Drept civil Semestrul II

Curs 1
16.02.2011

Dovada drepturilor civile- Probele

Notiunea obiectului . Sarcina si importanta probei. Regulile de admisibiltate Aplicarea pricipiului legalitatii n activitatea judiciar cere ca hotrrile judectoreti sa fie legale i temeinice adic s fac prin soluiile date aplicarea dispo iiilor legale in materie! sta"ilind n preala"il situaia de fapt real din litigiul judecat. A proba nseamn a sta"ili realitatea unei afirmaii ! a demonstra ca ea corespunde adevarului. #ermenul de pro" are dou accepiuni $ aceea de mijloc de pro" care const n instrumentul sta"ilit de lege prin care se poate devedi un raport juridic concret . %&emplu$ nscrisuri! martori! cercetare la faa locului. A doua accepiune! de fapt pro"ator care const n faptul material care odata dovedit! este folosit pentru a pro"a un alt fapt material! util pentru soluionarea litigiului.

Obiectul probei l constituie faptele sau actele juridice! generatoare de drepturi i o"ligaii! cu privire la care prile se afl n litigiu. 'ormele juridice utili ate in solutionarea ligitiului nu tre"uie dovedite. (e pre uma ca instanta cunoaste legea iar partile nu tre"uie dect sa invoce legislatia aplicat! nefiind necesar pro"area ei. Att faptele po itive cat si cele negative pot fi dovedite. )aptele negative se dovedesc prin faptul po itiv contrar daca sunt determinate. %&$ o persoana nu a fost intr*o anumita localitate se poate dovedi prin faptul ca a fost la o anumita data! in alta parte. +ac legea pre um anumite fapte! acte sau mprejurri! acestea nu tre"uie dovedite. %&$ ,n codul )am. -.opilul nscut n timpul cstoriei! are ca tat pe soul mamei./ 0 nu tre"uie dovedit. 'u tre"uie dovedite nici faptele notorii1 cele cunoscute de toat lumea2 %&$ 3andatarul raspunde pentru cel pe care l*a su"tituit chiar daca mandantul i*a permis sa o faca chiar daca su"stituitul este cunoscut ca o persona necapa"ila si nesolva"il. 1 Art 14522 Sarcina probei
1

,n ceea ce privete obliga ia de a face dovada faptului sau actului generator al dreptului care este pretins! aceasta revine n primul rnd reclamantului 11166$ -.el care face o propunere 7n faa instantei! tre"uie sa o dovedeasc/. .el care nu face nici o propunere in fata instantei si se limitea a sa nege dreptul pretins de reclamant! nu tre"uie sa pro"e e nimic. +ac reclamantul reuseste s dovedeasc situaia! prtul tre"uie s se apere! deci s aduc pro"e. +ac prtul contest faptele invocate de reclamant! invocnd alte fapte! devenind astfel i el reclamant! va tre"ui s dovedeasc ceea ce pretinde. 8eclamantul poate com"ate preteniile prtului i poate face noi propuneri 1 de asemenea i n cau a prtului2 *9 sarcina pro"ei se deplasea . Sarcina probei se inversea n ca ul pre umiilor legale! considerndu*se dovedite faptele pre umate de lege! in folosul celei care invoc pre umia. %&$ pre umia de parternitate. : sotul mamei! neag *9 vrea sa rastoarne pre umtia de paternitate! deci tre"uie sa faca dovada 1 se rstoarn sarcina pro"ei2. Importan a probei Probele repre int mijloacele prin care se asigur reali area drepturilor su"iective civile mpotriva celor care le ncalc. +ac drepturile nu pot fi dovedite este ca si cum acestea nu ar e&ita. %ste foarte important atat pentru justitia"il cat si pentru judecator sa e&iste pro"e prin care sa se dovedeasca faptele pretinse. Regulile de admisibilitate . ;rice pro" pentru a fi admisi"il tre"uie sa implineasc urmatoarele condiii$ !!! ( fie legal 0 s nu contravin legii materiale sau procesual ( fie verosimil* s urmreasc pro"area unor fapte reale posi"ile! care pot fi cre ute ( fie pertinent 0 s ai" legtur cu o"iectul procesului ( fie concludent 0 s ajute la soluionarea litigiului.

"i#loacele de prob$

<.

%nscrisurile . =rin inscris se intelge orice declaraie despre un act sau pact

juridic facut prin nscriere cu mna sau prin tehnoredacatare! dactilografiere! litografiere sau impriamre cu orice litere sau sistem de scriere! ori prin efectuarea de orice alte semne conventionale pe hrtie sau pe orice alt material$ carton! material plastic! hartie! lemn.

Inscrisurile sunt mijloace de dovad naintea ivirii unui litigiu! fie cu intenia de a servi ca pro" in viitor! fie fr aceast intentie 1 cu atat mai mult fac dovada sinceritatii2 %nscrisurile mai pre int i avantajul de a nu se altera sau pierde cu trecerea timpului dect n ca uri cu totul e&ceptionale. =ot fi clasificate dup mai multe criterii$

A.

