CAPITOLUL II LIDER SI LEADERSHIP

1.Activitatea de conducere

Din punct de vedere al psiholo iei or ani!ationale" conducerea este un proces dina#ic de or ani!are" coordonare" deci!ie" control" a unui rup de catre alt rup pentru reali!area unor scopuri" lar indu$se ast%el spectrul activitatii des%asurate de conducator. Conducerea e%icienta este conducerea adaptata noilor cerinte ale #o#entului" epocii conte#porane" cu o #o&ilitate crescuta" reor ani!are per#anenta" cri!a siste#elor de valori traditionale. Un lider" pe lan a rolul de a conduce va avea si rolul de ne ociator" #otivator" de inte rare a oa#enilor. Teorii cu privire la conducere' Teorii personolo ice ( teoria trasaturilor. Pre#isa acestei teorii este ca conducatorii se nasc" nu devin" teoria se &a!ea!a pe trasaturile de personalitate innascute" care ii deose&esc pe conducatori de su&ordonati si se centrea!a pe cel care conduce" nu pe activitatea in sine. Su erea!a ca liderii tre&uie asiti" selectati" nu %or#ati. Teorii co#porta#entiste ( se centrea!a pe ce se %ace" pe co#porta#entul liderului. Teorii situationale ( se a)ea!a pe rolul situatiei in cadrul activitatii de conducere ( oa#eni di%eriti" cu potentialitati di%erite" devin lideri in di%erite situatii. Liderul este persoana cea #ai potrivita pentru o anu#e situatie. Co#porta#entul liderului este in%luentat de particularitatile situatiei. Teoriile contin entei ( nu e)ista conducatori &uni sau sla&i" un lider e%icient intr$o situatie poate %i ine%icient in alta" tre&uie sa speci%ica# situatiile in care liderii actionea!a &ine sau prost.

Teoriile co nitive ( pute# intele e si prevedea cu# vor actiona oa#enii la anu#ite eveni#ente" cunoscand cau!a acestor eveni#ente.Liderul este un procesor de in%or#atii" cauta in%or#atii pentru a e)plica de ce se produce un eveni#ent. Teoria interactiunii sociale ( sunt teoriile conducerii charis#atice" credinta su&ordonatilor ca un individ are a&ilitatea de a inspira" ca liderul e ne#aipo#enit" %ara a %i necesar ca acesta sa detina toate aceste trasaturi.

*.Stilul de conducere

Leadership$ul este pattern$ul de co#porta#ent %olosit de un lider pentru a in%luenta #e#&rii rupului si de a lua deci!ii privind #isiunea" strate ia si operatiile activitatilor de rup. +iecare lider are un stil de conducere propriu" ce se caracteri!ea!a prin rapiditatea si corectitudinea in luarea deci!iilor" prin #odul cu# orientea!a in sarcina" prin #odul cu# reparti!ea!a responsa&ilitatile" autoritatea pe care o are" #odul in care stie sa de!volte spiritul de echipa etc. Aceste varia&ile ale co#porta#entului de conducere deter#ina di%erente intre lideri si re!ultatele pe care le o&tin in activitatea de conducere. Ast%el" un lider corect" stapan pe el" dina#ic" o&iectiv in relatiile cu #e#&rii echipei sale va o&tine re!ultate #ai &une in activitatea de conducere decat un lider nesocia&il" inchis in sine" nepopular in relatiile cu su&ordonatii" insta&il. Prin co#&inarea varia&ilelor incluse intr$un co#porta#ent de conducere se pot o&tine o varietate de stiluri de conducere. ,ielu -late pre!inta in lucrarea sa .Psiholo ia #uncii$ relatiile interpersonale/ directiile de a&ordare in cercetarea stilurilor de conducere. In reali!area unei tipolo ii a stilurilor de conducere" 0urt Le1in si cola&oratorii sai au luat drept criteriu luarea deci!iilor" sta&ilind ur#atoarele tipuri de stiluri de conducere'

