n Statele Unite , primele instituii diplomatice au fost create n mod direct de ctre organele reprezentative ( care este radical

diferit de model al creaiei lor din Anglia i Europa de vest ) . Mai mult dect att , n civa ani , ei chiar n subordinea direct a , nu structurile legislative puterii executive . n ianuarie 1781 Congres ( Adunarea Legislativ din reprezentani ai tuturor coloniilor care au declarat independena fa de Anglia ) , nfiinat Departamentul de Afaceri Externe . Aceast dat este celebrat n Statele Unite ca ziua de natere a corpului diplomatic central . Pentru urmatorii opt ani, departamentul , format din legislatori n sine , a gestionat relaiile externe ale tnrului stat .

n 1789 , n conformitate cu Constituia n 1787 , Departamentul a fost transformat n Departamentul de Stat i mutat la presedinte . Constituia , nsumnd un cadru juridic comun pentru serviciul de relaii externe , vorbete despre organizarea ei ntr-un mod foarte obscur : nu sunt definite limitele de competen ale puterilor executiv i legislativ , rolul Departamentului de Stat din minitrii de externe . Prevzute de secretar de stat directe afaceriledepartament, astfel ca la punctul preedinte din timp n timp . Un numr scris n textul Constituiei a prerogativelor preedintelui a fost interpretat ulterior n planul de expansiune . Astfel , nregistrat n textul dreptului preedintelui de a numi ambasadori ( cu sfatul i consimmntul Senatului ) , ambasadorii i consulii transformate n dreptul de a face orice numiri n instituiile strine , pentru a crea noi posturi i structuri , precum i supravegheaz ca activitatea unitii . Constituia nu spune nimic despre serviciul extern profesional . Acest impact legal lacun negativ asupra activitilor de faciliti diplomatice americane din secolul XX . , Cnd este creat un astfel de serviciu .

n anii de formare a noului stat ( de la 1775 la 30 de ani ai secolului al XIX-lea . ) Eforturile de politicieni talentai Benjamin Franklin , Thomas Jefferson , i multe alte Dzh.Adamsa Americii - n absena dispoziia sa pregtit n mod special personalului diplomatic - au putut s realizarea obiectivelor sale internaionale . Apoi nlocuii talani, a venit mediocritate , dar politicienii americani nc nu consider c este necesar pentru a crea serviciul lor propriei cariere diplomatice . Ei au explicat poziia lor n primul rnd , faptul c republicane Statele Unite instituiilor monarhice inacceptabile diplomatice i tradiiile din Lumea Veche . Un alt argument mpotriva profesionalizare a devenit popular n hotrrea EDzheksona preedinte 30 de ani : " Atribuiile funcionarilor publici sunt att de simple pe care le fac permit orice persoan rezonabil " * .

* V. Matveev Statele Unite Serviciul Externe . Moscova : Relaii Internaionale , 1987. S. 18 .

Ideea a gsit expresia concret n introducerea sistemului de rezervri, inclusiv diplomatice , principiul de " premiu - . Ctigtorilor " Ctiga alegerile preedintelui desemnat la post de prestigiu de aliaii i prietenii si , " plin de satisfacii ", le pentru acest sprijin . Cu toate acestea , adecvarea lor profesionale nu au putut fi luate n considerare ( n acest caz, sistemul de numire a ajuns , uneori, absurditi - n 1869 , Preedintele la desemnat pe prietenul su U.Grant E.Uoshberna secretar de stat pentru o perioad de 12 zile, pentru un timp scurt , astfel nct el ar putea " se bucura de prestigiul de edere " n calitate de ef al corpului diplomatic . ca urmare , aparatul de stat , inclusiv link-ul

su diplomatic , corupia a nflorit , a sczut brusc de performan , care nu ar putea avea un impact negativ asupra prestigiului statelor Unite n lume .