,n functie de scopul urmrit la ncheierea lor$

1. Preconstituite 0 sunt nscrisurile constituite special pentru a servi drept mijloc de pro" . &'( nscrisul autentic! su" semntur privat i diferite "ilete i tichete. (unt pro"e importante! pentru ca sunt usor de conservat ! sunt demne de cre are . o %nscrisuri originare 1primordiale2 0 care se ntocmesc de ctre pri sau de ctre organul intrumentator competent! n scopul constatrii ncheierii modificrii sau stingerii unui raport juridic. o %nscrisuri recognitive ) prin care prtile intocmesc un nscris originar pierdut avnd scopul de a*l nlocui. (e deose"ete de duplicate i copii prin faptul c este semnat de partea sau prile de la care provin i care recunosc actul juridic anterior. o %nscrisuri confirmative *** o %nscrisuri autentice o %nscrisuri sub semn$tur$ privat$ *** o Originale o Reproduceri Duplicate Copii legali+ate ) tre"uie sa coincid integral cu coninutul originalului. * =re int interes su" aspectul puterii doveditoare. Art. 11>> .. .iv.

2. Nepreconstituite - nu sunt ntocmite n scop de pro"iune sunt$ registrele si hrtiile casnice! mentiunile scrise de creditor pe titlul constatator al creanei sau pe chitan scrisorile o"inuite prin care nu s*a urmrit un scop pro"atoriu.

1. %nscrisuri preconstituite %nscrisul autentic - acel nscris primit i autentificat! sau ntocmit i autentificat
cu solemnitatea cerut de lege de un funcionar care are competena de a instrumenta cu privire la actul respectiv i de a funciona n locul unde s*a fcut nscrisul. (e nteleg n general nscrisurile notariale! dar numrul lor este mult mai mare cuprin nd toate nscrisurile ntocmite de funcionarii pu"lici n sfera comtenei lor $ nscrisuri de stare civila! deci iile autoritatii tuteleare! procesel ver"ale de indeplinirea actelor de procedura. @neori forma nscrisurilor autentice este cerut de lege pentru validitatea actului juridic. 1 ad validitatem2 0 ve i forma actului juridic civil.

8edactarea actelor juridice n form$ autentic$! pre int urmatoarele avanta#e$ )ace credin despre data sa pn la nscrierea n fals.1procedura prin care se declansea a urmarirea penala pentru infractiunea de fals2. (e "ucur de pre umia de validitate n virtutea creia cel care se prevalea de el! este dispensat de orice dovad! pro"a contrar revenind prtii care il contesta. )ace dovada pana la inscrierea n fals n ceea ce privete constatrile personale ale agentului instrumentator fcute n limitele atri"uiilor sale i pn la pro"a contrar n ceea ce privete celelalte meniuni nscrise pe "a a declartiilor prilor. 1 %&$ notarul este agentul instrumentator 0 ex propris sensibus 0 constatare personal2 =rin urmare! for a probant$ a ,nscrisului autentic i are i vorul n faptul c nscrisul a fost intocmit si autentificat de catre un functionar competent a instrumenta cu privire la actul respectiv. Aceast mprejurare face ca nscrisul n cau s se "ucure de pre+um ia de autenticitate n privina meniunilor consemnate n scris i care repre int constatri personale ale agentului instrumentator. %&$ semnturile prilor! sau ale altor participani! constatarea identitatii lor! data incheierii inscrisului! locul unde a fost incheiat. +ac agentul instrumentator face alte constatri n nscris care e&ced atri"uiilor sale ele pot fi contestate sau com"tute prin proba contrarie.

%nscrisul sub semn$tur$ privat$

%ste orice nscris semnat de pri fara interventia unui organ instrumentator. Acesta poate fi scris de mn ! de una sau de alta dintre prti! partial de una sau de alta sau de catre o ter persoan. =oate fi tehnoredactat! dactilografiat sau imprimat in lim"a romn sau n orice alt lim" sau chiar intr*un lim"aj convenional al prilor. +e regul singura i indispensa"ila conditie a nscrisului su" semntur privat este semntura! care tre"uie s fie scris de mna prilor. %a nu poate fi dactilografiata sau imprimat ! nici nlocuit cu o paraf sau un sigiliu. (emntura nu tre"uie s cuprind neaprat toate elementele numelui asa cum figurea n actul de natere. ; semntur chiar presscurtat este vala"il. %a nu poate fi luat n considerare dect dac se refer la ntregul nscris! de aceea se pune la sfritul actului. (emntura marginal nu este vala"il. ,n principiu n afara semnturii nu se cere o alt condiie pentru validitatea nscrisului su" semntur privat. Prin e'cep ie! pentru anumite nscrisuri su" semntur privat tre"uie ndeplinite anumite condiii de form in plus. 1. -ormalitatea multiplului e'emplar 0 Art. 11A6 ...iv. sta"ilete c nscrisurile su" semntur privat care cuprind convenii sinalagmatice 1 "ilaterale2 tre"uie s fie ntocmite n attea e&emplare cte pari cu interese contrarii sunt i n plus s se menione e pe fiecare dintre ele cte e&emplare s*au ntocmit. Aten ie ! persoan 0 parte. 8aiunea acestei dispo itii consta in faptul c e&istnd o"ligaii reciproce! fiecare parte tre"uie s ai" dovada scris de care se poate servi la nevoie. +e regul nscrisurile su" semntur privat se ncheie n dou e&emplare originale! cate unul pentru fiecare dintre prile actului juridic unilateral. %ste cunoscut su" denumirea de formalitatea dublului e&emplar. =e fiecare e&emplar original! tre"uie s se fac meniune despre numrului originalelor care s*au fcut. (copul acestei meniuni este acela de a da fiecrei pri posi"ilitatea de a dovedi cu uurin ndeplinirea formalitii multiplului e&emplar! n ca ul n care cealalt parte si*ar distruge saua ascunde e&emplarul original ce*l deine. 'erespectarea acestor condiii atrage nulitatea nscrisului su" semntur privat fr s afecte e validitatea conveniei nsi care poate fi dovedit su" alte mijloace de pro". =e de alta parte nscrisul nsi constituie un nceput de dovad scris care d posi"ilitatea ntregirii lui prin martori i pre umii

