PSIHANALIZA

Discipline si instrumente in psihanaliza Definitie: Psihanaliza este un sistem de discipline centrat pe ideea de constient. 1.T ANS!" : !enomen psihic care consta in retrairea anumitor sentimente# reprezentari# retraire care se realizeaza $is%&%$is de personalitatea psihanalistului# fiind o reeditare a sentimentelor pe care respecti$ul le%a trait in copilarie in le'atura cu persoana apla'iate. Psihanaliza# ca principal instrument foloseste interpretarea transferului. (un' considera ca ne$roticul sufera de infantilism# adica de faptul ca dez$oltarea psihica s%a oprit in diferite puncte si ca atare se comporta precum copiii. Asadar# daca ne$roza este un infantilism# atunci $indecarea psihanalitica este un proces de maturizare si nu unul de eliminare a simptomelor. )adrul psihanalitic urmareste scopul si de a fa$oriza dez$oltarea transferului. "lementele cadrului care fa$orizeaza dez$oltarea transferului sunt: % neutralitatea cadrului * personalitatea reala a psihanalistului nu tre+uie sa transpara in elementele care alcatuiesc ca+inetul sau. Neutralitatea fa$orizeaza dez$oltarea transferului prin faptul ca pacientul nu are un sentiment concret fata de personali% tatea psihanalistului pe care nici nu il $ede si astfel proiectia ima'inarului asupra terapistului este facilitatea % modul de prezentare al psihanalistului * sa se instaleze intr%o anumita neutralitate care sa nu lase sa transpara elemente strict personale ale fiintei sale % contratransferul * nu este atat impactul pacientului# ci reactia inconstienta a analistului fata de transferul pacientului. 1,%1,%-,,1 -. "ZIST"NTA: In psihanaliza# reprezinta totalitatea manifestarilor pacientului care se opune procesului analitic. De$ine fenomen parado.al atunci cand apelul la a/utorul psihanalistului $ine din partea pacientului. !reud spunea :0psihanaliza este o pshioterapie care se desfasoara in conditii de rezistenta0. 1odalitatea de a depasi rezistenta este analiza rezistentelor. Din punct de $edere al tehnicii psihanalizei# analiza rezistentelor precede analiza continuturilor care sunt aparate prin aceste rezistente. 2.INT" P "TA "A: eprezinta instrumentul principal al psihanalistului. Psihanaliza este acea forma de psihoterapie care interpreteaza transferul# care se adau'a la folosirea transferului# folosire care este caracteristica pentru orice psihoterapie. Interpretarea transferului# care e considerata cea mai eficienta forma de interpretare# se refera la sentimente# 'anduri# atitudini# comportamente pe care le dez$olta pacientul fata de psihanalist rele$andu%le faptul ca toate sunt anaeronice# in sensul ca desi in aparenta il $izeaza pe analist# in fapt sunt modele de comportament ela+orate in copilarie in interrelatiile familiale si care nu mai sunt conforme cu "ul matur al pacientului ceea ce face ca o +una parte din 1

comportamentul sau sa fie inadaptat. Interpretarea readuce in fata "ului matur aceste scheme pentru a rele$a caracterul inadaptat si anacronic. 3.INSI4HT: eprezinta momentul in care pacientul pe +aza analizei de pana atunci isi da seama de un ade$ar care%l pri$este si care pana in momentul respecti$ ii ramasese ascuns 5re$elatie6. Acest moment reprezinta rezultatul unui proces indelun'at in care se im+ina interpretarea rezistentelor cu interpretarea transferului. 7.P" LA89 A "A: eprezinta fenomenul de adancire a unor rezultate de/a o+tinute in analiza. Apare in partea finala a analizei. Spre deose+ire de alte terapii si psihoterapii# psihanaliza este o psihoterapie cauzala si nu simptomala. :indecarea in psihanaliza este un proces de maturizare psihica. Ne$roza este in principal o forma de infantilism 5+loca/ in transfer6. PSIH9PAT9L94IA Inconstientul psihic poate de$eni in anumite conditii pato'en. In $iziunea lui !reud simptomul ne$rotic este o manifestare modificata a unor conflicte psihice inconstiente# in special a conflictului dintre natura si cultura. !reud a descoperit ca reprimarea anumitor tendinte ale se.ualitatii umane care sunt naturale# reprimarea de catre cultura a acestor tendinte dincolo de anumite limite produce im+olna$irea psihica de tip ne$rotic. In epoca in care apare psihanaliza 5$ictoriana6# morala predominanta era foarte restricti$a la adresa se.ualitatii. )and !reud spune ca ;ne$rozele au o etiolo'ie se.uala0 se refera la se.ualitatea infantila 5se.ualitatea care se dez$olta in primii ani de $iata6. Adler constata ca principalele conflicte nu sunt atat intre tendintele se.ualitatii infantile si cerintele culturale# ci Adler considera ne$roza ca un esec al incercarii de a prelucra dorinta de autoafirmare. )onflicte inconstiente care tin de pro+lemele sociale ale indi$idului 5autoafirmare# inferioritate# compensare# supracompensare6 * Adler. (un' sustine ca ne$rozele s%ar datora a+sentei unor arhetipuri din plan constient 5elementul principal al constientului colecti$ * arhetip6. Psihanaliza contemporana descopera alte surse de conflict care pro$in din primul an de $iata# in special din relatia timpurie cu mama. Inconstientul psihic poate sa pro$oace in anumite circumstante im+olna$irea psihica. PSIHANALIZA )A PSIH9L94I" Psihanaliza nu poate fi decat o psiholo'ie a inconstientului. ".ista o psiholo'ie a constientului si e.ista o psiholo'ie a inconstientului care porneste de la descoperirea facuta de !reud in clinica. Deose+irea consta in o+iectul de studiu: Psiholo'ia constientului < totalitatea fenomenelor psihice care sunt accesi+ile in mod direct constiintei= Psiholo'ia inconstientului < acea zona a psihicului care nu poate fi accesi+ila constiintei decat in mod indirect prin intermediul unui tra$aliu de interpretare. Le'itimitatea ei= inconstientul este o zona a psihicului descoperita mai intai in clinica psihanalitica pe +aza studiului +olna$ilor psihici. Pentru a trece de la psihopatolo'ie la psiholo'ia starii de sanatate este ne$oie de un demers de le'itimare 5e.trapoleaza in mod -

nele'itim cunostintele de psihopatolo'ie in domeniul psiholo'iei starii de sanatate6. Intre +oala psihica si sanatatea psihica diferenta este doar de 'rad si nu este $or+a de o diferenta calitati$a. Sanatatea si +oala psihica sunt constructe mentale ca doua e.treme intre care e.ista o suma de situatii intermediare# fiecare indi$id situandu%se unde$a mai aproape de una sau de cealalta# dar a$and in sine toate elementele care ar putea sa%l faca +olna$ sau sanatos. ;Si oamenii sanatosi au inconstient0 * structura fundamentala este identica. Principiul pe +aza caruia !reud trece de la psihopatolo'ie la sanatate: diferenta este doar 'raduala intre +oala si sanatatea psihica. Aceasta idee a lezat initial la aparitia psihanalizei pentru ca reprezenta o leziune narcisica pentru oamenii sanatosi. "ste reluata de (un' in ceea ce pri$este psihozele. Principala idee a psiholo'iei psihanalitice este ca psihicul nu se reduce la constiinta asa cum s%a crezut pana la aparitia psihanalizei. Psihicul are doua ni$ele: psihism constient si psihism inconstient. Intre aceste doua ni$ele e.ista o relatie importanta# adica inconstientul cauta sa re$ina in constiinta# sa se manifeste acolo si realizeaza acest lucru in forme mascate. Toate fenomenele de care se ocupa psihanaliza 5simptomul# $isul# actul ratat etc6 sunt e.presii in plan constient a unor continuturi inconstiente. Pentru ca acest continut se manifesta decat in plan de'hizat# la inconstient nu putem a/un'e decat indirect * prin interpretare. Ideea de inconstient in psihanaliza a cunoscut o dez$oltare. Prima conceptie ii apartine lui !reud < inconstientul este in esenta preistoria dez$oltarii li+idoului 5le'at de se.ualitatea infantila6 5comple.ul 9edip * fenomen central al ne$rozelor6. Dupa 1>-, !reud descopera ca pe lan'a acest inconstient mai e.ista un alt inconstient# cel de sus# care incorporeaza anumite norme culturale. Insasi cenzura este o instanta inconstienta. )enzura capata alt nume < Supra "u. 5!reud * ;omul sanatos este cel capa+il sa munceasca si sa iu+easca06. Adler respin'e ideea ca inconstientul ar a$ea continuturi instinctuale si# pe +aza e.perintei sale clinice# afirma ca inconstientul are de fapt continuturi sociale. Aceste continuturi ar fi: $ointa de autoafirmare si comple.ele de inferioritate# care tin de fenomenele de relationare ale indi$idului in cadrul familiei si comunitatii. (un' 5ce incearca ca si Adler dese.ualizarea inconstientului6 fara a contesta descoperirea lui !reud# considera aceasta descoperire unilaterala# si sustine ca alaturi de inconstientul personal descris de !reud si Adler# e.ista un inconstient mai profund# suprapersonal care este inconstientul colecti$ care se formeaza in filo'eneza si care in esenta incorporeaza e.perientele fundamentale ale speciei omului. Psihanaliza contemporana sta+ileste noi continuturi ale inconstientului care tin de relatia cea mai precoce cu mama# cea din primul an de $iata. 1"TAPSIH9L94I" "ra inteleasa de !reud ca ni$elul teoretic cel mai inalt al psiholo'iei psihanalitice. 1etapsiholo'ia este filosofia din cadrul psihanalizei. !reud are o atitudine am+i$alenta fata de metapsiholo'ie: ? pe de o parte respin'e filosofia de teama sa nu fie in$inuit ca teoria sa nu este stiintifica ? pe de alta parte se $ede atractia e$identa in lucrarile sale. In 1>-, pu+lica ;Dincolo de principiul placerii0 lucrare de filosofie ce isi propune sa e.plice misterul $ietii. Din punct de $edere filosofic !reud este dualist: "ros si Thanatos. :iata reprezinta o infruntare intre fortele care sustin si cele care distru' $iata. Lanseaza ipoteza despre un instinct al mortii: la om e.ista o forta instinctuala al carui scop este distru'erea $ietii.

PSIHANALIZA APLICATA "ste acel demers care studiaza produsele inalte ale culturii din perspecti$a ideii de inconstient. eli'ia# arta# filosofia# chiar stiinta sunt studiate pentru a $edea elementele inconstientului pe care le incorporeaza. )ele mai frec$ente domenii studiate sunt reli'ia si arta. Aceste fenomene sunt studiate diferit din perspecti$ele psihanalistilor diferiti: ".: reli'ia: ? !reud a studiat reli'ia din perspecti$a inconstientului personal. eli'ia este o iluzie care se $a risipi in $iitor. ? (un' din perspecti$a inconstientului colecti$. eli'ia este o manifestare sim+olica a arhetipului. "a mi/loceste intre inconstientul colecti$ si constient. 1@%1,%-,,1 "L"1"NT" D" IST9 IA PSIHANALIZ"I PSIHANALIZA IN 91ANIA 1. Perioada post+elica * psihanaliza si comunism: ".plica situatia actuala a psihanalizei in omania# cea de ramanere in urma fata de 9ccident. Incepand cu anii A3, psihanaliza dispare. )auze: ? Interzicerea ideolo'ica a psihanalizei= aceasta interzicere era /ustificata prin aceea ca psihanaliza impreuna cu alte discipline apartine culturii +ur'heze= ? A+senta informatiei= daca psihanaliza tre+uia sa fie interzisa# atunci nu tre+uia sa sa $or+easca sau pu+lice despre psihanaliza= ? Interzicerea implicita a terapiei psihanalitice= ? Intreruperea e.celentului inceput al psihanalizei in omania inter+elica. In omania# ca si in alte tari care au intrat su+ dominatia so$ietica interzicerea psihanalizei este un fenomen de import. 9 data cu ideolo'ia stalinista in omania s%a importat si interzicerea psihanalizei. In usia imediat dupa $ictoria re$olutiei +olse$ice psihanaliza a cunoscut o perioada de rapida dez$oltare fiind interzisa a+ia in 1>-B cand puterea e luata de Stalin. Actiunea li+eratoare a comunismului in ceea ce pri$este dez$oltarea psihanalizei= in momentul comunizarii tarile din "uropa centrala si de est erau caracterizate de ni$elul diferit de dez$oltare. ".: Cn'aria era de/a e.trem de +ine inte'rata in miscarea psihanalitica internationala si daduse acestei miscari cati$a psihanalisti foarte importanti 5Sandor !erenczi# 4eza oheim etc6. Instaurarea comunismului in aceste tari le%a adus pe toate aproape de ni$elul zero. In 'eneral# totalitarismul nu a a'reat psihanaliza. !ascistii au apelat la masuri e.treme cum ar fi arderea cartilor lui !reud. ".plicatia: psihanaliza prin conceptia sa despre om dauneaza demnitatii umane. Dintre toate disciplinele ostracizate de comunism doar psihanaliza a ramas in aceasta pozitie de mar'inalizare pana la sfarsitul perioadei comuniste. Intre comunism si psihanaliza e.ista in plan ideatic o pozitie ireducti+ila. Principiile celor doua sunt +iametral opuse asa incat era firesc ca sistemul comunist sa nu accepte psihanaliza si sa o mentina mar'inalizata pana la sfarsit. ID"9L94IA )91CNISTA PSIHANALIZA 1. 1odalitatea de a a+orda omul: % in prelun'irea filosofiei mar.iste considera omul ca totalitate# specie# societate# asa incat 3

de aici deri$a conceptia ca ceea ce conteaza e colecti$ul# indi$idul fiind o cantitate ne'li/a+ila= % +inele 'eneral pre$aleaza asupra +inelui indi$idual si ca realizarea +inelui 'eneral aduce dupa sine automat realizarea +inelui indi$idual. % omul ca indi$id si pune societatea intre paranteze= % +inele indi$idual conditioneaza +inele 'eneral. -. )onceptia despre natura umana: % nea'a e.istenta naturii umane= % dupa 1ar. omul e ansam+lul relatiilor sociale ceea ce inseamna ca omul nu ar a$ea o structura +iolo'ica +ine conturata= omul e ceea ce cultura face din el= % ideea de trista amintire a omului nou: e suficient sa schim+i conditiile sociale pentru a o+tine un alt tip de om= % supraestimeaza cultura si influentele culturale in dauna datului +iolo'ic. % afirmarea e.istentei unei naturi umane# care nu se face pe +aza unor idei filosofice# ci pe +aza e.perientei de clinica= % studiul ne$rozelor i%a aratat lui !reud ca reprimarea instinctelor dincolo de o anumita limita duce la im+olna$ire psihica= !reud $edea in ne$roze +oli de inte'rare sociala= cand reprimarea instinctelor de$ine fenomen de masa si ne$roza de$ine fenomen de masa= % sfarsitul sec DID * datoria moralei $ictoriene= perioada comunista= % natura umana nu accepta modificari fara limite impuse de cultura= natura umana impune limite influentelor culturale# a caror depasire duce la disfunctii psihice importante. 2. Atitudinea practica fata de indi$id % indi$idul e supus unui proces de infantilizare= % prin controlul total al $ietii sociale si indi$iduale# indi$izii sunt pusi in situatia unor copii care sunt dependenti in toate felurile de statul parinte# care nu au nici un fel de li+ertate de ale'ere= % in mod pro'ramatic# comunismul produce infantilizarea in masa# ceea ce din punct de $edere psiholo'ic * produce indi$izi imaturi# fara capacitatea de initiati$a# fara li+ertate de ale'ere# simpli e.ecutanti intr%un an'rena/ suprapersonal. % scopul urmarit e maturizarea indi$idului# adica producerea unui psihic in care "ul sa fie autonom atat fata de cerintele pulsionaleEinstinctuale cat si fata de Supra"u * instanta constienta ce incorporeaza normele culturale esentiale ale momentului. -. Psihanaliza in omania inter+elica: A e.istat o receptare surprinzator de fa$ora+ila a psihanalizei# incat se poate afirma ca in acei ani in omania psihanaliza era mai fa$ora+il receptata decat in !ranta. )aracteristici: A. sincronizarea receptarii cu ni$elul de dez$oltare din 9ccident: ? in 1>11 un roman Nicolae :aschide pu+lica la Paris ;Somnul si $isele0 * care e printre primele pe plan international ce $or+este fa$ora+il despre teoria freudiana asupra $isului= ? in 1>12 un medic 1atias Irian sustine la !acultatea de 1edicina din 8ucuresti o teza de doctorat ;Starea actuala a psihanalizei0= ? intre 1>11%1>12 psihanaliza de%a+ia incepea sa depaseasca cercul de psihanalisti din /urul lui !reud# a+ia incepea sa se internationalizeze. 8. principalii promotori ai psihanalizei sunt medicii: ? 4eor'e 1arinescu pu+lica in 1>-2 la Paris un studiu amplu ;Introducere in psihanaliza0 7

in ; e$ista de stiinte pure si aplicate0= ? )onstantin :lad pu+lica in 1>-2 teza de doctorat in medicina ;)ontri+utiuni la studiul tratamentului psihanalitic0 * finalul cartii continand B cazuri 5pacienti militari6 studiati de ) :lad= o+ser$atii: primii psihanalisti au fost lipsiti de analiza personala= ) :lad se distin'e prin numeroase lucrari= lucrarea care i%a creat o popularitate ne'ati$a ;1 "minescu din punct de $edere psihanalitic0= ? Iosif Festfried pu+lica cu 1ina 1ino$ici 51>-B6 ;1edicina le'ala in fata psihanalizei0= in 1>-G ;Instinctul se.ual0 +eneficiaza de o su+stantiala prefata a lui !reud= ? Ion Popescu Si+iu * teza de doctorat ;Doctrina lui !reud0 51>-@6= presedintele )omisiei care ii acorda titlul era Parhon ce semneaza prefata= in 1>2- $olumul primeste premiul Academiei= ? Numarul doctorilor care pu+lica carti de psihanaliza pe +aza tezelor de doctorat e considera+il: 1>-G * 4h etezeanu * ;:isul in dementa precoce. )onsideratii psihanalitice0 ). atitudinea mediilor culturale fata de psihanaliza 5mediile culturale sunt mult mai putin fa$ora+ile psihanalizei# dar totusi si aici se scrie destul de mult despre psihanaliza6: ? )onstantin adulescu 1otru 5filosof# psiholo'6 * 1>-2 in cursul sau de psiholo'ie trateaza psihanaliza in mod fa$ora+il= ? 4 4 Antonescu scrie ;Psihanaliza si educatie0= ? Psiholo'ul Nicolae 1ar'ineanu * lucrare 1>2, ;Psihanaliza 'ermana contemporana0= ? "steticianul T :ianu incearca in ;"stetica0 sa preia anumite cunostinte din psihanaliza si sa le utilizeze in domeniul esteticii= ? Lucian 8la'a pune o idee de pro$enienta psihanalitica 5ideea constientului colecti$6 la +aza filosofiei sale= % cei care se opun: ? 4 )alinescu dupa o perioada de cochetare cu psihanaliza se detaseaza in mod radical de ea= ? Nae Ionescu datorita atitudinii sale fata de psihanaliza putem intele'e si atitudinea retinuta a lui )onstantin Noica 5discipol6. )oncluzii: ? A+senta traducerilor din opera lui !reud= ? 1edicii sunt cei care aduc psihanaliza in omania# ceea ce se schim+a radical in perioada post+elica cand psihanaliza de$ine apana/ul psiholo'ilor 5psihiatrul Ion :ianu * sin'urul din post+elic care se implica6 ? "u'en Papadima a facut cate$a analize de formare 5post+elic6= ? Dr. 8ratescu * ;!reud si psihanaliza in omania0= spiritul romanesc ar fi fost ostil in mod funciar psihanalizei. PSIHANALIZA IN 9))ID"NTCL )9NT"1P9 AN In momentul de fata psihanaliza in 9ccident nu mai este atat o disciplina specializata ci un element constituti$ al mentalitatii occidentale. In !ranta# psihanaliza e foarte +ine implantata in institutiile medicale si psiholo'ice. ;)ase :erzi0 * institutiile psihanalitice 5parinti cu copii foarte mici6. Se incearca impunerea analizei personale. -3%1,%-,,1 SITCATIA PSIHANALIZ"I IN LC1" B

Institutiile proprii psihanalizei sunt Societatile de Psihanaliza care nu sunt de stat= o parte din ele au Institute de Psihanaliza ce functioneaza ca facultati ce pre'atesc psihanalisti. In !ranta * -@ societati < B ,,, psihanalisti. )ine si cum poate de$eni psihanalistH )e e comun tuturor structurilor: formarea psihanalistilor e o formare postuni$ersitara# formare aparte= nici o formare uni$ersitara nu da dreptul la practica psihanalizei. Austria: cea mai putin restricti$a deoarece prin le'ea terapiei 5promo$ata in 1>>-6 e permis sa ai+a acces la formarea psihanalitica nu numai medicilor# psiholo'ilor dar si teolo'ilor# filosofilor si chiar persoane care nu au studii uni$ersitare. !ranta: accesul la formarea psihanalitica e destul de li+eral= in afara medicilor# psiholo'ilor sunt admise si alte cate'orii 5discipline umaniste6. 4ermania: cea mai restricti$a permitand doar medicilor si psiholo'ilor. !ormarea psihanalitica consta in: 1. Analiza personala 5indispensa+ila pentru ca aici $iitorul psihanalist ia cunostinta de e.istenta inconstientului in modul cel mai direct# adica e pus in contact cu propriul inconstient. )ine nu%si cunoaste propriul inconstient nu poate aspira sa identifice si sa%i a/ute pe altii sa descopere inconstientul6= cuantificari < dupa criteriile Asociatiei Psihanalitice Internationale * IPA * o analiza personala tre+uie sa insumeze cel putin 7,, sedinte 53 ani * 2 oriEsapt6. -. Acti$itatea super$izata: $iitorul analist cand incepe sa practice tre+uie sa desfasoare doua cazuri su+ super$izarea unor psihanalisti mai e.perimentati considerati psihanalisti formatori si super$izori care%i insotesc si urmaresc in special sa se concentreze asupra contratransferului# adica asupra reactiei sale inconstiente la transferul pacientului# adica suma sentimentelor pe care pacientul le dez$olta fata de psihanalist. Durata super$izarii e de -%2 ani intr%un ritm de o sedinta pe saptamana. 2. Teoria si tehnica psihanalitica care se desfasoara in cadrul unor seminarii. Pu+licatiile: in 9ccident e.ista foarte multe edituri ce pu+lica psihanaliza 5e.: marile edituri franceze6. !ranta# SCA 5-, ,,, psihanalisti6# America de Sud 5dez$oltare rapida si puternica6 sunt marile puteri in psihanaliza. omania actuala: in 1>>, a fost intemeiata Societatea Psihanalitica omaneasca care si%a propus sa promo$eze psihanaliza in omania su+ toate aspectele: clinic# formarii# pu+licatiilor si mai ales sa apropie acest nou inceput al psihanalizei de criteriile de formare occidentala# adica tocmai analiza personala# super$izarea si teoria. Cn rol important in dez$oltare il are schim+ul permanent cu psihanalisti occidentali. Datorita acti$itatii +une pe care a a$ut%o# a fost acceptata in cadrul IPA in calitate de studI%'roup. )9N)"PTIA PSIHANALITI)A D"SP " AP9 TCL DINT " SANATAT" SI 89ALA PSIHI)A Intre +oala psihica si sanatatea psihica deose+irea este doar de 'rad. Aceasta idee a deose+irii doar 'raduale e e.trem de importanta pentru sistemul de discipline care alcatuiesc psihanaliza. De $aliditatea acestei idei depinde trecerea de la psihopatolo'ie la psiholo'ia starii de sanatate si de asemenea depinde de trecerea de la psihopatolo'ie la psihanaliza aplicata# adica la psihanaliza care cerceteaza fenomenul cultural. Aceasta idee a deose+irii 'raduale a determinat foarte multe reactii de respin'ere la adresa psihanalizei# moti$ul acestei reactii fiind unul indreptatit * ster'erea deose+irii dintre +oala si sanatate ii pune pe cei care se considera sanatosi in situatia lezata narcisic de a fi pusi pe acelasi plan cu +olna$ii psihic. @

