormonul de cre-tere, %n condiiile unui organism lini-tit - %n perioadele de antrenamente intense copiii trebuie s se odi.neasc 1-2 ore -i dup-amia!a, c.iar -i fr somn 7. &are este temperatura optim din camera de dormit'9p.*3 - 1/-266&, dup unii speciali-ti 1,6& %n camera de dormit 2/. &are este temperatura optima in dormitor' a. ./012,0 C b. 26;-22; & c. 1*;-1/; & 16. reci!ai te.nica specific .idroterapiei, care fa#ori!ea! instalarea somnului. 9p. ** - du-, clcarea apei sau o baie scurt cu ap cldu, cu adugare de plante cu efecte de relaxare, bi de picioare sau antebrae 32. &are sunt procedeele .idroterapiei, generatoare de somn' a. <aie scurta si calda cu plante b. Dus scurt cu apa calda c. A*be e "aria#te 11. )pecificai mane#rele de masa0 si !onele reflexogene ale piciorului, care stimulea! instalarea somnului.9p.** - mane#re de masa0 bl"nde, lungi, superficiale (nete!iri, friciuni)$ - masa0 reflexogen-!onele reflexogene ale capului 33. &are sunt caracteristicile mane#relor de masa0, stimulatoare de somn' a. 3 a#(e! s)%erficia e b. )curte, asimetrice c. rofunde, paralele O(i'#a acti"1. reci!ai scopul refacerii acti#e.9p.*7 - are scopul de a completa refacerea natural 2. &are este mi0locul de reali!are a odi.nei acti#e'9p.*7 - exerciiul fi!ic 3. &are sunt obiecti#ele refacerii acti#e'9 p.,6 35. &are este obiecti#ul refacerii acti#e' a. 5lternarea efortului cu odi.na b. Acce erarea re"e#irii %ara*etri or f)#ctio#a i c. De!#oltarea re!istentei

3*. &are este obiecti#ul refacerii acti#e' a. De!#oltarea capacitatii aerobe b. 5lternarea odi.nei cu acti#itatea c. Co*% etarea refacerii #at)ra e 444 +. &are este timpul maxim de acionare %n refacerea acti#'9p.*7 - *6 de minute 3,. &are este regula de timp impusa de prin odi.na acti#a' a. Ti*% (e )cr) *a5i* +, (e *i#)te b. 4imp de lucru maxim 76 de minute c. 4imp de lucru maxim 36 de minute 5. reci!ai natura si intensitatea solicitrii %n refacere acti#.9p.*7 - intensitatea exerciiului aerob este de *6-,6= din frec#ena cardiac maxim a sporti#ului (126-1+6 btti9min.) 37. &are este #aloarea frec#entei cardiace acti#ata prin exercitiul fi!ic, in scopul accelerarii refacerii' a. 166-126 batai9minut b. .2,1.6, batai7*i#)t c. 1+6-1*6 batai9minut +1. &are este intensitatea exercitiilor aerobe, cu efecte de accelerare a refacerii' a. +,819,8 b. +6=-56= c. 26=-36= *. &are este pragul bioc.imic %n efortul de refacere acti#'9p.*7 - efortul u-or prestat nu dep-e-te pragul aerob de 2 mmol9l lactat2 alergarea u-oar %nltur cam *6= din acidul lactic %n primele 16 minute -i %nc 25= %n urmtoarele 15-26 minute 3/. &are este timpul de eliminare a peste 56= din acidul lactic, prin alergare usoara' a. ., *i#)te b. 26 minute c. 36 minute +6. &are este pragul aerob atins prin exercitiile de refacere acti#a' a. 2!, **o 7 actat b. +,6 mmol9l lactat c. 6,/ mmol9l lactat ,. &are este scopul odi.nei acti#e intra-efort'9p.,6 - odi.na acti# intra-efort (%n timpul antrenamentului) a0ut sporti#ul s continue efortul cu potenialul refacut$ - mi0loacele de refacere utili!ate dau o tent de odi.n /. re!entai mi0loacele odi.nei acti#e recomandate %n atletism.9p.,1 - %not, sc.i fond, patina0, 0ocuri sporti#e +,. &are sunt sporturile de iarna, indicate in scopul refacerii acti#e'

a. )c.i alpin b. atina0 #ite!a c. Sc'i fo#( 7. re!entai mi0loacele odi.nei acti#e recomandate %n sporturile combat.9p.,1 - %not, fotbal pe teren redus, .andbal, alergri +/. &are sunt exercitiile indicate in refacerea acti#a, pentru sporturile combat a. >xercitiile de alergare b. ?notul c. A*be e "aria#te 16. re!entai mi0loacele odi.nei acti#e recomandate %n nataie si polo.9p.,1 - alergri, sc.i fond, basc.et 11. &are sunt efectele utili!rii %notului %n odi.na acti#'9p.,1 - relaxea! -i deconectea! fi!icul -i psi.icul$ - stimulea! aparatul respirator$ - ameliorea! circulaia periferic$ - combate strile de discomfort fi!iologic, contracturile musculare$ - creea! o stare de bine. 12. reci!ai condiiile de utili!are a alergrii %n aplicarea odi.nei acti#e.9p.,2 - este pe locul al doilea ca eficien, dup %not, %n cadrul odi.nei acti#e$ - se efectuea! dup preferin2 pe stadion, prin pdure, prin parc, prin !pad, nisip iarb (descul)$ - este recomandat dup fiecare ciclu sptm"nal de antrenament si obligatoriu %n etapa de tran!iie$ - minim 16 -edine pe cur$ - timp de alergare %ntre 26-*6 minute$ - control al frec#enei cardiace 126-1+6 bti9min$ - dup alergare se recomand un du- cald de 16 min, masa0 urmat de repaus la ori!ontal 26-36 min. Dieta (e refacere ,*. &are sunt caracteristicile ratiei de refacere' a. 1ormocalorica, .iper.idrica, .ipolipidica b. @ipocalorica, .iper.idrica, .ipolipidica c. A*be e "aria#te ,,. &are este scopul ratiei de refacere' a. Co*% etarea re&er"e or co#s)*ate 444 b. Aarirea re!er#elor energetice c. 5mbele #ariante 1. reci!ai obiecti#ele alimentaiei sporti#ilor.9p.,, - meninerea strii de sntate$ - aportul de substane nutriti#e necesare$ - refacrea metabolic post-efort$ - apetitul prin preparare -i pre!entare

