Academia de Studii Economice a Moldovei Facultatea de Business si Administrarea Afacerilor

Referat
Tema :
Axiologia-esena i noiunile de baz. Tipuri de valori i dialectica lor

Student : Bojscu Adriana, A-121 Profesor:doct.hab.conf.univ - Coand Svetlana

Chisinu 2013

Cuprins :
1 . Axiologia esena i noiunile de baz

2. Valoarea.Teorii ale valorii

3. Tipuri de valori.Valori general umane

1.Axiologia esena i noiunile de baz

DEX:AXIOLOGE s.f. Disciplin filozofic care se ocup cu studiul sistematic al originii, es enei, clasificrii, ierarhizrii i funciei sociale a valorilor ; teorie general a valorilor. Axiologia,ca disciplin filosofica indepedent,are un obiect propriu de studiu. .Obiectul axiologiei il constituie studiul valorii generice si al legaturilor generale ale sistemului de valori. Conceptul de axiologie ,etimologic deriv de la termenii greceti axios (preios,demn de stim) i logos(teorie) - tiina a valorilor. Ea pune n centrul preocuprilor sale problema raportului dintre momentul obiectiv i subiectiv al valorii,modul de funcionare a sistemului de valori n ansamblu sistemului social, ncercnd s clarifice esena valorii ca atare. Bazele axiologiei au fost puse ncepnd cu a doua jumtate a sec . XIX,proces care s-a amplificat in secolul urmtor i astzi cu contribuii autohtone i strineremarcabile. Nume emblematice pentru acest domeniu sunt : H.Lotze,Nietzsche,Rickert,Scheler,P.Andrei ,L.Blaga,M.Florian,M.Ralea ,T.Vianu etc. Axiologia ofera posibilitatea elaborarii unei teorii unitare a sistemului de valori,a unei conceptii unificate asupra valorii,punind in evidenta relatia dintre subiect si obiect si fiind in masur s dea un raspuns dintr-o perspectiva filosofic : ce este valoarea? Axiologia i propune s studieze a) geneza ,natura,structura ,evoluia i justificarea valorilor b) ierarhizarea,realizarea i funciile valorilor n viaa social c) unitatea i diverisitatea,continuitatea i discontinuitatea valorilor d) corelaia, legitile i dinamica valorilor e)relaia dintre procesul istoric de constituire a valorilor i ncorporare a acestora n sfera motivaiei individului,sensul vieii i atitudinea omului fa de valori . Universul valorilor semnific ceea ce este omul,prin valorile create ,i ceea ce poate i trebuie s devin omul,prin idealuri,aspiraii,proiecte,dorine.Ca univers de semnificaii,lumea valorilor reflect nu aprecieri,necesiti i aspiratii individuale,ci idealurile,necesitile si nzuinele unei perioade istorice. Apariia acestei teorii a marcat: 1)descoperirea unui nou continent teoretic domeniul valorilor 2)proiectarea unui concept nou ,de valoare generic care-i valideaz permanent importana operaional.

2. Valoarea.Teorii ale valorii

In toate cercetrile, spiritul omenesc ii ndreapta atenia asupra tot ceea ce este n contact cu sine.Cunostina omeneasca in genere tinde ctre doua scopuri si anume : 1. a explica lumea, universul din care facem parte 2. a nelege rostul existenei noastre si valoarea ei ntrebndu-ne asupra sensului vieii , ajungem tot la formularea unor valori absolute, pe care dorim s le determinam, s le cunoastem ct mai aproape . Deci, pe lnga problema cunoasterii valorii se adaug si cea a realizarii valorii. Vedem c valoarea se impune spiritului nostru att n cercetarea teoretic ct i n viaa practic . Noiunea valorii este o noiune fundamental pentru filosofie . Filosofia explic lumea prin valori logice, dar tot ce are tendina de a o i tranforma, conform unor idealuri omenesti etice. Filosofia arata cum se naste, cum evolueaza realitatea si apoi valoarea tuturor schimbarilor ei. Filosofia este cercetarea valorilor celor mai inalte atat teoretice cat si practice spunea A.Fouille in Esquisse dune interpretation du monde .