!reud nu a sters orice deose+ire dintre +oala si sanatate psihica# ci a precizat doar ca deose+irea e doar 'raduala. In 'eneral se utilizeaza doua perechi de termeni in le'atura cu fenomenele psihice: normal%patolo'ic si sanatate%+oala. Desi aceste distinctii sanatate% +oala si%au pierdut in ultima $reme in psihiatrie importanta# totusi consider ca e prefera+ila cealalta pereche normal%patolo'ic. Perechea normal%patolo'ic se 'hideaza dupa criterii statistice# normalitatea fiind data de media statistica# iar patolo'icul de a+aterea de la norma. Inseamna ca intr%o populatie in care >,J dintre persoane sunt +olna$e psihic# normalitatea ar coincide de fapt cu +oala psihica. In cate'oria patolo'icului pot intra nu numai disfunctiile psihice# dar si calitatile e.ceptionale= nu de putine ori 'enialitatea a fost asemanata cu ne+unia datorita a+aterii de la norma. Semnificatia ideii deose+irii 'raduale consta in aceea ca si oamenii sanatosi au# la fel ca si ne$roticii# inconstient. Din punct de $edere al inconstientului intre persoanele ;sanatoase0 si cele ;+olna$e0 nu e.ista nici o deose+ire de esenta# numai ca la anumite persoane inconstientul se manifesta producand simptome in timp ce la alte persoane inconstientul nu produce simptome ne$rotice. Aceasta idee e comuna tuturor orientarilor psihanalitice= toate aceste orientari au folosit psihopatolo'ia ca +aza pentru a construi o psiholo'ie# iar /ustificarea trecerii de la psihopatolo'ie la psiholo'ie e tocmai diferenta 'raduala intre +oala si sanatate psihica. Pe masura ce psihanaliza s%a dez$oltat a parcurs un material clinic= ideea lui !reud a cunoscut noi dez$oltari. )ea mai lezanta dez$oltare din punct de $edere narcisic ar fi teoria lui (un' si teoria 1elaniei Klein. (un' a tratat psihotici si a constatat ca psihoza se datoreaza in$adarii "ului de catre continuturi ale inconstientului colecti$. Dar tot (un' a constatat ca acest inconstient colecti$ care se manifesta atat de daunator in cazul psihoticilor se manifesta de asemenea si in produsele culturale ma/ore 5e.: in stiinta# reli'ie# literatura# filosofie6= inseamna ca si persoanele sanatoase au inconstient colecti$ * in orice om sanatos e.ista 'ermenele ce produce psihoza. 1elanie Klein considera ca fiecare indi$id parcur'e in dez$oltarea sa faze in care predomina procesele psihotice. Pozitia paranoida e o faza de dez$oltare uni$ersala prin care trece orice indi$id in primele patru luni de $iata. )aracteristicile acestei faze pe care le intalnim si la adultul psihotic 5schizofrenEparanoid6 sunt: pulsiunile a'resi$e sunt e.trem de puternice= o+iectul e partial 5respecti$ mama6# e perceput doar ca san si pri$at un o+iect +un si un o+iect rau= procesele psihice predominante sunt proiectia si introiectia= an'oasele sunt e.trem de puternice si au o natura persecutorie. Din punct de $edere psihanalitic sanatatea si +oala apar ca doua constructe mentale# ca doua e.treme opuse 5L# %6# iar intre aceste doua e.treme se inscriu in diferite pozitii cazurile reale care se deose+esc intre ele doar cantitati$. )um ar'umenteaza !reud ideea deose+irii 'radualeH Sustine aceasta idee pe +aza unor o+ser$atii incontesta+ile: constatarea identitatii de structura intre doua serii de fenomene# unele tinand de starea de +oala# iar altele tinand de starea de sanatate. " $or+a de simptomul ne$rotic si fenomenele psihice care apartin starii de sanatate: actele ratate# $isele# orice fenomen uman. Toate aceste fenomene au o structura duala# respecti$ un continut manifest care e accesi+il constiintei si un continut latent ce nu e accesi+il constiintei si ce tine de inconstient. Din punct de $edere istoric !reud a constatat aceasta structura mai intai in cazul simptomului ne$rotic in ;Studii asupra isteriei0 * 1G>7 * pentru ca apoi in 1>,, sa constate ca si $isul are aceeasi structura +ieta/ata# adica un continut manifestElatent# iar rezultatele cercetarii despre $is au fost pu+licate in ;Interpretarea $iselor0# iar in 1>,3 G

!reud pu+lica ;Psihopatolo'ia $ietii cotidiene0 in care demonstreaza ca un fenomen e.trem de frec$ent in $iata o+isnuita pe care suntem departe de a%l considera patolo'ic# actul ratat# are si el o structura identica cu structura simptomului si a $isului. ".: simptomul e o actiune compulsi$a pe care o efectueaza o pacienta de mai multe ori pe zi. Trecea din camera ei in camera in$ecinata unde se aseza la masa din mi/locul camerei# apoi chema femeia de ser$iciu careia ii dadea o insarcinare oarecare sau o concedia fara sa%i indice ce are de facut. Apoi re$enea in camera ei. Asociatiile pacientei arata ca acest simptom sta in le'atura cu noaptea nuntii. In urma cu 1, ani respecti$a pacienta se casatorise cu un +ar+at mult mai in $arsta. In noaptea nuntii acesta a incercat de mai multe ori fara succes sa realizeze actul se.ual trecand pentru aceasta din camera lui in camera sotiei. Dimineata# pentru a e$ita rusinea la care l%ar fi e.pus un asternut imaculat# a $arsat pe cearsaf o sticla cu cerneala rosie 5rusine fata de ser$itoare6. Sensul simptomului si cele doua ni$ele: pe fata de masa se afla o pata. Sensul * pacienta prin aceasta actiune $roia sa demonstreze ca sotul nu e impotent. Acest sens ar putea fi formulat: 0Nu e ade$arat. "l nu are de ce sa se rusineze in fata ser$itoarei0. Structura * pe de o parte e tendinta refulata care consta in cerinta fidelitatii= in le'atura cu aceasta tre+uie spus ca pacienta se separase de sot# dar nu si /uridic. In schim+ se izolase de lume pentru a e$ita orice tentatie. Tendinta refulata ar fi tocmai ade$arul * sotul meu e impotent# tre+uie sa ma despart de el si sa%mi traiesc $iata. Imposi+ilitatea de a solutiona acest conflict a condus la aparitia simptomului. :isul e pe primul loc. 9rice $is are asemeni simptomului un continut manifest si unul latent. Actul ratat 5sanatatea6 e si el un fenomen psihic construit la fel ca simptomul sau $isul= % o acti$itate constienta 5cititul# scrisul# auditia# 'esturi6 e pertur+ata de continuturi psihice din inconstient. Din intalnirea fenomenului constient cu continuturile inconstiente rezulta o formatiune de compromis care are ce$a din am+ele laturi ce s%au confruntat. ".: presedintele Parlamentului din :iena care la inceperea sedintei spune: ;Declar sedinta inchisa0# ceea ce demonstra interesul sau pentru acti$itatea sa. Psihopatolo'ia $ietii cotidiene e trecatoare# pasa'era si afecteaza functii neesentiale. Patolo'ia ne$rotica e dura+ila si afecteaza functii importante ale su+iectului cum ar fi testarea realitatii si adaptarea la $iata sociala.

>

21%1,%-,,1 A)T"L" ATAT" Actul ratat e o manifestare a incostientului pri$ile'iata in special pentru cei care nu au acces la latura clinica# adica la tratamentul psihiatric si pentru ca in $iata cotidiana asistam adesea la tot felul de acte ratate pe care le fac cei apropiati si de asemenea e.perimentam noi insine acest fenomen producand acte ratate. )el mai transparent dintre fenomenele prin intermediul caruia se manifesta inconstientul. )onditii de posi+ilitate: ? Tul+urare de moment= ? Autorul actului ratat sa poata realiza in mod o+isnuit actul respecti$ in mod corect= ? Autorul actului ratat sa fie capa+il sa recunoasca /ustetea o+ser$atiilor celor care i%l semnaleaza= ? Autorul actului ratat in primul moment sa ai+a tendinta de a%l atri+ui hazardului sau neatentiei# adica tendinta de a incerca sa%l pri$eze de sens. Definire: Actele ratate sunt fenomene psihice care rezulta din interferenta a doua intentii: pe de%o parte o intentie sau acti$itate constiente si pe de alta parte o intentie preconstienta sau chiar inconstienta. Prima dimensiune a actului ratat# cea constienta# e in acelasi timp dimensiunea pertur+ata. )ealalta dimensiune# cea preconstienta# e dimensiunea pertur+atoare. Actul ratat e o formatiune de compromis# o rezultanta care reprezinta in proportii diferite tendintele care il produc. !reud * actul ratat e un fenomen psihic= Inseamna: ca pro$ine din alte fenomene psihice# ca nu e cauzat de fenomene or'anice si ca fiind un fenomen psihic# actul ratat are un sens= ca in spatele lui tre+uie sa cautam o intentie# o tendinta. !reud su+liniaza autonomia psihicului cu somaticul. Introducerea actului ratat in psiholo'ie e un merit al lui !reud si al psihanalizei. !reud * ;Psiholo'ia pana acum n%a stiut despre e.istenta unor astfel de interferente si despre posi+ilitatea ca acestea sa produca fenomene ca actul ratat0. )onceptii non%psihanalitice: 1. )onceptia comuna * profanul nu acorda nici un fel de importanta actului ratat pentru ca in primul rand actele ratate nu au o semnificatie practica ma/ora 5desi e.ista acte ratate care au totusi o importanta practica $itala6. -. )onceptia prefreudiana * teoria fiziolo'ica sau psihofiziolo'ica * actul ratat s%ar datora unor disfunctionalitati de tipul tul+urarilor in circulatia san'elui# o+oselii# surescitarii# distra'erii atentiei. )ritica lui !reud la adresa acestor conceptii: actele ratate sunt produse si de persoanele care se afla in plinatatea formei psihice= performanta psihica nu e conditionata in mod necesar de concentrarea atentiei= rein$estirea cu atentie a unor automatisme produce pertur+area desfasurarii acti$itatii= atentia# concentrarea ei nu poate sa anuleze un act ratat 5e.: uitarea unui nume6. )ontri+utia factorilor psihofiziolo'ici la producerea actelor ratate: dupa !reud# acesti factori nu sunt nici cauze# nici conditii necesare# ci sunt doar conditii fa$orizante. 2. Teoria fonetica * actele ratate sunt cauzate de raporturile fonetice# asemanari sau deose+iri intre diferite sunete. !reud considera ca aceste consonante sau disonante fonetice nu sunt altce$a decat tot conditii fa$orizante. 3. Teoria hazardului * actele ratate si%ar datora e.istenta hazardului care ar e.ista si in $iata psihica. Pozitia lui !reud e radical opusa in sensul ca pe +aza unor fapte# !reud afirma ca in realitatea psihica nu e.ista hazard. Dupa !reud# in realitatea psihica e.ista un 1,

determinism ri'uros chiar daca uneori acest determinism e mascat de multiple medieri. Teoria determinismului sta la +aza psihoterapiei psihanalitice 5cauzala6. )lasificarea actelor ratate: 1. )riteriu: raportul de forte intre tendinta pertur+ata si cea pertur+atoare 5doua posi+ilitati6: ? Tendinta pertur+atoare inlocuieste complet tendinta pertur+ata. ".: presedintele Parlamentului din :iena la inceperea sedintei: ;Declar sedinta inchisa0. ? ealizarea unui compromis intre tendinta pertur+ata si cea pertur+atoare in asa fel incat am+ele tendinte sunt reprezentate in rezultanta. ".: pacienta $rand sa spuna ;o+stinatie0 spune ;o+stinenta0. Asociatiile arata ca tendinta pertur+atoare preconstienta consta in 'andurile ei referitoare la perioada de a+stinenta pe care o tra$ersa in acel moment. -. )riteriu: acti$itatea constienta pertur+ata: ? ostirea 'resita * e.: psihanalistul SteMel fata de doi pacienti italieni pe care ii numea de fiecare data cu numele celuilalt: ;8una ziua dle 8eloni0 in loc de Ascoli si in$ers. 1oti$ul su+iacent: $roia sa%i arate fiecaruia dintre ei ca nu e sin'urul strain care $ine la el si ca era un psihanalist foarte cautat. ? Scrierea 'resita * e.: medic ce prescrie acelasi medicament in doze de 1, ori mai mari succesi$ la 2 doamne in $arsta. 1oti$ul: era in le'atura cu mama sa ce locuia impreuna cu fratele lui si era o piedica in calea amoroasa a lui= deplasand ostilitatea fata de mama sa spre cele 2 paciente. ? Lectura 'resita ? Citarea de nume * e.: intr%una din calatoriile sale !reud are o discutie cu un to$aras de compartiment destul de culti$at si acesta da un citat in lim+a latina. In acest citat lipsea cu$antul ;aliNuis0 5fara lichid6. 1oti$ul: prietena lui care in moemntul respecti$ a$ea o intarziere de menstruatie 5posi+ila sarcina6 ? Citarea de intentii ? Pierderea de o+iecte * e.: un +ar+at care primeste de la cumnatul sau o scrisoare in care acesta il mustra pe un ton destul de apasat ;De altfel nu am nici timp si nici nu doresc sa incura/ez superficialitatea si lenea ta0. A doua zi +ar+atul respecti$ pierde stiloul pe care%l primise in dar de la acest cumnat pentru ca nu mai $roia nici o le'atura cu el. ".: o doamna care pierzandu%si mama s%a hotarat sa respecte perioada de doliu pana la capat dar care spre sfarsitul perioadei de doliu se lasa antrenata de cati$a prieteni si cumpara +ilete la teatru. In ziua spectacolului constata ca a pierdut +iletele. De fapt# tendinta inconstienta de a respecta doliul s%a impus in pofida dorintei constiente. Anumite critici pe care culturalismul american le%a adus psihanalizei freudiene sunt indreptatite. )onform lui !reud o+iectul refularilor il constituie de re'ula tendintele instinctuale se.uale sau a'resi$e prohi+ite cultural. )ulturalistii americani sustin ca orice continut psihic poate face o+iectul refularii daca in circumstantele respecti$e e producator de conflict. 2. )riteriu: comple.itatea actelor ratate: ? Simple * constau dintr%un sin'ur act ratat= ? )omple.e * constau din mai multe acte ratate care se alimenteaza din aceeasi moti$atie. ".: un tanar care se inscrie intr%o Asociatie Literara in speranta ca in felul acesta isi $a putea realiza mai usor dorinta de a i se pune in scena o piesa de teatru la care tinea foarte mult. In mometul in care a primit asi'urarea de la conducatorul Asociatiei ca piesa ii $a fi reprezentata a inceput sa ;uite0 sa se mai duca la intruniri. Apoi din scrupul moral s%a 11

hotarat sa se duca $inerea urmatoare. A/un'and la sediu a constatat ca usile erau inchise si ca nu era nimeni. De data aceasta 'resise ziua si s%a dus sam+ata. ".: o doamna $iziteaza oma impreuna cu cumnatul ei ce cu aceasta ocazie primeste ca semn de recunoastere din partea comunitatii 'ermane din oma o medalie de aur. Tre+uind sa plece acasa mai de$reme# respecti$a doamna constata ca a luat cu ea moneda de aur. Ii tele'rafiaza cumnatului ca sa%l a$ertizeze ca moneda e la ea si ca i%o $a trimite. )autand moneda constata ca nu o 'aseste. )oncluzii: 1. 1oti$atia actului ratat: in 'eneral $or+ind moti$atia preconstienta sau inconstienta ce produce actul ratat tine de tendintele condamnate cultural# adica de tendintele se.uale# a'resi$e# narcisice condamnate prin educatie si norme culturale. -. Desi din punct de $edere al constiintei si al acti$itatilor constiente asemenea fenomene sunt considerate disfunctionale# din punct de $edere al inconstientului e $or+a de acte reusite. Actul ratat ii arata omului ca fiinta culturala ca terenul pe care a construit edificiul impunator al culturii e un teren nesi'ur# miscator care in anumite circumstante pune in pericol reusitele culturale. 2. Din punct de $edere clinic# actul ratat# in pofida aspectului sau modest# caracterului sau punctual# are o anumita importanta care deri$a din spontaneitatea sa. Actul ratat produs in timpul orei de psihanaliza e supus imediat analizei# nu mai e timp pentru a intra in functiune ela+orarea secundara ca in cazul $isului si de asemenea prin transparenta sa el indica mai direct continutul inconstient sau preconstient care a fost mo+ilizat. Spre deose+ire de interpretarea $isului care lasa loc unui 'rad mai mare de intelectualizare# actul ratat are forta de con$in'ere a e$identei. ,@%11%-,,1 :ISCL IN P" SP")TI:A PSIHANALITI)A ;:isul e calea re'ala catre inconstient.0 * !reud. ;Aici i s%a dez$aluit doctorului Si'mund !reud la -3 iulie 1G>7 secretul $isului0 * momument o+elisc din :iena 5locul casei in care !reud a a$ut $isul cand a descoperit sensul $isului6. T"9 IIL" PSIHANALITI)" "!" IT9A " LA :IS 1. Teoriile stiintifice * cele de la sfarsitul secolului DID erau teorii somatice. )onform acestor teorii# $isul era un fenomen consecuti$ reducerii acti$itatii creierului in timpul somnului. Aceasta reducere are doua aspecte: pe de%o parte se intrerupe le'atura cu stimulii lumii e.terioare# iar pe de alta parte le'aturile intracere+rale sunt saracite datorita somnului. )u cat acti$itatea creierului este diminuata cu atat $isele sunt mai a+surde. 8inz: ;Dupa cum $edem toate faptele ne indeamna sa consideram $isul ca pe un fapt or'anic# intotdeauna inutil# adesea mor+id0. )onform acestei teorii $isul nu are nici un fel de functie psihica# el e un fel de accident# ceea ce%l face intr%ade$ar inutil= intrucat e un fenomen or'anic pro+lema interpretarii nu se pune pentru teoriile somatice. -. Teoriile populare * toate aceste teorii au in comun ideea ca $isul e un fenomen cu sens. Acest sens a fost $azut in mod diferit. Antichitate: sensul $isului era considerat a fi un mesa/ di$in. 9 alta $iziune ii atri+uie un sens profetic. omantismul atri+uie $isului o importanta deose+ita# $aloarea estetica a unei opere fiind cu atat mai mare in $iziune 1-

romantica cu cat opera respecti$a era mai apropiata de caracteristicile onirice. No$alis: ;:isul este un antidot impotri$a re'ularitatii# monotoniei $ietii# $isul e /ocul li+er al ima'inatiei= cu si'uranta am im+atrani mai repede fara $ise.0 Intrucat teoriile populare atri+uie $isului un sens# pentru ca aceste teorii spre deose+ire de cele somatice se pune pro+lema cailor prin care putem atin'e sensul. Teoriile populare pun pentru prima data pro+lema interpretarii $iselor. In pri$inta interpretarii e.ista doua orientari in cadrul teoriilor populare: metoda sim+olica. Aceasta metoda se caracterizeaza prin aceea ca sensul $isului e cautat a+ordand $isul ca pe un intre'# iar acestui intre' i se cauta un corespondent care e mai inteli'i+il decat $isul. )a e.emplu de folosire a metodei sim+olice !reud mentioneaza interpretarea pe care o da in 8i+lie Iosif pentru $isul !araonului: @ $aci 'rase# @ $aci sla+e care le de$oreaza pe primele= @ ani +elsu'# @ ani foamete in care o sa se de$oreze recolta din cei @ ani de +elsu'. Deficientele metodei sim+olice: $isele cu ade$arat ininteli'i+ile nu ii sunt accesi+ile= nu e.ista o tehnica de interpretare# adica o suma de mi/loace care aplicata la orice $is pot sa produca sensuri. Ctilizarea metodei sim+olice depinde foarte mult de calitatile personale ale indi$idului# de inteli'enta si intuitia sa. Interpretarea dupa metoda sim+olica e mai curand o arta# decat tehnica. 1etoda descifrarii * se caracterizeaza prin fra'mentarea $isului in elemente componente. :isul e considerat ca un te.t incifrat ale carui elemente pot fi descifrate daca utilizeaza o cheie 5dictionar de $ise6 in care 'asim o suma de sim+oluri carora le corespunde diferite sensuri. 1isiunea celui care interpreteaza e de a 'asi pentru fiecare element al $isului cu a/utorul acestei carti de $ise sensul corespunzator si apoi de a alcatui un sens 'lo+al din aceste sensuri partiale. Sla+iciunea acestei metode consta in faptul ca respecti$ele carti sunt alcatuite ar+itrar# in acelasi timp circuland intr%o cultura mai multe carti di$er'ente. !reud apreciaza mai mult teoriile populare decat teoriile stiintifice din doua moti$e: datorita faptului ca aceste teorii recunosc $isului un sens= incearca sa 'aseasca metode de interpretare. )9N)"PTIA PSIHANALITI)A D"SP " :IS Asemeni actului ratat# $isul e un produs de compromis care satisface in acelasi timp doua tendinte contradictorii: pe de%o parte e $or+a despre dorinta de a adormi care tine de sistemul psihic constient%preconstient# iar pe de alta parte e $or+a despre dorinta inconstienta care e de natura instinctuala. !unctia $isului: $isul permite o satisfacere de'hizata a dorintei inconstiente astfel incat somnul sa nu fie pertur+at. )onceptia lui !reud despre $is e prima conceptie stiintifica# ea +azandu%se pe o e.perienta clinica care confirma mereu ca $isul e de fapt realizarea dorintei inconstiente. !reud a constatat ca pacientii care erau ru'ati sa asocieze in mar'inea simptomelor ne$rotice inserau in aceste lanturi asociati$e $ise ceea ce i%a aratat lui !reud ca la fel ca simptomul $isul are le'atura cu o idee# reprezentare care scapa controlului constiintei. )ontinutul manifest si continutul latent. Analiza oricarui $is din perspecti$a psihanalitica e$identiaza aceste doua tipuri de continuturi. )el manifest e partea constienta a unui $is care poate fi comunicata de $isator. " $or+a despre ima'inile# 'andurile# sentimentele pe care $isatorul le pastreaza in minte in momentul trezirii si pe care le poate comunica. )aracteristicile continutului manifest: are un caracter lacunar si falsificator= e de foarte multe ori ilo'ic# incoerent= e de foarte multe ori ininteli'i+il# de neinteles= poate uneori sa 12

fie neutru din punct de $edere afecti$. )ontinutul latent e rezultatul interpretarii continutului manifest. Asta inseamna ca acest continut latent nu e.ista pentru constiinta noastra decat datorita acestui demers intermediar care e interpretarea. In continutul latent intra urmatoarele elemente: resturi diurne 5e$enimente diurne din memorie6# amintiri din copilarie# impresii corporale# dorinte arhaice de$enite inconstiente in procesul de socializare si intotdeauna * aluzii la psihanalist 5daca $isul se produce in analiza6. )aracteristicile continutului latent: este complet $eridic * el traduce fara rest discursul intim al $isatorului= comprehensi+il# sens coerent. )ontinutul manifest si continutul latent sunt de fapt acelasi continut psihic e.primat in doua re'istre de lim+a/ diferite. )ontinutul manifest nu e altce$a decat continutul latent e.primat intr%un lim+a/ care sa nu trezeasca $i'ilenta constiintei. Aceasta traducere din lim+a/ul direct al continutului latent in lim+a/ul continutului manifest se realizeaza prin intermediul a ceea ce in psihanaliza se numeste ;tra$aliul $isului0. Tra$aliul $isului e un demers de incifrare a continutului latent# iar interpretarea e demersul contrar care isi propune sa retraduca lim+a/ul continutului manifest in lim+a/ul continutului latent. ".: in/ectia facuta Irmei * $isul fondator. )ircumstante: !reud se afla in $acanta si e $izitat de un cole' * in $is su+ numele 9tto * cole' care ii aduce $esti nu intru totul +une despre starea sanatatii unei paciente a lui !reud * Irma in $is. Lui !reud i s%a parut ca in relatarea lui 9tto raz+ate si reprosul rudelor pacientei nemultumiti de tratamentul aplicat de !reud. In aceeasi seara# incitat de relatarea lui 9tto# !reud incearca sa sintetizeze pe hartie acest caz pentru a%l prezenta dr. 8reuer * in $is dr. 1. !reud are in noaptea de -2% -3 iulie 1G>7 $isul 5;Interpretarea $iselor06. Interpretare: dupa !reud dorinta din acest $is ar fi de a se raz+una pe 9tto care i%a dat $estea rea despre Irma atri+uindu%i lui $ina pentru starea pacientei. ".: un tata care a $e'heat timp indelun'at la patul copilului sau +olna$# iar dupa ce acesta a murit# tatal are urmatorul $is. )onte.tul: tatal se odihnea intr%o camera alaturata camerei mortuare# camera in care sicriul cu copilul incon/urat de lumanari aprinse era $e'heat de un +atran. Datorita o+oselii tatal adoarme si are urmatorul $is: +aiatul se afla lan'a patul sau ii apucase +ratul si ii soptea pe un ton plin de repros ;Tata tu nu $ezi ca ardO0 Tatal s%a trezit si a $azut ca +atranul adormise si ca lintoliul si un +rat al copilului luasera foc de la o lumanare. Dorinta: fiul sau sa mai fie $iu. Cna din o+iectiile pe care ad$ersarii psihanalizei le%au adus teoriei freudiene este ca acesta nu da seama de totalitatea $iselor si ca e.ista $ise care nu e.prima dorinta 5$isele puniti$e * pedeapsa la adresa $isatorului6. !reud * $isele puniti$e e.prima o dorinta care $ine dintr%o instanta socializata < Supra "ul. ". 5din analize contemporane6: el fu'e de acasa cu nasa# o femeie frumoasa# cu doi copii reusiti pentru a se casatori cu ea. Apoi re$ine acasa si o 'aseste pe sotia sa intr%o camera cu doua paturi impreuna cu Ioan 4iurI Pascu. Acesta se afla in celalalt pat# dar apoi intra in pat cu sotia sa. :isatorul nu e prea suparat. Pleaca intre+and sotia daca sa se intoarca dimineata sau mai de$reme. Dorinte: sotia insarcinata# el ar dori sa%si rezol$e pro+lema se.uala cu alte femei# nasa e o femeie foarte atra'atoare= ar dori o alta sotie# una cu nasa care are doi copii reusiti * era le'ata de nesi'uranta sa in pri$inta faptului daca $iitorul copil era +aiat sau fata= de a se deculpa+iliza# daca sotia sa are un amant atunci el e mai putin $ino$at pentru 'andurile sale de infidelitate. ".: $iata puternic marcata de relatia cu mama $itre'a. "$enimentul decisi$: la $arsta de un an si /umatate# mama naturala a cedat%o unei rude instarite de la oras= moti$ * in 13