2. &are sunt proteinele cu cea mai mare #aloare biologic'9p.,7 - proteine de ordinul ? B conin toi aminoaci!ii eseniali, sunt cele de origine animal2 carne, lapte, ou$ -i de origine vegetal2 cereale, legume, nuci, .al#a 3. &are sunt alimentele care conin !a.aruri simple' Dar !a.aruri complexe'9p./6 - mono!a.aridele sau !a.arurile simple din alimente sunt gluco!a -i fructo!a -i sunt coninute %n stare pur de fructe, ro-ii -i miere$ se mai gsesc %n !a.r -i %n produsele !a.aroase$ - !a.arurile complexe sau lente se gsesc %n p"ine, cereale, legume seci -i furni!ea! o energie durabil +. &are este specificul alimentaiei sporti#ilor care prestea! eforturi de mare intensitate'9p./, - #or consuma alimente care s le furni!e!e mai multe proteine de origine animal-proteine fosforate pentru a menine un mediu intern mai acid$ - carne de #it, de pui, mruntaie, br"n!eturi, cereale etc. ,3. &are este tipul de efort la care se utili!ea!a ratia .iperproteica' a. >fortul de forta b. >fortul de re!istenta c. Nicio "aria#ta 5. &are este specificul alimentaiei sporti#ilor care prestea! eforturi de re!isten'9p./, - #or cre-te cantitatea de glucide pentru mrirea re!er#ei de glicogen din ficat -i mu-c.i$ - #or cre-te cantitatea de lapte, legume -i fructe pentru a crea un mediu intern alcalin$ - spanac, morco#, sfecl, cartofi. ,5. &are sunt nutrienti consumati in cantitate mai mare de sporti#ii care prestea!a eforturi de re!istenta' a. : )ci(e b. roteine c. 5mbele #ariante ,2. &are este tipul de efort la care se utili!ea!a ratia .iperglucidica' a. Efort) (e re&iste#ta b. >fortul de forta c. >fortul de #ite!a *. &are este specificul alimentaiei sporti#ilor care prestea! eforturi #ariate, combinate'9p./, - regim ec.ilibrat care s conin glucide B p"ine, paste finoase, ore!$ proteine fosforate B lapte, br"n!eturi, ou$ #itamine B <1, & din legume$ fructe -i sucuri naturale ,. &are este principal surs de .idratare a organismului'9p.71 - apa 161. &are este principala sursa de re.idratare a organismului' a. A%a b. )ucul de fructe c. &eaiul /. &are sunt electroliii principalii electrolii ce se pierd prin transpiraie %n efort'9p.73

- sodiul -i clorul ,/. &are sunt principalii electroliti care se pierd prin transpiratie, in efort' a. )odiu b. &lor c. A*be e "aria#te 7. 8n ce condiii se impune re.idratarea intra-efort'9p.73 - este necesar -i benefic %n toate competiiile care au o durat mai mare de *6 de minute 16. &are sunt caracteristicile alimentelor consumate intraefort de maratonisti'9p.75 - %n timpul curselor de lung durat se organi!ea! posturi fixe de alimentaie la Cm 15-1*, 26-22, 2/36, 3*-3,$ - alimentaia trebuie s fie lic.id sau semilic.id compus din lic.ide !a.arate, srate -i #itamini!ate, cu gust acri-or pentru potolirea setei 11. &are sunt lic.idele care se consum imediat dup efort si cum se administrea!'9p.75 - lic.ide alcaline care se ingerea! %ncet, rar 366-566 ml. Di #or reface o parte din srurile minerale pierdute$ - lapte, iaurt, ceai, sucuri naturale de fructe sau ro-ii 12. &are este elementul dominant %n buturile consumate intra-efort %n se!onul cald'9p.7* - !a.rul 162. &are este elementul dominant in bauturile consumate intraefort, in se!onul cald' a. Eitamina & b. ;a'ar) c. )area 13. &are este elementul dominant %n buturile consumate intra-efort %n se!onul rece'9p.7* - !a.rul 163. &are este elementul dominant in bauturile consumate intraefort, in se!onul rece' a. Eitamina & b. ;a'ar) c. )area 11,. &are este necesarul optim de apa, raportat la Cg9corp' a. 6, * 7<$7cor% b. *6 ml9Cg9corp c. /6 ml9Cg9corp 11*. &are sunt alimentele care contribuie la reducerea acido!ei metabolice, instalata postefort' a. :actatele b. 3ructele c. 5mbele #ariante Masa=) (e refacere 1. &are sunt principalele mane#re ale masa0ului'9p.16,-167 - nete!irea sau efleura0ul$

- friciunea$ - frm"ntatul$ - tapotamentul$ - #ibraia 2. &are sunt mane#rele secundare'9p.167-111 - rulatul -i cernutul$ - presiunile$ - traciunile, tensiunile, scuturrile$ - ciupiturile -i pensrile 3. &are sunt formele de masa0 aplicate sporti#ilor'9p.111-112 - masa0 %n scop profilactic (igienic)$ - masa0 %n scop fi!iologic (%ntreinere)$ - masa0 %n scop terapeutic (funcional-recuperator) +. reci!ai durata si efectele #ibromasa0ului.9p.111 - 16-15 minute$ - efecte2 relaxare muscular, sedare cu efect %n stimularea procesului de eliminare a produ-ilor de catabolism de la ni#elul musculoarticular /3. &are este efectul #ibromasa0ului in refacerea postefort' a. Re a5area *)sc) ara b. &resterea tonusului muscular c. 5mbele #ariante 5. &are sunt mane#rele posibil de aplicat %n automasa0'9p.112 - nete!irea, friciunea, frm"ntatul, tapotamentul, #ibraiile, rulatul -i cerntul, scuturrile$ - se poate face -i automasa0 instrumental cu aparate acionate electric sau cu a0utorul apei *. )pecificai mane#rele efectuate %n masa0ul cu g.ea.9p.112 - nete!ire, frisiune, presiuni ,. 1umii efectele masa0ului cu g.ea.9p.112 - miorelaxare$ - reducerea contracturii$ - analge!ic local /*. &are sunt efectele masa0ului cu g.eata' a. 5nalge!ice b. Decontracturante c. A*be e "aria#te /. >xplicai mecanismul de aciune a masa0ului cu g.ea.9p.112 - .iperemie acti#2 prin #asoconstricie periferic local declan-ea! o acti#are a circulaiei s"ngelui fa#ori!"nd procesul de refacre /,. &are sunt indicatiile de aplicare a masa0ului cu g.eata' a. 5plicare pe !one obosite

