Elemente de organizare economica a activitatii de productie a generatoarelor

1.1 Introducere Denumirea de ergonomie provine etimologic din reuniunea a doua cuvinte din limba greaca:ergo=munca,putere,forta si namos=stiinta,deci ergonomia este considerata ca fiind stiinta muncii avand ca obiect de studiu relatia om-munca.Ea sintetizeaza si coreleaza datele tuturor disciplinelor preocupate de acest domeniu,formuland principii si reguli proprii care sa asigure adaptarea reciproca dintre om si munca sa. Ergonomia este o stiinta multidisciplinara prin metodele pe care le utilizeaza si unitara prin obiectul sau de studiu care constituie optimizarea relatiei om-munca. Prin adaptarea muncii la om(exemplu:adaptarea calculatorului la nevoile omului si profesiile acestuia) in vederea cresterii continue a productivitatii in conditiile unui consum cat mai rational de energie umana,se realizeaza satisfacerea nevoilor acestuia si a cerintelor impuse de societate. Totodata sunt utilizate in cadrul ergonomiei o serie de stiinte si discipline asigurandu-se o impletire armonioasa a cunostintelor cu necesitatile,acestea visand mentinerea la nivelul optim a capacitatii de munca si a starii de sanatate a omului. Printre disciplinele si stiintele care asigura un grad ridicat de cooperare cu ergonomia se pot aminti doar cateva:psihologia,ecologia,biologia,medicina muncii,antropologia,ingineria tehnologica etc. 1.2 Ramuri ale ergonomiei Ergonomia reprezinta dupa unii autori studiul stiintific al conditiilor de munca si relatiilor dintre om si unealta(scula,unealta ca mijloc de munca cu valente manuale mecanizate sau automatizate) acestuia. Eficienta aplicarii ergonomiei in diferite ramuri de activitate necesita luarea in considerare a factorilor umani reprezentativi ,cu un grad ridicat de influenta in procesul de munca.Prin multitudinea interconexiunilor pe care ergonomia le creaza cu diferitele ramuri ale stiintei se determina o serie de noi ramuri ale acesteia,care isi pun amprenta pe directiile de cercetare abordate. Dupa [ANG] dintre principalele ramuri intalnite in sfera aplicativa a ergonomiei se pot mentiona: -ergonomia urbanistica -ergonomia scolara

-ergonomia casnica -ergonomia recuperatorie pentru diferitele categorii de persoane cu handicap -ergonomia informationala -ergonomia activitatilor sportive -ergonomia de productie -bioergonomia 1.3 Domeniile de aplicare ale ergonomiei Ca principale domenii putem mentiona:activitatea de proiectare ergonomica,amenajarea ergonomica a locurilor de munca,analiza mediului de munca. Din punctul de vedere al obiectului,preocuparilor si tendintelor in ultimu timp se manifesta doua forme specifice ca domeniu: -ergonomia produsului -ergonomia productiei a) ergonomia produsului. Determinata de proiectarea produselor(mijloace de munca si mijloace de consum),urmareste ca produselor sa li se confere si anumite valente de ordin ergonomic si estetic,care sa tina seama de limitele solicitarii umane,de exigentele beneficiarului,de satisfacerea unor criterii estetice.De aceea se recomanda ca produsele sa fie insotite de anumite certificate ergonomice(atestate ergonomice),lucru existent ca practica pe piata europeana cu reglementari specifice corelate cu standardele de calitate. b) ergonomia productiei Alt domeniu important al stiintei muncii,studiaza conditiile in care se desfasoara procesele de productie si complexul om-masina in dinamica sa.Ea urmareste obtinerea de rezultate concrete optime in ansamblu desfasurarii productiei prin luarea in considerare a tuturor factorilor de natura fizica,economica si tehnica.Nu sunt neglijati nici factorii psihosociali sau cadrul ambiental,ca elemente componente ale procesului de productie si de influentare pozitiva a acestuia. 1.4 Ergonomia ca stiinta interdisciplinara si functiile de baza ale acesteia Modernizarea fortelor de productie determina cresterea gradului de complexitate a problemelor muncii sociale si o transformare considerabila a functiilor omului. Rolul omului de producator,generator de energie,este redus la minim,de catre mijloacele de productie performante(realizate de catre acesta),astfel ca misiunea sa trebuie orientata cu