familia de ori'ine 5tara6 erau prea multi copii 5@6 si prea multe fete. :isul: 5conflict cu mama $itre'a senila6 mama mult mai tanara facea un chiureta/= doctorul o chiureta cu de'etul# procedeu foarte dureros de care mama se plan'ea. Dorinte: aceasta mama $itre'a sa fie mai tanara si sa fie mai sanatoasa mental= ar $rea ca mama ei sa nu mai faca alti copii pentru a ramane copil unic ca sa nu se mai intample ce s%a intamplat in prima familie= analizanta fiind medic ar dori sa%si pedepseasca mama chiuretand%o dureros pentru necazurile care i le face= refuzul feminitatii care caracterizeaza aceasta analiza si dorinta de a fi +ar+at * a a$ea act se.ual ca +ar+at. 13%11%-,,1 )oncluzii 5referitoare la dorinta in $is6: 1. Prima dorinta: o dorinta diurna care nu poate fi realizata in timpul zilei din moti$e care nu depind de su+iect si care isi 'aseste realizarea in $is. -. A doua dorinta: dorintele di$ine 5actuale6 care nu pot fi realizate nu datorita unor piedici e.terioare# ci datorita unor piedici interioare. Aceste dorinte sunt constiente# dar sunt reprimate. 2. A treia dorinta: dorinte de ordin fiziolo'ic care de asemenea sunt dorinte actuale. 3. A patra dorinta 5cele mai importante pentru formarea $isului6: dorinte inconstiente. Acestea nu au in nici un moment acces direct la constiinta# iar in $is se manifesta incifrat. !reud compara aceste dorinte inconstiente cu titanii care desi au fost in$insi de zei care au aruncat asupra lor munti intre'i totusi nu au fost omorati continuand sa traiasca su+ roca care ii acopera# iar din cand in cand miscarile lor sunt atat de puternice incat le simtim su+ forma cutremurelor. Dorintele inconstiente sunt asemenea unor forte primiti$e stri$ite su+ po$ara refularilor# dar nefiind reprimate ele se manifesta su+ alte forme. La adult# in 'eneral $or+ind# in $isele lor propriu%zise# dorintele constiente nu pot produce $isul fara cola+orarea dorintelor inconstiente. )LASI!I)A "A :IS"L9 IN !CN)TI" D" AP9 TCL DINT " )9NTINCTCL 1ANI!"ST SI )"L LAT"NT I. )ate'oria $iselor la care continutul manifest si continutul latent se suprapun total sau c$asitotal. Acestea mai pot fi numite $ise de tip infantil# nu numai pentru ca aceste $ise sunt mai frec$ente la copii# dar si pentru ca ele caracterizeaza mai +ine structura psihica a copilului. In aceste $ise 'asim un material oniric care ilustreaza foarte +ine teza lui !reud ca $isul e realizarea unei dorinte. Aceasta cate'orie e un fel de model esentializat pentru $isele de tip adult. ".: o fetita de - ani e supusa la dieta din cauza unui deran/ament stomacal. )um raul fusese pro$ocat de capsuni# costul a e.clus din alimentatie capsunile sau pra/iturile cu capsuni. Noaptea fetita a $isat capsuni si tartine cu capsuni. ".: un +aiat de - ani si /umatate care $iseaza urmatoarele ca reactie la o frustrare la care fusese supus de cei apropiati. "l primise misiunea sa duca la unchiul sau un paner cu cirese permitandu%i%se sa manance doar una. Noaptea a $isat ca mancase toate ciresele. ". 5$ise de tip infantil la adulti6 * $ise de comfort: acest tip de $ise realizeaza dorinte diurne frustrate de conditiile e.treme. :isele facute de mem+rii e.peditiilor care traiesc 17

in situatii limita. :isele acestea compenseaza frustrarile# respecti$ii +ucurandu%se in $is de mese copioase si alte aspecte de comfort ale $ietii o+isnuite. :isul care ne a/uta sa nu ne trezim reprezentandu%ne ca ne aflam de/a in locul institutionalizat in care ar tre+ui sa ne aflam. )oncluzie: prin ele o propozitie optati$a care alcatuieste continutul latent de$ine o ima'ine actuala. II. :isele de tip adult# adica acele $ise in care continutul manifest si continutul latent nu numai ca nu coincid# dar sunt foarte indepartate intre ele. "ste acea cate'orie de $ise in care tra$aliul $isului intermediaza intre continutul latent si continutul manifest. Aceasta cate'orie se imparte in: ? :isele clare# coerente# dar care nu au le'atura cu conte.tul $ietii diurne a $isatorului. :isatorul $iseaza ca unul dintre parinti sau o alta ruda sufera de o +oala 'ra$a fara ca in realitate sa e.iste temeiuri pentru asemenea reprezentari. ? :isele cele mai caracteristice pentru acti$itatea onirica a adultului si anume $isele ininteli'i+ile# fara sens. Aceasta o+scuritate a continutului manifest e un indiciu ca inter$entia tra$aliului $isului e considera+ila. Intrucat aceste $ise sunt de neconceput fara inte$entia tra$aliului $isului# ele nu pot fi intelese niciodata de catre $isator decat daca inter$ine interpretarea. T A:ALICL :ISCLCI Definitie: o suma de procedee prin intermediul carora continutul latent al $isului e modificat in sensul incifrarii# deformarii astfel incat o data a/uns in constiinta sa nu fie recunoscut de instantele critice ale personalitatii * Supra "u. Procedee de traducere: condensare# deplasare# fi'ura+ilitate# ela+orarea secundara. )ondensarea. " acel procedeu al tra$aliului $isului datorita caruia o sin'ura reprezentare inlocuieste mai multe lanturi de reprezentari care se afla in le'atura cu respecti$a reprezentare. Acea unica reprezentare preia ener'ia lanturilor de reprezentari pe care le inlocuieste. Actiunea condensarii in $is se poate inre'istra foarte simplu datorita diferitei cantitati dintre continutul manifest si continutul latent. Intotdeauna cand inter$ine condensarea# continutul manifest e mai scurt# mai concis decat continutul latent. )onditiile condensarii: 1. " necesar ca intre elementele care fac o+iectul condensarii sa e.iste elemente comune. "lementele supuse condensarii sunt suprapuse astfel incat ca rezultat al condensarii partea comuna $a fi accentuata# iar partile di$er'ente se $or estompa. ".: persona/ul dr. 1 din $isul fondator este palid# fara +ar+a si schioapata. Doar paloarea e o trasatura reala. )elelalte doua apartin fratelui lui !reud. "lementul comun care a facut posi+ila condensarea e de natura psihica. Amandoi in situatiile anterioare s%au opus ideilor lui !reud. )azul fi'urilor mitolo'ice: )entaurul# )er+erul sunt rezultatul condensarii. -. In elementele supuse condensarii sa e.iste elemente contrare. ".: $isul unei femei care se $ede purtand o ramura cu flori foarte asemanatoare cu cea a in'erului din ta+lourile despre 8una :estire. !lorile sim+olizeaza puritatea# inocenta. !lorile din $is sunt al+e si 'rele ca si cameliile ceea ce e o aluzie la Doamna cu camelii * prototip contrar inocentei. )eea ce face dificil pentru interpretare * modul in care se im+ina elemente ale continutului manifest cu elementele continutului latent. Inseamna pe de o parte: c m * "1# "-# "2= c l * e1# e-# e2# e3# e7# eB: "1e1e-# e-"1"- etc. 1B

Deplasarea. " un procedeu al tra$aliului $isului prin care interesul# intensitatea# accentul unei reprezentari se poate detasa de aceasta pentru a trece la alte reprezentari care erau initial mai putin intense# dar care se afla situate intr%un lant asociati$ comun cu prima reprezentare. Datorita deplasarii in continutul manifest se produce in raport cu continutul latent o ade$arata in$ersare de $alori. )eea ce e important# accentuat afecti$ in continutul latent de$ine mar'inal# secundar in continutul manifest si in$ers ceea ce e neimportant in continutul latent apare ca important# esential la ni$elul continutului manifest. )ondensarea si deplasarea actioneaza de o+icei impreuna. ".: c m: +unica adormise in mi/locul unei 'ramezi de pastai de fasole. ) l: restul diurn: o tanara de -2 ani face acest $is dupa o partida de se. cu prietenul ei. Acesta# T se afla inca in ea si adoarme pentru cate$a secunde. "a comenteaza: ;era fie prea o+osit# fie pe deplin satisfacut# atunci am simtit din nou ca%l domin0. Asociatiile: pastaile * isi aminteste ca in copilarie fiind in 'radina la tara la +unica a $rut sa culea'a o pastaie de fasole de pe un arac si cand a tras de ea a descoperit su+ o frunza un sarpe. Asa s%a format: pastaie * sarpe < sim+ol falic uni$ersal. Isi mai aminteste de o scena in care +unica era intr%o 'ramada de +oa+e de fasole. )um e.ista o relatie de rudenie# $isatoarea e fi'urata in $is prin +unica. Dorinta: porneste de la insatisfacerea ei se.uala care era pe deplin compensata in $is# adica ea adoarme intr%o 'ramada de falusuri care i%ar fi asi'urat o satisfacere deplina. !i'ura+ilitatea. Datorita acestui procedeu elementele continutului latent sunt in asa fel selectate incat sa poata fi reprezentate prin ima'ini. Importanta analistului pentru analizant poate fi reprezentata in $is prin proportiile corpului analistului. Aceasta selectie are consecinte importante pentru lo'ica $isului ce difera de lo'ica $ietii constiente in mare masura datorita saraciei de mi/loace care caracterizeaza in lim+a/ ima'istic. Particularitati ale lo'icii onirice: ? La ni$elul $isului /u.tapunerea inlocuieste relatia cauzala= ? Tot la ni$elul continutului manifest# de multe ori# ordinea fireasca a relatiei cauza%efect e in$ersata= ? Anta'onismul dintre idei se poate e.prima prin transformarea unuia in celalalt= ? Cn fenomen oniric frec$ent: imposi+ilitatea $isatorului de a se misca= !reud interpreteaza: ea ar sim+oliza confruntarea din psihicul $isatorului intre doua tendinte la fel de puternice ce nu se pot elimina una pe alta. "la+orarea secundara. Procedeul prin care continutului manifest de/a sta+ilit i se confera forma unui scenariu mai coerent si mai inteli'i+il. "la+orarea secundara consta in acoperirea lacunelor in remanierea partiala E totala a elementelor prin selectie si adaosuri. "la+orarea secundara urmareste sa produca ce$a asemanator unei re$eniri. "la+orarea secundara actioneaza in special cand $isatorul se apropie de momentul trezirii sau chiar in timpul repo$estirii. )u cat $isul e mai incoerent# cu atat e mai pro+a+il ca ela+orarea secundara sa nu se fi e.ercitat. Dimpotri$a cu cat $isul e mai coerent cu atat in acest fapt tre+uie sa citim inter$entia ela+orarii secundare. )oncluzii 5la tra$aliul $isului6: ? "l nu are caracter creator= ? Datorita inter$entiei sale nu apare nimic nou in continutul manifest= ? " doar o traducere din lim+a/ul continutului latent in lim+a/ul continutului manifest= ? )eeac ce e.ista in continutul latent e.ista si in continutul manifest doar ca intr%o forma su+stantial modificata. 1@

".: daca in continutul manifest e.ista un calcul aritmetic# atunci presupunem ca si in continutul latent e.ista un calcul de natura diferita. ".: o tanara casatorita de mai multi ani afla ca una din cunostintele sale feminine s%a lo'odit. Noaptea $iseaza ca se afla la teatru cu sotul. In orchestra un nr de locuri erau li+ere. :enisera prea de$reme. Sotul ii po$esteste ca prietena are intentia de a $eni cu lo'odnicul la teatru# dar ca nu au mai ramas decat locuri de 1 florint si 7, craitari si ca aceste locuri au fost 'asite inaccepta+ile. Suma 1#7, * rest diurn# cumnata $isatoarei a primit drept cadou de la sotul ei suma de 17, florini 5+i/uterie6. 17, florini reprezinta de 1,, de ori suma de 1#7,. )ifra 2 5locuri6 reprezinta diferenta de $arsta intre $isatoare si prietena. ) l: ce proasta am fost sa ma casatoresc atat de tanaraH )e ne$oie am a$ut sa ma 'ra+escH ".emplul prietenei arata ca nu as fi ramas nemaritata. Daca as fi asteptat as fi 'asit un sot de 1,, ori mai +un. Pentru acesti +ani 5zestrea6 as fi putut sa%mi cumpar 2 soti. -1%11%-,,1 )"NZC A IN :IS )enzura are un rol important in formarea $isului# ea fiind aceea care impune modificarea continutului latent prin intermediul tra$aliului $isului. Acest rol e /ucat de cenzura si in timpul analizei atunci cand e $or+a ca $isele sa de$ina o+iectul analizei. In timpul analizei efectele cenzurii sunt: pe de%o parte cenzura +locheaza asociatiile analizantului le'ate de elememtele $isului# iar pe de alta parte cenzura poate sa%l impiedice pe analizant sa accepte o interpretare data de analist chiar daca ea e corecta. )ontinuturile cenzurii sunt alcatuite din acele norme culturale pe care su+iectul si le%a asumat. Persoanele diferite au# cu e.ceptia unor elemente fundamentale# cenzuri diferite. Acest termen de cenzura e inlocuit in lim+a/ul lui !reud fara a disparea cu termenul Supra "u dupa 1>-,. )enzura se opune patrunderii in constient chiar si in timpul somnului a dorintelor inconstiente= intrucat acestea sunt atat de importante pentru formarea $isului e utila o caracterizare 'enerala a lor. Dorintele inconstiente indiferent de natura lor e.prima un e'oism fara limite. In $is# intotdeauna in pofida de'hizarilor# "ul $isatorului /oaca un rol de prim plan. )ontinuturile dorintelor inconstiente pot fi fie de natura se.uala# respecti$ dorinte incestuoase sau per$erse# fie de natura a'resi$a care de foarte multe ori se orienteaza asupra persoanelor cele mai apropiate. Intrucat psihanaliza e prima orientare care a prezentat fara mena/amente partea um+rita a omului aflata in totala contradictie cu ima'inea constienta pe care ne%o facem despre noi# se pune intre+area daca nu cum$a psihanaliza e o disciplina antiumanista. La aceasta intre+are au e.istat raspunsuri istorice afirmati$e# ideolo'ia fascista fiind una care condamna psihanaliza pentru ca ar diminua demnitatea omului e$identiind importanta pe care o are moti$atia instinctuala in economia psihica. La asta se raspunde cu doua ar'umente: in primul rand# psihanaliza nu contesta e.istenta in om a unei dimensiuni solare a unor instante psihice superioare# mai ales in a doua parte a dez$oltarii psiholo'iei freudiene accentul cade pe aceste instante= in al doilea rand# desi psihanaliza e$identiaza tendintele antisociale ale omului# ea nu recomanda trairea acestor tendinte reprimate# scopul psihanalizei e de a eli+era ener'iile psihice +locate de refulare si de a le 1G

reintroduce in circuitul psihic. Decizia asupra utilizarii acestor tendinte re$ine su+iectului. !CN)TIA SI "S"NTA :ISCLCI Din punctul de $edere al psihanalizei freudiene functia $isului e de a prote/a somnul. Aceasta functie se realizeaza prin prelucrarea tuturor stimulilor pertur+atori si transformarea lor intr%o halucinatie $izuala sau acustica care permite continuarea somnului. Aceste e.citatii pertur+atoare pot fi: e.citanti e.teriori# e.citanti interiori# anumite interese psihice persistente 5dorinte constiente sau ale inconstientului de natura instinctuala6. !unctia $isului si cosmarul. Psihicul dispune de mi/loace diferite de protectie atunci cand dorinta inconstienta tinde sa de$ina mai puternica decat cenzura ceea ce pune in pericol somnul. 9 prima situatie mai atenuata este atunci cand cenzura actioneaza in timpul $isului de asa maniera incat $isul e insotit de ideea ca de fapt ceea ce se intampla nu e decat un $is. :isatorului i se spune ca ceea ce traieste nu e realitate# ci un produs al ima'inatiei sale# astfel incat continutul $isului e relati$izat. Al doilea mi/loc e apelul la an'oasa. In timpul $iselor urate inter$ine an'oasa care e intotdeauna pro$ocata nu atat de e$enimentele aparent o+iecti$e din $is# ci de dorintele inconstiente ale $isatorului care se apropie periculos de constiinta. Inter$entia an'oasei poate contri+ui la indepartarea de constient a tendintelor respecti$e. In al treilea rand# se apeleaza la trezire care e ultimul mi/loc de a impiedica dorinta interzisa sa patrunda in constient. )enzura poate apela la trezire asa cum paznicii din $echile orase a$eau misiunea sa%i trezeasca pe locuitori daca pericolul era e.trem. Trezirea e un esec al prelucrarii tendintelor inconstiente in masura in care $isul nu mai e continuat. SI189LIS1CL 9NI I) DIN P" S"P)TI:A PSIHANALITI)A Sim+olismul < tema ma/ora a secolului DD# iar la punerea in prim plan o contri+utie importanta a a$ut psihanaliza in toate $ariantele sale. !reud si pro+lema sim+olismului * desi nu a acordat foarte mult spatiu in opera sa sim+olismului# totusi a sta+ilit cate$a lucruri importante si prin teoria sa despre sim+olurile uni$ersale a anticipat teoria lui (un'. Pentru !reud sim+olul oniric e o relatie constanta de su+stituire intre un element al continutului manifest si o idee din continutul latent. Desi !reud si psihanaliza lui sunt preocupate in primul rand de sim+olurile indi$iduale# totusi !reud a recunoscut si e.istenta unor sim+oluri suprapersonale# a unor sim+oluri $ala+ile pentru un 'rup de oameni sau pentru umanitate. !reud a constatat ca e.ista elemente la care $isatorul nu poate produce asociatii 5elemente mute * pot fi interpretate totusi prin compararea lor cu sim+olurile din di$erse produse culturale sau chiar cu sim+olurile care circula in lim+a/ curent6. Prin aceasta idee de a utiliza produsele culturale in $ederea interpretarii unor $ise indi$iduale# !reud anticipeaza metoda amplificarii aplicata de (un'. (un' pentru a sta+ili daca un continut mental e de natura arhetipala# apela la astfel de produse cu remarca ca +a'a/ul sau cultural era mai e.tins decat al lui !reud. ".emple de sim+oluri onirice: ? Atat in $is cat si in +asm 5$is al sufletului colecti$6 imparatul E imparateasa# re'ele E re'ina sim+olizeaza parintii $isatorului. La randul sau $isatorul apare ca si in +asme in 1>

pozitie de print E printesa. ? 9 importanta cate'orie de sim+oluri uni$ersale sunt cele de natura se.uala: o+iectele alun'ite 5+astoane# trunchiuri de copac# um+rela# foarte frec$ent * arme# cutit# pumnal# pusca6 % sim+oluri falice= de asemenea un sim+ol falic foarte raspandit e sarpele. ? Pe de alta parte cutiile# so+ele# pesterile# na$ele si toate tipurile de $ase sim+olizeaza corpul femeii. ? Zidurile netede pe care $isatorul le escaladeaza sau fatadele pe care aluneca sunt reprezentari ale corpului uman= ele s%ar alimenta din e.perientele infantile cele mai $echi cand copilul escaladeaza corpul parintilor. ? (un' * astfel de $ise trimit la o e.perienta supraindi$iduala# filo'enetica. ? Potecile a+rupte# scarile# faptul de a se afla plasat pe scara indiferent daca se urca sau co+oara * sim+oluri ale actului se.ual. ? Sim+oluri care trimit la castrare * reprezentata prin cal$itie# taierea parului# pierderea unui dinte# decapitarea= aparare fata de ideea castrarii * sim+oluri falice= castrare * soparla care are capacitatea de a%si re'enera coada. ? Ctilizarea animalelor pentru a sim+oliza or'anele 'enitale * pestele# melcul# pisica# soarecele * sim+oluri falice. Pro+leme: 1. )um sunt utilizate in analizaH * Desi psihanaliza freudiana utilizeaza in primul rand sim+oluri indi$iduale care sunt o+tinute prin asociatiile analizantului# totusi sunt situatii in care e utila si necesara apelarea si la sim+olurile uni$ersale. In psihanaliza /un'iana unde accentul e pus pe simolurile uni$ersale e.ista o faza 5;intalnirea cu um+ra06 in care se utilizeaza si sim+olurile indi$iduale. ".: la un analizant pescuitul sim+oliza mastur+area si prin e.tensie acti$itatile se.uale interzise datorita faptului ca in copilarie aflandu%se la pescuit# fiind sin'ur# ca acti$itate s%a mastur+at. -. De ce sim+olurile de natura se.uala sunt atat de numeroaseH * Dupa !reud aceasta prezenta masi$a a sim+olurilor se.uale s%ar datora faptului ca instinctul se.ual e tendinta naturala cea mai reprimata dintre tendintele sale naturale. Aceasta sim+olistica se.uala a fost confirmata inca din timpul lui !reud de anumite e.perimente. Anumiti su+iecti hipnotizati carora li se su'era un continut se.ual al $iselor produceau in aceste $ise sim+oluri descrise in psihanaliza. 9 alta ipoteza este emisa tot de !reud# ele ar pro$eni din prima lim+a utilizata de om care ar fi aparut pentru a comunica in acest plan se.ual. Clterior aceasta lim+a s%ar fi e.tins si la alte aspecte ale comunicarii umane. DINA1I)A :ISCLCI Din punct de $edere psihanalitic# $isul are trei momente: 1. !ormarea dorintei * in timpul somnului datorita diminuarii acti$itatii cenzurate e.citatia instinctuala se apropie de constient si tinde sa se impuna constiintei. Acest lucru se realizeaza prin in$estirea amintirilor diurne cu aceeasi ener'ie instinctuala. -. e'resiunea dorintei * presiunea pe care o e.ercita tendintele instinctuale impune cenzurii sa le refuleze ceea ce face ca e.citatia instinctuala sa parcur'a un drum re'redient# drum pe parcursul caruia inter$ine tra$aliul $isului. 2. Halucinarea dorintei * e pro'redient. Tendintele re$in in constient su+ forma de halucinatii in care continutul latent e prelucrat astfel incat sa nu fie recunoscut. ".emple de utilizare a metodei psihanalitice de interpretare a $isului la fenomenele -,

culturale. "seu: ;1oti$ul ale'erii casetei0 * aici !reud utilizeaza anumite cunostinte ce pro$in din tehnica de interpretare pentru a lamuri sensul unor produse culturale. Pe de%o parte produsele culturale sunt utilizate pentru a intele'e mai +ine sim+olurile din $isul indi$idual. Pe de alta parte cunostintele o+tinute din $isele indi$iduale sunt utilizate pentru a intele'e mai +ine produsele culturale. In primul rand apare intr%o scena din ;Ne'utatorul din :enetia0 de ShaMespeare. Petitorii Portiei ii $or o+tine mana daca $or ale'e dintre trei casete pe aceea in care se afla portretul ei 5aur# ar'int# plum+6. Petitorii ce au ales aur si ar'int $or fi eliminati din cursa# casti'atorul fiind 8asanio care a ales plum+ul. Acesti petitori mai tre+uie sa sustina un discurs in care sa laude metalul ales. In discursul casti'atorului era ce$a fortat. ;Daca in practica psihanalitica mi se comunica un discurs fortat tre+uie sa +anuim ca in spatele lui se afla moti$e tainice0 * !reud. Ctilizarea unui sim+ol uni$ersal * casetele reprezinta or'anul 'enital feminin si prin e.tensie femeia. 1oti$ul ale'erii intre trei casete este insusi moti$ul ale'erii dintre trei femei. De o+icei aceasta ale'ere cade asupra celei de%a treia fie ca e $or+a despre Afrodita sau )enusareasa. )are sunt calitatile acestei celei de%a treia femei * de o+icei e chintesenta frumusetii# intelepciunii# $italitatii dar si muteniei. )ordelia 5 e'ele Lear6 e stearsa# neinsemnata# ea iu+este si tace. )enusareasa se ascunde# inseamna a nu $or+i. Portia e simpla# discreta asemeni plum+ului. De aceasta mutenie se lea'a * in $is * e sim+olul mortii. Aceasta a treia femeie e o moarta# e moartea insasi# este Zeita 1ortii. Inter$entia reprezinta prin contrariu * ima'inarul uman refuza sa accepte intelepciunea continuta in mitul zeitelor destinului si anume ideea ca omul e o fiinta muritoare# ca $iata sa se sfarseste prin moarte. Apeland la reprezentare prin contrariu# ima'inarul uman o infatiseaza pe Zeita 1ortii ca pe Zeita :ietii# iar destinul implaca+il al mortii e infatisat ca ale'ere li+era. -G%11%-,,1 S"NSCL SI1PT91CLCI N": 9TI) Ideea centrala * acesta reprezinta un fenomen cu sens# fenomen psihic ceea ce inseamna ca spre deose+ire de psihiatria contemporana lui !reud care 'asea un su+strat cere+ral pentru orice disfunctionalitate psihica# psihanaliza diminueaza pana la minimum rolul somaticului in cazul simptomului ne$rotic. La actul ratat factorii psiho%fiziolo'ici erau considerati de !reud doar conditiile fa$orizante# nici macar necesare si nicidecum cauze. In cazul $isului !reud respin'e teoriile somatice care considerau $isul un fenomen inutil# +a chiar mor+id si constatam in cazul simpotmului ne$rotic ca !reud e consec$ent considerand somaticul doar ca teren de manifestare pentru anumite conflicte psihice. )onceptul de disponi+ilitate somatica: acest termen e ela+orat de !reud in le'atura cu isteria si desemneaza urmatorul fenomen: con$ersia isterica se $a manifesta nu oriunde# ci $a ale'e un anumit or'an sau zona datorita unor predispozitii innascute ale acestui or'an sau datorita rolului pe care l%a a$ut in istoria indi$iduala. Prin urmare# somaticul nu e constituti$ conflictului pato'en# ci doar teren de manifestare. ".: Dora isi localizeaza simptomele isterice 5afonie# tuse6 in zona orala * 'ura# aparat fonator pentru ca in copilarie a fost o ade$arata su'atoare adica si%a e.ercitat prelun'it zona orala. Aceasta idee ca simptomul ne$rotic e rezultatul unui conflict psihic inconstient are o semnificatie mult mai mare pentru psihanaliza decat conceptiile similare despre actul -1