2. "en iunea bun .i aprobat - deoarece nscrisul su" semntur privat trage puterea sa pro"atorie din semntura prilor! se poate ntmpla ca atunci cnd nscrisul este scris de o alta persoan! semntura prii s nu e&prime concordana deplin dintre coninutul nscrisului i declaraia de voin a prii semnatare! mai ales cnd semntura s*ar da in al"! i nscrisul ar fi apoi completat de altcineva dect semnatarul care isi asum o"ligaia! ca n care e&ist primejdia modificrii o"iectului sau ntinderii o"ligaiei.
4

=entru a evita acest lucru! Art. 11>0 ...iv. dispune c actul su" semntur privat prin care o parte se o"lig ctre o alta de a*i plti o sum de "ani sau o ctime oarecare! tre"uie s fie scris n ntregul ei de acela care l*a su"scris sau cel putin acesta nainte de a su"semna s adauge la finele actului cuvintele - bun .i aprobat/ artnd n litere suma sau ctimea lucrurilor i apoi s semne e . ,n ca ul n care e&ista o nepotrivire ntre suma din act i cea din meniunea "un i apro"at! de"itorul se consider o"ligat la suma cea mai mic.

Nu este necesar atunci cnd o"ligaia unilateral face. a de"itorului nu este determinat n ca ul chintanelor li"eratorii are ca o"iect un lucru cert i determinat ori prestaii de a face sau a nu

n ca ul nscrisului casnic care constat o o"ligaie unilateral ce are ca o"iect o sum de "ani! sau o ctime de lucruri fungi"ile dac este semnat

'erespectarea formalitii -"un i apro"at/ este sancionat cu lipsirea lui de for pro"ant. 'u are ns legatura cu actul juridic in sine ci doar cu inscrisul su" semnatura private su" mijloc de pro". ,n ca ul n care de"itorul a e&ecutat parial o"ligatia determinnd cu aceasta oca ie! catimea datoriilor! acest act de e&ecutare este de natur s acopere neregularitatea. ,n ceea ce privete for a probant$ a unui nscris su" semntur privat! aceasta deriv din faptul ca este semnat de catre parti. %l nu va constitui o pro" n ca ul n care nu este recunoscut de partea creia i se opune sau nu este verificat n justiie prin procedura verific$rii de scripte. ,nscrisul su" semntur privat are aceeai putere ca i nscrisul autentic! ntre cei care l*au su"scris si cei care le repre int drepturile. 1 avn ii cau a2. ,n ceea ce priveste cuprinsul ,nscrisului su" semntur privat! acesta face dovada pn la pro"a contrarie

Data ,nscrisului sub semn$tur$ privat$ . Ba fel ca si cuprinsul nscrisului sau semnatura partilor! este supusa conditiei recunoasterii. <ntre parti! ea face dovada pana la pro"a contrarie! iar tertilor le este op a"il numai daca accept. (unt considerai ter i cei care au do"ndit de la pri drepturi cu titlu particular 1 cumparatorul2 i creditorii prilor atunci cand actionea a pe calea aciunii revocatorii. Nu sunt ter i succesorii universali si cu
6

titlu universal cu e&ceptia mostenitorilor re ervatari n ca ul in care li s*a nclcat re erva prin acte juridice cu titlu gratuit. ,nscrisul su" semntur privat do"ndete dat$ cert$ din iua pre entrii lui la o instituie pu"lic! din iua nscrierii lui ntr*un registru anume destinat! din iua morii prii care a semnat nscrisul sau din iua de la data proceselor ver"ale pentru punerea de sigilii sau de inventariere. %nscrisul ,n form$ electronic$ 0 nscrisul su" semntur privat poate s m"race si aceast form. =otrivit Art. / 012 din Begea 544C2001 privind semntura electronic! el repre int o colecie de date n form electronic ntre care e&ist relaii logice i functionale i care redau litere! cifre sau orice alte caractere cu semnificaie inteligi"il destinaie a fi citite! prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar. ,nscrisul electronic este asimilat celui su" semntur privat dac i s*a ncorporat! ataat sau i s*a asociat logic o semntur electronic e&tins n anumite condiii. -or a probant$ ) Art. 3 din Begea 544C2001 prevede c dac nscrisul electronic conine o semntur electronic i este recunoscut de partea creia i se opune! are acelai efect ca i nscrisul autentic. +ac nu este recunoscut! instanta de judecata dispune efectuarea unei e&perti e tehnice de specialitate

2.