preponderenta spre culegerea si prelucrarea informatiilor necesare fundamentarii unor decizii si concluzii specifice. Sistemul om-masina a suferit transformari esentiale in urma numeroaselor cercetari si rezultate obtinute de specialistii in domeniul cercetarii mediului,astfel ca acest sistem a fost imbunatatit si completat,devenind astazi sitemul om-masina-mediu.Acest nou tip de sistem se remarca printr-o serie de caracteristici care satisfac existenta unui scop conferindu-i acestuia o noua structura si un grad diferit de complexitate.Acest nou tip de sistem se caracterizeaza,conform [TIM09],prin urmatoarele functii de baza: a)receptionarea informatiilor b)tratarea informatiilor,stabilirea deciziilor si memorarea acestora c)stocarea informatiilor d)executia propriu-zisa Se observa ca aceste functii de baza pot fi realizate numai cu participarea omului,considerat elementul de baza cel mai activ si mai dinamic al sistemului. Valorificarea integrala si eficienta a actiunii umane este posibila numai in urma unei investigatii amanuntite asupra metodei de lucru,corelate cu posibilitatile omului,cu posibilitatea refacerii acestuia(a capacitatii sale de munca) si fara cheltuieli suplimentare. Dupa consumul de energie umana pentru indeplinirea acestui deziderat este determinat de o serie de factori de influenta atat de ordin material cat si psiho-social reprezentati in figura 1.1.Pentru abordarea problemelor ergonomice,literatura de specialitate mentioneaza o serie de modele de abordare ,astfel ca in functie de acestea se disting: -ergonomia componentelor -ergonomia ansamblurilor -ergonomia de conceptie -ergonomia de corectie

Fig.1.1 Factorii de influenta asupra consumului de energie umana[BUC 04].

Ergonomia de conceptie are o arie foarte larga ca domeniu de aplicare,avand rolul de a stabili repartitia functiilor intre om si masina,precum si de a adapta mijloacele de munca la posibilitatile umane,asigurand conditiile desfasurarii unei activitati ale carei rezultate sa fie maximizate(productivitate,rentabilitate,profit etc.) Ergonomia de corectie se aplica sistemelor in functiune,facand astfel posibila depistarea anomaliilor legate de solicitarile(fizica,cerebrala si nervoasa),asupra omului si recomanda masurile necesare eliminarii surselor (agentilor) care le genereaza. In concluzie ergonomia poate fi definita ca o stiinta interdisciplinara,care studiaza relatia om-masina-mediu de munca,in perspectiva identificarii cailor de imbunatatire a metodelor,mijloacelor si ambientei muncii,in concordanta cu posibilitatile acestuia si cu trasaturile sale multicriteriale specifice fiintei umane. 1.5 Principiile de baza ale sistemelor ergonomice Aceste principii,tinand cont de cele prezentate in [GRA05], recomanda elemente care trebuie avute in vedere atat la proiectarea proceselor de munca,a mijloacelor de munca,dar si a diferitelor modele de cercetare cibernetica,concretizate sub forma de sisteme.

1.Ergonomia este disciplina care studiaza caracteristicile sistemelor om-masina indiferent de gradul de complexitate al sistemului. 2.Omul este principala componenta a sistemului fiind caracterizat de urmatoarele aspecte care trebuie avute in vedere: -limitele lui fizice si psiho-fiziologice -functiile si operatiile indeplinite de om -evolutia capacitatii de lucru a omului si gradul optim de solicitare a acestuia -formarea profesionala a omului -regimul rational de lucru care trebuie avut in vedere 3.Datele antropometrice ale omului participant in sistem.Acestea sunt prezentate sub forma de tabele existente in literatura de specialitate si intocmite de factorii interesanti. 4.Modul de reprezentare a informatiilor in cadrul sistemului.Este stiut faptul ca sistemele moderne sunt bogate in informatii,fata de care trebuie avute in vedere urmatoarele: -tipurile de surse de informatii si selectarea lor adecvata -caracteristicile optime ale informatiilor -amplasarea surselor de infromatii 5.Studiul dispozitivelor de comanda ale masinii unelte ca parti componente ale sistemului. Acest principiu recomanda mai multa atentie asupra factorilor generali,care permit selectarea dispozitivelor de comanda,modalitatile de codificare ale dispozitivelor de comanda sau precizeaza recomandari privind proiectarea acestor dispozitive,precum si reactia intre semnale si dispozitive(feed-back). 6.Amenajarea locului de munca.In acest caz trebuie avute in vedere: -dimensiunile echipamentelor utilizate -dimensiunile spatiilor de munca -amplasarea elementelor de baza si auxiliare de la locul de munca Conform[POC93] in cazul suprafetelor de productie trebuie avute in vedere cele trei tipuri ale acestuia: -suprafata statica: ,unde L si B sunt dimensiunile utilajului

