Universitatea Transilvania, Facultatea de tiine Economice i Administrarea Afacerilor Specializarea Economia Comerului Turismului i Serviciilor

Perspectivele dezvoltrii turismului rural n Slanic Prahova

Coordonator Lector dr. Candrea Adina

Student Leahu Alexandru Grupa 8222

Cuprins

1. Motivarea alegerii ................................................... Error! Bookmark not defined. 2. Prezentarea contextului economic local ................. Error! Bookmark not defined. 3.Prezentarea potenialului turistic al destinaiei ........................................................ 7 4. Prezentarea infrastructurii turistice ......................... Error! Bookmark not defined. 5.Propuneri pentru dezvoltarea turismului rural n Slanic Prahova ........................... 14

1.Motivarea Alegerii
Motivul pentru care am ales aceas destinaie este ca in urma cu ceva timp

am

vizitat aest loc. mi place foarte mult aceast locaie, deoarece peisajul este un mic paradis pentru cei care nu se limiteaz doar s savureze nprejurimile doar gonind din maini sau autobuze. Consider c n ultimul timp Slanic Prahova a cunoscut o dezvoltare puternic datorit salinei de aici, frecventat mai ales pentru tratamentele de speleoterapie i climatoterapie utile n cazul bolilor cilor respiratorii.Ceea ce ma determinat foarte mult sa ajung in acest mic paradis este ca la momentul respectiv o persoana apropiata suferea de anumite boli respiratorii si am ramas placut impresionat de felul cum se simtea in momentul in care am intrat in salina. n timpul ederii mele aici am beneficiat de frumuseea naturii i m-am bucurat de ospitalitatea localnicilor, m-am mbogit cu amintiri pentru o via deoarece am ramas foarte impresionat de ceea ce am putut sa vad in salina incepand de la statuile lui Decebal si Traian, sculptate in sare pana la vestitul muzeu de sare.Un alt moment foarte placut care il gasim in aceasta minunata salina se afla la momentul intrarii in incinta cladirii deoarece vom fi intampinati de secera si ciocanul menite sa aminteasca si sa reprezinte clasa muncitoare ce lucrase in mina cu sute de ani in urma. De-a lungul timpului salina a suferit varii deteriorai datorita infiltratiilor cu apa fapt pentru care veti observa tavanul protejat cu lemn. Exista zone in care trecerea este interzisa insa pe pereti se poate observa cu usurinta stratificarea sarii de culoare alba sau vinetie. Despre Localitatea Slanic Prahova putem spune ca Slnicul era comun urban, reedina plaiului Vrbilu din judeul Prahova, fiind format din dou pri: Groani (partea de nord) i Prjani (partea de sud), avnd n total 4488 de locuitori.

Dupa cum numele oraului sugereaz ("sare" n limba Slavon), istoria i economia oraului Slnic sunt n bun parte legate de prezena unui zcmnt important de sare n zon, att n subteran ct i la suprafa.

2. Prezentarea contextului economic local 2.1. Aezarea geografic:

Ora in centru Romaniei (in judetul Prahova) , situat pe raul Slanic (afluent al raului Varbilau) , in zona de curbura a Subcarpatilor , la altitudinea de 413 m , la 45 km N de municipiul Ploiesti (resedinta judetului Prahova) si cca 100 km de Bucuresti.

2.2.Cile de acces:
Slanic Prahova este accesibil numai: pe cale rutier pe DJ 102 (Ploiesti Plopeni Slanic Prahova DN 1A); distanta fata de resedinta de judet , municipiul Ploiesti , este de 45km , de cca 100 km de Bucuresti pe( DJ 102 , E 60 ); feroviar statia de cale ferata slanic , de pe linia secundara 36( Ploiesti Sud Slanic) ramificatie a maigstralei si Bucuresti Brasov Cluj Napoca Oradea distanta pe cale ferata pna la Ploiesti este de 44 km; cel mai apropiat aeroport este la Bucuresti Otopeni, situat la circa 85 km (pe DJ 102, E 60)

2.3. Activiti specifice zonei:

Mineritul de sare: Exploatarea zcmntului de sare de la Salina Slnic Prahova este efectuat de peste trei secole, aceasta fiind cea mai recent ca atestare documentar. nceputurile istoriei salinei dateaz din jurul anului 1685, an n care sptarul Mihail Cantacuzino a realizat c n regiunea Slnic Prahova exist un zcmnt de sare i astfel, vrnd s deschid o min, a cumprat moia Slnic. Din documentul care consemneaz tranzacia, mai reiese faptul c nainte de anul 1685 au existat vechi ocne de sare, de adncimi mici, la 5 km est de Slnic (Teiani). ntre anii 1601 -1700 exploatarea srii n zon s-a efectuat la Baia Verde, Dorobaneti i la Baia Baciului, prin metoda de tip clopot, n care accesul se realiza prin dou compartimente: unul vertical care se folosea pentru scoaterea srii, iar cellalt oblic pentru intrarea i ieirea din ocn.

