Sunteți pe pagina 1din 12

Cursul nr 1 Bazele Stiintei nursingului Ingrijirea bolnavilor din comuna primitive pana la I Razboi Mondial

Prof. Nursing sist. Med. Pr. M!N Cristina C"iriac Practicata din perioada preistorica arta de a ngriji are un caracter universal, putand fi acceptata ca o lege naturala. Recunoasterea ca profesie, utila si unica, se produce in a doua jumatate a secolului XX. De-a lungul timpului arta de a ingriji, a fost influentata de specificitatile culturale, etnice, credinta, diferitelor grupuri etnice.

Mesopotamia
Mesopotamienii cautau in valorile etice o unitate de masura care sa le dea o solida ba a morala. !umea lor nu mai este arbitrara, raul si bolile nu mai sunt considerate simple intamplari. !a inceputurile istoriei lor mesopotamienii au abordat bolile prin prisma medicinei magico-religioase, iar cand acestea dadeau gres se recurgea la serviciile medicului empiric sau la c"irurg. Medicina magica era practicata de preoti, iar cau a bolilor era pusa pe seama greselilor savarsite fata de ei. Diferiti demoni, spirite si du"uri erau asociate unor boli si afectiuni. Ritualul i gonirilor din corpul suferind era practicat de un preot e#orcist numit $sipu. Preotii se formau in scolile de medicina "ieratica, cea mai vestita fiind situata in orasul %osippa. Patronul medicinei era considerat eul &ina u, care avea ca simbol un sarpe incolacit pe toiag. Pentru aflarea unui prognostic sau a unei terapii eficiente intr-o anumita boala, preotii $sipu foloseau diferite metode de divinatie, constand in studierea organelor unor animale sacrificate, a picaturilor intrun vas cu apa, interpretari astrologice sau interpretarea viselor. 'u timpul asiro-babilonienii de volta o noua stiinta, numita catarctica, sau arta de a preveni si vindeca bolile si suferintele morale, prin purificarea sufletului si curatenie corporala, reusind sa-si de volte o medicina empirica pre-stiintifica. Din codul regelui (ammurabi reiese ca stiinta practicata de medicii empirici se numeste $)*+*, iar practicantul $)*. $ctivitatea medicilor se desfasura conform unei stricte etici profesionale, care reglementa atributiile si onorariile ce li se cuveneau. ,n orasul sumerian &ippur s-a gasit o tablita care contine te#te medicale, in special elemente de farmacopee, majoritatea medicamentelor folosite fiind de origine vegetala. 'ivili atia asiro-babiloniana a dat culturii medicale o farmacopee bogata, cu un mare numar de retete si te"nici terapeutice, din care insa lipsea un element esential- cantitatea diferitelor produse componente.

/udecand dupa vec"imea te#telor descoperite, mesopotamienii au fost probabil, primii care au reusit sa cree e o medicina empirica.

#gipt
'ele mai cunoscute scrieri medicale egiptene sunt- Papirusul 0bers 1descoperit in .234 la +eba5, Papirusul %rugs" 1.676 in Memp"is5, Papirusul 0d8in )mit" 1.29:5, Papirusul (earst si Papirusul '"ester %eatt;. )tudiul lor releva ba a empirica a procedeelor medicale, amestecate cu magia si practicile religioase. Medicii egipteni se formau de regula in jurul templelor si erau considerati repre entanti ai marelui eu +ot", patron al stiintelor si al bibliotecarilor. Preocuparile medicale erau in deplina concordanta cu civili atia egipteana si aveau un caracter mistico-religios, de voltand in paralel si o medicina empirica, laica, ba ata pe unele proceduri terapeutice ce isi dovedisera eficacitatea de-a lungul timpului. Desi cunosteau arta imbalsamarii si practica disectiei cadavrelor, se pare ca aveau putine cunostinte despre anatomia corpului omenesc. $flam de la istoricul grec (erodot, ca medicina egipteana avea un oarecare grad de speciali are- +ara este plina de medici, unii pentru oc"i, altii pentru dinti, altii pentru abdomen, altii pentru boli ascunse. ,storicul grec Diodore relatea a despre obligativitatea bolnavilor egipteni, ca odata insanatositi sa relate e preotilor, simptomele bolii avute si remediile folosite. )e pare ca vec"ii egipteni semiologia anginei pectorale si a infarctului miocardic. ,ncepand din jurul anului .9<7 ,'"., in 0gipt incepe sa se forme e o medicina sociala si o medicina a muncii. )oldatii primeau ingrijire medicala gratuita, constructorii de piramide erau supraveg"eati medical, favori and astfel de voltarea c"irurgiei si a ortopediei. +otusi in vec"iul 0gipt nu s-a gasit nici o urma a vreunei institutii comparabila cu spitalul.

