Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Probleme si studii de caz propuse pentru examen MFC 1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea EXEMPLU S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale aflai urmtoarele informaii: capitalul social al ntreprinderii este de !"" mil. lei i a crescut de ! ori de la data nfiinrii ntreprinderii# ntreprinderea a fost ntotdeauna profita$il# dividendul pe aciune este de !".""" lei i este superior divi dendelor aferente ma%oritii celorlalte titluri cotate pe piaa de capital# ntreprinderea a emis n trecut o$li&aiuni care n urmatorii ' ani se vor converti n aciuni# mana&erii ntreprinderii sunt renumerai in funcie de profitul o$ inut. ntrebare: Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire? Rasp: (ecomandat ar fi sa intram in posesia unor informatii suplimentare cum ar fi: care a fost modalitatea de crestere a capitalului social )aport in numerar* in natura* operatii interne* conversia unor datorii+ care este situatia tre,oreriei intreprinderii deoarece renta$ilitatea nu este o &arantie a e-istentei unei tre,orerii indestulatoare e-istenta o$li&atiunilor convertite va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si prin urmare diminuarea dividendului aferent unei actiuni* cum a evoluat renumeratia mana&erilor deoarece acestea pot fi tentati sa adopte politici conta$ile care sa duca artificial la ma-imi,area profitului. .. Eu&en /o%ocaru este directorul &eneral al societ0ii comerciale **1(2/3(3M4* firma constituit in anul .""" prin fu,iunea fostei /entrale a tricota%elor cu sec0ia Le5liu a ntreprinderii **/rinul4* profilat pe fa$ricarea de tricota%e. El a a%uns la serviciu la ora 6.'" 7i a &sit pe $irou un studiu de mar8etin& primit spre avi,are din partea serviciului v9n,ari. A discutat cu 7eful serviciului circa o ora asupra propunerilor de ptrundere pe noi pie0e. La ora :.'" a avut pro&ramat o reuniune cu speciali7tii din compartimentul financiar conta$ilitate pentru definitivarea $u&etului de venituri 7i c5eltuieli pentru trimestrul urmtor. La ora 1"."" s a terminat aceast sedin0 7i a revenit la $irou* primind unele telefoane de rutin 7i re,olv9nd coresponden0a. La ora 1".;!* secretara l a anun0at c la ora 11."" are o 7edin0 cu speciali7ti din compartimentele de produc0ie* proiectare* aprovi,ionare* desfacere 7i costuri privind asimilarea unui nou produs* n vederea coordonrii ac0iunilor lor. La ora 1..'" a venit la $irou 7i a servit un sand<ic5 7i un ceai* rev,9nd dupa aceea* p9n la orele 1'.'"* materialele ce urmea, s se discute n reuniunea Adunrii &enerale a Ac0ionariilor )A=A+. La ora 1'.;! a c5estionat* mpreun cu 7eful compartimentului de resurse umane* un solicitant pentru ocuparea postului de director compartiment mar8etin&. La ora 1!."" a nceput reuniunea A=A* care a avut urmtoarele puncte la ordinea de ,i: proiect privind planul firmei pe trimestrul urmtor# apro$area modificrilor n structura or&ani,atoric a conducerii firmei# promovarea unui nou
1
sistem de salari,are n cadrul sec0iilor de produc0ie# diverse. (euniunea s a terminat la ora 1:..". P9n la ora 1>."" a consultat ta$loul de $ord privind reali,rile cantitative 7i par0ial calitative ale sec0iilor de produc0ie la sf9r7itul decadei a doua a lunii 7i a lsat o not pentru convocarea unei 7edin0e la ora :."" a ,ilei urmtoare cu 7efii de sec0ii. ?n drumul spre cas s a &9ndit la unele pro$leme pe care s le discute cu 7efii de sec0ie. ntrebri: Directorul ntreprinde o serie de aciuni care pot fi grupate dup omogenitatea lor n aa zisele funcii ale managementului. Care sunt aceste funcii? E emplificai. !ciunile directorului general vizeaz diferite funciuni ale ntreprinderii. Care sunt aceste funciuni? E emplificai. Rasp: )seminar 1+ Domnul /o%ocaru este un mana&er tipic dintr o mare or&ani,atie. El isi petrece mai mult timp in sedinte decat lucrand sin&ur in $iroul sau. 2ntreprinde o serie de actiuni ce pot fi &rupate in asa ,isele functii ale mana&ementului* astfel se discuta $u&etul de venituri si c5eltuieli si alte actiuni ale planului pentru trimestrul urmator* acestea fiind actiuni specifice functiei de previziune. Anali,ea,a unele modificari ale structurii or&ani,atorice si conduce interviul pentru incadrarea personalului actiune specifica functiei de organizare. Armoni,ea,a actiunile diverselor compartimente cu oca,ia asimilarii unui nou produs e-ercitand functia de coordonare. Anali,ea,a propunerile de perfectionare a sistemului motivational din cadrul sectiilor de productie actiune specifica functiei de comanda. Anali,ea,a re,ultatele cantitative si calitative ale sectiilor de productie in vederea adoptarii unor masuri pentru corectarea a$aterilor* actiune specifica functie de control. Deci* actiunile directorului &eneral vi,ea,a diferite functii ale or&ani,atiei* astfel asimilarea unui nou produs vi,ea,a functia de cercetare-dezvoltare* re,ultatele o$tinute in cadrul sectiilor vi,ea,a functia de productie* activitatea de mar8etin& constituie o activitatea a functiei de marketing* ela$orarea $u&etului de venituri si c5eltuieli este o activitate a functiei financiar-contabile* iar an&a%area personalului este o activitate a functiei de personal. 2n conclu,ie* domnul director /o%ocaru a e-ercitat funtia de previ,iune* or&ani,are* coordonare* comanda si control prin care a pus in miscare actiuni din funtiile de cercetare de,voltare* productie* comerciala* financiar conta$ila* mar8etin& si personal. '. Studiu de caz " decizii de alocare pe termen lung a capitalurilor )fondurilor+ S presupunem* de e-emplu* ' firme )respectiv: A* @ 7i /+ care dispun e-act de acelea7i active* precum 7i de acelea7i oportunit0i de investi0ii. S presupunem n continuare c diferen0ele dintre cele ' firme sunt determinate de a$ordrile diferite ale oportunit0ilor de investi0ii* astfel: A mana&ementul firmei A nu 0ine cont de oportunit0ile de investi0ii 7i doar remunerea, proprietarii firmei prin plata de dividende din profiturile o$0inute#
.
A mana&ementul firmei @ decide alocarea unei pr0i din profiturile sale n investi0iile necesare pentru nlocuirea ec5ipamentelor u,ate* restul urm9nd a se distri$ui proprietarilor firmei# A mana&ementul firmei / decide folosirea fiecrei oportunit0i de investi0ii atunci c9nd acestea demonstrea, poten0ialitatea unor c97ti&uri mai $une dec9t cele pe care le ar fi o$0inut proprietarii firmei prin investirea particular a dividendelor. S se analizeze, prin comparaie, efectele pe care le are poziia managementului pentru fiecare dintre cele 3 firme R!S#: Birma A neluand in considerare posi$ilitatea investitiilor va a%un&e in timp sa dispara datorita epui,arii potentialului productiv al activelor sale. Pentru firma @ e-ista oportunitati nefolosite de crestere a valorii firmei. Mana&ementul firmei @ nu raspunde o$iectiv mana&ementului financiar C ma-imi,area profitului# Mana&ementul firmei / foloseste toate oportunitatile firmei* asi&urand concentrarea MB asupra mediului de afaceri# face sc5im$ari in strate&ia de de,voltare a firmei# cere mana&erilor calitati de intreprin,atori. Birma / este o firma de succes. ;. Sunteti mana&erul ntreprinderii ALBA* care are ca o$iect de activitate producia i comerciali,area de confecii. D aflai n momentul rene&ocierii contractului cu un client. Din anali,a situaiilor financiare* dar i din alte surse* suntei n posesia urmtoarelor informaii: clientul i a ma%orat capitalul social prin aport n numerar# anual este raportat un profit modest# ndatorarea pe termen scurt este e-cesiv# o parte semnificativ din datoriile fa de furni,ori nu au fost ac5i tate n cursul e-erciiului anterior# clientul se afl n liti&iu cu doi furni,ori importani# n ultimul e-erciiu financiar clientul a procedat la v9n,area masiv de mi%loace fi-e. !eti decide continuarea relaiilor contractuale cu acest client" Rasp: Este prudent din partea d voastra ca* inainte de semnarea contractului* sa tineti seama de urmatoarele aspecte: s ar putea ca durata de creditare sa fie mai scurta decat durata medie de creditare acordata altor clienti )daca o veti accepta* va tre$ui sa faceti fata unei presiuni asupra tre,oreriei+# desi intreprinderea a fost renta$ila* ea poate avea pro$leme de tre,orerie in viitor datorita indatorarii ridicate pe termen lun&# perioada de &arantie este scurta* ceea ce ar tre$ui sa va duca cu &andul la posi$ile defecte de fa$ricate sau la deprecieri rapide ale componentelor# ar fi foarte util sa aflati cau,a pierderii clientului traditional# conflictul social din intreprindere poate sa anunte pro$leme de tre,orerie sau pro$leme le&ate de eficienta &estiunii resurselor intreprinderii.
'
!. #mplicaiile adoptrii deciziilor contabile $n managementul firmei a% . O firm fabric cteva componente care apoi sunt ansamblate ntr-un produs final pe care-l desface pe pia. Potrivit informaiilor din contabilitate, costurile sunt: -materiale 2. !! lei -salarii ". 2!! lei -alte variabile ". 2!! lei -costuri fi#e $. !! lei -----------------------------%otal &$. !! lei'bucat (#ist posibilitatea ca aceste componente s fie ac)iziionate la pre ul de &!.!!! lei'bucat rezultnd n aceste condiii, o economie la costuri de $.!!! lei'bucat. Se pune pro$lema: fa$ricarea sau ac%iziionarea componentelor ? R!S#: &Curs '( *parent aceste componente ar trebui ac)iziionate, dar dac nu se iau n considerare c)eltuielile fi#e care se repartizeaz cu a+utorul unor c)ei convenionale rezult &$.!!! mai mic dect &!.!!!. ,oncluzionm c producerea acestor componente n unitate va trebui sa continue. -eci i de aceast dat se ia n considerare nu profitul ci contribuia la profit a acestor componente. $+ O firm realizeaz " produse. Potrivit lucrrilor din contabilitate, costurile fi#e sunt date ca o cifr absolut. .n urma analizei ntreprinse de ctre managerul financiar, acestea pot fi delimitate n costuri fi#e directe, repartizabile pe fiecare produs n parte i costuri fi#e generale ce nu pot fi repartizate pe produse, motiv pentru care repartizarea lor se face dupa o c)eie convenionala, n cazul nostru dup vnzarile totale. /ituaia este urmtoarea: &'P(#C)## *+*)( ) , C 1. D9n,ri .6 """ 1" """ ! """ 1. """ .. /osturi materiale : '"" . """ 1 !"" ; :"" salariale E E!" ' """ 1 .!" . ;"" cost fi- direct 6 """ . """ 1 """ ; """ /5eltuieli &enerale ; !"" 1 EE6 :'' . """ 131AL /3S1U(2 .E ;!" : :E6 ; !:' 1' ."" '. Profit $rut !!" 1 ''' ;16 1 ."" )comercial+ n aceste condiii, putem lua decizia de scoatere a produsului C din fabricaie " -spuns: .curs /% ?n ca,ul nostru* irelevant pentru produs este modul cum sunt reparti,ate c5eltuielile &enerale ale firmei. Mana&erul financiar nu poate lucra cu noiunea de profit $rut comercial ci cu un nou concept:
/ontri$uia la profit a produsului. Daca noi ne reor&ani,m informaiile* e-clu,9nd din calcule elementele de cost irelevante )cost fi- &eneral+* atunci situaia va fi urmtoarea: &'P(#C)## *+*)( ) , C 1. D9n,ri .6 """ 1" """ ! """ 1. """ .. /osturi relevante : '"" . """ 1 !"" ; :"" materiale salariale E E!" ' """ 1 .!" . ;"" cost fi- direct 6 """ . """ 1 """ ; """ 1otal costuri .1 >!" 6 """ ' 6!" 11 relevante ."" '. /ontri$uia la profit ! "!" ' """ 1 .!" :"" (e,ult c produsul / nre&istrea, profit din e-ploatare* dar contri$uia lui la profit este cea mai mic. Fu este %ustificat scoaterea din fa$ricaie* mai ales dac este solicitat de clieni* dar pentru m$untirea performanei sale financiare este recomandat o anali, detaliat asupra costurilor. E. *e0nici de fundamentare a deciziilor financiare manageriale /onsiderm situa0ia firmei G (arul4 SA care* vinde aparate de aer condi0ionat. ?n pre0ul de v9n,are al fiecrui aparat este inclus 7i tariful de service de E" lei H lun* respectiv* 6." lei H an. Pentru opera0iile de ntre0inere ale aparatelor de aer condi0ionat firma dispune de dou posi$ilit0i: a&0 s apeleze la un prestator de servicii cruia s-i plteasc )*+lei , intervenie1 a20 s foloseasc propriul departament de ntre2inere 3i repara2ii pentru care c)eltuielile fi#e sunt n valoare de -../+.+++ lei , an0 iar costul unei reparaii este de )++ lei , an. Birma dispune de 1".""" de aparate de aer condi0ionat pe care le vinde cu contract de service* fr a 7ti cu preci,ie care este numrul interven0iilor asupra acestor aparate n anul urmtor. 1otu7i ea estimea, c numrul interven0iilor s ar putea situa ntre /+.+++ i .+.+++. Pe $a,a datelor istorice din eviden0a firmei* cum ar fi frecven0a depanrilor* sc5im$ri de filtre* cur0area aparatelor* etc.* s a sta$ilit c pro$a$ilitatea ca n anul urmtor s se fac ;".""" de interven0ii este de '*10 iar pro$a$ilitatea s se fac E".""" de interven0ii este de -*1. ?n aceste condi0ii* se pune pro$lema care este cea mai $un alternativ pentru firm n ceea ce privete ntreinerea aparatelor de aer condiionat ? R!S#: &curs 2(
3a$el nr.. " regula 4alorii monetare estimate la SC R!R567 S.! 4emarc: aplicnd regula valorii monetare estimate este de dorit a fi aleas alternativa a&, adic s se recurg la serviciile prestatorului e#tern. ?n condi0iile fundamentrii deci,iilor tre$uie s se 0in seama de conceptul deinforma0ie relevat. Sunt relevante numai acele elemente monetare a cror mrime estimat depinde de cursul pe care-l va lua ac2iunea. Astfel n cele dou ipote,e a1 7i a.* ncasrile firmei ar fi acelea7i 6.."".""" lei. Dimpotriv* re,ultatele finale ar avea de suferit* de unde n0ele&em c relevante sunt costurile. ?n consecin0* la pasul 1 am fi putut ale&e ca o$iectiv minimizarea costurilor. Biind o te5nic de sinte,* valoarea monetar estimat pre,int o serie de avanta+e, ntre care amintim: calcule facile 7i u7or de n0eles# ia n considerare din punct de vedere aritmetic toate re,ultatele# repre,int ntrea&a distri$u0ie ntre o sin&ur valoare 7i ofer posi$ilitatea de a transfera efectele incertitudinii ntr un proces de evaluare. 5imitele acestei te5nici de sinte, sunt: n repre,entarea ntre&ii distri$u0ii printr o sin&ur valoare sunt omise alte caracteristici ale distri$u0iei )de e-emplu* intervalele+ 7i presupun9nd c decidentul este neutru* n ca, de risc* el va trata n mod e&al cele dou alternative. 6. Managementul capitalului de lucru 1 stocurile O firm are n stoc materii prime al cror pre, respectiv cost de aprovizionare i depozitare, este de &!.!!! lei'ton. -eoarece se prevd sc)imbri pe pia se estimeaz c acest stoc nu mai poate fi folosit n fabrica ie mult timp.
E
Pentru a atenua pierderile, responsabilii centrelor de decizie au propus urmtoarele variante de aciune: &. -stocul s se vnd n ntregime ca deeu-se estimeaz c se ncaseaz 2.!!! lei'ton1 2. -stocul rmas s se foloseasc pentru a se fabrica o serie special a produsului i care apoi s se vnd la un pre atractiv. -in estimri rezult c ncasrile vor fi de &2.6!! lei, costurile avnd urmtoarea componen: costurile:- materiale &!.!!! - materiale au#iliare 2.!!! - salarii $.!!! - c). comune i generale &,6 fa de salarii ". -materialele s se foloseasc la substituirea altor materiale folosite n fabricaia pieselor cu condiia s nu se afecteze calitatea produsului final. /-a estimat c prin substituire se vor economisi 7.!!! lei, reprezentnd reduceri ale costurilor materiale dar totodat vor trebui c)eltuite alte ".6!! lei pentru opera ii de conservare. !rtati prin comparaie0 facilitile variantelor i decidei asupra variantei cele mai favora$ile de valorificare a stocului ramas. R!S#: &Curs )+( )( -.+++ lei,tcastig " )+.+++ lei,t 8 " 2.+++ lei,t &pierdere( -( )-.*++ " )+.+++ " -.+++ " /.+++ " ..+++ 8 " 9.*++ lei,t & pierdere( :( ..+++ " :.*++ 8 -.*++ lei Decizia finala nu tre$uie sa ia in considerare costurile ci cele mai mari incasari posi$ile pentru ca aici este relevant venitul. Se va alege var. - si nu ne mai intereseaza cat a costat stocul. :. Managementul cas01flo21ului Dintr un calcul fcut de serviciul conta$ilitate referitor la %ustificarea ac5i,iionrii unui nou utila%* re,ult urmtoarele: valoarea utila%ului )pre de ac5i,iie+ I .:. """ v9n,ri anuale I .". """ costuri anuale )cu defalcare pe elemente+ I 1>. !"" profit $rut I !"" re,ult o rat a renta$ilitii 1* 6!J durata de funcionare ; ani Ce decizie se va lua ? #roiectul va fi acceptat sau nu ? !rgumentai rspunsul Rasp: La prima vedere proiectul se refu,a pentru o rata a profita$ilitatii de 1*6!J. Pentru a 5otara daca proiectul este acceptat sau nu* nu se ia in considerare un astfel de calcul ci tre$uie sa se procede,e la o previ,iune a cas5 ului pe intrea&a durata de functionare a utila%ului astfel incat cas5 flo< ul sa fie e-presia derularii in timp a fenomenului respectiv. 2n plus* tre$uie sa se ia in considerare intrea&a perioada de e-ploatare si valoarea in timp a $anilor* insa aceasta se poate face doar daca comparam valorile actuali,ate ale ratei interne de renta$ilitate cu rata costului mediu de capital.
6
D.p.d.v. financiar orice proiect de investitii este acceptat in masura in care valoarea actuali,ata neta este mai mare de ,ero si rata interna de renta$ilitate a proiectului este mai mare sau cel putin e&ala cu rata medie a costului de capital. (e,ulta ca proiectul poate fi selectat in vederea luarii unei deci,ii* apoi se iau in considerare mai multe variante si se ale&e cea mai $una varianta. >. Prespunem o companie de dimensiune medie S/ M3D 1(AFS S(L Mana&erul a sta$ilit ca o$iectiv pentru anul ."1' : /ifra de Afaceri I 1"".""" euro i disponili$ilitti $neti la sfritul perioadei n valoare de 1".""" euro. ntrebare: ce responsa$iliti le revin analitilor financiari0 economitilor departamentului conta$ilitate0 economitilor departamentului financiar i nu n ultimul r;nd managerului ? Rasp: &Curs -( *nalistii financiari sunt preocupati de activitatea manageriala1 anticipeaza performantele pe termen lung si scurt (conomistii din departamentul de contabilitate organizeaza evidenta financiarcontabila pentru a oferi informatiile necesare intocmirii planului managerial1 (conomistii din departamentul financiar organizeaza evidenta veniturilor si c)eltuielilor1 8anagerii - -olul mana&ementului financiar este de a crea un cadru de aciune favora$il* n care urmea, s se sta$ileasc cone-iunile fireti dintre obiecti3ele financiare ale firmei* 3aloarea de pia a acesteia* mi4loacele i instrumentele folosite pentru msurarea performanelor sale financiare. 1". Bacei parte din dele&aia ntreprinderii @UME(AF=UL S.A.* numit pentru a ne&ocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece pre ul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dec9t preul minim admis de le&ea concurenei din S. U.A.* se apelea, la un intermediar )o ntreprindere din 2srael+. Decontarea se va face printr un acreditiv. /ondiiile contractuale sunt a&reate at9t de ntreprinderea d voastr c9t i de partea israelian. La sf9ritul anului creana fa de clientul din 2srael este considerat irecupera$il. <ntre$are: Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii? R!S#: 1re$uia sa o$tineti suficiente informatii despre partenerul israelian privind: credi$ilitatea acestuia# daca isi are asi&urata continuitatea activitatii# daca si unde isi are sediul social# care este statutul %uridic. De asemenea* tre$uia sa fiti mai atent)a+ la conditiile sta$ilite pentru desc5iderea si utili,area acreditivului.