Filosofia valorii reprezinta teza de doctorat a filososfului Petre Andrei (realizata in 19131916) i este prima lucrare de axiologie sistematic n cultura romneasc de specialitate, intemeietorul ei fiind H. Lotze, ca disciplina filososfic .Teorii de valoare, idei si teze promovate de : Xenopol, Vasile Parvan, E.Lovinescu, C.Dobrogeanu Gherea, se gasesc fragmentate in lucrari , studii si articole inaintea lui P.Andrei. Filosofia valorii trebuie sa studieze in primul rand valorile independent de realitatea in care sunt concretizate . Deci, ea va cerceta : temeiurile logice ale valorii, formele ei, si modul cum aceste valori dobndesc un continut real. n viziunea lui Petre Andrei ideea fundamental pentru constituirea unei logici a valorii este considerarea valorii ca un element logic al cunotinei noastre. Pentru a defini conceptul de valoare, vom sublinia ce nu sunt valorile, pentru a sfri prin a enumera caracteristicile valorilor. Astfel: a)valorile nu pot ficonfundate cu lucrurile dei nu poate exista fr purttorii materiali, valoarea supravieuiete i dup disocierea de suportul su; exemplu : frumuseea ca valoare rezist timpului i dincolo desuportul su fizic. b)valorile nu pot fi reduse la strile psihologice - dei aceste stri apar drept condiii ale actului de valorizare, care nu este dect un act de preuire, de apreciere; omul ierarhizeaz funcie de interesul pe care l prezint obiectele n direcia satisfacerii unor trebuine i deziderate; valoarea exist potenial nainte de procesul valorizrii, valoarea apare fie prin preluarea i integrarea n cmpul axiologic a noilor obiecte, principii sau relaii, fie prin prelucrarea elementelor funcie de setul de valori sociale dupcare se conduce comunitatea; situaie ce impune distincia dintre a fi o valoare i a avea valoare c)valoarea nu se identific cu calitatea obiectelor- orice obiect are calitate, dar nu obligatoriu i valoare; de exemplu, crizele economice, delincvena juvenil etc. d)valoarea nu se identific cu valoarea economic, cu preul: nu orice valoare devine o marf (fericirea,libertatea) n concluzie,valoarea nu este un dat, ci un act, n experiena valorii intervin att dorinele , simmintele, voina ct i cunoaterea,constituie un raport dintre un obiect (bun material, creaie spiritual, principiu, comportament)i un subiect care apreciaz obiectul respectiv, este o relaie de apreciere, semnific acea relaie social, dintre subiect i obiect, n care se exprimpreuirea acordat de o persoan sau colectivitate unor obiecte sau fapte, materiale sauspirituale n virtutea capacitii acestora de a satisface trebuine, dorine, aspiraii umane,istoricete condiionate de practica social, de a contribui la progresul omului i al societii. Au fost elaborate mai muklte teorii ale valorii ,care pot fi grupate n : a).Teorii subiectiviste (psihologiste) susin ca valorize sunt un produs subiectiv al omului,al strilor psihologice,al sentimentelor ,emoiilor sau voinei. n concepia reprezentanilor emotivismului (Paulsen, Schmoller,Meinong,Rickert,R.Perry), valoarea reprezint raportul dintre contiin verificatoare i un obiect ,relaie n care subiectul i obiectiveaz predispoziiile psihice ctre valoare. 1. pentru reprezentanii empirismului logic (Ayer,Russell,Carnap),valorile se refer la deosebiri de gusturi, preferine, dorine i nu la adevrul obiectiv. 2.concepia voluntarist (Richter, Khler, Wundt, Lavelle, curentulexistenialist etc.) deduce valoarea din voina uman; condiia psihologic generatoare de valorieste contribuia purttorului de valoare respectiv la fericirea uman

Teoriile subiectiviste, dincolo de smburele de adevr coninut, au i serioase limite: 1.reduc valoarea la fenomenul subiectiv al aprecierii, transformnd universul social ntr-un haosaxiologic, conduc la un relativism i indeterminism excesiv 2. exclud orice element transcendentalal valorii, nu orice este dorit, este o valoare; valoarea ia natere fie dintr-o cerin impus obiectelor de natura subiectului - la kantieni, fie prin raportarea la nevoile, trebuinele sau interesele noastre 3.rup actul de valorizare de cunoatere, dezacordul axiologic fiind un dezacord de atitudine i nu decunoatere 4. nu surprind specificul subiectului axiologic, dorinele, plcerile sau interesele sunt privite n afara oricror condiionri sociale i culturale, fluctuaiile valorii sunt apreciate dreptconsecine ale fluctuaiilor arbitrare ale subiectivitii umane, fr explicaii i fr cauze (Sartre). b.)Teoriile obiectiviste (Locke, Petty, Hffding, Rickert, Scheler, Polin, Windelband) cuprind concepii ce-i ntemeiaz valoarea pe un preformism psihologic al valorii; n constituirea valorii exist un element a priori care este dispoziia pentru valoare, invariabil la toi indivizii iar experiena nu este dect ocazia n care aceast dispoziie inerent se actualizeaz, deci exist valori virtuale, poteniale. Teoriile evocate au urmtoarele limite: 1. absolutizeaz momentul obiectiv al valorii;valoarea este privit ca ceva obiectiv, imanent lucrurilor, ca un fel de esene absolute, supratemporale, transcendentale, independente de subiecii valorizani, un fel de arhetipuriate mporale, situate deasupra istoriei i oamenilor 2. ignor determinarea social -istoric a valorilor,fundamenteaz valorile pe apriorism i transcenden. Aceste concepii sunt denumite de P. Andrei concepii materialiste. c)Teoriile relaioniste privesc valoarea ca pe o relaie de apreciere, o relaie social dintre subiect i obiectul valorizat, apreciere ce se sprijin pe date obiective, criterii istoricete i socialmentedeterminate de practica social , poziie la care subscriem, fr rezerve, i noi. Cred, n acest sens, c filosofia romneasc se remarc prin susinerea acestui punct de vedere modern.