ratat si $is. Pentru ca psihanaliza fiind o psihoterapie conceptia despre etiolo'ia simptomului ne$rotic plaseaza psihanaliza intr%o anumita pozitie in randul disciplinelor terapeutice. Aceasta conceptie plaseaza psihanaliza in afara medicinei pentru ca tocmai simptomele ne$rotice nu au cauze or'anice= intrucat insa psihanaliza a fost descoperita de un medic si practicantii au fost doar medici acest fapt a dus la plasarea 'resita a psihanalizei in randurile disciplinelor medicale. In SCA# anii A-, a a$ut loc un proces in care un psihanalist important 9tto anM a fost acuzat de practica medicala ile'ala. Insusi !reud se simte o+li'at sa%si e.prime punctul de $edere in le'atura cu psihanaliza practicata de nemedici si o face intr%un studiu in care autorizeaza practicarea psihanalizei de nemedici ar'umentand ca formarea medicala e.clusi$ +iolo'ica ii face pe medici mai curand inapti. Desi simptomul ne$rotic apartine zonei patolo'icului# ca si $isul si actul ratat simptomul ne$rotic are o structura +ieta/ata# adica are un continut manifest si unul latent ceea ce face posi+ila interpretarea# decriptarea simptomului dupa metoda interpretarii $iselor. Cn psihanalist important 9tto !enichel * ;Teoria psihanalitica a ne$rozelor0 * su+liniaza ca simptomul poate fi interpretat cu mi/loacele interpretarii $isului. Aceasta idee ca $isul ofera cheia pentru interpretarea simptomului o formulase si !reud cu referire la simptomele o+sesionale. )a si in cazul $iselor# sensul acestor simptome ne de$ine accesi+il daca cautam $eri'ile lipsa care s%au scufundat in inconstient prin punerea in le'atura a simptomului cu $iata pacientului. ".: un simptom * un impuls sinuci'as. )ontinutul manifest: ;peste imperati$ul de a promo$a e.amenul in prima sesiune poti sa treci# dar ce $ei face de $ei primi din interior ordinul de a%ti taia 'atul cu +riciul0 * el a o+ser$at imediat ca acest ordin intra de/a in $i'oare# s%a precipitat catre dulap pentru a lua +riciul apoi insa a 'andit: ;nu# asta ar fi prea simplu# tre+uie sa te duci sa o omori pe +atrana0. Apoi din cauza spaimei a cazut pe podea. * ;9mul cu so+olani0. )ontinutul latent: pacientul lui !reud se afla in plina sesiune de e.amene si simtea lipsa iu+itei sale care tre+uia sa paraseasca :iena pentru a% si in'ri/i +unica +olna$a. !ata de aceasta frustrare omul cu so+olani reactioneaza printr% un acces de furie inconstienta# urmat imediat de pedeapsa pentru 'andurile sale distructi$e# respecti$ de ideea sinuciderii. Deformarea care apare la ni$elul continutului manifest consta in: in primul rand e $or+a despre in$ersarea dintre cauza si efect 5ideea pedepsei6= in al doilea rand e constientizarea secundara a cauzei nemultumirii sale= in al treilea rand e izolarea cauzei de efect. Primul dintre fenomenele cu participarea inconstientului ma/ora descifrat de !reud e simpotmul ne$rotic 5;Studii asupra isteriei0 * 1G>76. Pe +aza teoriei simptomului# !reud dez$olta o teorie a $isului * 1>,, constatand ca $isul e un fenomen identic cu simptomul in esenta si datorita acestui fapt poate fi interpretat asemeni simptomului. Intrucat in raport cu simptomul# $isul e un fenomen mai clar# a+orda+il# interpretarea $isului s%a ser$it de o tehnica care putea fi ela+orata numai in le'atura cu $isul. 9data descris tra$aliul $isului# !reud utilizeaza noile cunostinte o+tinute in le'atura cu $isul pentru a intele'e mai +ine simptomul. !reud * simptomul ne$rotic afecteaza dura+il functiile psihice $itale 5testarea realitatii# adaptarea sociala6 in timp ce actul ratat afecteaza pasa'er functiile neesentiale. Simptomul ne$rotic e asociat cu suferinta psihica# in timp ce actul ratat nu se afla in aceasta situatie. IN )" )9NSTA S"NSCL LAT"NT AL SI1PT91CLCI N": 9TI) --

Din punctul de $edere al psihanalizei freudiene la ni$elul cel mai 'eneral# sensul simptomului e dat de un conflict inconstient intre anumite tendinte instinctuale si anumite cerinte culturale care interzic aceste tendinte. La !reud sensul simptomului e dat de conflicte oedipiene# adica conflicte psihice= comple.ul 9edip e comple.ul central al ne$rozei. A'resi$itatea * element constituti$ al conflictelor ne$rotice. Ne$oia de dependenta si ne$oia de independenta. !actorii narcisici * pot intra in conflict cu ceilalti factori 5se.ualitatea# a'resi$itatea etc6. Teoria ne$rozei * teorie a conflictului. )omple.ul 9edip e o suma de reprezentari# sentimente si atitudini inconstiente care se instaleaza intre 2%B ani si care in esenta consta in sentimente de dra'oste si dorinta de posesie fata de parintele de se. opus si sentimente ostile fata de parintele de acelasi se. ce e considerat ri$al. Aceasta e forma poziti$a a comple.ului 9edip descrisa de mitul antic. !orma ne'ati$a * in care afectiunea si dorinta se indreapta catre parintele de acelasi se.# iar ostilitatea fata de parintele de se. opus. 9rice persoana parcur'e in copilarie aceasta etapa a$and deci sentimente si dorinte incestuoase 5e uni$ersal6. Interzicerea incestului a luat in plan filo'enetic o perioada e.trem de lun'a de timp si cum in istoria indi$iduala aceasta trecere se face in timp scurt e firesc ca foarte multe disfunctionalitati psihice sa fie le'ate de aceasta trecere de la natura la cultura. )91PL"DCL 9"DIP IN IST" I" In isterie sensul oedipian al conflictului inconstient e mai transparent decat in ne$roza o+sesionala. Daca analizam criza isterica cu metoda interpretarii $isului $om descoperi ca elementele acestei crize sunt e.presii deformate ale comple.ului 9edip si a deri$atelor acestui comple.. 9tto !enichel * ;)ateodata criza isterica isi tradeaza caracterul se.ual si se termina printr%un $erita+il or'asm. In alte cazuri criza nu are aceeasi semnificatie# dar poate pune in scena anumite aspecte ale sarcinii sau nasterii. ".emplul clasic pentru aceasta e pseudo sarcina isterica0. Partea de natura din conflictul isteric o reprezinta fi.atia fata de tendintele incestuoase# iar le'ea culturala o reprezinta interzicerea acestor tendinte incestuoase. Datorita fortei fi.atiilor pe care istericul le are fata de tendintele incestuoase# ori de cate ori in $iata adulta se $a lo$i de o+stacole in $iata afecti$a si se.uala se $a intoarce la fi.atiile infantile ceea ce $a reactualiza conflictele oedipiene ce se rezol$a prin simptom reprezentand o formatiune de compromis care incearca sa satisfaca atat tendinta instinctuala cat si le'ea culturala. Se considera ca in simptomul isteric precumpaneste elementul de satisfacere# in timp ce in simptomul o+sesional precumpaneste elementul de restrictie. Nu intotdeauna le'atura dintre simptomul isteric si comple.ul 9edip e nemi/locita= e posi+il ca intre simptomul adultului si fantasmele oedipiene se pot insera unul sau mai multe elemente intermediare. Aceste elemente intermediare care pot in'reuna intele'erea# pot fi de natura pre'enitala. ".: o pacienta care ori de cate ori manca peste imediat apareau 'returi si $omismente. ".plicatia ei: ar fi fost o reactie la cruzimea pe care o presupune actul de a manca animale si in special pesti pentru ca acestia au suferit. Interpretarea psihanalitica: precizare * in 'ermana la intestinul pestelui se mai spune si ;sede0 care inseamna si suflet * pentru pacienta a manca peste care a$ea suflet echi$ala cu a manca sufletul tatalui ei care era mort. Aceasta idee de a incorpora pe cale orala sufletul tatalui e o -2

deformare pre'enitala a dorintei de a a$ea contact se.ual cu tatal. e'ur'itarea are $aloarea sim+olica a interzicerii incestului. S"NSCL !98I"I 1I)CLCI HANS Daca ne$roza e e.presia unui conflict intre anumite dimensiuni instinctuale si anumite cerinte culturale# atunci acest conflict nu apare doar la $arsta maturitatii care se manifesta inca din copilarie. Pe le'atura dintre ne$roza adulta si cea infantila se +azeaza terapia psihanalitica in sensul ca in cadrul psihanalizei ne$roza adulta se transforma in ne$roza de transfer# adica infantila care de data asta il are ca punct de referinta pe psihanalist. Acest transfer permite inter$entia colecti$a psihanalistului. In istoria psihanalizei# psihanalizarea copiilor inter$ine cam la 1, ani de la inceput si se produce pentru prima data: primul pacient copil e tratat prin intermediul tatalui. Pe parcursul acestui tratament indirect !reud inter$ine direct o sin'ura data cand Hans e adus la !reud. PSIHANALIZA )9PILCLCI Clterior psihanaliza copilului de$ine tot mai importanta# iar in 9ccidentul contemporan e la fel de importanta ca psihanaliza adultului. 1arile innoiri in psihanaliza $in dinspre psihanaliza copilului % 1elanie Klein care pe +aza psihanalizei copilului re$olutioneaza psihanaliza si introduce teoria relatiei cu o+iectele. ,7%1-%-,,1 S"NSCL SI1PT91CLCI N": 9TI). S"NSCL !98I"I 1I)CLCI HANS )azul micului Hans * pu+licat in 1>,G * ramane ca un model de psihanaliza a unui copil cat si model de analiza a sensului unui simptom ne$rotic. 8aietelul de 7 ani este pe deplin sanatos din punct de $edere somatic. !o+ia pe care o dez$olta fiind un simptom cu determinare psihica. Aceasta precizare are un caracter polemic si anume conceptia psihiatrica dominanta la acel moment * determinismul somatic al oricarei disfunctii psihice. )alificati$ul o+isnuit era de de'enerescenta or'anica. Aparitia fo+iei este precedata de o stare de teama# frica fara o+iect. De e.: intr% o zi# aflat cu +ona la plim+are in parc incepe sa plan'a si cere sa fie dus acasa pentru a fi alintat de mama sa. A/uns acasa nu $rea sa se separe de mama# iar seara fo+ia prinde conturul ei. )ontinutul fo+iei: Hans se teme sa nu fie muscat pe strada de un cal. In momentul de accentuare a fo+iei se teme ca acel cal ar putea intra in camera sa si sa%l atace acolo. In momentul de ma.ima intensitate Hans refuza sa iasa pe strada# iar uneori refuza sa iasa din casa. Alaturi de aceasta dimensiune principala a fo+iei mai apar si elemente adiacente# toate inrudite cu primul aspect: la 'radina zoolo'ica ii este frica de animalele mari# ii mai este frica de carutele# camioanele incarcate cu multe pachete# ii este frica de posi+ila pra+usire a calului. Sensul simptomului fara o analiza de tip psihanalitic e pe deplin inaccesi+il constiintei pacientului cat si constiintei celor din /ur# asta pentru ca Hans nu a$usese niciodata $reo e.perienta ne'ati$a cu $reunul din animalele sau o+iectele care%i pro$ocau frica. Sensul simptomului care s%a re$elat prin analiza tre+uie cautat la ni$elul inconstientului# mai precis in constelatia oedipiana pe -3

terenul careia se declanseaza fo+ia lui Hans. !reud il numeste pe Hans un mic 9edip. Cna dintre cele mai semnificati$e manifestari ale pro+lematicii oedipiene la Hans poate fi considerata fantasma cu 'irafe. "a ilustreaza curentii E tendintele afecti$e caracteristice pentru triun'hiul oedipian. Aceasta fantasma foarte transparenta are urmatorul continut manifest: ;Noaptea erau in camera o 'irafa mare si una sifonata si cea mare a tipat pentru ca am luat%o pe cea sifonata. Atunci ea a inceput sa tipe incontinuu si apoi eu m%am asezat pe 'irafa sifonata.0 In aceasta fantasma se reflecta tandretea si dorinta pe care o nutreste Hans pentru mama care este 'irafa sifonata cat si inter$entia interdicti$a a tatalui * 'irafa cea mare. Sens latent: ar putea fi formulat ca referindu%se la am+i$alenta afecti$a fata de tata. Tatal lui Hans si tatal in 'eneral pentru orice +ar+at nu este doar un o+iect al iu+irii# ci in faza oedipiana el se transforma intr%un ri$al fata de care micul Hans si orice +aiat resimte 'elozie si ostilitate. Insa aceste sentimente ne'ati$e nu au un camp prea mare de manifestare fiind refulate de doi factori: in primul rand ele sunt refulate de sentimentele poziti$e fata de tata si in al doilea rand sunt refulate datorita raportului de forte dintre tata si fiu# raport de forte defa$ora+ile fiului. Alaturi de refulare pentru a se constitui fo+ia mai sunt necesare doua momente: proiectia si deplasarea. A'resi$itatea pe care o resimte Hans fata de tatal sau si de care nu este constient pentru ca ea este refulata este proiectata asupra tatalui sau si apoi deplasata asupra unui o+iect de su+stitutie 5calul6. Prin urmare frica de a nu fi muscat pe strada de un cal e.prima de fapt frica de pedeapsa paterna pentru acti$itatile sale autoerotice pe care ele le desfasoara animat de dorinta pentru mama sa. Amenintarea efecti$a cu castrarea * respecti$ ca o sa%si piarda mem+rul * nu este formulata de tata# ci de mama sa. !rica de animalele de la zoo este o alta forma pe care o im+raca frica de castrare pentru ca discrepanta dintre penisul sau si cel al animalelor mari de la zoo il facea sa%i fie teama sa nu fi fost castrat. !rica de posi+ila pra+usire a calului e.prima dorinta ca tatal sau sa cada si sa moara. N": 9ZA )A N"4ATI: AL P" :" SICNII !reud# in cazul Dora * dupa ce descopera ca in spatele simptomului Dorei# tusea ner$oasa# se afla o fantasma inconstienta# !reud formuleaza aceasta idee care in esenta inseamna ca la conflictul pato'en participa mai putin se.ualitatea adulta si mai mult cea infantila adica acea se.ualitate numita in mod curent * per$ersa. ;Psihone$rozele sunt ne'ati$ul per$ersiunii. !ortele motrice pentru construirea simptomului isteric sunt furnizate nu numai de se.ualitatea normala refulata ci si de tendintele per$erse inconstiente.0 !antasma inconstienta care se afla in spatele simptomului Dorei era o situatie de satisfactie se.uala# o situatie de felatio. Aceasta fantasma era le'ata de o fi.atie infantila la satisfactia orala. Astfel de fantasme putand pro$oca la adult simptome ne$rotice. ;Iata ca aceasta fantasma per$ersa despre su'erea penisului are cea mai candida ori'ine. "a este refacerea unei impresii pe care o putem numi preistorica si anume impresia su'arului afalat la sanul mamei.0 )91PL"DCL 9"DIP IN N": 9ZA 98S"SI9NALA In conceptia psihanalitica ne$roza o+sesionala are la +aza tot continuturi inconstiente le'ate de comple.ul 9edip 5si prin ne$roza o+sesionala conflictul care sta la +aza e conflictul oedipian6. Deose+irea fata de isterie consta in modul in care indi$idul se apara -7

de acest conflict oedipian. Daca pentru isteric com+aterea tendintelor incestuoase se realizeaza in copilarie prin refulare# in cazul ne$rozei o+sesionale mecanismul de aparare este re'resia la stadiul anterior de e$olutie a li+idoului si anume la stadiul sadic%anal. De aici ima'inea specifica si uneori stranie pe care o au simptomele o+sesionale. Cneori aceste simptome al ne$rozei o+sesionale e.prima satisfacerea tendintelor oedipiene intr%o maniera caracteristica fazei sadic%anale definita printre altele de o a'resi$itate puternica si chiar de cruzime. 9tto !enichel * un pacient care era dominat de doua o+sesii: 1. De cate ori $edea o femeie se simtea constrans interior sa 'andeasca: as putea ucide aceasta femeie= -. 9ri de cate ori $edea un cutit se simtea constrans interior sa 'andeasca: as putea sa%mi tai penisul. Sensul inconstient al primei o+sesii este: la un prim ni$el de profunzime era $or+a de dorinta de a%si ucide mama# iar e.tinderea acestei dorinte la toate femeile era o deformare# o mascare prin 'eneralizare. La un al doilea ni$el de profunzime * trimite la dorinta incestuoasa fata de mama e.primata in maniera sadic%anala adica in maniera cruzimii. A doua o+sesie corelata cu prima e.prima pedeapsa pentru dorintele incestuoase. )a a'resi$itatea foarte intensa este o caracteristica a stadiului sadic%anal si a o+sesionalilor in 'enere fie ca au simptome fie ca au doar trasaturi de caracter# o demonstreaza un simptom cele+ru * marea temere o+sesi$a a omului cu so+olani * unul dintre pacientii lui !reud. Apelul la tratamentul psihanalitic i%a fost impus de caracterul a+erant al simptomului. Aflandu%se concentrat ca ofiter in rezer$a# pacientul asculta intr% o calatorie cu trenul relatarea unui cole' despre o cumplita pedeapsa orientala 5care consta in: peste fesele condamnatului se pune un $as cu so+olani care patrund sfredelind in anus6. Imediat ce a auzit aceasta relatare pacientul s%a 'andit ca aceasta pedeapsa ar putea fi aplicata persoanelor celor mai apropiate * tatalui si prietenei sale. Tatal pacientului era mort de > ani. A'resi$itatea fata de tata s%a manifestat in mai multe randuri pe parcursul $ietii pacientului. La 1- ani indra'ostindu%se de o to$arasa de /oaca care nu%i raspundea la sentimente i%a trecut prin minte ca daca lui i s%ar intampla o nenorocire 5moartea tatalui6 poate ca prietena sa ar fi fost mai afectuoasa. )u B luni inainte de moartea tatalui i%a trecut prin minte: daca moare tata $oi a$ea mi/loacele sa ma casatoresc cu doamna D ca imediat dupa aceea sa apara 'andul puniti$: 'andul ca tatal sau ar tre+ui sa%l dezmosteneasca. Permanenta 'andurilor uci'ase la adresa tatalui indica faptul ca natura relatiei cu tatal a fost decisi$a pentru aparitia ne$rozei sale. )onform ipotezei lui !reud confirmata de anumite relatari ale mamei pacientului# in /urul $arstei de B ani pacientul a fost se$er pedepsit de tatal sau pentru acti$itati mastur+atorii. Pedeapsa aceasta a pus capat acti$itatilor autoerotice specifice comple.ului 9edip# dar in acelasi timp a determinat re'resia la stadiul sadic%anal# stadiul de dez$oltare psihose.uala caracterizat de o puternica a'resi$itate. )a aceasta a'resi$itate a omului cu so+olani nu este produsul resentimentului fata de tata o do$edeste faptul ca aceeasi a'resi$itate o dez$olta pacientul si fata de iu+ita sa fara ca in relatia lor sa e.iste $reun element traumatic. ".: intr%o $acanta de $ara care de+uteaza cu o cearta o+isnuita a celor doi# omul cu so+olani produce mai multe simptome succesi$e alimentate toate din tendinte a'resi$e de o mare intensitate fata de iu+ita sa. Cna dintre compulsiile pe care o resimte in timpul -B

unei plim+ari cu $aporul: nu tre+uie sa i se intample ce$a# in plan comportamental manifestandu%se prin insistenta ca iu+ita sa sa%si puna 'lu'a. Ideea latenta care se afla in spatele acestui simptom a$ea sensul contrar * dorinta de a i se intampla ce$a 'ra$. 9 alta compulsie: constran'erea interioara de a numara pana la 3, sau 7, in timpul furtunilor. Si ea a$ea in spate intentii distructi$e la adresa prietenei sale. !reud comenteaza astfel: ;Stim ca tendintele ostile ale pacientului nostru sunt e.trem de $iolente asemanatoare unei furii fara sens si consideram ca in ciuda impacarii ulterioare cu prietena sa aceasta furie a contri+uit la formarea de simptome.0 9 alta caracteristica a stadiului sadic%anal este am+i$alenta afecti$a foarte pronuntata. Asta inseamna ca su+iectul nutreste fata de aceeasi persoana sentimente poziti$e si ne'ati$e de intensitate e'ala. Aceasta am+i$alenta afecti$a se manifesta la omul cu so+olani printr%un simptom +ifazic. Aflandu%se pe strada in ziua plecarii din statiune a iu+itei sale pacientul lui !reud lo$este in timpul mersului o piatra cu piciorul si imediat se simte constrans interior sa o ridice si sa o inlature din drum /ustificandu%si actiunea prin ideea ca $rea sa impiedice producerea unui accident# prietena sa urma sa treaca prin acel loc cu trasura. Dupa cate$a minute apare un al doilea simptom care a constat in a pune piatra de unde o luase tot ca urmare a unei constran'eri interioare /ustificandu%si actiunea prin ideea ca primul 'est a fost a+surd. Acest simptom in doi timpi e.prima dualitatea atitudinilor afecti$e a pacientului fata de prietena sa. Do$ada e.perimentala 5!enichel6 * ca ne$roza o+sesionala este le'ata de re'resia la stadiul sadic%anal. )az al lui !reud descris in studiul ;Predispozitia la ne$roza o+sesionala0 in care una si aceeasi pacienta inlocuieste o ne$roza de an'oasa de care suferea de mai multi ani cu o ne$roza o+sesionala 'ra$a. Aceasta inlocuire a fost posi+ila pentru ca pacienta a$ea doua puncte de fi.atie: unul pe stadiul falic si altul in stadiul sadic%anal. Prima ne$roza * cea de an'oasa * a aparut dupa multi ani de $iata satisfacatoare ca o reactie la o frustrare ma/ora si anume imposi+ilitatea de a a$ea copii cu +ar+atul iu+it * sotul ei. )onflictul pato'en a a$ut ca termeni opusi pe de o parte tendintele erotice e.primate fantasmatic asociate dorintei de a a$ea copii si pe de alta parte normele morale referitoare la fidelitate si familie. Ne$roza o+sesionala a aparut dupa de$alorizarea $ietii 'enitale datorita impotentei sotului. Principalele simptome erau: o peni+ila o+sesie de a se spala si masuri pre$enti$e se$ere fata de 'ra$e pre/udicii pe care ar fi putut sa le aduca celor apropiati. Am+ele simptome o+sesionale e.primau formatiuni reactionale fata de impulsuri erotice anale si fata de tendinte sadice. 1-%11%-,,1 AL"4" "A N": 9Z"I Pro+lema la care raspunde ale'erea ne$rozei e urmatoarea: daca atat isteria cat si ne$roza o+sesionala au la +aza conflicte oedipiene atunci intre+area de ce unele persoane se orienteaza spre isterie si altele spre ne$roza o+sesionala e pe deplin le'itima. Aceasta intre+are e $ala+ila si pentru tipuri de personalitate respecti$ pentru tipul de personalitate isterica si cel de personalitate o+sesionala. Detinem de/a un raspuns: istericii folosesc ca mi/loc de aparare fata de conflictele oedipiene refularea in timp ce o+sesionalii folosesc re'resia. De ce unele persoane apeleaza la refulare# iar altele la re'resieH )e pro$oaca apelul la re'resie ca mi/loc de aparare in fata conflictelor oedipieneH )el mai important factor e fi.atia la stadiul sadic%anal. )u cat fi.atia de acest tip e mai puternica cu atat -@

re'resia e mai pro+a+ila. )are sunt factorii ce fa$orizeaza fi.atia la stadiul sadic%analH Cn prim factor e dupa !reud de natura constitutionala care insa nu e un factor fatal. )onstitutional inseamna un 'rad crescut de ero'eneitate a zonei anale. Acest factor actioneaza intotdeauna impreuna cu factorii culturali care tin de relatiile intrafamiliale si mai ales de modul in care se face educatia sfincteriana. Dintre acesti factori educationali sau culturali doi sunt predispozanti la fi.atie: pe de%o parte de satisfacerile e.a'erate a tendintelor sadic%anale# dar si de frustrarile e.a'erate. In 'eneral# se considera ca aceste doua atitudini e.cesi$e ale persoanelor care in'ri/esc copiii predispun la fi.atii. Se considera ca alternanta unor satisfaceri e.a'erate si a unor frustrari de acest tip fa$orizeaza fi.atiile. Cn al doilea factor important alaturi de fi.atie ce fa$orizeaza re'resia e natura or'anizarii falice. )u cat aceasta or'anizare e mai sla+a# mai putin consolidata# cu atat ea $a fi mai usor a+andonata ceea ce fa$orizeaza re'resia. !oarte important pentru su+minarea pozitiei falice e de asemenea un factor cultural si anume reprimarea $iolenta a acti$itatilor erotice care caracterizeaza stadiul falic. "ste ceea ce s%a intamplat cu omul cu so+olani care la $arsta de B ani a primit o corectie $iolenta de la tatal sau datorita acti$itatilor autoerotice le'ate de stadiul falic. Al treilea factor este forta "ului. "ul care apeleaza la re'resie ca sa se apere de conflictele oedipiene e un "u puternic pe de%o parte si sla+ pe de alta parte * puternic in sensul ca se poate impotri$i tendintelor instinctuale inca din aceasta faza# dar sla+ pentru ca metodele utilizate sunt complet imature. In le'atura cu re'resia * o+ser$atie ce pri$este si isteria % : 1. primul moment necesar pentru aparitia unei ne$roze e o fi.atie la un stadiu al dez$oltarii psiho%se.uale infantile# fie ca e $or+a despre o fi.atie la stadiul 'enital# fie ca e $or+a despre o fi.atie la stadiul sadic%anal= -. al doilea moment este frustrarea in faza adulta care pri$este satisfacerea afecti$a si se.uala= 2. aceasta frustrare determina un al treilea moment care e re'resia la punctul de fi.atie din perioada infantila= 3. al patrulea moment e reacti$area conflictelor le'ate de se.ualitatea infantila# conflicte care se rezol$a prin simptome. Alte particularitati ale ne$rozei o+sesionale se refera la mi/loacele de aparare utilizate: spre deose+ire de isterie unde mi/locul de aparare principal e refularea# in ne$roza o+sesionala com+aterea tendintelor le'ate de faza sadic%anala folosite ca mi/loace de aparare# formatiuni reactionale: anularea# izolarea si suprain$estirea li+idinala a lumii conceptelor. !olosirea izolarii permite ca in cazul ne$rozei o+sesionale tendintele a'resi$e# uneori distru'atoare sa patrunda in constiinta# dar sa nu e.iste pericolul trecerii la actiune tocmai datorita izolarii care separa ideatia de motricitate. Alta particularitate pentru o+sesionali * e.istenta unui Supra "u e.trem de se$er# sadic ceea ce se datoreaza inter$entiei re'resiei asa incat Supra "ul o+sesionalilor e un Supra "u arhaic# e.trem de crud. Din punct de $edere al a+ordarii psihanalitice# ne$roza optima e isteria. Ne$roza o+sesionala e mult mai dificil de a+ordat. N": 9ZA SI )9NDITIA C1ANA

-G

Cna din afirmatiile lui !reud contestate ener'ic de anumiti antropolo'i a fost afirmatia despre uni$ersalitatea comple.ului 9edip. Dupa !reud a fi om# a trai in cultura inseamna sa treci prin comle.ul 9edip# sa in$in'i aceste tendinte naturale catre incest# depasirea lor lasand urme in inconstient ceea ce in conditii determinate poate pro$oca ne$roza. Daca intr%ade$ar comple.ul 9edip e o faza prin care trec toti oamenii# atunci toti oamenii sunt ne$rotici potentiali sau actuali. )um se deose+este ne$roticul potential de ne$roticul in actH Din punct de $edere psihanalitic diferenta e doar cantitati$a# in sensul ca in timp ce la omul sanatos fi.atiile la stadiile dez$oltarii psiho%se.uale infantile sunt minime neoferind +aza pentru re'resie si pentru simptome# la ne$roticii in act ponderea fi.atiilor infantile e ma/ora asa incat chiar frustrari minime pot produce re'resia la aceste puncte de fi.atie cu reacti$area conflictelor infantile rezol$ate prin simptome. Pentru a folosi o metafora militara a lui !reud * la omul sanatos trupele dez$oltarii psiho% se.uale au lasat in urma putine trupe de ocupatie. 1area masa a armatei dez$oltarii psiho%se.uale a atins pozitiile 'enitalitatii adulte facandu%l pe indi$id apt de alte ale'eri de o+iecte 5parteneri6 decat parintii. Dimpotri$a la ne$roticul in act cea mai mare parte a acestor trupe ale dez$oltarii psiho%se.uale au ramas in urma in pozitia comple.ului 9edip astfel incat partea infima care a a$ansat spre 'enitalitatea adulta in fata celei mai mici frustrari re$ine la pozitiile consolidate din spate. )91PL"DCL 9"DIP IN LIT" ATC A )aracteristicile manifestarii comple.ului 9edip in planul literar: 1. in$aluirea si atenuarea pro+lematicii oedipiene in asa fel incat opera literara respecti$a sa poata sa produca efectul catarhic pe care%l $izeaza. 9rice opera literara care a+ordeaza pro+lematica oedipiana# chiar daca e $or+a despre o opera literara dintr%o etapa mai primiti$a# $a prezenta aceasta pro+lematica oedipiana intr%un mod de'hizat intr%o anumita masura. ".: ;9edip e'e0 de Sofocle * desi aici pro+lematica oedipiana e pe deplin manifesta# totusi e.ista anumite de'hizari. Principala forma de atenuare a pro+lematicii oedipiene e atri+uirea intentiilor incestuoase si paricide $ointei zeilor si nu $ointei persona/ului principal. -. incifrarea istorica care e din ce in ce mai pronuntata pe masura ce 'radul de dez$olatre culturala e mai a$ansat. ".: ;Hamlet0 de ShaMespeare * aceasta tra'edie a dat nastere la e.trem de multe comentarii datorita cele+rei so$aieli hamletiana. Pentru a e.plica acest aspect au fost a$ansate mai multe ipoteze care pot fi 'rupate in trei cate'orii: ? ipotezele su+iecti$e * e.plica so$aiala hamletiana prin particularitati ale firii persona/ului. 4oethe considera ca hipersensi+ilitatea il face incapa+il pe Hamlet de actiune. Schle'el considera ca so$aiala hamletiana ar iz$ori din lasitatea naturii sale. ? ipotezele o+iecti$e * Hamlet e nehotarat# incapa+il de actiune pentru ca sarcina sa de a% si raz+una tatal se lo$este de o+stacole de netrecut. ? ipotezele spirituale * Hamlet nu poate sa actioneze pentru ca simtul moral ii spune ca raz+unarea naturala conform le'ii Talionului e imorala si ca el ar opta pentru o actiune care sa se incadreze intr%un cadru le'al. Interpretarea psihanalitica * porneste de la constatarea ca cele+ra so$aiala al lui Hamlet nu se manifesta decat intr%o sin'ura pri$inta: Hamlet poate realiza orice actiune# poate fi ->

oricat de crud si nemilos# insa nu poate sa%l pedepseasca pe unchiul sau care i%a ucis tatal si s%a casatorit cu mama sa# adica el nu poate sa indeplineasca misiunea pe care i%a incredintat%o spiritul tatalui sau. In alte circumstante Hamlet nu ezita sa%l ucida pe Polonius care%l spiona din spatele unei draperii si planuieste cu san'e rece uciderea celor doi curteni pusi sa%l suprime pe Hamlet. Doar impotri$a lui )laudius# unchiul sau# el nu e in stare sa se comporte cu san'e rece si ura fireasca e inlocuita in acest caz prin autoreprosuri si prin tot felul de luminari. Acest comportament parado.al al lui Hamlet e e.plicat psihanalitic ca fiind e.primarea unui conflict inconstient. Acest conflict inconstient e tocmai comple.ul 9edip# adica dorinta de a%si poseda mama si de a%si ucide tatal. Cnchiul sau nu a facut decat sa transpuna in realitate fantasma inconstienta oedipiana a lui Hamlet. "rnes (ones * ;Hamlet si 9edip0 * ; du+la dorinta inconstienta a lui Hamlet de a%si poseda mama si de a%si ucide tatal a fost realizata de unchiul sau. In ochii lumii moartea re'elui si recasatorirea 4ertrudei sunt doua e$enimente separate# dar in fantasma lui Hamlet cele doua reprezentari au fost intotdeauna strans le'ate. Acum ele forteaza +arierele refularii. Pentru a tine su+ control aceste tendinte oedipiene Hamlet tre+uie sa ierte si sa uite crimele lui )laudius.0 Hamlet nu ar putea sa se raz+une pe unchiul sau fara sa se ucida pe sine insusi. So$aiala < produsul unui conflict oedipian a+ia controlat# caracterul isteric al lui Hamlet manifestandu%se si in alte circumstante. ".: cazul repulsiei se.uale pe care o e.prima Hamlet in con$or+irea cu 9felia. De'hizarea tendintelor oedipiene se realizeaza in aceasta opera literara prin intermediul deplasarii. Asa cum 9edip nu facea decat sa e.ecute $ointa zeilor# tot astfel in Hamlet dorintele oedipiene nu%i apartin persona/ului principal ci sunt atri+uite unchiului sau# ceea ce atenueaza 'ra$itatea delictelor oedipiene pentru ca in cazul lui )laudius e $or+a de fraticid# iar incestul nu se mai realizeaza pentru ca 4ertruda nu e mama# ci cumnata. Din datele +io'rafice ale autorului reiese ca aceasta tra'edie a fost scrisa dupa moartea tatalui sau fiind de presupus ca doliul i%a reacti$at pro+lemele oedipiene. Aceasta tra'edie are structura unui $is pe care l%a facut ShaMespeare in care se im+ina elemente reale si fantasmatice. )a in $is sau +asm $isatorul autor apare ca un print# fiul re'elui. )a in realitate tatal sau# re'ele a murit. Insa trecerea sa in nefiinta nu s%a produs natural ci a fost pro$ocata prin otra$ire de catre un ri$al care dorea sa%i ocupe pozitia si sa%i ia femeia. Aceste aspecte ima'inare tre+uie atri+uite lumii fantasmatice# infantile a autorului. Dorintele sale infantile sunt deplasate ca in $is asupra altcui$a# dar aceasta deplasare se face asupra unei rude ceea ce indica clar ca de fapt a$em de%a face in )laudius cu Alter "'oul autorului. 1>%1-%-,,1 )C:ANTCL D" SPI IT Studiul cu$antului de spirit e important cel putin din doua moti$e: 1. prin cu$ant de spirit !reud demonstreaza si isi demonstreaza ca intre +oala psihica si sanatatea psihica deose+irea e doar de 'rad= alaturi de actul ratat# cu$antul de spirit ilustreaza ideea lui !reud ca simpotmul si produsele $ietii psihice sanatoase au o structura identica: un continut manifest si un continut latent# ceea ce +ineinteles ca nu e.clude deose+irile esentiale intre re'istrul sanatatii si al +olii psihice= -. pentru ca mi/loceste trecerea dintre psiholo'ia inconstientului si stiinta care studiaza cultura. 2,

Acest studiu despre cu$antul de spirit ar putea tot atat de +ine sa fie inclus si intr%o estetica psihanalitica# nu numai intr%o psiholo'ie psihanalitica. "l poate fi inclus si in cuprinsul esteticii pentru ca scopul declarat al lui !reud e de a e.plica cum se produce efectul comic pe care%l reprezinta rasul. Studiu de estetica % pentru ca se ocupa foarte mult de dimensiunea formala%tehnica a cu$antului de spirit. Ideile lui !reud despre cu$antul de spirit sunt pu+licate in ;)u$antul de spirit si relatia sa cu inconstientul0 * prima data in 1>,7# reeditata in mai multe randuri in timpul $ietii lui !reud fara ca autorul sa modifice te.tul 5spre deose+ire de alte lucrari6. D"!INI "A )C:ANTCLCI D" SPI IT 9 idee preconstienta e li$rata pentru moment unei prelucrari inconstiente# iar acest rezultat e imediat perceput la ni$el constient. )um a a/uns !reud la concluzia ca e.ista o le'atura intre cu$antul de spirit si inconstientH Ar'umente: ? spontaneitatea cu$antului de spirit * desi senzatia noastra e ca suntem autorii cu$antului de spirit# de fapt# noi nu%l producem constient# ci el ni se impune ca un fel de iluminare +rusca# in si'ht# insotita de o destindere +rusca a tensiunii intelectuale= ? nu putem dispune dupa cum dorim de rememorarea cu$intelor de spirit * aceste tentati$e de rememorare se lo$esc adesea de +ariere interioare pe care nu le putem depasi= ? tehnica cu$antului de spirit coincide perfect cu tehnica $isului * $om intalni in producerea cu$antului de spirit toate procedeele de care se foloseste tra$aliul $isului pentru a traduce o idee latenta in continutul manifest: 1. condensarea * inter$entia ei poate fi perceputa in concizia cu$antului de spirit. "fectul comic pe care%l produce cu$antul de spirit nu pro$ine din ideea latenta# ci din inter$entia unor procedee tehnice. Daca $om compara continutul manifest al cu$antului de spirit cu continutul latent $om constata ca si in $is o diferenta cantitati$a considera+ila. ".: un cu$ant de spirit pus de scriitorul Heine in 'ura unuia dintre persona/ele sale care se lauda ca a a$ut sansa sa stea in imediata $ecinatate a marelui +ancher otschild. )ontinutul manifest al cu$antului de spirit: ;am stat lan'a otschild care m%a tratat ca pe unul dintre ai sai cu totul familionar.0 "senta cu$antului de spirit consta in ;familionar0 ce e rezultatul condensarii a ;familiar0 si ;milionar0# condensare ce e.prima foarte +ine senzatia celui aflat pe o treapta sociala inferioara in momentul in care are de%a face cu un milionar ade$arat# adica familiaritatea aceasta e fortatace include distanta si condescendenta# adica un sentiment de superioritate a+ia mascat. Ideea latenta a cu$antului de spirit e o reactie a'resi$a destul de atenuata fata de atitudinea pe care milionarii o au fata de muritorii de rand. Acest cu$ant de spirit din punct de $edere tehnic reprezinta un caz de condensare cu formatiune su+stituti$a. ".: unul din potentatii "uropei de odinioara * Leopold fusese supranumit datorita relatiei cu o femeie * )leo < )leopold. Ideea latenta: )leo il domina pe Leopold. Alta $arianta a condensarii * condensarea cu modificare usoara. ".: am calatorit cu el tete%a%+ete. Acest cu$ant de spirit pro$ine din modificarea unei e.presii franceze curente ;tete%a%tete0. Tete%a%+ete < un animal prost. Ideea latenta a'resi$a. )ondensarea in care se foloseste acelasi material lin'$istic fara nici o modificare. ".: raspunsul unei doamne lui Napoleon I la o remarca /i'nitoare la adresa italienilor 5la un +al6: ;Tutti 'li italiani danzano si maleH0 ;Non tutti# ma +uona parte0. 21

)ondensarea cu du+lu%sens * materialul lin'$istic nu sufera modificari. ".: ;)um iti mer'eH0 intrea+a or+ul pe paralitic. ;Asa cum $ezi0 raspunde paraliticul. -. deplasarea * si la cu$antul de spirit $om intalni procedee di$erse prin care se realizeaza deplasarea# cum ar fi: A. folosirea unor reprezentari in continutul manifest foarte indepartate de reprezentarile din continutul latent= 8. inlocuirea unui element important# dar repu'nant printr%unul neutru= ). folosirea elementelor sim+olice. !olosirea condensarii si deplasarii indica e.istenta unei tensiuni psihice interioare care se rezol$a printr%o solutie de compromis. !ata de $is e.ista o deose+ire importanta: utilizarea deplasarii nu tre+uie in cazul cu$antului de spirit sa duca la o incifrare prea mare care sa impiedice comunicarea mesa/ului. Spre deose+ire de $is ce nu tre+uie sa fie comunica+il si e de cele mai multe ori ininteli'i+il# conditia de e.istenta a cu$antului de spirit e comunica+ilitatea mesa/ului. ".: cu$antul de spirit s%ar putea numi sintetic ;somon cu maioneza0. " $or+a despre un +ar+at aflat in dificultate financiara care il indupleca pe un cunoscut +o'at sa%i imprumute -7 florini. In aceeasi zi +inefacatorul il 'aseste pe solicitant intr%un restaurant unde manca ;somon cu maioneza0 foarte scump. Suparat creditorul ii reproseaza ;)um asa# imprumuti +ani de la mine si apoi comanzi somon cu maioneza. De asta ai imprumutat aniiH0 Acuzatul ii raspunde ;Nu te intele'. )and nu am +ani# nu pot sa mananc somon. )and am +ani# nu am $oie sa mananc somon.0 Deplasarea consta de la pro+lema reala la o pseudo%dilema: pro+lema reala% cine e sarac si imprumuta +ani nu are $oie sa manance lucruri scumpe. Pseudo%dilema ar fi ca de fapt cel in cauza nu poate sa manance somon nici cand n%are +ani# nici cand are. 4reseala de lo'ica * termenul a a$ea +ani e luat nu intr%un sin'ur sens# ci in doua sensuri diferite si utilizat ca si cum ar fi $or+a despre un sin'ur sens. Deplasarea cu du+lu%sens. ".: poet francez * Soullie * discuta intr%un salon parizian cu Heine. La un moment dat# discutia lor e intrerupta de intrarea in salon a unui +o'atas ce produce o polarizare a tuturor celor din sala. Aceasta +ul$ersare a atmosferei e comentata de Soullie astfel: ;Pri$iti cum sec DID se inchina la $itelul de aur0. La aceasta Heine replica ;Dar el tre+uie sa fie mult mai +atran0. Deplasarea in acest cu$ant de spirit utilizeaza du+lul%sens al cu$antului $itel pentru a e.prima a'resi$itatea lui Heine. Ideea latenta: el nu mai e $itel# ci un +ou in toata firea. 2. eprezentarea prin contrariu * e.: uratenia poate fi reprezentata la ni$elul manifest al cu$antului de spirit prin trasaturi care in aparenta trimit la frumusetea suprema. ".: Heine * ;aceasta femeie se aseamana in multe pri$inte cu :enus din 1illo: este e.traordinar de +atrana# nu are de asemenea nici un dinte si are pe suprafata 'al+e/ita a corpului cate$a pete al+e.0 ;1arele spirit0 * Lichten+er' austriac= si in acest caz defectele sunt reprezentate prin calitati ale marilor +ar+ati. )ontinutul manifest: ;el intruneste calitatile marilor +ar+ati: tine capul stram+ ca Ale.andru si asemeni lui )ezar isi framanta tot timpul parul.0 T"NDINT"L" )C:ANTCLCI D" SPI IT

2-

Daca e ade$arat ca e.ista o le'atura intre cu$antul de spirit si inconstient# atunci prin cu$antul de spirit se e.prima ca si in $is si simptom anumite tendinte refulate# interzise. )lasificarea cu$antului de spirit in functie de tendinte: 1. cu$inte de spirit cu tendinta % prin intermediul carora se manifesta tendintele +lamate de cultura: ? cu$ant de spirit o+scen * se e.prima o tendinta se.uala interzisa= ? cu$ant de spirit a'resi$ * se e.prima o tendinta a'resi$a interzisa: a. cu$ant de spirit a'resi$ propriu%zis 5este $izata o persoana6= +. cu$ant de spirit cinic 5impotri$a unei instituii * casatoriei6= c. cu$ant de spirit sceptic 5impotri$a 'andirii insasi6. -. cu$inte de spirit inofensi$e E fara tendinta. )C:ANTCL D" SPI IT )C T"NDINTA A4 "SI:A )a si tendintele se.uale# tendintele a'resi$e fac inca din copilarie o+iectul unui proces de reprimare. Datorita acestei reprimari prin educatie s%a a/uns la utilizarea cu$antului de spirit pentru e.primarea indirecta a a'resi$itatii. De fapt prin cu$antul de spirit cu tendinta a'resi$a# a'resi$itatea utilizeaza un al treilea indi$idual sau colecti$ pentru a depasi un ad$ersar prin minimalizare# ridiculizare. ".: cu$antul de spirit a'resi$ propriu%zis * situatia in care o+stacolul ce tre+uie depasit e e.terior# cum ar fi o autoritate# un puternic al finantelor sau politic= un print aflat in $izita printre supusii sai identifica in multime un +ar+at despre care i se pare ca%i seamana foarte mult si atunci il intrea+a cu aro'anta: ;1ama ta a fost cum$a la curtea meaH0 ;Nu# doar tatal meu0. ".: doi oameni de afaceri americani im+o'atiti peste noapte datorita lipsei de scrupule si care incearca dupa ce au facut o a$ere considera+ila sa patrunda in lumea +una. Pentru aceasta solicita pe cel mai +un pictor sa le faca portretul si cu ocazia unei petreceri e.pun cele doua portrete si cheama un critic de arta sa le aprecieze. Acesta se aseaza in fata picturilor# le contempla indelun'# scutura din cap si aratand spre spatiul li+er dintre protrete# intrea+a: ;Si unde e mantuitorulH0. ".: cand o+stacolul e interior# de ordin moral: dupa ce un ministru al a'riculturii# incompetent a fost de+arcat si s%a intors la acti$itatea a'ricola pe care o practica inainte# cine$a e.clama: ;S%a intors asemeni lui )incinatus la locul sau inaintea plu'ului.0 ".: cu$antul de spirit cinic * ;somon cu maioneza0# el com+ate conceptia cumpatata despre $iata# conceptia epicureica. ".: cu$antul de spirit sceptic * doi e$rei se intalnesc intr%o 'ara. Cnul intrea+a ;Cnde te duciH0 ;La )raco$ia0. ;)at esti de mincinos. Spunand ca te duci la )raco$ia $rei ca eu sa cred ca mer'i la :arso$ia. Dar eu stiu ca te duci la )raco$ia. De ce minti atunciH0 )91PA ATIA DINT " :IS SI )C:ANTCL D" SPI IT :isul )u$antul de spirit % este un produs psihic asocial= el nu urmareste comunicarea# ci e un simplu compromis al fortelor ce se infrunta in interiorul persoanei= el e ininteli'i+il atat pentru $isator# cat si pentru ceilalti= % e cel mai social dintre produsele psihice care urmaresc placerea= pentru a e.ista el are ne$oie de o a treia persoana catre care se face comunicarea mesa/ului= in 22

cazul cu$antului de spirit pocedeele tra$aliului cu$antului de spirit nu pot sa produca o incifrare totala# ci incifrarea tre+uie in acelasi timp sa e.prime tendinta interzisa# dar intr% un mod accepta+il cultural= % e o dorinta# chiar daca aceasta dorinta e mascata= datorita acestui fapt $isul pastreaza le'atura cu pro+lemele ma/ore ale $ietii incercand sa le rezol$e pe calea re'resi$a si ocolita a halucinarii= scopul e de a e$ita neplacerea. % un /oc= el incearca sa o+tina placere din acti$itatea li+era a aparatului psihic= scopul e deci o+tinerea placerii. PLA)" "A IN )C:ANTCL D" SPI IT In cazul cu$intelor de spirit cu tendinta e.ista doua tipuri de placere intrepatrunse: ? o placere preliminara produsa de tehnica= ? o placere propriu%zisa care rezulta din economisirea ener'iei necesare pentru reprimarea tendintelor care se e.prima prin cu$antul de spirit= refularea fiind ridicata pentru o clipa datorita cu$antului de spirit# ener'ia care se consuma pentru a mentine tendintele respecti$e in stare de repimare se eli+ereaza si se e.prima su+ forma rasului. Acelasi lucru se intampla si cu orice opera de arta: tehnica scriitorului# artistului nu produce decat placere preliminara# adica o placere de intensitate redusa ce deschide catre o placere ma/ora care pro$ine din retrairea refulatului. ,>%,1%-,,S"DCALITAT"A IN!ANTILA )ea mai scandaloasa tema din psihanaliza si toate rezistentele la psihanaliza sunt in mare parte le'ate de aceasta tema. Si astazi# dupa 1,, de ani# rezistenta la psihanaliza se concentreaza pe aceasta tema. Influenta psihanalizei asupra mentalitatilor occidentale e le'ata tot de aceasta tema= re$olutia se.uala 5anii PB,%A@,6 e de neconceput fara teoriile despre se.ualitatea infantila. In afara psihanalizei# psihanaliza a fost perceputa prin prisma se.ualitatii infantile. In interiorul psihanalizei# de asemenea aceasta teorie despre se.ualitatea infantila e o teorie decisi$a cel putin pentru inceputurile psihanalizei. In primul rand % conceptul central al psihanalizei 5conceptul de inconstient6 e de neconceput fara aceasta teorie a se.ualitatii infantile. La inceputurile psihanalizei conceptul de inconstient era echi$alat de !reud cu istoria infantila a li+idoului. )hiar daca ulterior acest concept de inconstient a fost modificat in ceea ce pri$este continutul# initial el se suprapune perfect peste notiunea de se.ualitate infantila. Alte concepte centrale ale psihanalizei % conceptul de refulare este asociat initial acestei teorii despre se.ualitatea infantila. )eea ce constata !reud in psihoterapiile pe care le conducea era ca elementele refulate impinse in inconstient tineau de aceasta zona a se.ualitatii infantile= chiar daca ulterior in culturalismul american refularea isi schim+a sensul# descoperirea fenomenului si teoretizarea sa e le'ata tot de teoria suprase.ualitatii infantile. Alte concepte * comple.ul 9edip si comple.ul castrarii care sunt foarte importante pentru psihanaliza freudiana sunt le'ate tot de se.ualitatea infantila. De asemenea teoria etiolo'ica a ne$rozelor e initial le'ata de aceasta teorie a se.ualitatii infantile. Aceasta teorie pro$oaca cele mai mari framantari in cadrul miscarii psihanalitice. Primii 23