Stilul de conducere autoritar caracteri!at prin' conducatorul nu participa la activitate" iar reali!area activitatilor se %ace de su&ordonati %ara consultarea sau acordul lor. Acest stil de conducere deter#ina %ie un cli#at psihosocial a resiv" %ie unul de apatie. Stilul de conducere de#ocratic. Acest stil de conducere per#ite participarea tuturor #e#&rilor rupului la indeplinirea sarcinilor" cola&orarea intre rup si lider ceea ce deter#ina un cli#at psihosocial de cooperare" de sti#ulare" care deter#ina o&tinerea de per%or#ante inalte. Stilul de conducere li&er .laisse!$%aire/ este caracteri!at de lipsa totala de participare a conducatorului la activitatea inta#plarii. 2ro1n vor&ea de 3 tipuri de stil autoritar' strict ( conducator sever" dar corect" conduce sin ur" tendinta conservatoare" este eneros atunci cand cei din 4ur isi %ac datoria. &inevoitor ( se preocupa si de oa#eni" e %oarte apreciat de su&ordonati. inco#petent ( in%antil" %ara scrupule" corupe" #inte" isi ia #asuri pentru a$si reali!a propriile scopuri. De ase#enea" #ai pute# vor&i de lider %or#al" care este conducatorul .en$titre/ al rupului" dese#nat o%icial" care sta&ileste re ulile si nor#ele rupului si de liderul in%or#al" care poate %i orice persoana din rup care indirect conduce rupul" este liderul de opinie al rupului. 2lac5 vor&este de o . rila #ana eriala/ avand in vedere doua di#ensiuni' orientarea liderilor spre relatii u#ane sau spre sarcinile pro%esionale" re!ultand 61 tipuri de conducere. 2ales vor&ea de lider specialist in sarcina si de lider specialist in pro&le#e socio$ a%ective. Reddin %ace o clasi%icare avand in vedere 3 di#ensiuni' orientarea spre sarcina" orientarea spre relatii u#ane si orientarea spre randa#ent. De aici au re!ultat 6 stiluri' ne ativul ( nu are nici o orientare. 2irocratul ( orientat spre randa#ent. Altruistul ( orientat spre relatii u#ane. rupului" iar rupul este lasat la voia

Autocratul ( orientat spre sarcina. Pro#otorul ( orientat spre randa#ent si relatii u#ane. Autoritar$ &inevoitor ( orientat spre sarcina si randa#ent. E!itant ( orientat spre sarcina si relatii u#ane. Reali!atorul ( orientat spre toate trei.

3.Caracteristicle psihosociale ale liderului.

1 Toleranta la stress. O&tine o per%or#anta sta&ila su& presiune sau 7 si 8#potriva unei opo!itii. Raspunde controlat 8n siutatii stressante. * +le)i&ilitate. A&ilitatea de a$si #odi%ica propriul co#porta#ent" de a adopta un stil di%erit" pentru atin erea unui o&iectiv. 3 Adapta&ilitate. A&ilitatea de a$si #entine e%icienta 8ntr$un #ediu 8n schi#&are" de e)e#plu 8n %ata unor noi responsa&ilitati" sarcini sau oa#eni. 9 Tenacitate. A&ilitatea de a persevera 8n le atura cu o pro&le#a p:na c:nd aceasta este re!olvata sau p:na c:nd o&iectivul nu #ai poate %i atins 8n #od re!ona&il. ; Independenta. Actiuni &a!ate #ai de ra&a pe propriile convin eri dec:t pe dorinta de a %ace placere cuiva. Disponi&ilitatea de a se opune .liniei partidului/. < Inte ritate. A&ilitatea de a respecta nor#ele sociale" or ani!ationale si etice 8n activitati le ate de serviciu. = Atentie la detaliu. >ndeplinirea totala a unei sarcini sau responsa&ilitati" prin atentie %ata de toate aspectele i#plicate" indi%erent de di#ensiunea lor. 6 Plani%icare si or ani!are. A&ilitatea de a sta&ili 8n #od e%icient un plan potrivit de actiune pentru propria persoana si 7 sau pentru altii" 8n scopul atin erii unui o&iectiv. ? Control #ana erial. >ntele erea si aprecierea rolului ele#entelor de control asupra proceselor" oa#enilor" responsa&iltatilor" precu# si actiunile 8ntreprinse pentru asi urarea 8ndeplinirii controlului. 1@ Dele are. Alocarea e%ectiva a luarii deci!iei si a altor responsa&ilitati unor su&ordonati corespun!atori.