India
0#perientele medicinii indiene pot fi catalogate pe trei mari perioade trei perioademedicina pre ariana 1477-.<77 ,'"..5, medicina vedica 1377 ,'"., = pana acum5, medicina a;urvedica 1traditionala indiana5. 'onceptele medicale ale civili atiei preariene au putut fi deduse odata cu descoperirea minelor de la Mo"enj-Daro si (arrapa, ai caror locuitori, se pare ca acordau o mare importanta igienei corporale. Medicina vedica are la ba a o conceptie medicala mitica, ba ata pe e#orci are si demonologie. >ilo ofia medicala indiana se ba ea a pe e#istenta unor canale 1nandi, d"amani si "ira5 prin care circula forta organica, care va constitui fundamentul pe care se vor construi, atat medicina a;urvedica cat si te"nica ;oga. $;urveda, sau stiinta vietii, este o conceptie bio-medicala asupra omului sanatos, dar si bolnav. 'el mai vec"i te#t de medicina a;urvedica este cunoscut sub denumirea de 'ara?asamita, repre entand o :

colectie de carti in pro a si versuri, cuprin and in mod separat, cunostinte de anatomie, diagnostic, prognostic si diferite terapii. ,n ,ndia educatia medicala se facea in universitati, cele mai cunoscute fiind, &alanda si +a?asila. Dupa 3 ani de invatatura, invatacelul isi desavarsea cunostintele sub indrumarea unui maestru. @data dobadit, dreptul de a practica, medicul se obliga sa inlature suferinta si sa lupte pentru fericirea oamenilor. ,ngrijirea medicala era acordata, deopotriva de catre barbati cat si de femei. %olile erau diagnosticate prin obsevartie si e#aminarea cilinica, medicul luand in observatie trei elemente principale- culoarea conjunctivei, aspectul limbii si caracteristicile urinei. Din arsenalul terapeutic ba at pe droguri, vegetale si produse de origine animala, faceau parte- bora#ul, sulfatul de cupru, carbonat de sodiu, mercurul, re epina, tiroida, e#tracte de substanta nervoasa, etc. ,n esenta medicina a;urvedica poate fi re umata astfel- este creata de preoti, filo ofi sau medici, fiind practicata de profesionistiA se ba ea a pe o literatura medicala temeinica, ce contine o semiologie bogata, dar si un arsenal terapeutic medical si c"irurgical evoluat, comparaabil cu cel europeanA in ecuatia sanatate-boala, bolnavul repre inta factorul pasiv ce apelea a la factorul activ pentru a-l salva.

C"ina
$tat civili atia antica c"ine a cat si medicina pe care au de voltat-o, se ba ea a in special pe vi iunea cosmologica asupra lumii. De aici ideea ca microcosmosul corpului omenesc, nu repre inta altceva decat o imagine miniaturala a macrocosmosului. ,nter icerea disectiilor a dus la de voltarea unei anatomii sofiste in care se incerca un paralelism intre alcatuirea corpului si astrologie, soldat de cele mai multe ori cu deductii aberante. Pe ba a acestor conceptii se va de volta medicina traditionala si acupunctura. ,ntre secolele X,, si ,,, ,'", mestesugul vindecarii incepe sa se diferentie e pe ramuri- medici de boli 1internisti5, medici de tumori 1c"irurgi5, medici de "rana 1dieteticieni5 sau medici de animale 1veterinari5. Prima lucrare medicala c"ine a cunoscuta este Bi /ing 1'artea )c"imbarilor 5 atribuita imparatului >u Xsi 1:2<7 ,'".5, ce reuseste sa fundamente e conceptiile filo ofice ale stiintelor medicoc"irurgicale ale acelor vremuri. ,mparatul )ei &ung 1:3C2 ,'".5 publica >armacopeea vegetala '"ine a 1Pen +sao5 iar imparatul (uang +i 1:963 ,'".5 editea a o scrisoare medicala celebra, numita 'anonul Medicinei 1&ei '"ing5, in care reuseste sa formule e principalele obiective ale artei medicale c"ine e Dindecarea bolnavilor si intarirea sanatatii celor sanatosi. ,n paralel cu medicina cosmologica se va de volta si o medicina empiric-pragmatica, scolile medicale aparand, se pare, in perioada 277 = .777 era noastra, unde medicii erau invatati sa consulte bolnavii cu deosebita minitio itate. +erapia prin acupunctura, ce cauta sa aduca redobandirea ec"ilibrelor diferitelor organe ale corpului prin intepere si presopunctura diferitelor puncte corespondente ale organelor interne, a reusit sa re iste timpului peste .:77 de ani.