-suprafata de gravitatie: -suprafata de evolutie:

-N -numarul pozitiilor de servire ,K-coeficient de corectie(0.5 K 3)

7.Ambianta fizica de munca,adica mediul in care sistemul functioneaza avandu-se in vedere: -iluminatul -zgomotul si vibratiile -temperatura si umiditatea relativa a aerului -culorile estetice si cele ambientale 8.Intretinerea si constructia echipamentelor din cadrul sistemului.Aceasta activitate presupune o complexitate de aspecte care trebuie avute in vedere,in functie de recomandarile facute de proiectantul echipamentelor respective privind modul de plasare a acestor echipamente in cadrul sistemului; modul de incercare(hidraulica,pneumatica,statica,dinamica) a unora dintre aceste echipamente modalitatile de acces la aceste echipamente modalitatile de intretinere a acestor echipamente modalitatile de identificare,localizare, a anumitor defecte si metodologia de inlaturare a acestora. 9.Aspecte privind norma de protectia munciiprevenire si stingerea incendiilor(PSI) si modalitatile de instruire a angajatilor(cunoastere si interventie). 1.6 Organizarea activitatilor fizice Activitatile fizice necesita exercitarea unor forte importante astfel pentru ca muschii sa lucreze cu un randament maxim,miscarile lor trebuie sa tina seama de principiul conform caruia o musculatura poate dezvolta cea mai mare forta la inceputul contractiei musculare,cand muschiul are lungimea specifica starii de contractie. In special solicitarile statice ale muschilor genereaza oboseala dureroasa.Studiile ergonomice asadar trebuie indreptate in directia eliminarii sau reducerii la minim a acestui tip de oboseala cautand pe cat posibil sa se evite: -pozitiile nenaturale ale corpului in momentul efectuarii unor solicitari statice -mentinerea bratelor in extensie frontala sau laterala -executarea miscarilor bratelor in sensuri simetrice sau opuse

-executarea lucrarilor in pozitie asezat Studiile ergonomice au in vedere activitatile legale de organizarea locului de munca in vederea eliminarii travaliului static,urmarindu-se pe cat posibil asigurarea unei inaltimi optime(ergonomice) pentru masa sau planul de lucru in care operatorul uman sa aiba o pozitie naturala a corpului,iar pentru elementele de comanda care trebuie actionate sa se asigure amplasarea acestora incat actionarea lor sa fie posibila cu coatele indoite,iar sub acestea sa fie prevazute reazeme. Inaltimea de lucru este foarte importanta deoarece pozitia capului depinde aproape in intregime de ea.Pentru optimizarea acestor elemente se recomanda realizarea unor masuratori antropometrice pentru operatorii umani antrenati in astfel de activitati,luandu-se ca elemente de comparatie pozitia capului atunci cand operatorul este asezat pe scaun si cand se afla in picioare. In urma acestor masuratori se poate determina inaltimea mesei de lucru(h) in functie de natura muncii desfasurate de operatorul uman(asezat sau in picioare) si functie de pozitia coatelor.Adaptarea individuala a planului de lucru(a mesei) pentru munca efectuata in picioare se realizeaza utilizand mese de lucru cu inaltime reglabila. Organizarea unui astfel de loc de munca in conditii ergonomice trebuie sa aiba in vedere alegerea meselor sau planelor de lucru precum si a scaunelor care asigura pozitia asezat,luandu-se in considerare atat dimensiunile corporale ale utilizatorului cat si gabaritul reperelor care se vor executa,cautandu-se sa se obtina o tinuta a corpului si miscarii cat mai naturale.In acest context,expertii in ergonomie au in vedere pentru generalizarea pozitiilor de lucru(in special cea de asezat),o serie de argumente dintre care mentionam: -consumul mai redus de energie -lipsa de solicitare a picioarelor -evitarea pozitiilor nefiresti ale corpului -usurarea aparatului circulator In contrast cu aceste avantaje ale pozitiei asezat(pe scaun) se genereaza si o serie de dezavantaje dintre care mentionam: -slabirea muschilor abdominali -curbarea spatelui -afectarea unor organe interne ale aparatului digestiv si respirator. In timpul de lucru apar valori diferite ale consumului de energie si in functie de diferentele individuale care sunt determinate de anumiti factori specifici(practicarea unui sport,regim alimentar controlat,dotarea nativa). Astfel in figura 1.2,conform, sunt prezentate curbele de performanta si proprietatea de capacitatea la efort pentru trei categorii de indivizi:

(1) individ neantrenat (2) individ cu performante medii (3) individ antrenat cu capacitate de efort ridicata

Fig.1.2 Curbele de performanta si capacitatea de efort

Conform metabolismul in timpul odihnei si al muncii arata ca in fig.1.3

Fig.1.3 Metabolismul in timpul odihnei si al muncii fizice

In aceasta figura se observa ca exista o situatie de tranzitie pe care organismul trebuie sa o parcurga pentru a ajunge la un nivel normal(starea stabila de oxigenare).Se observa ca la inceput cantitatea de O folosita este mai mica decat cea necesara(A) deoarece se foloseste mai multa glucoza(cu aproape 20 de ori mai mult decat la nivel normal).In functie de dificultatea muncii avem un consum de O solicitat de organism pentru ca acesta sa-si poata

indeplini functiile.Finalizarea efortului impune revenirea organismului la situatia initiala trecand printr-o perioada de adaptare(B).Trebuie sa existe o proportie intre consumul A-B si B-A.Reprezentarea metabolismului ne arata ca organismul poate fi comparat in momentul de efort cu al unui interval de timp care poate reprezenta un anumit ciclu de viata care in cazul eforturilor repetate se poate prelua de atatea ori cat organismul raspunde la astfel de solicitari. 1.7 Ambianta locului de munca 1.7.1 Factorii ambientali ai locului de munca Pentru un loc de munca,mediul ambiant prezinta o deosebita importanta,deoarece acesta poate reflecta modul cum este organizat un loc de munca pentru o anumita activitate. Ergonomia este stiinta muncii,care se ocupa cu aplicarea stiintelor biologice si umane in domeniul stiintelor tehnice,care urmareste o adaptare reciproca optima intre om si munca sa,iar rezultatele obtinute sunt tocmai starea de sanatate a omului. Aplicarea principiilor ergonomice in conexiunea mediu-om-masina face posibila punerea in valoare a capacitatilor si posibilitatilor omului,acesta ca rezultat al imbunatatirii conditiilor de munca,a micsorarii solicitarilor si a starii de oboseala a operatorului uman cu efecte directe asupra cresterii productivitatii,a nivelului calitativ si cantitativ al muncii. Orice activitate desfasurata la un loc de munca reclama un minim de confort care trebuie asigurat pentru a avea cel putin conditiile optime,minimale impuse.Elementele care sunt prezente,alaturi de mediul ambiant,la un loc de munca(masini,utilaje,echipamente,materiale,logistica) pot fi sistematizate tinand seama de doua criterii: a)cadrul arhitectural-are in vedere amplasarea cladirilor,caracterul cladirilor si al elementelor legate de anumite aspecte arhitecturale(interioare) specifice. b)conditiile de amenajare a locului de munca-are in vedere organizarea ergonomica a locurilor de munca si conditiile de comunicare vizuala. a) Cadrul arhitectural are in vedere: -amplasarea cladirilor, care pot fi identificate ca o aglomerare neorganizata, ca un ansamblu sistematizat sau ca o amenajare cu spatii plantate si cerinte estetice. -caracterul cladirilor,in functie de zona si de alte elemente specifice care trebuie avute in vedere: -numarul nivelelor -uzura si caracterul arhitectural al cladirii -modul de asigurare a anexelor(acces si identificare,parcare)