%nscrisurile nepreconstituite 0 de regul nu au nevoie s fie semnate

pentru a putea sa fac dovada a2 "en iunile f$cute de creditor pe titlu de crean $ ) n josul ! pe marginea! sau pe spatele acesteia! fac dovada mpotriva creditorului chiar dac nu sunt semnate sau datate de acesta cu du"la condiie ca din cuprinsul lor s reias li"eraiunea total sau parial a de"itorului i s fie scrise de mna creditorului . 3eniunile li"eratorii fac dovada mpotriva creditorului i n favoarea de"itorului i n ca urle n care sunt scrise pe un duplicat al titlului de crean sau chiar pe o chintan cu condiia ca duplicatul sau chitana s se afle n mna de"itorului . Puterea doveditoare a acestor meniuni este lsat la aprecierea instantei deoarece ele au caracterul unei marturisiri e&trajudiciare scrise. "2 Registrele 4 c$r ile .i 56rtiile casnice - se nteleg condici! caiete! un numar de foi legate mpreun sau pur i simplu foi volante pe care o persoan are o"iceiul de a meniona acte i fapte juridice care o interesea a$ venituri! cheltuieli! pli! vn ri cumprari. 8egistrele i hrtiile casnice nu fac nicio dovad n favoarea celui care le ine! pentru c nimeni nu*i poate asigura propriile dove i. +ac cealalt parte din registru se refera la aceste registre sau hartii si convine ca ele sa fie folosite in litigiu sau proces! instanta le poate retine

ca mijloace de pro". Aceste meniuni fac dovada mpotriva celui care le*a scris n urmtoarele dou ca uri$ i. .nd din cuprinsul lor re ult n mod nendoielnic! primirea unei plti n sensul larg a noiunii de e&ecutare e unei o"ligatii ii. .and ele cuprind recunoasterea unei o"ligatii fata de un ter! cu artarea e&pres c meniunea s*a fcut pentru a ine loc de titlu n favoarea terului creditor. =uterea lor doveditoare este lasat la aprecierea instanei! ele nefiind dect marturisi e&trajudiciare scrise. .el mpotriva cruia sunt invocate! le poate com"ate prin orice mijloc de pro" inclusiv prin martori i pre umii. c2 Scrisorile ) corespondena ntre dou persoane poate conine uneori mrturisirea e&trajudiciare a unor fapte pro"atorii ! ca n care poate servi ca mijloc de pro". )olosirea scrisorii de ctre destinatar este supus unor restricii n raport cu coninutul scrisorii care poate avea un caracter confidenial. #erii pot folosi n justiie scrisorile n aceleai condiii! dar ei tre"uie s dovedeasc n plus c au intrat n mod licit n posesia scrisorii respective.

II.

"$rturia ) proba cu martori0proba testimonial$2

"artorii sunt persoane straine de litigiu care au receptionat si memori at fapte concludente pentru re olvarea litigiului i pe care le relatea instanei de judecat ajutnd* o la sta"ilirea adevrului. 3ijlocul de pro" nu este martorul! ci mrturia 1depo iia sa2. "$rturia este o relatare fcut de o persoan oral n faa instanei de judecat despre un fapt trecut precis si pertinent pe care il cunoaste. O tr$s$tur$ specific$ marturiei este cunoasterea personal de ctre martori a faptelor litigioase pe care le relatea . #re"uie s aduc la cunotina instanei ceea ce a v ut. +epo iiile din au ite! nu sunt constatri personale ale martorului ci relatri despre vonuri. 3arturia dupa ceea ce spune lumea! nu este admis nici n ca uri e&ceptionale. 3rturia din au ite nu se confund cu mrturia indirect$. %n ca+ul m$rturiei indirecte4 martorul aduce la cunosctinta instantei ceea ce o alta persoane determinata i*a relatat despre faptul care face o"iectul litigiului. O alt$ tr$satura specifica a marturiei! este acea ca ea tre"uie facuta orala in fata instantei de judecata. Avocatii! instanta! pot pune intre"ari martorului! astfel incat martorul poate raspunde tot oral intre"arilor puse de catre instanta. Admisibilitatea probei cu martori

>

.odul civil in vigoare admite pro"a cu martori a faptelor materiale! fara nicio restrictie. <n ceea ce priveste dovada actelor juridice ca operatiuni juridice sunt anumite restrictii. <nterdictia de a se dovedi cu martori e&istenta actelor juridice! de o valoare mai mare de 240 de lei afara de ca ul in care cealalta parte consimte 1 Art 1161. 1!?2 ,nscrisul este cel mai u itat mijloc de pro"a. Aceast dispo itie! privete nu numai operatiune incheierii unui act juridic in forma sa initiala!ci si o eventuala intelegre ulteriaoara! cand se modifica sau se desfiintea a actul juridic. Dovada cu martori 11165 . .iv2 nu se poate admite nici in ca ul in care cererea pentru chemare in judecata are o valoare mai mica de 240 de lei! dar este o parte dintr*o creanta mai mare necontestat prin inscris. <n general! inadmisi"litatea pro"ei cu martori se aplica la toate actele juridice! indiferent de felul lor. 'u se aplica faptelor materiale! cu e&ceptia nasterii si a mortii care n principiu nu se pot pro"a cu martori ci cu alte mijloace de pro"a.