Iudeea
'odul de sanatate cuprins in Dec"iul +estament, abordea a in primul rand aspecte ale igienei individului, familiei si comunitatii, cu scopul de mentinere a sanatatii si prelungirea vietii. Dec"ii evrei aveau programe atent planificate de vi itare si ingrijire a bolnavilor la domiciliu, pentru curatenie fi ica si spirituala, atat al celui suferind cat si a familiei sale. Preotii erau aceia care dadeau vedictul, de curat sau purcat unei persoane, pe ba a cartilor sfinte si tot ei decideau i olarea bolnavilor suferin i de boli contagioase sau reintegrarea in familie a celor vindecati. Medicina laica era practicata de medici 1Rofe5 si moase 1(acania5

$recia antica
Miturile si legendele vec"ilor greci se oglindesc si in preocuparile pentru perfectionarea artei de vindecare a trupului si sufletului. Pentru eleni bolile erau re ultatul pedepaselor pe care eul $pollo si sora sa $rtemis le aplicau pamantenilor intrati in conflict cu ei. $pollo era recunoscut in @limp ca patron al medicinei iar $rtemis eita care ocroteste campurile, animalele, si vindeca miraculos bolile. De la eita $rtemis a deprins virtutile plantelor medicinale centaurul Eiron, cel care avea sa forme e o intreaga pleiada de medici practicieni, printre care se va numara si faimosul medic al antic"itatii grecesti, $s?lepios. >olosindu-si de tanar arta de a vindeca, acesta este eificat si identificat ca eu al medicinii. Metodele sale de tratament erau descantecul, eli#irul, buruienile de leac, alifiile si interventiile c"irurgicale. +emplele inc"inate eului vindecator erau de regula ase ate in locuri cu clima calda, inconjurate de multa verdeata, unde cei bolnavi erau adusi pentru a-si mentine o igiena riguroasa si un regim de viata foarte c"ib uit. De fapt sanctuarele lui $s?lepios erau un fel de sanatorii cu caracter laic iar discipolii lui numiti as?lepia i, sunt considerati primii medici ai antic"itatii. ,ncepand cu secolul D, ,'". filo ofii medici greci renuntand la un empirism fara ori ont, reusesc sa diferentie e o filo ofie laica, punand ba ele de voltarii stiintelor biologice, inclusiv al medicinei. ,nterpretarile materialiste asupra lumii, enuntate de filo ofii greci, desi nu aveau o ba a e#perimentala, pre inta importanta datorita gandirii rationale pe care cauta sa o promove e. 'el care a reusit sa sinteti e e cunostintele medicale ale timpului sau, elaborand o conceptie medicala unitara ba ata pe filo ofia materialista a fost (ippocrate din Eos, care a reusit desprinderea medicinii ca stiinta din cuprinsul general al filo ofiei. 'ele apro#imativ 93 de carti meduicale atribuite lui (ippocrates, cunoscute sub numele de 'orpus (ippocraticum, repre inta conceptia stiintifica si filo ofica a epocii de aur a culturii elene. Principiile generale ale doctrinei "ipocratice se fundamentea a pe urmatoarele te e patogenice-