b. 5plicare pe !one contracturate c. A*be e "aria#te //. &are sunt indicatiile de aplicare a masa0ului cu g.eata' a. 5plicatii pe !one dureroase b. 5plicatii pe !one inflamate c. A*be e "aria#te 7. reci!ai scopul si mane#rele aplicate %n masa0ul intra-efort.9p.113 - scop2 refacrea capacitii de efort a sporti#ului$ - mane#re2 nete!iri bl"nde, lungi$ friciuni combinate cu #ibraii, rulat -i cernut 16. reci!ai scopul si mane#rele aplicate %n masa0ul post-efort.9p.113 - scop2 refacrea organismului obosit fi!ic -i psi.ic$ - mane#re2 nete!iri, friciuni, presiuni, #ibraii B lente, superficiale, u-oare rulat -i cernut B u-or iniial, urmat de mane#re profunde -i energice /1. &are sunt mane#rele de masa0 utili!ate postefort' a. Nete&iri e! fricti)#i e b. 3ramantatul, #ibratiile c. 5mbele #ariante 11. &are este scopul masa0ului aplicat dup eforturile de for'9p.113 - reducerea tonusului muscular$ - diminuarea strii de contractur a mu-c.ilor 12. &are sunt mane#re de masa0 ce se aplic dup efortul de for'9p.11+ - relaxare local2 nete!ire$ - intensificarea circulaiei s"ngelui, relaxarea muscular2 frm"ntatul %n cut sau #al, scuturrile -i #ibraiile 13. &are este scopul masa0ului aplicat dup eforturile prelungite'9p.11+ - e#acuarea de-eurilor metabolice$ - relaxare muscular 1+. &e mane#re de masa0 se aplic dup eforturile prelungite'911+ - nete!ire simultane, lungi -i medii$ - friciuni longitudinale$ - frm"ntri lente, cernut rulat B relaxante, decontracturante, decongesti#e$ - mane#re bl"nde, u-oare, pe linii paralele B relaxarea sistemului ner#os central$ - stare de calm, relaxare psi.ic 15. 1umii mane#rele de masa0 care acti#ea! influenele de refacere asupra sistemului muscular.9p.11* - efleura0, friciuni, frm"ntat, tapotament 1*. &are sunt efectele masa0ului post-efort la ni#elul musc.ilor'9p.11*

- cre-terea excitabilitii, contractibilitii, conductibilitii$ - ameliorarea elasticitii$ - relaxare, reducerea tonusului$ - stimularea impulsului motor, cre-tereacapacitii de contracie$ - lrgirea reelei de capilare B acti#area circulaiei$ - intensificarea proceselor metabolice, refacerea re!er#elor de glicogen 71. &are sunt efectele masa0ului postefort asupra musculaturii' a. Acti"area circ) atiei i# retea)a ca%i ara b. &ombaterea aderentelor periarticulare c. 5mbele #ariante 1,. 1umii mane#rele de masa0 care acti#ea! influenele de refacere asupra sistemului circulator.9p.11*-11, - efleura0 -i presiuni2 acti#ea! circulaia #enoas$ - efleura0 dinamic -i friciuni2 acti#ea! circulaia limfatic$ - efleura0 -i friciuni2 #asodilataie local 1/. &are sunt efectele masa0ului post-efort asupra circulaiei s"ngelui'9p.11* - accelerarea circulaiei s"ngelui -i a limfei$ - %ndeprtarea sta!elor -i congestiilor din esuturi -i organe$ - reducerea muncii cordului prin facilitarea circulaiei arteriale$ - stimularea reflex a organelor .ematopoietice$ - eliberarea substanelor #asodilatatoare2 .istamina, serotonina 17.&are sunt efectele masa0ului post-efort la ni#elul sistemului ner#os'9p.11, - stimularea sau %ncetinirea acti#itii organelor -i esuturilor$ - mrirea sau diminuarea sensibilitii, conductibilitii -i reacti#itii ner#ilor$ - producerea unor reacii complexe de tip sen!iti#, motor -i trofic$ - efecte subiecti#e2 relaxare, destindere, calmare, bun dispo!iie /2. &um se numesc mane#rele care produc detensionarea intraarticulara' a. (ulat si cernut b. &iupiturile si pensarile c. Tracti)#i e si sc)t)rari e /+. &um se aplica mane#rele de nete!ire in masa0ul de relaxare' a. Ma#e"re )#$i1s)%erficia e b. Aane#re lungi-profunde c. Aane#re scurte-superficiale /5. &um se aplica mane#rele de masa0 in scop de relaxare' a. Rit* e#t si %resi)#e *ica b. (itm alert si intensitate redusa c. (itm alert si presiune mica /7. &are sunt mane#rele de masa0 ce au ca efect, aport suplimentar de oxigen si substante nutriti#e' a. Ma#e"re e %rof)#(e