11 Leadership. +olosirea unor stiluri si a unor #etode interpersonale potrivite pentru a directiona indivi!ii si rupurile catre 8ndeplinirea o&iectivelor. 1* De!voltarea su&ordonatilor. De!voltarea a&ilitatilor si co#petentelor su&ordonatilor prin instruire si de!vlotarea activitatilor le ate de %unctii pre!ente si viitoare. 13 Sensi&ilitate or ani!ationala. Capacitatea de a percepe i#pactul si i#plicatiile unor deci!ii si actiuni asupra or ani!atiei. 19 Audecata. A&ilitatea de a evalua in%or#atiile si cursul actiunilor si de a a4un e la deci!ii lo ice. O a&ordare nepartinitoare" rationala. 1; Anali!a pro&le#ei E%icienta 8n identi%icarea pro&le#elor" 8n cautarea in%or#atiilor relevante" 8n recunoasterea in%or#atiilor i#portante si 8n identi%icarea cau!elor posi&ile ale pro&le#elor. 1< +er#itate. Hotar:re 8n luarea deci!iilor" e)pri#area opiniilor" trecerea la actiune si i#plicare personala. 1= Creativitate. A&ilitatea de a o%eri solutii inovative la diverse situatii. Capacitatea de a identi%ica alternative radicale la #etodele traditionale. 16 Anali!a nu#erica. A&ilitatea de a anali!a" or ani!a si pre!enta date" de e). date %inanciare si statistice. 1? Si#t co#ercial. A&ilitatea de a 8ntele e pro&le#ele esentiale ale unei a%aceri" care a%ectea!a pro%itul si cresterea unei or ani!atii" precu# si a&ilitatea de a actiona 8n consecinta pentru #a)i#i!area succesului. *@ Asu#area riscului . Luarea sau initierea unei actiuni care i#plica un risc deli&erat 8n scopul de a o&tine un &ene%iciu recunoscut. *1 Ascultare. A&ilitatea de a capta in%or#atii i#portante 8n co#unicarea orala. >ntre&arile si rectiile non$ver&ale indica ascultare activa. ** Co#unicare orala convin atoare A&ilitatea de a e)pri#a idei sau %apte 8ntr$un #od clar si convin ator. A$i convin e pe altii de propriul punct de vedere. *3 Co#unicare scrisa. A&ilitatea de a se e)pri#a clar 8n scris" con%or# re ulilor ra#aticale" 8n asa %el 8nc:t sa %ie usor de 8nteles.

