1. Noiuni generale, definiia Oceanului Planetar, componente Oceanografia este o disciplin din cadrul TIINELOR PMNTULUI care studia!

Oceanul Planetar" Prin aceast no#iune $O"P"% &n#elege' totalitatea 'rilor (i oceanelor de pe Terra" )eseori denu'it oceanologie sau (tiin# 'arin aceast disciplin pre!int ur'toarele ra'uri principale* +" ,eologia 'arin sau oceanografia geologic -" Oceanografie c.i'ic /" Oceanografie fi!ic 0" 1iologia 'arin ,eologia 'arin repre!int studiul fundului 'rii din punct de 2edere geologic" 3ici este inclus (i tectonica plcilor" Oceanografia c.i'ic studia! c.i'is'ul apelor 'arine (i interac#iunea c.i'ic cu at'osfera" Oceanografia fi!ic sau fi!ica 'arin este focusat asupra propriet#ilor fi!ice ale apei* te'peratur salinitate regi'ul 2alurilor curen#ilor etc" 1ilogia 'arin ur're(te totalitatea organis'elor e4istente &n apa de 'are (i 'odul &n care acestea interac#ionea! &ntre ele" 5n afara acestei structuri se pot identifica (i discipline secundare care folosesc o parte sau c.iar toate ra'urile principale* inginerie costier sau oceanografic oceanografie satelitar 'eteorologie 'arin ar.eologie 'arin etc" 36ordarea siste'ic a Oceanului Planetar presupune acceptarea ideii c e4ist un singur siste' de 'ari di'ensiuni co'parti'entat &n su6siste'e cu o anu'it organi!are structur (i func#ionare" Originea numelor. O7eanos* fiul cel 'ai 'are dintre titani fiul lui Uranus (i al ,aiei" grap.os* descriere" Oceanografia* (tiin#a care descrie Oceanul Planetar" logos* cunoa(tere" Oceanologia* (tiin#a al crui scop este cunoa(terea Oc" Pl" Oceanul 3tlantic* sau Marea lui 3tlas" Nu'ele este 2ec.i (i Oceanul Pacific* denu'ire recent dat de Magellan &n 'artie +9-+ datorit pe toat perioada tra2ersrii sale Oceanul Indian* cunoscut &n antic.itate ca nesc.i'6at p8n ast!i" apelor lini(tite &nt8lnite aici $Mare Pacifi:uo%" Oceanus 3etiopicus"

+;09* la <ocietatea Regal de ,eografie se &ncearc 2alidarea celor 'ai potri2ite nu'e pentru oceane (i 'ri" Pentru denu'irile unit#ilor de relief din cadrul oceanelor 2e!i articolul ur'tor se'nat de ," 3gapo2a" )istri6u#ia apelor (i uscatului" 5n E'isfera Nordic* uscat /= > oceane ?+>" 5n E'isfera <udic* uscat -0> oceane @? > OCEANELE: A sunt 6a!ine de 'ari di'ensiuni care despart continentele au fundul de!2oltat pe crust de tip oceanic pre!int circula#ie de profun!i'e (i de suprafa# au rela#ii str8nse cu circula#ia general a at'osferei pre!int 'aree cu o 'are 2arietate de a'plitudini MRILE ME)ITER3NE sunt 6a!ine cu di'ensiuni 'ai 'ici situate &ntre continente co'unic cu oceanele prin str8'tori fundul c.iu2etei este de!2oltat at8t pe crust oceanic c8t (i continental c.iu2eta pre!int o tectonic acti2 circula#ia apelor este generat de 28nt sau are caracter geostrofic Mrile 'editerane intercontinentale* Mediterana 3rctic European 3'erican 3ustralA3siatic" Mri 'editerane intracontinentale* pot fi de ingresiune $au salinit#i 'ici M" 1altic% sau instalate &n Bg.ea6uri tectonice $salinit#i 'ari ape calde M" Ro(ie ," Persic%"

 Componentele Mrii Mediterane: +" M" 3l6oran -" M" 1alearelor /" M" Tirenian 0" M" 3driatic 9" M" Ionic ?" M" Liguric @" M" Egee ;" M" Mar'ara =" Marea Neagr cu Marea 3!o2" Componentele Mediteranei Americane* +" 1a!inul Me4ic -" 1a!" Cu7atan /" 1a!" DaE'an 0" 1a!" Dolu'6iei 9" 1a!" Fene!uelei" M !LE MA "!NALE A A A nu cu co'unic 'ai sunt prin 'ulte str8'tori ci au 'ri desc.ideri care se largi altur ctre desc.ise ocean oceanului"

co'parti'ente

Dele 'ai i'portante fiind* M" Nordului M" M8necii M" Irlandei M" D.inei de Est M" 1ering M" Gaponiei

#. $a%inele oceanice Dunoa(terea reliefului 6a!inelor oceanice a &nceput din a doua Bu'tate a secolului al HIHAlea fiind i'pulsionat detrasarea ca6lului de telegraf" 3ceast acti2itate a dus la identificarea dorsalei transA atlantice (i a ridicat noi pro6le'e legate de relieful su6'ers p8n atunci e4ist8nd ideea c aspectul general este de c8'pie unifor'" Progrese 'ari sAau &nregistrat o dat cu in2entarea siste'ului de sondare acustic $ec.oAsounder% &n perioada anilor +=-I" Prin deter'inarea ti'pului de rspuns al unui se'nal care se &ntoarce la na2 cunosc8nd 2ite!a de propagare a sunetului &n ap se poate afla auto'at ad8nci'ea" Jr#i noi ale fundurilor oceanice au reu(it s fie ela6orate co'6in8nd sute de profile trasate cu sonarul" )in anii +=@I sAau de!2oltat siste'e co'ple4e de 'turare a reliefului oceanic folosind 'ai 'ulte se'nale care lucrea! si'ultan" Du toate acestea doar o 'ic parte din relieful oceanic a reu(it s fie cartat" Trecerea de la relieful continental la cel al 6a!inelor oceanice se face prin inter'ediul M3R,INILOR DONTINET3LE" Prin aceast no#iune &n#elege' relieful grefat pe crust continental ce racordea! continentele cu 6a!inele oceanice prin for'e de relief 'aBore cu profil general con2e4Kconca2 cu di'ensiuni de 'ii de 7' (i cu e2olu#ii percepti6ile &n inter2ale de ti'p de ordinul 'ilioanelor de ani" $E" Fespre'eanu +=;=%" Componentele M.C. elful continental* este o 2ec.e c8'pie acoperit &n pre!ent de ap care are l#i'i 'edii glo6ale de ?9 7'" Panta sa este redus (i se e4tinde p8n la ad8nci'i 'edii de +;I'" El se ter'in printrAo ruptur de pant $'uc.ia (elfului% care face trecerea spre unitatea ur'toare 2ersantul continetal" Nu'it i'propriu po28rni( aceast unitate pre!int pante 'ai 'ari &ntre /A? gr" re'arc8nduAse ca cele 'ai e4tinse suprafe#e &nclinate de pe Terra" 5n cadrul lor se &nt8lnesc canioane su6'erse cu energii de relief de peste +III'" )i'ensiunile canioanelor &ntrec de 'ulte ori 2alorile celor de!2oltate pe continente" Printre cele 'ai cunoscute canioane a'inti'* canionul MonterreE canionul Indusului etc" <curgerile tur6iditice stau la 6a!a 'odelrii per'anente a acestora 'anifest8nduAse prin curen#i descenden#i &ncrca#i cu sedi'ente de diferite di'ensiuni"F"D" co6or p8n la ad8nci'i de /IIIA0III' f8c8nd trecerea ctre c8'piile a6isale prin inter'ediul unor for'e de tran!i#ie glacisurile continetale" 5n cadrul acestor unit#i se re'arc pre!en#a conurilor a6isale cu for' general de e2antai $deep sea fan%" Toate flu2iile au 'ari conuri a6isale cel 'ai i'presionant fiind cel al siste'ului ,angeA1ra.'aputra" 5n Marea Neagr )unrea a for'at conul a6isal eu4inic"

