CAP 3 Trasarea constructiilor civile si industriale 3.1.

Proiectarea retelei de constuctie Reteau de constructie se prezinta ca o retea compacta de patrate sau dreptunghiuri cu laturile de 100,200sau 400m avand coordonatele calculate intr un sistem particular de axe ,paralele cu axele constructiilor de trasat. Proiectarea retelei de constructie se efectueaza de obicei pe planul general al obiectuilui de proiectat si consta in amplasarea punctelor retelei si determinarea coordonatelor varfurilor retelei (coordonate de proiectare , compensarea retelei si trasarea definitiva a retelei . !onditii de indeplinit " #$aturile retelei sa fie paralele cu axele constructiilor , astfel ca ma%oritatea constructiilor sa se incadreze in dreptunghiuri sau patrate& #Punctele retelei de constructie sa se gaseasca in afara zonei sapaturilor ,iar liniile cat mai aproape de conturul obiectelor de trasat #Punctele retelei nde constructie sa permita masuratori liniare si unghiulare #Reteaua sa aiba o forma cat mai economica , care sa permita reducerea sau cresterea densitatii de puncte in functie de cerintele trasarii. !oordonatele retelei de patrate sau dreptunghiuri se calculeaza din sistemul general de coordonate prin transcalcul. Practic se calculeaza coordonatele a cel putin trei puncte amplasate pe fiecare aliniament.dupa verificarea coliniaritatii punctelor se trece la calculul coordonatelor celorlalte puncte , cunoscand distanta dintre punctele amplaste pe acelasi segement. 'rasarea provizorie a retelei se realizeaza din punctele retelei de spri%in care au servit la ridicarea terenului destinat constructiei . (e procedeaza mai intaim la trasarea axei principale , operatie ce impune materializarea in teren a trei puncte P1, P2,P) Pentru trasarea punctelor se utilizeaza una din metodele parcurse la 2,*, in cazul de fata metoda intersectiei unghiulare. +upa ce se face controlulu coliniaritatii punctelor P1,P2,P) prin determinareasuprafetei !are trebuie sa fie egal cu zero , se trece la trasarea cu a%utorul teodolitului a celei de adoua axe , perpendiculara pe prima . ,n continuarte se traseaza punctele retelei dce pe azele principale , utilizand teodolitulpentru masurarea unghilor drepte si ruleta sau panglica , pentru masurare4a distantelor. +upa trasarea provizorie a retelei se efectueaza observatii unghiulare sau liniare intre punctele retelei, cu instumente care trebuie sa stisfaca erorile medii patratice stbilite initial , dupa cfare se trece la compensarea acestor observatii -etoda cea mai avanta%oasa de compensare este metoda poligoanelor alocate, care consta in compensarea mai intai a unghiurilor , iar dupa aceea a coordonatelor . .alorile coordonate definitive ale retelei de construtie sunt cele rezultate dupa operatia de compensare. ,ntre coordonatele compensate si coordonatele retelei marcate porvizoriu se vor constata diferentele .!u aceste diferente vor trebui reasezate centrele reperelor trasate provizoriu, obtinanad pozitia proiectata a fiecarui punct. /peratia de corectare a retelei de constructiei se exucta pentru fiecare punct al retelei prin metoda coordonatelor polare . Reperele provizorii ale retelei de comnstructie sunt inlocuite prin repere defintitive ,materializate prin borne de beton de 0,0#1m, avand la partea superioara o placa metalica pe care se materializeaza punctul prin chiurnaruire .
1

+upa marcarea definitiva a punctelor retelei de constructie se trece la masuratorile de control pentru a constata %ustetea reducerii (corectarii si se obtine date asupra preciziei de alcatuire a retelei topografice de constructie . -asuratorile liniare se efectueaza prin sonda% , iar masuratorile unghiulare , de control , se efectueaza intr o singura serie cu teodolite, care ofera o precizie de lectura de 1#2 secunde sau 1# 2 secude centizimale. +aca abaterile la masurarea lungimii laturilor nu depasesc 10#1*mm, iar abaterile fata de unghiul drept nu depasesc delta beta21#10#1* secunde ()0#4* secunde centizimale , se considera ca reducerea retelei a fost executata corect. ,n continuare la trasarea constructiilor , ca si coordonate rectangulare ale punctelor bornatevor fi considerate celede la proiectare , iar unghiurile vor fi admise ca unghiuri drepte . 3roarea de pozitie reciproca a punctelor vecine ale retelei de constructiei pentru laturi de 200 m nu trebuie sa depaseasca1# 2 cm (1410000 . 3.2 Proiectarea retelei alimentrice ,n vederea trasarii pe inaltimea elementelor constructiilor se impune cererea unei retele de sprin%in alimentrice. Punctele de spri%in ale retelei altimetrice trebuie sa indeplineasca conditii legate de stabilitatea si accesibilitatea acestora in procesul de constructie . Pentru reaalizarea celor doua conditii pe suprafata platfomelor industriale se ampleaseaza dua tipuri de repere de nivelment" repere de control (principale ,care realizeaza prima conditie si repere de executie (de constructie care realizeaza cea de a doua conditie. Pe platforma industriala de intindere medie se amplaseaza 4 sau * repere de control si o retea de repere de constructie. Pe marile platforme industriale se amplaseaza o retea de control ce incon%oara santierul si o retea de repere de executie in apropierea constructiei. Reteaua reperelor de control se executa cu precizia nivelmentului geometric de ordinul ,, 5 ,,,. Reteaua reperelor de constructie poate fi realizata cu precizia nivelmentului de ordinul ,. si .. 3.3 Trasarea axelor constructiilor 6vand in vedere faptul ca toate detaliile constructiilor sunt date de axele lor tasarea constructiilor va consta din" trasarea axelor fata de punctele retelei de trasare ,trasarea in detaliu fata de axele materializate p teren. $a proiectarea si executie se vor avea in vedere axele principale ,axele de baza si cele intermediare. 6xele principale sunt constituite din 2 linii drepte perpendiculare ,#, si ,,#,, dispuse simetric in raport cu constructia . Punctul de intersectie a celor 2 axe i se determina coordonatele in sistemul dat. +e regula ,axele principale se aplica pe teren pentru constructiile care au o suprafata mare si o configuratie complexa. 6xele de baza sunt axele care formeaza conturul exterior al cladirii. ,n practica trasarii constructiilor se aplica pe teren tocmai aceste axe care trec prin punctele caracteristice principale date prin coord. carteziene ale retelei de constructie. !elelalte axe se numesc axe intermediare. -aterializarea axelor prezentate se face prin minim 2 repere materializate de o parte si de alta a constructiei .Punctele axelor de baza se traseaza pe teren fata de punctele retelei de constructie prin metoda coord rectangulare sau prin celelalte prezentate..erificarea trasarii punctelor constructiei se face prin " trasarea acestor puncte prin alta metoda ,trasarea punctelor de la alte laturi masurate ale retelei de constructie,utilizand aceeasi metoda,prin compararea distantei masurate intre punctele trasate,cu cea data in proiect. Pt controlul trasarii punctele caracteristice ale constructiei de mici dimensiuni se masoara diagonalele constructiei trasate ,diagonale care trebuie sa fie egale intre ele si egale cu cele din proiect. 6baterea admisa fata de unghiu drept nu trebuie sa depaseasca 1# 70sec respectiv 18*cente.
2