2.4 Evenimente si obiceiuri locale: Costume

Chiar daca traditiile altor zone cum este Maramuresul sunt mai cunoscute in tara si in strainatate, Prahova ramane un judet cu o zestre culturala foarte bogata. Ceea ce poate putini cunosc, in privinta folclorului prahovean, este, de exemplu, faptul ca judetul are specific nu unul, ci trei costume populare. "Cel specific Vaii Prahovei este compus din marama, ie cu broderie rosie, brau si fota in pliuri largi, in culorile rosu si negru. La barbati, costumul este format din camasa - cu gulerul, marginile din zona pieptului si manecile cu broderii rosii - si fusta alba. Al doilea costum este cel purtat pe Valea Teleajenului. In mare parte se aseamana cu primul, dar are mai multe culori, fiind incluse si galbenul, albastrul deschis, verdele deschis. Costumul barbatesc are broderia mai simpla, iar culorile predominante sunt alb si galben. Costumul de pe Valea Doftanei este influentat de cele din Brasov, Sibiu, Fagaras. Predomina culoarea neagra atat la fota, cat si in broderiile de pe camasile feminine si barbatesti, iar vesta purtata atat de femei, cat si de catre barbati - este neagra"

Dansuri
Binecunoscuta Perinita a aparut in judetul Prahova , mai exact in zona actualei comune Batrani , Initial era un dans de nunta, prin intermediul caruia mireasa isi prezenta zestrea. "Perinita" a fost preluata, apoi, de romanii din toate zonele tarii, iar in prezent este intalnita nu numai la nunti, ci si la alte petreceri. Alte dansuri aparute pe pamant prahovean sunt : "Ca la Breaza" preluat de multe zone ale tarii, dar regasindu-se mai ales in Muntenia, "Dangadaua" - care nu se gaseste decat la Stefesti, "Oita", "Itele", "Ploicica", "Floricica" practicate in Starchiojd, Batrani, Posesti, Cerasu, Drajna; "Ruseasca" o varianta a cazaciocului cunoscuta in multe zone prahovene si altele. In judet exista si numeroase variante ale dansului "Braul", una dintre acestea, "Pambraul", intalnindu-se doar la Secaria si in satele Tesila si Traisteni. La Bertea, sunt practicate dansul "Berteanca", precum si alte 24 de dansuri traditionale intalnite la nunti.

Tradiii
- Potrivit traditiei, cel care rezista la acest "maraton" de dansuri, primeste drept premiu o cofa plina cu rachiu. - Pe langa Plugusor, Plugul Mare, Sorcova, Buhaiul, Steaua, mai sunt pastrate si cele care alcatuiesc teatrul popular de Anul Nou adica scenetele - insotite adesea si de dansuri - precum: Mosul si Baba, Brezaia, Capra, Capra si ursul, Cerbul, Banta (banda) lui Bujor si Haiducii ( ultimele doua fac parte din asa numitul "Teatru haiducesc"). "Scenetele sunt intalnite in special pe Valea Prahovei si Valea Teleajenului. Teatrul haiducesc era des practicat in perioada interbelica, in zona Teleajenului. Potrivit unei alte traditii, in ziua de Anul Nou colindatorii merg din casa in casa si fac urari gazdelor "cu grauletul", adica avand in mana graul pus sa creasca de Sfantul Andrei.

2.5. Activiti economice principale:

Industrie Aricultura si industria alimentara

Constructii Turism Comert Servicii Sistemul bancar

2.6. Proiecte de investiii:

construirea unui institut de cercetare cosmic de sute de milioane de euro. Reabilitarea cldiri: fosta cancelarie a minei de sare, cldire administrativ Reabilitare, modernizare strzi locale In incinta salinei va exista un restaurant ,o biserica , sala de spectacole si exista posibilitatea sa fie si un hotel

3.Prezentarea potenialului turistic al destinaiei 3.1.Valoarea turistic a zonei:

Oraul este cunoscut pentru lacurile srate (numite i Bi): Baia Baciului, Baia Verde i Baia Roie, precum i pentru Salina Veche i Salina Nou. n vreme ce n Salina Nou se extrage n continuare sare, Salina Veche este n prezent deschis publicului larg, fiind folosit ca loc de agreement. Alte atractii ale zonei sunt Lacul Miresei, Baia Baciului, Manastirea Crasna si Casa Memoriala Nicolae Iorga.