*9 Sensi&ilitate interpersonala. Constient de ceilalti oa#eni" de #ediu si de propriul i#pact asupra acestora. Actiunile indica consideratie pentru senti#entele si nevoile celorlaltiB a nu se con%unda cu si#patia. *; I#pact. +ace o pri#a i#presie &una asupra altora si reusteste sa #entina aceasta i#presie 8n ti#p. *< Socia&ilitate. A&ilitatea de a co#unica usor cu altii. Cor&aret" e)trovert" participativ. *= Lucru 8n echipa. Dorinta de a %ace parte ca #e#&ru dintr$o echipa 8n care nu este 8n #od necesar conducatorul sau chiar si atunci c:nd echipa lucrea!a 8n #od evident la ceva ce nu 8l sau o intereseea!a 8n #od direct si personal. *6 Initiativa. In%luentarea activa a eveni#entelor 8n locul acceptarii lor 8n #od pasivB sesi!area oportunitatilor si actionarea 8n consecinta. Trece la actiune. *? Re!istenta. A&ilitatea de a$si #entine e%icienta 8n situatii 8n care este respins sau contra!is. 3@ Ener ie. A&ilitatea de a enera si #entine un nivel corespun!ator de activitate directionata. Dovedeste a#&itie" putere si capacitatea de a #unci din reu. 31 Standarde de lucru. Sta&ilirea unor teluri 8nalte sau a unor standarde ridicate de per%or#anta pentru propria persoana" pentru altii si pentru or ani!atie. Desatis%acut de o per%or#anta #edie. 3* I#plicare. Convin ere 8n propriul 4o& sau rol si 8n valoarea acestuia %ata de or ani!atieB %ace e%orturi supli#entare pentru or ani!atie" chiar daca nu este 8ntotdeauna 8n propriul interes. 33 Auto#otivare. I#portanta activitatii 8n o&tinerea satis%actiei personale. Devoie ridicata de a reusi. 39 Atentia %ata de client. Depasirea asteptarilor clientilor prin i#plicare totala 8n identi%icarea si i#ple#entarea solutiilor la cele #ai 8nalte standarde posi&ile" pentru satis%acerea nevoilor clientilor.

9.RelaEia dintre leadership si personalitate din perspectiva psiholo iei or ani!aEionale

Atri&utul #a4or care separa or ani!aEiile de succes de cele cu insuccese este acela al unui leadership dina#ic si e%icient. Toc#ai de aceea" %oarte #ulte lucrFri de specialitate Gce vi!ea!F si alte do#enii dec:t cel al psiholo ieiH au de!&Ftut pro&le#atica leadership$ului si al stilului de conducere si in%luenta acestora asupra or ani!aEiilor din care oa#enii %ac parte. Din perspectiva procesualitatii" leadershipul este un proces dina#ic in care relaEia leader$su&ordonat este reciproca si in%luentea!a at:t per%or#anta individului cat si pe cea or ani!aEionala. Sunt #ulte #odalitati de a privi leadership$ul si #ulte interpretFri ale se#ni%icaEiei sale. Leadership$ul poate %i interpretat in ter#eni si#pli" ca Ia$i %ace pe alEii sa ur#e!e/" Ia$i %ace pe oa#eni sa %acF ceva prin voinEa lor/ sau poate %i interpretat #ai speci%ic" ca de e)e#plu" Ia utili!a autoritatea in luarea deci!iilor/. Poate %i e)ercitat ca un atri&ut al unei po!iEii sau datorat cunostintelor si intelepciunii personale. Leadership$ul se poate &a!a pe o %uncEie a personalitatii sau poate %i privit ca o cate orie co#porta#entala. Poate %i inteles in ter#eni de rol al leaderi$lor si a capacitatii lor de a reali!a per%or#ante prin inter#ediul altora. Leadership$ul este relaEionat cu #otivaEia" co#porta#entul interpersonal si cu procesul co#unicFrii. Un &un leadership i#plica procesul e%ectiv al dele Frii. +red +iedler este unul dintre pri#ii psiholo i care a pus in discuEie si a studiat stilul de leadership" consider:nd ca Idaca stilul de leadership nu se potriveJte slu4&ei" tre&uie sa invata# cu# sa proiecta# slu4&a pentru a se potrivi stilului de leadership/ Gapud Audith Kordon" IOr ani!ational 2ehavior/" pa . 1*=H. Acest punct de vedere susEine si supo!iEia ce a stat la &a!a cercetFrii de %ata" si anu#e ca e)ista o le Ftura relativ sta&ila intre tipul de personalitate si stilul de conducere" le Ftura ce tre&uie identi%icata si anali!ata pentru a %i i#plicata in situaEiile in care ea este