+eoria de ec"ilibrului celor patru umori prin care sangele produs de inima, p"legma produsa de creier, bila neagra 1melancolia5 produsa de de splina, si bila galbena secretata de ficat, trebuie sa fie in ec"ilibru, aparitia bolii datorandu-se de ec"ilibrului produs intre aceste umori. +e a temperamentelor, care sustine ca oamenii aflandu-se sub influenta factorilor cosmici si geografici formea a urmatoarele tipuri tempramentale- sangvinic 1vioi5, flegmatic 1rece5, coleric 1impetuos5, melancolic 1timid, trist5. ,n ceea ce priveste etiologia bolilor, (ippocrate sustine in tratatul Despre aer,ape si lacuri- @rice boala are o cau a naturala si nimic nu se intampla fara interventia naturii... &u e#ista boli divine datorita interventiei eilor... &atura este primul medic al bolnavilor si numai favori and eforturile sale putem obtine oarecare succes. @bservarea atenta a bolnavului, descrierea simptomelor bolii pentru un diagnostic cat mai e#act, fac din lucrarea Despre progno e, o carte de referinta pentru tripla misiune a medicului- sa judece asupra celor petrecute, sa cunoasca cele pre ente si sa prevada cele ce vor fi. Referindu-se la terapie enunta un pricipiu universal valabil- nu e#ista reguli absolute, caci nu e#ista boli, ci bolnavi si organisme diferite ce pot reactiona in mod diferit la acelasi remediu. De la (ippocrate ne-a ramas si celebrul juramant atribuit lui, care cuprinde ndatoririle morale ale unui medic n e#ercitarea profesiunii sale. Fn multe universitati, absolventii facultatilor de medicina prestea a la sfGrHitul studiului juramGntul lui (ippocrateI/ur pe $pollo medicul, pe 0sculap, pe (igea Hi Panacea Hi pe toti eii Hi eitele, pe care i iau ca martori, ca voi ndeplini acest juramGnt Hi poruncile lui, pe cGt ma ajuta fortele Hi ratiunea )a respect pe cel care m-a nvatat aceasta arta la fel ca pe propriii mei parinti, sa mpart cu el cele ce-mi apartin Hi sa am grija de el la nevoieA sa-i consider pe descendentii lui ca frati Hi sa-i nvat aceasta arta, daca ei o doresc, fara obligatii Hi fara a fi platit. )a transmit mai departe nvataturile acestei arte fiilor mei, fiilor maestrului meu Hi numai acelor discipoli care au jurat dupa obiceiul medicilor, Hi nimanui altuia. $tGt cGt ma ajuta fortele Hi ratiunea, prescriptiunile mele sa fie facute numai spre folosul Hi buna stare a bolnavilor, sa-i feresc de orice dauna sau violenta. &u voi prescrie niciodata o substanta cu efecte mortale, c"iar daca mi se cere, Hi nici nu voi da vreun sfat n aceasta privinta. +ot aHa nu voi da unei femei un remediu avortiv. )acra Hi curata mi voi pastra arta Hi mi voi conduce viata. &u voi opera piatra din baHica, ci voi lasa aceasta operatie celor care fac aceasta meserie. Fn orice casa voi intra, o voi face numai spre folosul Hi bunastarea bolnavilor, ma voi tine departe de orice actiune daunatoare Hi de contacte intime cu femei sau barbati, cu oameni liberi sau sclavi. @rice voi vedea sau voi au i n timpul unui tratament voi pastra n secret, pentru ca aici tacerea este o datorie.

<

Daca voi respecta acest juramGnt Hi nu l voi calca, viata Hi arta mea sa se bucure de renume Hi respect din partea tuturor oamenilorA daca l voi trada devenind sperjur, atunci contrariul.I

Roma antica
Romanii au de voltat servicii comunitare de sanatate a caror organi are eficienta a contribuit la perpetuarea functionarii acestora, c"iar dupa destramarea imperiului. ,n primul secol al eri noastre, o serie de invatati ai vremii reusesc sa cuprinda in operele lor sinte a cunostintelor acumulate in diverse domenii. 'ele mai remarcabile personalitati medicale romane sunt considerati $ulus 'ornelius 'elsus 197 ,'".-:7 D'"5 autorul lucrarii De arte medica, cel care a introdus in semiologia medicala celebrele caracteristici ale inflamatiei- rubor et tumor cum color et dolor si celebrul medic antic, Jalenus 1.:6:7.5, nascut in Pergam, cosnsiderat ultimul mare repre entant al medicinei antice. Datorita disectiilor si vivisectiilor publice, este considerat primul mare e#perimentator al medicinei. ,n tratatul sau De simplicum medicamentorum, reuseste sa descrie si sa clasifice apro#imativ C34 de remedii vegetale.

Islam
,ngrijirile medicale practicate de arabi aveau la ba a mostenirea medicala "ippocratica, adaptata la principiile islamice. 'ea mai repre entativa figura a medicinei arabe a fost $bu al (ussein ibn $bdalla" ibn )ina 1627-.7435 mai cunoscut sub numele de $vicena. ,n tratatul sau $l Kuanun 1'anonul )tiintelor Medicale5 reda cu riguro itate matematica cunostintele medicale ale vremiianatomia, fi iologia, diagnosticul, si tratamentul. $ facut primele descrieri clinice ale diabetului a"arat 1boala urinilor dulci si antra#ul 1focul persan5, areusit sa faca o diferentiere argumentata intre ulcer, gastrita si steno a pilorica precum si intre meningism si meningita.

Renasterea
@ perioada in care arta de a igriji incepe sa se impuna ca o practica diferita fata de arta de a vindeca, in paralel cu progresul stiintei, te"nicii si daramarea barierelor mistico-religioase, la care au contribuit numerosi invatati. $ndre Desale 1.<.C-.<9C5 in cele 3 parti ale tratatului sau de anatomie, De (umani 'orporis >abrica 1$lcatuirea corpului uman5, e#pune o conceptie noua, ba ata pe observatii directe, cercetare si gandire rationala. $devarurile enuntate de Dasale sunt ma#ilarul inferior este mic femurul si "umerusul sunt oase drepte nu curbate 9