$a abateri mai mari se va corecta pozitia punctelor trasate .Pt trasarea in detaliu a constructiei ,cu o precizie ridicata se executa in %urul cladirii , o impre%muire speciala din lemn.,mpre%muirea se proiecteaza si se traseaza cu laturile paralele cu axele cladirii si la o distanta egala cu inaltimea gropii de fundatie ,pot fii continue sau discontinue.!ele de tip continuu sunt formate dintr un sir de stalpi amplasati la distante de )#4 m care incon%oara cladirea ,iar acestia se prind prin cuie ,dulapi cu muchiile superioare amplasate orizontal la o inaltime de 0,*#1,2m fata de sol.!and terenul are o inclinare mare , impre%muita se construieste in trepte .

3.4Trasarea axelor de imprejmuiri ,ntrucat pctele caracteristice ale cladirilor dispar in timpul executarii gropilor de fundatie este necesar ca axele de baza sa fie materializate prin impre%muiri .Pt trasarea axei 66 se stationeaza cu teodolitul in pct , se da viza la pct ,. dupa care se blocheaza miscarea orizontala .Prin bascularea lunetei in plan vertical se marcheaza pct 91,pe impre%muire.daca distanta intre pct, si ,. este mai mare de *0 m se recomanda ca trasarea pct 91 sa se faca in ambele poz ale lunetei.(e traseaza apoi un unghi de 200 g sau se da luneta peste cap si se materializeaza p impre%muire pozitia pct 92.din acelasi pct , se vizeaza pct ,, si se materializeaza p impre%muire poz pct m2.Prin rotirea teodolitului cu 200g se traseaza pct m1.+upa acestea instrumentul se muta in pct ,,, si se traseaza in mod analog axele +#+ si 8#8 .pt control trasarea se poate face din pvt ,, si ,. 4pt verificare trasarii axelor p impre%muiri se fac masuratori intre pc:ele materializate p muchia superioara a dulapilor daca lungimile masurate difera de cele date n proiect,pctele determinate se aduc la pozitiile prevazute n proiect.+upa trasarea axelor de baza ale cladirii se va trece la trasarea axelor intermediare 9#9,!#! ,2#2...0#0.-aterializarea axelor p impre%muiri se realizeaza prin cuie sau crestaturi.pt o mai buna conservare axele principale si de baza se materializeaza la sol prin minimum 4 repere,plantate la o adancime de 1,2#1,*m 3.5 Trasarea fundatiilor 'rasarea in detaliu a fundatiilor cuprinde " trasarea gropilor de fundatii ,trasarea corpului fundatiei si ridicariile de executie ale fundatiei .;ropile de fundatii se executa p intreaga suprafata a constructiei proiectate sau numai p directia zidurilor portanta sau de compartimentare.'rasarea gropilor fundatiei se face de la axele de baza ale constructiei materializate p impre%muiri de la care se masoara distantele pana la axele fundatiilor,de o parte si de alta a axelor de baza.Prin intinderea unor fire de sarma intre cuiele batute p impre%muiri se obtine conturul fundatiei transmiterea la sol a conturului se face cu a%utorul firelor cu plumb,iar materializarea se face cu tarusi.,n timpul executarii gropii de fundatie, periodic se controleaza adancimea cu teuri si sabloane fata de cota impre%muiri . ;roapa de fundatie se considera terminata dupa ce s a controlat largimea si adancimea ei si nu s au constatat abateri inadmisibile de la proiect ,tolerantele admise d la dimensiunile proiectate ale gropii fundatiei sunt in limitele de 1#)#*cm.!and gropa de fundatie e gata se trece la ridicarea de executie a acesteia .<ata de axele longitudinale si transversale ale fundatiei se masoara distantele pana la marginile taluzurilor si se efectueaza niv geometric al fundului sapaturiip patrate cu laturi de *#8m.p baza acestor date se intocmeste schema de executie a gropii de fundatie,in care se arata dim acesteia fata de axele fundatiei si se trec cotele suprafetei terenului inainte de excavarea gropii si cotele de executie ale bazei gropii.+upa terminarea si verificare gropii de fundatie se trece la trasarea corpului
)

fundatiei care se prezinta sub forma unei fundatii p piloti,fundatii de prefabricate de beton armat,tip pahar .<unctie de tipul fundatiei se monteza cofra%ul pt montarea armaturilor si tuirnarea betonului.Pozitia in plan a cofra%ului se controleaza in raport cu axele dce trasare si se considera buna atunci cand devierea axelor fundatiei nu e mai mare decat 1,*#2 cm.$atimea cofra%ului nu se admite mai mica decat cea proiectata,iar ma%orarea sa se admite de max *mm.!u a%utorul firului cu plumb se controleaza verticalitatea cofra%ului iar cu instrumentul de nivelat se dau cote p peretii cofra%ului.6bateerea de la verticala a cofra%ului nu trebuie sa depaseasca 2mm4m.dupa ce cofra%ul a fost receptionat se trece la executarea betonarii. .+upa turnarea fundatiei se determina cateva cote prin niv geometric care se compara cu cele proiectate.se acepta o diferenta de 1# 2#)cm. 3.6.1 Trasarea cotelor la fundatii (e poate realiza in functie de adancimea gropii fie prin niv geometric ,de la mi%loc sau cu a%utorul unui late,unui boloboc. atunci cand gropile nu sunt f adanci fie utilizand metoda citirilor simultane p o ruleta lestata la partea inferioara atunci cand adancimea gropilor e mare . Relatia de calcul a cotei fundatiei" =f2=r1,r#(a#b #,f & >nde =r2cota reperului de lucru& ,r2citirea p mira din pct r &,f2citirea p mira plasata in gropaa de fundatie& a,b#lecturi p ruleta. 6tunci cand cota gropii de fundatie e impusa prin proiect se calculeaza citirea p mira necesara trasarii cotei impuse din pr" ,f2=r1,r#(a#b #=f pr 3.6.2 Trasarea cotelor la plansee Pt transmiterea cotei la plansee se foloseste metoda cirtirilor simultane la 2 instrumente de nivelat.!itirile se efectueaza p o ruleta sau o panglica lestata la partea inferioara pt a o fixa in poz verticala.!ota plaanseului se va obtine cu rel"=a 2=r11r11(d#c #a unde =a#cota planseului& r1#lectura p mira plasata n r& a 5lectura p mira amplasata n a& c,d#lecturi pe ruleta ,n cazul cand cota planseului este impusa prin proiect se va calcula lectura p mira din pct 6 care va trebui sa satisfaca !/'6 PR/,3!'6'6 (=apr .om avea " apr2=r11r11(d#c #=apr " unde =a#cota planseului& r1# lectura pe mira plasata n r& a 5 lectura pe mira amplasata in a& c,d 5 lecturi p ruleta& m1 si m2 lecturi p ruleta %os si sus .m) si m4 erori de citire p mire m*si m7 erori de comparare a celor 2 mire.m0 eroare de comparare a ruletei 3.7 rmarirea comportarii consrtuctiilor !onsta in realizarea determinarilor privind trasarea si inclinarea acestora 3.7.1 !eterminarea modului de trasare a constructiilor !onsta in obs de nivelment efevtuate repetat asupra unor marci de urmarire fixate p constructia luata in studiu p baza pr intocmit la fiecare lucrare n parte .-asurarea deplasarilor p verticala se realizeaza prin parcurgerea urmatoarele etape" !rearea unei retele speciale de nivelment 6mplasarea reperelor de control si marcilor de trasare 6legerea instrumentelor, ametodelor si a preciziei de executare a nivelmentului (tabilirea transeelor de masuratori 3xecutarea observatiilor !ompensarea tasarii si deformatiei la fundatiile constructiilor. "eteaua speciala de nivelment #se reali$ea$a 1.repere mobile fixate p constructia care se taseaza si repere de control amplasate in afra zonei de influenta 2.repere de control amplasate in afara zoneide influenta a constructiei. Ale%erea instrumentelor.$a executarea observatiilor se folosesc instrumente de nivelment de inalta precizie(ni 004,ni 002,ni000 sistdii de invar.
4