3.2.Valoarea turistic a salinei:

Statiune balneoclimaterica, centru al sarii incluzand Muntele de Sare unic in lume si cea mai mare salina din Europa, oras inconjurat de peisaje pitoresti si dispunand de

conditii de cazare, tratament si devertisment variate, Slanic Prahova este locul ideal pentru petrecerea vacantei. Frumusetea distincta a cadrului natural limitrof, particularitatile climatului local determinate de asezarea in vatra unui bazin depresionar si nu departe de ultimele culmi montane si prezenta unor obiective turistice remarcabile prin dimensiuni si spectacular si a unor baze de tratament recunoscute, sunt premizele pentru un sejur placut, linistit si odihnitor. Salina veche Mina Unirea, cu sediul n orasul Slanic Prahova, str. Cuza Vod , nr. 22, reprezinta obiectivul principal pentru turism si tratament (salinoterapie). Circuitul turistic din salina parcurge un traseu care permite evidentierea unor elemente spatiale de interes turistic n structura interna a masivului de sare , reprezentata prin: cute cu dezvoltare pe zeci de metri, marcate prin alternante de benzi divers colorate, cu nuante de gri si alb diverse caracteristici mineralogice (structura , textura , mod de cristalizare) puritatea deosebita a sarii.

n subteran, ntr-o sal special amenajat , sunt expuse statui si inscriptii, ansambluri sculpturale taiate n sare de artisti consacratii si amatori (minieri). n sala genezei se afla busturile sculptate in sare a lui Deceval si Traian , basoreliefuri si inscriptii cu semnificatie istorica , a caror valoarea artistic este pusa in evident prin sistemul de iluminare.

3.3.Modul de valorificare actual:

Mina Unirea a fost amenajata dupa anul 1972 si pentru vizitare si salinoterapie, avnd fluxuri medii zilnice, n sezonul de vara , de circa 500 vizitatori / bolnavi. Turistii pot admira statuile lui Decebal si Traian, sculptate in sare, de artistul Iustin Nastase. `Salina Slanic Prahova este alcatuita din 14 camere, cu o inaltime de 54 de metri. Accesul in mina se face cu lifturi. Din anul 1970, Mina Unirea devine obiectiv turistic, oferind conditii naturale de tratare a maladiilor respiratorii. Microclimatul din mina de sare constituie factor natural terapeutic pentru tratamentul sau ameliorarea afectiunilor respiratorii (astm bronsic, bronhopatii cronice, afectiuni asmatiforme, bronsite cronice, rinite alergice). Pe seama salinei, a izvoarelor sulfuroase de pe versantii vaii Slanicul si a celor sapte lacuri sarate, formate pe vechile exploatari de sare, s-a dezvoltat o activitate balneoturistica , atestat documentar din anul 1853 , ce a contribuit la declararea localitatii Slanic Prahova ca statiune turistica de interes national (HG

867/2005).Oficial localitatea Slanic a fost declarata prima data statiune balneara in anul 1889. Intrarea n salina , folosit doar n scop turistica si de tratament balnear , se face printr-un put in care circula in paralel doua lifturi (colivii).Coborarea pana la adancimea de 220 m , dureaza circa doua minute. Sunt vizitate , in circuit turistic patru Sali cu volume grandioase (camerele I - IV, din cele 15 rezultate din exploatarea sari ), cu n lnaltimea de aproximativ 50 m , latimea de circa 15 m la tavan si 35 m la podea .Lungimile acestor camera depasesc 100 m. Spatiul destinat curei de tratament subteran se afla la o adncime de 220 m. Baza de tratament sala astmaticilor - este amenajata ntr-un sector aparte dotat cu cabine si mobilier pentru odihna si repaus (paturi, scaune, mese). ntr-una din camerele de exploatare se organizeaza , datorita dimensiunilor mari si lipsei curentilor de aer, concursuri nationale si internationale de aeromodele. In subteran este amenajat si un sanatoriu pentru bolnavii de astm. Aerul din mina este natural, temperatura este constanta in tot timpul anului, de 12 grade Celsius. Aerul din mine este bogat in ioni de natriu cu efecte de ameliorare si de profilaxie a numeroase afectiuni respiratorii. In salina sunt amenajate locuri de joaca pentru copii, un teren de sport, o sala de biliard si un bufet. Turistii pot admira statuile lui Decebal si Traian, sculptate in sare de catre artistul Iustin Nastase. De altfel, in incinta salinei se gaseste un adevarat muzeu de sare. In Sala Genezei se pot admira numeroase obiecte realizate din sare. In salina exista si o pista de alergari si un laborator de masurare a radiatiilor. Alte atractii ale zonei sunt Lacul Miresei, Baia Baciului, Manastirea Crasna si Casa Memoriala Nicolae Iorga.