-interioare arhitecturale,acestea trebuie sa reflecte proportiile si scara spatiilor in care sunt amenajate locurile de munca,culoarea suprafetelor arhitecturale,precum si dispunerea locurilor de munca. b)trebuie sa reflecte atat aspectele care asigura latura ergonomica cat si cele legate de comunicarea vizuala astfel: -organizarea ergonomica a locului de munca din punct de vedere al dotarii acestuia atat cu masini si utilaje cat si cu echipamente,instalatii,aparate de masura si control,mobilier,tehnica de calcul.Aceste aspecte trebuie sa urmareasca in special asigurarea unei compatibilitati intre om-masina si mediu urmarind pentru resursa umana si aspectele care privesc vestimentatia si echipamentul de munca. -conditiile de comunicare vizuala trebuie sa aiba in vedere aspecte legate de modul de iluminare naturala si artificiala(generala si locala) si de culorile,efectul ambiental corelate cu elemente de arhitectura precum si cu elemente de securitate a muncii,cu procesul de munca si cu produsele muncii obtinute sau cu echipamentele si utilajele la acel loc de munca. -ambianta sonora joaca un rol important in crearea unei atmosfere propice obtinerii unor rezultate superioare la locurile de munca,in acest scop urmarindu-se realizarea unui fond muzical general sau individual la locul de munca.Pe langa aceste amenajari specifice trebuie luate masuri pentru realizarea unui mediu optim din punct de vedere fizic,izolandu-se pe cat posibil zgomotele peste un anumit nivel,care pot determina influente negative asupra operatorilor umani.Aceste zgomote pot fi cauzate de utilaje de uz general cat si de masini unelte speciale sau de instalatii.Separarea acestor surse de zgomot precum si eliminarea acestora pot constitui preocupari pentru asigurarea ambiantei optime la locul de munca. Analiza atenta pe segmente pentru factorii mentionati,poate conduce la concluzii importante,care sa determine o atentie mai mare a factorilor implicati in organizarea ergonomica a locului de munca.De retinut ca exista o interconditionare intre factorii mentionati si elemente specifice ramurii esteticii industriale,astfel ca trebuie retinut faptul ca creatia industriala ca element preponderent al ambiantei constituie unul dintre factorii de baza care creaza cadrul estetic al activitatii cotidiene. 1.7.2 Iluminatul Din categoria factorilor tonifianti fac parte: iluminatul,ambianta cromatica,temperatura,microclimatul etc.Din categoria factorilor perturbatori mentionam:zgomotul,vibratiile,umezeala,temperatura etc. Lumina conditioneaza in mare masura activitatea umana in general si cea industriala in special.Ea influenteaza in mod direct receptionarea informatiilor vizuale.Circa 80% din cantitatea de informatii pe care omul le receptioneaza din mediul inconjurator sunt obtinute prin intermediul organului vizual,a carui activitate se bazeaza pe prezenta luminii.Specialistii considera iluminatul din punct de vedere al eficientei cu cea a unei scule,aratand ca de calitatea luminii depinde in mare masura calitatea muncii(ca nivel de productivitate si de calitate).O proasta dispunere a corpurilor de iluminat la locurile de munca are efecte negative atat asupra calitatii muncii cat si asupra unor posibile accidente de munca pe care le poate genera un iluminat necorespunzator.