vena a igos se varsa in vena cava superioara nu in cea inferioara osul stern este constituit din 4 parti si nu din 3 uterul este format dintr-o singura cavitate ovarul contine corpul galben descrie corect anatomia inimii si traiectul venelor sustine posibilitatea afoniei dupa sectionarea nervului recurent al colapsului pulmonar secundar, dupa desc"iderea toracelui atrage atentia asupra posibilitatilor de stimulare directa a miocardului in timpul opririi inimii si a supravietuirii bolnvului dupa splenectomie Miguel )eret 1.<76-.<<45 ba andu-se pe studii anatomice reale reuseste sa dea o descriere e#acta a micii circulatii. Paracelasus 1.C64-.<C.5, fiu al unui medic elvetian, este considerat un inovator al gandirii biomedicale. >olosind metoda e#perimentala a incercat sa fundamente e urmatorul concept biomedical- procesele care se petrec in corpul uman sunt c"imice, iar c"imia este sortita sa joace un rol imens in medicina. Jirolamo >rancastoro 1.C24-.<<45 in lucrarea sa De contagione contagionis morbis et eorum curratione 1Despre contagiune boli contagioase si tratamentul lor5 descrie caile de transmitere a bolilor infectioase, reali and totodata o clasificare a lor. )ustinand ca infectia este produsa de particule mici invi ibile poate fi considerat ca pionierul epidemiologiei. $ fost primul care a diferentiat ciuma de tifosul e#antematic. $mbroise Pare 1.<76-.<675 va introduce in tratamentul plagilor un antiseptic format din galbenus de ou, solutie alcooli ata si terebentina, acoperite de fese din bumbac. $ imaginat tot felul de prote e mecanice pentru ranitii suferin i de amputari. Lilliam (arve; 1.<32-.9<35, cu studii de medicina la 'ambridge si Padova, publica lucrarea 0#citatio anatomica de motu cordis et sanguinis in animalibus 1'ercetarea anatomica asupra miscarii inimii si sangelui la animale5. )ocotita ca apogeu al descoperirilor Renasterii, descrierea circulatiei sanguine repre inta o lovitura definitiva data medicinii dogamatice traditionale. 0l este cel care va pune ba ele embriologiei prin de voltarea epigene ei- @mne vivum e# ovo 1tot ceea ce este viu provine din ou5. Printre pionierii politicilor de sanatate comunitare este si Lilliam Perr;, care a emis ideea ca doar controland bolile transmisibile s-ar putea ameliora mortalitatea materno-infantila. )pitalele vremii devin locuri unde pe langa ingrijirea bolnavilor se studia si se invata arta medicala. $rta de a ingriji incepe sa se diferentie e fata de arta de a vindeca. )aint >rancisc De )ales 1.<93-.99:5 infiintea a o asociatie voluntara a vi itatorilor prieteni, care mergeau la domiciliul persoanelor bolnave acordand ingriiri. $sociatia a repre entat o forma timpurie de ingrijiri tip nursing la domiciliu. )aint Dincent de Paul 1.<2.-.9975 este considerat un alt precursor al de voltarii ingrijirilor de sanatate si al ajutorului social. ,n .9.3 organi ea a la Paris 'onfreria caritatii, organi atie formata din tinere credincioase laice, ce se consacra ingrijirilor la domiciliu. 3

'amille de !elis, militar de cariera, se converteste la catolicism si se dedica ingrijirii bolnavilor, in special a celor atinsi de ciuma. Dupa canoni are a fost ales ca patron al infirmierelor. 'rearea centrelor de primire destinate bolnavilor si a celor saraci, va institutionali a functia de ajutor social si de ingrijire, creand premisele aparitiei functiei de ingrijitor de sanatate.

