Balurile de acum un veac Primul bal din an avea loc la Palat, n seara zilei de 1/13 ianuarie.

Scrie Carol I, la 28 decembrie 1882, ctre fratele su Fritz: La 1 ianuarie vom da marele bal de Anul Nou, pentru care au fost trimise 2.500 de invitaii. Palatul este mult prea ngust i mic pentru enorma societate bucuretean care s-a dublat n zece ani; numai ofieri au fost convocai 260. Carol fcea referire la Palatul Regal din Bucureti, care tocmai se refcea, iar ofierii amintii erau, n majoritatea lor, invitai ca parteneri la dans ai doamnelor (ofieri inferiori ca dnuitori). Balul de la Palat era unul popular, la care aveau acces persoane din toate straturile sociale: oameni politici, minitri, senatori, deputai, nali funcionari, ofieri superiori, reprezentani ai profesiunilor liberale, ai industriei i comerului, furnizorii Casei Regale n luna februarie era programat al doilea bal de la Palat, cu un numr mai restrns de invitai. Iarna, balurile erau cea mai plcut petrecere a timpului pentru lumea bun. Ele erau frecventate de persoane suspuse, pe baza de invitaie scris. Participarea la bal era un fel de obligaie social, aa cum era mersul la teatru, la cazinou, la club, la o nunt aristocratic. Marile familii, uu, Bibescu, tirbei, Lens, organizau i ele baluri. Al familiei uu se numra printre cele mai pretenioase, dup cum ne asigur V. Bilciurescu. Amfitrionii erau oameni care triau princiar (aveau atelaj scump, cu cai frumoi de ras, cu trsura deschis sau nchis n form de landou, cu arnut la spatele trsurii, cu livrea cu marc de capra i cu un cine de ras la picioare, i deineau o cas, vizavi de Spitalul Colea, pe frontispiciul creia era sculptat blazonul familiei). Ei treceau drept oameni de lume, arbitri ai eleganei i ai manierelor alese, motiv pentru care erau foarte ateni cu invitaii. Emanoil Hagi-Moscu scrie despre Palatul uu c era unul dintre locurile preferate ale aristocraiei, cu spaioasele sale sli la a cror splendid ornamentare contribuiau n egal msur primitorii proprietari Irina i Grigore uu, ambii mari amatori de distracii rafinate i amabile gazde n orice ocazie. Familia uu organiza dou baluri anuale. Cel mai spectaculos era cel din 30 ianuarie, de ziua onomastic a lui Grigore, la care participa i familia regal. i la Palatul tirbei avea loc unul dintre cele mai selecte baluri. Balurile, pe vremea aceea, nsemnau un cotillion i un supeu. Ele se deschideau cu dansurile la mod: polka, polimazurka, vals, cadril i lanciers, care aau pofta de mncare, dar nu erau dect un simplu mezelic. Acopereau intervalul care dura de pe la 10.00 sau 10.30, pn la 12.30, cel mai trziu pn la 01.00, cnd se servea supeul. Apoi ncepea cotilionul (cel care l deschi dea era un fel de arbitru al eleganei, aa cum a fost mult timp Alexandru Marghiloman), care dura pn la 3-4 dimineaa sau uneori chiar pn pe la 7-8, cnd oaspeii, nainte de plecarea acas, luau o ceac de cafea cu lapte sau cu bulion cald, oferita ultimilor combatani ca semnal de ncetare a focurilor, scria C. Argetoianu. Existau, desigur, i baluri mascate. La Bucureti, acestea erau organizate la Teatrul Naional, n slile Bossel i Sltineanu, la Momolu sau n cafenelele-restaurante, unde se intra cu bilet reinut din timp.

La Iai, acestea se desfurau tot la Teatrul Naional, cu o orchestra de aizeci de instrumentiti. Cteva sute de lumnri reflectate n oglinzi ddeau senzaia de spaiu mrit. Existau apoi balurile de la Jockey-Club sau balul Obolului. La balurile mascate venea i lume mai de toat mna, mai nenobil, care profita de pstrarea anonimatului pentru a mai slta social (Loctiitorii Majestatii Sale Catre ora 6,00 p.m., in piata Teatrului National au inceput sa soseasca primele trasuri, pe care vizitiii le-au tras sub peronul acoperit de la intrare, special construit pentru protejarea de intemperii a spectatorilor. Cum de vreo trei decenii se incetatenise obiceiul ca primii sositi la Balul Curtii sa fie vicepresedintii Jockey Club, societatea aristocratiei moldo-valahe "de sange", si de data aceasta primii sositi au fost domnii Manu si Marghiloman, vicepresedintii ilustrei asociatii. Generalul George Manu, fost ministru de razboi, era insotit de sotia sa Alexandrina, nascuta Cantacuzino. Mult mai tanarul Alexandru Marghiloman, pentru care - in opinia viitoarei Regine Maria - "politica parea de mai mica insemnatate decat castigatorii derbiului" hipic, stralucea alaturi de sotia sa, Eliza, nascuta Stirbey. Insotiti de sotii, cei doi au ocupat loja regala, ca loctiitori ai presedintelui de onoare al Jockey Club, regele Carol I. Asa voia protocolul. La intervale surprinzator de regulate, daca se tine seama de timpul nefavorabil, au sosit membrii fondatori, membrii permanenti si membrii titulari - exclusiv straini - ai Jockey Club, insotiti de sotii si de copiii care depaseau varsta de 16 ani. Dintr-un total de 236 de membri, lipseau doar 18 si aceia motivat. Pentru dansii, disciplina era o "chestiune de onoare". Intr-o jumatate de ora, marea sala de spectacol a Teatrului National gemea de lume. Si ce lume: crema inaltei societati romanesti! Arionestii, Balacenii, Cantacuzinii, Florestii, Ghiculestii, Lahovarestii, Rosettestii, Vacarestii, cu totii onorau cu prezenta lor balul hotarat de primul gentilom al Regatului. Tot conform unui protocol anume stabilit, nu se stie cand si la sugestia cui, a urmat sosirea membrilor Clubului Regal impreuna cu sotiile si copiii lor. Nu numai ca sponsorizau balurile Curtii. Aparitia lor prefata, de vreo 25 de ani, de la Incoronare, "intrarea in scena" a Familiei si a suitei regale. La ora 6,55 aprodul Palatului a intrat in foyer si, dupa ce a controlat din priviri multimea, care la vederea lui s-a despartit in doua, alcatuind un culoar de trecere de-o liniaritate perfecta, a anuntat cu glas de stentor sosirea Majestatii Sale Regele si a Altetei Regale impreuna cu principesa Maria. Franz Mandy, caruia ii displaceau instantaneele, astepta cu incordare in spatele aparatului de fotografiat intrarea Regelui.) Unele baluri au rmas celebre, ca de pild acela organizat la 24 mai 1883 de ctre prinesa Urusoff, soia ministrului rus la Bucureti, la care inuta a fost Ludovic al XIV-lea i al XVI-lea, deci pentru doamne a nsemnat ntruparea Mariei Antoaneta, a Doamnei de Pompadour, a Doamnei de Berry Dincolo de modaliti de petrecere a timpului liber, balurile erau, pentru lumea bun de atunci, un mod de afirmare i meninere a condiiei sociale. Ele au continuat i dup primul rzboi mondial. Ca attea alte forme sociale de odinioar pe care vntul democraiei le-a golit de coninutul iniial.