3) Tipuri de valori.Valori general umane

Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt urmatoarele : a) valabilitatea valorilor b) calitatea lor c) subiectul lor d) motivele ce au deteerminat valorile e) obiectul lor f) facultatea psihica din care izvorasc valorile g) sfera lor de aplicare. Dupa valabilitatea lor, criteriu adoptat de F.Somlo, Kruger, Meyer, Meinong, valorile sunt : - valori relative - valori absolute - valori subiective - valori obiective Dupa calitatea lor , criteriu adoptat de Kreibig, Cohn, Ehrenfels, valorile sunt : - valori positive - valori negative - valori proprii

- valori efecte Dupa subiectul lor, valorile sunt : -autopatice, -heteropatice, - ergopatice Dupa motivele ce au determinat valorile sunt: - valori accidentale-tranzitorii - valori ale persoanei proprii. Reprezentant al acestui criteriu a fost H. Schwartz. Dupa obiectul lor valorile sunt : - economice - Prin valori economice se intelege in general, constiinta utilitatii unui bun in comparatie cu altele. Problema valorilor economice a preocupat pe economisti din sec. al XVIII-lea .Aristotel considera drept valoare ceea ce multumeste o trebuinta. Trebuintele sunt fizice si psihice , de aceea deosebeste 2 feluri de valori : valori morale , spirituale si valori materiale . Valorile economice sunt materiale. Un lucru are cu atat mai multa valoare cu cat multumeste o trebuinta mai imperioasa . Filosoful grec a distins doua spete de valori economice : valoare de schimb si valoae de intrebuintare . - etice Valorile etice pot fi de natura :Psihologica care afirma ca valoarea etica are o baza psihica , Logica afirma ca valoarea etica este de natura logica ,Biologica afirma ca Valoarea etica are ca principiu ultim viata. - juridice- pot constitui obiectul unei stiinte a dreptului, a unei sociologii juridice si a unei filosofii a dreptului. Dreptul ca stiinta se ocupa cu valorile juridice numai din punct de vedere al formei si constituirii lor. In antichitate , normele juridice erau considerate ca porunci date de seful tribului, care era respectat drept reprezentant al lui Dumnezeu pe pamant. Pentru timpurile moderne normele juridice sunt imperative , care exprima vointa comunitatii sociale , a statului. - politice - se refera la stat, la cetate ca unitate In antichitatea greceasca, statul era cetatea. Cetatea era valoarea suprema , individul fiind supus in mod absolut autoritatii statului. Notiunea de stat s-a impus si s-a largit din ce in ce mai mult, devenind ceea ce este acum. - istorice .Toate creatiile umane sunt menite sa adauge ceva la patrimoniul dobandit de la stramosi, alcatuind astfel traditia culturala a unui neam. - estetice se refera la placerea estetica. -religioase sunt si ele dintre cele mai vechi in ordinea aparitiei lor.Valorile religioase sunt prin natura lor spirituale. Purtatorii lor sunt omul si constiinta sa, comunitatea umana si spiritualitatea colectiva.Valorile religioase , ca toate valorile sprirituale sunt valori scop. Se bazeaza pe credinta si revelatie, pe sentiment si traire. Dupa facultataea psihica din care izvorasc valorile sunt : -sensibile -sentimentale -cognitive Dupa sfera lor de aplicare valorile sunt : -individuale - sociale - cosmic - elementare si ideale.

Biografie : www.wikipedia.com http://dexonline.ro/definitie/axiologie http://ru.scribd.com http://www.preferatele.com