Revolutia industriala
0pidemiile care au bantuit 0uropa secolelor XD,,-XD,,, au influentat radical modul de gandire, de la conceptia fatalista la instituirea carantinelor si intensificarea controlului sanitar aspra vietii publice. De voltarea industriala a dus la cresterea populatiei urbane, la o rata crescuta a mortalitatii infantile, abandonul si ucideraea sugarilor, conditii grele de munca, cresterea e#ponentiala a imbolnavirilor profesionale si o crestere a incidentei bolilor mintale. Printre cei care au pregatit reforma conceptiilor privind bolnavii mintalise numara si scriitorii >racncoise-Marie Doltaire1.96C-.3325, Diderot 1.3.4-.32C5 si (.J. Mirabeau 1.3C6-.36.5. Printre primii reformatori a sistemului psi"iatric se numara Dncen o '"iarugi 1.3<6-.2:75, care reueste sa introduca in .322 la )pitalul )f. %onifacio din >lorenta, un sistem in care nurse instruite corespun ator, ingrijeau bolnavii psi"ici sub directa supraveg"ere a medicilor. ,n lucrarea De morbis artificum 1Despre bolile meseriasilor5, %ernardino Rama ini 1.944-.3.C5 descrie peste <7 de profesii e#puse no#elor. 0forturile moderne privind sanatatea publica au aparut in $nglia odata cu !egea 0lisabetana pentru saraci, din .97., ce garanta asistenta medicala si ingrijire de nursing pentru saraci, orbi, si "andicapati. )pre sfarsitul perioadei industriale opinia publica isi va sc"imba optica fata de persoanele care prestau activitati de nursing. $ceste grupuri constituite in special din persoane de se# feminin si sprijinite de cele mai multe ori de ordine religioase, vor fi treptat inlocuite de femei murdare, betive, necinstite, numite drojdia societatii. &ursa era considerata cea mai umila dintre servitori, fiind obligata sa desfasoare o munca ilnica oboasitoare si prost remunerata. $ceasta perioada a fost denumita de istoriografi epoca neagra a nursingului. *na dintre cele mai importante descoperiri ale acestei perioade se refera la imunologia practica si anume la vaccinarea antivariolica. ,nocularea copilului /ames P"ipps cu vaccin antivariolic, la .C mai .369, de catre medicul generalist engle 0d8ard /enner a desc"is cea mai importanta era in lupta cu microbii.

Secolul %I%
*n secol in care oamenii de stiinta continua sa aduca remarcabile contributii in diferite domenii de activitate, inclusiv in medicina. Jeorges 'uvier 1.396-.24:5 intemeietorul anatomiei comparate si paleontologiei, Robert %ro8n 1.234.6.45 descrie e#istenta nucleului in celulele animale si vegetale, Mat"ias )c"leiden 1.27C-.22.5 si +"eodor )c"8ann 1.2.7-.22:5 elaborea a teoria celulara ca ba a de organi are a structurilor animale si vegetale. '"imistul !ouis Pateur 1.2::-.26<5 a reusit cateva descoperiri esentiale in microbiologie 2

1teoria microbiana a bolilor infectioase5, c"imie 1fermentatii, cristalografia5 si imunologie, reali and vaccinuri impotriva "olerei aviare, antra#ului si turbarii. Robert Eoc" 1.2C4-.67<5 a daruit medicinei importante descoperiri in domeniul mediilor de cultura a bacteriilor, etiologia antra#ului, tuberculo ei si "olerei. Romanul Dictor %abes 1.2<C-.6:95 impreuna cu patologul Dictor $. 'ornil 1.243-.6725 publica prima carte de bacteriologie din lume. +ot el a fost descoperitorul fenomenului imunitatii pasive, perfectionand tratamentul antirabic prin asocierea vaccinului cu serul antirabic. ,n aceeasi perioada ,.,. Mecini?ov 1.2C<-.6.95 si Paul 0"rlic" 1.2<C-.6.<5 au descris principalele mecanisme de aparare a organismului in ca de infactie, punand ba ele imunologiei. De voltarea stiintelor va duce la aparitia unor mari clinicieni precum Rene +. !aennec 1.32.-.2:95 care introduce metoda aculatatiei in e#aminarea clinica. 0l a fost si cel care a inventat si a construit primele stetoscoape auriculare. '"irurgia va fi puternic influentata de 4 mari descoperiri- aneste ia atribuita lui L.+. Morton 1.2.6-.2925, sistemul antiseptic introdus de /osep" !ister 1.2:3-.6.:5 si asepsia pasteuriana in .264. )ecolul X,X repre inta o epoca importanta in formarea cadrelor sanitare si populari area cunostintelor medicale inclusiv pe teritoriul Romaniei de a i. ,n .2.. se infiintea a la %ucuresti, )pitalul >ilantropia, in .242 este inaugurat )pitalul %rancovenesc iar sub conducerea lui ,osif )porer 1.327.2<75 se va infiinta o scoala de moase. 0l va redacta pentru elevele sale manualul Mestesugul mosirii pentru invatatura moaselor la ,nstitutul maternitatii din %ucuresti. Printre promotorii organi arii sanitare moderne se numara si medicii 'arol Davila 1.2:2-.22C5 si &icolae Eret ulescu 1.2.:-.6775 initiatorul )colii de mica c"irurgie de la )pitalul 'oltea. ,n $merica prima asociatie de voluntari pentru sanatate, )ocietatea doamnelor milostive se constituie in prima jumatate a secolului al X,X-lea in &e8 Bor? si isi propunea intr-ajutorarea bolnavilor si saracilor. ,n .233, 'omitetul de femei al Misiunii din &e8 Bor? o angajea a pe >rancesca Root, absolventa primei clase de nursing %ellevue, pentru a acorda bolnavilor saraci, ingrijiri de sanatate si asistenta religioasa. ,n .299 in P"iladelp"ia ia nastere $sociatia &urselor Di itatoare ce presta ingrijiri la domiciliul bolnavilor. ,n jurul anilor .2C7 apar primele departamente locale de sanatate iar in .232 se infiintea a )erviciul )pitalelor de Marina, o institutie care sa ofere ingrijiri marinarilor bolnavi si infirmi, reusind in timp sa devina un model pentru organi area serviciilor de sanatate publica in ).*.$. !illian Lald si Mar; %re8ster, ambele nurse instruite, au reusit in .264, organi area unui serviciu pentru vi itarea la domiciliu a bolnavilor saraci. !illian Lald considerata prima nursa pentru sanatate din )*$, implicandu-se activ in folosirea metodelor epidemiologice in campaniile de politica sociala pentru promovarea sanatatii, a condus la infiintarea companiilor de asigurari, care sa plateasca serviciile de nursing si impreuna cu !ee >ras?el a initiali at primul program de nursing comunitar pentru muncitori, la 'ompania de $sigurare Metropolitana. )erviciul de nursing infiintat de !illian Lald a avut o contributie importanta in organi area nursingului comunitar, prin ingrijirile acordate la domiciliu 6