Doasta* for' de relief din cadrul M"D" alctuit din c8'pii costiere c8'pii litorale front litoral (i (elf" 5ntregul profil al acesteia sAa aflat su6 ac#iunea direct a 'rii la un 'o'ent dat" Pe un ni2el 'ai sc!ut r8urile &(i de!2oltau al6iile pe (elful actual" 5n pre!ent sectoarele respecti2e de 2ale sunt relicte (i acoperite de 'are" D8'piile costiere* se de!2olt p8n la altitudini de -IIA/II' li'ita lor inferioar fiind &n Bur de /I'" 3u aspect ta6ular &n cea 'ai 'are parte (i se afl su6 'odelare su6aerian &nc de la sf8r(itul Pliocenului" D8'piile litorale* co6oar de la 2alori de L/I' p8n la -A9'" <Aau for'at &n Jolocen iar &n cadrul lor pute' diferen#ia c8'pii deltaice lagunare etc"

Mrontul litoral racordea! c8'piile litorale de (elful continental" <u6unit#ile sale sunt* #r'ul 2ersantul litoral (i glacisul litoral"

<u6unit#ile frontului litoral r'ul* for' de relief din cadrul frontului litoral creat su6 ac#iunea 2alurilor care pre!int o 'orfodina'ic accentuat" 5n cadrul su pot fi identificate cordoane dunicole de genera#ii diferite cu &nl#i'i ce 2aria! &n func#ie de gradul de acoperire cu 2egeta#ie tipul acesteia cantitatea de precipita#ii disponi6il regi'ul eolian etc" Pe litoralul ro'8nesc altitudinea lor nu trece de -A/'" 3tunci c8nd e4ist o surs considera6il de nisip dunele pot atinge &nl#i'i de -IA0I' $#r'ul Dape DodAcoasta atlantic a <U3% sau &n ca!uri e4cep#ionale 2alori de peste -II' $I" Mraser aflat pe coastele estice ale 3ustraliei%" Pe un #r' ero!i2 profilul este 'ult si'plificat plaBa put8nd a2ea l#i'i reduse $0A9'% sau poate lipsi cu des28r(ire" &ipuri Insulele continetale pot fi de clasificate &n ur'toarele in'ule" categorii*

+% pr#i continetale i!olate &n ti'pul e2olu#iei 6a!inelor oceanice $e4* Madagascar ,roenlanda Marea 1ritanie DeElon%

-% insule for'ate din 'orene glaciare &n ti'pul glacia#iunii Nur'iene" )epo!itele 'orenaice transportate de g.e#ari pe (elfuri au fost &nconBurate de ap &n postglaciar atunci c8nd ni2elul oceanului a crescut" $e4* Long Island%

/% insule 6arier for'ate din nisipuri transportate de curen#i &n lungul #r'ului" <unt situate &n i'ediate apropiere a gurilor de 2rsare $e4* I" <acalin I" Musura%

Insule 2ulcanice pot fi &nt8lnite pe 'argini de arce insulare sau pot fi independente" Insule coraligene de tipul atolilor" Du28ntul atol &n li'6a 6(tina(ilor din Maldi2e &nsea'n inel" Modelul de e2olu#ie al acestora a fost ela6orat de ctre D.arles )arOin" 5n func#ie de caracteristicile su6unit#ilor sale de tectonica specific 'arginile continentale se pot clasifica &n* M"D" pasi2e (i acti2e" M"D" pasi2e au un profil aproape co'plet cu su6unit#i 6ine de!2oltate coastele fiind larg e4tinse" F"D" este 6ine de!2oltat iar pantele sale nu sunt foarte 'ari" ,"D" sunt larg e4tinse frec2ent cu 'ai 'ulte trepte" M"D" pasi2e nu sunt afectate de feno'ene de 2ulcanis' sau seis'icitate" <e &nt8lnesc pe coastele atlantice a'ericane africane sau antarctice" M"D" acti2e sunt suprapuse contactelor con2ergente dintre plcile tectonice cu o seis'icitate ridicat deseori &nso#ite de feno'ene 2ulcanice" Unele dintre ele pot fi 2ec.i $cele est pacifice% sau noi $de!2oltate pe arce insulare%

(. &ectonica plcilor. elieful fundurilor oceanice Drusta P'8ntului este &'pr#it &n 'ai 'ulte plci tectonice sau plci litosferice" 3cestea plutesc pe 3stenosfer &n tendin#a gsirii unui ec.ili6ru relati2" Plcile tectonice 'aBore sunt* Euroasiatic 3ntarctic 3frican 3ustralian Indian Nord 3'erican <ud 3'erican Pacific" 3lte plci 'inore* 3ra6 Darai6elor Guan de Muca Docos Na!ca Milipine etc" 5n +=+9 3lfred Negener a pu6licat The Origine of Continents and Oceans &n care re'arca ase'narea e4istent &ntre coastele estice ale 3'ericii de <ud (i cele 2estice ale 3fricii" O6ser2a#iile sale nu erau o noutate aceast potri2ire aproape perfect a celor dou coaste fiind re'arcat &n trecut de Mrancis 1acon 1enBa'in Mran7lin etc" Negener nu a putut e4plica ce for#e au stat &ns la producerea acestor deplasri" 5n +=0@ o ec.ip din cadrul Noods Jole Oceanograp.ic Institution condus de Maurice EOing confir' e4isten#a unui lan# 'untos &n centrul 3tlanticului $dorsala 'edioAatlantic% (i o6ser2 de!2oltarea crustei oceanice pe roci 6a!altice diferite de cele granitice specifice crustei continetale" P8n la ela6orarea unui 'odel unitar de deplasare a plcilor au 'ai trecut &ns 'ul#i ani ini#ialN" Gason Morgan a pu6licat un scenariu e2oluti2 6a!at pe e4isten#a a +- plci ur'at ulterior de 'odelul lui Ha2ier Le Pic.on funda'entat pe ? plci 'aBore" )eplasarea plcilor este cau!at de 'i(carea 'antalei superioare prin inter'ediul unor curen#i su6crustali 'i(care ase'ntoare unui 'are co2or rulant" <cenariul general presupune e4isten#a unui supracontinet ini#ialRodinia $cu28nt rusesc care &nsea'n mama uscatului% (i a unui ocean unitar Pant.alasa $&n l6" greac se'nificmama tuturor mrilor)" Rodinia sAa di2i!at acu' L?II de 'il" ani &n ; continente reunite ulterior &ntrAun continet unitarPangea" <pargerea sur2enit acu' L-II de 'ilioane de ani a Pangeei a dus la for'area a dou continenteLaurasia (i ,ondOana care sAau separat la r8ndul lor &n continetele actuale" &ipuri de contacte )ntre plci" Contacte divergente constructive* se for'ea! Contacte convergente destructive* se consu' Contacte conservative sau de transformant* plcile se deplasea! una &n lungul celeilalte" crust crust

Procese asociate tipurilor de contacte dintre plci" 3colo unde 'ag'a din 3stenosfer iese la suprafa# $printrAo crptur &n scoar# cu aspect de (an# nu'it 2ale de rift% se crea! crust oceanic iar cele dou plci se deplasea! &n direc#ii opuse una fa# de cealalt" 3cest 'ecanis' st la 6a!a apari#iei dorsalelor lan#ul 'untos cel 'ai lung (i 'ai co'ple4 de pe Terra" Drestele sale se ridic cu +IIIA-II' deasupra fundurilor oceanice (i pre!int &n centru o 2ale de rift" Procesele 2ulcanice asociate separ 2ersan#ii laterali fiind asociate (i cu feno'ene de seis'icitate redus" 3spectul general al dorsalei oceanice cu 2alea de rift &n partea sa central (i .arta distri6u#iei acestora"

Pentru contactele con2ergente destructi2e sunt specifice procesele de su6duc#ie a uneia dintre plci (i apari#ia gropilor a6isale $fose% &n sectoarele respecti2e" Fulcanis'ul asociat este unul foarte acti2 &nso#it de o seis'icitate ridicat $cutre'ure aprute la ad8nci'i 'ari &ntre +IIA@II7'%" 3rcele insulare se for'ea! toc'ai la contactul dintre dou plci oceanice fiind des &nt8lnite &n Pacificul de Fest" Don2ergen#a a dou plci continentale nu duce la apari#ia foselor sau a arcelor insulare ci doar la cea a 'un#ilor $situa#ie &nt8lnit &n Turcia (i Pa7istan%" La contactul dintre su6continetul indian (i 3sia au aprut Mun#ii Ji'alaEa" *alii tran'formante $ro(u% se &nt8lnesc unde plcile tectonice se deplasea! &n direc#ii opuse $doar &ntre creste% (i sunt &nso#ite de cutre'ure" 5n afara acestei !one acolo unde plcile se deplasea! &n aceia(i direc#ie (i la 2ite!e si'ilare nu e4ist seis'icitate"

EL!E*+L *+N,+ !LO A$!-ALE Este repre!entat de c8'piile a6isale glacisurile a6isale (i fosele sau gropile a6isale" 3ceste for'e se &nt8lnesc &ntre 0IIIA?III' ad8nci'e doar fosele co6or8nd la 2alori 'ai 'ari" )in &ntreaga suprafa# a P'8ntului apro4i'ati2 /I> este repre!entat de aceast categorie .ipso'etric" C.mpiile a/i'ale repre!int cele 'ai netede suprafe#e de pe Terra acoperite de sedi'ente fine (i ultrafine" <e pot dferen#ia 'ai 'ulte categorii* tipice $&n Oc" 3tlantic (i Indian% de fos sau arhipelagice $&n apropierea arcelor insulare nu'eroase &n Pacific%" "laci'urile a/i'ale racordea! c8'piile a6isale de alte for'e de relief $dorsale sau 'un#i i!ola#i dealuri eu6'arine etc"%" Mosele repre!int cele 'ai 'ari ad8nci'i de pe Terra" Pot fi periferice de tip rever oblice sau mixte" *orme a%onale de relief" 5n afara 'arilor unit#i 'orfologice descrise 'ai sus &n cadrul Oceanului Planetar se &nt8lnesc coline 'un#i a6isali i!ola#i praguri a6isale depresiuni sau (an#uri a6isale" O categorie aparte o for'ea! 'un#ii de tip gu0ot" 3spectul lor plat do2ede(te o e2olu#ie &n regi' su6aerian (i o 'odelare intens care a dus la for'a plat din partea superioar" )escoperirea lor sAa produs &n anul +=09 atunci c8nd JarrE Ja''ond Jessfcea 'surtori cu sonarul de la 6ordul 2asului su" 3u fost 6ote!a#i dup ase'narea cu cldirea de geologie a Uni2ersit#ii Princeton care a2ea un acoperi( plat (i purta denu'irea de ,uEot Jall" 3rnold ,uEot a fost un geograf cele6ru din sec" HIH"

1. Apa de mare Pentru &n#elegerea caracteristicilor oceanului este necesar &n preala6il s se cunoasc propriet#ile apei de 'are" Daracteristicile generale fi!icoAc.i'ice 6iologice sunt deri2ate &n 'od direct din cele ale structurii 'oleculei apei" Miecare 'olecul de ap este alctuit din doi ato'i de .idrogen (i un ato' de o4igen care for'ea! &'preun un dipol tipic" 3to'ii de .idrogen cu sarcin P sunt lega#i de ato'ul de o4igen cu sarcin A la un ung.i de +I9 grade printrAo legtur co2alent" 5ntre 'ai 'ulte 'olecule de ap ato'ii de .idrogen sunt lega#i de cei de o4igen 'ult 'ai sla6 ca cei din interiorul unei singure 'olecule $de -I de ori 'ai sla6% printrAo legtur de hidrogen" 5n lipsa unei legturi de .idrogen nu ar 'ai e4ista oceane (i nici 2ia# pe Terra" 3pa este una dintre pu#inele su6stan#e care e4ist &n toate cele trei stri de agregare* lic.id solid (i ga!oas" <tructura unei 'olecule de g.ea# este &ns una diferit" Da orice structur cristalin aceasta este oarecu' rigid per'i#8nd doar 2i6ra#ii dar nu (i o deplasare li6er ca &n ca!ul strii lic.ide" )ensitatea g.e#ii la te'peratura de I gr" Delsius este de I =- gKc'c &n ti'p ce a apei &n stare lic.id este de +gKc'c" )in acest 'oti2 o 6ucat de g.ea# plute(te pe ap" 5n procesul sc.i'6rii de stare din lic.id &n solid sunt eli'inate cea 'ai 'are parte dintre sruri precu' (i alte ga!e di!ol2ate" Procesul re2ersi6il este unul care se face treptat deorece te'peratura este &nc una sc!ut 2or e4ista structuri cristaline &n interiorul solu#iei lic.ide" Prin cre(terea treptat a te'peraturii acestea dispar iar dac pragul ter'ic este dep(it legturile dintre 'olecule sunt rupte &n totalitate apa trec8nd &n stare ga!oas" )in acest 'o'ent 'oleculele indi2iduale se pot 'i(ca (i roti independent" Du c8t te'peratura 2a cre(te &n interiorul ga!ului cu at8t 'oleculele se 2or 'i(ca 'ai rapid presiunea fiind direct legat -rurile de din apa 2aloarea de te'peraturii" mare "

5n interiorul apei de 'are e4ist 'ai 'ulte sruri di!ol2ate careAi deter'in acesteia o serie de propriet#i fi!ice (i foarte i'portant &i controlea! densitatea" )in cele peste @I de ele'entele e4istente &n ap doar ? dintre ele repre!int 'ai 'ult de ==> din toate srurile* Dl Na Mg Da Q (i <" Totalitatea srurilor di!ol2ate &ntrAun litru de ap indic salinitatea solu#iei respecti2e care se 'soar &n gra'e" Donducti2itatea electric repre!int o 'etod de 'surare a salinit#ii e4ist8nd o corela#ie direct &ntre "a%ele di%ol2ate ace(ti )n doi apa de para'etri" mare "

5n cadrul apei de 'are e4ist o cantitate 'ic de ga!e di!ol2ate datorit sci'6ului per'anent e4istent &ntre ocean (i at'osfera terestr" <pune' c apa de 'are este saturat n gaze atunci c8nd pentru o anu'it te'peratur (i salinitate cantitatea total de ga!e ce intr &n ap egalea! cantitatea ga!elor ce ies din aceasta &ntrAun anu'it inter2al de ti'p" Dre(terea te'peraturii (i scderea salinit#ii 2or duce la cre(terea cantit#ii totale de ga!e di!ol2ate" Dea 'ai 'are propor#ie a ga!elor di!ol2ate re2ine* a!otului $0;>% o4igenului $/?>% (i JDO/ $+9>%" Pe 'sur ce apele de suprafa# co6oar &n ad8nci'e propor#ia ga!elor di!ol2ate se poate 'odifica ca ur'are a difu!iei 'oleculare sau prin a'estecul apelor cu alte

'ase care con#in o cantitate diferit de ga!e" Doncentra#ia acestor ga!e di!ol2ate constituie una dintre proprietile conservative ale apei de 'are 'odificrile put8nd apare doar ca ur'are a unor procese 6ioAc.i'ice" Diclul a!otului &n apa de 'are"

Particule

e3i'tente

)n

apa

de

mare"

Dele 'ai 'ulte particulele din ocean e4ist din cau!a organis'elor 'arine" O 6un parte dintre ele ser2esc ca .ran pentru alte 2ie#uitoare de ad8nci'e" Pentru a atinge fundul oceanului unele particule au ne2oie de ani de !ile" O alt categorie pro2ine din r8urile (i flu2iile care se 2ars &n ocean sau sunt aduse de 28nturi de pe continente" ori pot re!ulta din contactul apelor cu scoar#a" Prin procesul de di!ol2are al unor astfel de particule se poate aBunge la 'odificri ale co'po!i#iei apelor de ad8nci'e" Proprietile fi%ice ale apei de mare"

<alinitatea deter'in cele 'ai i'portante caracteristici fi!ice ale apelor din oceane" Du c8t 2aloarea ei 2a fi 'ai ridicat cu at8t te'peratura de &ng.e# 2a fi 'ai co6or8t" )ac te'peratura de &ng.e# a apei dulci este de I grade Delsius o ap de 'are cu salinitatea de /9 psu 2a &ng.e#a &n Bur de A- grade" )escre(terea punctului de &ng.e# este liniar din acest 'oti2 la o salinitate de +@ psu te'peratura 2a fi de aproape A+ grade"

,en'itatea apei de mare" Te'peratura salinitatea (i presiunea controlea! densitatea apei din 'ri (i oceane" )iferen#ele aprute &n cadrul densit#ii deter'in direc#ia (i 2ite!a curen#ilor de ad&nci'e" Unitatea de 'sur* gra'eKc'c" Pentru o te'peratur constant $de e4* /I grade D% o sc.i'6are a salinit#ii de la /0 la /9 psu 2a repre!enta o 'odificare a densit#ii de la + I-+ la + I--" Rela#ia dintre te'peratur (i salinitate &n deter'inarea densit#ii 5n func#ie de 2aloarea densit#ii este controlat ad8nci'ea la care 'asele de ap respecti2e se afl &n ocean" 3pa Oceanului Planetar se race(te &n ult'ii aniR La aceast &ntre6are a rspuns Gos. Nillis do2edind cu' uneori te po#i &n(ela atunci c8nd datele din 'surtori sunt ine4acte

4. -tructura apelor oceanice 3pele din cadrul Oceanului Planetar pre!int o structur diferen#iat &n func#ie de ad8nci'e" Dele costiere 2or a2ea carcteristici aparte fa# de apele din larg generate de 'ai 'ul#i factori* te'peratur salinitate a6sor6#ia lu'inii etc" Energia solar care aBunge la suprafa#a oceanului este folosit &n cea 'ai 'are parte &n procesele de e2aporare" O parte din aceasta 2a fi &n'aga!inat la ni2elul 'aselor de ap (i ulterior transfor'at" Da ur'are a &ncl!irii neunifor'e apele din oceane sunt structurate pe diferite ni2ele* ape de suprafa picnoclina (i apele de adncime" Apele de 'uprafa"

)eorece 2aria6ilitatea ter'ic a acestora este 'ult 'ai 'are precu' (i cea a proceselor de e2apora#ie sau de aport din precipita#ii stratul superior din oceane 2a fi cel 'ai neo'ogen la ni2elul Terrei" )ensitatea apelor este aici redus iar sc.i'6ul per'anet la interfa#a OceanA3t'osfer le deter'in o dina'ic ridicat" Falurile (i curen#ii contri6uie la i'punerea ter'enului de strat de amestec pentru aceste ape de suprafa#" Picnoclina" pycno* densitate clina* salt sau pant" <tratul ur'tor corespunde unei sc.i'6ri 'aBore la ni2elul densit#ii 2aria6il cu cre(terea ad8nci'ii" Efectul picnoclinei este de 6arier pentru 'i(crile 2erticale ale apelor constituind funda'entul circula#iei de Apele de suprafa#" ad.ncime" fiind astfel &'piedicate s se

)in cau!a pre!en#ei picnoclinei acestea se Slo2escS ca de un plafon

a'estece rapid cu apele de suprafa#" <ingurul sc.i'6 direct cu at'osfera se produce doar &n !onele polare acolo unde apele de ad8nci'e ies spre suprafa# ca ur'are a a6sen#ei picnoclinei" Te'peratura 'edie este de / 9 gr" D iar o'ogenitatea acestor 'ase de ap este cea 'ai ridicat din &ntregul Ocean Planetar" &EMPE A&+ A" Dantitatea de radia#ie solar a6sor6it de apele oceanelor 2aria! &n func#ie de latitudine $care deter'in &nl#i'ea soarelui pe 6olt% (i de perioada anului" ,radul de acoperire cu nori constituie un alt factor deter'inant" Energia pri'it de la soare este relati2 constant la ni2elul pr#ii superioare a at'osferei* I 9 calKc'pK+ 'inut" )up trecerea prin at'osfer la ni2elul suprafe#ei p'8ntului aBunge doar I -9 calKc'pK+ 'inut 2aloare 'edie &n -0 de ore" 3ceast radia#ie nu este pstrat la suprafa#a apelor ci este trans'is ctre ad8nci'e" Presupun8nd prin a6surd c toat radia#ia ar r'8ne stocat doar &n stratul superior de +' grosi'e atunci te'peratura acestora ar cre(te !ilnic cu / 9 gr" D" O6ser2a#iile !ilnice la ni2elul apelor de larg indic &ns o 2aria6ilitate 'ic de la o !i la alta re!ultat al disiprii cldurii ctre apele de ad8nci'e $ M" ,rant ,ross +==I%"

Toat aceast radia#ie pri'it de la soare nu este re#inut &n &ntregi'e o serie de procese de rcire

control8nd 6ilan#ul radiati2 dintre oceane (i at'osfer $e2apora#ia radia#ia reflectat etc"%" Dantitatea total de ap e2aporat din oceane &ntrAun an este ec.i2alent cu un strat de +' grosi'e 2aloare care se re&ntoarce su6 for'a precipita#iilor (i a apei continentale" )in acest 'oti2 se pstrea! o stare general de ec.ili6ru &n ti'p &ndelungat" )istri6u#ia ter'ic la suprafa# corespunde apelor cele 'ai calde &n !onele tropicale (i su6tropicale $-9A/I gr" D% iar a celor 'ai reci &n !onele polare $p8n la A+ @ gr"D%" )iferen#ieri i'portante sunt cau!ate de 'asele continentale distri6uite neregulat $'ai 'ult &n E'isfera Nordic% &n apropierea acestora apele fiind 'ai calde dec8t cele de larg" Dircula#ia general oceanic redistri6uie te'peratura la suprafa#a oceanului" Durentul ,olfului $,ulf <trea'% este responsa6il de cre(terea te'peraturii apelor din 3tlanticul de NE (i i'plicit de condi#iile cli'atice din Europa occidental" 3l#i curen#i reci transport ape din regiunile polare ctre latitudini Boase"