Organismul uman este influentat de catre lumina,aceasta repercutandu-se asupra metabolismului.Lumina are influente deosebite asupra functiilor vizuale.In procesul vederii acuitatea vizuala constituie unul dintre cei mai importanti factori sub aspect optico fiziologic. Nivelul de iluminare are influente si asupra oboselii relative a operatorului umna.In locurile de munca unde se manifesta o diferenta prea mare de luminanta(de stralucire) a suprafetelor invecinate si de constrast intre acestea se poate determina o orbire relativa a operatorului uman.Asigurarea necesarului de lumina pentru locurile de munca amenajate este in stransa legatura cu varsta angajatilor care desfasoara activitati lucrative la acele locuri de munca.Cu cat varsta este mai ridicata cu atat scade mai mult acuitatea vizuala fiind necesar un nivel de iluminare mai mare.Exista o diferenta intre necesarul de lumina dintre cei varstnici si cei tineri astfel pentru a asigura nivelul de iluminare necesar pentru un anumit loc de munca trebuie avuti in vedere o serie de factori dintre care mentionez: -cerintele locului de munca unde in functie de varsta executantilor,de dotarile si de specificul activitatii sunt prevazute anumite nivele minime de iluminare.(masini automate minim 300 lucsi,zone de trecere 50 lucsi,lucrari de mecanica fina 1000 lucsi etc.) . Corpurile de iluminat asigura la nivelul locurilor de munca realizarea unui nivel optim de lumina avand drept scop sa puna in evidenta si sa modifice compozitia spectrala a fluxului luminos,sa modifice distributia acestui flux in vederea obtinerii repartitiei spatiale dorite.Prin caracteristicile constructive,corpurile de iluminat trebuie sa mascheze elementele prea stralucitoare ale lampii pentru a impiedica efectul de orbire.Ca surse de lumina trebuie mentionate cele doua categorii mari de lampi electrice: a) lampi incandescente b) lampi cu descarcari electrice(cu si fara material luminiscent) Corpurile de iluminat trebuie sa indeplineasca o serie de conditii calitative care trebuie sa se regaseasca in documentatia constructiva cat si dupa,executia propriu-zisa a acestora.Aceste caracteristici calitative trebuie sa fie in deplina concordanta cu realizarea sau asigurarea unui confort vizual optic.Ca principale caracteristici mentionam: -uniformitatea iluminarii pe suprafata de lucru determinata dimensional sau spatial. -asigurarea unei directii a luminii si a unui raport optim intre acesta directie si umbrele pe care le produce. -contrastele de luminanta sa fie cat mai rezonabile. -fenomenul de orbire este avut in vedere din punct de vedere medical. -compozitia spectrala sau culoarea luminii,constituie conditii calitative urmarite.[MON02] Activitatile de mentenanta trebuie sa aiba in vedere activitati de intretinere a lampilor si corpurilor de iluminat.In programele intocmite in acest scop,curatarea acestora trebuie sa se realizeze dupa un plan inainte stabilit,care in linii mari trebuie sa cuprinda: -tehnologia specifica de curatare pentru sursele de lumina

-tehnologia specifica de refacere a zugravelii si a coloritului necesar astfel incat sa se asigure realizarea coeficientilor de reflexie. -nivelul de inlocuire a lampilor defecte,recomandat cand se depaseste 10-20 % din totalul lampilor montate. Pentru ca o instalatie de iluminat sa corespunda atat sub aspect calitativ cat si sub aspect cantitativ trebuie ca acesta sa aiba prevazute elementele caracteristice specifice atat in faza de proiectare cat si in cea de executie.[BUC04] 1.7.3 Influenta cromatica asupra operatorului In domeniul ergonomiei muncii sunt consacrate sase tipuri de culori(rosu,portocaliu,galben,verde,albastru si violet) ale caror efecte psihologice si neuropsihologice sunt prezentate in continuare: a)Rosu Efecte psihologice: -creste presiunea sanguina,ridica tonusul muscular,activeaza respiratia. Efecte neuro-psihologice: -culoare foarte calda fiind un stimulator intelectual si da senzatia de apropiere in spatiu. b)Portocaliu Efecte psihologice: -accelereaza pulsatiile inimii,mentine presiunea sanguina,favorizeaza secretia gastrica si indigestia. Efecte neuro-psihologice: -calda,fiind un stimulant emotiv si da o senzatie de apropiere in spatiu. c)Galben Efecte psihologice: -favorizeaza activitatea functionala a sistemului cardio-vascular. Efecte neuro-psihologice: -calda,vesela,constituie un calmant pentru starea operatorului uman,stimuleaza gandirea si da o senzatie de apropiere in spatiu. d)Verde

Efecte psihologice: -scade presiunea sanguina,dilata vasele capilare. Efecte neuro-psihologice: -culoare rece,linistitoare,da impresia de prospetime si faciliteaza deconectarea nervoasa,determina o senzatie de departare in spatiu. e)Albastru Efecte psihologice: -scade presiunea sangelui,scade tonusul muscular,calmeaza respiratia si frecventa pulsului. Efecte neuro-psihologice: -culoare foarte rece,linistitoare,favorizeaza aparitia depresiunilor nervoase si da o senzatie de departare in spatiu. f)Violet Efecte psihologice: -creste rezistenta cardio-vasculara si a plamanilor Efecte neuro-psihologice: -rece,nelinistitoare,descurajanta. Cele sase culori ale spectrului influenteaza in mod diferit comportamentul operatorului uman si rezultatele in munca ale acestuia.Astfel o incapere vopsita in tonuri deschise creaza imaginea unor distante intre obiecte si da senzatia unei temperaturi mai scazute decat in realitate.Daca aceeasi incapere este vopsita in culori inchise obtinem constatari contradictorii(de apropiere intre obiecte si temperaturi ridicate) in raport cu cazul precedent.La fel daca un obiect este vopsit in culori mai deschise el pare mai usor fata de situatia cand acelasi obiect este vopsit in culori inchise si pare mai greu decat in realitate.De aici si importanta care trebuie acordata alegerii corecte a culorilor si fundamentarii stiintifice a ambiantei cromatice a locurilor de munca. Se recomanda ca la organizarea locurilor de munca si la proiectarea fluxurilor tehnologice sa se tina cont de efectele pe care culoarea le produce asupra functiilor organismului uman precum si de influenta pe care acesta o exercita asupra capacitatii fizice,cerebrale si neuropsihice ale operatorului uman.In aplicarea culorilor este bine sa se aiba in vedere urmatoarele constatari cu caracter general: -culorile vii sunt obositoare -culorile inchise au efect depresiv,descurajant si negativ

-culorile deschise au efect stimulator,pozitiv,provocand o stare de veseli asupra executantilor. Alegerea corecta si rationala a cromaticii locului de munca in special in sectoarele de productie unde exista factori perturbatori(zgomote,vibratii,umezeala, etc.) favorizeaza evitarea oboselii si a scaderii randamentului in munca.In cadrul sistemului om-masina se recomanda o atenta repartizare a culorilor pentru a se evita generarea unor stari de monotonie pentru operatorul uman cu sarcini de supraveghere. De retinut ca o cromatica optima contribuie in mod efectiv la realizarea unei ambiente cromatice care poate asigura cresterea productivitatii muncii fiind in acelasi timp un factor tonifiant pentru operatorii umani care deservesc acele locuri de munca,creand o buna dispozitie pentru acestia. 1.7.4 Temperatura si umiditatea Aceste doua componente specifice ambientei fizice de munca joaca un rol deosebit de important in cadrul locului de munca putand genera efecte negative asupra operatorului uman. Fluctuatia sau variatia acestora influenteaza mecanismele de termoreglare specifice ale corpului uman.Aceste componente(temperatura si umiditatea) trebuie mentinute in anumite limite de functionare determinand astfel o comportare normala a mecanismului de termoreglare a corpului uman.Defapt corpul uman stie cum sa reactioneze in situatii contradictorii,in situatie de caldura trebuie avut in vedere controlul temperaturii corpului uman care nu trebuie sa depaseasca anumite nivele,in acest caz se va urmarii stimularea acelor factori care favorizeaza schimbul de caldura cu exteriorul.Nu toate procesele de munca au valori ale umiditatii si temperaturii de acelasi nivel,stiut ca muncile fizice au o temperatura mai scazuta decat cele intelectuale. In conditiile de temperatura scazuta,frig,trebuie luate niste masuri de aparare a corpului uman prin care sa se evite aparitia fenomenului de hipotermie.In general valorile optime ale temperaturii pentru anumite locuri de munca variaza in functie de sezon(de anotimp intre anumite limite minime si maxime): -vara 20-23 C -iarna 18-27 C Confortul termic poate fi asigurat in jurul temperaturii de 25 C,atunci cand umiditatea medie in spatiul de lucru este cuprinsa intre 25-60%,iar viteza curentului de aer se situeaza intre 0,5-1 m/min.

1.7.5 Efectele principale ale zgomotelor asupra capacitatii de lucru Principalele efecte negative au la baza existenta unor masuratori si determinari in timp pe diferite categorii de receptori,locuri de munca si medii specifice.Tabelele intocmite de specialisti au avut in vedere valorile minime si maxime ale zgomotelor,timp de expunere al