platibile in rate, stabilirea unui sistem de salari are pentru nurse, folosirea anunturilor publicitare in recrutarea de noi nurse, scaderea indicatorilor de morbiditate si mortalitate. ,n .29:, omul de afaceri (enr; Durant publica cartea @ amintire de la )olferino, cu aceasta oca ie propunand infiintarea in fiecare tara a unor societati de ajutorare a militarilor raniti in confrutarile armate. !a .3 februarie .294 la Jeneva, impreuna cu banc"erul Justave Mo;nier, generalul J.(. Dufour, medicii !ouis $ppia si +"eodore Maunoir formea a un comitet cu scopul de a pregati o 'onferinta internationala, in vederea discutarii unor aspecte legate de sprijinirea serviciilor sanitare si la acordarea de ajutor tuturor militarilor raniti. ,n luna octombrie .294 reusesc organi area acestei conferinte, oca ie cu care 'omitetul celor < se transforma in 'omitetul ,nternational al 'rucii Rosii, avand ca devi a- pregatirea in timp de pace, pentru a fi de ajutor in timp de ra boi. !a 2 august .29C reusesc sa convoace, cu ajutorul guvernului elvetian, o 'onferinta diplomatica, la care au luat parte .. tari europene si )*$. +e#tul pregatit de 'omitetul ,nternational, cunoscut sub numele de 'onventia pentru ameliorarea soartei militarilor raniti din armatele in campanie, marc"ea a o data importanta in istoria umanitatii. 'onventia stipula- $mbulantele, spitalele militare, personalul sanitar vor fi recunoscute ca neutre si ca atare vor fi protejate si respectate de catre beligeranti. Militarii raniti sau bolnavi vor fi luati in ingrijire de catre natiunea carei i apartin. +otodat s-a adoptat si semnul distinctiv, o cruce rosie pe fond alb, repre entand culorile inversate ale steagului federatiei elvetiene, ca un omagiu adus neutralitatii 0lvetiei. ,n timpul ra biolui ruso-turc din anul .239, guvernul turc va inlocui cruce cu o semiluna rosie, fiind apoi urmata de majoritatea tarilor musulmane. ,n urmatorul deceniu :: de state vor adera la aceasta conventie, fiecare dintre ele infiintandu-si )ocietati &ationale de 'ruce Rosie. ,n aprilie .6.6, cu prilejul 'onferintei medicale internationale de la 'annes se va adopta propunerea ca activitatea 'rucii Rosii sa se desfasoare inclusiv pe timp de pace. $stfel la initiativa lui (.P. Davison, va lua nastere la Paris in data de < mai .6.6, !iga )ocietatilor de 'ruce Rosie si )emiluna Rosie, ca federatie a )ocietatilor &ationale, avand ca devi a- Per (umanitatem ad Pacem 1Prin umanitate spre pace5.