Te'peratura 'edie pentru inter2alul -II-A-II; pe 6a!a i'aginilor MO)I<" Dredits ,io2anni" Pe 2ertical apele pre!int o stratificare re!ultat din procesele diferite de &ncl!ire" <tratul superior de a'estec 2a fi 'ai cald su6 acesta e4tin!8nduAse un strat denu'it termoclin" Daracteristica sa este dat de scderea 6rusc de te'peratur pe o ad8nci'e redus" Pentru 'ulte sectoare din ocean ter'oclina este aproape identic cu picnoclina" 3pele de ad8nci'e sunt o'ogene cu 2aria#ii 'inore ale te'peraturii"

-AL!N!&A&EA" Faria#iile cele 'ai 'ari ale salinit#ii caracteri!ea! apele costiere pentru cele de larg ecartul fiind 'ult 'ai redus" Miind influen#at de aportul apelor continentale de raportul precipita#iiKe2apora#ie salinitatea 2a fi &ns 'ai o'ogen &n co'para#ie cu te'peratura" )ac salinitatea 2aria! &ntre /IA/@ psu te'peratura are o a'plitudine 'ai 'are A+ @ A /I gr" D" Pe 2ertical se constat 2alori cu oscila#ii 'ari la suprafa# $p8n la A-II'% apari#ia unui strat de salt nu'it .aloclin $.alos* srat cu L+II' grosi'e% (i un strat de ad8nci'e cu 2alori constante $/0A/9 psu%" Falorile cele 'ai ridicate se &nregistrea! &n Marea Ro(ie (i ,olful Persic* 0IA0- psu" Pentru 6a!inul Mediteranei MA-ELE 2alorile ating ,E /@A/; psu" AP"

Te'peratura (i salinitatea deter'in apari#ia 'aselor de ap" 3cestea sunt 2olu'e uria(e de ap cu acelea(i caracteristici ter'oAsaline" <e pot diferen#ia ur'toarele tipuri de 'ase de ap* A A A A de de fund de inter'ediare ad8nci'e $peste suprafa# $IA-II'% $-IIA+9II'% $+9IIA0III'% 0III'%

Masele de ap 3ntarctice* co6oar (elfurile antarctice fiind foarte reci $'a4i' -A/ gr" D"% (i 'tur

fundurile

oceanice

a2ans8nd

dincolo

de

latitudinea

de

0I

gr"

N"

Masele de ap Inter'ediare* se e4tind p8n la A+9II' (i au te'peraturi &ntre /A9 gr"D" cu salinitati de /0 @A/9 psu"

Masele de ap 3tlantice de Mund* sunt legate de apele reci din spa#iul La6radorului" Te'peraturi &n Bur de / gr" D" (i salinit#i de /0 = psu"

5n oceane penetrea! 'ase de ap din 'editerane cu salinit#i 'ai ridicate" Peste pregul ,i6raltarului trec ape din M" Mediteran cu salinit#i 'ai 'ari care sec#ionea! 3tlanticul su6 for'a unei pene de ape srate"

5. Curenii oceanici 6!7 5n orele anterioare a' &n2#at c8t de i'portant este structura 'olecular a apei de 'are &n deter'inarea principalelor caracteristici fi!icoAc.i'ice ale Oceanului Planetar" )e ase'eni a' re'arcat rolul te'peraturii (i al salinit#ii &n sta6ilirea densit#ii apelor" )iferen#ele aprute &ntre ace(ti para'etrii pot deter'ina (i o deplasare a 'aselor de ap la care se 'ai adaug un alt factor deter'inant* 3t'osfera" Da rspuns la 2aria6ilitatea condi#iilor at'osferice locale se pot for'a curen#i care deplasea! apa &n lungul #r'urilor sau dinspre plaBe ctre larg" O i'agine la ni2el glo6al ne indic 'odul &n care &ncl!irea diferit a apelor $tropice 2s" !onele polare% deter'in o circula#ie general pentru &ntreg Oceanul Planetar" 5n continuare 2o' discuta natura acestor sc.i'6ri precu' (i diferen#ierile de ordin local specifice fiecrui 6a!in &n parte" 5nc din 3ntic.itate se cuno(teau particularit#ile circula#ie costiere de ctre popula#iile care efectuau o na2iga#ie de ca6otaB" )eplasarea &n plan ori!ontal a 'aselor de ap repre!enta un real aButor &n parcurgerea unor 2aste &ntinderi pe ocean" )escopeririele geografice ulterioare au &'6og#it gradul de cunoa(tere asupra circula#iei apelor dar pri'a 2i!iune glo6al o dator' lui Matt.eO Mountaine MaurE" 5n +;99 MaurE pu6lic T.e P.Esical ,eograp.E of t.e <ea" 5ntreaga lucrare poate fi consultat sau descrcat $T"pdf% lpe siteAul NO33" Dircula#ia general se produce &n c8te2a celule uria(e $gEres%" 5n fiecare ocean e4ist dou siste'e specifice regiunilor su6tropicale $&n Bur de /I gr" lat" NK<% (i celule de di'ensiuni 'ai 'ici &nt8lnite &n regiunile oceanice su6polare $centrate pe 2aloarea de 9I gr" lat"%" Miecare celul poate fi deli'itat de 0 ra'uri principale* curen#i de li'it 2esticKestic (i curen#i care se deplasea! pe direc#ii est UAAV 2est" O alt clasificare ar presupune e4isten#a a - curen#i de larg (i a curen#i de li'it costier" Mi(carea general este una co'plicat de pre!en#a neunifor' a uscatului &n cele - e'isfere (i de efectul Doriolis" Dau!at de 'i(care de rota#ie a P'8ntului aceast 'i(care 2a duce la o deplasare spre dreapta $E'" N"% (i spre st8nga $E'" <"% a apelor de suprafa#"

)eplasarea unui o6iect cu inflen#a efectului Doriolis pentru cele dou e'isfere" <c.i'6area de direc#ie 2a fi nul dac o6iectul se deplasea! &n lungul ecuatorului (i 'a4i' la poli" Du c8t 2ite!a de deplasare 2a fi 'ai 'are cu at8t de2ierea spre dreaptaKstanga 2a cre(te" Durentul Pacificului de Nord sau curen#ii ecuatoriali de N (i < se deplasea! cu 2ite!e de /A? 7'K!i (i se e4tind p8n la +IIA-II' &n ad8nci'e" Masele de ap deplasate r'8n &n aceia(i !on cli'atic pentru o perioad lung de c8te2a luni 'oti2 pentru care e4ist ti'pul necesar ec.ili6rrii cu condi#iile locale" Duren#i de li'it 2estic se deplasea! &n general ctre N $&n E'" N"% (i spre < $&n E'" <% transport8nd 2olu'e i'presionante de ap" Dei 'ai 'ari curen#i din oceane apar &n aceste ca!uri fiind repre!enta#i de