Transele de masuratori 6cestea vor fi stabilite in functie de evolutia fenomenului de trasare ,fiind mai dese la inceput si din ce in ce mairare p masura ce fenomenul se stabilizeaza iar primul ciclu de obs. .a incepe imediat dupa realizarea fundatiei constructiei. &xecutarea o'servatiilor (e vor efectua cu instrumente de nivelment de inalt a precizie ,efectuarea la intervale de timp bine stabilite.3fectuarea observatiilor consta in relizarea unui nivelment geometric de la mi%loc de ordinul , sau ,, executat in conditii atmosferice favorabile,in sens direct si invers sau cu 2 planuride vizare , obtinandu se astfel cotele tuturor marcilor de trasare .?einchiderile trasarilor de nivelment trebuie sa se incadreze in toleranta ' 2 1#0.*mm radicaldin n unde n#nr statiilor./bservatiile se fac la anumite intervale Prelucrarea o'servatiilor Pt calculul deplasarilor p verticala ale marcilor de trasare se folosesc 2 procedee"#calculul trasarilor p baza diferentelor de nivel intre punctele urmarite #calculul tasarilor p baza cotelor absolute a marcilor de tasare 'asarile absolute sau totale ale fiecarei marci ('i se calculeaza ca diferenta dintre cotele ciclului de observatii curente (=i i si cotele ciclului de obsrevatii initiale (=i o .6stfelputem scrie"'i2=i , 5hi o 'asarea mediea intregii constructii se determina cu relatia " 'm 2('1(11'2(21')()1@ 1'n(n 4(11(21()1@1(n unde '#subt tasarile absolute ale marcilor ( 5 suprafata talpilor fundatiilor aferente elementelor de rezistentap care s au fixat marcile.,n practica tasrea medie poate fi calculate ,ca medie aritmeticaa tasarilor tuturor marcilor.Rezultatele fiecarui ciclu de observatii se trec intr o fisa speciala si se intocmeste pt fiecare reper un graphic al evolutiei saleintimp ,obtinandu securbele de trasare ale reperilor. 3.7.2 (asurarea inclinarii construtiilor inalte Poate fi realizata pentru urmatoarele procedee"#prin bascularea lunetei teodolitului in plan vertical,cu a%utorul firului cu plumb,cu a%utorul verticalei optice,prin vizarea laterala cu teodolitul,prin masuratori unghiulare. a)Procedeul prin 'ascularea lunetei teodolitului se poate utilize atat pt montareasi verificarea verticalitatii elementelor de constructie cat si la monatrea in poz verticala a stalpilor prefabricate.,n cazul primului procedeu vom proceda la plon%area lunetei teodolitului instalat p prelungirea unei laturi a fig de baza din reteaua spatiala de trasare montare. 3etapele p care le vom parcurge sunt" # instalarea teodolitului in 2 pcte de statie (/1,/2 la o distanta de 2#)ori inaltimea constructiei,proiectandu se punctual P d la partea superioara la cea inferioara a constructiei. #efectuarea de lecturi in punctele p prim si p second ,iar la mi%locul distantei punctual P0. # efectuarea de vize si lecture la punctual R situate la baza constructiei in mod similar cu punctual P ,rezultand punctele R prim si R second,iar la mi%locul distantei punvtul P0. ,n urma efectuarii acestor operatii vom constata oabatere a pctului P0 fata de punctual R0 rezultand o marime liniara delta l a inclinarii zidului. +elta l12Ro#Po -arimea unghiulara a inclinarii gama1 se va calcula cu relatia"gama 1 cc2(delta l 14h Aro cc >nde h 5h constructiei. Precizia rezultata prin utilizarea acestui procedeu ,va fi influentata de "eroarea de !alare,de vizare,de instalare a teodolitului in aliniament ,eroarea datorata conditiilor exterioare. ')Procedeul cu ajutorul firului cu plum' 3ste cel mai simplu procedeu de verificare a verticalitatii zidurilor si a elementelor prefabricate./peratia consta in a lansa de la partea superioara a constructiei fire de otel care se lesteaza cugreutati de 20#)0Bg pt a reduce osilatiile firului . ,n
*