Conversie a Statelor Unite ntr-un stat industrial puternic , preteniile de cercurile financiare i politice monopoliste ale rii pentru a participa pe deplin n rezolvarea problemelor internaionale , la rndul su, din secolele XIX - XX . cu toate urgen necesar pentru a schimba atitudinea fa de diplomaia i instrumentul su principal - serviciul diplomatic . Acest lucru a fost fcut . Liderii politici ai rii , susinute n mod activ de ctre comunitatea de afaceri i universiti , care a existat n detrimentul primului , a respins imediat " retorica democraiei " i a declarat dorina sa de a cuta o experien diplomatic din Europa de Vest . In anii 1905-1916 . o serie de ordine executive ale preedinilor Theodore Roosevelt i U.Tafta i legile Congresului a introdus un criteriu competitiv de admitere la serviciul diplomatic i consular , a proclamat principiul de dezvoltare a carierei bazate pe cunotine, abiliti i vechime .

La sfritul Primului Rzboi Mondial de pe ordinea de zi a fost o chestiune de finalizarea de formare a personalului de serviciu diplomatic . Acesta a fost nfiinat sub numele de " Statele Unite Serviciul Externe , " n conformitate cu Legea de Rogers . Legea cere personalului sindicale ale serviciului diplomatic i consular ntr-un singur sistem , procedura de recrutare pentru nivelurile inferioare exclusiv prin concurs , etc Cu toate acestea , integrarea de personal i de departamentul de servicii externe de stat ( prima au fost o parte a Funciei Publice ) a fost amnat i au aprut numai n anii '50 .

La nceputul " rzboiului rece " i n multe feluri , din cauza setrilor sale susintorii americani mai decisive i aciuni agresive n afacerile internaionale , serviciul diplomatic n faa Departamentului de Stat i Serviciului de Externe a nceput s-i piard o apelat n perioada interbelic , greutatea i valoarea . Creat de Legea privind Ministerul de Securitate Naional de Aprare , CIA , Consiliul Naional de Securitate au devenit concureni grave ale instituiilor diplomatice tradiionale n punerea n aplicare a politicii externe . n afacerile diplomatice au nceput s intervin n mod activ Congres . n cele din urm , aa cum nota moderna cercetatori , " birocraia Departamentul de Stat devine un pigmeu printre gigani " din punct de vedere al poziiei financiare i influena asupra procesului de politic extern i de fapt * pe diplomaia . n calitate de reprezentani ai ambasadelor departamentelor militare i de diplomai de carier de informaii mpins n fundal , care acioneaz uneori chiar ocolind ambasadori . Adugai la cele de mai sus , n prima jumtate a anilor '50 , cu depunerea de ultra - reacionar senatorul J. McCarthy a nceput personalului diplomatic profesionist persecuie ferme , subminat de ani de o poziie deja slbit n aparatul de stat .

* East Maurice A. i Dillery Edward C. Statele Unite ale Americii . Al Departamentului de Stat Rece Starea Rzboiului din ministere de externe . Schimbare i adaptare / Ed . de B.Hocking . Houndmills i L : MacMillan Press , 1999 . P. 228 .

Cand presedintele John F. Kennedy i autoritatea personalului Departamentului de Stat al SUA diplomatice n strintate a fost ridicat . n mai 1961 Kennedy a dat , dup Statele Unite ale Americii dreptul de a monitoriza activitile tuturor misiunilor din SUA n strintate ( cu excepia misiuni militare ) . n ordinele directe de la

secretarul de stat D.Raek solicitat pentru personalul operativ pentru a mbunti activitatea lor diplomatic i " nu i fie fric de a lua decizii . "

n 1980 , cu aprobarea Congresului al Legii cu privire la SUA de Externe Serviciul diplomat de carier , i-a gsit un nou fundament juridic solid . Cu toate acestea , principala problem , i anume consolidarea personalului de serviciu Externe loc stabil n vehicul , nu a fost rezolvat . Legea recomandat preedintelui s fac numiri n funcii diplomatice de rang nalt n primul rnd de ofieri de personal . Dar va dura un an , i preedintele Reagan s ignore aceast recomandare , numi aproape jumtate ( 44 % ) dintreei nlocuit ambasadorii dintre prietenii lui personale . n acelai timp, mai muli profesioniti diplomatice cu experien cror avansarea n carier a fost blocat prezideniale " numii " au fost obligai s prseasc serviciul . n acei ani , Asociaia de Servicii Externe , care protejeaz interesele diplomai profesionale , ntr- o scrisoare special pentru Reagan remarcat c din cauza iresponsabil n scopuri politice , mai degrab dect din motive de afaceri , " cade respect pentru America in lume . " Desigur , muli preedini americani au tendina de a -o msur mai mare dect Reagan , pe diplomaii profesionale . Cu toate acestea ,starea general a acestora din urm este n permanen instabil .

Serviciul diplomatic i un sistem modern de politic extern a SUA n Statele Unite ale Departamentului de Stat , aa cum sa menionat deja , o serie de aciuni ale puterilor strine cu alte agenii - Ministerul Aprrii , ConsiliulNaional de Securitate , Agenia Central de Informaii , Congresul , Casa Alb , cu un numr mare de ministere . Toate aceste autoriti ide management nu este doar posibilitatea de a influena n mod eficient de luare a deciziilor de politica extern a preedintelui SUA , dar, de asemenea, pentru a determina plasarea de personal in cadrul Departamentului de Stat , i mai ales n misiunile strine .

Rolul de diplomai de carier - " Servicii externe a Statelor Unite " - este incomparabil mai mic dect , de exemplu , n Marea Britanie sau alte ri europene , i rezultatele , cu cteva excepii ,munca executiv al unui caracter de rutin . La Departamentul de Stat nu este analog al postului britanic cariera numr diplomat 1 - un ministru permanent adjunct , servete ca o legtur ntre liderii politici ai Ministerului Afacerilor Externe i personal profesionist . n consecin , acesta din urm este aproape imposibil de a " rupe " cu recomandrile sale la managementul superior al Departamentului de Stat , nu mai vorbim de preedinte . Pentru a face acest lucru , ei trebuie s depeasc grosimea de top sefii partidelor politice , managerii vor lua Departamentul de Stat ca fiind extrem de ramificat . Acesta include secretarul de stat , primul su adjunct pentru afaceri obscheministerskim ( responsabil de managementul general, n absena Departamentul de Stat i secretarul de control al statului asupra chestiunilor administrative i de personal ) , primele cinci deputai ( care se ocup de cele mai importante zone de lucru , de exemplu , probleme globale ) , aisprezece deputai ( responsabil pentru mai mult zone private de lucru i pentru relaiile cu regiuni individuale ) , i mai mult de zece directorate . Activitatea operaional se desfoar n cadrul departamentelor , fiecare condus de un deputat sau de director . Este aceste poziii se completeaz pentru personalul diplomatic cele mai profesioniste , dei nu este rar " din afar . " n ceea ce privete posturile de conducere , apoi le-au dominat n trecut .

De personal al Departamentului de Stat - aproximativ 14.000 de angajai , inclusiv diplomai de carier - aproximativ o treime . n reprezentrile lor n strintate , chiar mai puin ( 15-25 % ) . SUA are 260 de birouri diplomatice i consulare n 160 de ri ( din 1998 ) , care a prezentat personalului su 28 de agenii din SUA , inclusiv Departamentul de Stat * .

* Reinventarea Diplomaie n era informaional . Centrul pentru Studii Strategice i Internaionale . Washington , D.C. , 1998. P. 157 .

O alt caracteristic - numrul mare de personal generale a ambasadelor ( 100-150 de salariai rangirovannyh ntr-o serie de ri , printre alte state mari - de trei ori mai puin ) .

La rndul su, directorul executiv protecionismului lea i preedintele n posturi de conducere ambasadorilor nu au disprut . Ea se reduce la faptul c unii profesioniti cu experien ambasadori , se ntorc n ar ( de exemplu , ambasadorul Rusiei Thomas Pickering n 1996 ), apel la opinia public , n scopul de a convinge preedintelui cprotecionismul politic , precum i un set de cadre n ambasada nu pentru motive de afaceri , i ntr-un efort de a prezenta n strintate " imagine " a Americii , de fapt, conduce la o scdere a calitii i eficienei* . Pickering , probabil, sper c preedintele Clinton a fost reales pentru un al doilea mandat , va asculta de cuvintele sale . Dar acest lucru nu sa ntmplat - Clinton n numirea noilor ambasadori depit chiar cota obinuit a " numii " ale preedintelui ( 30-35 % ) , aproape jumtate de numire a ambasadorilor este patronaj .

* The Guardian ( Marea Britanie ) . Noiembrie 9 . 1996.

Un numr disproporionat de personal alocat la Ambasada pentru a menine " imagine " a Americii , i a personalului inflaia remanieri de gestionare i coordonare dificulti , lipsa de diplomai de carier n viitor ( carierele lor blocate de " numii " politice ) , tensiunea dintre diferitele departamente din ambasade , restructurarea fr sfrit din ultimele decenii ( de exemplu , Agenia de Informaii a Statelor Unite apoi dedus din structura Departamentului de Stat , apoi din nou a fost integrat ) , i , n cele din urm , creterea terorismului internaional mpotriva ambasadelor americane i personalul lor - toi aceti factori au un impact negativ asupra eficienei ambasade , abia face fa cu suma tot mai mare de actualiti ( de exemplu , n 1997, birourile consulare din SUA ar fi luate n considerare mai mult de 8 milioane de cereri de vize pentru cetenii strini ) .

Din cauza persistenei tensiunilor dintre preedinte i Congresului ultima constant ornamente de alocare a misiunilor diplomatice , al cror numr este n cretere , iar volumul de activitate ( n perioada de la 1986 a fost deschis 40 de ambasade i consulate noi ) . n acelai timp , potrivit secretarului de stat U.Kristofera ( demisionat la nceputul anului 1997) , Congresul a ageniilor de finanare externe n preurile reale au sczut cu 50 % . " Este surprinztor i apoi - a spus Christopher - c decizia privind reducerile financiare au fost fcute congresmeni chiar i fr nici o discuie serioas de o chestiune de fapt . " *

* Warren Christopher . n fluxul de Istorie . Elaborarea politicii externe i pentru o nou er . Stanford : Stanford Univ . Presa , Calif , 1998. P. 533 .

Personalul diplomatic : selectie , training , promovare , rangirovanie

n SUA , serviciul diplomatic profesionist de recrutare ( Serviciul de Externe SUA ) se realizeaz printr-un concurs deschis cu livrare examenele de admitere * . Set , prin definiie , Legea privind Serviciul de externe a SUA n 1980 , bazat pe principiile egalitii de anse , " indiferent de apartenena politic , ras , culoare , sex , religie , origine naional , starea civil . " Legislaia Statelor Unite prevede c , n rndurile de serviciu au fost prezentate la toate marile grupuri sociale i etnice ale populaiei , precum i toate regiunile geografice .

* Vezi implicite : . V. Matveev Statele Unite Serviciul Externe . Moscova : Relaii Internaionale , 1987. S. 163-165 .

n acest scop , o serie de categorii de solicitani prezentat privilegii la nivel de intrare ( de exemplu , cetenii americani din Asia si hispanici , indieni i inuite sunt exceptate de la examenul scris , comisia de examinare reprezint locul estimrile obinute de acetia la sfritul liceului ) . Pentru americani negru alocate cote de instituii diplomatice . Acestea i alte msuri ntreprinse n ultimii 15-20 de ani , programul federal pentru egalitatea de anse n recrutare , care au provocat nemulumirea de diplomai de carier . Ultimele susinut i continu s pretind ( scris despre acest Ambasadorul menionat anterior SUA n Rusia T.Pikering ) c extinderea componenei sociale i etnice a serviciilor duce la o scdere critic la nivel profesional , provoac tensiuni psihologice n oficiile diplomatice .

Problema aici este probabil s aib . Este posibil ca acesta s se rezolve de la nceputul anilor 80 a fost nsprit procedura de promovare la serviciul diplomatic . Cele trei servicii de peste mri intern grad superior ( ambasador de carier , trimis de carier i consilier de carier ) sunt grupate mpreun - o parte din servicii superioare de conducere { Serviciului Diplomatic Superior ) . Mergnd n aceast categorie diplomai numit noile condiii , n special , cerina ca n timpul carierei anterioare vor fi utilizate , cel puin , 2-3 i 1-2 regional funcional zonele de lucru . A devenit mai dificil i trecerea de o carier n nivelurile inferioare i mijlocii - de la gradul I -VIII ( indic n cifre , acestea sunt numite n SUA i aproximativ corespund claselor de posturi stagiari ( se ataseaza ) la st secretarului 1 ) . n conformitate cu Legea din 1980 a fost stabilit perioada maxim n care un diplomat poate funciona fr o cretere n sala de clas . Dac este , n opinia Comisiei , nu merita o promovare , ca o regul , ar trebui s se pensioneze anticipat . nscrierea de noi studeni de la serviciul de diplomai din personal permanent este acum face numai dup perioada de prob ( 3-4 ani ) .

Mai devreme , am spus c liderii diplomaiei britanice de comunicaii profesionale cu instituiile de nvmnt superior este minim i sporadice . n Statele Unite , dimpotriv , aceste comunicri - de la declaraia preedintelui John F. Kennedy din " noua diplomaie " - sunt complete, variate i permanent * . Curricula de zeci de universiti americane i colegii sunt axate pe cerinele aparatului diplomatic . Un numr de subiecte speciale legate de practica

diplomatic , a predat n clase elevilor . Absolvenii acestor coli au preferat ansele de a trece examenele de admitere pentru admiterea n serviciul diplomatic . Aceast pregtire special nu este limitat la personalul diplomatic . La Departamentul de Stat are propriul centru de formare - de Externe Service Institute din Statele Unite .

* Despre " noua diplomaie " John F. Kennedy , a se vedea V. Matveev Statele Unite Serviciul Externe . S. 69-87 .

Diplomai i dipsluzhaschie sunt calificai i recalificai la Institutul sau la universiti i centre de cercetare , de obicei, de trei ori n timpul carierei sale . Prima dat - dup recrutare , a doua - n mijlocul unei cariere , iar al treilea trecerea de un seminar special de formare pentru diplomai de rang nalt . Formare continu a personalului diplomatic prevzute de Legea 1980 , care a nregistrataa - numita regul de " trei de cincisprezece " , n conformitate cu care un diplomat de carier de 15 de ani de munc pentru cel puin 3 ani trebuie s -i petreac acas - n Departamentul de Stat pentru un stagiu la Institutul de Serviciul Externe n universiti , academii , sau n sectorul privat ( companii mari , cu legturi internaionale importante ) .

Formarea iniial este obligatorie pentru tot personalul diplomatic . Acesta include cursul de " orientare general " ( o introducere la metodele i munca diplomatic , de nvare pentru a lucra cu documente , precum i noile tehnologii informaionale ) , una sau mai multe cursuri de competene profesionale ( de exemplu , metodele de economic , serviciu consular , tehnica negocierilor internaionale ) , nvarea unei limbi strine i de via n ara n care este de ateptat ca diplomat detaai ( Foreign Service Institute ofer un studiu de circa 60 de limbi ) .

Toate subiectele sunt predate prin metoda de complet " imersiune " n subiectul participantii la studiu . Din acest motiv ,studiul de nou participant desigur se introduc numai la sfritulcelei anterioare , adic n cele mai multe cazuri metoda excluse , n care elevii sunt implicai n paralel mai multe piese simultan .

n concluzie , observm c , n opinia majoritii experilor , SUA personalul de servicii strini - un relativ mic ( circa 3,5 milioane de persoane ) , dar , de asemenea, cel mai competent , calificat i eficient o parte a mecanismului politicii externe a SUA greoaie . Cu toate acestea , de la nfiinarea serviciului n 1924 , aproape continuu criticat i , uneori, persecuie direct de ctre politicieni populiti , administraii prezideniale , un ultra- reacionari " McCarthyite " perioad din istoria Statelor Unite ( prima jumtate a 50-a de ani ) . De multe ori , atacuri asupra diplomai i personal la Departamentul de Stat ca un ntreg este inspirat de alte agenii federale , susinnd creterea cotei sale de " politic extern de plcint . " Critica non - constructiv a serviciului extern continu la aceast zi . Aprobarea n 1980 a Legii cu privire la serviciul extern a SUA , ntr-o oarecare msur atenuate de gravitatea problemei . Legea prevede n mod clar : " Congresul constat c serviciul extern de carier bazat pe excelen , servete interesele naionale ale rii i necesitatea de a sprijini preedintele i secretarul de stat n conducerea afacerilor lor externe ale Statelor Unite . "

Scor mare de diplomai de carier susinute prin Actul i oferindu-le o serie de drepturi specifice, cum ar fi dreptul de asociere de Foreign Service ( un fel de sindicat diplomatic ) pentru a contesta decizia comisiilor de evaluare n

instana de contencios administrativ special creat , pentru a conduce Departamentul de mediul de lucru, ntlniri , concedieri ,urmtoarea misiune cursuri diplomatice . Cu toate din prezenta lege , aa cum sa menionat deja , nu sa schimbat , i nu ar putea face o diferenta la incertitudinea politic i juridic , care de la nceput au fost personalul diplomatic profesionist de la existente Preedintele SUA puteri practic nengrdit , n numirile la diplomatic pozitiile de la toate nivelurile .

n SUA , abordarea oficial la rolul diplomaiei , a metodelor de luare a deciziilor de politic extern i implementarea lor , la formarea de ministere diplomatice i strine , n general - sunt fundamental diferite dect , de exemplu , n Frana sau nRegatul Unit . Diplomaia este interpretat n sens larg, ca un fenomen n politica general , identice strine . Din acest punct de vedere , personal de service strine pot fi , n realitate, este doar unul dintre mai multe instrumente de politic extern .

Printre actorii de diplomaia american -presedinte al Statelor Unite i administraia sa , Congresul SUA , Consiliului Naional de Securitate , CIA , ageniile militare i civile federale i organizaii cvasi - guvernamentale , universiti i instituii de cercetare , sectorul privat . Unii experti cred ca subieci ai activitii diplomatice pot fi chiar persoane fizice * . De fapt , influena grupurilor sociale i a cetenilor cu privire la politica extern a Statelor Unite sunt mult mai mari dect n multe ri europene .

* Diplomaiei multilaterale i a Organizaiei Naiunilor Unite Azi / Ed . prin J.Mul - Doon , i colab . Boulder : Westview Press , 1999. P. 136-153 .

n serviciu n strintate SUA , desigur , are propriile sale activiti specifice i importante de ni - munca diplomatic tradiional de ntreinere de zi cu zi a contactelor politice cu alte state , colectarea, elaborarea i analiza de informaii politice i economice , locul de munc consulare , precum i o serie de alte domenii . Cu toate acestea , n general, diplomai de carier pondere n uniti diplomatice americane , dup cum sa menionat mai sus , nu depete 20-25 % , iar ntreaga structur a politicii externe - doar cteva procente din totalul angajailor .

Reorganizarea dup al doilea rzboi mondial , mecanismul politicii sale externe , n conformitate cu noile condiii interne i internaionale , liderii din Statele Unite au ieit din modul de a consolida instituiile diplomatice tradiionale , precum i pe crearea de noi , complementare , i de multe ori repetarii de structurile lor . Rezultatul a fost un dificil destul de greoaie , pentru a gestiona , costisitoare din punct de vedere financiar a structurii . Din acest motiv , problema de mbuntire a managementului , planificare structurale i de personal , lipsa permanent de fonduri - accentul a minitrilor de externe . Ei au auzit n mod repetat n discursurile U.Kristofera secretarii de stat ai SUA (1993-1997) i Madeleine Albright ( 1997-2001) . Instabilitate , inconsecvena i, uneori, aciunile imprevizibile ale diplomaiei americane , i numeroase gafe de politic extern , de asemenea, din ce n ce vzut ca un impact marginal rezultat de personal profesionist pentru a proiecta i de a lua decizii de politic extern .

" Boli " ale diplomaiei americane , se nelege de politicieni i cercettori din ar . Problema este c aceste boli sunt mai organic , mai degrab dect una funcional . i pentru c ei sunt greu de vindecat , cel puin pentru viitorul apropiat . Pentru o schimbare radical a situaiei , n funcie de americani au nevoie de modificri externe la Constituia Statelor Unite , care ar delimita mai clar atribuiile de politic extern ale diferitelor organisme de stat i instituii ar defini statutul juridic al unui serviciu diplomatic profesionist . Experii competente , cu toate acestea , nu vd nici perspective pentru schimbri n Constituie .

n acelai timp , ei sunt ncurajai s nu dramatizeze situaia : " . Nu a trecut ntr-un rzboi general, confuzia nu se transform n haos , unele tulburri nu duce la paralizie complet " pentru aceast zi conflictele din sistemul strin