doi mari dizidenti * Adler si (un' se desprind de !reud in le'atura cu anumite contro$erse pro$ocate de importanta se.ualitatii infantile in economia psihicului si in 'eneza ne$rozelor. Aceasta teorie a se.ualitatii infantile e formulata sintetic in lucrarea lui !reud ;Trei eseuri asupra teoriei se.ualitatii0 pu+licata prima data in 1>,7# dar remaniata continuu pana in 1>-3. Aceasta teorie aduce o modificare radicala in ceea ce pri$este intele'erea se.ualitatii umane atat in raport cu conceptia comuna despre se.ualitate# cat si in raport cu conceptia stiintifica despre se.ualitate a epocii lui !reud care in linii esentiale se suprapunea peste conceptia comuna. In al doilea rand * prin aceasta teorie !reud demonstreaza importanta structuranta a se.ualitatii pentru psihicul uman. In al treilea rand * teoria aceasta demonstreaza ca nu numai $iata psihica e marcata de dez$oltarea se.ualitatii# dar psihanaliza demonstreaza ca si $iata spiritului 5produs cultural6 poarta si ele amprenta inconstientului si implicit a se.ualitatii infantile. Teoria lui !reud se dez$olta polemic in raport cu conceptia comuna asupra se.ualitatii. )9N)"PTIIL" )91CN" D"SP " S"DCALITAT" 1. Scopul se.ualitatii este unirea se.elor opuse in $ederea procrearii. -. 9+iectul se.ualitatii si anume o+iectul acti$itatii se.uale e o persoana de se. opus. 2. Se.ualitatea se instaleaza la pu+ertate in le'atura cu maturizarea +iolo'ica a aparatului se.ual. 3. Se.ualitatea e a+senta la copii 5copilul e chintesenta puritatii6. ID"IL" LCI ! "CD D"SP " S"DCALITAT" 1. Se.ualitatea e acti$a inca de la nastere= ea nu e un produs al unei dez$oltari tarzii * care sunt formele de manifestare ale se.ualitatii infantileH ? Suptul hedonic sau nealimentar * acest fel de supt nu urmareste hranirea# ci o+tinerea de placere ce consta in suptul ritmic al unei parti a mucoasei +ucale sau a epidermei. Suptul de'etului e manifestarea clara a acestui tip de supt. ? 1astur+area * cunoaste 2 momente: faza su'arului= perioada falica 52%7 ani6= faza pu+ertara. Autoerotismul oricat de +lamat 5perioada $ictoriana6 e un fenomen natural si aceasta constatare a psihanalizei a dus la reconsiderarea atitudinii fata de mastur+are dela condamnare se$era la acceptare. Alta forma: mastur+area anala directa sau indirecta 5prin intermediul materiilor fecale6. ? Tendintele se.uale partiale * $oIeurism# e.hi+itionism# cruzime. "le au o independenta de manifestare in raport cu zonele ero'ene= le'atura dintre ele si zonele ero'ene se sta+ileste mult mai tarziu. -. Scopul se.ualitatii infantile * se.ualitatea infantila spre deose+ire de se.ualitatea adulta nu e orientata in nici un fel spre reproducere# ci scopul se.ualitatii infantile e o+tinerea de placere pura si simpla. Aceasta placere definitorie pentru se.ualitatea infantila se o+tine prin e.citarea zonelor ero'ene care sunt foarte numeroase si din e.ercitarea tendintelor partiale. 2. Se.ualitatea infantila se spri/ina pe alte functii fiziolo'ice# adica pe functiile alimentare si e.cretorii inainte de a se autonomiza= aceasta spri/inire se numeste in psihanaliza 27

anaclisis. In faza orala acti$area zonei ero'ene +ucale este determinata de procesul de hranire. La fel in faza sadic%anala# cand acti$itatea se.uala anala e trezita pe fondul unei pre'atiri fiziolo'ice prin acti$itatea e.cretorie. De asemenea in faza falica acti$itatea se.uala a zonelor 'enitale# dar nu in scop reproducti$ e pusa in miscare in le'atura cu acti$itatea e.cretorie a urinei. Tot pe fondul unei pre'atiri fiziolo'ice zona 'enitala e e.citata fie datorita unei i'iene insuficiente# fie datorita in'ri/irilor de i'iena # aceasta e.citatie fiind apoi cautata independent. 3. 9+iectul acti$itatilor se.uale * conform constatarilor clinice si neclinice ale lui !reud# o+iectul nu e necesar o persoana de se. opus# ci se.ualitatea umana accepta o di$ersitate de o+iecte prin care isi atin'e scopul. 9+iectul se.ualitatii nu e necesar# ci e contin'ent# adica satisfacerea se.uala poate fi o+tinuta nu numai prin relatiile se.uale cu o persoana de se. opus# ci si in mod autoerotic sau cu o persoana de acelasi se.. Din punct de $edere al o+iectului# se.ualitatea umana e o se.ualitate funcialmente per$ersa pentru ca copilul e un per$ers polimorf. 7. Se.ualitatea infantila parcur'e o succesiune de etape in conformitate cu o pro'ramare +iolo'ica. !azele acestui proces sunt: faza orala= sadic%anala= falica= perioada de latenta= pu+ertatea. Aceasta conceptie lar'este conceptia despre se.ualitate care din momentul aparitiei psihanalizei tre+uie $azuta su+ aceste doua aspecte: se.ualitatea infantila si cea adulta. Se.ualitatea umana spre deose+ire de alte se.ualitati are un du+lu inceput: primul inceput e o data cu nasterea * aceasta prima perioada incheindu%se cu perioada de latenta 5B ani6= la pu+ertate se instaleaza al doilea inceput 5cel al se.ualitatii adulte6. Acest du+lu inceput care e un fenomen unic in lumea $ie e.plica pe de%o parte marile performante culturale ale omului# pe de alta parte ne$rotismul sau. In al treilea rand e.plica conceptia comuna despre se.ualitate % in sensul ca o data cu perioada de latenta toate acti$itatea se.uala desfasurata pana atunci cade prada refularii# adica e uitata ceea ce inseamna ca pentru constiinta adultului toata aceasta perioada nu mai e.ista si atunci e pe deplin natural ca profanul sa%si ima'ineze ca sin'ura forma de se.ualitate care e.ista e se.ualitatea adulta * cea accesi+ila constiintei. Parcur'erea acestei faze e discreta * trecerea de la una la alta inaparenta. Primele doua faze * faza orala si cea sadic%anala * sunt numite in psihanaliza faze pre'enitale pentru ca in acest inter$al de timp zonele 'enitale sunt a+sente ca zone ero'ene principale. Aceste faze pre'enitale sunt caracterizate de o acti$itate se.uala predominant autoerotica in care propriul corp e sursa de placere se.uala. !aza orala * aceasta prima faza in care zona ero'ena principala e zona +ucala# iar acti$itatea de nutritie care initiaza si acti$itatile se.uale or'anizeaza si e.perimenteaza relatia cu celalalt# adica relatia cu mama se or'anizeaza in dihotomia ;a manca0 * ;a fi mancat0. Ideile lui !reud au fost dez$oltate si la alti autori * Karl A+raham impartind aceasta faza in stadiul oral precoce in care acti$itatea e.clusi$a e suptul si in stadiul sadic%oral cand pe lan'a supt se adau'a si muscarea. 9 importanta e.traordinara acorda acestei faze 1elanie Klein considerand ca acum au loc e.periente care marcheaza psihicul uman intr%un mod decisi$. Dupa 1elanie Klein in aceasta faza sadismul infantil atin'e cotele ma.ime. Dorinta li+idinala se asociaza in aceasta faza# care se suprapune peste primul an de $iata# cu dorinta de a de$ora# de a $ida pe celalalt * mama * de su+stante.

2B

1B%,1%-,,Stadiul sadic%anal * perioada care se desfasoara la -%2 ani. )aracteristica principala: in acest stadiu zona ero'ena este zona anala. elatiile cu o+iectul sunt marcate de semnificatiile functiilor fiziolo'ice care trec pe primul plan# retentie * e.pulzie# $aloare sim+olica a materiilor fecale. Semnificatiile sim+olice asociate cu materiile fecale: ? )adou * pentru ca relatia cu persoanele ce in'ri/esc copilul si lupta pentru putere# autonomie pune in /oc aceasta functie fiziolo'ica# copilul utilizeaza produsele corpului sau pentru a e.prima impotri$irea fata de mi/loacele educati$e sau raspunde poziti$ la persoanele ce%l in'ri/esc. 1ateriile fecale reprezinta primul cadou pe care%l face sau refuza mediului sau. ? 8ani * aceasta semnificatie e le'ata de prima semnificatie# adica asemeni +anilor materiile fecale sunt un mi/loc de schim+ cu mediul familiar. ? )opil * pentru ca in teoriile pe care copiii le ela+oreaza despre se.ualitate 5teoriile acestea despre se.ualitate sunt un indiciu indirect pentru e.istenta se.ualitatii infantile6 copiii fantasmeaza ca nasterea copiilor se produce prin anus# asemeni materiilor fecale. ".: o analizanta relateaza urmatorul $is. !ond: pe de%o parte e $or+a despre pierderea unei sarcini in $ara# fapt care a afectat%o puternic= pe de alta parte * conflicte cu sotul le'ate in parte de acest e$eniment. :isul: cauta pisoiul pe care in realitate il adoptase dupa a$ort# si nu%l 'asea. Pe urma il 'aseste# dar era foarte mic ca un em+rion. A inceput sa%l hraneasca fra'mentand hrana ca pentru +e+elusi. Cnul din caini sapa pamantul din /urul unei flori si apoi ea se duce in locul acela# isi face ne$oile si apoi acopera totul cu pamant. Prima asociatie: planta un copil. Dorinta de a a$ea copil apare su+ forma re'asirii pisoiului# dar aceasta satisfactie nu e suficienta pentru ca dorinta de a a$ea copil se realizeaza arhaic prin intermediul materiilor fecale. Sadic < in aceasta perioada se dez$olta controlul asupra musculaturii si copilul incearca aceasta asupra mediului de multe ori distructi$. Aici apare polaritatea acti$itate% pasi$itate. Stadiul falic * e cea mai studiata faza de catre psihanaliza clasica. Se dez$olta intre 2%B ani. Prima caracteristica: pentru prima data in dez$oltarea psihose.uala a copilului zonele 'enitale de$in zone ero'ene principale# dar nu in le'atura cu reproducerea# ci in maniera specifica se.ualitatii infantile# adica urmarind doar o+tinerea de placere. )opilul indiferent de se.ul sau cunoaste un sin'ur or'an 'enital# cel masculin. Se contureaza diferenta intre se.e care e perceputa de copil ca diferenta dintre a a$ea sau a nu a$ea penis. Se manifesta con'lomerate psihice decisi$e pentru structurarea psihica a indi$idului# dar si pentru sanatatea sa psihica 'andita su+ aspectul ne$rozei 5comple.ul 9edip * ansam+lu de sentimente de dra'oste si ostile pe care copilul resimte fata de parinti= comple.ul castrarii6. Homose.ualitatea acti$a e un semn de deficienta a dez$oltarii psihice. )omple.ul 9edip * importanta decisi$a pentru structura personalitatii# datorita faptului ca o data cu declinul comple.ului 9edip se produce o desprindere decisi$a de natura 5tendintele incestuoase6 ceea ce permite a$ansarea spre omul ca fiinta culturala= asta pentru ca in urma comple.ului 9edip ramane ca precipitat o instanta psihica importanta si anume Supra "ul ce reprezinta interiorizarea afecti$a a doua re'lementari culturale esentiale: interzicerea incestului si a a'resi$itatii orientate spre parinti. 9 data cu aparitia Supra "ului fiecare dintre noi a pierdut paradisul satisfacerii nein'radite. 9 data cu formarea Supra "ului dorinta umana e supusa le'ii culturale. Paradisul pierdut e de fapt 2@

perioada anterioara# adica fazele pre'enitale. De modul in care e rezol$at comple.ul 9edip depinde sanatatea psihica a indi$idului adult su+ raportul ne$rozei. Ne$roza isterica e produsul unei fi.atii puternice in faza falica# iar ne$roza o+sesionala se instaleaza la acele persoane la care comple.ul 9edip cunoaste o rezol$are defectuoasa * re'resie la stadiul sadic%anal. Psihanaliza afirma uni$ersalitatea comple.ului 9edip. Declinul comple.ului 9edip marcheaza intrarea in faza de latenta. La pu+ertate comple.ul 9edip e reacti$at. )omple.ul castrarii * un comple. centrat in /urul fantasmei castrarii# iar aceasta fantasma aduce pentru copil raspunsul la o pro+lema ce%l preocupa intens 5eni'ma diferentei anatomice dintre se.e6. S%a constatat ca si atunci cand persoanele ce in'ri/esc copilul nu formuleaza o amenintare e.plicita cu castrarea# comple.ul castrarii totusi se dez$olta. Indiferent de e$enimentele reale e.ista o suma de antecedente care creaza terenul pentru aparitia acestor fantasme. In primul rand e.perientele traumatizante anterioare in care inter$ine o pierdere# cum ar fi scaparea sanului in timpul alaptarii# intarcarea si defecarea. Alt antecedent e nasterea. Dupa 9tto anM sursa prima a fantasmei castrarii e nasterea 5;Traumatismul nasterii06. !oarte important: comple.ul castrarii are rol diferit la +aiat si fata. La +aiat aparitia comple.ului castrarii pune capat +rusc comple.ului 9edip. 8aiatul renunta la sentimentele se.uale le'ate de mama datorita temerii pro$ocate de amenintarea cu castrarea. La fata comple.ul castrarii deschide comple.ul 9edip care nu se incheie niciodata cu ade$arat. Termenul lui (un' de comple. "lectra nu e $ia+il pentru ca acest termen presupune o simetrie perfecta intre dez$oltarea psihose.uala la +aiat si fata. Teoria freudiana despre dez$oltarea psiholo'iei feminine in acest stadiu * etape: ? con$in'erea ca toata lumea e dotata cu penis= ? constatarea ca fetita nu are penis# ca clitorisul e prea mic pentru a fi penis= ? ostilitatea fetitei se indreapta spre mama care nici ea nu e dotata cu penis si e considerata $ino$ata pentru faptul de a nu fi dotat%o pe fetita cu penis. Acum sunt posi+ile trei cai: ? in fata a+sentei penisului fetita reactioneaza printr%un refuz 'lo+al al se.ualitatii= ? dorinta irepresi+ila de a fi dotata cu penis 5in$idia de penis6= aceasta solutie presupune ne'area faptului ;castrarii0 si speranta ca intr%o zi $a poseda mult ra$nitul or'an. !antasma de a fi +ar+at ramane dominanta psihica a acestei cate'orii. In comportament se manifesta prin mai multe atitudini: in primul rand zona clitoridiana ramane sin'ura zona ero'ena= in al doilea rand fri'iditatea= in al treilea rand homose.ualitatea manifesta. ? dorinta de a a$ea su+stitute de penis= presupune pe de%o parte recunoasterea si acceptarea a+sentei penisului si duce la trei modificari importante# indispensa+ile pentru functionarea psihica si se.uala a femeii: in primul rand schim+area o+iectului iu+irii 5fata renunta la mama# orientarea spre tata * deschiderea comple.ului 9edip ce nu are incheiere6= in al doilea rand schim+area zonei ero'ene# inlocuirea clitorisului cu $a'inul ca zona ero'ena principala 5in timpul perioadei de latenta6= in al treilea rand inlocuirea penisului ca o+iect al dorintei prin copil * dorinta de a se +ucura de penis in timpul actului se.ual conduce la dorinta de a fi mama. Perioada de latenta * se desfasoara intre B%1-# 13 ani si e caracterizata de: declinul se.ualitatii infantile * se constata o diminuare a acti$itatilor se.uale# dese.ualizarea relatiilor de o+iect# adica pre$alenta sentimentelor tandre in raport cu dorintele se.uale= aparitia si consolidarea unor sentimente esentiale pentru om ca fiinta culturala si morala cum ar fi pudoarea si dez'ustul= acest declin e le'at de incheierea comple.ului 9edip# de 2G

intensificarea refularilor. Pu+ertatea * aduce transformarile definitorii ale se.ualitatii umane: ? din punct de $edere al o+iectului# in timp ce se.ualitatea infantila e predominant autoerotica# se.ualitatea adulta e cel putin predominant o+iectala= ? din punct de $edere al scopului# se trece de la e.citarea zonelor ero'ene si e.ercitarea tendintelor partiale la acti$itatea se.uala specific adulta# adica acti$itatea 'enitala orientata spre reproducere. Acti$itatea specifica se.ualitatii infantile e su+ordonata acti$itatii 'enitale su+ forma placerii preliminare. 12%,-%-,,SC S"L" T"9 I"I ! "CDI"N" D"SP " S"DCALITAT"A IN!ANTILA Teoria lui !reud nu este speculatie teoretica# ci se +azeaza pe o suma de fapte. 9 parte dintre ele sunt pree.istente psihanalizei. A+aterile de la o+iectul se.ual normal: in$ersiunea se.uala= pedofilie= zoofilie. Aceste a+ateri se considera e.presia unei de'enerescente or'anice. !reud constata ca aceste e.presii patolo'ice nu sunt rare. "le sunt raspandite in cercuri lar'i ale populatiei. In inconstientul fiecarei persoane ne$rozate e.ista in stare de latenta astfel de tendinte. Astfel de manifestari nu formeaza e.ceptia de la re'ula# ci sunt ca potentialitate insasi re'ula. Pe +aza studiului a+aterii o+iectului se.ual# !reud sustine ca pentru instinctul se.ual nu o+iectul este important# ci satisfacerea indiferent de o+iect. 9+iectul se.ualitatii este conti'ent. ".: cultura antichitatii chine si romane punea accent pe satisfacere si nu pe o+iect. )ultura moderna 5datorita crestinismului6 schim+a accentul de pe satisfacere pe o+iect. Studiul a+aterilor se.ualitatii de la scopul considerat normal. Per$ersiunile erau considerate semne de de'enerescenta or'anica. )om+aterea caracter mor+id 5!reud: orice acti$itate se.uala normala contine elemente per$erse si acestea se manifesta in mod natural la copil6. Per$ersiunea < situatia in care acti$itatea se.uala 'enitala caracteristica adultului este inlocuita complet de una din acti$itatile partiale caracteristice copilariei. Aceste acti$itati sunt inre'istrate de psihanaliza in inconstientul ne$roticilor. Ne$roza < ne'ati$ul per$ersiunii 5!reud6. ".istenta se.ualitatii infantile este documentata de psihanaliza prin practica. Se.ualitatea infantila se +azeaza pe cola+orare: datele e.istente po L ne$roza. Psihanaliza ca studiu al omului este demers 'enetic 5psihanaliza practica o arheolo'ie a persoanei adulte si urmareste dez$oltarea de la inceputuri pana la maturitate6. Psihanaliza este o antropolo'ie 'enetica. Deose+irea fata de psiholo'ia 'enetica consta in faptul ca in timp ce psiholo'ia lui Pia'et se ocupa cu studiul structurii intelectuale# psihanaliza se ocupa de dimensiunea afecti$a in spatele careia se afla $iata instinctuala. Psihanaliza studiaza modul in care sunt sociolizate instinctele si de$ine posi+ila edificarea unei personalitati culturale pe +aza unei instinctualitati animate. !reud s%a ocupat de anto'eneza si mai putin de filo'eneza. Desi la !reud e.ista idei care au fost preluate de (un' * nu se acorda o importanta deose+ita. !reud si%a +azat constructia pe ideea opozitiei dintre natura si cultura. Intre natura din om si cultura nu e.ista nici un fel de continuitate# iar dimensiunea culturala a personalitatii se constituie prin infran'erea dimensiunii naturale. 2>

(un' considera ca e.ista continuitate natura si cultura. Arhetipurile sunt factori naturali care sunt 'eneratori de cultura. "tolo'ia 5+iolo'ia comportamentului6 a demonstrat ca e.ista in zestrea 'enetica instincte sociale. Su+limare < psihanaliza se ocupa de socializarea instinctelor 5cum se face trecerea de la natura la cultura6. Trecerea se face prin reprimarea naturii# adica ma/oritatea mi/loacelor de aparare ale "u%lui care reprima anumite dimensiuni ale naturaletii 5refularea6 sunt potential pato'ene. ".ista un mi/loc de aparare care nu este pato'en: su+limarea. Su+limarea permite o prelucrare a ceea ce este instinctual in om si o utilizare constructi$a a acestei instinctualitati in planul culturii. Su+limarea < mi/loc de aparare al "ului prin intermediul caruia ener'ia instinctului se.ual poate fi utilizata pentru alte scopuri intelectuale# stiintifice# artistice. Aceasta capacitate de su+limare este specifica doar instinctului se.ual uman# spre deose+ire de instinctul alimentar care nu accepta amanari indelun'ate ale satisfacerii si mai ales nu accepta o+iect de su+stitutie. Se.ualitatea accepta atat amanarea indefinita satisfacerii cat si o+iecte su+stituti$e. Aceasta capacitate face posi+ila su+limarea. Su+limarea $izeaza in primul rand ener'ia acelor tendinte ale se.ualitatii care nu sunt acceptate cultural. Desi in cadrul su+limarii ener'ia se.uala primeste alt scop# totusi acest fapt nu echi$aleaza cu o diminuare a fortei acestei ener'ii. !reud nu a $or+it despre su+limarea a'resi$itatii. S"DCALITAT"A IN!ANTILA SI A)TI:ITAT"A INT"L")TCALA Doua semnificatii: ? teoriile pe care copilul le dez$olta despre se.ualitatea infantila sunt o do$ada indirecta despre e.istenta se.ualitatii infantile= ? aceasta acti$itate intelectuala a copilului le'ata de pro+lemele se.uale ilustreaza importanta pe care o are se.ualitatea pentru dez$oltarea capacitatii intelectuale. !reud nu deduce acti$itatea intelectuala din instinctul se.ual. "l recunoaste ca acti$itatea intelectuala are in spate instinctul de dominatie asupra lumii dar admite ca anumite componente ale instinctului se.ual alimenteaza si ele acti$itatea intelectuala. Principala componenta se.uala care impulsioneaza acti$itatea co'niti$a este componenta $oIeurista. !reud demonstreaza ca in prima copilarie preocuparile le'ate de se.ualitate dau un impuls puternic dez$oltarii acti$itatii intelectuale ceea ce inseamna ca o +locare a curiozitatii se.uale din copilarie poate a$ea ca efect o +locare a acti$itatii intelectuale in 'enere. )opilul pana la B ani se preocupa de deose+irea anatomica dintre se.e si intre+area ;de unde $in copiiiH0. Aparitia unui nou copil aduce cu sine o amenintare a locului primului nascut in afectiunea parintilor. Aceste preocupari dau nastere unei acti$itati de ;cercetare0 care are ca rezultat ela+orarea unor ade$arate teorii despre se.ualitate: 1. 9 teorie referitoare la diferenta anatomica dintre se.e sustine ca toti oamenii au penis. ".: Sfin.ul este un persona/ feminin cu atri+ute falice. -. Alta teorie: cloacala < nea'a deose+irea dintre anus si $a'in. )onsecinta: ideea ca copiii sunt nascuti prin anus= +aietii pot a$ea copii. Aceasta teorie sustine ca ea se produce alimentar prin in'erarea unui anumit aliment. Aceasta credinta se reflecta in +asme. Aceasta teorie se +azeaza pe anumite o+ser$atii dar si pe ni$elul sau mental referitor la se.ualitate. )opilul creste in +urta mamei. Necunoasterea $a'inului# necunoasterea actului se.ual ca act de procreare. 3,

2. )onceptia sadica asupra actului se.ual * se +azeaza pe surprinderea actului se.ual al parintilor sau adultilor# perceput ca act de $iolentare. Se mai +azeaza pe elemente sadice ale se.ualitatii infantile care sunt proiectate si care fac din actul respecti$ un act de a'resiune distructi$a. 3. )onceptia se realizeaza prin sarut. )CLTC A SI "P "SICN" S"DCALA !reud este unul dintre cei mai importanti critici ai culturii. Intre !reud si Nietzsche e.ista asemanari si deose+iri. Asemanarea: amandoi pun in discutie cultura datorita efectelor nefa$ora+ile pe care le are in plan +iolo'ic sau psiholo'ic. Nietzsche: lumea moderna datorita culturii este o lume care si%a pierdut $italitatea. !reud: su+linia represiunile ne'ati$e asupra sanatatii psihice. Deose+iri: consta in solutia pe care o $ede fiecare. Nietzsche: solutia este un alt om# supraomul care tre+uie sa recupereze $italitatea pierduta prin cultura in timp ce !reud propune decat acceptarea pretului pe care cultura il impune omului. !reud esueaza in conformism considerand ca pro'resul cultural este asociat ine$ita+il cu represiunea instinctelor. Pierderile sunt pretul ce tre+uie platit pentru e.istenta intr%o cultura a$ansata. ;Discomfort si cultura0 * 1>2, !reud e.amineaza cultura umana din perspecti$a fericirii. ".amenul culturii din perspecti$a fericirii conduce la concluzia ca desi cultura e creata de om cu scopul de a%si crea fericirea# totusi rezultatele acestuia nu sunt cele scontate. ".istenta omului in cultura presupune discomfort# tul+urari# neliniste# re$olta# toate surse de nefericire. )ea mai importanta disfunctie: ne$roza. Ne$roza < +oala de inte'rare sociala= socializarea instinctelor esueaza# e.presia esecului < ne$roza. Transformarea omului din fiinta naturala in fiinta culturala este un proces care presupune trecerea de la principiul placerii care 'u$erneaza $iata fiintelor naturale la principiul realitatii care 'u$erneaza $iata omului cultural. )and represiunea aplicata de cultura instinctelor este foarte mare atunci ne$roza capata caracter de masa. Ne$roticul este persoana care ramane suspendata intre natura si cultura# care nu poate renunta nici la principiul placerii# dar care nu poate accepta nici principiul realitatii. Atunci cand ne$roza este a+senta cultura poate induce alte forme de disfunctii pentru ca adapta+ilitatea omului la cultura nu este nelimitata. )and nu produce ne$roza# cultura produce nefericirea * forma pasi$a de reactie la reprimarea naturii din om sau poate produce re$olta. -,%,-%-,,!reud este critic al culturii se$er# dar care spre deose+ire de Nietzsche esueaza in conformism 5desi e$identiaza disfunctiile psihice pe care le produce cultura# considera totusi ca aceste disfunctii sunt pretul pentru pro'resul cultural6. ;Discomfort in cultura0 * !reud nu numai ca condamna cultura din perspecti$a fericirii# dar incearca sa e.plice modul in care cultura# construita initial pentru a asi'ura fericirea se intoarce impotri$a acestui scop si produce nefericire si ne$roza. Dupa !reud doua sunt fortele ma/ore care l%au impins pe om pe calea culturii: ? Necesitatea de a se asocia si de a lupta# in aceasta forma# mai eficient impotri$a naturii= ? "rosul * dra'ostea +ar+atului pentru femeie si a femeii pentru copil ceea ce a dus la 31

constituirea familiei. Pe parcursul dez$oltarii istorice cele doua forte care au cola+orat la construirea culturii au intrat in contradictie# munca in calitate de solutie pentru necesitate a+sol$ind cea mai mare parte a ener'iei erotice. Intre' edificiul cultural se +azeaza pe su+limarea ener'iei li+iduale astfel incat aceasta ener'ie nu mai este disponi+ila pentru scopurile sale specifice. Se.ualitatea umana ca una din sursele importante de fericire este compromisa si lasa impresia ca se numara printre acele functii $itale care se afla in in$olutie. !reud * ; $iata se.uala a omului ci$ilizat face impresia unei functii care se afla in represie asa cum pare sa fie dantura noastra si parul cranian0. Aceasta sacrificare a fericirii o+tinute din surse se.uale se concretizeaza in transformarile psihice pe care cultura le impune principiului placerii: ? La ni$elul principiului placerii inre'istram ca cerinta satisfactia imediata. Principiul realitatii * satisfacere amanata. Dorintele ce e.prima necesitatile umane sunt insotite de o amanare. ? Principiul placerii * placere nelimitata= principiul realitatii * restran'erea placerii. ? Se inlocuieste +ucuria din principiul placerii cu durerea produsa de munca in calitate de indeletnicire pentru tot timpul. ? ecepti$itatea principiului placerii 5e.: disponi+ilitatea de a admira un peisa/6 este inlocuita prin producti$itate. ? Lipsa refularii caracteristica pentru principiul placerii este inlocuita prin securitate psihica. !reud considera ca orice pro'res nou al culturii tre+uie platit printr%o represiune a instinctelor. Her+ert 1arcuse 5ideolo' al miscarii studentesti PB,%A@,# ;"ros si ci$ilizatie06 * 1>77 * carte ce a contri+uit la ;re$olutia se.uala0 5eli+erarea se.ualitatii6. Dupa 1arcuse conformismul lui !reud# incapacitatea sa de a $edea o solutie la pro+lemele pe care le ridica cultura ar fi faptul ca 'andirea sa e lipsita de perspecti$a istorica. Datorita acestei lacune# !reud confunda o forma istorica a principiului realitatii cu principiul realitatii in 'eneral. !reud confunda principiul realitatii specific epocii moderne 5principiul randamentului * 1arcuse6 cu principiul realitatii in 'eneral. Particularitatile principiului randamentului pentru satisfacerea instinctuala: ? Pemeria= saracia * ceea ce face ca necesitatile umane sa poata fi satisfacute cu mare economie de ener'ie in cea mai mare parte luata din domeniul li+idoului. ? Impartirea inechita+ila a saraciei * din punct de $edere al instinctelor# munca ocupa aproape intrea'a e.istenta umana# in planul familiei aceasta munca se asociaza cu familia mono'ama. In societatea de consum 1arcuse inre'istreaza fenomene noi care nu pot alimenta speranta ca ar fi posi+il un nou principiu al realitatii# adica unul nerepresi$ care sa nu mai impuna deturnarea ener'iei se.uale in munca. Aceste fenomene sunt doua: ? 9 tendinta e$identa de in$ersare a raportului de forte intre tipul de munca si timpul li+er. Pentru prima data se creaza posi+ilitatea ca timpul li+er sa predomine asupra muncii. ? Patrunderea se.ualitatii in domenii care pana nu de mult ii erau interzise 5$iata politica si cea economica su+ raportul pu+licitatii= pu+licitatea politica si economica foloseste stimuli manifesti sau su+liminali de ordin se.ual6. )um putem 'andi un principiu nerepresi$ al realitatii# cu ce mi/loace mentale putem 3-

'andi asemenea principiu# deoarece $echiul principiu ne%a fasonat 'andirea dupa asemanarea saH 1arcuse sustine ca solutia e oferita de conceptul ;inconstient0. Doar in inconstient s%a pastrat amintirea satisfacerii neconditionate pe care rationalitatea o contesta. Doar inconstientul ne mai poate a/uta sa 'andim posi+ilitatea unei satisfaceri nelimitate. epresia psihanalizei spre inconstient nu are doar $aloare terapeutica la ni$elul indi$idului# ci are $aloare terapeutica si la ni$el social pentru ca ne ofera +aza unei e.istente in care satisfacerea sa fie deplina cu a/utorul cuceririi tehnolo'iei. Spre deose+ire de mi/locul sim+olului randamentului 5Prometeu6 sim+olurile noului principiu al realitatii $or fi Narcis si 9rfeu. Ima'inea lor este cea a +ucuriei si implinirii# $ocea lor este una care nu comanda# ci canta# 'estul lor este cel care da si primeste# iar actul lor este pacea punand capat cuceririi. Aceste sim+oluri unesc omul cu natura# su+iectului cu o+iectul# pe om cu Dumnezeu. )ea mai importanta schim+are pe care o semnaleaza inconstientul este transformarea se.ualitatii in "ros. Su+ un principiu nerepresi$ al realitatii# se.ualitatea nu se mai reduce la acti$itatea 'enitala 5renuntarea la acti$itatea 'enitala si recuperarea surselor de placere pe care le presupune acti$itatea su+'enitala# asa zis per$ersa6. 1arcuse: ;e.ista in natura se.ualitatii tendinta de a se autosu+lima# ceea ce inseamna ca su+limarea impusa din e.terior $a fi inlocuita de autosu+limare# cultura nu $a disparea. atiunea si sensi+ilitatea pot comunica. Arta e sin'urul domeniu care atesta ca ratiunea si sensi+ilitatea pot coe.ista# se pot uni armonios.0 A4 "SI:ITAT" SI DIST C)TI:ITAT" IN PSIHANALIZA Pentru prima data in istorie# a'resi$itatea distructi$a pericliteaza astazi nu doar omite parti ale populatiei# ci insasi e.istenta umanitatii. Daca inceputul secolului DD a fost marcat de pro+lematica se.ualitatii# sfarsitul secolului DD sta su+ semnul pro+lematicii a'resi$itatii distructi$e. In prima teorie a instinctelor 5in $i'oare pana in 1>136 a'resi$itatea nu a$ea statutul unui instinct de sine statator# ea fiind asociata ca un mi/loc al instinctelor "ului. !ortele instinctuale erau se.ualitatea si instinctele "ului. A'resi$itatea nu primea o atentie deose+ita# teoria freudiana corespundea teoriei frustrarii. A'resi$itatea e declansata de o dorinta ce frustreaza personalitatea noastra. A doua teorie 51>-,6 ;Dincolo de principiul placerii0 contine $iziunea ultima a lui !reud asupra a'resi$itatii. eprezinta un punct de $edere particular in conte.tul celorlalte teorii dupa a'resi$itate. Desi este intitulata teorie despre instincte este totusi o teorie cu pronuntate aspecte filosofice. )ele doua instincte fundamentale pe care le descrie !reud sunt "ros si Thanatos. "ros si Thanatos ca forte instinctuale primordiale seamana cu principiile ultime ale filosofiei din 4recia antica. !reud a+andonandu%se placerii de a filosofa declara ca scopul acelei teorii este de a lamuri eni'ma $ietii. "ros * !reud desemneaza acea cate'orie de instincte al caror scop este promo$area si conser$area $ietii. Aceasta promo$are se o+tine prin alaturarea unitatilor $itale in comple.e $itale tot mai cuprinzatoare 5de la or'anism unicelular * multicelular * animale6. Include nu doar instinctul se.ual ci si cel de autoconser$are precum si li+idoul narcisic. Nu are ca su+strat anumite celule ale or'anismului# ci este o particularitate a 32

tuturor celulelor. Din punct de $edere psihic "rosului ii corespunde principiul placerii si principiul realitatii care este forma modificata a principiului placerii. In a doua teorie despre instincte e depasit dualismul se.ualitate%autoconser$are care domina prima teorie despre instincte. Dintr%o contradictie intersistemica# opozitia conser$are%se.ualitate isi pierde din importanta pentru psihanaliza. Thanatos * !reud desemneaza acea cate'orie de forte instinctuale al caror scop ar consta in reducerea a+soluta a tensiunii# in readucerea $ietii la stadiul anor'anic care a precedat% o. Pro+lema distructi$itatii * Thanatos < instinct in $irtutea caruia initial distructi$itatea e indreptata impotri$a propriului or'anism. Presupunem ca a'resi$itatea este un instinct= distructi$itatea este autodistructi$itate= autodistructi$itatea orientata spre lume se alimenteaza din aceasta distructi$itate ori'inara. 9rientarea spre lume a autodistructi$itatii se realizeaza prin a'lomerarea unitatilor $itale in or'anisme tot mai cuprinzatoare# a'resi$itatea distructi$a e or'anizata in interiorul celulei si canalizata spre e.teriorul or'anismului. Teoria instinctului mortii se +azeaza pe compulsia la repetitie 5$iata psihica s%ar 'hida pe lan'a principiul placerii si realitatii si pe principiul repetitiei6. )eea ce se opune principiului placerii este principiul repetitiei. !apte pe care se +azeaza psihanaliza: ? Transferul * se repeta nu doar aspectele placute# ci si aspectele neplacute ale $ietii sale. ? Simptomele * o parte dintre ele sunt prin insasi natura lor repetiti$e 5ritualuri o+sesionale6. 9rice simptom repeta mai mult sau mai putin transparent un conflict din trecut. ? Intoarcerea refulatului * ceea ce a fost refulat re$ine de'hizat. Se inre'istreaza fenomenul in care a'resi$itatea are rol important: ? Sadism si masochism. ? Am+i$alenta afecti$a * demonstreaza ca sentimentele fata de ceilalti sunt am+i$alente. ,B%,2%-,,IN)9NSTI"NT SI ST C)TC A PSIHI)CLCI Pana la aparitia psihanalizei# psiholo'ia era doar o psiholo'ie a constientului. 9data cu descoperirea clinica a inconstientului prima care se modifica din disciplinele umane e psiholo'ia. Psihicul este $azut pe doua ni$ele. In interiorul psihanalizei e.ista doua teorii ale psihicului in care inconstientul fi'ureaza# numai ca $iziunea asupra inconstientului e diferita. In omania# ni$elul de cunoastere al psihanalizei se opreste odata cu sfarsitul primei teorii. Aceasta prima teorie asupra psihicului il $edea structurat pe trei ni$ele care erau: inconstientul# preconstientul si constientul. )ele trei ni$ele erau considerate de !reud a fi instante ale psihicului# inconstientul fiind una dintre aceste trei instante. In prima teorie inconstientul era net separat de constient si era un su+stanti$. A doua teorie 5formulata de !reud dupa 1>-,6 aduce modificari importante de $iziune si accent# fiind o teorie mai comple.a# mai nuantata decat prima. )aracteristica principala a acestei a doua teorii este ca inconstientul nu mai este o instanta# nu mai este un su+stanti$# ci de$ine ad/ecti$# ceea ce inseamna ca distinctia dintre constient si inconstient nu mai este atat de transanta. Psihicul e impartit in trei instante: "u# Supraeu 33

si Sine E Se. Inconstientul ca ad/ecti$ caracterizeaza toate cele trei instante 5nu numai Sinele e inconstient# dar si "ul si Supraeul de asemenea primesc acest atri+ut al inconstientei6. 9 alta deose+ire importanta intre cele doua teorii este urmatoarea: in prima accentul cadea in special asupra inconstientului ca instanta= in a doua interesul lui !reud se distri+uie mai echili+rat# respecti$ el se arata mult mai interesat si acorda mai mult spatiu "ului si Supraeului * instante superioare ale personalitatii. Inconstientul nu mai acapareaza intre' interesul lui !reud. SIN" E S" Traducerea termenului 'erman ;das "s0 * in 'ermana este un pronume impersonal care se refera atat la actiunile umane# dar se refera si la fenomenele naturii. In franceza * ;soi0# ;ca0= in en'leza * ;id0= in romana * ;sine0 a$anta/: descrie o lume interioara si suprapersonala 5o forta ce depaseste indi$idul6# deza$anta/: creaza confuzii cu alti termeni psihanalitici 5termenii /un'ieni6= ;se0 * a$anta/: reda e.act sensul lui ;das "s0. Acest Sine E Se este un termen prin care se desemneaza polul instinctual E pulsional al personalitatii. )ontinuturile sale sunt reprezentantii psihici ai instinctelor sau pulsiunilor. Nu tot ceea ce e instinctual e respins de cultura si condamnat la a ramane in inconstient. Aceste continuturi sunt in parte ereditare# dar in acelasi timp datorita faptului ca asupra lor se aplica refularea ele sunt in parte do+andite. Din punct de $edere economic# cantitati$ al ener'iei psihice# Sinele reprezinta iz$orul de ener'ie al or'anismului. Din punct de $edere dinamic# Sinele introduce in conflict "ul si Supraeul * e.ista intotdeauna din perspecti$a psihanalitica o tensiune interioara intre instantele psihice superioare ce reprezinta cultura si instanta psihica ce reprezinta natura. Din punct de $edere 'enetic# "ul si Supraeul se formeaza din Sine. )onform celei de%a doua teorii despre instincte E pulsiuni# fortele instinctuale care dau continut Sinelui sunt instinctul $ietii * "ros si instinctul mortii * Thanatos carora le corespund ca principii de functionalitate psihica principiul placerii si forma sa modificata principiul realitatii si principiul repetitiei. )e relatii e.ista intre inconstientul din prima teorie si Sinele din a doua teorieH 1. Sinele preia continuturile inconstientului din prima teorie# dar nu se mai suprapune peste psihismul inconstientului= asta pentru ca in a doua teorie psihismul inconstientului nu mai coincide cu refulatul= -. Aceasta instanta * Sine# ce inlocuieste inconstientul din prima teorie# nu mai e atat de net separata de celelalte instante superioare asa cum se intampla in prima teorie unde inconstientul era net separat de constient prin intermediul cenzurii= 2. In a doua teorie "ul 5ce se dez$olta din Sine6 se amesteca in partea sa inferioara cu Sinele. )onform conceptiei lui !reud dupa 1>-, "ul se dez$olta din Sine su+ influenta realitatii e.terioare= 3. Distinctia dintre ni$elul psihic * Sine si ni$elul +iolo'ic e atenuata in raport cu prima teorie. Sinele e deschis spre lumea somatica= 7. !unctionarea Sinelui preia caracteristicile inconstientului ca instanta# adica la ni$elul Sinelui predomina procesele primare# or'anizarea continuturilor Sinelui e comple.uala# fortele instinctuale E pulsionale se opun su+ forma unei dualitati# iar principiile care 37

'u$erneaza sunt principiul placerii si principiul repetitiei. In incostient nu e.ista timp# ceea ce din punct de $edere clinic face cu putinta terapia psihanalitica. Toate continuturile sunt in afara timpului * retrairea cu o pre'nanta realitate. "CL In 'ermana * ;das Ich0= franceza * ;moi0= en'leza * ;e'o0. Din punct de $edere psiholo'ic "ul e o instanta centrata in /urul constiintei ce in'lo+eaza intre' preconstientul# dar are si o dimensiune inconstienta. "ste instanta de comanda si control a acti$itatii psihice. 4eneza si functii: "ul se formeaza din Se su+ influenta realitatii e.terne. !unctiile sale referindu%se atat la aceasta realitate e.terna# cat si la realitatea interna# psihica. !unctia cea mai importanta este autoconser$area or'anismului. Pentru a realiza aceasta functie esentiala# "ul tre+uie sa realizeze o serie de conditii su+di$izandu%se in urmatoarele su+functii: 1. cunoasterea realitatii e.terne si acumularea in memorie a e.perientelor traite= -. testarea realitatii * distin'erea intre realitatea e.terna si cea psihica. De masura in care aceasta functie e +ine realizata depinde adaptarea la realitate in plan pra'matic# iar in plan psihic de reusita testarii realitatii depinde sanatatea psihica. Disfunctiile psihice se caracterizeaza prin 'rade diferite de alterare a testarii realitatii= 2. modificarea lumii e.terioare * prin intermediul motricitatii si pe +aza cunoasterii realitatii "ul incearca sa modifice realitate e.terioara in conformitate cu dorintele interioare= 3. controlul instinctualitatii * $izeaza lumea interioara. "ul e preocupat sa asi'ure doar atata satisfacere instinctuala cata nu pericliteaza securitatea psihica. Pentru a cerceta lumea instinctelor "ul dispune de un set de mi/loace numite 5impropriu6 ;mecanisme0 de aparare care alcatuiesc dimensiunea sa inconstienta. "ul e 'u$ernat de principiul realitatii care impune amanarea sau chiar suspendarea satisfacerii instinctuale atunci cand aceasta satisfacere constituie un pericol pentru adaptare care se manifesta ca un conflict psihic. )onstituirea "ului si e$olutia sa spre maturitate presupune o succesiune de etape 5care sunt tot atatea trepte care conduc de la principiul placerii la principiul realitatii6: ? la inceputul $ietii "ul e foarte sla+ si de fapt coincide cu Seul < "ul ideal. Se manifesta in primele luni de $iata cand su+ protectia familiei opozitia mediului fata de dorintele copilului e minima. Pe masura ce opozitia realitatii creste "ul ideal# ce de$ine neadaptat# e depasit= ? maturitatea deplina a "ului e atinsa in momentul in care acesta do+andeste autonomie in raport cu celelalte instante psihice * in raport cu Supraeul si Seul. 1aturitatea psihica e atinsa cand intr%ade$ar "ul isi poate indeplini functia de comanda si control * atunci cand "ul nu mai e comandat de Se si tutelat de Supraeu. SCP A"CL In 'ermana * ;das C+erich0= franceza * ;surmoi0= en'leza * ;supere'o0. Aceasta instanta# care in prima teorie era numita cenzura# este una critica si asa cum arata si numele pentru o lun'a perioada de timp Supraeul e supraordonat "ului 5perioada 3B

copilariei in care "ul e sla+6. Supraeul incorporeaza cerinte culturale ma/ore % pe lan'a partea critica are si o parte de ideal# stimulati$a. !enomenele pe care s%a +azat !reud pentru a separa aceasta instanta sunt fenomenele clinice: delirul de o+ser$atie# melancolia si doliul patolo'ic * situatii in care isi face simtita prezenta si actiunea intr%un mod deose+it de clar. La ni$elul cotidian# comandamentele Supraeului se e.prima su+ forma unor re'lementari nereflectate de tipul ;se cu$ine E nu se cu$ine0# ;se face E nu se face0 * comandamentele care ni se impun neconditionat. !ormele Supraeului si continuturile sale: dupa psihanaliza freudiana# Supraeul e precipitatul comple.ului 9edip si reprezinta interiorizarea cerintelor e.primate de parintele de acelasi se. * este $or+a de interiorizarea interzicerii incestului si interiorizarea interzicerii a'resi$itatii fata de parintele de acelasi se.. In perioada de latenta Supraeul se im+o'ateste cu alte norme culturale# morale# estetice reprezentate de su+stitutii parentali. Din punct de $edere al psihanalizei Mleiniene 'ermenii Supraeului se pun# se constituie cu mult inaintea stadiului oedipian si in perioada oedipiana acesti 'ermeni se consolideaza si amplifica. !reud a $or+it indistinct de Supraeu si idealul "ului ca fiind doi termeni ce desemneaza aceasta realitate psihica. Psihanalistii ce i%au urmat lui !reud spun daca nu e $or+a despre doua instante: una critica a Supraeului si alta stimulati$a a idealului "ului. Dupa Herman Nun+er' Supraeul e predominant patern si critic# in timp ce idealul "ului e predominant matern si stimulati$. In timp ce actiunea Supraeului se +azeaza pe frica de pedeapsa# actiunea "ului se +azeaza pe forta iu+irii si a fricii de a pierde iu+irea. 12%,2%-,,)91PA ATI" INT " 19 ALA IN)9NSTI"NTA SI 19 ALA )9NSTI"NTA Supraeul * instanta in parte inconstienta# in parte preconstienta care reprezinta interiorizarea unor norme culturale. Cn rol important il au normele morale. "ste important sa distin'em morala inconstienta 5Supraeul6 de morala constienta 5"ul6. Supraeu * ca tip de moralitate * a$em de%a face cu o morala eteronoma= adica este $or+a de interiorizarea unor norme fara asimilarea lor in "u. 1orala Supraeului nu este altce$a decat interiorizarea relatiei dintre parinte si copil. Aceasta de$ine relatie intrapsihica pentru ca acest tip de morala# +inele si raul coincid cu supunerea sau nesupunerea fata de comandamentele Supraeului. De asemenea# $irtutea inseamna din punct de $edere al Supraeului supunerea fata de aceleasi comandamente. Alte cercetari de psiholo'ie cum ar fi cele ale psiholo'iei 'enetice realizate de (ean Pia'et * ;(udecata morala la copil0 * confirma faptul rele$at de psihanaliza ca prima forma de moralitate este tocmai o forma de moralitate eteronoma 5nomos < le'ea $ine din e.terior= antonimul lui autonom6. Interiorizarea normelor morale se realizeaza e.clusi$ afecti$# adica reflectia nu participa in nici un fel la preluarea acestor norme. Datorita acestui tip de interiorizare se creaza posi+ilitatea ca normele care fac o+iectul interiorizarii sa nu coincida cu normele care i s% ar potri$i cel mai +ine respecti$ei persoane. In mod o+iecti$ Supraeul este condamnat la o ree.aminare din perspecti$a intereselor asumate rational in momentul in care indi$idul poate realiza acest lucru. 3@

Supraeul are pe de o parte un nucleu care consta in interdictia tendintelor incestuoase si a'resi$itatea fata de parinti si care face cu putinta e.istenta indi$idului in cultura. Pe de alta parte alaturi de acest nucleu e.ista o serie de elemente adiacente care sunt preluate pe parcursul $ietii 5mai ales in perioada de formare6 de la diferiti su+stituti parentali. !unctiile Supraeului sunt pe de o parte permanente datorita nucleului si pe de alta parte temporare datorita elementelor adiacente. 1aturizarea morala presupune o inlocuire partiala a moralei inconstiente cu morala constienta. 19 ALA IN)9NSTI"NTA 5Supraeul6 19 ALA )9NSTI"NTA 5"ul6 1. din punct de $edere al tipului de datorie: datoria specifica moralei inconstiente este o datorie neconditionata= aceasta pentru ca la acest ni$el conflictul dintre tendinta interzisa si norma morala este inconstient# adica respecti$a tendinta interzisa este refulata in a+senta $reunei /udecati de $aloare constienta= 1. datoria este la acest ni$el intotdeauna conditionata si este asa de o /udecata de $aloare constienta si implicit aceasta /udecata de $aloare presupune ale'erea li+era in cunostinta de cauza si de asemenea datoria se intemeieaza pe aceasta /udecata de $aloare constienta= -. sentimentul de $ino$atie este independent de faptuirea raului. Sentimentul de $ino$atie este 'enerat doar de e.istenta refulatului ceea ce duce la doua consecinte surprinzatoare: ? cu cat suntem mai morali in plan mental la ni$elul 'andirii cu atat sentimentul de $ino$atie inconstient este mai puternic si tensiunea interioara mai mare= ? la ni$elul comportamentului * raufacatorii din sentimentul de $ino$atie= este $or+a despre acele cazuri destul de cunoscute 5psiholo'ia copilului# psiholo'ia criminalilor6 in care sentimentul de $ino$atie se acumuleaza si determina fapta interzisa tocmai pentru a o+tine prin pedeapsa pe care o atra'e o diminuare a sentimentului de $ino$atie care tindea sa de$ina insuporta+il= -. aici# sentimentul de $ino$atie este constient si este ulterior actului imoral. !aptul acesta permite indi$idului sa realizeze actiunile reparatorii menite sa anuleze efectele actului sau= 2. principalul mecanism de aparare al Supraeului este refularea care impiedica patrunderea in constiinta a tendintelor interzise * impiedica confruntarea dintre +ine si rau. efularea este su+minata in ceea ce pri$este eficienta de insta+ilitatea sa care se concretizeaza in fenomenele de intoarcere a refulatului. 2. mi/locul predilect de aparare folosit de morala constienta este reprimarea. Spre deose+ire de refulare# reprimarea permite patrunderea in constiinta a tendintelor interzise# +locand daca este cazul doar comportamentul. )oncluzie: in timp ce morala inconstienta a Supraeului este o morala a datoriei# morala constienta a "ului este o morala a +inelui. 1I(L9A)"L" D" APA A " AL" "CLCI eprezinta dimensiunea sa inconstienta. "le sunt foarte importante pentru a realiza homeostazia psihica. In interiorul psihanalizei freudiene# mi/loacele de aparare ale "ului sunt indreptate inspre tendintele instinctuale= rolul lor fiind# deci# de a controla aceste tendinte instinctuale. Anna !reud * patru situatii in care intra in actiune aceste mi/loace de aparare: 1. frica "ului de Supraeu * aceasta situatie este caracteristica pentru ne$roza adultilor. 3G