etapa a ,, a vor fi masurate cu rigle gradate milimetrice ,distantele orizontale la partea superioara si inferioara a cladirii ,de la firul suspendat pana la zid.daca distantele masurate sunt egale ,zidul este vertical ,iar in caz contrar diferenta celor 2 valori ne va da inclinarea liniara a zidului sau a elementului prefabricat.Precizia medie de montare si de verificare a poz verticale prin acest procedeu e de 1"1000 din h medie a constructiei. c)Procedeul cu ajutorul verticalei optice 3ste un procedeu care se executa cu a%utorul unui aparat adaptat pt acest lucru ,P.C.$#Ceiss %ena care faciliteaza transmiterea p verticala a punctelor cu o eroare a verticalitatii de 1 # 1mm4100m.Pt a determina o inie verticala se aseaza aparatul intr un pct de statie situate la o distanta orizontala de 0.* #1 m si se vor da vize in plan vertical la o mira orizontala pozitionata in puncte diferite p verticala interesata efectuand citirile !a1,!a2,!a)etc.+aca lecturile vor fi egale atunci elemental verificat e vertical . Precizia de trasare prin acest procedeu" m21# radical din h 24ro 2(0.2*t214004v21mc2 " unde"h#h de proiectare a verticalei& t#sensibilitatea nivelei torice& v#puterea de marire a lunetei& mc#eroare de centrare d)Procedeul prin vi$area laterala cu teodolitul 3ste un procedeu utilizatla determinarea inclinarii transversale a elementelor de constructie.,n vederea verificarii unui sir de stalpi situati p axa 6#6 vom trasa o axa paralela cu aceasta la distanta a marcand capetele ei .(e va stationa cu teodolitul in pct 6 dand viza la marca de vizare situata in 6 prim.,n dreptul rizurilor verticale vor fi effectuate citiri successive %os sis us p fiecare stalp stabilind inclinarea transversala in cele 2 pozitii ale lunetei cu relatia"delta l , 2!i s 5!i %.Pozitia in plan a stalpilor delta alfa , este data de relatia delta alfa i2a#!i %. ,nclianrea longitudinala a stalpilor in lungul sirului se va determina prin masurarea distantelor intre vizarile de la baza si partea superioara a stalpilor vecini.Precizia acestuui procedeu va fidata de eroarea de trasare a aliniamentului parallel,eroarea de centrare si reducere a marcii de vizare ,de !alare ,de citire p nivela laterala ,eroare datorata conditiilor exterioare. e)Procedeul prin masuratori un%*iulare 3ste cel mai prDcis procedeu de determinare a inclinarii constructiilor bazandu se p masurarea unghiurilor in plan orizontal ,atat la punctul de la baza cat si la cel situat in varful acesteia ,utilizand 2 statii situate p prelungirea a2 pereti care se intersecteaza.se masoara distantele orizontale de la punctul de statie la cele d intersectie precum si unghiurile gama si gama 1 ,determinate intre prelungirile respective si 2 puncte alese ! si !1.+aca masuram periodic unghiurile gama si gama1 vom determina cresterile partiale ale constructiei exprimate in grade " delta gama 1 2 gama 1 secund 5 gama 1 prim (i delta gama 2 2 gama 2 secund 5 gama2 prim. Pentru trasarea la marimi liniare a cresterii inclinatiilor delta E vom utiliza relatia +elta E 1 2delta gama 1 cc 4ro cc A$2delta gama 1 cc 47)7720ccA$ ,n care delta E 1 2 cresterea partiala a inclinariii in mm& $2 dist orizontala d la statia 6 pana la pct 9 in mm& +elta gama cc 5 cresterea partiala a unghiului gama intre 2 masuratori successive. -arimea totala a cresterii inclinarii F in pct 9 situat la varful constructiei care " +elta F2 radical din delta E1 patrat 1 delta E 2 patrat. Pt determinarea inclinarii turnurilor si a cosurilor inalte vom proceda astfel"#la o distanta egala cu 2#) ori h turnului se vor materializa cu tarusi 2 statii (1 si (2 care vor forma cu cosul respectivun unghi de 100 g. +in pctul (1 se vor executa observatii in ambele poz ale lunetei la pctele !1 ,!2,!),!4 iar in pct (2 se vor efectua obs azimutale la pct !,*,7,0,8. <acand media obs la pctele 2,) si 7, 0 se va obtine poz axului cosului de fum la partea superioara ,iar din media lecturilorr la punctele 1,4 respectiv *,8 se va obtine poz axului turnului la partea inferioara.+in diferenta pozitiei axului la partea superioara si inferioara p cele 2 directii
7

perpendiculare ,se va obtine abaterea unghiulara de la verticala a cosului de fum" alfa1 2(c21c) 42# (c11c4 42 alfa2 2(c71c0 42#(c*1c8 42 Pentru a afla marimea deplasarii liniare a centrului de sus vom utiliza urmatoarele relatii" E12$1Atg alfa12alfa14ro A$1 E 22$2Atg alfa22alfa 24ro A$2 F21#radical din E1 patrat 1 E2aptrat ,n care" E1 ,E2#marimea depalsarii axei de sus,determinate din cele2 statii $1,$2#distantele de la instrument la centrul cosului de fum 6lfa1#diferenta valorilor medii ale citirilor,la partea de sus ()#2 si de %os(1#4 effectuate la punctele marginle ale cosului din statia (1& 6lfa 2# diferenta valorilor medii ale citirilor ,la partea de sus(7# 0 si de %os(*#8 effectuate la punctele marginale ale cosului din statia(2& E#marimea totala a inclinarii cosului. e) Procedeul prin masuratori un%*iulare 3ste cel mai prDcis procedeu de determinare a inclinarii constructiilor, bazandu#se pe masurarea unghiurilor in plan orizontal, atat la pct de la baza cat si la cel situate in varful acesteia, utilizand 2 statii situate pe prelungirea a 2 preti care se intersecteaza. (e masoara distantele orizontale de la punctual de statie la cele de intrsectie(20@*0m precum unghiurile G si G1 determinate intre prelungirile respective si 2 pct alese ! si !1. +aca masuram periodic unghiurile G si G1 vom determina cresterile partiale ale constructiilor exprimate in grade HG12GII1#GI1 si HG22GII2#GI2 Pentru trecerea la marimi liniare a cresterilor inclinarilor HE vom utilize relatia" HE12HG1cc 4J cc A$2 HG1cc 47)7720A$ in care" HE1#cresterea partiala in mm $#dist orizontala de la statia 6 pana la pct 9 in mm HG1cc 5crestera partiala a unghiului G intre doua masuratori successive -arimea totala a cresterii inclinarii F in pct 9 situate la varful constructiei este" HF2KHE12 1 HE22 Pentru determinarea inclinarii turnurilor si a cosurilor inalte vom proceda astfel" #la o dist egala cu de 2#) ori inaltimea turnului se vor materialize cu tarusi 2 statii (1 si (2 care vor forma cu cosul respective un unghi de 100g. +in pct (1 se vor executa observatii in ambele pozitii ale lunetei la pct !1 !2 !) !4, iar din pct (2 se vor efectua observatii azimutale la punctele !,*,7,0,8. facand media observatilor la punctele 2,) si 7,0 se va obtine pozitia axului cosului de fum la partea superioara, iar din media lecturilor la punctele 1,4 si *,8 se va obtine pozitia axului turnului la partea inferiora. +in diferenta pozitiei axului la partea superioara si inferioara, pe cele 2 directii perpendiculare se va obtine abaterea unghiulara de la verticala a cosului de fum" L 12(c21c) 42 5 (c11c442 " L 22(c71c0 42 5 (c*1c8 42 Pentru a afla marimea deplasarii liniare a centrului de sus vom utilize relatiile" E 1 2$1AtgL12(L14J A$1 " E22$2AtgL22(L24J A$2 " F2MKE121E22 in care"#E1 si E2#marimea deplasarii axei de sus determinate din cele 2 statii #$1 si $2 dist de la instrument la centrul cosului de fum #L1 diferenta valorilor medii ale citirilor, la partea de sus ()#2 si partea de %os (1#4 effectuate la puntele marginale ale cosului din statia (1 #L2 diferenta valorilor medii ale citirilor, la partea de sus (7#0 si partea de %os (*#8 efectuate la puntele marginale ale cosului din statia (2& F marimea totala a inclinarii cosului.
0

