Algebra Liniara si Geometrie Analitica 1

1 SPATII VECTORIALE
Fie V o mult ime nevida si K un corp comutativ (camp). O structura de spat iu vectorial pe mult imea V , peste corpul
comutativ K, (un
K-spat iu vectorial ) este denita de un triplet (V, +,
sc
), unde (V, +) este un grup, iar
sc
: KV V este o lege de compozit ie
externa, astfel ca au loc proprietat ile:
(V1) ( x + y) = x + y, () K, x, y V ;
(V2) ( +) x = x + x, (), K, x V ;
(V3) ( ) x = ( x), (), K, x V ;
(V4) 1 x = x, () x V .
Elementele mult imii V se numesc vectori, legea de compozit ie interna ,,+ pe V se numeste adunarea vectorilor, iar legea
de compozit ie externa ,, pe V este numita produs cu scalari. .
Un spat iu vectorial peste corpul numerelor reale (K = IR) se numeste spat iu vectorial real, iar un spat iu vectorial peste
corpul numerelor complexe (K = C/ ) se numeste spat iu vectorial complex. Orice spat iu vectorial considerat n continuare va
real sau complex, daca nu va facuta alta specicat ie.
Doi vectori x si y pentru care exista un scalar K astfel ncat x = y sau y = x se numesc vectori coliniari.
Daca x
1
, . . ., x
n
V sunt vectori si
1
, . . .,
n
K sunt scalari, atunci se spune ca vectorul x =
n

i=1

este o combinat ie
liniara a vectorilor x
1
, . . . , x
n
. Astfel, de exemplu, daca x, y V si , K, atunci vectorul z = x + y este o combinat ie
liniara a vectorilor x si y.
Exemple
1. Fie IR
2
= IR IR si legile de compozit ie:
+ : IR
2
IR
2
IR
2
, (x, y) + (a, b)
def.
= (x +a, y +b), ()(x, y), (a, b) IR
2
,
: IR IR
2
IR
2
, (x, y)
def.
= (x, y), () IR, (x, y) IR
2
.
Tripletul (IR
2
, +, ) este un spat iu vectorial, numit spat iul vectorial aritmetic IR
2
.
2. Pentru n IN

,pe IR
n
= IR IR
. .
n ori
se denesc legile de compozit ie:
+ : IR
n
IR
n
IR
n
,
(x
1
, x
2
, . . . , x
n
) + (y
1
, y
2
, . . . , y
n
)
def.
= (x
1
+y
1
, x
2
+y
2
, . . . , x
n
+y
n
),
()(x
1
, x
2
, . . . , x
n
), (y
1
, y
2
, . . . , y
n
) IR
n
,
: IR IR
n
IR
n
, (x
1
, x
2
, . . . , x
n
)
def.
= (x
1
, x
2
, . . . , x
n
),
() IR, (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) IR
n
.
Tripletul (IR
n
, +, ) este un spat iu vectorial real, numit spat iul vectorial aritmetic IR
n
.
3. Un caz particular important al exemplului de mai sus este
n = 1. Astfel, corpul real (IR, +) este un spat iu vectorial real, numit spat iul vectorial aritmetic IR.
4.

In general, daca (K, +, ) este un corp comutativ, atunci (K, +, ) este un K-spat iu vectorial.
5. Fie (K, +, ) un corp comutativ si n IN

. Pe K
n
= K K
. .
n ori
se denesc legile de compozit ie:
+ : K
n
K
n
K
n
,
(x
1
, x
2
, . . . , x
n
) + (y
1
, y
2
, . . . , y
n
)
def.
= (x
1
+y
1
, x
2
+y
2
, . . . , x
n
+y
n
),
()(x
1
, x
2
, . . . , x
n
), (y
1
, y
2
, . . . , y
n
) K
n
,
: K K
n
IR
n
, (x
1
, x
2
, . . . , x
n
)
def.
= (x
1
, x
2
, . . . , x
n
),
() K, (x
1
, x
2
, . . . , x
n
) K
n
.
Tripletul (K
n
, +, ) este un spat iu vectorial peste corpul K.
6. Corpul complex (C/ , +) este un spat iu vectorial complex, conform exemplului 4. de mai sus.
7. Se poate deni un spat iu vectorial real (C/ , +
IR
), cu legile de compozit ie + : C/ C/ C/ , de adunare a numerelor
complexe, si
IR
: IRC/ C/ , de nmult ire a numerelor reale cu numerele complexe: (a +ib) = a +ib. Sa remarcam ca
este important sa e specicat corpul peste care este denit un spat iu vectorial.
8. Ca un caz particular al exemplului 5. este spat iul vectorial complex (C/
n
, +, ).
2 Paul Popescu si Marcela Popescu
9. Fie p, q IN

si /
p,q
(K) = (a
ij
)
i=1,p
j=1,q
[a
ij
K, ()i = 1, p, j = 1, q, mult imea matricilor cu p linii si q coloane, cu
elemente din corpul comutativ K. Se considera legile de compozit ie
+ : /
p,q
(K) /
p,q
(K) /
p,q
(K),
(a
ij
)
i=1,p,
j=1,q
+ (b
ij
)
i=1,p,
j=1,q
= (a
ij
+b
ij
)
i=1,p,
j=1,q
, de adunare a matricilor, si

sc
: K/
p,q
(K) /
p,q
(K), (a
ij
)
i=1,p,
j=1,q
= (a
ij
)
i=1,p,
j=1,q
, denmult ire a matricilor cu scalari din K. Tripletul (/
p,q
(K), +,
sc
)
este un spat iu vectorial peste corpul K.
10. Fie K un corp comutativ si
K[X] =

n=0
a
n
X
n
= a
0
+ a
1
X + a
2
X
2
+ + a
n
X
n
+ [a
n
K, ()n IN si ()n

IN a.. a
n
= 0, ()n > n

,
mult imea polinoamelor n nedeterminata X, cu coecient ii din K. Se considera legile de compozit ie
+ : K[X] K[X] K[X],

n=0
a
n
X
n
+

n=0
b
n
X
n
=

n=0
(a
n
+ b
n
)X
n
, de adunare a polinoamelor si
sc
: K K[X] K[X],

n=0
a
n
X
n
=
=

n=0
(a
n
)X
n
, de nmult ire a polinoamelor cu scalari din K.
Tripletul (K[X], +,
sc
) este un spat iu vectorial peste corpul K.
11. Fie M o mult ime si V un K-spat iu vectorial. Atunci mult imea F(M, V ) = f : M V , a funct iilor cu domeniul M
si codomeniul V , cu legile de compozit ie + : F(M, V ) F(M, V ) F(M, V ) si
: KF(M, V ) F(M, V ), denite prin (f +g)(x) = f(x) +g(x) si ( f)(x) = f(x), ()f, g F(M, V ), K, x M,
este un K-spat iu vectorial.
Fie un K-spat iu vectorial (V, +, ). Sunt adevarate urmatoarele proprietat i:
1. 0 x =

0, () x V .
2.

0 =

0, () K.
3. Daca K si x V sunt astfel ncat x =

0, atunci = 0 sau x =

0.
4. Daca , K si x, y V :
5. Daca x = x si x ,=

0, atunci = ;
6. Daca x = y si ,= 0, atunci x = y.
7. (1) x = x, () x V .
8. x + y = y + x, () x, y V , adica grupul (V, +) este un grup comutativ.
2 Subspat ii vectoriale
Fie V un K-spat iu vectorial. Un subspat iu vectorial al lui V este o submult ime nevida W V care are proprietatea ca
pentru orice x, y W si K rezulta x + y, x W.
Orice K-spat iu vectorial V cont ine ca subspat ii vectoriale pe el nsusi (V V ) si subspat iul nul

0 V , care cont ine

numai vectorul nul. Acestea se numesc subspat ii vectoriale improprii. Celelalte subspat ii vectoriale se numec proprii. Asadar,
un subspat iu vectorial W este propriu daca cont ine un vector nenul (() x W

0) si exista un vector V necont inut n

subspat iul W (() y V W).
Se observa ca din condit ia ca submult imea W V este un subspat iu vectorial, rezulta ca W + W W si K W W,
unde am notat
W +W = w
1
+ w
2
[ w
1
, w
2
W si K W = w[ K, w W. Rezulta ca restrict iile celor doua operat ii la W denesc
aplicat iile induse + : W W W si : K W W.
Propozit ia 1 Fie V un K-spat iu vectorial. Atunci W V este un subspat iu vectorial daca si numai daca orice combinat ie
liniara de doua elemente ale lui W este n W, mai precis, daca
w
1
, w
2
W si
1
,
2
K, atunci
1
w
1
+
2
w
2
W.
Un subspat iu vectorial este la randul sau ub spat iu vectorial.
Propozit ia 2 Daca V este un K-spat iu vectorial, atunci orice subspat iu vectorial W V este la randul sau un K-spat iu
vectorial cu operat iile induse de pe V .
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 3
Exemple.
1. Fie V un K-spat iu vectorial si x V . Atunci submult imea 1
x
= x[ K V este un subspat iu vectorial. Daca
x ,=

0, atunci 1
x
nu este spat iu vectorial nul (pentru ca l cont ine pe x). Nu putem arma nsa, n general, ca 1
x
V este un
subspat iu propriu, deoarece este posibil ca 1
x
= V .
2. Fie n IN si K
n
[X] K[X] submult imea polinoamelor cu elemente din K, care au gradul cel mult n (reaminitim ca
gradul unui polinom nenul f =

k=0
a
k
X
k
este cel mai mic numar n

IN astfel ncat a
n
= 0, ()n > n

, iar gradul polinomului

nul este ).
Subspat iul vectorial K
n
[X] K[X] este propriu, deoarece cont ine polinoamele constante nenule, care au gradul 0 (de
exemplu, f = 1 K
n
[X]), deci K
n
[X] ,=

0, si exista polinomul X
n+1
K[X]K
n
[X], deoarece are gradul n + 1).
Propozit ia 3 Intersect ia a doua sau mai multe subspat ii vectoriale ale unui K-spat iu vectorial V este un subspat iu vectorial
al lui V .
Fie M V o submult ime a unui spat iu vectorial. Fie L(M) intersect ia toturor subspat iilor vectoriale care cont in pe M,
adica
L(M) =

MWV
W subspat iu
W.
Din propozit ia 3 rezulta ca L(M) V este un subspat iu vectorial, care se numeste subspat iul vectorial generat de mult imea
M. Sa remarcam faptul ca M L(M), deoarece M este inclus n toate subspat iile vectoriale care se intersecteaza pentru a
se obt ine L(M).
Denit ia subspat iului vectorial generat de o mult ime este dicil de folosit n aplicat ii. De aceea, este util urmatorul rezultat,
care exprima concret forma elementelor lui L(M).
Propozit ia 4 Fie V un spat iu vectorial si M V o submult ime a sa. Atunci L(M) =
1
v
1
+
2
v
2
+ +
n
v
n
[ v
1
, v
2
,
. . . , v
n
M,

1
,
2
, . . . ,
n
K (adica subspat iul vectorial generat de mult imea M este format din mult imea tuturor combinat iilor liniare
cu elemente din M si scalari din K, numita acoperirea liniara a lui M).
Aceasta arata ca subspat iul liniar generat de o submult ime a unui spat iu vectorial coincide cu acoperirea liniara a submult imii.
Se considera spat iul vectorial canonic (IR
2
, +, ) si subspat iile
V
1
= IR0, V
2
= 0IR IR
2
. Se observa ca V
1
V
2
IR
2
nu este un subspat iu vectorial, pentru ca suma (1, 0) +(0, 1) =
(1, 1) / V
1
V
2
. Prin urmare reuniunea a doua subspat ii vectoriale nu este, n general, un subspat iu vectorial.

In schimb, se
poate demonstra rezultatul urmator.
Propozit ia 5 Fie V un K-spat iu vectorial si V
1
, V
2
V sunt doua subspat ii vectoriale. Atunci V
1
+ V
2
= x + y [ x V
1
,
y V
2
este un subspat iu vectorial al lui V si are loc egalitatea V
1
+V
2
= L(V
1
V
2
).
Avem, n general, urmatorul rezultat.
Propozit ia 6 Daca M
1
, M
2
V sunt doua submult imi ale spat iului vectorial V , atunci L(M
1
) +L(M
2
) = L(M
1
M
2
).
Doua subspat ii vectoriale V
1
, V
2
V spunem ca sunt transverse daca V
1
V
2
=

0, adica daca intersect ia lor este

subspat iul vectorial nul.
Daca doua subspat ii vectoriale V
1
, V
2
V sunt transverse, atunci suma lor, V
1
+ V
2
, se noteaza V
1
V
2
si se numeste
suma direct a a celor doua subspat ii.
Propozit ia 7 Fie doua subspat ii vectoriale V
1
, V
2
V . Atunci sunt echivalente armat iile:
1. V
1
si V
2
sunt transverse;
2. () v V
1
+V
2
se scrie n mod unic sub forma v = v
1
+ v
2
, cu v
1
V
1
si v
2
V
2
.
Spunem ca spat iul vectorial V este suma directa a doua subspat ii vectoriale V
1
, V
2
V , daca V = V
1
V
2
.

In acest caz
subspat iile V
1
si V
2
se spune ca sunt subspat ii suplimentare.
Vom arata n continuare ca mult imea solut iilor unui sistem liniar si omogen poate privita ca un subspat iu vectorial al
unui spat iu vectorial de matrici coloana.
Un sistem liniar si omogen, cu m ecuat ii si n necunoscute, cu coecient ii din corpul K, este un sistem de forma:
_

_
a
11
x
1
+ + a
1n
x
n
= 0,
.
.
.
a
m1
x
1
+ + a
mn
x
n
= 0, .
(1)
4 Paul Popescu si Marcela Popescu
unde n, m IN

si a
ij
K, ()i = 1, m, j = 1, n. Sistemul de mai sus se poate scrie matricial:
A X = 0
m
, (2)
unde A = (a
ij
)
i=1,m
j=1,n
=
_
_
_
a
11
a
1n
.
.
.
.
.
.
a
m1
a
mn
_
_
_ /
m,n
(K),
X =
_
_
_
x
1
.
.
.
x
n
_
_
_ /
n,1
(K) si 0
m
=
_
_
_
0
.
.
.
0
_
_
_ /
m,1
(K).
O matrice X =
_
_
_
x
1
.
.
.
x
n
_
_
_ /
n,1
(K) care verica egalitatea (2) se numeste solut ie a sistemului liniar si omogen dat;
notam cu o /
n,1
(K) mult imea solut iilor. Dupa cum se stie, mult imea de matrici /
n,1
(K) este un K-spat iu vectorial.
Propozit ia 8 Submult imea o /
n,1
(K) a solut iilor unui sistem liniar si omogen de forma (2) este un subspat iu vectorial
al mult imii matricilor coloana, /
n,1
(K).
Exemplu. Fie sistemul de ecuat ii
_
x +2y +z = 0
x +y 2z = 0
, care se scrie matricial
_
1 2 1
1 1 2
_

_
_
x
y
z
_
_
=
_
0
0
_
;
solut iile sunt de forma
x =
5
3
, y =
1
3
, z = , IR, sau X =
_
_
_
_

5
3

1
3

_
_
_
_
n notat ie matriciala. Rezulta ca
o =
_

_
X =
_
_
_
_

5
3

1
3

_
_
_
_
/
3,1
(IR)[ IR
_

_
/
3,1
(IR)
este L(X
0
), subspat iul generat de X
0
, unde X
0
=
_
_
_
_

5
3
1
3
1
_
_
_
_
.
Fie doua sisteme de ecuat ii liniare omogene cu acelasi numar de necunoscute, scrise sub forma matriciala: A X = 0
m
si
A

Y = 0
m
, unde A /
m,n
(K), A

/
m

,n
(K), X, Y /
n,1
(K). Sa notam cu o, o

/
n,1
(K) mult imea solut iilor celor
doua sisteme de ecuat ii si sa consideram mult imea solut iilor o

/
n,1
(K) a sistemului liniar omogen
_
A
B
_
Z = 0
m+m
,
obt inut prin reunirea ecuat iilor celor doua sisteme. Atunci o

= o o

.
O submult ime L V a unui spat iu vectorial V este o subvarietate liniara daca exista un subspat iu vectorial V

V ,
numit subspat iu vectorial director al lui L si un vector x
0
V astfel ncat
L = x
0
+V (= x
0
+ x[ x V

).
Exemplu. Fie mult imea solut iilor sistemului liniar si neomogen cu m ecuat ii si n necunoscute, cu coecient ii K:
_

_
a
11
x
1
+ +a
n1
x
n
= b
1
.
.
.
a
1m
x
1
+ +a
nm
x
n
= b
m
(3)
care se poate scrie matricial sub forma:
A X = b, (4)
unde:
A =
_
_
_
a
11
a
n1
.
.
.
.
.
.
a
1m
a
nm
_
_
_ /
m,n
(K) , X =
_
_
_
x
1
.
.
.
x
n
_
_
_ /
n,1
(K) ,
b =
_
_
_
b
1
.
.
.
b
m
_
_
_ /
m,1
(K) .
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 5
Prin scrierea matriciala, mult imea solut iilor unui sistem de ecuat ii liniare de m ecuat ii si n necunoscute poate considerata
ca o submult ime a mult imii de matrici /
n,1
(K), (mult imea matricilor cu n linii, unde n este numarul de necunoscute, si o
coloana, cu elemente din K).
Propozit ia 9 Fie A X = b un sistem compatibil de ecuat ii liniare, unde A /
m,n
(K), X /
n,1
(K) si b /
m,1
(K).
Atunci mult imea solut iilor sistemului dat este o subvarietate liniara a spat iului vectorial /
n,1
(K), care are ca subspat iu
vectorial director subspat iul vectorial al solut iilor sistemului omogen asociat A Z = 0
m
.
3 Sisteme de vectori
3.1 Dependent a si independent a liniara
Fie V un K-spat iu vectorial. O mult ime S V se numeste sistem de vectori. Spunem ca un sistem de vectori S V este
liniar independent daca din orice combinat ie liniara nula cu elemente din S
(
1
v
1
+ +
n
v
n
=

0 cu
1
, . . . ,
n
K si v
1
, . . ., v
n
S) rezulta ca tot i coecient ii sunt nuli (
1
= =
n
= 0).
Exemplu. Daca v V

0 este un vector nenul, atunci mult imea S = v este liniar independenta, deoarece v =

0,
K si v ,= 0 = 0.
O mult ime S V se spune ca este liniar dependenta daca nu este liniar independenta. Aceasta revine la condit ia ca exista
o combinat ie liniara nula cu elemente din S, ai carei coecient i nu sunt tot i nuli, adica exista
1
v
1
+ +
n
v
n
=

0 cu
1
, . . . ,

n
K, nu tot i nuli, si v
1
, . . ., v
n
S.
Exemple.
1. O mult ime S V care cont ine vectorul nul (

0 S), este mult ime liniar dependenta, deoarece daca v S, atunci

0 v + 1

0 =

0, coecient ii neind tot i nuli.
2. Daca v V este un vector si K este un scalar, atunci mult imea S = v, v este liniar dependenta, deoarece
v + (1) ( v) =

0, coecient ii neind tot i nuli. Rezulta asadar ca doi vectori coliniari formeaza o mult ime liniar
dependenta.
Propozit ia 10 O mult ime de vectori S V este liniar dependent a daca si numai daca unul dintre vectori este o combinat ie
liniara a unui numar nit de vectori din S.
Propozit ia 11 Fie S V un sistem liniar independent. Atunci:
1. Daca S

S, atunci si S

este liniar independent (adica orice

subsistem al unui sistem liniar independent este tot liniar independent).
2. Daca v
1
, . . ., v
n
S sunt diferit i doi cate doi,
1
, . . .,
n
K si
v =
1
v
1
+ +
n
v
n
, atunci
1
, . . .,
n
sunt unic determinat i (adica coecient ii prin care un vector este o combinat ie
liniara a unor vectori liniar independent i dat i, sunt deternminat i n mod unic).
Un sistem de vectori S V se spune ca este sistem de generatori pentru V daca acoperirea sa liniara coincide cu ntreg
spat iul vectorial V , adica L(S) = V .
Un sistem de vectori B V se spune ca este baza a spat iului vectorial V daca este liniar independent si sistem de generatori
pentru V .
Fie B = v
1
, . . . , v
n
o baza a lui V . Daca x =
1
v
1
+
n
v
n
, atunci, cu propozit ia 11, coecient ii
1
, . . . ,
n
sunt unic
determinat i. Coecient ii
1
, . . . ,
n
se numesc coordonatele vectorului x n baza B.
Exemple.
1. Fie K
n
= K K
. .
n ori
si K-spat iul vectorial (K
n
, +,
sc
). Atunci B = e
1
, . . . , e
n
K
n
, unde
e
1
= (1, 0, . . . , 0), . . . , e
n
= (0, . . . , 0, 1),
este o baza, numita baza canonica a spat iului vectorial (K
n
, +, ). Coordonatele unui vector x = (x
1
, . . . , x
n
) = x
1
e
1
+ +
x
n
e
n
, n baza canonica, sunt x
1
, . . . , x
n
.
2. Daca corpul K are cel put in n + 1 elemente (de exemplu, K poate o mult ime innita, cum este IR sau C/ ) si
(K
n
[X], +,
sc
) este K-spat iul vectorial al polinoamelor de grad cel mult n, atunci mult imea de polinoame
1, X, X
2
, . . . , X
n
K
n
[X] formeaza o baza, numita baza canonica. Daca f = a
0
+ a
1
X + + a
n
X
n
K
n
, atunci
coordonatele lui f n baza canonica sunt a
0
, . . . , a
n
.
Propozit ia 12 Daca S = v
1
, . . . , v
n
V este un sistem de vectori liniar independent, atunci S L(S) este o baza a lui
L(S).
Propozit ia 13 Fie S = v
1
, . . . , v
n
V un sistem de vectori liniar independent, x =
1
v
1
+
2
v
2
+
n
v
n
L(S) si
1 k n. Fie sistemul de vectori S

= v
1
, . . . , v
k1
, x, v
k+1
, . . . , v
n
L(S).
Atunci sunt echivalente armat iile:
6 Paul Popescu si Marcela Popescu
1. S

este un sistem de vectori liniar independent.

2.
k
,= 0.
3. L(S) = L(S

).
Propozit ia 14 Daca S = v
1
, . . . , v
n
V este un sistem de vectori liniar independent si S

= w
1
, . . . , w
k
L(S) este de
asemenea un sistem de vectori liniar independent, atunci k n.
Propozit ia 15 Fie S = w
1
, . . . , w
p
V un sistem de generatori pentru V . Atunci exista o baza B V astfel ca B S
(adica din orice sistem de generatori pentru V se poate extrage o baza a lui V ).
Propozit ia 16 Orice spat iu vectorial care admite un sistem nit de generatori admite o baza formata dintr-un numar nit
de vectori.

In general, se poate arata ca orice spat iu vectorial admite o baza. Demonstrat ia acestui fapt foloseste cunostint e de
matematica superioara (lema lui Zorn, echivalenta cu axioma alegerii).
Teorema 1 (Teorema dimensiunii) Daca B = v
1
, . . . , v
n
V este o baza a lui V , atunci orice alta baza a lui V are acelasi
numar n de vectori.
Numarul vectorilor dintr-o baza a lui V se numeste dimensiunea lui V si se noteaza cu dim
K
V , sau dimV . Daca V =

0,
atunci se deneste dimV = 0. Un spat iu vectorial care admite o baza nita se spune ca este nit dimensional. Spat iile
vectoriale considerate n continuare sunt presupuse nit dimensionale.
Spat iile vectoriale (K
n
, +,
sc
) si (K
n
[X], +,
sc
) peste K au baze cu n, respectiv n + 1 vectori, deci au dimensiunile
dimK
n
= n si dimK
n
[X] = n + 1.
Propozit ia 17 Fie W V un subspat iu vectorial al unui spat iu vectorial (nit dimensional) V . Atunci:
1. Orice baz a a lui W se poate completa la o baza a lui V .
2. Exista un subspat iu vectorial W

V astfel ncat V = W W

(adica V este suma directa a subspat iilor vectoriale

suplimentare W si W

).
Propozit ia 18 Daca dimV = n, atunci
1. orice sistem care cont ine n vectori liniar independent i formeaza o baza n V ;
2. orice sistem de generatori care cont ine n vectori formeaza o baza n V ;
3. daca W V este un subspat iu vectorial, atunci W = V daca si numai daca dimW = n.
Propozit ia 19 Fie V
1
, V
2
V doua subspat ii vectoriale (nit dimensionale) ale unui spat iu vectorial V . Atunci:
dim(V
1
) + dim(V
2
) = dim(V
1
V
2
) + dim(V
1
+V
2
),
formula cunoscuta sub numele de formula dimensiunii sau formula lui Grassmann.
3.2 Rangul unui sistem de vectori
Daca M V este un sistem de vectori din V , atunci rangul lui M este dimensiunea subspat iului vectorial generat de M
(rang M = dimL(M)).
Propozit ia 20 Fie matricea A /
m,n
(K) si e sistemele de vectori: C /
m,1
(K), format din coloanele matricii A si
L /
1,n
(K), format din liniile matricii A. Au loc urmatoarele egalitat i ntre rangurile sistemelor de vectori C , L si rangul
matricii A:
rang C = rang L = rang A,
rezultat cunoscut sub numele de formula rangului.
Propozit ia 21 Fie T = v
1
, . . . , v
k
V un sistem nit de vectori din V si [T]
B
matricea coordonatelor vectorilor din T
ntr-o baza oarecare B V , cu cordonatele scrise pe coloana. Atunci:
1. Rangul lui T este egal cu rangul matricii [T]
B
(adica
rang T = rang [T]
B
).
2. Rangul matricii [T]
B
este k (rang [T]
B
= k) daca si numai daca vectorii din T sunt liniar independent i.
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 7
3. Rangul matricii [T]
B
este strict mai mic decat k daca si numai daca vectorii din T sunt liniar dependent i.
4. Rangul matricii [T]
B
este egal cu dimensiunea lui V
(rang [T]
B
= dimV ) daca si numai daca vectorii din T formeaza o baza (adica T V este o baza) a lui V .
Exemplu.
Fie v
1
= (1, 1, 2), v
1
= (1, 1, 1) si v
3
= (1, 1, 1) IR
3
. Matricea coordonatelor vectorilor este A =
_
_
1 1 1
1 1 1
2 1 1
_
_
,
iar det A = 6, prin urmare rangA = 3, deci v
1
, v
2
, v
3
IR
3
formeaza o baza.
Data o baza B = v
1
, . . . , v
n
V , ecarui vector x V i se asociaza o matrice coloana formata din cordonatele vectorului
x n aceasta baza:
V x [ x]
B
=
_
_
_
x
1
.
.
.
x
n
_
_
_ /
n,1
(K), unde x = x
1
v
1
+ +x
n
v
n
.
Vom numi matricea [ x]
B
reprezentarea matriciala a vectorului x n baza B.
Exemplu.
Fie baza B

= v
1
= (1, 1, 2), v
1
= (1, 1, 1), v
3
= (1, 1, 1) IR
3
. Vectorul x = (2, 4, 1) IR
3
se scrie sub forma
x = 1 v
1
+ 2 v
2
+ 3 v
3
. Reprezentarea matriciala a lui x este [ x]
B
=
_
_
1
2
3
_
_
/
3,1
(IR).
Daca B = e
1
, . . . , e
n
V si B

f
1
, . . . ,

f
n
V sunt doua baze ale lui V , atunci matricea de trecere de la baza B la
baza B

este, prin denit ie, matricea A = (a

i
j
)
i,j=1,n
, unde

f
j
=
n

i=1
a
i
j
e
i
, n = dimV . Explicit, cordonatele vectorilor din baza
B

formeaza coloanele matricii A. Notam A = [B, B

].
Exemplu.
Fie baza canonica
B = e
1
= (1, 0, 0), e
2
= (0, 1, 0), e
3
= (0, 0, 1) IR
3
si B

= v
1
= (1, 1, 2), v
2
= (1, 1, 1), v
3
= (1, 1, 1) IR
3
baza
considerata n exemplele de mai sus. Matricea de trecere de la baza B la baza B

este matricea
[B, B

] =
_
_
1 1 1
1 1 1
2 1 1
_
_
.
Propozit ia 22 Fie B, B

V doua baze. Pentru un vector x V , ntre reprezentarile sale matriciale n cele doua baze si
matricea de trecere exista relat ia:
[ x]
B
= [B, B

] [ x]
B

. (5)
Daca n = dimV , B = e
i

i=1,n
, B

f
j

j=1,n
, x = x
1
e
1
+ +x
n
e
n
=
= y
1

f
1
+ +y
n

f
n
si e
i
=
n

j=1
a
j
i

f
j
, ()i = 1, n, atunci:
_
_
_
x
1
.
.
.
x
n
_
_
_ =
_
_
_
a
1
1
a
1
n
.
.
.
.
.
.
a
n
1
a
n
n
_
_
_
_
_
_
y
1
.
.
.
y
n
_
_
_. (6)
Exemplu. Vectorul x = (2, 4, 1) IR
3
, are reprezentarile matriciale [ x]
B
=
_
_
2
4
1
_
_
n baza canonica
B = e
1
= (1, 0, 0), e
2
= (0, 1, 0), e
3
= (0, 0, 1) IR
3
si [ x]
B
=
_
_
1
2
3
_
_
n baza B

= v
1
= (1, 1, 2), v
2
= (1, 1, 1), v
3
=
(1, 1, 1) IR
3
. Matricea de trecere de la baza B la baza B

este [B, B

] =
_
_
1 1 1
1 1 1
2 1 1
_
_
.

Intr-adevar, [x]
B
=
[B, B

][x]
B
, pentru ca
_
_
2
4
1
_
_
=
_
_
1 1 1
1 1 1
2 1 1
_
_
_
_
1
2
3
_
_
.
8 Paul Popescu si Marcela Popescu
Propozit ia 23 Fie V un K-spat iu vectorial de dimensiune n. Daca B, B

sunt doua baze ale sale, matricea de trecere [B, B

],
de la baza B la baza B

, este o matrice inversabila, inversa sa ind [B

, B]. Reciproc, daca B este o baza a lui V si A /

n
(K)
este o matrice inversabila, atunci exista o baza B

astfel ncat [B, B

] = A.
Fiind data o baza B, sa observam ca matricea unitate I
n
poate considerata drept I
n
= [B, B] (adica matricea de trecere
care lasa baza neschimbata).
Propozit ia 24 Fie B, B

si B

trei baze ale unui spat ie vectorial V . Atunci are loc egalitatea matriciala:
[B, B

] [B

, B

] = [B, B

].
Daca B = e
1
, . . . , e
n
V si B

f
1
, . . . ,

f
n
V sunt doua baze ale unui spat iu vectorial real V , atunci:
1. Daca det[B, B

] > 0, atunci se spune ca bazele B si B

sunt la fel orientate;

2. Daca det[B, B

] < 0, atunci se spune ca bazele B si B

sunt invers orientate.

Propozit ia 25 Pe mult imea tuturor bazelor unui spat iu vectorial real V , relat ia ,,B B

daca B si B

sunt la fel orientate

(adica det[B, B

] > 0) este o relat ie de echivalent a.

Mult imea tuturor bazelor se scrie ca reuniunea a doua clase de echivalent a; doua baze din aceeasi clasa sunt la fel orientate,
iar doua baze din clase diferite sunt invers orientate.
De exemplu, n IR
2
, daca se iau bazele B
0
= e
1
= (1, 0), e
2
= (0, 1) si B
1
=

f
1
= (1, 0),

f
2
= (0, 1), atunci cele doua
baze nu sunt echivalente, pentru ca [B
0
, B
1
] =
_
1 0
0 1
_
, det[B
0
, B
1
] = 1, deci B
0
si B
1
determina doua clase diferite.
3.3 Lema substitut iei
Propozit ia 26 (Lema substitut iei) Fie B = e
1
, . . . , e
n
o baza a unui K-spat iu vectorial V , doi vectori x
0
= x
1
0
e
1
+ +
x
n
0
e
n
V si
x = x
1
e
1
+ +x
n
e
n
V si un indice i
0
1, . . . , n. Atunci
1. Mult imea B

= e
1
, . . . e
i
0
1
, x
0
, e
i
0
+1
, e
n
este o baza a lui V daca si numai daca x
i
0
0
,= 0.
2. Dac a x
i
0
0
,= 0 si
x = y
1
e
1
+ +y
i
0
1
e
i
0
1
+ y
i
0
x
0
+y
i
0
+1
e
i
0
+1
+ +y
n
e
n
este scrierea vectorului x n baza B

, atunci:
y
i
0
=
x
i
0
x
i
0
0
, y
i
=
x
i
x
i
0
0
x
i
0
x
i
0
x
i
0
0
=

x
i
0
0
x
i
0
x
i
0
x
i

x
i
0
0
, ()i ,= i
0
.
Numarul x
i
0
0
se numeste pivot, iar regula de calcul a cordonatelor y
i
, i ,= i
0
, se numeste regula dreptunghiului, deoarece din
tabelul cordonatelor vectorilor:
x
0
x
e
1
x
1
0
x
1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
i
0
1
x
i
0
1
0
x
i
0
1
iese din baza
e
i
0
x
i
0
0 x
i
0
e
i
0
+1
x
i
0
+1
0
x
i
0
+1
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
i
x
i
0
x
i
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
n
x
n
0
x
n
:
x
i
0
0 x
i
0

x
i
0
x
i
se observa ca y
i
, care va lua locul lui x
i
, se obt ine ca rezultat al scaderii produselor x
i
x
i
0
0
x
i
0
x
i
0
(al elementelor aate n
colt urile dreptunghiului din dreapta), mpart it la pivolul x
i
0
0
.
Se obt ine:
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 9
x
0
x
e
1
0 y
1
=
x
1
x
i
0
0
x
1
0
x
i
0
x
i
0
0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
i
0
1
0 y
i
0
1
=
x
i
0
1
x
i
0
0
x
i
0
1
0
x
i
0
x
i
0
0
x
0
1 y
i
0
=
x
i
0
x
i
0
0
e
i
0
1
0 y
i
0
+1
=
x
i
0
+1
x
i
0
0
x
i
0
+1
0
x
i
0
x
i
0
0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
i
0 y
i
=
x
i
x
i
0
0
x
i
0
x
i
0
x
i
0
0
.
.
.
.
.
.
.
.
.
e
n
0 y
n
=
x
n
x
i
0
0
x
n
0
x
i
0
x
i
0
0
Vom prezenta n continuare cateva aplicat ii ale lemei substitut iei.
3.3.1 Determinarea rangului unui sistem de vectori
Exemplu. Fie vectorii v
1
= (1, 2, 1), v
2
= (1, 1, 1), v
3
= (2, 1, 0), v
4
= (0, 3, 2) IR
3
.
v
1
v
2
v
3
v
4
e
1
1 1 2 0
e
2
2 1 1 3
e
3
1 1 0 2
v
1
1 1 2 0
e
2
0 3 3 3
e
3
0 2 2 2
v
1
1 0 1 1
v
2
0 1 1 1
e
3
0 0 0 0
S-au facut doua nlocuiri, deci rangul sistemului v
1
, v
2
, v
3
, v
4
IR
4
este 2 si L( v
1
, v
2
) = L( v
1
, v
2
, v
3
, v
4
).
3.3.2 Rezolvarea unui sistem de ecuat ii liniare
Exemple.
1. Sistemul urmator este incompatibil:
_
_
_
x
1
x
2
+x
3
= 0
x
1
+x
2
+x
3
= 6
3x
1
+x
2
+3x
3
= 1
.
Avem:
c
1
c
2
c
3

b
e
1
1 1 1 0
e
2
1 1 1 6
e
3
3 1 3 1
c
1
1 1 1 0
e
2
0 2 0 6
e
3
0 4 0 1
c
1
1 0 1 3
c
2
0 1 0 3
e
3
0 0 0 11

_
_
_
x
1
+x
3
= 3
x
2
= 3
0 = 11
Sistemul este incompatibil, pentru ca 11 ,= 0. Justicarea este urmatoarea:

b = 3 c
1
+3 c
2
11 e
2
, iar c
1
, c
2
L( c
1
, c
2
, c
3
)
este baza, deci

b / L( c
1
, c
2
, c
3
).
2. Sistemul urmator este compatibil:
_
_
_
2x
1
x
2
+x
3
= 3
x
1
+2x
2
+x
3
= 6
3x
1
+x
2
+2x
3
= 9
.
10 Paul Popescu si Marcela Popescu
Sistemul este compatibil, pentru ca

b L( c
1
, c
2
). Sistemul, n forma simplicata, din care putem scrie solut iile, se scrie:
_

_
x
1
+
3
5
x
3
=
12
5
+x
2
+
1
5
x
3
=
9
5
,
deci mult imea solut iilor este (
3
5
+
12
5
,
1
5
+
9
5
, )[ IR. Necunoscuta x
3
este necunoscuta secundara si necunoscutele
x
1
si x
2
sunt necunoscute principale.Urmeaza tabelul:
c
1
c
2
c
3

b
e
1
2 1 1 3
e
2
1 2 1 6
e
3
3 1 2 9
c
1
1
1
2
1
2
3
2
e
2
0
5
2
1
2
9
2
e
3
0
5
2
1
2
9
2
c
1
1 0
3
5
12
5
c
2
0 1
1
5
9
5
e
3
0 0 0 0
3.3.3 Calcularea inversei unei matrici
Exemplu. Sa se determine inversa matricii A =
_
_
1 1 1
1 1 0
1 0 1
_
_
.
c
1
c
2
c
3
e
1
e
2
e
3
e
1
1 1 1 1 0 0
e
2
1 1 0 0 1 0
e
3
1 0 1 0 0 1
c
1
1 1 1 1 0 0
e
2
0 0 1 1 1 0
e
3
0 1 2 1 0 1
c
1
1
1
2
0
1
2
0
1
2
e
2
0
1
2 0
1
2
1
1
2
c
3
0
1
2
1
1
2
0
1
2
c
1
1 0 0 1 1 1
c
2
0 1 0 1 2 1
c
3
0 0 1 1 1 0
A
1
=
_
_
1 1 1
1 2 1
1 1 0
_
_
.

Intr-adevar,
_
_
1 1 1
1 1 0
1 0 1
_
_
_
_
1 1 1
1 2 1
1 1 0
_
_
=
_
_
1 1 1
1 2 1
1 1 0
_
_
_
_
1 1 1
1 1 0
1 0 1
_
_
=
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
.
4 Aplicat ii liniare ntre doua spat ii vectoriale
Fie V si W doua spat ii vectoriale peste acelasi corp K.
O aplicat ie f : V W se numeste aplicat ie liniara daca are proprietatea ca f( x + y) = f( x) + f( y), () x, y V si
(), K. Notam cu L(V, W) = f : V W[f aplicat ie liniara.
De exemplu, daca V = /
n,1
(K), W = /
m,1
(K) si A /
m,n
(K), atunci aplicat ia f : /
n,1
(K) /
m,1
(K) denita prin
f(X) = A X, este o aplicat ie liniara.

Intr-adevar, t inand seama de proprietat ile operat iilor cu matrici, avem f(X +Y ) =
f(X) +f(Y )
A (X +Y ) = (A X) +(A Y ), ()X, Y /
n,1
(K) si , K, ceea ce este, evident, adevarat.
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 11
Propozit ia 27 O aplicat ie f : V W este liniara daca si numai daca sunt satisfacute simultan condit iile:
f( x + y) = f( x) +f( y), (7)
f( x) = f( x), (8)
() x, y V si () K. Proprietatea (7) se numeste proprietatea de aditivitate, iar proprietatea (8) se numeste proprietatea
de omogenitate.
Propozit ia 28 Fie o aplicat ie liniara f : V W, iar V

V si
W

W doua subspat ii vectoriale. Atunci f(V

) = f( x

)[ x

W si f
1
(W

) = x V [f( x) W

V sunt subspat ii
vectoriale.
Daca se considera, n particular, V

0
V
,atunci f(V

) =

0
W
, deoarece f(

0
V
) = f(0

0
V
) = 0 f(

0
V
) =

0
W
.
Daca se considera, n particular, V

= V si W

0
W
, n propozit ia 28, rezulta ca f(V ) W si f
1
(

0
W
) V sunt
subspat ii vectoriale.
Nucleul aplicat iei f este ker f = f
1
(

0
W
) = x V [ f( x) =

0
W

V . Dimensiunea dimker f (daca este nita) se noteaza def f si se numeste defectul aplicat iei f.
Imaginea aplicat iei f este Imf = f(V ) = f( x) [ x V W. Dimensiunea dimImf (daca este nita) se noteaza rang f
si se numeste rangul aplicat iei f.
Propozit ia 29 O aplicat ie liniara f : V W, ntre doua spat ii vectoriale peste acelasi corp K, este injectiva daca si numai
daca ker f =

0
V
.
Propozit ia 30 Fie f : V W o aplicat ie liniara ntre doua K-spat ii vectoriale.
1. Daca y
1
, . . . , y
k
W este un sistem liniar independent astfel ca y
1
= f( x
1
), . . . , y
k
= f( x
k
) (adica y
1
, . . . , y
k

Imf), atunci si sistemul x
1
, . . . , x
k
V este un sistem liniar independent.
2. Daca x
1
, . . . , x
n
V este un sistem de generatori pentru V , atunci si
f( x
1
), . . . , f( x
n
) este un sistem de generatori pentru f(V ).
Teorema 2 (Teorema rangului) Daca f : V W este o aplicat ie liniara ntre K-spat ii vectoriale nit dimensionale, atunci
dimV = def f + rang f.
Propozit ia 31 Fie f : V W o aplicat ie liniarantre doua spat ii vectoriale peste acelasi corp K. Fie B = v
1
, . . . , v
p
, v
p+1
, . . . , v
n

V o baza care extinde o baza v
1
, . . . , v
p
ker f. Atunci sistemul de vectori f( v
p+1
), . . . , f( v
n
) formeaza o baza pentru
Imf.
Sa remarcam ca demonstrat ia propozit iei 31 da si o modalitate concreta de a construi o baza n Imf: se ia o baza n ker f,
care se extinde la o baza a lui V ; imaginile prin f ale vectorilor care extind baza din nucleu formeaza o baza n Imf.
Propozit ia 32 Fie f : V W o aplicat ie liniara ntre doua K-spat ii vectoriale (nit dimensionale).
1. Aplicat ia f este injectiva daca si numai daca rang f = dimV .
2. Aplicat ia f este surjectiva daca si numai daca rang f = dimW.
3. Aplicat ia f este bijectiva daca si numai daca rang f = dimV =
= dimW.
Fie B = e
1
, . . . , e
n
V si B
1
= e

1
, . . . , e

m
W doua baze ale lui V , respectiv W. Matricea [f]
B
1
,B
= (f

i
)
i=1,n,=1,m

/
m,n
(K), denita de egalitatea f( e
i
) =
m

=1
f

i
e

, se numeste matricea aplicat iei f corespunzatoare bazelor B si B

1
.
Propozit ia 33 Daca x V , iar [ x]
B
/
n,1
si [f( x)]
B
1
/
m,1
sunt matricile coloana formate din cordonatele vectorilor x
si f( x) n bazele corespunzatoare (reprezentarile matriciale ale celor doi vectori), atunci are loc formula:
[f( x)]
B
1
= [f]
B
1
,B
[ x]
B
,
sau:
_
_
_
y
1
.
.
.
y
m
_
_
_ =
_
_
_
f
1
1
f
1
n
.
.
.
.
.
.
f
m
1
f
m
n
_
_
_
_
_
_
x
1
.
.
.
x
n
_
_
_,
unde x = x
1
e
1
+ + x
n
e
n
si f( x) = y
1
e

1
+ + y
m
e

m
( reprezentarea matriciala a aplicat iei liniare f n perechea de baze
(B, B
1
)).
12 Paul Popescu si Marcela Popescu
Propozit ia 34 Are loc formula
rang f = rang [f]
B
1
,B
, (9)
adica rangul aplicat iei liniare f este egal cu rangul matricii sale n orice pereche de baze (B, B
1
).

In particular, rangul matricii unei aplicat iei liniare f nu depinde de perechea de baze n care este considerat.
Propozit ia 35 Fie B = u
1
, . . . , u
n
si B

= u

1
, . . . , u

n
V doua baze ale lui V si B
1
= v
1
, . . . , v
m
si B

1
=
v

1
, . . . , v

m
W doua baze ale lui W. Fie [B, B

] matricea de trecere de la B la B

si [B
1
, B

1
] matricea de trecere de la
B
1
la B

1
. Atunci:
[f]
B

1
,B
= [B
1
, B

1
]
1
[f]
B
1
,B
[B, B

] sau (10)
[f]
B

1
,B

= [B

1
, B
1
] [f]
B
1
,B
[B, B

].
Propozit ia 36 Fie f : U V si g : V W doua aplicat ii liniare ntre spat ii vectoriale peste acelasi corp K si e
B
1
= u
1
, . . . , u
m
U, B
2
= v
1
, . . . , v
n
V si B
3
= w
1
, . . . , w
p
W baze ale celor trei spat ii vectoriale. Atunci este
adevarata egalitatea matriciala:
[g f]
B
3
,B
1
= [g]
B
3
,B
2
[f]
B
2
,B
1
,
adica matricea compunerii a doua aplicat ii liniare este produsul matricilor celor doua aplicat ii, n bazele corespunzatoare.
5 Izomorsme de spat ii vectoriale
O aplicat ie liniara f : V W ntre doua spat ii vectoriale peste acelasi corp K, se spune ca este un izomorsm de spat ii
vectoriale, daca f este o biject ie. Doua spat ii vectoriale ntre care exista un izomorsm se spune ca sunt izomorfe.
Propozit ia 37 Daca f : V W este un izomorsm de spat ii vectoriale, atunci si f
1
: W V este un izomorsm.
Propozit ia 38 Fie f : V W un izomorsm de spat ii vectoriale,
o = v
1
, . . . , v
n
V un sistem de vectori si
f(o) = f( v
1
), . . . , f( v
n
) W. Atunci:
1. o V este liniar independent daca si numai daca f(o) W este liniar independent.
2. o V este sistem de generatori daca si numai daca f(o) W este sistem de generatori.
3. o V este baza daca si numai daca f(o) W este baza.
Teorema 3 Doua spat ii vectoriale (nit dimensionale) sunt izomorfe daca si numai daca au aceeasi dimensiune.

In particular,
toate spat iile vectoriale care au dimensiunea n IN

sunt izomorfe cu K-spat iul vectorial canonic denit pe K

n
.
Propozit ia 39 Fie f : V W un izomorsm de spat ii vectoriale peste acelasi corp K si e B
1
= a
1
, . . . , a
n
V ,
B
2
=

b
1
, . . . ,

b
n
W baze ale celor doua spat ii vectoriale. Atunci este adevarata egalitatea matriciala:
[f
1
]
B
1
,B
2
= [f]
1
B
2
,B
1
,
adica matricea izomorsmului invers unui izomorsm de K-spat ii vectoriale este inversa matricii izomorsmului n bazele
corespunzatoare.
Propozit ia 40 Fie B = a
1
, . . . , a
n
V si B
1
=

b
1
, . . . ,

b
m

W doua baze ale K-spat iilor vectoriale V , respectiv W. Sa consideram aplicat ia
F : L(V, W) /
m,n
(K), care asociaza unei aplicat ii liniare f L(V, W) matricea [f]
B
1
,B
= (f

i
)
i=1,n,=1,m
/
m,n
(K),
adica matricea aplicat iei f corespunzatoare bazelor B si B
1
.
Atunci F este un izomorsm de spat ii vectoriale.
O consecint a importanta a propozit iei de mai sus este urmatorul rezultat.
Propozit ia 41 Daca V si W sunt spat ii vectoriale nit dimensionale peste corpul K, atunci dimL(V, W) = dimV dimW.
Ca un caz particular, se poate deduce ca dimV

= dimL(V, K) =
= dimV dimK = dimV 1 = dimV, rezultat obt inut n propozit ia ??, unde se construieste efectiv o baza B

, duala
unei baze B V . De remarcat ca desi spat iile vectoriale V si V

sunt izomorfe, avand aceeasi dimensiune, nu exista nici un

izomorsm canonic ntre aceste spat ii vectoriale.
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 13
6 Endomorsme liniare
6.1 Generalitat i privind endomorsmele liniare
Fie V un spat iu vectorial peste un corp K.
O aplicat ie K-liniara f : V V se numeste endomorsm liniar. Se noteaza cu End(V ) mult imea endomorsmelor liniare
ale spat iului vectorial V . Deoarece End(V ) = L(V, V ), din propozit ia ?? rezulta ca End(V ) este un K-spat iu vectorial.
Un endomorsm liniar bijectiv se numeste automorsm liniar. Un automorsm liniar este deci un endomorsm care este
n acelasi timp un izomorsm.
Pentru endomorsme si automorsme se pot folosi rezultatele si construct iile din cazul aplicat iilor liniare, t inand seama ca
domeniul si codomeniul este acelasi. Aceasta particularitate impune nsa unele elemente specice. Unul dintre aceste elemnte
specice este matricea unui endomorsm ntr-o baza a spat iului vectorial, cand atat pentru domeniul de denit ie, cat si pe
codomeniu, se considera aceeasi baza.
Fie B = e
1
, . . . , e
n
V o baza. Matricea endomorsmului corespunzatoare bazei B este
[f]
B
= [f]
B,B
= (f
j
i
)
i,j=1,n
/
n
(K),
unde elementele matricii sunt denite de relat ia f( a
i
) =
n

j=1
f
j
i
a
j
. Daca x V este un vector si [ x]
B
, [f( x)]
B
sunt matricile
coloana formate din cordonatele vectorilor x si f( x) n baza B (sau reprezentarile matriciale ale celor doi vectori), atunci:
[f( x)]
B
= [f]
B
[ x]
B
,
adica:
_
_
_
y
1
.
.
.
y
n
_
_
_ =
_
_
_
f
1
1
f
n
1
.
.
.
.
.
.
f
n
1
f
n
n
_
_
_
_
_
_
x
1
.
.
.
x
n
_
_
_,
unde x = x
1
a
1
+ +x
n
a
n
si y = y
1
a
1
+ +y
n
(propozit ia 33).
Aplicand propozit iile 34 si 35 se obt in rezultatele urmatoare.
Propozit ia 42 Daca f End(V ) si B este o baza a spat iului vectorial V , atunci
rang f = rang [f]
B
, (11)
adica rangul endomorsmului f este egal cu rangul matricii sale n orice baza B a lui V .
Propozit ia 43 Fie B = a
1
, . . . , a
n
V si B

= a

1
, . . . , a

n
V doua baze ale lui V si e [B, B

] matricea de trecere de la
B la B

. Atunci:
[f]
B
= [B, B

]
1
[f]
B
[B, B

] sau (12)
[f]
B
= [B

, B] [f]
B
[B, B

].
6.2 Vectori si valori proprii
Un vector propriu al endomorsmului liniar f End(V ) este un vector v V

0 care are proprietatea ca exista K

pentru care f( v) = v. Scalarul K care corespunde unui vector propriu v se numeste valoare proprie. Mult imea valorilor
proprii ale endomorsmului f se numeste spectrul lui f si se noteaza cu (f). Sa remarcam ca un vector propriu este nenul,
pe cand o valoare proprie poate nula.
6.3 Calculul valorilor si vectorilor proprii pentru
dimensiunile 2 si 3
Vom explicita n continuare calculul valorilor si vectorilor proprii n cazurile n = 2 si n = 3.

In cazul n = 2, se considera baza B = e

1
, e
2
V . Atunci
F =
_
f
1
1
f
1
2
f
2
1
f
2
2
_
, iar polinomul caracteristic se scrie
P
f
() =

f
1
1
f
1
2
f
2
1
f
2
2

=
2
(f
1
1
+ f
2
2
) + (f
1
1
f
2
2
f
1
2
f
2
1
). Ecuat ia ale carei solut ii sunt valorile proprii (ecuat ia
caracteristica) este:

2
(f
1
1
+f
2
2
) + (f
1
1
f
2
2
f
1
2
f
2
1
) = 0, (13)
sau:

2
(trace F) + det F = 0.
14 Paul Popescu si Marcela Popescu
Daca ecuat ia (13) are radacini n K, atunci sistemul care da coordonatele vectorilor proprii se reduce la una din ecuat iile
sistemului omogen:
_ _
f
1
1

_
v
1
+f
1
2
v
2
= 0
f
2
1
v
1
+
_
f
2
2

_
v
2
= 0
.
Exemple.
1. Fie endomorsmul liniar f : IR
2
IR
2
,
f(x, y) = (3x +y, x + 3y).

In baza canonica B = e
1
, e
2
IR
2
, e
1
= (1, 0), e
2
= (0, 1), matricea lui f este [f]
B
=
_
3 1
1 3
_
,
deoarece f( e
1
) = (3, 1) si f( e
2
) = (1, 3), [f( e
1
)]
B
=
_
3
1
_
si [f( e
2
)]
B
=
_
1
3
_
alcatuiesc coloanele matricii [f]
B
. Polinomul
cararcteristic este P
f
() =

3 1
1 3

=
=
2
6 + 8, care are radacinile
1
= 2 si
2
= 4.
-Pentru
1
= 2, sistemul a carui solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
3 2 1
1 3 2
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_

_
1 1
1 1
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_

_
v
1
+v
2
= 0
v
1
+v
2
= 0
v
1
+ v
2
= 0 v
2
= v
1
. Daca notam v
1
= IR

, atunci
v
1
= (, ) = (1, 1).
-Pentru
1
= 4, sistemul a carui solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
3 4 1
1 3 4
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_

_
1 1
1 1
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_

_
v
1
+v
2
= 0
v
1
v
2
= 0
v
1
v
2
= 0 v
2
= v
1
. Daca notam v
1
= IR

,
atunci v
1
= (, ) = (1, 1).
Daca se considera baza B

= (1, 1), (1, 1) IR

2
, rezulta matricea [f]
B
=
_
2 0
0 4
_
, care este o matrice diagonala.
2. Fie endomorsmul liniar f : IR
2
IR
2
, f(x, y) = (x, x + y).

In baza canonica B = e
1
, e
2
IR
2
, matricea lui f este
[f]
B
=
_
1 0
1 1
_
. Polinomul caracteristic este

1 0
1 1

= (1 )
2
, cu radacina dubla
1
=
2
= 1. Sistemul a carui
solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
1 1 0
1 1 1
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_
v
1
= 0.
Rezulta ca mult imea vectorilor proprii este de forma
(0, v
2
)[v
2
IR

= (0, 1)[ IR

.

In cazul acestui endomorsm nu exista o baza a lui IR
2
, formata din vectori proprii.
3. Fie endomorsmul liniar f : IR
2
IR
2
, f(x, y) = (x y, x + y).

In baza canonica B = e
1
, e
2
IR
2
, matricea lui f
este [f]
B
=
_
1 1
1 1
_
. Polinomul caracteristic este

1 1
1 1

= (1 )
2
+ 1, care nu are radacini reale. Rezulta ca
endomorsmul f nu are vectori si valori proprii.
4. Fie endomorsmul liniar g : C/
2
C/
2
al spat iului vectorial complex C/
2
, f(x, y) = (x y, x +y).

In baza canonica
B = e
1
, e
2
C/
2
, matricea lui g este [g]
B
=
_
1 1
1 1
_
. Polinomul caracteristic este

1 1
1 1

= (1 )
2
+ 1, care
are ca radacini
1,2
= 1 i, unde i C/ este unitatea imaginara (i
2
= 1).
Pentru
1
= 1 +i, sistemul a carui solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este:
_
1 (1 +i) 1
1 1 (1 +i)
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_

_
i 1
1 i
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_

_
iv
1
v
2
= 0
v
1
iv
2
= 0

v
1
iv
2
= 0. Daca notam v
2
= C/

, atunci v
1
= (i, ) = (i, 1).
Pentru
1
= 1 i, sistemul a carui solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este:
_
1 (1 i) 1
1 1 (1 i)
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_

_
i 1
1 i
__
v
1
v
2
_
=
_
0
0
_

_
iv
1
v
2
= 0
v
1
+iv
2
= 0

v
1
+iv
2
= 0. Daca notam v
2
= C/

, atunci v
1
= (i, ) = (i, 1).
Daca se considera baza B

= (i, 1), (i, 1) C/

2
, rezulta matricea diagonala [g]
B
=
_
1 +i 0
0 1 i
_
.
Sa remarcam ca endomorsmul f End(IR
2
) de la exemplul anterior, are aceeasi matrice n baza canonica a lui IR
2
ca
g, dar nu are nici o valoare proprie ((f) = _/ ), pe cand (g) = 1 i. Desi cele doua endomorsme au acelasi polinom
caracteristic P
f
() = P
g
() =
2
2 + 2, ecuat ia P
f
() = 0 nu are radacini n IR, pe cand ecuat ia P
g
() = 0 are doua
radacini n C/ . Diferent a provine din faptul ca IR nu este un corp algebric nchis, adica nu toate polinoamele cu coecient i
reali au radacinile n IR, pe cand C/ este un corp algebric nchis.
Sa studiem acum cazul n = 3. Se considera baza B = e
1
, e
2
, e
3
V . Atunci matricea endomorsmului f End(f) are
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 15
forma
F =
_
_
f
1
1
f
1
2
f
1
3
f
2
1
f
2
2
f
2
3
f
3
1
f
3
2
f
3
3
_
_
,
iar ecuat ia caracteristica se scrie

3
+ (trace F)
2

2
+ det F = 0, (14)
unde:
trace F = f
1
1
+f
2
2
+f
3
3
si .
2
=

f
2
2
f
2
3
f
3
2
f
3
3

f
1
1
f
1
3
f
3
1
f
3
3

f
1
1
f
1
2
f
1
1
f
2
2

,
(adica trace F este suma elementelor matricii F de pe diagonala principala, iar
2
este suma complement ilor algebrici ai ele-
mentelor de pe diagonala principala). Sistemul a carui solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori
valorii proprii , este:
_
_
_
_
f
1
1

_
v
1
+f
1
2
v
2
+f
1
3
v
3
= 0
f
2
1
v
1
+
_
f
2
2

_
v
2
+f
2
3
v
3
= 0
f
3
1
v
1
+f
3
2
v
2
_
f
3
3

_
v
3
= 0
.
Exemple.
1. Fie endomorsmul liniar f : IR
3
IR
3
,
f(x, y, z) = (4x + 2y 2z, x + 3y + z, x y + 5z). Considerand baza canonica B = e
1
= (1, 0, 0), e
2
= (0, 1, 0),
e
3
= (0, 0, 1) IR
3
, matricea endomorsmului f este F = [f]
B
=
_
_
4 2 2
1 3 1
1 1 5
_
_
. Polinomul caracteristic este P
f
() =

4 2 2
1 3 1
1 1 5

= 48 44 + 12
2

3
. Pentru a folosi formula (14), se calculeaza trace f = 4 + 3 + 5 = 12,

2
=

3 1
1 5

4 2
1 5

4 2
1 3

= 44 si
det F =

4 2 2
1 3 1
1 1 5

= 48. Radacinile P
f
() = 0 sunt
1
= 2,
2
= 4,
3
= 6, deci (f) = 2, 4, 6.
Pentru
1
= 2, sistemul omogen a carui solut ie nenula reprezint a coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
_
2 2 2
1 1 1
1 1 3
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
, de unde v
1
= , v
2
= , v
3
= 0, deci v
1
= (1, 1, 0), IR

.
Pentru
2
= 4, sistemul omogen a carui solut ie nenula reprezint a coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
_
0 2 2
1 1 1
1 1 1
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
, de unde v
1
= 0, v
2
= , v
3
= , deci v
2
= (0, 1, 1), IR

.
Pentru
3
= 6, sistemul omogen a carui solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
_
2 2 2
1 3 1
1 1 1
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
, de unde v
1
= , v
2
= 0, v
3
= , deci v
3
= (1, 0, 1), IR

In baza B

= (1, 1, 0), (0, 1, 1), (1, 0, 1) IR

3
, rezulta matricea diagonala [f]
B
=
_
_
2 0 0
0 4 0
0 0 6
_
_
.
2. Fie endomorsmul liniar
f : IR
3
IR
3
, f(x, y, z) = (9x + 3y 3z, 2x + 8y 2z, x y + 7z). Considerand baza canonica B = e
1
, e
2
, e
3
IR
3
,
matricea endomorsmului f este F = [f]
B
=
_
_
9 3 3
2 8 2
1 1 7
_
_
. Avem trace f = 9 + 8 + 7 = 24,

2
=

8 2
1 7

9 3
1 7

9 3
2 8

= 180, det F =

9 3 3
2 8 2
1 1 7

= 432, prim urmare polinomul caracteristic este

P
f
() =
3
+ 24
2
180 + 432 = ( 6)
2
( 12), (f) = 6, 12.
Pentru
1
= 6, sistemul omogen a carui solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
_
3 3 3
2 2 2
1 1 1
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
, de unde v
1
= + , v
2
= , v
3
= . Rezulta ca un vector propriu asociat valorii
proprii
1
= 6 are forma v = ( + , , ) = (1, 1, 0) + (1, 0, 1), , IR. Rezulta ca v
1
= (1, 1, 0), v
2
= (1, 0, 1)
genereaza un subspat iu vectorial de dimensiune 2, ai carui vectori nenuli sunt vectorii proprii asociat i valorii proprii
1
= 6.
16 Paul Popescu si Marcela Popescu
Pentru
1
= 12, sistemul omogen a carui solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
_
3 3 3
2 4 2
1 1 5
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
, de unde
v
1
= 3, v
2
= 2, v
3
= , deci v
3
= (3, 2, 1), IR

In baza B

= (1, 1, 0), (1, 0, 1), (3, 2, 1) IR

3
, rezulta matricea diagonala [f]
B
=
_
_
6 0 0
0 6 0
0 0 12
_
_
.
3. Fie endomorsmul liniar f : IR
3
IR
3
, f(x, y, z) = (6x+9y, 2x+8y 2z, 4x+5y +10z). Considerand baza canonica
B = e
1
, e
2
, e
3
IR
3
, matricea endomorsmului f este F = [f]
B
=
_
_
6 9 0
2 8 2
4 5 10
_
_
. Avem trace f = 6 + 8 + 10 = 24,

2
=

8 2
5 10

6 0
4 10

6 9
2 8

= 180, det F =

6 9 0
2 8 2
4 5 10

= 432, prim urmare polinomul caracteristic este

P
f
() =
3
+ 24
2
180 + 432 = ( 6)
2
( 12) (f) = 6, 12.
Pentru
1
= 6, sistemul omogen a carui solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
_
0 9 0
2 2 2
4 5 4
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
, de unde v
1
= , v
2
= 0, v
3
= . Rezulta ca un vector propriu asociat valorii proprii

1
= 6 are forma v
1
= (1, 0, 1), IR

.
Pentru
1
= 12, sistemul omogen a carui solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
_
6 9 0
2 4 2
4 5 2
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
, de unde v
1
= 3, v
2
= 2, v
3
= . Rezulta ca un vector propriu asociat valorii
proprii
1
= 6 are forma v
1
= (3, 2, 1), IR

.
Sa observam ca, spre deosebire de exemplul anterior, spat iul vectorial generat de vectorii proprii are dimensiunea 2, ind
generat de vectorii (1, 0, 1), (3, 2, 1) si nu mai este ntreg spat iul IR
3
. Cu toate acestea, polinoamele caracteristice asociate
celor doua endomorsme, coincid. Exista asadar endomorsme care au acelasi polinom caracetristic, dar subspat iile generate
de vectorii proprii au dimensiuni diferite.
4. Fie endomorsmul liniar f : IR
3
IR
3
, f(x, y, z) = (6x + 9y, 10y 4z, 6x + 7y + 8z). Considerand baza canonica
B = e
1
, e
2
, e
3
IR
3
, matricea endomorsmului f este
F = [f]
B
=
_
_
6 9 0
0 10 4
6 7 8
_
_
. Polinomul caracteristic este:
P
f
() =
3
+ 24
2
216 + 864 = ( 12)
_

2
12 + 72
_
, cu singura radacina reala
1
= 12. Sistemul omogen a carui
solut ie nenula reprezinta coordonatele vectorilor proprii corespunzatori este
_
_
6 9 0
0 2 4
6 7 4
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
, de unde v
1
= (3, 2, 1), IR

.
5. Fie endomorsmul liniar g : C/
3
C/
3
,
g(x, y, z) = (6x + 9y, 10y 4z, 6x + 7y + 8z), care are aceeasi matrice ca endomorsmul f din exemplul de mai sus.
Polinomul caracteristic este deci acelasi: P
g
() =
3
+ 24
2
216 + 864 = ( 12)
_

2
12 + 72
_
, cu radacinile

1
= 12,
2,3
= 6 6i.
Pentru
1
= 6, se obt ine ca mai sus v
1
= (3, 2, 1), C/

.
Pentru
2
= 6 6i, se obt ine sistemul
_
_
6i 9 0
0 4 + 6i 4
6 7 2 + 6i
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
_
_
=
_
_
0
0
0
_
_
, de unde v
2
= (3, 2i, 3 2i), C/

.
Pentru
3
= 6 + 6i, se obt ine v
3
= (3, 2i, 3 + 2i), C/

.

In baza B

= (3, 2, 1), (3, 2i, 3 2i), (3, 2i, 3 + 2i) C/

3
, rezulta matricea [f]
B
=
_
_
6 0 0
0 6 6i 0
0 0 6 + 6i
_
_
.
Sa remarcam faptul ca pe cand un endomorsm al unui spat iu vectorial real de dimensiune para (n particular 2) poate
sa aiba spectrul vid, un endomorsm al unui spat iu vectorial real de dimensiune impara (n particular 3) are ntotdeauna
spectrul nevid, pentru ca orice polinom cu coecient i reali, de grad impar, are cel put in o radacina reala.
6.4 Diagonalizarea matricilor endomorsmelor liniare
Fie V un K-spat iu vectorial nit dimensional. Fie
0
K o valoare proprie a lui f End(V ) si e
V

0
= v V [f( v) =
0
v, adica mult imea vectorilor proprii, corespunzatoare valorii proprii
0
, la care se adauga vectorul
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 17
nul.
Propozit ia 44 Submult imea V

0
V este un subspat iu vectorial al lui V , invariat de f (adica f(V

0
) V

0
).
Subspat iul vectorial V

0
V se numeste subspat iul propriu corespunzator valorii proprii
0
.
Propozit ia 45 Dimensiunea dimV

0
(numita multiplicitate geometrica) nu depaseste multiplicitatea lui
0
, ca radacina a
polinomului caracteristic P
f
() (numita multiplicitate algebrica).
Propozit ia 46 Fie v
1
, . . . , v
k
vectori proprii ai unui endomorsm liniar f End(V ), care corespund valorilor proprii
1
, . . . ,

k
, diferite doua cate doua. Atunci sistemul format din vectorii v
1
, . . . , v
k
V este un sistem liniar independent.
Teorema 4 (Diagonalizarea endomorsmelor) Fie f End(V ) un endomorsm liniar al unui K-spat iu vectorial V , dimV =
n. Sa presupunem ca f are toate valorile proprii n K, iar, pentru ecare valoare proprie (f), multiplicitatea geometrica
este egala cu multiplicitatea algebrica (adica dimensiunea subspat iului propriu corespunzator valorii proprii , V

V , este
egala cu multiplicitatea lui ca radacina a polinomului caracteristic P
f
). Atunci exista o baza B
f
V astfel ncat matricea
[f]
B
f
, a endomorsmului f n baza B
f
, este diagonala, unde pe diagonala sunt valorile proprii, ecare valoare proprie ind
luata de atatea ori cat este multiplicitatea sa (algebrica ori geometrica).
Exemplu. Fie f : IR
5
IR
5
, f(x
1
, x
2
, x
3
, x
4
, x
5
) =
= (12x
1
4x
2
+x
3
+ 5x
4
+ 3x, 9x
2
, 3x
1
2x
2
+ 8x
3
+x
4
+ 3x
5
,
3x
1
+ 4x
2
x
3
+ 4x
4
3x
5
, 6x
1
+ 6x
2
6x
4
+ 3x
5
).

In baza canonica
B = e
1
, . . . , e
5
a lui IR
5
, f are matricea
[f]
B
=
_
_
_
_
_
_
12 4 1 5 3
0 9 0 0 0
3 2 8 1 3
3 4 1 4 3
6 6 0 6 3
_
_
_
_
_
_
.
Polinomul caracteristic este:
P
f
() =

12 4 1 5 3
0 9 0 0 0
3 2 8 1 3
3 4 1 4 3
6 6 0 6 3

,
P
f
() = 13122 10935 + 3402
2
504
3
+ 36
4

5
=
= (1)
5
( 3)( 6)( 9)
3
. Valorile proprii sunt
1
= 3,
2
= 6,

3
=
4
=
5
= 9. Multiplicitat ile algebrice ale valorilor proprii
1
= 3 si
2
= 6 sunt 1, iar ale valorii proprii
3
= 9 este 3.
B
1
= v
1
V

1
este o baza, iar V

1
este spat iul vectorial al solut iilor sistemului
_
_
_
_
_
_
9 4 1 5 3
0 6 0 0 0
3 2 5 1 3
3 4 1 1 3
6 6 0 6 0
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
v
4
v
5
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
0
0
0
0
0
_
_
_
_
_
_
.
Rezulta v
1
= , v
2
= 0, v
3
= , v
4
= 2, v
5
= 3, IR, de unde vectoriul propriu v
1
= (2, 0, 1, 2, 3).
B
2
= v
2
V

2
este o baza, iar V

2
este spat iul vectorial al solut iilor sistemului
_
_
_
_
_
_
6 4 1 5 3
0 3 0 0 0
3 2 2 1 3
3 4 1 2 3
6 6 0 6 3
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
v
4
v
5
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
0
0
0
0
0
_
_
_
_
_
_
.
Rezulta asemanator vectorul propriu v
2
= (1, 0, 1, 1, 0).
B
3
= v
3
, v
4
, v
5
V

5
este o baza, iar V

3
este spat iul vectorial al solut iilor sistemului
_
_
_
_
_
_
3 4 1 5 3
0 0 0 0 0
3 2 1 1 3
3 4 1 5 3
6 6 0 6 6
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
v
1
v
2
v
3
v
4
v
5
_
_
_
_
_
_
=
_
_
_
_
_
_
0
0
0
0
0
_
_
_
_
_
_
.
18 Paul Popescu si Marcela Popescu
Vectorii proprii corespunzatori valorii proprii
3
= 9 sunt v
3
= (1, 1, 1, 0, 0), v
4
= (1, 2, 0, 1, 0) si v
5
= (1, 0, 0, 0, 1), care
formeaza o baza n V

3
.

In baza B = B
1
B
2
B
3
= v
1
, . . . , v
5
, matricea endomorsmului f este
[f]
B
=
_
_
_
_
_
_
3 0 0 0 0
0 6 0 0 0
0 0 9 0 0
0 0 0 9 0
0 0 0 0 9
_
_
_
_
_
_
,
deci endomorsmul este diagonalizabil.
7 Forme biliniare
Fie V un spat iu vectorial peste corpul comutativ K.
O aplicat ie : V V K se numeste forma biliniara daca este K-liniara n ambele argumente, adica:
1. ( x
1
+ x
2
, y) = ( x
1
, y) +( x
2
, y), () x
1
, x
2
, y V , , K si
2. ( x, y
1
+ y
2
) = ( x, y
1
) +( x, y
2
), () x, y
1
, y
2
V , , K.
Spunem ca o forma biliniara este simetrica daca ( x, y) = ( y, x), () x, y V si antisimetrica daca ( x, y) = ( y, x),
() x, y V . Daca : V V K este o forma biliniara, are loc identitatea
( x, y) =
1
2
(( x, y) +( y, x)) +
1
2
(( x, y) ( y, x))
=

( x, y) +

( x, y).
Atunci:
1.

: V V K,

( x, y) =
1
2
(( x, y) +( y, x))este o forma biliniara simetrica, numita forma biliniara simetrica
asociata formei biliniare si
2.

: V V K,

( x, y) =
1
2
(( x, y) ( y, x))este o forma biliniara antisimetrica, numita forma biliniara antisimet-
rica asociata formei biliniare .
Fie : V V K o forma biliniara si B = e
1
, . . . , e
n
o baza a lui V . Vom presupune n continuare ca spat iul vectorial
V este nit dimensional. Matricea formei biliniare corespunzatoare bazei B se deneste prin
[]
B
= (
ij
)
i,j=1,n
/
n
(K), unde
ij
= ( e
i
, e
j
). Daca x =
n

i=1
x
i
e
i
, y =
n

i=1
y
i
e
i
V si [ x]
B
, [ y]
B
sunt reprezentarile
matriciale ale vectorilor x si y n baza B, atunci:
( x, y) =
n

i,j=1
x
i
y
j

ij
, (15)
sau, cu scriere matriciala:
( x, y) =
_
x
1
x
n
_

_
_
_

11

1n
.
.
.
.
.
.

n1

nn
_
_
_
_
_
_
y
1
.
.
.
y
n
_
_
_
( x, y) = [ x]
t
B
[]
B
[ y]
B
, (16)
Propozit ia 47 Forma biliniara : V V K este simetrica (antisimetrica) daca si numai daca matricea sa ntr-o baza
oarecare a lui V este simetrica (antisimetrica).
Propozit ia 48 Fie B = e
1
, . . . , e
n
si B

= e

1
, . . . , e

n
doua baze ale K-spat iului vectorial V , cu matricea de trecere [B, B

].
Atunci are loc formula:
[]
B
= [B, B

]
t
[]
B
[B, B

], (17)
unde : V V K este o forma biliniara.
Propozit ia 49 Rangul matricii unei forme biliniare este acelasi, indiferent de baza n care se scrie matricea formei biliniare.
Rangul matricii unei forme biliniare : V V K ntr-o baza oarecare, se numeste rangul formei biliniare . O forma
biliniara : V V K se spune ca este nedegenerata daca din ( x, y) = 0, () y V , rezulta x = 0.
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 19
Propozit ia 50 Fie : V V K o forma biliniara pe un spat iu vectorial nit dimensional V . Urmatoarele condit ii sunt
echivalente:
1. este nedegenerata;
2. matricea []
B
, a formei ntr-o baza B V , este nesingulara;
3. daca ( x, y) = 0, () x V , atunci y = 0.
8 Forme patratice
O aplicat ie p : V K este o forma patratica pe K-spat iul vectorial V daca exista o forma biliniara : V V K,
numia forma biliniara asociata, astfel ncat p( x) = ( x, x), () x V .
Propozit ia 51 Daca p : V K este o forma patratica, atunci exista o singura forma biliniara simetrica , asociata ei, data
de formula:
( x, y) =
1
2
(p ( x + y) p( x) p( y)) .
Forma biliniara simetrica asociata unei forme patratice se numeste forma polara sau forma dedublata a formei patratice.
Matricea unei forme patratice p : V K ntr-o baza B = e
1
, . . . , e
n
V se deneste ca ind matricea formei biliniare
simetrice asociate ei (formei polare), corespunzatoare bazei B. Din propozit ia 47 rezulta ca matricea unei forme patratice este
o matrice simetrica.
Sa studiem reprezentarea pe coordonate a unei forme patratice.
Fie p : V K o forma patratica si B = e
1
, . . . , e
n
V o baza. Forma patratica p are forma:
p ( x) =
n

i,j=1
b
ij
x
i
x
j
, (18)
unde x = x
1
e
1
+ + x
n
e
n
V si matricea formei patratice este [p]
B
= (b
ij
)
i,j=1,n
, b
ij
= b
ji
, ()i, j = 1, n. Forma biliniara
simetrica asociata formei patratice (forma polara sau dedublata) este:
( x, y) =
n

i,j=1
b
ij
x
i
y
j
,
unde x = x
1
e
1
+ +x
n
e
n
, y = y
1
e
1
+ +y
n
e
n
V .
Exemplu.
Fie p : IR
2
IR, p( v) = x
2
+4xy y
2
, unde v = (x, y). Forma polara sau dedublata este: ((x, y), (x

, y

)) = xx

+2(xy

+
yx

) yy

.
8.1 Forme canonice pentru forme patratice
Propozit ia 52 (Gauss) Fie V un K-spat iu vectorial, dimV = n. Pentru orice forma patratica nenula p : V V K, exista
o baza B

= v
1
, . . . , v
n
V si scalarii nenuli

1
, . . . ,
k
K

, 1 k n, astfel ncat:
p( x) =
1
(x
1
)
1
+ +
k
(x
k
)
2
, (19)
unde x = x
1
v
1
+ +x
n
v
n
V .
Demonstrat ia propozit iei 52 este constructiva, metoda descrisa n demonstrat ie se numeste metoda lui Gauss de aducere
la forma canonica a unei forme patratice.
Exemple
1. Fie p : IR
3
IR, B = e
1
, e
2
, e
3
baza canonica a lui IR
3
, p( v) =
= x
2
2xy + 2xz + 3y
2
6yz + 2z
2
, unde v = (x, y, z) = x e
1
+y e
2
+z e
3
IR
3
.
Avem p( v) = (x
2
2xy + 2xz) + 3y
2
6yz + 2z
2
=
= [(x y +z)
2
y
2
z
2
+ 2yz] + 3y
2
6yz + 2z
2
=
= (x y +z)
2
y
2
z
2
+ 2yz + 3y
2
6yz + 2z
2
=
= (x y +z)
2
+ 2y
2
+z
2
4yz = (x y +z)
2
+ 2(y
2
2yz) +z
2
=
= (x y +z)
2
+ 2[(y z)
2
z
2
] +z
2
= (x y +z)
2
+ 2(y z)
2
z
2
.
Fie x

= x y +z, y

= y z, z

= z. Matricial, avem:
_
_
x

_
_
=
_
_
1 1 1
0 1 1
0 0 1
_
_
_
_
x
y
z
_
_
,
20 Paul Popescu si Marcela Popescu
deci
[B, B

]
1
=
_
_
1 1 1
0 1 1
0 0 1
_
_
,
prin urmare
[B, B

] =
_
_
1 1 1
0 1 1
0 0 1
_
_
1
=
_
_
1 1 0
0 1 1
0 0 1
_
_
,
deci baza B

= v
1
, v
2
, v
3
IR
3
n care p are forma
p( v) = (x

)
2
+ 2(y

)
2
(z

)
2
, v = x

v
1
+y

v
2
+z

v
3
este
B

= v
1
= e
1
, v
2
= e
1
+ e
2
, v
3
= e
2
+ e
3
.
2. Fie p : IR
3
IR, B = e
1
, e
2
, e
3
baza canonica a lui IR
3
,
p( v) = x
2
2xy + 2xz +y
2
+ 2z
2
, unde
v = (x, y, z) = x e
1
+y e
2
+z e
3
IR
3
.
Avem p( v) = (xy+z)
2
+2yz +z
2
. Pentru a continua, se considera coordonatele (x

, y

, z

), astfel ncat x = x

, y = y

+z

,
z = y

, deci p( v) = (x

+ y

)
2
+ 2(y

+ z

)(y

) + (y

)
2
= = (x

2z

)
2
+ 3(y

)
2
(z

)
2
2y

=
(x

2z

)
2
+ 3(y

1
3
z

)
2

4
3
(z

)
2
.
Fie schimbarea de coordonate x

= x

2z

, y

= y

1
3
z

, z

= z

, deci p( v) = (x

)
2
+ 3(y

)
2

4
3
(z

)
2
. Dar x

= x,
y

=
1
2
(y +z),
z

=
1
2
(y z), deci x

= x y +z, y

=
1
3
y +
2
3
z, z

=
1
2
(y z). Matricial, avem:
_
_
x

_
_
=
_
_
_
_
1 1 1
0
1
3
2
3
0
1
2

1
2
_
_
_
_
_
_
x
y
z
_
_
,
deci
[B, B

] =
_
_
_
_
1 1 1
0
1
3
2
3
0
1
2

1
2
_
_
_
_
1
=
_
_
1 0 2
0 1
4
3
0 1
2
3
_
_
,
prin urmare baza B

n care p( v) = (x

)
2
+ 3(y

)
2

4
3
(z

)
2
este
B

= v
1
= e
1
, v
2
= e
2
+ e
3
, v
3
= 2 e
1
+
4
3
e
2

2
3
e
3
.
Daca : V V K este o forma biliniara simetrica, atunci o baza B = v
1
, . . . , v
n
V este ortogonala n raport
cu daca ( v
i
, v
j
) = 0, pentru i ,= j. Conform propozit iei 51, ntre formele patratice si formele biliniare simetrice exista o
determinare reciproca. Daca p : V K este o forma patratica, atunci o baza B = v
1
, . . . , v
n
V este ortogonala n raport
cu p, daca este ortogonala n raport cu forma biliniara simetrica asociata ei.

Intr-o baza ortogonala fat a de o forma biliniara simetrica (forma patratica), matricea formei biliniare simetrice (respectiv
a formei patratice) este diagonala. O astfel de baza se spune ca realizeaza o forma canonica a formei biliniare simetrice
(respectiv a formei patratice).
Propozit ia 52 arma faptul ca pentru o forma patratica p, exista o baza B = v
1
, . . . , v
n
V n care forma patratica are
forma canonica (19). Rezulta ca forma biliniara simetrica asociata are forma:
( x, y) =
1
x
1
y
1
+ +
k
x
k
y
k
, (20)
unde k n si x = x
1
v
1
+ +x
n
v
n
, y = y
1
v
1
+ +y
n
v
n
V .
Numarul k din formula de mai sus nu depinde de baza B, ind egal cu rangul aplicat iei biliniare.
O alta metoda de aducere la forma canonica a unei forme patratice este metoda lui Jacobi.
Propozit ia 53 (Jacobi) Fie V un K-spat iu vectorial, dimV = n. Fie p : V K o forma patratica care are rangul q, astfel
ca ntr-o baza B = e
1
, . . . , e
n
V , matricea formei patratice este [p]
B
= (b
ij
)
1i,jn
. Daca tot i scalarii:

0
= 1,
1
= b
11
,
2
=

b
11
b
12
b
12
b
22

, . . . ,
q
=

b
11
b
1q
.
.
.
.
.
.
b
q1
b
qq

Algebra Liniara si Geometrie Analitica 21

sunt nenuli, atunci exista o baza B

= v
1
, . . . , v
q
, v
q+1
, . . . , v
n
V astfel ncat::
p( x) =

0

1
(y
1
)
1
+

1

2
(y
2
)
2
+ +

q1

q
(y
q
)
2
, (21)
unde x = y
1
v
1
+ +y
n
v
n
V .
Exemplu.
Fie spat iul vectorial aritmetic IR
3
si e baza canonica B = e
1
, e
2
, e
3
. Fie forma patratica p : IR
3
IR, p( v) =
x
2
2xy 2xz + 4yz + 2z
2
, unde v = (x, y, z) IR
3
.
Luand B = e
1
, e
2
, e
3
IR
3
baza canonica, avem
[p]
B
=
_
_
1 1 1
1 0 2
1 2 2
_
_
,
prin urmare
0
= 1,
1
= 1 ,= 0,
2
=

1 1
1 0

= 1 ,= 0 si

3
=

1 1 1
1 0 2
1 2 2

= 2 ,= 0. Atunci exista o baza

B

= v
1
, v
2
, v
3
IR
3
astfel ncat
p( v) =

0

1
(x

)
2
+

1

2
(y

)
2
+

2

3
(z

)
2
=
=
1
1
(x

)
2
+
1
1
(y

)
2
+
1
2
(z

)
2
= (x

)
2
(y

)
2
+
1
2
(z

)
2
, unde
v = x

v
1
+y

v
2
+z

v
3
.
Sa determinam baza n care p are forma canonica.
Se cauta v
1
de forma v
1
=
11
e
1
, unde
11
1 = 1, deci
11
= 1, prin urmare v
1
= e
1
.
Se cauta v
2
de forma v
2
=
21
e
1
+
22
e
2
, unde
21
si
22
sunt solut ii ale sistemului
_

21

22
= 0

21
= 1
,
deci
21
=
22
= 1, prin urmare v
2
= e
1
e
2
.
Se cauta v
3
de forma v
3
=
31
e
1
+
32
e
2
+
33
e
3
, unde
31
,
32
si
33
sunt solut ii ale sistemului
_
_
_

31

32

33
= 0

31
+2
33
= 0

31
+2
32
+2
33
= 1
,
deci
31
= 1,
32
=
1
2
si
33
=
1
2
, prin urmare v
2
= e
1
+
1
2
e
2
+
1
2
e
3
.
Deci, forma patratica p are, n baza B

= v
1
, v
2
, v
3
, matricea diagonala [p]
B
=
_
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0
1
2
_
_
_.
9 Produs scalar si spat ii vectoriale
euclidiene
Fie V un spat iu vectorial nit dimensional peste corpul K = IR. O forma bilinara < , >: V V IR se numeste produs
scalar daca este simetrica si strict pozitiv denita. Asadar, un produs scalar < , >: V V IR are proprietat ile:
1. este IR-liniar n ecare argument, adica:
(a) < x
1
+ x
2
, y >= < x
1
, y > + < x
2
, y >, () x
1
, y
2
, y V , , IR si
(b) < x, y
1
+ y
2
>= < x, y
1
> + < x, y
2
>, () x, y
1
, y
2
V , , IR;
2. este simetric, adica < x, y >=< y, x >, () x, y V ;
3. este strict pozitiv denit, adica < x, x > 0, () x V si < x, x >= 0 x =

0.
22 Paul Popescu si Marcela Popescu
Ultimele doua condit ii sunt echivalente cu faptul ca matricea formei biliniare ntr-o baza oarecare este simetrica si are
toate valorile proprii reale strict pozitive.
Daca < , > este un produs scalar pe V , spunem ca (V, < , >) este un spat iu (vectorial) euclidian real.
Pe spat iul vectorial real IR
n
se deneste un produs scalar canonic, dat de x y = x
1
y
1
+ +x
n
y
n
, () x = (x
1
, . . . , x
n
),
y = (y
1
, . . . , y
n
) IR
n
. Spat iul vectorial euclidian real (IR
n
, ) se numeste spat iul euclidian real n-dimensional canonic. Se
noteaza IR
n
= E
3
.
Daca B = x
i

i=1,n
V este o baza, atunci matricea (< x
i
, x
j
>)
i,j=1,n
se numeste matricea asociata produsului scalar n
baza B.
Daca (V, < , >) este un spat iu vectorial euclidian real, atunci se deneste norma unui vector x V ca ind | x| =

< x, x >. Norma este corect denita, deoarece produsul scalar este strict pozitiv denit, adica < x, x > 0, () x V
Propozit ia 54 (Inegalitatea Cauchy-Schwarz) Daca (V, < , >) este un spat iu vectorial euclidian real si x, y V , atunci
[< x, y >[ | x| | y| ,
egalitatea avand loc doar daca vectorii x si y sunt coliniari.
Inegalitatea demonstrata mai sus se mai scrie 1
< x, y >
| x| | y|
1. Se deneste masura unghiului a doi vectori x, y V ca
ind [0, ], astfel ncat cos =
< x, y >
| x| | y|
. Se mai noteaza =

( x, y).
Propozit ia 55 (Inegalitatea lui Minkowski, sau inegalitatea triunghiului) Daca (V, < , >) este un spat iu vectorial euclidian
real si
x, y V , atunci
| x + y| | x| +| y| ,
egalitatea avand loc doar daca vectorii x si y sunt sau unul nul sau ambii nenuli si coliniari de acelasi sens (adica () > 0
astfel ncat x = y).
Asdar, norma unui spat iu euclidian real (V, < , >) este o funct ie
|| : V IR,care are proprietat ile:
(N1) | x| 0, () x V , iar | x| = 0 x =

0 (proprietate de strict pozitivitate);
(N2) | x| = [[ | x|, () x V , IR (proprietate de omogenitate);
(N3) | x + y| | x| +| y| (inegalitatea triunghiului).
Primele doua proprietat i rezulta din denit ia produsului scalar, iar cea de-a treia este demonstrata n propozit ia 55.
Un spat iu vectorial real pe care este denita o funct ie || : V IR,care are proprietat ile (N1)-(N3), se numeste spat iu
vectorial real normat. Un spat iu euclidian real este deci un spat iu vectorial real normat.
Un spat iu vectorial V , pe care este denita o norma (adica o aplicat ie || : V IR care are proprietat ile (N1)-(N3), se
numeste spat iu vectorial normat. Nu orice norma deneste un produs scalar.
Propozit ia 56 Norma asociata unui produs scalar pe un spat iu vectorial euclidian real verica identitatea:
| x + y|
2
+| x y|
2
= 2
_
| x|
2
+| y|
2
_
,
numita identitatea paralelogramului.
Reciproc, se poate arata ca daca o norma verica identitatea paralelogramului, atunci ea este indusa de un produs scalar.
Sa notam ca n acest caz produsul scalar se obt ine prin formula
< x, y >=
1
2
_
| x + y|
2
| x|
2
| y|
2
_
.

In continuare (V, < , >) este un spat iu vectorial euclidian real.

Doi vectori x, y V se numesc vectori ortogonali daca < x, y >= 0 si se scrie x y. Un sistem de vectori o = e
i

iI
V
se numeste sistem ortogonal de vectori daca nu cont ine vectorul nul si < e
i
, e
j
>= 0, ()i ,= j (adica vectorii sunt nenuli si
ortogonali doi cate doi). Sistemul o se numeste sistem ortonormat daca este ortogonal si | e
i
| = 1, ()i I (adica orice vector
din sistem are norma 1).
Propozit ia 57 Daca un sistem de vectori o = e
i

iI
V este ortogonal, atunci el este liniar independent.
O baza ortogonala B V este o baza formata dintr-un sistem ortogonal de vectori. Analog, o baza ortonormata B V
este o baza formata dintr-un sistem ortonormat de vectori.
Algebra Liniara si Geometrie Analitica 23
Propozit ia 58 Daca B = e
i

iI
V este o baza ortonormata si x = x
i
1
e
i
1
+ +x
i
p
e
i
p
, atunci x
i
1
=< x, e
i
1
>,. . . , x
i
p
=<
x, e
i
p
>.
Propozit ia 59 Daca un vector v V este ortogonal pe tot i vectorii unui sistem de generatori o V (n particular o poate
o baza), atunci este vectorul nul ( v =

0).
Propozit ia 60 Daca M V este o submult ime de vectori atunci M

= x V [ x v, () v M V este un subspat iu
vectorial (numit subspat iul vectorial ortogonal lui M, sau ortogonalul mult imii M).
Daca o = v
1
, . . . , v
k
V este un sistem de vectori ntr-un spat iu euclidian real, atunci determinantul Gram asociat
sistemului o este
( v
1
, . . . , v
k
) =

< v
1
, v
1
> < v
1
, v
k
>
.
.
.
.
.
.
< v
k
, v
1
> < v
k
, v
k
>

.
Propozit ia 61 Au loc urmatoarele proprietat i ale determinantului
Gram:
1. ( v
1
, . . . , v
k
) = 0 daca si numai daca sistemul o este liniar dependent.
2. ( v
1
, . . . , v
k
) > 0 daca si numai daca sistemul o este liniar independent.
Teorema 5 ( Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt) Daca
o = v
i

i=1,n
V este un sistem de vectori liniar independent i, atunci exista un sistem ortonormat de vectori o
0
= e
i

i=1,n

V , astfel ncat pentru orice k = 1, n sa avem L( e
i

i=1,k
) = L( v
i

i=1,k
).
Observat ie. Procedeul de ortogonalizare descris mai sus poate aplicat si n spat iile vectoriale euclidiene reale care nu
sunt nit dimensionale, unui sistem numarabil de vectori liniar independent i.
Propozit ia 62 Daca (V, < , >) este un spat iu vectorial euclidian real nit dimensional, atunci:
1. Exista o baza ortonormata B V .
2. Daca W V este un subspat iu vectorial, atunci restrict ia produsului scalar la W este un produs scalar pe W, iar orice
baza ortonormata pe W se poate completa la o baza ortonormata pe V .
Folosind rezultatul de mai sus, putem preciza semnul unui determinant Gram.
Propozit ia 63 Fie V un spat iu vectorial euclidian real, nit dimensional. Daca M V este o submult ime de vectori, atunci
1. M

0 L(M) = V.
2. V = L(M) M

In particular, daca W V este un subspat iu vectorial, atunci are loc descompunerea V = W W

.
Teorema 6 (Riesz) Daca (V, < , >) este un spat iu vectorial euclidian real, atunci exista un izomorsm canonic : V V

.
Propozit ia 64 Daca B = e
i

i=1,n
V este o baza si
B

= e
i

i=1,n
V

este baza duala, iar (g

ij
)
i,j=1,n
/
n
(IR) este matricea produsului scalar n baza B, atunci daca se
considera matricea (g
ij
)
i,j=1,n
= (g
ij
)
1
i,j=1,n
/
n
(IR), forma izomorsmului dat de teorema lui Riesz este (v
i
e
i
) = v
i
g
ij
e
j
.
9.1 Produsul vectorial si produsul mixt n E
3
Fie doi vectori v
1
= (a, b, c), v
2
= (a

, b

, c

) E
3
, unde E
3
este spat iul vectorial euclidian canonic tridimensional. Vectorul
v =
_

b c
b

a c
a

a b
a

_
(22)
se numeste produsul vectorial al vectorilor v
1
si v
2
si se noteaza
v
not.
= v
1
v
2
. Fie B = e
1
= (1, 0, 0), e
2
= (0, 1, 0), e
3
= (0, 0, 1) E
3
baza canonica (baza canonica ind ortonormata fat a
de produsul scalar canonic). T inand cont de faptul ca
v =

b c
b

e
1

a c
a

e
3
+

a b
a

e
3
,
produsul vectorial v
1
v
2
se mai poate scrie ca un determinant formal, n care prima linie cont ine numai vectori ai bazei
canonice, iar celelalte linii sunt formate din scalari (coordonatele celor doi vectori):
v
1
v
2
=

e
1
e
2
e
3
a b c
a

. (23)
24 Paul Popescu si Marcela Popescu
Propozit ia 65 Daca v
1
, v
2
E
3
, atunci produsul vectorial
v = v
1
v
2
al vectorilor v
1
si v
2
are urmatoarele proprietat i:
1. v este un vector perpendicular pe vectorii v
1
si v
2
;
2. lungimea lui v, notata [ v[, este egala cu aria paralelogramului construit pe cei doi vectori ca laturi;
3. v este nul daca si numai daca vectorii sunt coliniari, iar daca vectorii v
1
si v
2
nu sunt coliniari, sistemul o = v
1
, v
2
, v
formeaza o baza la fel orientata ca baza canonica B E
3
.
Propozit ia 66 Daca la oricare doi vectori v
1
, v
2
E
3
se asociaza vectorul v cu proprietat ile 1.-3. din propozit ia 65, atunci
v = v
1
v
2
, adica v este chiar produsul vectorial al vectorilor v
1
si v
2
.
Propozit ia 67 Fie B

= u
1
, u
2
, u
3
E
3
o baza ortonormata la fel orientata ca baza canonica B E
3
si v
1
, v
2
E
3
doi vectori care au coordonatele n baza B

date de [ v
1
]
B
=
_
_
a
b
c
_
_
, [ v
2
]
B
=
_
_
a

_
_
. Fie v E
3
astfel ncat [ v]
B
=
_
_
_
_
_
_
_
_

b c
b

a c
a

a b
a

_
_
_
_
_
_
_
_
. Atunci v = v
1
v
2
.
Remarca. Daca V este un spat iu vectorial euclidian real 3-dimensional, se poate deni produsul vectorial a doi vectori
v
1
si v
2
folosind o baza ortonormata B

V si formula [ v]
B
din exercit iul anterior.
Vom studia n continuare proprietat ile produsului vectorial.
Propozit ia 68 Daca v
1
, v
2
, v
3
E
3
atunci
1. v
1
v
2
= v
2
v
1
(anticomutativitate);
2. ( v
1
+ v
2
) v
3
= ( v
1
v
3
) +( v
2
v
3
) si
v
1
( v
2
+ v
3
) = ( v
1
v
2
) +( v
1
v
3
), (), IR;
3. ( v
1
v
2
) v
3
= ( v
1
v
3
) v
2
( v
2
v
3
) v
1
(formula dublului produs vectorial cu paranteza la stanga);
4. v
1
( v
2
v
3
) = ( v
1
v
3
) v
2
( v
1
v
2
) v
3
(formula dublului produs vectorial cu paranteza la dreapta);
5. ( v
1
v
2
) v
3
+ ( v
2
v
3
) v
1
+ ( v
3
v
1
) v
2
=

0, (identitatea lui Jacobi);
6. ( v
1
v
2
) v
3
= v
1
( v
2
v
3
) = v
2
( v
3
v
1
)
not.
= [ v
1
, v
2
, v
3
] (se numeste produsul mixt al celor trei vectori).
Sa remarcam din cele stabilite mai sus formula pentru produsul mixt a trei vectori:
[ v
1
, v
2
, v
3
] =

a b c
a

,
adica are ca valoare determinantul coordonatelor vectorilor n baza canonica.
Propozit ia 69 Produsul mixt [ v
1
, v
2
, v
3
] a trei vectori din E
3
este egal cu determinantul coordonatelor vectorilor (asezate n
ordinea data, pe linii sau pe coloane) ntr-o baza ortonormata la fel orientata cu baza canonica.
Observat ie. Propozit ia se poate demonstra si folosind denit ia produsului mixt sub forma [ v
1
, v
2
, v
3
] = v
1
( v
2
v
3
).
Pentru produsul vectorial v
2
v
3
este adevarata formula determinantului formal de tipul (23), care are pe prima linie vectorii
unei bazei ortonormate. T inand seama ca baza este ortonormata, rezulta concluzia.
Propozit ia 70 Modulul produsul mixt a trei vectori v
1
, v
2
, v
3
E
3
este egal cu volumul paralelipipedului construit pe cei trei
vectori.
Observat ie. Un alt calcul al lui h, care sa conduca la solut ie, se poate baza pe observat ia ca lungimea proiect iei unui vector
v pe un vector w este egala cu modulul produsului scalar dintre v si versorul lui w, deci h = v
1

_
1
[ v
2
v
3
[
( v
2
v
3
)
_
=
1
[ v
2
v
3
[
( v
1
( v
2
v
3
)) =
[ v
1
, v
2
, v
3
]
[ v
2
v
3
[
, de unde rezultatul.

Intr-un spat iu vectorial euclidian tridimensional se poate deni produsul mixt a trei vectori v
1
, v
2
, v
3
n mod analog
( v
1
v
2
) v
3
= v
1
( v
2
v
3
) = v
2
( v
3
v
1
)
not.
= [ v
1
, v
2
, v
3
], obt inandu-se, ca formula de calcul, faptul ca produsul mixt este
egal cu determinatul matricii coordonatelor vectorilor ntr-o baza ortonormata.