corespun!Ftoare si vine in 8nt:#pinarea unui leadership e%icient. +iedler considera ca stilul de conducere se re%era la nevoile %unda#entale" personale ale leaderului care ii #otivea!F co#porta#entul. Ceea ce se schi#&a cu situaEia este co#porta#entul" pe c:nd stilul de leadership este o varia&ila constanta" i#posi&il de schi#&at. O serie de di#ensiuni ale personalitatii nu pot sa nu in%luenEe!e co#porta#entul des%asurat de leader Gte#pera#entul" aptitudinile psihosociale" caracterul etc.H. ConcepEia con%or# cFreia stilul este varia&il" iar personalitatea este sta&ila" o structura ce nu poate %i uJor de #odi%icat" a enerat o serie de contradicEii" deoarece nu s$ a inteles ca pentru a schi#&a stilul nu este necesara schi#&area personalitatii in ansa#&lu. Uneori este necesara doar o reechili&rare a di#ensiunilor personalitatii" a ponderii pe care aceste di#ensiuni le produc in plan co#porta#ental" e%ectele po!itive %iind accentuate" iar cele ne ative 8n%r:nate" toc#ai de aceea susEine# necesitatea cunoaJterii celor #ai %recvente tipuri de personalitati care stau la &a!a co#porta#entului #ana erial" pentru a#eliorarea lor reala. Interpretarea personalitatii intr$o #aniera dina#ica" evolutiva" ar putea contri&ui la soluEionarea dile#ei. Pentru %acilitarea cercetFrii acestor considerente" s$au alFturat conceptele de #ana e#ent si leadership" deoarece ele au s%ere ce se 8ntrepFtrund" raporturile dintre ele Gin sensul de en pro)i#H %iind di%erit intelese de psiholo i. Datorita acestei le Fturi dintre cele doua concepte" si pentru a eli#ina pro&le#ele delicate le ate de leadership$ul %or#al si in%or#al" cercetarea pre!enta testea!F stilul de leadership al #ana erilor Gcare prin po!iEia si statutul ocupat dispun de leadership %or#alH. ,ielu -late identi%ica intr$o #aniera %oarte e)acta pro&le#ele cu care se con%runta or ani!aEiile din !iua de astF!i in ceea ce priveJte #ana e#entul si activitatea #ana eriala" consider:nd ca Ior ani!aEiile #oderne au at:t de #ulte pro&le#e" at:t de rele si variate" cu i#plicaEii at:t de e)tinse si pro%unde 8nc:t a crede ca toate acestea vor putea %i soluEionate cu usurinta si dintr$o data" prin vechile #etode #ana eriale" ar %i nu doar o enor#a eroare" ci si e)tre# de periculos.

Devoia %le)i&ili!Frii structurilor or ani!atorice" cea a atra erii cat #ai #ultor su&ordonaEi la %i)area si apoi reali!area o&iectivelor" nevoia sporirii e%icientei si e%icacitatii or ani!aEionale" poate cea #ai presanta dintre toate" au i#pus cu necesitate Iinventarea/ unor noi si noi %or#e #ana eriale/ GI,ana e#entul anilor L6@"M?@/" 1??=" pa . 13H. Recunoscuta %iind si e)istenta unor di%erente intre cele doua concepte" totuJi pune# accent pe le Ftura str:nsa dintre leadership si #ana e#ent in #unca or ani!aEiei" recunosc:nd ca nu este uJor a le separa ca activitati distincte. Pentru a %i un #ana er e%icient este necesar a e)ercita rolul de leadership" o vi!iune o&iJnuita %iind aceea ca #eseria de #ana er necesita a&ilitaEi de leadership si ca leadership$ul este de %apt un su&set al #ana e#ent$ului" deJi unii autori considera ca leadership$ul este un atri&ut special care poate %i distins %ata de alte ele#ente ale #ana e#ent$ului.

CAPITOLUL III ,ICROCERCETARE

Pentru %unda#entarea cercetFrii de %ata" s$a recurs la interpretarea personalitatii leaderi$ lor din perspectiva