D ac plecm de la premisa c voina uman bun (i deci aciunea moral) e determinat de legi morale (= strict universale), deci valabile

pentru orice fiin raional n genere i caresunt reprezentate n fiina uman (finit) caimperative categorice, (care, pentru a fiuniversale, adic nerelative la un scop, coninnumai forma legii, nu i materia sau scopulei: Trebuie X), atunci omul trebuie gndit [i ca fiind absolut liber , adic independentde legile naturii (deci ca fiin sf!nt), nu doar ca fiin empiric, supus legilor naturii" #egilevoinei (libertii) sunt diferite de legile naturiidar asemntoare cu legile naturii teleologice"$um e posibil ca omul nostru biologicimperfect s fie totodat absolut liber (adic ofiin sf!nt)" %vident omul nu poate f i nacelai timp o fiin biologic i o fiin sf!nt(non&natural)" D ar el poate fi cunoscut (nultim instan prin simuri, ca parte a naturii)i, simultan, poate fi gndit i ca voin sf!nt,ca fiin noumenal, care e o voin absolutliber ( independent de legile naturii n privina determinrii moralitii sale)"' voin absolut liber e unaindependent complet de legile naturii (pentruc fiina sf!nt nu e corporal, natural, deci nue guvernat de legi naturale), ci e o ficiuneeuristic a raiunii (o (dee)" #egea moraleste un imperativ f ormal care nu descrie oregularitate necesar (ca legile naturiimateriale: ca orice fel de lege material, cumar fi legile naturii) ci prescrie un ideal, c)iar dac el nu se va realiza niciodat"*e scurt, dac acceptm c omul eguvernat de legi morale av!nd forma unor imperative categorice (Trebuie X), e necesar s presupunem o ipostaz ipotetic a omului, denatur noumenal, o fiin moralmente perfect, care nu poate fi cunoscut (cci nuavem percepii ale acestei fiine ideale care s