CAP. 4. Trasarea cailor de comunicatii 4.1+eneralitati" !onstructia cailor de comunicatii necesita un insemnat volum de lucrari topo la proiectare, trasare si executie. 3tapele de realizarea a acestei lucrari constau in" Proiectarea pe plan a axei caii la scara 1"*000 5 1"2*000 'rasarea pe teren a axei proiectate Ridicarile topo de detaliu in %urul axei, necesare intocmirii proiectului definitive (tabilirea unui traseu definitiv 'rasarea curbelor de racordare 'rasarea pe teren in plan si in inaltime a caii de comunicatie 4.2 Aplicarea pe teren a traseului provi$oriu si ridicarea in plan a 'en$ii de studiu. 'raseul stabilit pe harta sub forma de linia franta denumit si poligonul de baza, se aplica prin teren prin metoda drumuirii. !and traseele sunt lungi neincadrate intre pct cunoscute, sau fara vize de referinta, se vor efectua intersectii inapoi nu numai la capete ci si pe parcurs, ori de cate ori e posibil. <asia de teren din lungul acestui traseu denumita banda de studiu, se ridica in plan prin metoda radierii, pe o latime corespunzatoare, obtinand in final un plan de situatie cu curbe de nivel, pe care se alege traseul definitiv. 4.3 Pic*etarea traseului definitiv -arcarea varfurilor de unghi .1,.2, .)@..n ale liniei poligonale se face prin metoda polara, din punctele de drumuire +1, +2@.+n executata in scopul trasarii axei cai de comunicatie. >neori se apeleaza si la coordonate echerice sau repera% prin distante fata de detaliile existente pe

teren. +upa materializarea varfurilor de unghi se marcheaza corespunzator punctele caracteristice ale traseului" inceputul si sfarsitul caii de comunicatie, punctele obligate (intersectii , hectometri intregi, punctele principale ale punctelor de racordare, schimbarile de panta, lucrarile de arta si se intocmeste carnetul de picheta%. 4.4 Trasarea punctelor principale ale cur'elor de racordare Pt asigurarea circulatiei diferitelor mi%loace de transport, traseul caii de comunicatie, compus din aliniamente care se intersecteaza in varfurile de unghi .i necesita racordarea aliniamentelor prin curbe de racordare. !ele mai folosite curbe de racordare sunt cele in arc de cerc. ,n cazul vitezelor nari de circulatie, intre aliniamnet si curba de racordare principala se introduc, pt evitarea socurilor curbe de tranzitie sau curbe progresive (parabola cubica, clotoida, lemniscata . Punctele principale ale curbei de racordare sunt" varful de unghi ., punctul de intrare in curba 'i, punctul de iesire din curba 'e, punctul de varf al curbei (bisector 9 si cebtrul de racordare /. 4.4.1 Trasarea punctelor principale ale cur'elor de racordare, cand varful de un%*i - este accesi'il. ,n functie de raza de racordaere aleasa R si unghiul dintre aliniamentele N se calculeaza" >nghiul la centru" O2200g#N $ungimea tangentei '" '12'22.ti2.te2RActg(N $ungimea bisectoarei b" b2./#9/2PR4cos(O42 Q#R2R(secO42#1 $ungimea curbei lc" lc2RRL4200g +epasirea tangentei +" +22'#lc

Pt verificarea trasarii pct 9 se calculeaza coord. rectangulare pe tg" S92RAsin(O42 T2R(1#cos O42 3lementele de trasare ale curbelor de racordare in arc de cerc au fost calculate in functie de raza de racordare R si unghiul dintre aliniamentele N si prezentate sub forma tabelara. 'rasarea efectiva se face cu teodolitul si ruleta. 6stfel din varful de unghi ., pe directia celor 2 aliniamente se aplica cu ruleta lungimea tangentelor obtinand punctul de intrare in curba 'i si punctul de iesire din curba 'e. 'rasand cu teodolitul unghiul N42 fata de directia aliniamentului, se obtine directia bisectoarei pe care se traseaza lungimea b, obtinand punctul de mi%loc al curbei 9. Pt verificarea trasarii punctului 9 se masoara din punctul de intarre in curba, pe directia aliniamentului coordonatele rectangulare pe tangenta (S9, T9 4.4.2Trasarea punctelor principale la racordarea in arc de cerc, cand varful - este inaccesi'il. 6tunci cand varful de unghi este inaccesibil, ca elemnetele de trasare ale punctelor de intrare si iesire in curba, se calculeaza distantele ='i si ;'e. Pt a calcula aceste elemente pe directai aliniamentelor 61 <1 si 91<1 se aleg punctele = si ;. (e masoara distanta de la = la ; si unghiurile G si O. ,n functie de aceste elemente se deduc unghiurile GI si OI" GI2200 5 G & OI2 200#O >nghiul dintre aliniamentele N se calculeaza cu relatia" N2200g#( GI1OI . >nghiul la centru va fi egal cu unghiul de frangere al aliniamentelorsi se calculeaza cu relatia" O2200g# N2GI1OI. ,n continuare se calculeaza lungimea segmentelor .= si .; aplicand teorema sinusului" ;=4sinN2;.4sinOI2=.4sinGI de unde rezulta" ;.2;=(sinOI4sinN " =.2;=(sinGI4sinN . 3lementele de trasare se calculeaza din tg ', calculata cu relatia lungimii tg, rezultand" ='i2'#.= si ;'e2'#.;, care aplicate pe teren din pct = si ; definesc pozitia punctelor de intrare si de iesire din curba. Pt trasarea varfului de varf a curbei se calculeaza tg auxiliara" t2Rtg(O44 . -asurand din punctele de intrare si de iesire din curba, pe directia celor 2 aliniamente, valoare tangentei auxiliare ', se obtine din punctele <1 si 31, iar la %umatatea segmentului <191 se picheteaza punctul de varf al curbei 9. 4.4.3Trasarae punctelor principale a cur'elor de racordare in ca$ul in care nu exista vi$i'ilitate intre punctele . si +. ,n cazul in care nu exista vizibilitate intre punctele = si ; se va executa o drumuire pe traseul ;#201#202#20)#= cu vize indepartate spre 3 si <. ,n traseul poligonal se masoara unghiurile U1, U2@U* si distantele d1, d2,d), d4. !oordonatele puncetlor ; si = se determina din punctele retelei de triangulatie prin una din metodele cunoscute. >nghiul N dintre aliniamente se va calcula cu relatia" N2200gA(n#2 #Vi.& >nghiul la centru O2200g#N. ,n punctele ; si = se calculeaza punctele UI si OI cu relatiile" UI2 W;=#W3; si OI2W<=#W=; /rientarile din relatiile de mai sus se calculeaza din coordonatele punctelor. +istanta de la ; la = se calculeaza de asemenea din coordonate, iar apoi problema se reduce la cazul anterior tratat.
X

4.5 Trasarea in detaliu a cur'elor de racordare 3xecutia viitorului drum presupune pichetarea pe teren nu numai a punctelor principale ci si a unor puncte intermediare, suficient de dese pe arcele 'i9 si 'e9. 'rasarea in detaliu se poate face prin metode diferite pe baza unor tabele special intocmite, date in literatura de specialitate. 'rasarea puntelor de detaliu se face de la punctele de intrare si de iesire din curba spre punctul de varf al curbei si, intrucat trasarea este simetrica se va prezenta in continuare doar trasarea de la punctul de intrare spre punctul de varf al curbei. $a trasarea punctelor de detaliu, se aplica mai multe metode din care se pot aminti" !oordonate rectangulare pe tangenta (abscise si arce egale -etoda polara -etoda coardelor prelungite -et coordonatelor rectangulare pe coarda -et sfertului 4.5.1 (etoda coordonatelor rectan%ulare pe tan%enta, ordonate sau a'scise e%ale. Pt materializarea pe teren a punctelor de detaliu, este necesar sa se calculeze, mai intai, elementele de trasare a acestora. ,n functie de densitatea impusa a punctelor de detaliu, se alege valoare ordonatei S1, fata de care se vor calcula celelalte ordonate si abscise. 6stfel se pot scrie relatiile" x122,),4,*@.20m" :12R#KR2#(x1 2 x222Ax1& :22R#KR2#(2x1 2 @@@@@@@@@@@@@@@@@ xn2nAx1& :n2R#KR2#(nx1 2 Pt trasarea punctelor de detaliu, in punctul de intrare in curba pe directia tangentei se masoara abscisele x1,x2@.. obtinand in final punctele de detaliu 1,2@ . -etoda se aplica in cazul cand exista vizibilitate spre punctul de frangere al aliniamentelor si terenul este orizontal. 4.5.2 (etoda coordonatelor rectan%ulare pe tan%en/i, arce e%ale $a aceastY metodY, trasarea punctelor de detaliu se fiice Zn mod similar cu metoda precedentY, ZnsY elementele de trasare se ob[in diferit . ,i func[ie de densitatea punctelor de detaliu, se alege lungimea arcului 1 ca fiind egalY cu *,10 ... 20 m, fata de care se calculeazY unghiul la centru \. !u unghiul la centru si raza de racordare impusY, se calculeazY coordonatele rectangulare pe tangentY aplic]nd rela[iile" xi2Rsini\ & :i2R#Rcosi\ 2 R(1#cosi\ i # numYrul punctului de detaliu (i 2 1,2,... 4.5.3 (etoda polari -etoda se aplicY Zn cazul terenurilor accidentate (ramblee Znalte ^i deblee ad]nci ^i respectiv c]nd existY vizibilitate spre punctul de fr]ngere al aliniamentelor .. $a aceastY metodY elementele de trasare ale punctelor de detaliu se calculeazY Zn func[ie de lungimea corzii (, care poate fi de 2, * sau 20 m si raza de racordare R. >nghiul polar de trasare se calculeazY cu rela[ia" \422arcsin((42R Pentru trasarea punctelor de detaliu, se sta[ioneazY cu teodolitul Zn punctul de intrare m curbY se vizeazY v]rful de unghi ., cu /m aparat dupY care se rote^te aparatul cu mi^carea Znregistratoare p]nY c]nd la microscopul de lecturY se va executa o citire egalY cu valoarea unghiului 642# calculat. !u ruleta se mYsoarY pe aceea^i direc[ie lungimea corzii ( ob[inandu#se punctul 1. (e traseazY apoi unghiul 2\42 iar cu un capYt al ruletei Zn punctul 1, cu lungimea ruletei egalY cu valoarea (, se aduce cel de#al doilea capYt al ruletei pe direc[ia de vizY, ob[in]nd pozi[ia punctului 2. ,n continuare se traseazY unghiul )\42, iar cu un capYt al ruletei Zn punctul 2 se aduce cel de#al doilea capYt pe direc[ia de vizY, materializ]nd punctul ).(imilar se procedeazY pentru trasarea celorlalte puncte de detaliu. ,ntruc]t erorile de trasare se acumuleazY, dupY *#7 puncte trasate, se amplaseazY teodolitul Zn punctul *, se dY vizY spre punctul de intrare m curbY ^i se traseazY unghiut 7\42. Pe aceastY direc[ie se materializeazY punctul 7 ta distan[a (.
10

4.5.4 (etoda coardelor prelun%ite -etoda prezintY particularitatea cY opera[iile de trasare se realizeazY in apropierea curbei de racordare, cu a%utorul a douY rulete, Zn func[ie de densitatea punctelor de detaliu care trebuie asiguratY se alege lungimea corzii (. Primul punct de detaliu se traseazY prin metoda coordonatelor rectangulare pe tangentY Pentru trasarea celorlalte puncte de detaliu, se calculeazY lungimea segmentului B din asemYnarea triunghiurilor /12 cu 12I2. 6stfel se poate scrie"(4R2_4( & _2(24R Pentru trasarea punctului 2 se prelunge^te coarda 'i1 cu o lungime egalY cu ( ob[in]nd punctul 2I, iar Zn continuare cu a%utorul a douY rulete, prin metoda intersec[iei liniare, av]nd ca elemente liniare de trasare ( si B se ob[ine punctul 2.Pentru trasarea celorlalte puncte se procedeazY in mod similar. 4.5.5 (etoda coordonatelor rectan%ulare pe coard0 -etoda se aplicY atunci c]nd tangentele ' sunt inaccesibile din cauza obstacolelor existente pe teren, dar m schimb existY vizibilitate s% accesibilitate pentru mYsurarea distantelor pe direc[ia corzii 'i'e. +eoarece trasarea punctelor de detaliu este simetrici fatY de punctul bisector 9 se va prezenta in continuare metodologia de trasare de la punctul de intrare in curbi spre punctul bisector. +upa ce se stabile^te densitatea de pichetare din care rezul[i lungimea de arc l, se calculeazY Zntr#o primY 7zY unghiurile \ si \I " \214RAJ& \I242 5 i\ (e calculeaza coordonatele pe tangenta cu relatiile" xi2Rsin(i\ si :i2RP1#cos(i\ Q 2` xI i 2x i si :I i 2: indice 'i #

2R(1#cos 42 #RP1#cos(i Q2RPcos(i #cos 42Q

'rasarea arcului 9' i se face prin coordonatele rectangulare pe coarda, pentru x de la 9I spre ' i aplicand x1I,x2I,x)I,@,xiI si cu :iI ,perpendicular pe coarda. !ontrolul tasarii se face aplicand pe coarda 'i9I ordonatele(x Ti #x i in care x Ti 2R sin 42& 4.5.6 (etoda sfertului 3ste o metoda expeditiva de intercalare a punctelor de indesire pe arce de cerc intinse intre punctele intermediare fixate anterior la distante prea mari. !alculul elementelor de trasare se va baza pe consideratiile matematice deduse din teorema inaltimii inscise in triunghiul dreptunghic 9' e - . !onform acestei teoreme se obtine 2h(2R#h 22Rh#h
2

S 2

+eoarece sageata h 1 are o valoare mica in comparatie cu raza, in al doilea termen din relatia(4.27 poate fi negli%ata,iar relatia devine" 22h i R. 8R 8R .alorile segmentelor ' i 9 si 9' e se pot obtine din triunghiurile 'i9+ si 'e9+, aplicand teorema lui Pitagora " ('i9
2
2 hi 2 S

8R

h 2 2 (Ti B ) 2 ( BTe )
2

S 2
2

2(9'e

2h 2

S 2

2` ('i9

2(9!

22h i R

(4.)1 (4.)2

,nlocuind relatia (4.)1 in relatia (4.2X

se obtine " h 2 2
11

2hi R h1 2 8R 4

Potrivit acestei relatii (4.)2 a doua sageata reprezinta un sfert din prima de unde deriva si h denumirea metodei.(imilar se pot scrie relatiile entru celelalte sageti. h i 2 i 1 4 'rasarea consta in ridicarea unor perpendiculare pe mi%locul corzilor 69 si 9! pe directia caroara se masoara lungimea sagetilor h 2 obtinand puncele 3 si ,. 4.6 Trasarea serpentinelor ,n cazul terenurilor accidentate si a unghiului mid din aliniamente, racordarea aliniamentelor se face prin curbe exterioare complexe numite serpentine. Partile principale ale serpentinelor sunt" curba circulara principala de raza r amplasata in exteriorul varfului ascutit .& doua curbe auxiliare 'i#9i#'e si 'i#92#'e de raza R & doua aliniamente intermediare 'e#+ si +I#'e. ,n cazul cand valorile razelor R sunt egale si valorilealiniamentelor de redresare sunt de asemenea egale, serpentinele sunt simetrice. 3lementele cunoscute sunt unghiul > dintre aliniamnete ,raza r a curbei principale , raza R a curbelor auxiliare si lungimea portiunii de redresare l .-arimile r,Rsi l se aleg in functie de situatia din teren,tinand cont de valorile minime prescrise. Pentru executarea trasarii se calculeaza " unghiurile , si lungimea (. ,n acest sens in triunghiul .1+. se poate scrie " 'g 2 .aloarea tg se poate exprima in functie de unghiul pe %umatate cu relatia" 2tg 4 2 'g 2 1 tg 2 4 2 2` (2R1r tg 2 4212lAtg 42#r20 Prin rezolvare rezulta " tg 422
1 + l 2 + r (2 R + r 2R + r
r sin

# # #

r r 2 Rtg 4 2 + l DV1

(4.)4

(4.)0

( R A tg 4 2 + l )
cos

>nghiul la centru , aferent curbei principale se calculeaza cu relatia " 2200#(2 #> +istanta ( se calculeaza cu relatia " (2 Pentru control se calculeaza " (2

Pentru trasarea puncelor principale ale serpentinei , se stationeaza cu teodolitul in varful de unghi . , se da viza pe directia aliniamentului 61 cu zero in aparat si se traseaza unghiul( 200 g # pe directia caruia se masoara distanta r. $a capatul distantei se obtine punctul de intrare in curba principala +.'rasand unghiul fata de punctul + se obtine directia spre punctul de iesire din curba +I , pozitia acestuia fiind materializata la distanta r. Pentru a obtine varfurile de unghi .1 si .2 aferente curbelor auxiliare , din punctul . pe direcia celor doua aliniamente se masoara distana (. +in .1 se masoara pe directia aliniamnetului 61 tangenta ', obtinandu#se punctul de intrare in curba auxiliara 'i. Pentru a obtine punctul de iesire din curba auxiliara , pe directia .i+ se masoara tangenta '. Pentru verificare se masoara distanta 'e+, care trebuie sa fie egala cu l.

4.7 Trasarea cur'elor pro%resive !urbele progresive asigura trecerea lina a vehiculului din aliniament in curba vira%ului arc de cerc.
12

6liniamentul se caracterizeaza prin raza infinita( 2 , curba (E214 20 , iar curba de racordare vira% arc de cerc prin raza finita(R si curbura(E214R . Pentru prevenirea socului provocat de forta centrifuga mai ales in punctele de intrare si iesire din curba unde are valori maxime este necesar ca aceasta sa apara si sa dispara treptat printr#o variatie progresiva a curburii de la 0 la 14R.6cest lucru se realizeaza prin introducerea unor curbe progresive de raza variabila numite si radioide iar arcul care ramane in partea centrala a racordarii se numeste vira%. $a drumuri cele mai des utilizate curbe progresive sunt clotoidele , la calea ferata parabola cubica iar la canale lemniscata. !urba clotoidei variaza liniar de la 0 la 14R iar pentru a determina curbura unor puncte intermediare situate la o anumita distanta de punctul de intrare in curba se poate scrie " " 2 2 As2RAl26 2 unde " 14 # curbura curbei progresive in punctul R l l (punct intermediar pe curba progresiva &14R# curbura la sfarsitul curbei progressive si intrarea in vira% arc de cerc &s#distanta de la punctul de intrare in curba la punctul intermediar &l#lungimea curbei progresive &6# modulul clotoidei . (e calculeaza modulul clotoidei " 62 A s 2 R A l -odulul clotoidei depinde si de viteza de circulatie a masinilor "620,200 V ) >nde " .#viteza autovehiculului in Bm4h. .ariabila independenta a clotoidei se calculeaza cu relatia " i = ( indice i la patrat 4 26patrat 2 s supra 2p 2 a (64p la patrat >nde,
1

# unghiul format de tangenta la clotoida in punctul i cu sensul pozitiv al axei

absciselor (i# lungimea arcului de clotoida& 6#modulul clotoidei Pentru punctul final al clotoidei i se noteaza cu " 0 2
1 , unde& l#lungimea clotoidei R#raza 2R

vira%ului arc de cerc Raza de curbura a clotoidei variaza de la infinit (la intrarea in curba pana la R (la intrarea in si vira% arc de cerc si se calculeaza cu relatia" pi = 2 i !oordonatele rectangulare ale punctelor de detaliu ale clotoidei se calculeaza cu relatiile"
xi = A 2 (t t* tX t) t0 t 11 + ... & y i = A 2 ( + , unde t 2 radical din alfa indice i 10 217 ) 42 1)20

!oordonatele centrului de racordare vira% arc de cerc se calculeaza cu relatia" xoi = xi pi A sin i & y oi = y i + pi A cos i

4.1Tratarea cur'elor verticale2 Racaordarea declivitatilor se executa prin curbe verticale in arc de cerc , care pot fi convexe sau concave. Pentru asigurarea unei bune vizibilitati a traseului in fata autovehiculelor , raza curbei

d 2 f + h2 verticale convexe se calculeaza cu relatia R2 , df# este distanta de franare& h# inaltimea h2

ochiului conducatorului autovehiculelor
1)