b. Aane#rele superficiale c. 5mbele #ariante 76. &are sunt mane#rele de masa0 ce produc relaxarea regionala si psi.ica' a. Nete&iri e )#$i > si*) ta#e b. 1ete!irile scurte B alternati#e c. 5mbele #ariante O5i$e#are si aeroio#i&are 1. &are este concentraia de oxigen din aerul atmosferic' 9p.117 - 26-21= +7. &are este procenta0ul de oxigen din aerul atmosferic' a. 2,812.8 b. ,7=-26= c. 56=-*6= 2. &are este concentraia si rolul a!otului %n aerul atmosferic'9p.117 - concentraie ,/-,7=$ - rol2 diluarea oxigenului$ la presiune normal nu are efecte asupra organismului, dac presiunea lui cre-te produce efecte negati#e asupra organismului 3. &are este rolul bioxidului de carbon'9p.117 - este excitant natural al centrului respirator +. &are este rolul o!onului'9p.126 - este un ga! binefctor, este un excelent medicament$ - accelerarea restabilirii parametrilor circulatori -i respiratori$ - stimularea relaxrii musculare -i psi.ice$ - cre-terea numrului de .ematii -i concentraia de .emoglobulin$ - ec.ilibrarea #alorilor tensiunii arteriale$ - restabilirea #alorilor optime de calciu -i potasiu$ - ridicarea pragului de re!isten a organismului$ - optimi!area randamentului psi.ofi!ic prin eficentii!area funciilor sistemelor2 cardiorespirator, muscular, ner#os central$ - cre-terea strii de bine fi!ic -i psi.ic 5. )pecificai recomandrile de oxigenare suplimentar dup eforturile intense.9p. 121 - *5-,5=, #olum 56-/6 l., timp 5-16 minute *. &are este concentraia de oxigen recomandat %n refacerea sporti#ilor care au prestat eforturi intense de scurt durat'9p.121 51. &are este concentratia de oxigen, recomandata in terapia artificiala, pentru refacere postefort, in 0ocurile sporti#e' a. +6-56= b. +?19?8 c. /6-75=

,. &are este concentraia de oxigen recomandat %n refacerea sporti#ilor care au prestat eforturi lungi de intensitate medie' 9p.121 52. &are este concentratia de oxigen, recomandata in terapia artificiala, pentru refacere postefort, la maraton' a. +6=-56= b. *5=-,5= c. /,81@,8 /. )pecificai condiiile de oxigenare suplimentar dup eforturile lungi de intensitate medie. 9p.121 - /6-75= oxigen %n camere speciale, 2-3 ore 7. reci!ai efectele oxigenrii asupra organismului obosit.9p.121 - efecte binefctoare de restabilire 16. &are sunt electroliii care se restabilesc %n refacerea prin oxigenare'9p.121 - calciul -i potasiul '''' 11. &e sunt ionii negati#i'9p.123 - #itaminele aerului, ioni de oxigen 12. &um se %ncarc atmosfera, cu ioni negati#i'9p.123 - ioni!area natural este un proces fi!ic -i permanent care se acti#ea! sub influena radioacti#itii naturale, a radiaiilor cosmice, solare, telurice, a fulgerelor, #"nturilor, fotosinte!ei, !pe!ii, ploii B toate aceste fenomene dega0 energie 13. &are sunt F#itaminele aeruluiG'9p. 123 - ionii negati#i 1+. &are este concentraia optim de ioni negati#i, %n atmosfer'9p.123 -1566-+666 ioni9cm3 15. Hnde este cea mai mare concentraie de ioni negati#i naturali, de pe 4erra'9p. 12+ - l"ng cascada 1iagara 166 666 aeroioni negati#i9cm3 1*. &are este influena ionilor po!iti#i'9p.12+ - accentuea! oboseala$ - pro#oac dureri de cap, indispo!iie, insomnie$ - scad reflexele 1,. 8n ce condiii ioni!area atmosferic de#ine po!iti#.9p.12+ - %n !onele fr #egetaie -i poluate, cu accentuare %n se!onul rece$ - %n spaii -i %ncperi %nc.ise 1/. &are sunt efectele ionilor po!iti#i asupra organismului'9p.12+ - influene nefa#orabile asupra proceselor #itale$

- stri generale proaste, depresii, insomnii, migrene, iritabilitate excesi#$ - epui!area organismului 17. reci!ai care sunt cile de acionare a ionilor negati#i asupra organismului.9p.12+-125 - prin piele$ - pe cale respiratorie$ - pe cale .ormonal 5*. &are sunt caile de actionare a ionilor negati#i' a. rin piele b. rin respiratie c. A*be e "aria#te 26. reci!ai condiiile de aplicare a terapiei colecti#e cu ioni negati#i.9p.125 - %n %ncperi speciale se montea! generatoare ce produl ioni negati#i$ - sporti#ii adopt po!iii relaxante -i reIspir lini-tit timp de 16-26 minute$ - aer ioni!at negati# +66 666ioni9cm3 53. &are este concentratia de ioni negati#i aplicata in ioni!area artificiala colecti#a' a. 166.666 ioni9cm3 de aer b. 6,,.,,, io#i7c*A (e aer c. 1.566 ioni9cm3 de aer 5+. &are este timpul de expunere la ioni!area negati#a in terapia indi#iduala sau colecti#a' a. 5 minute b. 2, *i#)te c. *6 minute 21. reci!ai condiiile de aplicare a terapiei indi#iduale cu ioni negati#i.9p.125-12* - se utili!ea! un aparat casnic generator de ioni negati#i cu concentraie fix$ - sporti#ul se a-a! %n po!iie confortabil la o distan de 26-36 cm. de surs -i respir calm, controlat timp de 26 de minute$ - %ncperea trebuie s fie curat, lipsit de praf, aerisit +3. &are este bioclimatul recomandat pentru stimularea procesului respirator' a. To#ic (e *)#te b. )edati# de deal c. 5mbele #ariante ++. &are este bioclimatul cel mai indicat in refacerea postefort a sporti#ilor' a. <ioclimat de tip stimulator b. 3ioc i*at (e ti% se(ati" c. 1iciunul +5. &are este altitudinea biclimatului sedati#-relaxant (de crutare)' a. 2,,1/,, * b. /66-1666 m c. peste 1666 m