ctre ,ulf <trea' (i Quros.i2o" Fite!ele ridicate $0IA+-I 7'K!i% (i ad8nci'ea de penetrare 'ai 'are $+III'% fac ca ace(ti curen#i s repre!inte uria(e flu2ii care se deplasea! &n cadrul oceanului" Fite!ele 'ari de deplasare duc la un transfer de cldur ctre latitudini superioare cu intensificri 'ai 'ari &n E'isfera Nordic" 3cest lucru se datorea! pre!en#ei ridicate a suprafe#elor continentale care co'plic circula#ia" Durentul 1ra!iliei sau Durentul 3ustraliei de Est transport 2olu'e de ap 'ai reduse &n co'para#ie cu cei si'ilari din E'isfera Nordic $,ulf <trea' (i Quros.i2o%" Duren#ii de li'it estic au orientri nordAsud 2ite!e de /A@ 7'K!i (i l#i'e 'ai redus ca cei 2estici" Ei sunt responsa6ili de ad2ec#ia 'aselor de ap rece ctre latitudini Boase $Durentul Daliforniei Durentul Peru Durentul 1enguelei Durentul Danarelor sau 3ustraliei de Fest%" Duren#ii orienta#i est UAAV 2est sunt responsa6ili de &nc.iderea celulelor de circula#ie precu' (i de transferul apelor dintrAo celul &n alta" )in ace(tia se desfac ra'uri spre N (i < de racordare cu 'arile siste'e de circula#ie" Dircula#ia &n cadrul 6a!inelor oceanice" Oceanul 3tlantic" Pstrea! 'odelul general cu - siste'e 'aBore unul &n 3tlanticul de Nord al doilea &n cel de <ud racordate prin Durentul ,uineei" Durentul Ecuatorial de Nord se e4tinde &ntre +9A-I gr" lat" ulterior el se continu cu cel al 3ntilelor iar dup confluen#a cu cel Mloridei se de!2olt ,ulf <trea'Aul" )eri2a nordAatlantic sau curentul 3tlanticului de Nord repre!int prelungirea sa ctre coastele 2estice ale Europei" Traseul poate fi 'eandrat ca &n ca!ul Durentului ,olfului cu gradien#i ter'ici de p8n la +I gr" D" Mi(carea este deose6it de co'ple4 fiind 2or6a de deplasarea unui fluid &n cadrul altuia" Te.nicile 'oderne de teledetec#ie au adus noi infor'a#ii legate de traseul acestor curen#i diferen#ierile fiind 6ine o6ser2ate &n 6en!i ter'ice" 5n afara circula#iei generale e4ist o serie de celule locale de di'ensiuni 'ai 'ici nu'eroase &n 3tlanticul de Nord" Ele au loc &n cadrul a dou co'parti'ente distincte $&ntre Pen" <candina2 (i ,roenlanda (i &ntre ,roenlanda (i 3'erica de Nord%" Durentul ,roenlandei de Est co6oar spre sud fiind continuat cu Durentul Ir'inger" Mica celul este &nc.is apoi de ctre Durentul Nor2egiei" )e partea cealalt co6oar doi curen#i pri'ul &n lungul ,roenlandei $Durentul ,roenlandei de Fest% al doilea &n lungul coastelor a'ericane $Durentul La6radorului%" Ulti'ul este responsa6il de deplasarea spre sud a ice6ergurilor (i de rcirea cli'atului pe coastele estice a'ericane" Oceanul Pacific. Durentul Ecuatorial de Nord si'ilar cu cel din 3tlantic este de!2oltat &ntre +IA+- gr" lat" N" 5n continuarea sa se de!2olt Durentul Quros.i2o foarte ase'ntor cu ,ulf <trea'Aul care 'tur coastele Gaponiei" )eri2a nordApacific sau Durentul Pacificului de N este si'ilar cu deri2a din 3tlantic" Delula este &nc.is de Durentul Daliforniei" <iste'ele regionale de circula#ie sunt repre!entate de Durentul OEas.i2o din care se desprind ra'uri spre centrul Pacificului de N (i de Durentul 3las7a continuat cu siste'ul 3leutinelor"

Marile celule sunt separate de ctre Dontracurentul Ecuatorial continuat de Durentul Ecuatorial de <ud din largul insulelor ,alapagos" Durentul 3ustraliei de Est confluea! &n 'area )eri2 a F8nturilor de Fest din care pleac spre nord Durentul Peru" Oceanul !ndian" Prin e4tinderea uscatului &n sectorul nordic al oceanului circula#ia sa este 'ult si'plificat fa# de cea din 3tlantic sau Pacific" E4ist o singur celul 'aBor situat &n Oc" Indian de <ud" Durentul Ecuatorial de <ud are o direc#ie E AAV F (i se di2ide ctre N &n Durentul <o'aliei iar spre < &n Durentul Madagascar" 5ntre insula Madagascar (i 3frica se for'ea! D" Mo!a'6icului" )in confleun#a celor dou 2a re!ulta D" 3celor care se scurge &n final &n )eri2a F8nturilor de Fest" Marea celul 2a fi &nc.is de D" 3ustraliei de Fest" 5n E'isfera Nordic situa#ia este co'plicat se!onier de pre!en#a 'usonului" Iarna D" <o'aliei este orientat spre sud su6 influen#a direct a D" Musonului 2ara traseul su fiind spre nord" 5ntreaga circula#ie de suprafa# se de!2olt deasupra picnoclinei per'anente"

8. Curenii oceanici 6!!7

F8nturile do'inante repre!int principala for# ce generea! deplasarea apelor de suprafa#" )irec#ia curen#ilor 2a fi &ns diferit de cea a 28ntului lucru constatat &nc din 3ntic.itate" Meno'enul a fost e4plicat de ctre E7'an &n +=I- care arat c &ntrAo 'are sta#ionar o'ogen fr alte accelera#ii au loc anu'ite procese tipice* A su6 influen#a unor 28nturi do'inante (i constante se constat o deplasare a apelor de suprafa# cu 09 gr" spre dreapta &n E'isfera Nordic (i spre st8nga &n cea sudic ca ur'are a for#ei Doriolis" Fite!a acestor curen#i de suprafa# este de -> din cea a 28ntului" A fiecare strat de ap pe profil 2ertical se 2a deplasa (i el spre dreapta fa# de stratul superior A cu c8t cre(te ad8nci'ea cu at8t scade 2ite!a curentului generat de procesele de frecare e4istente &ntre stratele de ap (i de 28sco!itatea acesteia" )in acest 'oti2 curen#ii de 28nt nu se e4tind la ad8nci'i foarte 'ari" A pe un profil 2ertical se constat o 'i(care spiralat a direc#iilor de deplasare $spirala lui E7'an" La anu'ite ad8nci'i de o6icei +II' apa se 2a deplasa &ntrAo direc#ie opus fa# de cea de suprafa#" A 'edia direc#iilor dintrAo coloan de ap la diferite ori!onturi 2a fi e4pri'at de un 2ector 'ediu orientat cu =I gr" dreapta fa# de direc#ia 28ntului $&n E'isfera Nordic (i spre st8nga &n cea <udic%" 3cest 2ector e4pri' transportul 'ediu de ap nu'it (i transport E7'an" Orientarea 2ectorului este deci perpendicular fa# de direc#ia 28ntului"

<pirala lui E7'an Neunifor'itatea distri6u#iei uscatului (i ad8nci'ile 2aria6ile ale sectoarelor de coast influen#ea! foarte 'ult aceste 'i(cri ideale" )e e4e'plu pentru apele costiere direc#ia curentului de suprafa# poate fi de +9 gr" &n ti'p ce pentru apele de larg teoretic se poate aBunge la 09 gr" Picnoclina repre!int li'ita 'a4i' de e4tindere a acestor curen#i genera#i de 28nt"

5n ca!ul unor 28nturi paralele cu #r'ul aplic8nd legea lui E7'an se aBunge la ur'toarea situa#ie*

