Mai poate fi vizat astzi filosofia ca presupunnd dimensiunea terapeuticii, acea modalitate spiritual n stare s trezeasc, s edifice sau

s formeze pe cel care o urmeaz? nc Hegel vedea n filosofie o tiin raional, filosoful german mrturisind nevoia prsirii denumirii tradiionale de iubire de nelepciune, n favoarea celei de cunoatere real n secolul ce a urmat lui Hegel, secolul g!ndirii analitice, a devenit de"a dreptul riscant asocierea filosofiei cu terapeutica #n asemenea risc a fost totui, credem, asumat, mai ales n ultima parte a secolului $$, n primul r!nd n mediul fenomenologiei franceze i al %ermeneuticii filosofice, care tematizeaz posibilitatea mprtirii de sens i aa"numita problem a recunoaterii &eluilalt, aceasta i n direcia edificrii de sine ' prin raportare la cellalt ntr"un fel, aceste medii ale desfurrii g(ndirii n c%ipul filosofiei pot fi puse n legtur cu unele dintre susinerile %eideggeriene privind cercul %ermeneutic, faptul"de"a"fi"laolalt"cu, faptul"de"a" fi"lume"mprtit, or cu sensurile pe care, n opera sa t(rzie, le au libertatea 'ca fapt"de"a" lsa"s"fie, dispunerea te%nic a lumii, sau limba ' ca mediu al propagrii vieii spirituale n ce msur, totui, aflm n filosofia lui Martin Heidegger ndemnul terapeutic pentru edificarea de sine? )i dac aflm un asemenea ndemn n lucrrile sale de referin, Heidegger nsui, i l"a asumat, oare, n propia"i via? n cele ce urmeaz, ncercm tocmai un posibil rspuns la asemenea ntrebri n Fiin i timp, *+,-./, cum se tie, criteriul n baza cruia se desfoar analitica e0istenial este distincia dintre ne 'autenticitatea i autenticitatea Dasein"ului n acest sens, ntrebarea %eideggerian cluzitoare este1 cum este posibil atingerea autenticitii? 2entru a rpunde, filosoful ncepe prin a spune *i repet/ c Dasein"ul este fiinarea creia fiina sa i este dat n sarcin3 este acea ipostaz privilegiat n care omul triete pe msura destinului faptului de a fi 4e tie c, mai t(rziu, Heidegger va radicaliza aceast susinere, adug(nd c5 g!ndirea esenial, rostirea poetic, actul ntemeietor de cetate i fapta sacrificeal productoare de istorie sunt modalitile privilegiat autentice ale manifestrii omului ca Dasein &um precizeaz 6abriel 7iiceanu " privitor la aceast radicalizare " *n lucrarea sa Incercare n politropia omului i a culturii/, omul nceteaz s fie Dasein, deci i trdeaz propria lui fiin, n msura n care se instaleaz mecanic n ceea ce fiineaz n 8urul lui, prefer(nd s domine fiinarea i s se declare stp(nul ei