+*. &are sunt a#anta0ele bioclimatului de crutare' a. &onfort termic maxim b. &onfort cardio#ascular maxim c. A*be e "aria#te 56. &are sunt solicitarile ce au ne#oie de suplimentare de oxigen' a. >forturile cu intensitate mare si durata mica b. >forturile cu intensitate mare si durata medie c. A*be e "aria#te 444 55. &are sunt efectele oxigenarii suplimentare' a. 5ccelerarea restabilirii parametrilor circulatori b. )timularea relaxarii musculare c. A*be e "aria#te 5,. &are sunt efectele bioc.imice induse de ioni!area negati#a' a. (efacerea p.-ului intern b. (educerea acido!ei c. A*be e "aria#te 5/. &are sunt efectele #egetati#e induse de ioni!area negati#a' a. >conomie cardiaca si respiratorie b. 1ormali!area presiunii arteriale c. A*be e "aria#te 57. &are sunt efectele psi.ice induse de ioni!area negati#a' a. Nor*a i&area so*#) )i b. &resterea capacitatii percepti#e c. Diminuarea anxietatii *6. &are sunt efectele refacerii induse de ioni!area negati#a, in planul motricitatii' a. &resterea excitabilitatii neuromusculare b. &resterea mobilitatii articulare c. Cresterea re&iste#tei Hi(rotera%ia 1. &are este elementul care srea! apa' Dar care o amreste'9p.12/ - srea!2 sruri minerale peste 6,5 g9l clorur de sodiu$ - amre-te2 sruri de magne!iu peste 1g 2. reci!ai care sunt factorii de influen %n .idroterapie.9p.127-131 - factorul mecanic$ - factorul termic$ - factorul c.imic 3. )pecificai cele trei elemente care susin factorul mecanic.9p.126-7-136

- fora ascensional$ - presiunea .idrostatic$ - re!istena apei +. >nunai numele si coninutul principiului pe care se ba!ea! fora ascensional.9p.127 - sau portana .idrostatic se ba!ea! pe principiul lui 5r.imede conform cruia2 un corp scufundat %n ap este %mpins de 0os %n sus cu o for egal cu greutatea #olumului de ap dislocat de acel corp$ - 3Jdensitate x #olumul corpului x g (acceleraia gra#itaional 7,/1 m9s) *1. &are sunt efectele fortei ascendenta in .idroterapie' a. lutirea corpului b. >conomia miscarilor c. A*be e "aria#te 5. reci!ai forele care determin re!istena apei.9p.136 - forele de frecare dintre corpul scufundat -i fora ascensional a apei$ - depind de2 suprafaa corpului, densitatea apei, #"sco!itatea apei, #ite!a de mi-care *. :a ce se refer factorul termic al .idroterapiei'9p.136 - temperatura apei folosit %n terapie ,. &are este temperatura de indiferen a apei'9p.136 - 3+-356& *3. &are este temperatura de confort (indiferenta) in .idroterapie' a. 32;-33; b. A601A+0 c. 3,;-3/; /. )pecificai aciunea fi!iologic a procedurilor cu ap cald.9p.131 - #asodilataie$ - reducerea tonusului muscular -i a durerilor$ - cre-te randamentul muscular 16/. &are sunt efectele produse de procedurile calde de .idroterapie' a. Easoconstrictie si reducerea tonusului muscular b. Vaso(i atatie si re()cerea to#)s) )i *)sc) ar c. Easoconstrictie si reducerea durerilor musculare 7. )pecificai aciunea fi!iologic a procedurilor cu ap rece.9p.131 - tonifiant 167. &are sunt efectele produse de procedurile reci de .idroterapie' a. Easoconstrictie si reducerea tonusului muscular b. Easodilatatie si reducerea tonusului muscular c. Vasoco#strictie si cresterea to#)s) )i *)sc) at)rii 16. >xplicai la ce se refer factorul c.imic al .idroterapiei.9p.131 - compo!iia particular a apei

11. reci!ai temperatura si timpul de aplicare a apei %n utili!area dusului scoian.9p.13* - dou tuburi de cauciuc cu capete metalice ingustate2 pe unul apa rece 1/-266&, pe cellalt apa cald +6-+56&$ - presiune 1,5-2 atmosfere$ - primul cel cu ap cald 16-15 sec$ - apa rece 5-16 sec$ - se repet de 5-, ori, %n 2-3 -edine !ilnice$ - efecte2 acti#ea! circulaia, stimulea! metabolismul, tonific sistemul neuromuscular 12. &are este temperatura apei la dus-0et'9p.13, - 3*-+66& 13. )pecificai regulile de aplicare a .idroterapiei.9p.1+6 - procedurile lungi nu se folosesc dup eforturi intense$ - temperatura apei %n procedurile postefort este mai mic dec"t a corpului$ - corpul se -terge$ - confort termic optim %n %ncpere$ - durata -i tipul .idroterapiei se indi#iduali!ea! dup efortul prestat -i starea postefort 1+. re!entai efectele terapiei cu ap cald.9p.1+6 - #asodilataie periferic$ - .rne-te -i oxigenea! esuturile$ - de!obose-te organismul$ - scderea #"sco!itii -i mrirea #ite!ei de circulaie a s"ngelui$ - cre-terea diametrului #aselor de s"nge$ - reducerea contracturilor -i durerilor msculare$ - relaxarea tonusului muscular$ - intensificarea sc.imburilor la ni#el celular$ - stimularea metabolismului, funciilor aparatului digesti# -i respirator$ - ameliorarea flexibilitii tendoanelor -i a capacitii de lubrefiere a lic.idului sino#ial la ni#elul articulaiilor$ - ec.ilibrarea p.-ului mediului intern$ - calmarea, sedarea sistemului ner#os central, facilitarea instalrii somnului 15. re!entai efectele terapiei cu ap rece.91+6-1+1 - #asoconstricie periferic urmat de #asodilataie periferic$ - reducerea contracturii musculare$ - ameliorarea durerilor$ - relaxare muscular$ - diminuarea inflamaiilor locale 1*. &are este po!iia pe care o abordea! sporti#ul %n saun'9p.13/ - po!iie relaxat, %n decubit sau a-e!at cu membrele inferioare la acela-i ni#el cu corpul 1,. &are este procedura aplicat %ntre dou expuneri %n saun'913/ - du- rece de c"te#a secunde sau st %ntr-o %ncpere cu aer cura 1/-266&

1/. &are este procedura care %nc.eie sauna'9p.13/ - du- scurt rece 17. &um se odi.neste sporti#ul dup efectuarea saunei'9p.13/ - odi.n de 15-26 minute culcat pe pat, picioarele mai sus dec"t trunc.iul, %n#elit %ntr-un cear-af 26. )pecificai cele mai importante indicaii %n efectuarea saunei.9 .137 - recomandat cel puin o dat pe sptm"n$ - dup cel puin 36 de minute postefort$ - la cel puin 1-2 ore dup mas$ - dup du-ul de acomodare corpul este uscat cu prosopul$ - %n timpul expunerii a cldur se pot consuma sucuri de fructe (nu reci)$ - du-ul rece se efectuea! fr presiune -i se aplic de la membrele inferioare spre centru$ - se pstrea! cldura corpului prin acoperirea -i repaus %ntr-o %ncpere cald 165. &are este inter#alul minim de repaus post efort, pentru efectuarea saunei' a. A, *i#)te b. 1 ora c. 2 ore 21. reci!ai care sunt efectele fa!ei calde a saunei, asupra organismului obosit.9p.137 - relaxarea muscular -i psi.ic$ - stimularea secreiei sudorale$ - accelerarea eliminrii re!iduurilor$ - normali!area presiunii arteriale$ - acumularea de cldur %n corp 22. reci!ai care sunt efectele fa!ei reci a saunei, asupra organismului obosit.9p.137 - saturaie %n oxigen a s"ngelui$ - acti#area #aselor sanguine periferice$ - normali!area temperaturii corpului$ - efect psi.ic stimulati# *2. &are sunt efectele presiuni .idrostatice in .idroterapie' a. Aasa0 segmentar b. (esorbtia edemelor c. A*be e "aria#te *+. &are sunt efectele re!istentei apei in .idroterapie' a. 4onifierea musculaturii b. 5cti#area sistemului osteomuscular c. A*be e "aria#te *7. &are sunt efectele utili!arii bailor calde asupra tegumentelor' a. A#tise%tice! cicatri&a#te b. 5ntiinflamatoare, tonice c. 5ntispastice, sedati#e

,6. &are sunt efectele utili!arii bailor calde cu plante, asupra musculaturii' a. 5nalge!ice b. 5ntispastice c. A*be e ,1. &are sunt efectele utili!arii bailor calde cu pante, asupra sistemului ner#os' a. )edati#e b. 5ntidepresi#e c. A*be e *5. &are este durata medie de aplicare a bailor' a. 5-16 minute b. .,12, *i#)te c. peste 26 minute **. &are sunt efectele produse de baia cu bule ga!oase' a. Micro*asa= te$)*e#tar b. Aobili!are articulara c. 5mbele #ariante *,. &are sunt proprietatile apei, #alorificate in beneficiul .idroterapiei' a. 4ermoconductibilitatea mare b. 4emperatura de indiferenta mare c. A*be e "aria#te */. &are este caracterul terapiei cu apa' a. 4erapie asociata b. Tera%ie #at)ra a c. 4erapie artificiala ,+. &are sunt ingredientele, cu efecte alcalini!ante in .idroterapie' a. ?odura de potasiu b. 3icarbo#at) (e so(i) c. Hleiul de menta 16*. &um este temperatura coloanei de apa proiectata asupra corpului, la dusul subac#al' a. Aai mica b. Mai *are c. 1u contea!a 16,. &are este sensul de aplicare a coloanei de apa asupra corpului, la dusul subac#al' a. Ce#tri%et b. &entrifug c. 1u contea!a 116. &are sunt efectele procedurii dus-masa0'

a. Re a5area si (eco#tract)rarea *)sc)at)rii b. 4onifierea si stimularea musculaturii c. 5mbele #ariante 111. &are este mane#ra exceptata in procedura dus-masa0' a. 3rictiunea b. Ta%ota*e#t) c. 3ramantatul Ta asotera%ia 1. 1umii factorii care acionea! mecanismele talasoterapiei.9p.1+* - factorul c.imic$ - factorul termic$ - factorul mecanic 2. &are sunt ga!ele coninute de apa de mare'9p.1++ - oxigen$ - a!ot$ - ga! carbonic 3. reci!ai efectele factorului termic %n talasoterapie.9p.1+* - %mbunte-te circulaia s"ngelui$ - oxigenarea esuturilor$ - %nmulirea globulelor ro-ii (dup unii cercettori) +. )pecificai efectele bilor calde cu ap de mare.9p.1+, - %n combinaie cu bule de aer efect decontracturant$ - cu ga! carbonic efect de relaxare total 5. :a ce temperatur se foloseste apa de mare la dusul simplu'9p.1+, - 1/-226& *. &are sunt efectele dusului masa0'9p.1+, - sedati#, relaxant ,. &ror sporti#i le sunt recomandate %mpac.etrile cu nmol'9p.1+, - pentru sporti#ii care solicit %n acti#itatea lor forte mul articulaiile /. &are este temperatura nmolului la aplicarea pe piele'9p.1+, - +66& 7. &are sunt efectele %mpac.etrilor cu nmol'9p.1+, - antiinflamator$ - anticongesti#$ - antialgic$ - reminerali!ant

16. &are este coninutul special al aerului marin'p.1+/ - oxigen -i o!on$ - concentraie crescut de ioni negati#i (mai ales %n !ilele cu #aluri) 11. &are sunt mi0loacele acti#e de refacere cu a0utorul talasoterapiei'9p.1+/ - %n afara bilor cu ap de mare -i a %notului relaxant se recomand %mpac.etri cu nmol marin, du-masa0, combinate cu gimnastic medical -i exerciii de respiraie Psi'otera%ia 1. &are este scopul refacerii psi.ice'9p.1,* - asigurarea condiiilor optime pentru reluarea efortului -i a acti#itii sporti#e 2. reci!ai cau!ele u!urii psi.ice.9p.1,, - mecanisme psi.ocomportamentale2 supramoti#aie, triri afecti#e, #oina puternic$ - mecanisme morale2 accentuarea simului datoriei, percepia e-ecului 3. >numerai cau!ele care induc supra%ncordarea psi.ic.9p. 1,, - antrenamentele solicitante$ - concursurile cu mare rspundere$ - suprasolicitare moral$ - monotonia ambianei -i a acti#itilor din pregtirea centrali!at$ - lipsa de comunicare cu membrii ec.ipei de pregtire +. )pecificai efectele produse de mu!ic asupra psi.icului sporti#ului.9p.1,/ - acionea! asupra psi.icului a#"nd efecte2 relaxante, tonifiante, stimulatoare 5. reci!ai po!iia de relaxare %n terapia prin mu!ic.9p.1,/ - a-e!at %n fotoliu %n po!iie oblic *. &are este anotimpul %n care sil#aterapia are efecte sedati#e.9p.1,/ - prim#ara-#ara ,. 1umii mi0loacele de reglare si autoreglare psi.ic de care dispune sporti#ul.9p.1,7 - cu#"ntul$ - autosugestia /. )pecificai principiile de aplicare a exerciiilor de relaxare.9p.1/6 - %ncordarea -i relaxarea unui mu-c.i nu se produce %n acela-i timp ci succesi#$ - prin exersare se poate percepe starea de contracie sau de relaxare a unei grupe musculare$ - scderea tensiunii musculare induce -i reducerea tensiunii psi.ice 7. )pecificai condiiile de practicare a relaxrii analitice.9p.1/6 - po!iie confortabil B decubit dorsal, %mbrcminte le0er, descul, lumina redus$ - corpul relaxat, braele -i picioarele %ntinse, inspir ad"nc, expir lent -i lini-tit$ - fiecare grup muscular se %ncordea! -i se relaxea! c"te 5-, secunde$ - aciunile sunt indicate la %nceput de o persoan, ulterior sunt autosugerate$ - durata unei -edine este de 36 minute la primele 3-+ -edine -i a0unge pe parcurs la 16 minute

16. &are este timpul de contracie maxim %n metoda analitic'9p.1/1 - 5-, secunde x2 11. &are este timpul de relaxare muscular %n metoda analitic'9p.1/1 - 16-15 secunde 12. &are este timpul de meninere a tensiunii musculare %n relaxarea analitic'9p.1/1-1/2 13. &are este timpul de meninere a repausului muscular %n relaxarea analitic'9p.1/1-1/2 72. &are este timpul de mentinere a repausului in relaxarea analitica' a. .,1.? sec)#(e b. 15-36 secunde c. 1 minut 73. &um se numeste metoda de relaxare )c.ult!' a. (elaxare analitica b. Re a5are si#tetica c. (elaxare combinata 7/. &are sunt segmentele ce incep actiunea de contractie si relaxare in metoda lui Kacobson' a. 3rate e b. 5bdomenul c. Lambele 77. &are este mecanismul de ba!a a relaxarii sintetice' a. I#()cere (e se#&atii b. ?nducere de perceptii c. 5mbele #ariante 166. &are este mecanismul de ba!a al metodei de relaxare Kacobsos' a. Starea (e co#tractie si re a5are b. )en!atia de caldura c. )en!atia de greutate Co#tro ) refacerii 1. )pecificai care sunt parametrii subiecti#i %nregistrai %n 0urnalul de autocontrol.9p.1/* - starea general$ - pofta de antrenament$ - pofta de m"ncare$ - calitatea somnului 2. &are este frec#ena %nregistrrilor datelor de autocontrol %n timpul pregtirii centrali!ate'9p.1/* - 2-3 ori pe sptm"n

3. &um se aprecia! calitatea somnului'9p.1/,-1// - se constat la de-teptare, dac sporti#ul se simte bine %n general -i este bine dispus, %nseamn c somnul a fost ad"nc, continuu -i fr co-maruri. 8n acest ca! calitatea somnului se aprecia! ca foarte bun (3<) +. &are este explicaia posibilei cresteri %n greutate, %n perioada pregtitoare'9p.1// - cre-terea %n #olum a masei musculare 5. &are este explicaia scderii %n greutate %n perioada pregtitoare'9p.1// - se consum surplusul de lic.ide -i de grsimi din organism %n prima etap pregtitoare$ - dac greutatea continu s scad %nseamn c s-a acumulat oboseala sau mai gra# oboseala patologic cronic$ - o scdere de 3= din greutatea total indic starea de supraantrenament *. )pecificai momentul si protocolul de efectuare a controlului frec#enei cardiace.9p.1// - %n clinostatism 3& *6 bti9minut la sporti#i -i ,6 la sedentari$ - %n ortostatism 3& cre-te cu 12 bti9minut ,. &are este semnificaia progresului forei flexorilor palmari'9p.1/7 - dinamometria indic fora flexorilor palmari$ - progresul %n de!#oltarea flexorilor indic o stare general bun a organismului, un tonus ridicat al sistemului ner#os, %n special al scoarei cerebrale /. &are este semnificaia faptului c %n graficul de autocontrol curba capacitii #itale creste'9p.1/7 - stare bun de antrenament$ - refacere corespun!toare 7. &e semnific indicele de refacere' 9p.171 - indicele Dorgo #erific starea relati# -i acumulrile din antrenamente 16. &are este formula indicelui Dorgo'9p.171 - ( 1M 2M 3M +)-366 16 11. 1umii dou teste bioc.imice utili!ate si %n e#aluarea procesului de refacere.9p.171-172 - lactatul sanguin$ - determinarea .-ului$ - catecolamine urinare$ - cetosteroi!i urinari$ - acidul Eanilmandelic 12. &are este indicaia de reali!are a in#estigaiei practice %n teren, pentru constatarea indicelui de refacere'9p.176 - ''''

7*. &are este efortul standard efectuat in conditii de laborator, pentru e#aluarea refacerii, prin indicele Dorgo' a. edalare timp de * minute la intensitate de 156 N b. 5lergare pe loc timp de 3 minute c. A*be e "aria#te 16+. &ate #alori ale frec#entei cardiace se folosesc la calcularea indicelui Dorgo' a. 2 #alori ale frec#entei cardiace b. 3 #alori ale frec#entei cardiace c. 6 "a ori a e frec"e#tei car(iace 5. &are sunt tipurile de efort ce necesita refacere diri0ata' a. >fort sporti# de antrenament b. Efort s%orti" (e co#c)rs c. A*be e "aria#te 44444 *. &are sunt efectele refacerii sistemului ner#os #egetati#' a. Sca(erea frec"e#tei car(iace! sca(erea frec"e#tei res%iratorii b. )caderea tensiunii arteriale, scaderea temperaturii corpului c. 5mbele #ariante ,. &are sunt efectele refacerii mediului intern' a. 1ormali!area #alorii p.-ului b. >liminarea deseurilor metabolice c. Ec'i ibrarea 'i(roe ectro itica 16. &are sunt sursele energetice ce se restabilesc primele' a. Fosfa$e#e e b. Llicogenul muscular c. Llicogenul .epatic 11. &are este durata refacerii rapide (spontane)' a. 2,1A, *i#)te b. 1,5-2 ore c. 26 ore 12. &are este durata refacerii intermediare' a. 26-36 minute b. .!?12 ore c. 26 ore 13. &are este durata refacerii lungi' a. 26-36 minute b. 1,5-2 ore c. 2, ore

15. &are este procenta0ul somnului rapid, dintr-un ciclu de somn' a. 56= b. ,6=-/6= c. 2,81A,8 1*. &are este procenta0ul somnului lent, dintr-un ciclu de somn' a. 56= b. 9,1/,8 c. 26-36= 1,. &are este denumirea somnului rapid' a. Obisnuit b. REM c. ?ntermediar 1/. &are este denumirea somnului lent' a. (>A b. No# REM c. superficial 26. &are sunt semnele instalarii somnului rapid' a. Aiscarea rapida a globilor oculari b. 4resariri ritmice ale membrelor sau trunc.iului c. A*be e "aria#te 21. &are este somnul in care se declansea!a #isele' a. )omnul lent b. So*#) ra%i( c. 5mbele #ariante 22. &are sunt mi0loacele ce suplinesc somnul nocturn' a. 5limentatia si #itamini!area b. @idratarea si medicatia c. Nicio "aria#ta 23. &are este mecanismul refacerii la ni#elul creierului, prin somn' a. (efacerea metabolica a celulelor cerebrale b. I#(e%artarea %ro()se or *etabo ice ac)*) ate c. 5mbele #ariante 2+. &are este mecanismul refacerii la ni#elul creierului, prin somn' a. ?rigare sanguina b. E iberare (e sarci#i c. 5mbele #ariante 25. &are este inter#alul orar, in care insomnia reduce considerabil efectul refacerii, prin somn'

a. 2+-2 b. +-* c. 216 2*. &are sunt eforturile sporti#e, in urma carora se instalea!a mai rapid somnul nocturn' a. >forturile de forta b. Efort)ri e (e re&ista#ta c. >forturile de #ite!a 2,. &are sunt eforturile sporti#e, in urma carora sporti#ii dorm mai mult' a. >forturile de forta b. Efort)ri e (e re&ista#ta c. >forturile de #ite!a 27. &are este agentul declansator al somnului, stimulat de intuneric' a. @ormonul de crestere b. Me ato#i#a c. @ormonul tiroidian 36. &are sunt calitatile psi.omotrice afectate de refacerea incompleta, prin somn' a. &oordonarea b. :atenta motrica c. A*be e "aria#te 31. &are este ritmul optim de respiratie, pentru inducerea somnului' a. ?nspir cu durata mai lunga, decat expirul b. >xpir cu durata mai lunga, decat inspirul c. I#s%ir si e5%ir c) ()rate e$a e 3+. &are este indicatia pentru utili!area somniferelor' a. Obosea a #er"oasa b. Oboseala musculara c. 1icio #arianta +2. &are sunt efectele de refacere, induse de acti#itatile usoare, efectuate postefort' a. 5ccelerarea circulatiei sangelui b. >liminarea re!idurilor metabolice de efort c. A*be e "aria#te ,7. &are este cau!a principala a instalarii oboselii in eforturile de lunga durata' a. E%)i&area $ )ci(e or b. >pui!area ner#oasa c. 1icio #arianta /6. &are este elementul ce confera laptelui calitati sedati#e' a. Ca ci)

b. 3osfor c. 3ier 7+. &are sunt parametrii graficului de autocontrol' a. <iologici si statistici b. Obiecti"i si s)biecti"i c. 5mbele #ariante xxx75. &are este cau!a lipsei poftei de mancare, a sporti#ului' a. (efacere incompeta b. )upraantrenament c. 5mbele #ariante 7,. &are sunt parametri e#aluati in graficul de autocontrol' a. &alitatea somnului b. &antitatea somnului c. A*be e "aria#te 112. &are este temperatura apei utili!ata in procedurile aplicate postefort' a. Aai mare decat a corpului b. Mai *ica (ecat a cor%) )i c. 1u contea!a xxx11/. &are sunt efectele de refacere, induse de acti#itatile usoare, efectuate postefort' a. Aetaboli!area rapida a lactatului b. 4ransferul rapid de la dominanta simpatica la dominanta parasimpatica c. 5mbele #ariante 117. &are sunt cau!ele care reduc efectele refacerii prin somn' a. )upraantrenamentul b. Deprinderile alimentare gresite c. A*be e "aria#te xxx126. &are sunt cau!ele care reduc efectele refacerii prin somn' a. Dopa0ul b. 3orma sporti#a c. 5mbele #ariante