Curs III-I7 18.91.1911

<nterdictia de a dovedi cu martori impotriva si peste cuprinsul unui inscris indiferent de valoarea actului juridic. Aceast interdictie ! d prioritate pro"ei scrise asupra celei cu martori n sensul c atunci cnd prile au redactat un inscris caa pro"a preconstituit! fie chiar su" semntur privat! nu se poate ncuviina pro"a cu martori nici pentru as com"ate cele artate n nscris nici pentru a dovedi o convenie ver"al ulterioar care ar fi modificat convenia iniial i aceasta indiferent de valoarea o"iectului conveniei. %&$ s*a stipulat un termen i contractul s*a incheiat in scris ! nu se paote dovedi cu martori ca termenula fost altul si nici ca s*a schim"at termenul. ,n vederea interpretrii corecte acestei reguli tre"uie retinute urmtoarele$ Aceast regul este vala"il numai ntre prile contractante care au ncheiat actul i care au putut prevedea n scris toate clau ele conveniei lor. #erii strini de convenie ! pot folosi proba cu martori pentru a com"ate cele trecute in nscris. %a nu se aplic dect nscrisurilor preconstituite nu i celorlalte nscrisuri pro"atorii. 8estricia nu se refer la viciile pe care le pot suferi actele juridice cum sunt viciile de consim $m6nt4 absen a cau+ei4 cau+a fals$ 4 ilicit$4 imoral$4 etc. #oate aceste vor putea fi dovedite prin toate mijloacele de pro"! pentru c sunt mprejurri de fapt care nu pot fi dovedite prin nscrisuri. +e asemenea! pro"a cu martori va fi admis atunci cnd clau ele actului juridic sunt o"scure! echivoce! i este necesar interpretarea
6

lor pentru a se lmuri intenia comun a prilor. ,n acest ca ! inseamna ca doar se clarifica niste cau e o"scure ale actului juridic incheiat. .ele dou restricii 1 Art. 1161 ...iv2 au i anumite e'cep ii n care pro"a cu martori devine admisi"il! indiferent de valoarea actului juridic i n completarea sau mpotriva stipulaiilor nscrisului pro"ator ncheiat de ctre prti. 1. 8egulile preva ute in Art 1161 nu se aplica in ca ul in care e&ista un ,nceput de dovad$ scris$. 1 Art 116A 0 nceput de dovad2. +in prevederile acestui te&t re ult c tre"uie ndeplinite urmtoarele condiii$ a. ( e&iste un nscris indiferent dac este semnat sau nu. Astfel! poate fi nceput de dovad scris un nscris autentic care s*a ntocmit! fr respectarea formalitilor prev ute de lege.! sau un nscris su" semntur privat caruia i lipseste formula - bun .i aprobat/ sau meniunea multiplului e&emplar. #ot nceput de dovad scris se consider si rspunsul la argumentarea dat la interogator i chiar refu ul nejustificat de a se pre enta la interogator. ". ,nscrisul s emane de la partea c$reia i se opune sau s fie numai semnat de aceasta. +e asemenea! el poate s emane de la o persoan care repre int pe partea n cau sau pe care o motenete. c. ,nscrisul s fie de natura a face s fie cre ut faptul pretins 0 acest lucru se aprecia a de ctre instanta de judecat. Astfel! s*a decis c are acesta caracter o scrisoare adresat de de"itor! creditorului prin care se scu ca nu i*a putut plti datoria. 2. 8egulile cuprinse in 1161 .. .iv! nu se aplic n ipote+a imposibilit$ ii de a construi sau a p$stra o prob$ scris$ .1 116>2 !!! (unt / ca+uri n care preconstituirea unui nscris sau conservarea lui este imposi"il i deci! proba cu martori este imposibil$. i. ,n ca ul o"ligatiilor care se nasc din cvasicontracte! delicte! sau cvasidelicte. ii. ,n ca ul depo itului necesar n ca de incendiu! ruin! tumult! sau naufragiu i la depo itele ce fac cltorii n osptria n care trag. Art 11A1 . .iv. iii. Ba o"ligaiile contractuale! n ca neprev ute cnd prile nu puteau face nscrisuri de accidente

iv. .nd creditorul a pierdut titlu ce i servea ca dovad scris din cau de for $ ma#or$. v. D .reaia practicii judiciare 0 practica a asimilat i situaiile n care nscrisul a fost sustras ori distrus de cel cruia i se opune! sau a fost sustras ori retinut fr drept de o ter persoan care
10

refu sa*l nftise e. %numerarea facuta de art 116> nu este restrictiv. vi. Imposibilitatea moral$ de a preconstitui un nscris %&$ vn area ntre prini i copii. ?. Imposibilitatea conserv$rii probei scrise este a ?*a e&ceptia din regulile Art 1161. =ro"a cu martori este admisi"ila in situatia in care creditorul a pierdut titlul ce a servit ca dovad.

<<<.

"arturisirea

E8ecunoasterea de catre o persoana a unui fapt pe acre o alta persoan i ntemeia a o pretenie sau o aprare i care este de natur s produc efecte juridice mpotriva autorului ei. 3rturisirea se deose"este de e&plicatiile pe care partile le dau instantei din propria initiativ sau la cererea acestei instanei! cuprind doar informatii cu privire la faptele deduse judecatii si nu recunoateri ale preteniilor prtilor adverse.

Caractere #uridice 3rturiserea este un act unilateral de voin care const n recunoaterea preteniilor prtii adverse. Foina celui care face mrturisirea tre"uie s fie contient i li"er ! ea si produce efectele fr s fie nevoie s fie acceptat de partea advers i este irevoabil$. Art. 1193 012 C.Civ. mrturisirea poate fi revocat numai pentru eroare de fapt. 3rturisirea constituie un mijloc de pro" mpotriva autorului ei si in favoarea celui care i ntemeia preteniile pe faptul mrturisit. .el care face mrturisirea! tre"uie s ai" capacitatea necesar pentru ncheierea actelor de dispo itie . %ste un act persona! ceea ce nsemn c nu poate fi fcut dect de titularul dreptului sau de un mandatar cu procur special. %ste un act e&pres deoarece nu poate fi dedus din tcerea prii. ,n mod e&cepional! instana poate considera refu ul nejustificat de a rapsunde la interogator ca o mrturisire deplin.

-elurile m$rturisirii Art 119/. 4 m$rturisirea este de dou feluri$

11

A. conditii .

"$rturisirea #udiciar$ 0 cnd indeplineste cumulativ urmtoarele %ste facut n cadrul procesului n care este invocat ca mijloc %ste fcut naintea judecatorului

1. de pro" 2.

G. "$rturisirea e'tra#udiciar$ - ;rice mrturisire care nu ndeplinete aceste conditii este e&trajudiciar. %&$ mrturisirea in fata procurorului! cea cuprins intr*un proces ver"al incheiat de un e&ecutor judecatoresc! cuprins n testament sau scrisoare sau chiatr facuta in fata instantei dar una necompetent. 3rturisirea e&trajudiciar se poate face oral sau in scris. a. 3rturisirea e&trajudiciar oral$! poate fi folosit ca mijloc de pro" doar n situaiile n care este admisi"il pro"a cu martori. ". 3rturisirea e&trajudiciara facuta in scris poate fi folosit n orice proces. %&istena i cuprinsul ei se dovedesc prin nsui nscrisul in care este cuprins cu o putere doveditoare corespun toare acesteia. %&$ mart e&trajudiciara care este cuprinsa intr*un inscris autentic! nu poate fi com"atuta decat printr*un inscris autentic.

,n principiu! am"ele forme de mrturisire! sunt lsate la aprecierea instanei. +ac instana are ndoieli cu privire la sinceritatea mrturisirii! considernd c se urmrete fraudarea legii sau a intereselor unor teri! o poate nltura ca pro".

I7.

Interogatoriul

%ste mijlocul procedural de administrare a pro"ei marturisirii. ,n afar de marturisirea spontan! de multe ori marturisirea este provocat prin intermediul interogatoriului. Interogatoriul const n ntre"ri! referitoare la fapte personale! pertinente i concludente. ,n urma lurii interogatoriului! pot s apar mai multe situaii. +ac partea se pre int i recunoate faptele despre care este ntre"at! are loc o mrturisirea care poate fi simpl$4 calificat$ sau comple'$. 3rturisirea este simpl$! atunci cnd conine o recunotere fr re erve! sau adaosuri a faptului pretins! de partea advers care a propus interogatoriul. 1 D Hudecatorul adresea a intre"arile propuse de catre parti prin intermediul avocatilor ! i consemne rspunsurile2.
12

3rturisirea este calificat$ cnd partea dup ce recunoate faptul asupra creia este interogat adaug elemente sau mprejurri n legtur direct cu acest fapt care i schim" urmrile juridice! facnd ca rspunsul s fie negativ. %&$ 8ecunosc ca am primit suma :! dar nu ca pret! ci ca un imprumut. 3rturisirea este comple'a cand partea recunoaste fapta pentru care este interogat ! dar adaug un alt fapt legat de cel din ntre"are! i ulterior acestuia care limitea sau nltur efectele mrturisirii primului fapt. %&$ -8ecunosc ca am primit suma : ca pret pentru lucrul vandut! dar i*am imprumutat "anii in aceeasi i/ . .onform Art. 1193 012 ...iv. ! mrturisirea nu se poate desprti n contra celui care a facut*o1 este indivi i"il2. +ac partea interogat d rspunsuri negative sau echivoce! se administrea alte pro"e. +ac partea este legal citat i nu se pre int sau se pre int dar refu s raspund la interogator! instana poate considera c partea a fcut o marturisire deplin sau ca e&ista un inceput de dovada scrisa.

Pre+um iile
Pre+umtiile sunt consecintele pe care legea sau magistratul! le trage dintr*un fapt cunoscut la un fapt necunoscut. =re umia repre int o du"l deplasare a o"iectului pro"ei. 3ai nti de la faptul generator de drepturi necunoscut! greu sa imposi"il de dovedit! la un fapt vecin i cone& cu acesta! necunoscut de asemenea! dar uor! sau mai uor de dovedit i dup aceea de la acest fapt vecin i cone& la un fapt pro"ator. Aceast du"l deplasare a o"iectului pro"ei! printr*un du"lu raionament! se reali ea fie de legiuitor fie de judector! dup felul pre+um iilor. ,n definirea pre umiilor tre"uie s se in seama de faptul c orice pro" cu e&cepia pro"elor materiale! implic o operaie de inducere a e&istentei unui fapt generator de drepturi necunoscut! din e&istena unui fapt generator pro"atoriu cunoscut! datorit cone&itii dintre cele dou fapte.

Clasificarea pre+um iilor A. Dup$ i+vorul lor

1. Pre+um ii legale * .a numr sunt limitate 0 nu e&ist pre umie legal fr te&t! iar te&tele care sta"ilesc pre umii sunt de stricta interpretare si aplicare! neputand fi e&tinse la alte ca uri. * =re umiile legale produc o inversare a sarcinii pro"ei in sensul c cel care prinde la rsturnarea pre umiei! tre"uie s fac el dovada faptului generator de drepturi i o"ligaii. &'( pre umia de paternitate
1?

=re umiile legale au o putere doveditoare diferit

2. Pre+um ii simple *

=re umiile judectoreti se caracteri e prin$ o (u" aspectul numarului lor sunt nelimitate

o (u" aspectul admisi"ilitii lor sunt permise numai atunci cnd este permis i pro"a cu martori o =uterea lor doveditoare este lsat la aprecierea judectorului. G.+up forta lor pro"ant 0 2 categorii 1. =re umii a"solute! mpotriva crora odata ce au fost sta"ilite nu este admis nicio dovad 2. =re umiile relative care pot fi com"tute prin pro"a contrar.* majoritare.

.odul civil n vigoare! dup ce defineste n articolul 1200 pre umiile legale! le mpoarte n : categorii$

a2 Actele ce legea le declar nule pentru c le privete fcute n frauda dispo iiilor sale 0 pre umie de fraud n situaia in care se ncheie donaii ntre soi peste limita legal. 1650. b2.nd legea declar c do"ndirea dreptului de proprietate sau li"eraiunea unui de"itor re ult din oarecare mprejurri determinate . %& Art 652. c2 =uterea ce legea acord autorit$ ilor de lucru #udecat. 'u se mai poate judeca acelai o"iect de ctre aceleai prti 0 asigurarea sta"ilittii raporturilor juridice civile. Iotrrea rmas definitiv 0 acordul final intre prti. ,n codul civil! e&ista si alte pre umtii legale$ pre umiile de culp 1000*1002 din ...iv n vigoare 1 rspunderea pentru fapta altuia2! pre umia cau ei! Art ;33 C Civ. 4 pre umia "unei credine 0 1>>6 .. .ivil 0 "una credinta se pre um. Pre+um iile simple sunt acelea care sunt lsate la luminile i nelepciunea judectorului 1120? .. .iv2. %le sunt nelimitate! pre umia simpl se poate ntemeia pe mijloace directe! pe un nceput de dovad scris sau pe conclu ii trase din anumite situaii !
15

permind judectorului s trag conclu ia e&istenei sau ine&istenei faptului ce forme o"iectul procesului. &'$ cand se naste un copil in afara casatoriei. #atal copilului are posi"ilitatea sa recunoaca. Altfel! mama copilului ! in numele lui poate sta"ili o actiune in sta"ilirea paternitatii. +aca aceasta actiune este admisa ! atunci cel care este tatal real al copilului ! poate deveni tata si poate solicita sa*i fie incredintat acest titlu . Astfel! judecatorul poate trage o conclu ie numita pre umtie simpla din anumite mprejurri. =entru a fi admisibil$ pro"a prin pre umtii simple! este encesar ca pre umtia folosita s ai" greutate si puterea de a naste pro"a"ilitatea! deci sa fie temeinic. =re umtia simpla sa fie folosit numai n msura n care este admisi"il i pro"a cu martori. =re umiilor simple li se aplic toate e&cepiile de la regulile restrictive ale pro"ei cu martori.

7.

&'perti+a

&'perti+a 0 mijloc de pro" la care recurge instana de judecat n ca ul n care pentru sta"ilirea adevrului o"iectiv este nevoie de calificarea unor mprejurri de fapt! pentru a cror re olvare se cer cunotine de specialitate! din domeniul tiintei! tehnicii! a artei! etc! pe care judecatorul nu le are. ,n acest scop! se recurge la prerea unor e&perti! care ntocmesc rapoarte de e'perti+$ pe "a a unei activitti de cercetare concret a ca ului i a aplicrii unor date de specialitate. (e dispune efectuarea unei e'perti+e de ctre instan din oficiu sau la cererea prtilor 1 de regul2 ori de cte ori este nevoie de prerea unor specialiati. %&ist ca uri cnd e&perti a este declarat de lege o"ligatorie su" sanciunea anulrii hotrrii judectoreti. %&$ n ca ul nregistrrii tardive a naterii! este necesar o e&perti medico* legal pentru sta"ilirea vrstei copilului! sau n ca ul punerii n interdicie a unei persoane fi ice! se face o e&perti psihiatric! iar medicii specialiti sta"ilesc dac intr*adevr persoana respectiv tre"uie pusa sau nu su" interdictie. &'perti+a nu are for $ propbant$ absolut$ ! conclu iile sale fiind lasate la li"era apreciere a instantei de judecata. .nd instana nltur conclu iile e&pertilor! va fi o"ligat s argumente e. +ac raportul de e&perti nu este de natur s contri"uie la formarea convingerii instanei! fie c nu este complet! fie c nu est suficient de concludent i de "ine documentat! atunci instana din oficiu sau la cererea prilor poate dispune ntregirea e&perti ei sau efectuarea unei contrae&perti e. %&$ n ca ul partajului se face de o"icei o e&peti ! iar judectorul decide n funcie de e&perti a respectiv! sta"ilind loturile 1 pentru un partaj succesoral! 5 succesori! e&pertul evaluea "unurile si propune impartirea n 5 loturi 0 apro&imativ egale2 . Raportul de e'perti+$ se aprecia de ctre instana de judecat! n coro"orare cu totalitatea pro"elor administrate! i nu n mod i olat. +e asemenea! raportul de e&perti
14

este pus n discuia prilor! din care se pot desprinde lipsurile i calittile sale! elementele care pot contri"ui la aprecierea raportului de ctre instan.

7I.

Cercetarea la fa a locului

,n solutionarea litigiilor! instanelor folosesc pe langa mijloacele de pro" anali ate i amnunte materiale! anumite o"iecte care prin ele nsele sau prin urmele lsate pe ele ar putea s pre inte interes pro"atoriu. =ro"ele materiale! sunt cercetate n mod direct de ctre instana de judecat fie la sediul acesteia! atunci cand pot fi aduse! fie prin deplasarea instanei la faa locului! cnd ele sunt imo"ile sau chiar mo"ile dac din cau a volumului sau a greutii lor nu pot fi deplasate. .ercetarea la faa locului este un mijloc de pro"! constnd n e&aminarea de ctre instana de judecat la faa locului a situaiei o"iectului litigiului. %&$ un litigiu 0 actiunea in revendicare asupra unei case! iar paratul 1 parat reclamant2 avea si el o cerere de revendicare! si solicita faptul ca acel imo"il nu este o casa ci un garaj transformat in casa. Astfel instana a fost nevoit s se deplase e la fata locului ! i a constat c erau dou case. .ercetarea la faa locului poate fi dispus din oficiu sau la cererea uneia dintre pri. 8e ultatul cercetrii la faa locului! se consemnea ntr*un proces ver"al care se depune la dosar putnd fi pus n discuia prilor.

CAP. II - Prescrip ia e'tinctiv$

Art.1 al 1 din decretul 138<1;=>! care este n vigoare! prescripia e&tinctiv repre int stingerea dreptului la aciune! nee&ercitat n termenul prev ut de lege. Drept la ac iune 0 2 sensuri a. Sens material4 prin care se ntelege posi"ilitatea pe care o are titularul unui drept su"iectiv civil de a o"ine reali area lui i e&ecutarea o"ligaiei corelative de ctre su"iectul pasiv! cu ajutorul forei de constrngere a statului. ". Sens procesual 4 prin care se nelege posi"ilitatea oricrei personae de a sesi a instant de judecat n vederea ocrotirii unui drept! adic dreptul la indentarea aciunii. Dreptul la actine n sens procesual! nu se poate stinge prin prescriptie ! deoarece face parte din dreptul la petitionare garantat prin art. 41 din .onstitutia 8om.
16

Dreptul la actiune ,n sens material este prescriptibil4 n termenul sta"ilit de lege. =rescripia dreptului la aciune se refer la prescriptia dreptului material la actiune. D 'oul cod civil! va schim"a fundamental prescripia e&tinctiva. %ste reglementat n decretul 16AC164> care repre int dreptul comun n materie i prin unele dispo itii din .odul .ivil i din alte acte normative speciale. ,n reglementarea n vigoare! normele juridice! aplica"ile prescripiei e&tinctive! sunt imperative. +in art. 1 si 1> din +ecretul 16AC164>! reiese c nu se poate deroga prin convenie de la normele prescripiei e&tinctive i c organul de jurisdicie are o"ligativitatea aplicrii din oficiu a normelor privind prescripia e&tinctiv. Prescrip ia e'tinctiv$ este deci o instutiie de ordine pu"lic! iar interesul ocrotit este unul pu"lic! deci general. 'oul cod civil renunta la aceasta denumire i folosee in special norme dispo itive.

Natura #uridic$ a prescrip iei Prescrip ia e'tinctiv$ are natura juridic unei sanciuni civile! prin efectul creia ! titularul neglijent al dreptului su"iectiv civil! pierde o parte din mijloacele juridice de ocrotire a dreptului sau ! nevalorificat n termenul sta"ilit de lege. Astfel! trecerea timpului! conduce la stingerea dreptului materiale la actiune. +reptul su"iectiv si o"ligatia corelativ nu se siting ! dar nu mai pot fi aprate prin actiune in justiie! deci nu se mai poate apela la forta coercitiv a statului ci se transform din drepturi i o"ligatii perfecte! n imperfecte sau naturale.

-unc iile prescrip iei e'tinctive Principala func ie a prescripiei e&tinctive const n asigurarea securitii i sta"ilitii circuitului civil . Att timp ct un drept su"iectiv civil nu este e&ercitat iar o"ligaia corelativ nu este ndeplinit asupra e&istenei i vala"ilitii dreptului i respectiv a o"ligaiei! e&ist incertitudine. +e aici re ult fora stimulatoare a prescripiei e&tinctive. &'isten a prescrip iei4 l determin pe titularul dreptului s acione e! s ias din pasivitate! deoarece altfel! este sancionat ! re ult func ia sanc ionatoare. =e msura trecerii timpului! pro"ele care tre"uie adiministrate! pentru dovada e&istentei dreptului pretins! n faa instanei de judecat! sunt mai nesigure i mai greu de administrat.

D 16*1A martie urmatorul curs.

1A

? @uca Ciubotaru4 1911. All rig5ts reserved.

1>