Originea numelui

- Prima denumire a MN era din spatiul Iranian Ashtena, care avea sensul de intunecata. Ulterior,
grecii, care colonizeaza spatiul o numesc Pontus Euxinus (M. Ospitaliera).
- Strabon numea marea pontos (MA!A)
- In perioada populatiei "ar"are mai era cunoscuta si su" denumirea de M. Cineriana, M. Scitica.
- In perioada evului mediu, italienii o numeau M. Maggiore
- #$$%& prima dovada a lui Mare Nigru, denumire pe care o vom intalni si la 'imitre (antemir in #)#*
- 'i+erenta de culoare (,)
- Asocierea culorilor pentru punctele cardinale era speci+ica populatiei din Asia (entrala (N- negru,
.- rosu, /- al", !- al"astru)
- Asocierea culorii negre datorita caracterului +urtunos, periculos in navigatie
Limite
- mare semi0inc1isa
- componenta a M. Mediterane de al carui "azin este legata prin stramtori& 2os+or (MN 03 M.
Marmara)4 'ardanele5 (ana66ale (M. Mediterana)
- N 7erc1i (M. Azov)4 uneste capurile 8a69l si Panagio (:ecioara Maria)
- S linia uneste umeli ; Anadolu
- Nu este o mare continentala deoarece:
o Are bainul de!oltat "e crusta continentala si oceanica
o Mor#ologia bainului este asemanatoare cu cea a bainului oceanic
Su"ra#ata : $%& ''' (m
%
)% x *o+
Adancime : % %,- m
Adancime medie : . &., m
Lungime max : /urgas 01 Poti 21 . -3, (m
Latime max : 4.' (m
Latime medie : &43 (m
Lungimea litoralului :
o 5craina . 4%- (m
o 6urcia 0 . $'' (m
o usia 0 <)= 6m
o >eorgia 0 $#* 6m
o 2ulgaria 0 $** 6m
o omania 0 ?<< 6m
CA7*5 8EO8*A9:C
- In N avem o succesiune de podisuri ( Pod. 'onetului, /ol1ino ; Odoli6, Pod. Provolgia). .e termina
catre MN printr0o campie numita M Neagra (legatura & (uloarul Manecii ; Precaspica)
- In . avem o succesiune de munti (Pontici, (aucazul Mare si orogenul Nord 'o"rogean)
- .tramtori
o 2os+or (2ogozici5 Istan"ul 2ogozici)
@ungime& ?* 6m
Adancime& #?* m
Adancime medie& $=.% m
@atime& )* ; $,A 6m (cea mai ingusta stramtoare de pe glo", +olosita in comert5 tra+icul
international)
Or1an Pamu6 ; Istan"ul (carte)
(atedrala .+anta .o+ia din (onstantinopol
o 7erci
@ungime <= 6m
@atime <.= ; #= 6m
Insula 8usla (in centrul stramtorii)
:S6O*:C5L MA*:: NE8*E
(ivilizatia greaca a sta"ilit intre anii )=* ; ==* i. 1r. mai multe colonii ((allatis, 8omis, Bistria 8iras, Ol"ia,
Odesus ; /arna.
Unele orase aveau statutul de antrepozite (!mporia). Altele aveau o guvernare autonoma si institutii pu"lice
(polisuri)
*aurile antice& Bistros ; 'anu"ius, ioni ; P1asis, 'on ; 8anais. In 8urcia& 7z Irma6, M Azov (grecii ii
spuneau PA@U. M!O8I.), M Marmara ; Prepontis
Perioada romana ()? ; )# i. 1r) are loc prima campanie de cucerire a coloniilor grecesti su" conducerea
generalului (uculus.
!Cilul poetului la 8omis 0 Pu"lius Ovidius Naso
Populatii migratoare& cimerienii (N si ! M. Negre din Asia (. impinsi de sciti). Un grup al cimerienilor pleaca
in 8racia, iar altul spre ./ in zona (aucazului. !i sunt atestati in 2i"lie si sunt legati de o descendenta din
>OM! (un nepot al lui Noe)
Scitii erau maestri in prelucrarea aurului si aveau un cult deose"it pentru cai. !Cpansiunea lor spre / se +ace su"
presiunea salmatilor (origine iraniana)
In Durul MN pot +i gasite, cu eCceptia scitilor, cele mai necultivate neamuri din lume
Pentru scriitorii antici ; sciti - mai mult un caracter geogra+ic4 prin acest termen se intelegeau toti nomatii care
locuiau intr0un tinut rece
Celtii, dinspre !, ating un maC de eCpansiune si aDung la Isacca
/ulgarii vor +i crestinati in sec IE
Sla!ii si a!arii au intrat in "azinul MN impreuna, au invatat arta raz"oiului si organizarea militara.
:m"eriul biantin
o #?*< ; #?A# 03 asistam la Imperiul @atin, "azileii se retrag la Nic1ea sau in >recia si reusesc sa
recucereasca orasul din mana +rangilor.
o Imperiul era in stare de degradare si permanent amenintat
o #<=$ ; a doua cadere a (onstantinopolului
o (apital regatului& (azar Atro1an
*EL:E95L /A;:N5L5: MA*:: NE8*E
6ectonica /ainului MN si relatia margine continentala
7"d! al marginii continentale, di#erentiem & ti"uri "rinci"ale:
0 scitica
0 caucaziana
0 pontica
Personalitati:
o !lzar Uc1upi ; >eolog9 o+ Atlantic Ocean
o Nicolai Ivanovic1 Andrusov ; a descoperit eCistent B
?
. in MN
o 2o" 2allard ; a descoperit :itaricul (cel mai "ogat oc.)
o A adus "alena al"astra la cel mai mare acvariu de pe coasta de / a Americii
o Falter Pitman ; pune "azele derivei continentelor
o Filliam 9an ; a descoperit prin eCcavaDe ca MN a +ost uscata dupa inc1iderea >i"raltarului
o 'avid oss ; eCpeditie in #GAG masurare de adancime in MN
a+ Margine Continentala Scitica
- Prezinta in MN o succesiune de costiere tipice, delimitate catre N printr0o succesiune de
podisuri (/ol1ino ; Podolic, 'onetului, Privoglia). (atre !, culoarul Manecii +ace legatura cu depresiunea
pericostiera (M. (aspica). .el+urile sunt dezvoltate +oarte mult in compartimentul vestic si N/. /ersantii
continentali co"oara de la adancimi de #=* m pana la valori de aproCimativ #*** m, cel mai important
canion dintre acesti versanti +iind canionul /iteaz. @a "aza sa eCista un con a"isal al 'unarii si al Niprului
- >lacisurile continentale co"oara pana la #=**0 #%** m
- 'pdv al litoralului di+erentiem urmatoarele categorii&
@itoralul deltaic si lagunar& se eCtinte in lungul deltel 'unarii pana la @imanul Nistrului
@itoralul +idonisic& limanul Nistrului pana la capul 8ar61an69t
@itoralul (rimeei& tine de la capul 8ar61an69t pana la (apul MegroH
@itoralul Azovian& de la capul MegroH la (apul Anapo
") Marginea Continentala Caucaiana (de la capul Anapo pana in apropierea orasului 2atumi si se
caracterizeaza prin sel+uri inguste cu versanti continentali a"rupt)
- se divide in ? su"unitati ale litoralului&
o caucazian propiu ; zis& ( Anapo 03 gura de varsare a raului >unista (N orasului .u1umi)
o 7ol1idei& gura d evarsare a raului >unista 03 orasul 2atumi
c) Marginea Continentala Pontica ( in . MN, putand di+erentia litoralul pontic propriu ; zis si un litoral al
2os+orului, sel+ul este sla" eCtins, versantii continantali sunt a"rupt)
.ectorul vestic al MN este caracterizat printr0o succesiune de podisuri care +ormeaza un tarm miCt, de
contact, dezvoltat in cadrul Plat+ormei Moesice si a orogenului N 'o"rogean (ON')
:NS5LELE MA*:: NE8*E
(ea mai mare insula ramane Insula .erpilor prin importanta strategica, +iind urmarita inca din antic1itate
Alte insule& 2erezan (Ucraina), 7e+6en (8urcia)4 mici insule in >ol+ul 2urgasului, o serie de insule
nisipoase in dreptul tarmului deltaic ( I Musura, I .acalin)
Insula .erpilor cunoscuta su" denumirea @eucen in antic1itate (leuce - luminous) a +unctionat ca temple al
lui Apollo, ale carei ramasite au +ost distruse de+initive de catre rusi in seC EIE. .upra+ata de #) Ba (A** C
<**), alcatuita din gresii si conglomerate cuartoase de varsta Iurasic in+erios ; @iasic. Altitudine maCima de
<? m si este Insel"erg tipic, aspect de dom pietros terminat prin +aleze a"rupt. In trecut a apartinut 8urciei,
usiei, Moldovei, 8. om, iar dupa 8ratatul de Pace de la Paris #G#G devine 8eritoriu o. Pe ?% mai #G<%
este cedata U..0ului, iar dupa #GG* revine Ucrainei.
'pdv tectonic, MN se gaseste la contactul dintre mai multe placi& P !uroasiatica, P. Ara"a, P. A+ricana. .e
di+erentiaza ? compartimente distincte, / si !, separate de Axa Anderson.
@a ! de creasta Anderson nu mai apare crusta "azaltica la supra+ata
5nitatile tectonice:
- (ratoniene& sunt dezvoltate pe plat+ormele cristaline precam"riene si paleozoice din compartimentul
Nordic
- Intra cratoniene& aparin orogenului N 'o"rogean, Orogenul (rimeei si pana in (aucaz
- Peri cratonice& se gasesc in ! si . si au +ost a+ectate de orogeneza alpine si Muntii (aucaz.
SE7:MEN6ELE MA*:: NE8*E
'e adancime&
- .e di+erentiaza trei unitati litologice depuse in ultimii ?=*** ani
#) >rosime de $* cm, alcatuite din maluri si depuse in ultimii $*** de ani si "ogate in
car"onate
?) >rosime de <* cm, reprezentat de .apropeuri Microlaminare depuse intre )** ; $*** de ani
$) Neprecizatm alcatuite din @utite Negre si :ractii grosiere "ogate in sul+ati de :e si sarace in
car"onate
8recerea de la II la I eCprima sc1im"area regimului din lacustra in marin, survenita acum )?** ani prin
desc1iderea 2os+orului.
.edimentele actuale pot +i de $ +eluri&
#) 8!I>!N! (terestru) ; se ridica la aproC #=* mil.t5an, cea mai mare provenienta apartinand 'unarii cu
==J, raurile din (aucaz ?=J, raul din (ampia M. Pontice GJ, raul din Muntii Pontici si Pod. Anatoliei
##J
?) 2IO>!N! ; productie anuala de materie organic si se ridica la aproC %** mil t5an
$) AU8I>!N! ; rezulta din procese de sc1im" dintre sediment "iogene si (ampia A"isala, descompunere
de resturi organice in conditii anaero"e (+ara O
?
)
/A;:5L <:7*O8*A9:C AL MA*:: NE8*E
2azinul 1idrogra+ic al Marii Negre este asimetric
#. 2az. /estice si N/ insumeaza %?J din "az. Bidrogra+ic al MN. (ele mai importante +luvii& 'unarea,
Nistru, Nipru, 2ug -3 )=J din de"itul lic1id care se varsa in MN.
?. 2az. din Asia Mica, care reprezinta #<J din supra+ata "az. 1idro. al MN -3 Kesil, 7azal, Irma6 .a6.
$. 2az. din (aucaz reprezinta <J din supra+ata, iar rauri& 7i"an. ioni, (ioro6, Inguri.
<. 2az. din (rimeea, reprezinta *,#<J, rauri +oarte mici & (ernaia, 2el"e6, Alma.
75NA*EA
Su"ra#ata: -.3 ''' (m
%
Lungime % -3' (m
- in antic1itate se numea 'anu"ius pana la Portile de :ier si Istros in aval de Portile de :ier.
- In alte lim"i& 'unai (rusa), 'una (mag1iara), 8una (turca), 'onau (germana), 'anu"e (eng5+r)
1. /ainul su"erior )7unarea de sus+
- ?%A$ ; #)G# 6m (pragul de 8evin)
- a+luent imp& @ec1
- reprezinta ?GJ din supra+ata "azinului total
- energia de relie+ este de $A* m
- la 8evin de"itul 'unarii atinge ?*** m
$
5s
2. /ainul mi=lociu
- #)G# ; #*)< 6m
- !nergia de relie+ )< m
- A+luenti& 'rava, .ava, Morava, 8isa
- '. are un de"it la intrarea in tara de ==** m
$
5s
3. 7unarea de =os
- #*)< ; * 6m
- .unt $ "araDe 03 Portile de :ier #, iar la Portile de :ier ? mai este si "araDul >ogosu
- @unca ' in omania insumeaza =$) *** 1a, din care )=J sunt indiguite
- 'in cei $=?* 6m de indiguiri eCistente pe ', ##=% 6m eCista doar in omania
- In "azin eCista $<* de lacuri de acumulare din care =*J in omania
- 'oar pe cursul +luviului se gasesc =A de "araDe -3 insumeaza <,% mld m
$
de apa
- Intre #GA< ; #A)? - P: I inducand o scadere a de"itului solid cu =$J
- Intre #G)) ; #G%< - P: II
*egimul ni!elurilor
- intr0un an de zile cele mai ridicare niv. apar primavara (aprilie, mai), urmate de o scadere in perioada de
vara, apoi de atingerea unui minim anual in noiem"rie, urmata de o usoara crestere in decem"rie.
- @a intrarea in 'elta de"itul mediu al 'eltei este de A <$* m
$
5s
- In #G%) s0au inregistrat cele mai mari niveluri, dar calitatea masuratorilor nu este tocmai "una
- 'e"itul solid al 'eltei se ridica la =*0)* mil. t5 an
- (el mai important aport la de"itul lic1id pentru raurile din "azinul 'unarii de Ios&
o .iret (?#) m
$
5s)
o Olt (#)? m
$
5s)
o Prut (G) m
$
5s)
o Iiu (%A m
$
5s)
o Arges (<% m
$
5s)
o Ialomita (<$ m
$
5s)
- Un aspect deose"it al regimului 1idrologic il reprezinta eCistenta podurilor de g1eata cu o durata de
peste $* de zile
CL:MA S: AC>A6O*:5L MA*:: NE8*E
(lima din regiunea MN se gaseste la intersectia dintre anticiclonul Azorelor, anticiclonul continental
!uroasiatiic, ciclonul Atlanticului N si M. Mediterane
MN are un climat temperat, cu ver9 aproape uni+orme si cu variatii mai mari iarna. Putem identi+ica $
compartimente& vestic, central, estic
Com"artimentul !estic
- .u" in+luenta stepelor pontice4
- In sectorul Nordic iernile sunt reci si uscate, cu vanturi puternice
- 8emperatura medie a lunii ianuarie este de 0*,AL( in >ol+ul :idonisi si aDunge la $L( in zonca
2os+orului4
- Precipitatii intre $% ; =% mm
- /erile sunt uni+orme, cu variatii de la N ; ., *,= ; *,A L(4 precipitatii intre ?= ; ?= mm
- Medii anuale de precipitatii $=* ; A** mm
- !vaporarea - %** ; G)= mm ("ilant negative)
Com"artimentul estic )ona Caucaului+
- 8emperature medii - #< 0 #=L(
- Ierni calde si umede cu ver9 moderate si umede
- Precipitatii& A** ; #)** mm, evaporare - )%* ; #$** mm
Com"artimentul central
- !ste unul de tranzitie
- !Cista ? teorii ale cresterii MN (.@ ; sea level rise)&
o Prima vor"este de o crestere lunara care ar +i avut loc #* *** ani 2P
o A doua ipoteza vor"este de o crestere "rusca survenita prin desc1iderea 2os+orului
- @a nivelul ultimei glaciatii (#% *** ; ?* *** ani) nivelul marii era la ; #** m (9an), 0##* m (Pirazzoli
; vor"este despre o crestere lenta care s0ar +i transmis pana in present)
:"otea cresterii bruste a lui *?an si Pitman
- Intre G*** ; )?** 2P, MN era un lac cu apa dulce al carui nivel se a+la la 0#=* m. 'esc1iderea "rusca a
2os+orului acum )?** ar +id us la aparitia unei cascade ( ?** C mai mare ca Niagara), care s0ar +i auzit
de pe o raza de cateva sute de 6m. Initial s0a vor"it de o crestere a nivelului eCtreme de "rusca ce ar +i
avut loc intr0un singur an. 'e aici a mai +ost doar un singur pas pentru a eCtrapola potopul lui Noe.
- In prezent nivelul MN creste cu valori intre #,? ; ? mm5an. @a (onstanta, in ultimul secol, nivelul marii
a crescut cu aproCimativ ?A cm, iar la .ulina cu $< cm
- Anual, comportamentul MN este di+erit de la o luna la alta& importantul aport de apa dulce adus de
'unare, Nipru, Nistru va duce la o crestere a nivelului in compartimentul N
- Iarna apar niv moderate cu oscilatii de amplitudine mare, primavara se inregistreaza cele mai mari niv
ale marii, vara sunt niv mici de oscilatii, iar toamna sunt cele mai mici valori dintr0un an ale nivelului
- O serie de oscilatii zilnice se datoreaza vantului prin directia acestuia
6em"eratura a"elor MN
- In prezent se studiaza pe "aza imaginilor satelitare
6em"eratura medie a a"elor MN
'istri"utia 8emperaturii pe vertical pentru perioada de vara&
- * 0 #? m adancime 03 un strat de amestec cu di+erentieri termice #0#,=L(
- #? ; <= m adancime 03 strat intermediar9 rece (.I) cu di+erente de # ; #,= L(
- #$*5#=* ; #=** m adancime 03 usoara inversiune termica, temperature apelor creste de la %L 03 %,%L(
- .u" #=** m adancime 03 stratul pro+und, temperature constanta de %,% ; %,GL(. Pentru perioada de iarna
se constata in stratul de amestec o scadere intre ?L si %L(
Salinitatea MN
- @a supra+ata salinitatea este de #<M in +ata gurilor de varsare si aDunge pana la ?*,)M in centru
- :recvent, c1iar in apropierea gurilor de varsare .- = 0 %M
- Pe vertical . prezinta un strat de amestec intre * ; $** m (#% ; #%,?=M)
- @a al ?lea strat 1aloclina intre $* ; ?** m (#%,?=M ; ?#,= M)
- .trat intermediar ?** ; #*** m, . creste lent de la ?#,= ; ??,? M
- .trat pro+und, su" #*** m, .-??,$M
O
%
si <
%
S )h?drogen sul#urat+
- <
%
S a +ost descoperit in MN in #%G* de Andruso. Orizontul de productie maC a <
%
S are loc intre =** ;
#*** m. 'istri"utia sa pe vertical +iind neuni+orma cu numeroase coline si depresiune. 'in acest punct
de vedere va rezulta aparitia unui strat super+icial de O
?
intre * ; = m. adancime cu cantitatile cele mai
/estic (entral !stic
N I ?0)
/III
?#0??
I )0%
/III ??,A ;
??,G
I )0#*
/III ??,A
; ??,%
. I )0%
/III
??0?$
I A0)
/III ??,A ;
??,G
I % 0 #?
/III ??,A ;
??,%
mari4 un strat de amestec intre =0$= m, unde O
?
aDunge la saturatie4 stratul OCicilinei $=0A* m ;oCigenul
este consumat active in descompunerea materiei organice4 stratul OCilanoCic intre A*0#?* m, unde O
?
scade +oarte mult, ca dupa #?* m sa dispara. .u" aceasta valoare avem un strat AnoCic (lipsit de O
?
)
unde au loc descompuneri organice in conditii anaero"e.
(aracteristicile termine si salinitatea determina aparitia unor mase de aer distinct
#. Mase de a"a de su"ra#ata )'0$' m. ad.+
- Prezinta un strat super+icial *0?= m, temperature ce variata +oarte mult si .- #)0#%M
- .tratul in+erior ?=0<* m se caracterizeaza prin aparitia termoclinei sezoniere
?. Mase de a"a intermediare reci )$' .,' m. ad+
- 8emperaturi de )0),? L(, .- #),= ; #%,?M
- In acest strat apare 1aloclinea si picnolina
$. Mase de a"a intermediare ).,' .-'' m. ad+
- 8emperaturi de %,= ; %,% L(, . - ?#,# ; ??,? M
- B
?
. este gazul predominant dizvolvat, iar O
?
lipseste
<. Mase intermediare de #und )sub .-'' m. ad+
- .unt omogene
- 8emperaturi de %,% L( si . - ??,#? M
Aceste mase de apa nu sunt +iCe, nu sunt immo"ile. .I rece, s0ar +orma iarna atunci cand apele reci de
supra+ata se scu+unda la adancimi mai mari, centru genetic al acestora se gaseste in N/ "azinului acolo unde
aportul +luvial este important.