Secolul %%
)ecolul XX aduce cu sine accelerarea de voltarii fara precedent, in toate sectoarele de activitate, inclusiv in medicina si arta ingrijirilor de sanatate. !a o luna de ile dupa ce L.'. Roentgen 1.2C<-.6:45 descopera ra ele X, (enr; %eMuerel 1.2<:-.6725 pune in evidenta fenomenul radioactivitatii naturale. Marie 'urie 1.29C-.64C5 impreuna cu sotul ei Pierre 'urie 1.2<6-.6795, studiind fenomenul radioactivitatii, vor descoperi radiumul. $tat radiologia cat si i otopii radioactivi, repre inta progrese fara precedent, care vor revolutiona metodele de diagnostic si tratament, ducand la de voltarea unor noi ramuri medicale precum fti iologia, .7

traumatologia, urologia, angiocardiografia, radioterapia, etc. !egea segregarii genetice, postulata de botanistul L./. /o"annsen 1.2<3-.6.35, va revolutiona biologia celulara iar postularea transmiterii ereditatii la nivelul celular, de catre +.(. Morgan 1.299-.6C<5 si ec"ipa sa, genetica moleculara va evolua considerabil. Descrierea in anul .677 a grupelor sanguine si a factorului R"esus 1R"5 de catre E. !andsteiner si a reactiei de fi#are a complementului de catre /ules %ordet 1.237-.6975 si P.@. Jengnon 1.23<-.6<35, vor duce la de voltarea unor sectoare medicale precum imunologia, "ematologia, genetica, antropologia, medicina judiciara. De voltarea unor noi ramuri ale biologiei precum imunoc"imia, imunogenetica, imunopatologia, vor atrage dupa sine una dintre cele mai spectaculoase reali ari ale secolului XX- transplantul de organe. Profesorul 'ristian %arnard reuseste in .693 efectuarea primelor grefe cardiace, ulterior c"irurgia transplantului e#tin andu-se si la alte organe interne ca rinic"i, ficat, grefe intestinale, si de membre, etc. Descoperirea culturilor de tesuturi pusa la punct de $le#iss 'arel 1.234-.6<<5 va desc"ide calea cercetarii in inframicrobiologie. Datorita te"nicilor culturilor de celule, s-a reusit obtinerea vaccinului antipoliomielitic. Dupa descoperirea sulfamidelor in anul .642 de catre Jer"ard Domag? 1.26<-.69C5, in .6CC o ec"pa a *niversitatii @#ford, condusa de )ir $le#ander >leming 1.22.-.6<<5, va reusi sa i ole e si sa stabili e e primul antibiotic operant, penicilina, ce va atrage dupa sine sinte a unui numar important de alte antibiotice, revolutionand terapia bolilor infectioase. ,n paralel cu importantele descoperiri din domeniul medicinei in secolul XX vor incepe sa se de volte in toate tarile europene scoli pentru formarea asistentelor medicale. >ondatorii acestor scoli alaturi de puterea publica, vor cauta sa-si finali e e initiativele de formare a cadrelor medicale si recunoasterea profesiei de asistent medical. Dupa Primul Ra boi Mondial tarile beligerante se vor confrunta cu multe si comple#e probleme de sanatate a populatiei lor. Desi timide si sporadice la inceput, semnalele trimise de catre lumea medicala guvernelor cu privire la starea precara de sanatate a populatiei din majoritatea tarilor europene, incep sa sensibili e e opinia publica. Dor lua nastere asociatii nationale de lupta impotriva diferitelor maladii, ce aveau nevoie de profesionisti, capabili sa de volte strategii si sa intervina prompt in teren. )e va face apel la sistentele medicale, ale caror cunostinte profesionale vor cauta sa fie completate cu noi discipline precum fi iopatologia, epidemiologia, educatia sanitara, etc. ,n acest conte#t campul de activitate al asistentelor medicale incepe sa se largeasca si in afara mediului spitalicesc, dand nastere la profesia de asistenta medicala. &ecesitatea e#istentei unei astfel de specialitati va determina scolile sa-si diversifice oferta, formand si acest gen de profesionisti. Dupa cel de-al ,,-lea Ra boi Mondial s-au produs sc"imbari majore in educatia de nursing, fiiind infiintate si e#tinse programele de nursing practic. Dirginia (enderson 1.263-.6695 descrisa ca fiind prima doamna a nursingului, scripter, cercetator avid, vi ionar, este considerata de multi cea mai importanta figura a nursingului secolului XX. $ descris rolul asistentei medicale ca fiind substitutiv 1inlocuind persoana5, suplimentar 1ajutand individul5, si

..

complementar 1lucrand cu individul5. +oate acestea cu scopul de a ajuta individulNpacientul sa se descurce, pe cat posibil singur. ,ncepand din .697 Dirginia (enderson a dat nursingului o varietate de definitii in cadrul carora functia principala o are asistenta. *na dintre acestea, clasica, este- O asistenta face pentru altii, ceea ce ar face acestia, daca ar avea puterea, dorinta si cunostiintele necesareA asistenta trebuie sa-l faca pe pacient sa devina independent de ea cat de repede posibil. ,n ultimele decenii nursingul va evolua ca o profesie stiintifica, caracteri andu-se prin sporirea cercetarilor in randul profesionistilor si alcatuirea unei ba e conceptuale de parctici.

.: