Sunteți pe pagina 1din 11

Istoria romanilor

TEMA 1: CIVILIZATII PREISTORICE SI ANTICE 1.1. GETO-DACII SI LUMEA MEDITERANEANA ISTORIA GETILOR TIMPURII Geto-dacii reprezinta populatia antica din spatiul nord-dunarean; sunt numiti geti n izvoarele istorice grecesti si daci n cele latine; istoricul antic Strabon ne transmite o informatie istorica esentiala, potrivit careia getii si dacii vorbesc aceeasi limba; geto-dacii erau organizati n triburi conduse de sefi militari, regi; resedinta fiecarui trib era reprezentata de o asezare fortificata; geto-dacii sunt creatorii unei civilizatii nfloritoare n nordul Dunarii, dovedita prin descoperirile constnd n unelte, arme, monede, podoabe din aur si argint; dispuneau de o forta militara remarcabila ! n anul "#$ %&r%, getii din Dobrogea au luptat mpotriva lui Darius, mparatul persilor; ! n anul ''( %&r%, getii din Dobrogea au luptat, alaturi de coloniile grecesti, mpotriva scitilor; ! n anul ''" %&r%, a avut loc e)peditia lui *le)andru cel +are la nordul Dunarii si confruntarea cu getii% Coloniil! "r!#!sti n secolele al ,---lea al ,--lea %&r%, grecii ntemeiaza pe litoralul +arii .egre coloniile &istria, /omis 01onstanta2, 1allatis 0+angalia2; coloniile grecesti devin puternice centre economice si culturale; au relatii comerciale cu getii si e)ercita influente n plan economic si cultural, asupra civilizatiei acestora; n plan militar getii lupta alaturi de greci mpotriva scitilor n anul ''( %&r% Conta#t!l! "!to-$a#ilor #% l%m!a m!$it!ran!ana getii intra n legatura cu lumea mediteraneana prin intermediul coloniilor grecesti; se stabilesc relatii comerciale intense care determina progresul economic al geto-dacilor; geto-dacii preiau de la greci noi te3nici metalurgice, roata olarului si moneda; din punct de vedere politic si militar, getii sunt aliatii coloniilor grecesti n ''( %&r%, dar lupta mpotriva lui *le)andru cel +are n ''" %&r% 1.&. REGALITATE SI RELIGIE DACIA DE LA 'URE'ISTA LA DECE'AL n sec - %&r%, 4urebista 056 %&r% $$ %&r%2 creaza regatul dac stapnind toate triburile geto-dace; n aceasta actiune a fost a7utat de marele preot Deceneu; centrul statului dac se afla n zona +untilor 8rastiei; n cadrul unei politici e)terne active, 4urebista i nvinge pe celti si cucereste apoi toate cetatile grecesti de pe litoralul pontic; dupa moartea lui 4urebista, stapnirea sa se destrama; n +untii 8rastiei 0Sebesului2 ramne centrul de putere al geto-dacilor; relatiile dacilor cu romanii se agraveaza n secolul - d%&r%, n timpul mparatului Domitian; regele dacilor, Decebal 059-#:;2, nvinge n 59 armata romana, dar ulterior este nfrnt; Decebal nc3eie pacea cu Domitian si n urma ei Dacia devine regat clientelar al <omei, iar Decebal client al <omei, recunoscnd dependenta fata de -mperiul <oman n sc3imbul unor avanta7e militare si economice; confruntarile rencep n timpul mparatului /raian; n #:#-#:6 are loc primul razboi daco-roman, nc3eiat cu pacea din #:6, n conditii foarte grele pentru daci; n anii #:"-#:; are loc al doilea razboi daco-roman n urma caruia Dacia este cucerita si o parte a ei devine provincie romana% R!li"ia "!to-$a#ilor geto-dacii au avut o religie politeista 0credeau n mai multi zei2; principalele divinitati erau =amol)is> =almo)is, Gebeleizis si un zeu al razboiului% remarcabile sunt sanctuarele 0locuri de cult n care se desfasoara ritualurile2 construite la Sarmizegetusa% 1.(. INTEGRAREA GETO-DACILOR )N LUMEA ROMANA Dacia romana, provincie a -mperiului <oman, reprezenta doar o parte din statul dac; #

organizata ca provincie imperiala, Dacia era condusa de un legatus augusti; capitala Daciei romane era ?lpia /raiana Sarmizegetusa; romanizarea procesul istoric prin care popoarele cucerite de -mperiul <oman au preluat civilizatia si limba latina ncepe anterior formarii provinciei Dacia; la romanizarea provinciei Dacia, au contribuit urmatorii factori ! armata; ! administratia; ! colonistii, vorbitori de limba latina, adusi din toata lumea romana; ! urbanizarea unele orase au dobndit statutul de municipii si colonii 0*pullum, .apoca2 au aparut satele numite vicus; ! elementul esential este limba latina preluata prin intermediul tuturor factorilor romanizarii% n plan religios apare sincretismul fenomen religios care consta n contopirea unor zei asemanatori, dar de origine diferita, ntr-o singura divinitate; n urma romanizarii, Dacia e locuita de daco-romani; dacii liberi si continua e)istenta n teritoriile necucerite de romani; cele mai importante triburi ale dacilor liberi au fost carpii si costobocii; n 69# romanii 0armata si administratia2 se retrag din Dacia% TEMA &: ROMANITATEA ORIENTALA )N MILENIUL MARILOR MIGRATII &.1. ROMANITATE SI CRESTINISM dupa retragerea aureliana 0sec% al ----lea2 n nordul Dunarii a ramas o populatie vorbitoare de limba latina; Dobrogea ramne parte a -mperiului <oman; mparatul roman 1onstantin cel +are 0sec% al -,-lea2 reinstaureaza temporar stapnirea romana la nord de Dunare; crestinismul este religia ntemeiata de -isus &ristos; raspndirea crestinismului n limba latina, n spatiul dunarean a fost favorizata de ! e)istenta populatiei vorbitoare de limba latina; ! @dictul de la +ilan 0'#'2 1onstantin cel +are acorda libertate crestinismului% modalitati de raspndire a crestinismului ! prin misionari persoane care raspndeau crestinismul% dovezi ale crestinismului ! descoperirea basilicilor 0lacase de cult2 crestine la /omis, &istria, 1allatis, Aorolissum, Sucidava si a obiectelor paleocrestine de la Drobeta, /ibiscum, <omula, Sucidava, 4iertan 0donariul sec% al -,-lea2; ! organizarea episcopiilor la /omis; ! originea latina a cuvintelor legate de crestinism biserica 0basilica2; Dumnezeu 0Domine Deus2; cruce; crestin; nger; paste% &.&. *ORMAREA POPORULUI ROM+N SI A LIM'II ROM+NE ETNOGENEZA etnogeneza romneasca procesul istoric prin care s-au format poporul si limba romna; etapele formarii poporului romn sunt l sinteza> simbioza daco-romana sau asimilarea colonistilor latini de catre auto3toni; l desfasurarea procesului de romanizare si continuarea lui dupa retragerea aureliana; l continuitatea daco-romana n timpul migratiilor> asimilarea migratorilor si n special a slavilor; poporul romn face parte din familia popoarelor romanice; limba romna s-a format din latina populara> vulgara care a asimilat cuvinte de origine dacica si a fost influentata de limba slava; limba romna si-a pastrat caracterul romanic; romnii apar n izvoarele istorice medievale sub numele de vla3i%

TEMA (: STATUL MEDIEVAL SI INSTITUTIILE SALE (.1. TRANSILVANIA DE LA VOIEVODAT LA PRINCIPAT ORGANIZAREA POLITICA A TRANSILVANIEI )N SECOLELE ,I-,VI din secolul al -B-lea ncepe e)pansiunea mag3iara n /ransilvania; mag3iarii intra n conflict cu formatiunile politice conduse de Gelu, Glad si +enumorut; cucerirea /ransilvaniei se realizeaza treptat prin organizarea comitatelor 0unitati administrativ teritoriale conduse de un comite2 districtelor si scaunelor; din punct de vedere politic /ransilvania este organizata ca voievodat; romnii au un rol din ce n ce mai mic n viata politica, pentru ca doar nobilii puteau participa la deciziile politice, iar calitatea de nobil era conditionata de apartenenta la religia catolica; n #"$# /ransilvania este organizata ca principat autonom sub suzeranitate otomana% (.&. TARA ROM+NEASCA- MOLDOVA SI DO'ROGEA )NTEMEIERE SI ORGANIZARE POLITICO-INSTITUTIONALA Tara Rom.n!as#a secolul al B-,-lea procesul de ntemeiere a statului medieval /ara <omneasca 0,ala3ia2 a fost favorizat de ! factori e)terni; ! factori interni e)istenta formatiunilor politice prestatale; /ara <omneasca s-a constituit ca stat medieval prin unificarea voievodatelor conduse de Citovoi si de Seneslau si a cnezatelor conduse de -oan si de Darcas; n secolul al B----lea Citovoi a luptat mpotriva mag3iarilor pentru a anula suzeranitatea acestora, dar a fost nfrnt; 4asarab a unificat formatiunile prestatale fiind ntemeietorul ,ala3iei; n #'': la Aosada, 4asarab obtine independenta /arii <omnesti, nvingndu-l pe regele ?ngariei, 1arol <obert de *n7ou; izvorul istoric ce prezinta lupta este 1ronica pictata de la ,iena; urmasii lui 4asarab, .icolae *le)andru 0#'"6-#';$2 si ,ladislav ,laicu 0#';$-#'992 au nfiintat mitropolia 0.icolae *le)andru2 si au consolidat statul din punct de vedere politic, institutional si economic; traditia istorica leaga ntemeierea ,ala3iei de descalecatulEE 0termen utilizat de cronicari pentru a prezenta formarea statelor medievale romnesti e)tracarpatice2 lui .egru-voda din Dagaras; descalecatulEE lui .egru-voda simbolizeaza participarea romnilor din /ransilvania la constituirea /arii <omnesti% Mol$o/a secolul al B-,-lea se constituie ntr-un mod asemanator cu /ara <omneasca; regele ?ngariei a nfiintat la est de 1arpati o marca de aparare mpotriva tatarilor; marca a fost condusa de Dragos, voievod maramuresan, primul descalecatorEE; al doilea descalecatEE este cel al lui 4ogdan din +aramures care preia conducerea rascoalei din marca, i nlatura pe urmasii lui Dragos si obtine independenta +oldovei fata de 1oroana mag3iara; urmasii lui 4ogdan, Aetru +usat si <oman - au consolidat tara institutional, economic si i-au e)tins teritoriul pna la mare 0<oman -2% Do0ro"!a secolul al B-,-lea formatiunile politice prestatale s-au unificat n 7urul /arii 1avarnei; conducatorii noului stat au fost 4alica 0#'$;2, Dobrotici si -vanco; n timpul domniei lui +ircea cel 4atrn Dobrogea este inclusa n /ara <omneasca% Or"ani1ar!a 2oliti#o-instit%tionala a statelor medievale romnesti este asemanatoare institutia politica centrala este domnia; domnul este ! stapnul tarii ! comandant suprem al armatei 0voievod2 puterea domneasca este de origine divina; domnitorul conduce tara cu a7utorul Sfatului domnesc; Sfatul domnesc era alcatuit din boierii cu functii 0dregatorii2 numiti si dregatori; cele mai importante dregatorii erau '

! banul 8lteniei 0/ara <omneasca2; ! portarul Sucevei 0+oldova2; Din Sfat faceau parte vornicul 0seful 1urtii domnesti2, logofatul 0seful cancelariei2, vistiernicul 0seful vistieriei, administratorul finantelor statului2; spatarul 0purta spada domnului, functii militare2 etc% *dunarea tarii, institutie formata din reprezentantii starilor privilegiate, se ntrunea n situatii e)ceptionale; 4iserica institutie religioasa spri7inea Domnia; nfiintarea +itropoliilor a consolidat independenta statelor medievale romnesti ortodo)e fata de catolicismul mag3iar% St%$i% $! #a1: Di2loma Ca/al!rilor ioaniti diploma a fost acordata 1avalerilor ioaniti n #6$9; -oanitii au fost colonizati de regele 4ela al -,-lea pentru a prote7a regatul de navalirile tatare; diploma este izvorul istoric ce ofera informatii despre situatia din sudul 1arpatilor, n secolul al B---lea; politic atesta e)istenta voievodatelor lui Citovoi si Seneslau, a cnezatelor lui -oan si Darcas si a /arii Severinului; economic informatii despre activitatea economica mori, fnete, pasuni, pescuit%

TEMA 3: TARILE ROM+NE SI STATELE VECINE )NTRE DIPLOMATIE SI CON*RUNTARE 3.1. POLITICA DE CRUCIDA A VOIEVOZILOR TARILE ROM+NE )N RELATIILE INTERNATIONALE )N SECOLELE ,IV,VI la sfrsitul secolului al B-,-lea otomanii devin o amenintare directa pentru /arile <omne si c3iar pentru @uropa; pentru apararea independentei, voievozii romni participa la cruciadele trzii luptele statelor crestine mpotriva e)pansiunii otomane, desfasurate ntre secolele al B-,-lea al B,--lea% Mir#!a #!l 'atr.n a domnit n /ara <omneasca ! primul domn care duce o politica de cruciada; ! preluarea Dobrogei> a7utorul dat srbilor mpotriva otomanilor si, n special, pericolul ocuparii /arii <omnesti sunt cauzele participarii la cruciada; ! nc3eie un tratat antiotoman cu ?ngaria; ! obtine victoria de la <ovine; ! participa la cruciada antiotomana de la .icopole 0#'(;2; ! accepta sa nc3eie pacea cu turcii si sa plateasca tribut% Ian#% $! 4%n!$oara a fost voievod al /ransilvaniei si guvernator al ?ngariei ! conduce politica de cruciada din estul @uropei la mi7locul secolului al B,-lea; ! dupa victorii mpotriva otomanilor participa la cruciada de la ,arna 0#$$$2, n care crestinii sunt nfrnti; ! n #$"; l nvinge la 4elgrad pe sultanul care cucerise al 1onstantinopolul% Vla$ T!2!s 0#$";-#$;62 a domnit n /ara <omneasca; ! pentru sustinerea luptei antiotomane a stabilit relatii diplomatice cu +atei 1orvin% St!5an #!l Mar! preia tronul +oldovei n #$"9; ! pentru obtinerea si apararea independentei +oldovei a luptat cu ungurii la 4aia 0#$;92, cu otomanii la ,aslui 0#$9"2 victorie; <azboieni> ,alea *lba, unde moldovenii sunt nfrnti, dar ulterior otomanii se retrag; ! accepta, spre sfrsitul domniei, suzeranitatea otomana si plata tributului pentru ca aliatii crestini nc3eiasera pace cu otomanii; dupa #"'5, /arile <omne intra sub dominatie otomana tot mai accentuata; lipsite de independenta, /arile <omne au o autonomie limitata% Mi6ai Vit!a1%l 0#"('-#;:#2 a domnit n /ara <omneasca ! n lupta antiotomana se aliaza cu Ciga Sfnta alianta creata la sfrsitul secolului al B,--lea, din initiativa Aapei, avnd ca scop alungarea otomanilor din @uropa; este alcatuita din -mperiul &absburgic, Statul Aapal, Spania, Ducatele -taliene; ! cauzele conflictului cu otomanii tendinta transformarii tarii n pasalc; cresterea e)agerata a tributului; ! #"($ se declanseaza rascoala antiotomana; ! #"(" luptele de la 1alugareni si Giurgiu; ! nc3eie pace cu otomanii; ! nc3eie un tratat antiotoman cu 3absburgii% St%$i% $! #a1: Unir!a 2oliti#a a Tarilor Rom.n! ! cauze instalarea unor domnitori credinciosi polonezilor si adepti ai pacii cu otomanii n +oldova si /ransilvania; iesirea +oldovei si a /ransilvaniei din frontul antiotoman% ! #"(( +i3ai patrunde n /ransilvania; l nfrnge pe *ndrei 4at3orF la Selimbar; ! #;:: cucereste +oldova alungndu-l pe -eremia +ovila, credincios Aoloniei; uneste politic /ara <omneasca, /ransilvania si +oldova "

imperiile vecine &absburgic, 8toman dar si Aolonia nu sunt de acord cu formarea unui stat puternic n zona intereselor lor; nobilimea mag3iara din /ransilvania se revolta mpotriva lui +i3ai ,iteazul; +i3ai este nfrnt la +iraslau si pierde conducerea /ransilvaniei; n +oldova polonezii reinstaleaza ca domn pe -eremia +ovila, iar n /ara <omneasca pe Simion +ovila; +i3ai solicita a7utorul mparatului <udolf al ---lea% ! #;:# la Guruslau +i3ai, a7utat de generalul 4asta, obtine victoria mpotriva lui Sigismund 4at3orF, recucerind /ransilvania; Simion +ovila este nlaturat din /ara <omneasca si tronul este ncredintat lui +i3ai; +i3ai ,iteazul este asasinat din ordinul generalului imperial 4asta% Dupa epoca lui +i3ai ,iteazul creste imi)tiunea Aortii n politica interna a /arilor <omane% Se a7unge ca in sec% B,--- sa fie numiti domnitori pe tronul /arii <omanesti Gi +oldovei din cartierul Danar al -stanbulului domnitorii fanarioti% S!#ol%l 5anariot perioada de e)ploatare a /arilor <omane se nc3eie la 17&1 ca urmare a r!/ol%ti!i #on$%s! $! T%$or Vla$imir!s#%. TEMA 8. CONSTITUIREA ROM+NIEI MODERNE 8.1. REVOLUTIA DE LA DIN 1737-1739 se integreaza n revolutia europeana; are cauze interne% E/!nim!nt!l! r!/ol%tionar! $in Mol$o/a se desfasoara o ntrunire politica la -asi n 69 martie #5$5; se redacteaza o petitie cu revendicari moderate; petitia este naintata spre aprobare domnitorului; domnitorul reprima miscarea unii participanti sunt arestati, nsa ctiva evadeaza si fug n /ransilvania% R!/ol%tia :n Tara Rom.n!as#a se declanseaza la -slaz, la ( iunie#5$5; se prezinta programul revolutiei Aroclamatia de la -slaz; izbucneste si la 4ucuresti n ## iunie#5$5; domnitorul G3eorg3e 4ibescu aproba Aroclamatia, dar apoi abdica; conducerea tarii revine guvernului revolutionar> provizoriu, format din .icolae 4alcescu, 1% *% <osetti, -% &% <adulescu etc; realizarile guvernului constituirea unei armate nationale> forte armate, pentru apararea tarii; ncercarea de rezolvare a problemei agrare; este nfrnta prin interventia -mperiului 8toman la cererea <usiei armata condusa de Duad @fendi intra n 4ucuresti, la #' septembrie #5$5 si nfrnge compania de pompieri condusa de Aavel =aganescu% R!/ol%tia :n Transil/ania conflictul dintre revolutia romna si revolutia mag3iara este determinat de proclamarea ane)arii /ransilvaniei la ?ngaria, de catre revolutia> Dieta mag3iara; se desfasoara marea adunare nationala de la 4la7 n '-" mai #5$5 cu $:%::: participanti; se remarca Simion 4arnutiu; se adopta programul Aetitia .ationala> Aetitiunea .ationala, care prevede desfiintarea iobagiei; drepturi pentru romni 0independenta natiunii romne> egalitatea n drepturi a romnilor cu celelalte natiuni2; petitia este respinsa de catre Dieta de la 1lu7 si de catre mparat; sunt organizate legiuni romnesti conduse de *vram -ancu; este ocupata ma7oritatea /ransilvaniei de catre armata mag3iara; romnii rezista n +untii *puseni; .icolae 4alcescu intervine pentru reconcilierea dintre *vram -ancu si CH7os Iossut3; armatele austriece si rusesti nfrng armata mag3iara la Siria 0august #5$(2% <evolutia cuprinde 4ucovina si 4anatul%

8.&. UNIREA MOLDOVEI CU TARA ROM+NEASCA SI RE*ORMELE LUI ALE,ANDRU IOAN CUZA Unir!a Prin#i2at!lor Mol$o/a si Tara Rom.n!as#a se desfasoara o intensa propaganda n favoarea ?nirii, de catre revolutionarii aflati n e)il n 8ccident; n #5"', se declanseaza razboiul 1rimeii 0<usia este nfrnta2; razboiul se nc3eie prin 1ongresul de pace de la Aaris; n 1ongresul de pace de la Aaris 0#5";2 se dezbate problema unirii Arincipatelor 0opozitia -mperiului 8toman si a -mperiului &absburgic2; se decide consultarea romnilor asupra unirii> a organizarii Arincipatelor n cadrul divanurilor> adunarilor ad-3oc; nlocuirea protectoratului <usiei cu garantia colectiva a celor sapte +ari Auteri 0Dranta, *nglia, Sardinia, Arusia, <usia, *ustria, -mperiul 8toman2; mentinerea suzeranitatii otomane; reunirea sudului 4asarabiei cu +oldova; alegerile pentru adunarea ad-3oc n +oldova sunt cstigate n final de unionisti; adunarile ad-3oc 0#5"92 se pronunta pentru unirea Arincipatelor ntr-un singur stat 0numit <omnia2 sub conducerea unui print strain, dintr-o dinastie domnitoare a @uropei; se desfasoara 1onferinta +arilor Auteri de la Aaris 0#5"52, unde se adopta o 1onventie, cu valoare de 1onstitutie; 1onventia de la Aaris prevede formarea Arincipatelor ?nite ale +oldovei si ,ala3iei cu doi domni, doua *dunari> Aarlamente si doua guverne separate; se accepta functionarea unor institutii comune; este ales *le)andru -oan 1uza ca domnitor al +oldovei, la " ianuarie #5"( si al /arii <omnesti, la 6$ ianuarie #5"(; prin vointa natiunii, +arile Auteri sunt puse n fata faptului mplinit% R!5orm!l! l%i Al!;an$r% Ioan C%1a 0#5"(-#5;;2 se iau masuri de consolidare a noului stat; se unifica administratia, vama, stema, cursul monetar, *dunarile, guvernele; se adopta legi pentru modernizarea statului ! n #5;', Cegea secularizarii, prin care averile manastirilor 0inclusiv nc3inate2 trec n proprietatea statului prin despagubire n total, un sfert din suprafata arabila a tarii; ! n #5;$, n conditiile opozitiei facute proiectului de lege rurala, n cadrul *dunarii dominate de catre conservatori, *l% -% 1uza da o lovitura de stat 06 mai2 si inaugureaza un regim autoritar; ! Statutul dezvoltator al 1onventiei de la Aaris, cu rol de 1onstitutie si o noua Cege electorala; ! #$ august #5;$, Cegea rurala, care desfiinta obligatiile taranilor clacasi si i mproprietarea n functie de numarul de vite; taranii plateau despagubiri timp de #" ani beneficiaza apro)imativ 7umatate de milion de familii de tarani; ! Cegea instructiunii, care prevede nvatamntul primar gratuit si obligatoriu; se coalizeaza ntreaga opozitie 0conservatori si liberali radicali2 cu scopul nlaturarii domnitorului; la ## februarie #5;;, *l% -% 1uza este silit sa abdice% 8.(. STUDIU DE CAZ: CONSTITUTIA DIN 17<< este realizata pentru prima data de forte politice romnesti; are ca model 1onstitutia 4elgiei, recunoscuta pentru caracterul ei democratic> liberal; prevederi ! numele statului este <omnia; ! forma de guvernamnt este monar3ia constitutionala; ! principiul separarii puterilor n stat domnia este ereditara, iar *dunarea reprezentativa> Aarlamentul este bicameral 0*dunarea Deputatilor si Senatul2 si este ales prin vot cenzitar; ! libertati individuale; ! drepturi cetatenesti pentru romni; rol asigura cadrul 7uridic al evolutiei <omniei pna la #(6'%

8.8. CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT SI UNIREA DO'ROGEI RAZ'OIUL DE INDEPENDENTA R!$!s#6i$!r!a =2ro0l!m!i ori!ntal! se declanseaza lupta antiotomana a unor popoare din 4alcani 0#59"-#59;2; <usia urmarea sa intre n razboi contra -mperiului 8toman; se semneaza 1onventia romno-rusa la 4ucuresti, n $ aprilie #599, care prevede trecerea armatei ruse prin <omnia spre 4alcani cu conditia respectarii drepturilor politice si a integritatii teritoriale a statului romn; <usia ncepe razboiul antiotoman; la ( mai #599, Aarlamentul proclama independenta <omniei% Parti#i2ar!a Rom.ni!i la ra10oi%l r%so-otoman n urma nfrngerii armatei ruse la Alevna, +arele Duce .icolae solicita intrarea grabnica a <omniei n razboi; 1arol -, principele <omniei, devine conducatorul armatelor romno-ruse de la Alevna; august-noiembrie #599 luptele de la Alevna; romnii obtin victoria de la <a3ova; noiembrie #599, 8sman Aasa, comandantul armatei otomane de la Alevna, capituleaza; se semneaza armistitiul ruso-otoman 0ianuarie #5952% Tratat!l! $! 2a#! se semneaza /ratatul de pace de la San Stefano 0februarie #5952, fara participarea delegatiei romne; +arile Auteri nemultumite de prevederile /ratatului de la San Stefano, convoaca 1ongresul de pace de la 4erlin 0#5952; nu este admisa cererea <omniei de a participa la tratative, dar -%1% 4ratianu si +% Iogalniceanu primisera dreptul de a prezenta punctul de vedere al <omniei; prin /ratatul de pace de la 4erlin, <omnia obtine recunoasterea independentei, cu conditia acordarii cetateniei tuturor supusilor, fara deosebire de religie; cedeaza sudul 4asarabiei <usiei si primeste Dobrogea% Dobrogea intra sub administratia <omniei% 8.<. *ORMAREA STATULUI NATIONAL UNITAR UNIREA DIN 1917 s-a realizat ntr-un cadru e)tern favorabil victoriile *ntantei> nfrngerea Auterilor 1entrale, disparitia -mperiului tarist, declansarea revolutiei bolsevice0#(#92; proclamarea principiului autodeterminarii popoarelor, destramarea *ustro-?ngariei, ncercarea mparatului 1arol - de salvare a -mperiului dualist prin federalizare% Unir!a 'asara0i!i #% Rom.nia se proclama autonomia si se alege Sfatul /arii 0octombrie #(#92; Sfatul /arii proclama <epublica Democratica +oldoveneasca 06 decembrie #(#92; se proclama independenta <epublicii Democratice +oldovenesti; Sfatul /arii voteaza unirea 4asarabiei cu <omnia 013isinau, 69 martie #(#52% Unir!a '%#o/in!i #% Rom.nia se creeaza pericolul ane)arii 4ucovinei la ?craina; se constituie, la 1ernauti 1onsiliul .ational <omn sub conducerea lui -ancu Dlondor 0octombrie #(#52; 1ongresul General al 4ucovinei proclama unirea 4ucovinei cu <omnia 01ernauti, #" noiembrie #(#52% Unir!a Transil/ani!i #% Rom.nia Aartidul .ational <omn adopta Declaratia de independenta> de autodeterminare, care este prezentata n Aarlamentul de la 4udapesta de catre *le)andru ,aida ,oievod; se creeaza 1onsiliul .ational <omn 1entral 0sase membri ai Aartidului .ational <omn si sase membri ai Aartidului Social Democrat2; treptat se e)tinde controlul 1onsiliului .ational <omn 1entral 01%.%<%1%2 asupra /ransilvaniei; 1%.%<%1% convoaca +area *dunare .ationala de la *lba--ulia, la #5 noiembrie># decembrie #(#5; n cadrul +arii *dunari .ationale de la *lba--ulia, cei #665 de delegati voteaza <ezolutia ?nirii; #::%::: de participanti din toata /ransilvania si e)prima entuziasmul; se constituie +arele Sfat .ational ca Aarlament provizoriu; se constituie 1onsiliul Dirigent, condus de -uliu +aniu, ca guvern provizoriu%

TEMA <. ROM+NIA )NTRE DEMOCRATIE SI AUTORITARISM <.1. STUDIU DE CAZ: INTEGRAREA PROVINCIILOR ROM+NESTI SI STATUTUL MINORITATILOR n cadrul statului national unitar se aplica aceleasi legi unificarea monetara; legea agrara; unificarea administrativa; se modifica structura etnica romnii 0reprezentnd 9#,(J din populatie2 coabiteaza cu minoritatile nationale; minoritatile nationale beneficiaza de egalitate n drepturi cu romnii; au partide etnice, scoli>biserica, presa n limba materna% <.&. MONAR4IA CONSTITUTIONALA SI PARTIDELE POLITICE )N ROM+NIA INTER'ELICA Monar6ia sporeste popularitatea institutiei monar3ice n timpul razboiului pentru ntregire nationala; ntre anii #(#$-#(69, regele <omniei este Derdinand> Derdinand -, din dinastia &o3enzollern-Sigmaringen; la #" octombrie #(66, Derdinand se ncoroneaza la *lba -ulia ca rege al tuturor romnilor; scade popularitatea monar3iei ca institutie, odata cu declansarea crizei dinastice, prin care printul mostenitor 1arol a renuntat la tronul <omniei; ntre anii #(69-#(':, regele <omniei este +i3ai, fiul lui 1arol, dar fiind minor domneste sub autoritatea unei <egente 0guvernare provizorie e)ercitata de una sau mai multe persoane pe durata minoratului sau absentei unui monar32; ntre anii #(':-#($:, regele <omniei este 1arol al ---lea; se foloseste de sustinerea oferita de unii politicieni, pentru a reveni n tara; urmareste cresterea puterii personale, proces finalizat cu instaurarea unui regim autoritar% Parti$!l! 2oliti#! se introduce votul universal 0#(#52; urmari se democratizeaza viata politica> taranimea devine principala masa electorala; se modifica sistemul partidelor politice ! dispare Aartidul 1onservator, n urma aplicarii reformei agrare si electorale; ! apare Ciga Aoporului> Aartidul Aoporului, sub conducerea lui *le)andru *verescu; ! apare Aartidul /aranesc 0#(#52, sub conducerea lui -on +i3alac3e; ! se formeaza Aartidul .ational /aranesc 0#(6;2, prin unirea Aartidului .ational din /ransilvania cu Aartidul /aranesc; este condus de -uliu +aniu, -on +i3alac3e; guverneaza ntre anii #(65-#(''; ! se mentine Aartidul .ational Ciberal, cu un prestigiu deosebit datorat personalitatii liderului sau -% -% 1% 4ratianu; guverneaza ntre anii #(66-#(6; si #(''-#('9; ! se creeaza Aartidul Social Democrat 0#(692, sub conducerea lui 1onstantin /itel Aetrescu; ! apar partidele e)tremiste n 0stnga2 Aartidul 1omunist <omn creat n #(6#; este aservit intereselor +oscovei> adopta modelul comunismului sovietic; n #(6$, este scos n afara legii, datorita sustinerii dezmembrarii statului national; n 0dreapta2 Ciga *pararii .ational 1restine 0#(6'2 sub conducerea lui *% 1% 1uza; Cegiunea *r3ang3elului +i3ail 0#(692> Garda de Dier 0#(':2 sub conducerea lui 1orneliu =elea 1odreanu; sustine modelul fascist, nationalismul, antisemitismul, asasinatul politic 0n #('' este ucis primul ministru -% G% Duca2; n alegerile parlamentare din #('9 obtine #"J din voturi% <.(. STUDIU DE CAZ: CONSTITUTIA DIN 19&( se adopta n urma transformarilor generate de +area ?nire; este promulgata n #(6' n timpul guvernarii liberale; se prevede ! <omnia este stat national unitar; ! puterile statului sunt detinute de monar3ie, guvern, Aarlament> <eprezentanta .ationala; ! regele numeste guvernul, care e)ercita puterea e)ecutiva n numele monar3ului; ! drepturi si libertati democratice; rol sta la baza sistemului politic interbelic; consolideaza democratia n statul national unitar% <.3. STUDIU DE CAZ: ANUL 193> factorii favorabili cedarilor teritoriale ale <omniei revendicarile teritoriale ale ?%<%S%S%, ?ngariei si (

4ulgariei; semnarea Aactului <ibbentrop-+olotov 06' august #('(2; cucerirea Drantei de catre trupele germane 0iunie #($:2 <omnia pierde un aliat traditional si garantul aplicarii tratatelor de pace, semnate la sfErsitul primului razboi mondial; la 6; iunie #($:, ?%<%S%S% solicita printr-o nota ultimativa cedarea 4asarabiei si a 4ucovinei de .ord; <omnia accepta la 65 iunie #($:; la ': august #($:, Germania impune dictatul de la ,iena <omnia cedeaza ?ngariei o mare parte din teritoriul /ransilvaniei; n septembrie #($:, sub presiunea Germaniei, <omnia cedeaza 1adrilaterul 4ulgariei; consecinte dispare <omnia +are; sunt pierdute apro)imativ '$J din suprafata tarii 0peste (:%::: Km62 si ''J din populatie 0peste ;," milioane locuitori2; <omnia se aliaza cu Germania n speranta refacerii unitatii teritoriale% TEMA ?. ROM+NIA DUPA AL DOILEA RAZ'OI MONDIAL ?.1. PERIOADA STALINISTA. REGIMUL LUI G4EORG4E G4EORG4IU-DE@ ntre #($5-#(;", se instaureaza regimul de tip stalinist; n prima parte a anului #($5 se creeaza institutiile statului totalitar; n februarie #($5, se constituie partidul unic, Aartidul +uncitoresc <omn, prin unirea Aartidului 1omunist <omn cu Aartidul Social Democrat> Aartidul Social Democrat din <omnia; consecinte ramne o singura forta politica n societate> dispare orice opozitie politica; liderul partidului este G3eorg3e G3eorg3iu-De7; n aprilie #($5, se adopta 1onstitutia <epublicii Aopulare <omne, dupa model sovietic; n iunie #($5, sunt etatizate ntreprinderile, bancile, mi7loacele de transport> nationalizarea principalelor mi7loace de productie; se centralizeaza economia> ncepe controlul statului asupra economiei prin aplicarea planurilor cincinale, dar ntocmirea> raportarea rezultatelor este incorecta; ntre #($(-#(;6, se face colectivizarea agriculturii nscrierea fortata a taranilor n Gospodarii *gricole 1olective> gospodarii colective> 1ooperative *gricole de Aroductie si desfiintarea proprietatii private n agricultura; taranii, care se opun colectivizarii, sunt arestati; se organizeaza nvatamntul dupa modelul sovietic predarea> rescrierea istoriei se bazeaza pe ideologia mar)ist-leninista> comunista; sunt eliminati oamenii de cultura> profesorii care se opun regimului; n #($5, se nfiinteaza Securitatea ca politie politica secreta; este reprimata orice rezistenta a organizatiilor> detasamentelor narmate din +untii 1arpati; represiunea este ndreptata mpotriva liderilor politici burg3ezi> social democrati, intelectualilor, studentilor, preotilor, ofiterilor si taranilor; sunt organizate lagare de munca si nc3isori Sig3et> Sig3etul +armatiei, 1analul Dunare +area .eagra; prin metoda Lreeducarii e)perimentata la Aitesti, este inoculata teroarea> detinutii sunt supusi torturilor fizice si presiunilor psi3ologice; se semneaza acordul de constituire a 1onsiliului de *7utor @conomic <eciproc, n #($(, si a Aactului de la ,arsovia, n #("", alianta militara a statelor comuniste opuse .%*%/%8% 0pactul militar al statelor occidentale2; n #("5, trupele sovietice se retrag din <omnia; ntr-un conte)t international favorabil> conflictul ideologic ?%<%S%S%-13ina, n #(;$, se adopta Declaratia 1%1% al A%+%<%, care proclama egalitatea n drepturi a partidelor comuniste> se produce o desprindere fata de +oscova% ?.&. REGIMUL NATIONALIST-COMUNIST AL LUI NICOLAE CEAUSESCU REGIMUL NATIONAL COMUNIST se instaureaza n #(;", cnd la conducerea Aartidului 1omunist <omn a7unge .icolae 1eausescu; se adopta o noua 1onstitutie, cu caracter comunist> se proclama <epublica Socialista <omnia; ntre #(;"-#(9#> #(;"-#(9$ are loc o destindere relativa, cu scopul consolidarii puterii lui .icolae 1eausescu prin cstigarea simpatiei populatiei si a 8ccidentului; caracteristicile etapei ! adoptarea unor masuri populiste> a tendintei de liberalizare> a tacticii Lslabirii surubului reabilitarea victimelor regimului De7> criticarea abuzurilor lui De7 si a altor lideri A%+%<%; mbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei; dezvoltarea economica; #:

! promovarea desovietizarii> distantarii de ?%<%S%S%, prin refuzul de a participa la invadarea 1e3oslovaciei 0august #(;52, organizata de catre 8rganizatia /ratatului de la ,arsovia; ! cultivarea nationalismului sentimente ostile politicii ?%<%S%S%> tendinte de independenta fata de ?%<%S%S%; ! nu s-a afectat nsa esenta comunista a regimului, pastrnd modelul sovietic pe plan intern; dupa #(9#, are loc nasprirea regimului politic, prin adoptarea modelului comunist c3inez> dupa vizita din 13ina si 1oreea de .ord; se revine la metodele staliniste> ncepe neostalinismul; n #(9$, .icolae 1eausescu devine presedintele <%S%<%> <epublicii Socialiste <omnia; caracteristicile etapei ! promovarea cultului personalitatii 0acordarea de onoruri deosebite conducatorului de partid, n scris sau prin imagine2; ! intensificarea propagandei comuniste> fundamentarea oricarei realizari pe ideologia comunista; ! ruinarea> distrugerea economiei prin intensificarea industrializarii fortate; adoptarea unor proiecte grandioase care depaseau resursele tarii; ! sistematizarea rurala si refacerea centrelor marilor orase; ! ac3itarea datoriei e)terne prin privatiuni impuse populatiei; ! saracirea populatiei prin rationalizarea alimentelor, caldurii, electricitatii; ! supraveg3erea populatiei de catre Securitate; au loc actiuni de protest greva muncitorilor din ,alea Miului 0august #(992; revolta> demonstratia muncitorilor din 4rasov 0noiembrie #(592; critici aduse de opozanti> disidenti 0persoane cu opinii si atitudini contrare regimului politic2% ?.3. REVENIREA LA DEMOCRATIE si desfasoara activitatea partidele politice reapar partidele istorice> din perioada interbelica Aartidul .ational Ciberal si Aartidul .ational /aranesc> Aartidul .ational /aranesc 1restin Democrat; se constituie Drontul Salvarii .ationale ca partid politic si ulterior apar Aartidul Democratiei Sociale din <omnia si Aartidul Democrat; se formeaza ?niunea Democratica a +ag3iarilor din <omnia; n mai #((:, se organizeaza alegeri parlamentare si prezidentiale; cstigate de Drontul Salvarii .ationale, respectiv, de -on -liescu; n #((: are loc fenomenul> demonstratiile anticomuniste desfasurate n Aiata ?niversitatii din 4ucuresti; pna n #((#, sef de guvern este Aetre <oman; el este urmat de /3eodor Stolo7an; n #((6, se organizeaza noi alegeri cstigate de Aartidul Democratiei Sociale din <omnia; presedinte ramne -on -liescu, iar prim-ministru este .icolae ,acaroiu; n #((;, noile alegeri parlamentare si prezidentiale sunt cstigate de 1onventia Democratica din <omnia 0coalitie2, Aartidul Democrat si ?niunea Democratica a +ag3iarilor din <omnia; presedinte devine @mil 1onstantinescu%

##