1i/loacele de aparare intra in actiune impotri$a unei tendinte instinctuale a carei realizare nu ar pro$oca opozitia "ului# dar datorita Supraeului# "ul se an'a/eaza in lupta impotri$a acestor tendinte. Prin urmare# moti$ul apararii nu este in "u# ci e.terior "ului. In terapie# consecinta acestui fapt este orientarea analizei spre destructurarea Supraeului= -. apararea impotri$a instinctelor produsa de frica fata de parinti * in acest caz# actiunile defensi$e nu sunt cauzate de o instanta psihica# ci de un o+iect e.terior. Asta arata ca e.istenta Supraeului nu este indispensa+ila pentru actiunea mi/loacelor de aparare ale "ului. )opilul lupta cu anumite tendinte instinctuale care intalnesc opozitia parintilor din frica de pedeapsa pe care parintii le%ar aplica%o. ".: rolul pe care%l /oaca in situatia oedipiana= frica de castrare care determina intrarea in actiune a mi/locului de aparare numit identificarea cu a'resorul. Prin urmare# si in aceasta situatie moti$ul apararii se afla in afara "ului. )onsecintele practice se refera la pre$enirea instalarii ne$rozei prin intermediul educatiei permisi$e. Domeniul educatiei a fost unul din primele domenii in care cunostintele de psihanaliza au 'asit o aplicare eficienta= 2. apararea pro$ocata de intensitatea instinctelor * e.ista perioade in $iata in care# +iolo'ic $or+ind# instinctele de$in foarte puternice# iar "ul datorita fricii de a nu fi coplesit de instincte apeleaza la aceste mi/loace de aparare. Aceste perioade sunt pu+ertatea si $arsta critica succesi$a maturitatii= 3. moti$e interioare ce tin de "u impun aceasta * ne$oia de coerenta# sinteza. "ul matur presupune o sinteza reusita intre tendintele contradictorii: acti$itate * pasi$itate= feminitate * masculinitate= heterose.ualitate * homose.ualitate. Asupra careia dintre tendintele opuse $or actiona mi/loacele de aparare depinde de situatia psihica completa. In psihanaliza adleriana mi/loacele de aparare functioneaza in le'atura cu alte continuturi decat cele instinctuale. 1i/loacele de aparare sunt: refularea 5primul studiat de psihanaliza6= re'resia= formatiunea reactionala= izolarea= anularea retrocti$a= proiectia= introiectia= intoarcerea impotri$a propriului "u= transformarea in contrariu= su+limarea= rationalizarea= idealizarea si identificarea cu a'resorul. ationalizarea * terminolo'ic $or+ind poate fi intalnit in diferite lim+a/e. Definitia psihanalitica: procedeu prin care su+iectul incearca sa dea o e.plicatie coerenta din punct de $edere lo'ic sau accepta+ila din punct de $edere moral unei atitudini# idei# sentiment# comportament ale caror ade$arate moti$e nu sunt percepute. Se poate $or+i despre rationalizarea unui simptom# a unei complusii defensi$e# a unei formatiuni reactionale. Acest termen a fost introdus de "rnest (ones. ".ista psihanalisti care nu includ rationalizarea printre mi/loacele de aparare pe moti$ ca ea nu este indreptata direct impotri$a instinctelor. Le'atura rationalizarii cu lumea instinctelor e.ista totusi in masura in care aceasta camufleaza in mod secundar un anumit aspect al conflictului. ".: ? comportamentul homose.ual masculin este rationalizat prin in$ocarea superioritatii intelectuale si estetice a +ar+atului= ? tendintele autodistructi$e pot fi rationalizate prin teorii estetice referitoare la silueta masculina E feminina= ? mila poate fi folosita pentru a rationaliza tendintele a'resi$e= ? tendintele a'resi$e pot fi rationalizate cu a/utorul atitudinilor /ustitiare. ". in terapie: rationalizarea apeleaza la moralitate pentru a ascunde sentimentele de inferioritate * o doamna $or+este despre emotia se.uala intensa pro$ocata de relatarea sotului despre dotarea se.uala iesita din comun a unui prieten de familie. !ata de aceasta 3>

emotie prima reactie $er+alizata este morala care se e.prima foarte +ine prin ;femeia tre+uie sa fie credincioasa +ar+atului nu numai in fapta# dar si in 'and0. Isi reprosa pentru ca respecti$a informatie o interesa in mod deose+it. De fapt# aceasta in$ocare a moralei nu era decat o modalitate de a ascunde un sentiment de inferioritate: ;o femeie care arata ca mine nu poate a$ea a$enturi0. !ormatiunea reactionala * definitie: este mi/locul de aparare al "ului prin intermediul caruia se dez$olta o atitudine sau un comportament opuse ca sens unei dorinte refulate. especti$a atitudine sau respecti$ul comportament apar ca reactie fata de o tendinta instinctuala. ".: pudoarea este formatiunea reactionala fata de tendintele e.hi+itioniste. Pot fi punctuale 5pasa'ere6 sau de durata atunci cand de$in trasaturi de caracter 5in special in tipul o+sesional6. Trasaturile tipului de personalitate o+sesionala 5scrupulozitate# ordine# curatenie# mila6 sunt reactii fata de tendintele opuse care caracterizeaza se.ualitatea infantila in stadiul sadic%anal. "ste considerata a fi o forma de aparare reusita# eficienta in masura in care atat tendinta interzisa cat si tendinta interdicti$a sunt eliminate din constiinta in fa$oarea unor calitati morale impinse la e.trem. !ormatiunile punctuale le putem intalni in ne$roza# $iata cotidiana. ".: 'ri/a e.cesi$a a unor mame fata de proprii copii care e menita a camufla# a masca ura fata de proprii copii. -,%,2%-,,Identificarea cu a'resorul * in sens psihanalitic# identificarea in 'eneral este un mi/loc de aparare al "ului care consta in procesul inconstient realizat de "u prin care acesta se transforma intr%un aspect al o+iectului. Identificarea cu a'resorul este un tip de identificare utilizat in relatiile cu o+iectele lumii e.terioare care produc frica. Acest mi/loc de aparare a fost descoperit in psihanaliza copilului. ".emple din Anna !reud: ? un ele$ care este indrumat spre psihanalist pentru ca in timpul orelor producea niste 'rimase care starneau ilaritate. Aceste 'rimase apareau cand de$enea tinta mustrarilor profesorului. Analiza a/un'e la concluzia ca aceste 'rimase nu erau decat o caricatura a mimicii profesorului in momentul in care il certa. ".plicatia psiholo'ica: ele$ul isi domina frica fata de profesor imitandu%l inconstient= ? o fetita care nu a$ea cura/ sa tra$erseze holul intunecos al locuintei pentru ca se temea de stafii. La un moment dat in mod spontan descopera $aloarea defensi$a a identificarii cu a'resorul si comunica aceasta fratelui ei. Ii spune acestuia ca acum nu se mai teme de stafii pentru ca este ea insasi stafia si face demonstratia tra$ersand holul imitand o stafie= ? un +aietel care $ine la ora de analiza dupa ce cu o zi inainte fusese la stomatolo'. In timpul orei# dez$olta o succesiune de comportamente distructi$e: taie cu cutitul o 'uma# o rola cu sfoara# distru'e creioanele analistei ascutind $arfurile pe care apoi le rupe. Desi este un mi/loc de aparare caracteristic mai curand copilariei# identificarea cu a'resorul se manifesta si la $arsta adulta in situatiile limita. ".perimentul Pitesti 5e.periment social6 * facut la sfarsitul anilor A3, si inceputul anilor A7, in inchisoarea de la Pitesti unde s%a incercat si s%a reusit cu deplin succes o spalare de creier# schim+are de personalitate printr%o serie de procedee care actionau concertat. 1area si sinistra reusita a fost ca toti detinutii au cedat fiind transformati din $ictima in calai. Acest e.periment nu a urmarit o+tinerea unei adeziuni oportuniste de circumstanta la comunism# ci a urmarit o+tinerea unei mutatii psihice# adica o adeziune intima profunda care in anumite cazuri a rezistat si dupa incetarea situatiei limita respecti$e. 7,

Despre acest fenomen s%a $or+it mai mult dupa A>,: ;!enomenul Pitesti0 1>>1= ;Pitesti0 1>>1 * T 8acu= ;!ortul 120 1>>1 * 1arcel Petrisor. Toti autorii 5din afara sau din interiorul e.perimentului6 au su+liniat caracterul misterios al con$ertirii cu cei supusi e.perimentului. Acest caracter misterios# pe care nu%l intele'eau nici cei care l%au trait# autorizeaza aplicarea unei perspecti$e psihanalitice asupra rezultatelor# mi/loacelor si proceselor care au dus la rezultatele respecti$e. Au inter$enit mai multe aspecte de natura inconstienta. 1utatia psihica si comportamentala adica transformarea $ictimei in calau. "ste cazul unui fost student la medicina Pop )ornel care este intalnit de 8acu in inchisoarea de la 4herla. Acest student purta nu numai urmele fizice ale torturilor de la Pitesti# dar mai ales purta urmele morale fiind considerat la 4herla cel mai periculos turnator. Toti detinutii cu e.ceptia celor care au a$ut sansa sa moara# au cedat de$enind turnatori. )u cat rezistenta la tratamentul de la Pitesti a fost mai mare# cu atat con$ertirea a fost mai profunda. Adeziunea intima# ideolo'ica# ideatica la comunism: toti cei internati la Pitesti erau oponenti declarati ai comunismului 5le'ionari6. In urma e.perimentului s%au transformat in aderenti con$insi ai comunismului. 1odificarile produse de e.periment au rezistat in anumite cazuri si dupa ce conditiile de acolo disparusera. Prin urmare# nu ar mai fi e.istat nici o /ustificare pra'matica pentru ca modificarile respecti$e sa continue sa e.iste. Dezumanizarea a de$enit pentru o parte dintre $ictime o a doua natura. Alte efecte: distru'erea sentimentului filial si a afectiunii pentru rudele apropiate. La )anal# unul dintre studentii reeducati la Pitesti 'asea o placere deose+ita in a%si chinui unchiul# detinut si el 5deputat taranist Piti'oi6. Cn altul isi intampina mama in $izita ;Pleaca de aici cur$a. Din cauza educatiei pe care mi%ai dat%o acasa am a/uns la )anal. Nu $reau sa te mai $ad. "u nu mai am mama.0 In incercarea de a da o caracterizare 'lo+ala comportamentelor produse de reeducare# 8acu considera ca fenomenele de acolo aduceau o ne+unie colecti$a. 1i/loacele folosite la Pitesti erau menite sa produca o stare de teroare psihica continua# teroare numita de un supra$ietuitor ;spaima indescripti+ila0# spaima care era conditia cea mai adec$ata pentru a pune in actiune identificarea cu a'resorul * transformarea $ictimei in calau ca sin'ur mi/loc de supra$ietuire psihica. 1i/loacele de tortura folosite la Pitesti im+inau procedeele clasice cu procedee ori'inale care sin'ularizeaza acest e.periment in lumea concentrationista. Se folosea +ataia# care culmina cu do+orarea la pamant si calcarea $ictimei in picioare# arderea cu ti'ara# smul'erea un'hiilor# ideea si practica torturii neintrerupte. Pe perioada reeducarii ziua si noaptea anchetatorul si anchetatul traiau in aceeasi celula. ;Noaptea puteai dormi# e drept doar pe spate# complet 'ol cu mainile intinse deasupra paturii. Daca miscai erai lo$it in cap cu +ata.0 La crearea unei stari de frica acuta pe lan'a tortura fizica au contri+uit si alti factori# in special distru'erea sistemului de $alori morale al $ictimelor e.perimentului Pitesti. Cna dintre tintele preferate ale atacurilor a fost credinta reli'ioasa. In mod deli+erat# reli'ia a fost $izata e.trem de $ehement. 8acu * ;A fost o pri'oana impotri$a crestinismului care ca intensitate# durata in timp si mai ales datorita mi/loacelor folosite poate ca a depasit intr%un fel pri'oana de la inceputurile $ietii crestine.0 Cn alt aspect moral distrus a fost prietenia. Se impunea deni'rarea celui mai +un prieten si chiar lo$irea sa. Aceasta lepadare de prietenie a im+racat uneori forme dementiale. ".emplu: studentul 9prisan 71

)ostache a fost luat din salonul +olna$ilor de oftica si adus intr%o celula de la temnita 'rea pentru a palmui si a fi palmuit de cel mai +un prieten al sau. Prin urmare# in aceste conditii de teroare fizica# de su+minare a $alorilor morale nu e de mirare ca detinutii au apelat in proportie de masa la identificarea cu a'resorul ca unicul mi/loc de supra$ietuire psihica. "i au putut sa supra$ietuiasca reeducarii acre a fost o scoala a 'roazei prin apelarea la identificarea cu a'resorul. Cn alt mi/loc de aparare al "ului ce a facut posi+ila identificarea cu a'resorul a fost re'resia. Aceasta stare de re'resie a fost creata de aceste conditii e.treme care au caracterizat detentia la Pitesti. Depasirea oricaror limite in e.ercitarea presiunii fizice si morale com+inata cu imposi+ilitatea sinuciderii a creat detinutilor sentimentul de nea/utorare a+soluta caracteristic copilului mic. Printre mi/loacele folosite ca sa determine re'resia 5spre stadii su+umane6 a fost umilirea prin mi/loace drastice. Adultilor li se lasau B, secunde pentru ne$oile e.cretorii. Daca timpul era depasit respecti$ii erau +rutalizati# readusi in celula si tre+uiau sa astepte fie pana seara sau a doua zi dimineata. Ii o+li'a pe detinuti sa%si spele in 'ura len/eria murdara de fecale sau sa%si scufunde capul in hurdoul cu urina fara a putea sa se refu'ieze in moarte. Acest parado. de a fi tinut in $iata cu scopul de a fi torturat nu putea decat sa creeze sentimentul li$rarii a+solute catre niste forte malefice# sentiment care ne face mai curand sa ne 'andim la conditia animala. Alt mi/loc de aparare ce a facut posi+ila identificarea cu a'resorul a fost refularea. In psihanaliza freudiana refularea $izeaza anumite tendinte li+idinale E a'resi$e neacceptate cultural. Dupa !reud principalele refulari se produc in prima copilarie# iar refularile din $iata adulta ar a$ea dupa !reud le'atura cu aceste prime refulari. Aceasta teza a fost reconsiderata in culturalismul american care sustine ca refularea actioneaza si asupra altor continuturi decat cele instinctuale in functie de situatie si moment. Scopul refularii este de a e$ita conflictul psihic prin indepartarea din constient a uneia din laturile sale. ".perimentul Pitesti reprezinta o confirmare a acestei $iziuni mai cuprinzatoare asupra refularii# deoarece refularea care a functionat aici ar putea fi numita o refulare a +inelui= pentru ca $alorile considerate de detinuti $alori poziti$e de$enisera sursa unui conflict e.trem de periculos pentru indi$id# acestea au constituit o+iectul refularii. Au fost refulate mai intai $alorile necomuniste si apoi $alorile morale elementare care tin de umanitate in 'enere. )a orice refulare# aceasta refulare a +inelui este insuficient de eficienta fiind periclitata de intoarcerea refulatului. )and circumstantele s%au schim+at la o +una parte dintre supra$ietuitori $alorile refulate au re$enit la suprafata. ".perimentul Pitesti ilustreaza fra'ilitatea conditiei umane si faptul ca mi/loacele de aparare ale "ului care intra oarecum automat in actiune pot a$ea de fapt efecte contraproducti$e. Proiectia * in sens psihanalitic proiectia este operatia prin care su+iectul e.pulzeaza din Sine si localizeaza in afara sa in persoane sau lucruri calitatile# sentimentele# dorintele care%i apartin si pe care nu si le cunoaste sau pe care refuza sa le accepte. Proiectia este un mi/loc de aparare arhaic care actioneaza inca din primele luni de $iata# care din punct de $edere al patolo'iei este caracteristica pentru paranoia dar care este prezenta si in 'andirea normala. In plan cultural# proiectia este un element acti$ in formarea superstitiilor# miturilor si al reli'iilor. )onstruirea unei realitati suprasensi+ile este rezultatul proiectiei in e.terior a fortelor psihice. Aceasta lume suprasensi+ila poate fi recon$ertita intr%o psiholo'ie a inconstientului. Aceasta idee o intalnim nu numai la !reud# dar si la (un' intr%o maniera specifica. La (un' reli'iile sunt rezultatul proiectiei

7-

continuturilor arhetipale# iar Dumnezeu este o proiectie in e.terior a arhetipului Sinelui care este arhetipul totalitatii psihice inte'rate armonic. ,2%,3%-,,1odul in care lucreaza proiectia consta in a transforma anumiti e.citanti interni in e.citanti e.terni care pot fi e$itati. ".ista o asemanare importanta intre proiectie si refulare * se refera la faptul ca am+ele nu fac decat sa indeparteze de constiinta anumite continuturi psihice# refularea impin'and in inconstient iar proiectia in lumea e.terioara# nici unul din aceste mi/loace de aparare neinter$enind direct transformator asupra pulsiunii# asa cum se intampla in cazul altor mi/loace de aparare. ".: su+limarea ce inter$ine asupra procesului instinctual modificandu%l in sensul ca ii atri+uie alte scopuri. :alorizarea actiunii acestui mi/loc de aparare nu poate fi uni$oca# in sensul ca desi proiectia poate pertur+a relatiile dintre oameni pe de alta parte ea poate a$ea si un rol +enefic pentru aceste relatii. ".: anumite tendinte la infidelitate sunt proiectate asupra partenerului# creaza sentimente de 'elozie neintemeiate. Participarea altruista * fenomen ce are la +aza proiectia= e.: Anna !reud * o tanara profesoara care in analiza relateaza ca in anii copilariei a fost dominata de doua tendinte foarte puternice respecti$ sa ai+a haine frumoase si copii multi. In acei ani ai copilariei respecti$a isi petrecea foarte mult timp fantasmand la realizarea acestor doua dorinte. In anii maturitatii fetita care fantasma atat la cele doua idealuri aparea ca o persoana opusa acestor idealuri: era necasatorita# im+racata modest si fara copii. Nu arata am+itie sau in$idie si intra in concurenta cu ceilalti doar daca era constransa de impre/urari. S%ar parea ca personalitatea ei adulta s%a dez$oltat in sens contrar aspiratiilor din copilarie. Pe de alta parte comportamentul ei arata ca de fapt nu renuntase la aceste dorinte# ci doar si le satisfacea intr%un mod putin o+isnuit= respecti$ chiar daca se im+raca saracacios participa cu mare interes la $iata $estimentara a cole'ilor si prietenilor= chiar daca nu a$ea copii participa acti$ la $iata de familie a prietenilor si cunoscutilor# chiar profesia ale'and%o in acest spirit * profesoara. In loc sa%si puna ener'ia in slu/+a propriilor scopuri# ea mo+iliza aceasta ener'ie pentru atin'erea acestor scopuri insa in fa$oarea altor persoane. Prin urmare# in copilaria ei s%a produs o mutatie care i%a interzis realizarea scopurilor# insa Supraeul acestei paciente ii permitea sa acti$eze pentru aceste scopuri cand era $or+a despre alte persoane. ". literar: ;)Irano de 8er'erac0 * eroul acestei piese este un no+il francez# poet si ofiter de 'arda# e.trem de inteli'ent si cura/os# cu un nas urat se ii +locheaza speranta de a a$ea raspuns in dra'oste si atunci cand se indra'osteste de frumoasa sa $erisoara# o.ana# renunta la realizarea aspiratiilor de dra'oste pe care insa le satisface totusi prin dele'atie proiectandu%le asupra unui tanar frumos )ristian. Scena su'esti$a: momentul in care cei doi se afla su+ +alconul iu+itei# )Irano uitand ca nu despre el e $or+a si inter$ine in declaratiile pe care )ristian i le face. In timpul +ataliilor )Irano il prote/eaza pe )ristian si isi ne'li/eaza propria $iata# iar cand )ristian e ucis# )Irano renunta la aspiratia sa spre o.ana. ". din patolo'ie: !reud * presedintele Schre+er# de tri+unal nu de$ine pacientul lui !reud decat indirect pe +aza cartii auto+io'rafice ;1emoriile unui +olna$ de ner$i0 * 1>,2. !reud pu+lica analiza acestui caz in 1>11# tradusa in franceza in 1>2- si romana in 1>>7. )az de paranoia: istoria * +oala a fost marcata de doua pusee: ? prima a durat un an si autorul considera ca dupa acest prim puseu el a fost complet $indecat. Pacientul# care a fost tratat intr%o clinica a $remii# considera ca +oala sa se 72

datoreaza surmena/ului intelectual. Acest prim puseu nu a a$ut nici un fel de nuanta mistica. Dupa acest prim episod pacientul isi reia $iata# iar sotia sa este recunoscatoare psihiatrului ce l%a tratat. Intre prima si a doua im+olna$ire se scur' G ani de $iata multumitoare# sin'ura nemultumire a familiei Schre+er fiind ca nu a$eau copii. In acest inter$al a $isat de mai multe ori ca e +olna$# iar intr%o dimineata in starea dintre somn si $e'he ii trece prin minte ideea ca ;ar fi minunat sa fie o femeie in timpul actului se.ual0. ? insomnie 'ra$a ce%l duce din nou in clinica# de data aceasta starea i s%a a'ra$at. 1ai intai au aparut idei ipohondrice# se plan'ea de ramolisment si ideea iminentei mortii sale. Apoi si%au facut aparitia ideile de persecutie. 8olna$ul in/uria diferite persoane care l%ar fi persecutat# printre acestea aflandu%se si psihiatrul sau. Pe acesta il numea acum ;asasin de suflete0. Treptat ideile delirante au capatat o alura mistica. )onsidera ca se afla in relatii directe cu Dumnezeu# iar pe de alta parte dia$olul isi +atea /oc de el. :edea aparitii miraculoase si auzea o muzica sfanta. La un an de la de+utul acestei faze +oala a luat forma definiti$a# adica pacientul a ela+orat un sistem delirant de nuanta reli'ioasa. In cadrul acestui sistem se simtea chemat sa de$ina mantuitorul lumii si sa%i redea fericirea pierduta. La aceasta stare de mantuitor putea a/un'e numai dupa ce s%ar fi transformat in femeie. Aceasta metamorfoza din +ar+at in femeie nu depindea de $iata sa# ci corespundea unei necesitati a ordinii cosmice. "l urma sa fie o+iectul e.clusi$ al miracolelor di$ine# omul cel mai deose+it care a trait $reodata pe pamant. Deose+irea intre atitudinea psihiatrului si atitudinea psihanalistului fata de +oala psihica: psihiatrul isi epuizeaza interesul cand a in$entariat simptomul si a inre'istrat efectele sale asupra comportamentului. Psihiatrul nu e preocupat sa intelea'a simptomul. Psihanalistul are o cu totul alta orientare: preocuparea sa principala fiind tocmai intele'erea sensului simptomului. Psihanalistul +azat pe cunoasterea psiho%ne$rozelor incearca sa a+ordeze fenomene psihotice dintr%o perspecti$a care le pune in le'atura cu procesele psihice 'enerale umane incercand in acelasi timp sa intelea'a transformarile prin care aceste procese 'enerale umane capata o forma aparte# a+eranta. In timp ce psihiatrul ar fi preocupat mai ales de un demers descripti$# psihanalistul ar fi preocupat de un demers e.plicati$. Prima inter$entie psihanalitica a lui !reud este in momentul in care afirma ca dintre cele doua elemente ale delirului: rolul de mantuitor si transformarea in femeie# pentru interpretare decisi$ este cel de%al doilea. "mascularea este pentru !reud elementul primar al delirului. La inceput pri$area de +ar+atie a fost resimtita ca o persecutie si insulta 'ra$a si de a+ia ulterior acest element a fost pus in le'atura cu tema mantuirii. Adica# un delir de persecutie se.uala s%a transformat ulterior intr%o me'alomanie mistica. La inceput# persecutorul a fost psihiatrul# pentru ca ulterior Dumnezeu sa%i ia locul. Dumnezeu a fost complice sau chiar insti'atorul asasinarii sufletului pacientului# a+andonarii corpului sau prostitutiei. In ultima faza pacientul admite ideea emascularii punand%o in le'atura cu un scop uni$ersal. Aceasta ar fi dupa !reud o etapa incipienta in solutionarea conflictului sau profund. Dupa remitere 5la B ani de la de+utul acestei faze6 ideea emascularii e sin'ura care isi pastreaza o anumita forta si influenta asupra comportamentului in anumite momente. "ste $or+a despre acele momente cand presedintele Schre+er se contempla in o'linda cu torsul 'ol impodo+it asemeni unei femei cu pan'lici si coliere. Alt ar'ument: nici un aspect al +olii nu e descris cu atata minutie si pe spatii atat de lar'i cum se intampla cu tema amintita. 73

Interpretarea delirului si rolul proiectiei: !reud porneste de la constatarea ca persoana care in delirul de persecutie /oaca un rol atat de important e una si aceeasi persoana cu psihiatrul care in prima faza a +olii a ocupat un loc foarte important in sentimente poziti$e. ;Importanta emotionala care re$enea respecti$ei persoane e proiectata in e.terior si apare ca o forta care $ine din e.terior. )alitatea emotiei e schim+ata in contrariu in sensul ca acela care la inceput era iu+it si $enerat# e acum urat si temut in calitate de persecutor.0 Dupa !reud emotia care determina conflictul in acest caz a fost un puseu al li+idoului homose.ual pasi$. Acest puseu care nu a putut fi acceptat a impus apelul la proiectie precum si fenomenele mor+ide. !antasma homose.uala pasi$a a pacientului l%a luat ca o+iect pe psihiatru. Aceasta tendinta homose.uala pasi$a nu a putut fi acceptata# iar conflictul inconstient care a luat nastere a fost rezol$at intr%o maniera patolo'ica su+ forma unui delir de persecutie. )el care era o+iectul dorintei a fost transformat in persecutor# iar continutul fantasmei a de$enit continutul persecutiei# respecti$ dorinta homose.uala pasi$a s%a transformat in frica de a nu se a+uza se.ual de el. )oncluzie: traseul proiectiei in paranoia * o perceptie interna este reprimata# iar continutul sau dupa ce a suferit o anumita deformare a/un'e la constiinta ca o perceptie a lumii e.terne. Deformarea care a inter$enit este de fapt o in$ersare# si anume ceea ce in perceptia interna tre+uie sa fie dra'oste de$ine in perceptia e.terna ura. )ercetarile facute de alti psihanalisti dupa aceasta analiza a lui !reud au confirmat interpretarea sa si au demonstrat ca indiferent de rasa si se.# paranoia ar fi produsa de imposi+ilitatea de a controla homose.ualitatea inconstienta intarita de anumite circumstante ale $ietii.

77