5n E'isfera Nordic un 28nd din sud paralel cu #r'ul 2a produce o deplasare a apelor spre larg acestea fiind ape 'ai calde" Ele 2or fi &nlocuite de ape 'ai reci de ad8nci'e curentul aprut purt8nd denu'irea de upOelling" <c.i'6area de situa#ie 2a duce la o acu'ulare a apelor spre #r' gener8nd o deplasare ulterioar a lor spre ad8nci'e" $doOnOelling%" Meno'enul de upOelling este specific tuturor #r'urilor 2estice ale continentelor 2ara duc8nd la apari#ia ce#ii $apele 'ai reci de ad8nci'e &n contactul cu 'asele de aer cald de la suprafa#%" 3d8nci'ea de pro2enien# a acestor 'ase de ap poate atinge +IIA-II'" Fenind de la o astfel de ad8nci'e ele sunt srace &n o4igen di!ol2at dar &ncrcate cu nutrien#i" Pre!en#a acestora &n a6unden# fa2ori!ea! de!2oltarea fitoplanctonului (i i'plicit generea! o 6ogat resurs piscicol" Curenii geo'trofici" F8nturile do'inante deplasea! apele de suprafa# ctre centrul 6a!inelor deorece pentru apele de larg transportul 'ediu net se reali!ea! la =I gr" fa# de direc#ia 28ntului" For re!ulta astfel sectoare de co2ergen# ade2rate coline la suprafa#a apei dar cu &nl#i'i de 'a4i' +A-' pe distan#e de 'ii de 7ilo'etri" 5n oceanografie aceast diferen# de ni2el a apelor poart denu'irea de topografie dina'ic" 3pa acu'ulat &n aceste coline are o densitate 'ai redus fa# de cea din 6a!" )iferen#a de ni2el 2a ipri'a o deplasare ulterioar din creste ctre !onele 'ai Boase 'i(care influen#at ulterior de for#a Doriolis" 5ntrAun ocean ideal fr 28sco!itate (i frecare for#a gra2ita#ional ac#ionea! &n Bos fiind 6alansat de for#a Doriolis care ac#ionea! spre dreapta $E'isfera Nordic% re!ult8nd astfel un curent geostrofic" Dunosc8nd 2aria#ia acestei topografii dina'ice este posi6il calcularea 2ite!elor (i direc#iilor acestor 2ectori" Duren#ii 'aBori din Oceanul Planetar sunt de tip geostrofic"

Dircula#ia ter'o.alin"

Dorespunde 'aselor de ap situate su6 stratul picnoclinei" )ina'ica acestora este gu2ernat &n principal de 2aria#iile densit#ii $aceasta la r8ndul ei datorat te'peraturii (i salinit#ii%" )in acest 'oti2 circula#ia de ad8nci'e 'ai este cunoscut (i ca circula#ie ter'o.alin" Duren#ii de ad8nci'e se deplasea! &n general pe direc#ii NA< ei trec8nd dintrAo e'isfer &n alta" <unt astfel conectate 'ase de ap din a'6ele regiuni polare" Topografia su6'ers Boac un rol foarte i'portant &n trasarea acestei circula#ii" Pre!en#a dorsalelor 'arine poate li'ita deplasarea unor 'ase reci cu densit#i 'ari care pot fi i!olate &n anu'ite sectoare" )eplasarea spre suprafa# se face &n !onele polare sau &n cele de upOelling" Du toate acestea un anu'it sc.i'6 se produce (i la ni2elul picnoclinei p8n &n pre!ent greu de esti'at"

9. Mareele

Mareele sunt 'icri pe 2ertical ale apei din oceane sau ale 3t'osferei datorit for ei de atrac ie gra2itaional e4ercitat de Lun i <oare" <e pare c e4ist c.iar i o influen 'areic la ni2elul Litosferei dar a'plitudinea acestor 'icri este una redus" <e pune firesc &ntre6area dac influen a gra2itaional e4ercitat de cele dou corpuri cereti a fost definitorie &n e2oluia 2ieii pe P'8ntR Rspunsul este unul afir'ati2 iar i'portana 'areelor a fost decisi2" Luna sAa for'at &n ur'a unui i'pact al unui alt corp ceresc cu Terra e2eni'ent petrecut acu' 0 - 'ld ani" 3unci o parte din 'antaua 'ag'atic a P'8ntului sAa desprins i &'preuna cu frag'entele re!ultate &n ur'a e4plo!iei au fost aruncate pe or6ita terestr" Iniial satelitul nostru sAar fi aflat 'ult 'ai aproape de noi iar i'aginea sa ar fi artat de +IA-I de ori 'ai 'are ceea ce &nsea'n c i 'areele produse ar fi fost de c8 i2a 7ilo'etrii iar 'ag'a neconsolidat era deplasat pe distane uriae" Donfiguraia general a &ntregului Ocean Planetar se pare c sAa definiti2at toc'ai su6 influena e4ercitat de aceste 'aree pri'are" 1ernard Moing printele 'isiunii spaiale <M3RTA+ i cercettor &n cadrul 3geniei <paiale Europene $E<3% arat c influena satelitului nostru este resi'it c.iar la ni2elul unor feno'ene cu' ar fi ElANino" )ac 6rusc Luna ar disprea sAar produce o redistri6uire a apei la ni2elul &ntregului Ocean Planetar cu deplasri i'presionante de 2olu'e de ap dintrAo !on ctre alta" Dunoaterea acestei topografii dina'ice a ni2elului din 'ri i oceane sAa reali!at &ncep8nd din +==- prin lansarea 'isiunii Tope4KPoseidon" 3cest proiect cola6orati2 a'ericanoAfrance! a per'is o 'surare a 2ariaiilor de ni2el cu o preci!ie centi'etric" )in anul -II+ un nou satelit 6ote!at GasonA+ $Iason din 'itologia greac cel care a plecat &n cutarea l8nii de aur% a co'pletat &n tande' 'isiunea anterioar pe o durat de trei ani iar ulterior a &nlocuit infor'aia furni!at de Tope4KPoseidon" )in anul -II; un nou satelit GasonA- a fost lansat a28nd acelai scop* cunoaterea 2ariaiilor de ni2el din cadrul Oceanului Planetar" 3nul -I+/ 2a aduce lansarea unui nou instru'ent de alti'etrie radar la 6ordul satelitului GasonA/" Daracteristici generale" Pri'ele 'rturii scrise ale 'areelor &i aparin lui Jerodot din Jalicarnas $0;0A0-9 &"Jr% dar o teorie general care s &ncerce e4plicarea 'areelor se 2a produce 'ult 'ai t8r!iu" Marc.i!ul de Laplace pe nu'ele su Pierre <i'on $+@0=A+;-@% a fost un 'ate'atician france! care a sugerat o terorie dina'ic &n care 'areele sunt deter'inate de fore astrono'ice" De2a 'ai t8r!iu <ir Nillia' T.o'son $+;-0A+=I@% a de!2oltat o 'etod de anali! ar'onic pentru e4plicarea oscila iilor 'areice" El este i creatorul pri'ului instru'ent de predicie a 'areelor $D" Reid Nic.ols Ro6ert ," Nillia's* EncEclopedia of Marine <cience%" Mareele sunt 2aluri cu lungi'e 'are $Bu'tate din circu'ferina P'8ntului% at8t progresi2e c8t i staionare datorate forei de atracie gra2itaionale e4istente &ntre P'8nt Lun i <oare" Mor a centrifug co'pletea! &ntregul proces" Dreasta 2alului 'areic este ni2elul 'a4i' iar anul repre!int ni2elul 'ini'" Perioada 2alurilor 'areice este de +-. -9'in adic Bu'tate din !iua lunar de -0. 9I'in" Mora Doriolis are un rol i'portant &n trans'iterea direciei acestor 2aluri la care se adaug neunifor'itatea ad8nci'ilor i procesele de frecare e4istente la ni2elul coastelor sau al fundului 'rii"

3a cu' a fost definit de Isaac NeOton fora de atracie gra2itaional dintre dou corpuri este direct proporional cu produsul 'aselor i in2ers proporional cu ptratul distanei dintre ele"

unde , este constanta gra2itaional $? ?@ 4 +I++ N '-K7g-% iar '+ i '- 'asele celor dou corpuri iar r distana dintre acestea 'surat din centrul o6iectelor" D.iar dac 'asa <oarelui este 'ai 'are influena 'areic asupra P'8ntului 2a fi de doar 0?> din cea e4ercitat de Lun datorit distanei 'ult 'ai 'ari dintre acesta i P'8nt" 5n ur'a 'icrii de rotaie &n Burul propriei a4e apare o for centrifug care 6alansea! fora gra2itaional dintre dou corpuri" )in acest 'oti2 cele dou planete nu se resping sau nu se pr6uesc una &n cealalt" Perioada de re2olu ie a Lunii &n Burul Terrei se face &ntrAun inter2al de -@ !ile @ ore 0/ 'inute ++ 9 s proces cunoscut i su6 denu'irea de re2oluia sideral a Lunii" )ar aceast deplasare &ntotdeauna constant nu este egal cu re2oluia Lunii &n Burul <oarelui" Micarea respecti2 poart denu'irea de re2oluie sinodic i se reali!ea! &ntrAun inter2al 'ediu de -= 9/ de !ile" Ma de aceast 2aloare e4ist 2ariaii de c8te2a ore cu o influen direct asupra producerii 'areelor" Po!iiile e4tre'e ale <oarelui i Lunii fa de P'8nt pot fi &n acela i plan $conBuc ieKopo!i ie% sau la un ung.i de =I $c2adratur%"

)in cu28ntul <E!Egos $grec"% a deri2at sE!Egia $lat"% care &nsea'n conBunc ie" <ensul cu28ntului &n astrono'ie indic dou corpuri care pre!int la un 'o'ent dat aceiai longitudine cereasc" Prin e4tindere se &nelege o 'aree de si!igie ca fiind produs atunci c8nd forele de atrac ie ale <oarelui i Lunii se &nsu'ea! deorece acestea se afl aliniate de aceiai parte a P'8ntului $conBunc ie% sau de o parte i de alta a acestuia $opo!iie%" Mareea re!ultat 2a a2ea 2alori 'a4i'e fiind cunoscut i su6 denu'irea de 'aree de pri'2ar" Nu e4ist nicio legtur &ntre producerea acestor feno'ene i anoti'pul de pri'2ar &n li'6a engle! su6stanti2ul spring a28nd i sensul de sritur sau salt" E4presia springs up era folosit pentru a indica o cretere peste un ni2el o6inuit de aici aBung8nduAse la utili!area ter'enului &n oceanografie" O po!iionare a siste'ului <oareALun la un ung.i de =I de grade fa de P'8nt 2a deter'ina o reducere a forelor de atracie 'areea re!ultat fiind cunoscut su6 denu'irea de 'aree de c2adratur $neap tide &n engl"% O 'aree de si!igie c.iar dac se &nregistrea! de - ori pe lun 2a atinge cel 'ai ridicat ni2el anual &n ti'pul ec.inociilor $de pri'2ar i de toa'n%" Producerea acestora difer de la un an la altul cel de pri'2ar a28nd loc &ntre -IA-+ Martie iar cel de toa'n &ntre --A-/ <epte'6rie" Pentru cunoa terea cu preci!ie a orelor de producere se pot consulta calendare astrono'ice" Ec.inociile sunt punctele de intersecie dintre ecliptic i ecuatorul ceresc acestea fiind cunoscute ca punct 2ernal i respecti2 autu'nal" 5n acele 'o'ente 2a apare o 'aree de si!igie cu 2aloare 'a4i' &ntrAun an" Mi carea corpurilor cereti este &ns 'ult 'ai co'plicat &n afara acestor cicliciti anuale e4ist8nd oscila ii datorate or6itei lunare la inter2ale de +; ? ani" Ma4i'e de acest gen sAau o6ser2at &n depo!itele din laguna

Feneiei &n* Iunie +=9I Me6ruarie +=?= Octo'6rie +=;@" 3lte cicluri atrono'ice au fost se'nalate cu 'a4i'e &n anii +@09 i +=-- $1ird -III%"

Tipuri de 'aree $prelucrare dup NO33 Our estless Tides% Luna produce 'aree se'idiurne caracteri!ate prin - 'a4i'e i - 'ini'e &ntrAun inter2al de -0. 9I'in" <oarele deter'in 'aree diurne cu un 'a4i' i un 'ini' &n -0." 3c iunea conBugat a celor dou corpuri 2a duce la apariia 'areelor 'i4te caracteri!ate prin 2alori inegale ale ni2elelor 'a4i'e i 'ini'e" 3'plitudinea 'areelor* diferena e4pri'at &n 'etri sau picioare dintre ni2elul 'a4i' i cel 'ini'" 3ltitudinea 'a4i' &nregistrat la flu4 poart denu'irea de ni2el ridicat sau &nalt al 'rii &n ti'p ce altitudinea 'ini' atins la reflu4 repre!int apele Boase" 5n literatura de specialitate engle! se folose te prescurtarea JT $Jig. Tide% i LT $LoO tide%"

Falul 'areic se rotete &n Burul unor puncte fr oscilaii pe 2ertical nu'ite puncte a'fidro'ice" )eplasarea se reali!ea! &n Burul acestor puncte &n sens antiorar &n E'isfera Nordic i orar &n cea <udic"

)istri6uia punctelor a'fidro'ice &n Oceanul Planetar $linii de culoare al6%" Pe fundal este o .art a 2ariaiilor de ni2el din cadrul Oceanului Planetar" Dredits LegosKDNR

!nfluena mareelor a'upra proce'elor co'tiere"

Tipul 'areelor 2a deter'ina inter2alul de e4punere al sectorului inter'areic la procese su6aeriene" Pentru un r' afectat de un regi' se'idiurn succesiunea perioadelor de u'e!ireKuscare 2a fi 'ai redus fa de un r' cu 'aree diurn" Perioada de retragere a apelor 2a fi &n pri'ul ca! 'ai redus iar 2ite!ele curenilor 'areici 2or fi 'ai 'ari de aici induc8nduAse o caracteristic aparte a proceselor geo'orfologice" O 2ite! 'ai 'are o 2or a2ea curenii din perioada 'areelor de si!igie &n co'para ie cu cei specifici 'areelor de c2adratur din acest 'oti2 put8nduAse face o nou diferen iere la ni2elul intensitii proceselor geo'orfologice" 3tunci c8nd influena acestor cureni este 'aBor &n 'orfologia unui sector de r' acesta pri'ete denu'irea de r' do'inant 'areic $tideAdo'inated%" Influena 'areelor asupra deltelor" 3'plitudinea 'areelor i 2ite!a curenilor specifici 2or constitui factori i'portani &n transportul sedi'entelor spre larg la care se adaug ac iunea conBugat a driftului de r' pentru o redistri6uire a sedi'entelor &n lungul coastelor" )eltele do'inate 'areic au canalele de scurgere suprapuse celor 'areice li'ea acestora cresc8nd din a'onte ctre a2al $figW"% Dele 'ai i'portante delte do'inate 'areic sunt* ,angeA1ra.'aputra MlE $Papua Noua ,uinee% Dolorado etc" 5naintarea curenilor 'areici &n golfuri sau estuare se 2a face cu o cretere a ni2elului peste cea din larg feno'en direct proporional cu lungi'ea sectorului afectat" )eplasarea curenilor 'areici se poate face pe distane de ordinul !ecilor de 7ilo'etrii ca &n ca!ul deltelor sudAasiatice sau poate atinge 2alori de ordinul sutelor de 7ilo'etrii situaie specific 3'a!onului" 5n ," MundE 2aloarea a'plitudinilor este 'a4i' pe glo6 $+@ ?'% fiind &nregistrat &n e4tre'itatea golfului" Lungi'ea 'are a acestuia i ad8nci'ile reduse contri6uie la a'plificarea feno'enului 'areic"