receptorilor,determinand o marime a frecventei erorilor in procesul de productie,o data cu cresterea nivelului zgomotelor,a gradului de oboseala,a scaderii atentiei si concentrarii receptorilor. De retinut: -viteza de lucru a receptorilor scade o data cu cresterea nivelului de zgomot la fel si randamentul in munca al operatorului uman. -socurile produc un efect mai pronuntat decat zgomotele continue -timpul necesar pentru refacerea organismului expus la nivele ale sunetului mai mari de 90 de decibeli poate ajunge chiar la cinci zile pentru refacerea si aducerea organismului la situatia initiala. Avand in vedere ca zgomotele de un anumit tip produc in organism modificari biologice si fiziologice,in aplicarea masurilor de eliminare a zgomotelor trebuie sa se tina seama de aceste efecte.O prima masura trebuie avuta in vedere inca din faza de proiectare,constructie si montaj a halelor sau spatiilor de lucru,utilizandu-se in acest sens materialele cu coeficienti de absorbtie a zgomotelor cat mai mari.Planurile de constructie a halelor pot prevedea modalitati de amplsare a ferestrelor,usilor si a fluxurilor tehnologice astfel incat orientarea acestora sa impiedice raspandirea zgomotelor in alte spatii de lucru. O a doua masura care poate fi avuta in vedere este legata de depistarea zgomotelor periculoase,cu un nivel ridicat al frecventei,adaugandu-se acestor surse de zgomot anumite componente,care sa conduca la micsorarea zgomotelor.In acest context trebuie avute in vedere activitati de ecranare a spatiilor sau masinilor care produc zgomote inalte,prin montarea de pereti izolatori,folosirea unor absorbanti acustici sau a unor dispozitive individuale de protectie a urechilor sau folosirea unor cabine izolate fonic unde pot fi amplasate pupitre de comanda,de control sau birouri.

1.7.6 Efectele vibratiilor asupra operatorului In general vibratiile au calitatea de a actiona asupra corpului uman datorita transmisibilitatii fortelor care determina vibratiile.Vibratiile au influente negative asupra capacitatii de lucru si starii de sanatate a omului.Sursa vibratiilor o constituie modul de functionare al masinilor-unelte,care sunt generatoare de vibratii pe suprafetele de productie destinate. Fiecare categorie de vibratii(libere,fortate,intermitente) este determinata de factorii multiplii care pot avea o durata de existenta mai lunga sau mai scurta.Vibratiile libere sunt generate de procese tranzitorii cum ar fi:accelerarea sau franarea la un autoturism sau inversarea sensului de miscare a unui organ de masina. Vibratiile fortate au ca sursa de provenienta anumite categorii de factori cinematici sau dinamici cu o prezenta permanenta asupra organului de masina si factorului uman.Exemplu vibratiile aparute in procesul de aschiere pot determina ruperi ale arborilor din cutia de avansuri sau cutia de viteze precum si a sculelor.

Vibratiile intermitente reprezinta autovibratiile care se datoreaza existentei unei miscari sacadate,sau defazajul dintre fortele de aschiere sau intre scula si piesa.La nivel national exista un standard care stabileste valorile limita pentru vibratii,mentionand care sunt aceste valori admise pentru anumite categorii de locuri de munca.In standard sunt prevazute modurile de ierarhizare a efectelor nocive provocate de vibratii.Cand vibratiile afecteaza confortul minim pentru operatorul uman acesta ajunge la un prag de perceptie a vibratiei si de constientizare a acestora.Cand vibratiile afecteaza randamentul normal de lucru al operatorului inseamna ca acesta este adus la un prag de oboseala care il determina sa greseasca,intarziindu-i astfel unele aptitudini,fiindu-i afectata viteza normala de reactie(retragerea mainilor de la presa).In situatia cea mai grava se ajunge la pragul de nocivitate(stadiul al treilea) cand vibratiile lasa urme,creand pericolul iminent pentru sanatatea operatorului. Legat de mijloacele de combatere a vibratiilor,aceasta activitate trebuie sa aiba izvorul inca din faza de conceptie si proiectare a unei masini unelte.Amplasarea masinii unelte constituie o alta actiune care poate reduce vibratiile.Trebuie realizate fundatii conforme cu normele in domeniu.Echilibrarea masinii unelte constituie un alt mijloc de reducere a vibratiilor. Utilizarea elementelor de amortizare sau autovibrator poate constitui o solutie cu impact asupra reducerii vibratiilor.Se pot utiliza:arcuri,cauciucuri,covoare,suporti izolatori,amortizoare,sisteme de ungere care pot constitui elemente cu influenta si impact ridicat in activitatea sau reducerea vibratiilor. Eficienta economica a combaterii vibratiilor poate rezulta cuantificand o serie de activitati care pot avea in vedere: -efectul masurilor de combatere a vibratiilor asupra muncitorilor prin imbunatatirea starii psihice sau reducerea imbolnavirilor profesionale. -imbunatatirea fiabilitatii unor produse in urma unor masuri de combatere a vibratiilor la anumite masini unelte.