Statuia lui Decebal si Traian

4. Prezentarea infrastructurii turistica

Tabel 1. Numar vizitatori inregistrati in Salina Prahova in perioada 2005-2009

Tabel.2. Nr. Vizitatori inregistrati la Salina Prahova in perioada 2005- 2009

Ceea ce se observ din tabelul de mai sus este n primul rnd creterea de la un an la altul a numrului de persoane care au intrat n salin, dar n proporie mai mare pentru cei venii la tratament. Acest aspect este mai evident n perioada 2005 2007, cnd rata de cretere depete 130% pentru persoanele venite la tratament. n anul 2008 se produce o scdere sensibil a creterii numrului de persoane nregistrate la salin, dup care, n anul 2008 creterea este din nou semnificativ. Desfaurarea activitilor turistice din localitate este legat att de prezena resurselor turistice, ct i de existena unei baze tehnico materiale bine puse la punct

care s ofere satisfacie i confort turitilor. Pentru sezonul 2009, capacitatea de cazare n localitatea Slanic a fost, conform bazei de date a Ministerului Turismului, de 64 uniti clasificate, cu un total de 716 locuri.

Tabel.3. Capacitatea de cazare turistic n localitatea Slanic

Din punct de vedere al categoriei de confort, din numrul total de locuri de cazare, aflate n structurile omologate, 25 de locuri sunt clasificate la 1 stea (3,49%), 488 sunt ncadrate la 2 stele/flori (68,16%), 183 sunt ncadrate la categoria 3 stele (25,56%) i 20 locuri la categoria de 4 stele (2,79%). n ceea ce privete tipul de structur turistic de cazare, predomin categoria pensiunilor turistice (61 de uniti). Slanicul pune la dispoziia turitilor 3 hoteluri, 23 de case de oaspei, 5 csue i o singur cas rneasc: Hotel Slanic

Pensiunea Top Demac Pensiunea Slanic Casa de oaspeti din Slanic Prahova

n Slanic Prahova exist foarte multe uniti de pensiuni turisticice, dar n cadrul proiectului voi prezenta una singura.Pensiunea se numeste Pensiunea Slanic se

gaseste la 700 de metrii de Salina Slanic si are ca si principal atu curtea incapatoare (2500 de metrii patrati) in care, pe langa livada de meri si pruni, copii vor gasi un loc de joaca special amenajat pentru ei, iepuri, pisici, cu care se pot juca sau alerga, dupa caz.Pensiunea este noua si moderna cu 12 camere si spatioase ,fiecare baie proprie .In unitate exista internet ,deasemenea in curte exista loc pentru gratar ,terasa sau foisor.

Pensiunea Slnic

Foior

5.Propuneri pentru dezvoltarea turismului rural n Slnic Pentru amenajrile interioare:

accesul cu liftul este total necorespunzator si nu asigura securitatea turistilor capacitatea de transport, redus , a lifturilor determin astepari ndelungate, att la

intrare ct si la iesire din salina nu exisata , pentru siguranta turistilor, o a doua cale de iesire din subteran spatiile interioare sunt iluminate insuficient zona destinat tratamentului este neutilizat pardoseala pe stratul de sare prezint numeroase zone alunecoase si cu panta mare, fapt care poate genera accidente dotarile pentru agrement si relaxare sunt insuficiente spatiile destinate locurilor de joaca pentru copii sunt restrnse ca suprafata si nu au dotari corespunatoare spatiile destinate alimentatiei publice si magazinele sunt neamenajate adecvat

destinatiei nu sunt delimitate prin paravane spatiile neamenajate, ceea ce afecteaza negativ

imaginea din subteran.

Pentru amenajrile exterioare:

n exteriorul incintei mai exista o parcare, neamenajata corespunzator, dar utilizata n acest sens podul auto care duce spre salina este ngusta, ceea ce ngreuneaza circulatia si nu permite accesul autocarelor prezenta unor cladiri aflate n stare avansata de degradare, afecteaza n mod

negativ peisajul din vecinatatea salinei nu exisata un centru de vizitare si de informare n incinta salinei exista o parcare amenajata dar cu o capacitate insuficienta