Racordarea se face cu raze mari , pana la 10000m, pentru racordarea cu curbe convexe si pana la 2000, pentru racordari cu curbe concave .>nghiul la centru delta al racordarii este egal cu suma unghiurilor de panta , fara a tine cont de conventia ca unghiurile de rampa se considera pozitive , iar unghiurile de anta negative. 'inand cont de figura 4.14 se poate scrie" = p1 + p 2 " unde, p1 si p2 reprezinta pantele celor 2 aliniamente , care pentru drumuri se exprima in procente , iar pentru cai ferate in promile. Racordarea verticala se face in mod similar cu metoda racordarii in arc de cerc de la partea planimetrica. 6stfel se scrie " '2Rtg 4 2 Pentru a calcula bisectoarea b, in triunghiul /6. se poate scrie" T 2 + R 2 = (OV 2 = ( R + b 2 = R 2 + 2bR + b 2 , ?egli%ind termenul bpatrat si efectuand operatiunile de calcul rezulta "b2 'patrat supra 2R 6cceptand ca b aprox. Tindice - si ' aprox.Sindice - , estimari ce pot fi determinate pe baza relatiilor" YM = b cos 4 2 b & T X M = V bV = b sin 4 2 = 0 X2 (e poate scrie" YM = M 2R X2 Relatia este valabila pentru orice punct curent de pe curba si atunci se poate scrie " Yi = i 2R +and valori diferite lui xi se deduc valorile :i cu care se traseaza curba de racordare prin coordonate rectangulare pe tangenta. +atorita faptului ca unghiurile de panta si rampa sunt mici , abscisele xi se pot lua in valori orizontale si ordonatele :i pot fi masurate pe verticala. 'rasarea se va face de la punctul de intrare in curba spre punctul de varf , masurand xi in valoare orizontala , iar in punctul gasit se va trasa prin nivelment , cota punctului. .aloarea acesteia se calculeaza cu relatia" Hi = H A + xi tg y i = H A + xi p y i , in care" =6# este cota punctului 6, din profilul longitudinal proiectat p# panta aliniamentului

4.3 Trasarea profilului lon%itudinal si a profilelor transversale 'rasarea pe teren a profilelor longitudinale se efectueaza in doua faze" in timpul executarii terasamentelor si in timpul realizarii imbracamintii , cand se efectueaza racordarea declivitatilor.

14

Profilul in lung se ridica prin drumuiri de nivelment geometric , iar profilele transversale prin radieri.,n cazul drumurilor de coasta , cu pante mari , profilele transversale se ridica cu lata si

bolobocul. 'rasarea pe teren a prof long se realiz in urmat etape" # trasarea cotelor # trasarea pct de indesire pe liniile de panta data , intre punctele de schimbare a declivitatilor # trasarea racordarii verticale ale declivitatilor din prof long $inia rosie din prof long se traseaza pe teren in functie de cotele de executie calculate ca diferenta intre cotele proiectate si cotele terenului.!and diferenta dintre cota proiectului si cota terenului este pozitiva (z1 z2 z) drumul se executa in rambleu, negativa in debleu. !ota de umplutura Cu se marcheaza in axul drumului printr#o sipca de inaltime coresp.in profil de rambleu, iar cota de rambleu Cs se inscrie pe sipca scurta. 'rasarea profilelor transversale comporta urmat faze" # calc elementelor necesare pichetarii prof transv # trasarea amprizei caii fata de tarusul din axa # trasarea pe teren a pantelor taluzurilor cu a% %aloanelor si a sabloanelor # 4.3.1 Calculul ampri$ei in ram'leu pe un teren ori$ontal . $a acest profil , latimea rambleului la bazase determina relatia"2$2b12a 1 hu +in relatia de mai sus valoarea cad o determinam cu relatia" 2 a2mAh u m a ,nlocuindu#l pe ca c in relatie se va obtine" 2$2b12mh u iar $2
b 1mh u )

4.3.2 Calculul latimii de'leului la suprafat$a terenului aproximativ ori$ontal Pentru un astfel de profil vom determina latimea debleului cu relatia " 2$2b12c12a2b12mh u 12c +in relatia de mai sus " $2
b 1m= 1c unde " b# )

latimea platformei &m2d4h 5indicele taluzului& h u 2cota de executie in ax & a# latimea santului de scurgere a apei

4.3.3 Calculul ampri$ei in de'leu pe teren ori$ontal 6tunci cand terenul este inclinat , atat in cazul rembleului cat si al debelului cailor de comunicatie , com determina doua distante inegale( $1 si $2 din axa !.
1*

Pentru rembleu (figura 4.18 , in vederea determinarii celor doua latimi vom considera ca panta terenului este aceeasi intre punctele 6 si 9 ( 1 "n , ca panta taluzului proiectat este (1 "m si cota de terasament in axa (h u . !ele doua distante orizontale $1 si $2 se vor determina astfel " Pentru determinarea distantei $1 din figura avem " S 2 SM 1 M = SO O 1 SM = b & M = h (cota de terasament in axa & 1 = SO de unde SO = !1 = de unde SM r m !1 2m m b42 m 1 O !1 b 1 1 = + hr = !1 ( de unde O = & " !1 m " " 2m (i dezvoltand in serie aceasta relatie se va a%unge la formula"
!1 = b ( + mhr m 2 1 " 1

Pentru determinarea distantei !2 plecand de la relatia geometrica

= SM + M

1 b !2 = ( + mhr b 1 1 = S # + # sau + hr = !2 ( + m 2 dezvoltand in serie " 1+ 2m m " "

Pentru marcarea amprizei debleului prin punctele 6 si 9 de asemenea vom determina distantele orizontale !1 si!2 . !ele doua rela[ii de calcul sunt"
!1 = b 1 b ( + $ + mhs ! 2 = ( + $ + mhs m 2 m 2 & 1+ 1 " " 1

unde c # lY[imea ^an[ului colector 4.3.4 +a'aritarea prof4lelor transversale Pe baza elementelor de trasare a amprizei se trece la gabaritarea profilelor transversale care se face cu" panglica de o[el, ruleta, lata, bolobocul, ^abloane, %aloane, [Yru^i, instrumente de nivelat ^i mire. 'aluzele se marcheazY cu ^abloane de ^Zpci de pante date Zn profilele transversale tip, montate cu fire cu plumb, boloboc sau echere de pantY .

17

CAP. 5 Trasarea podurilor si viaductelor 5.1 !ocumenta/ia topo%rafic0 5i re/eaua de sprijin pentru ridicarea 5i trasarea cursului de ap0 Pentru proiectarea ^i trasarea podurilor ^i viaductelor avem nevoie Zn primul r]nd de planul bazinului hidrografic Zn cauzY, care poate fi ob[inut prin copiere de pe hYr[ile existente la scYrile de 1"100000 ... 1"*0000, astfel ca dimensiunile acestuia sY nu depY^eascY 40x20cm la scara datY ^i care constituie baza pentru Zntocmirea planului de situa[ie ^i a planului la scarY mare necesar proiectYrii Zn detaliu a podului. Planul de situa[ie" se Zntocme^te la scara de 1"*000 pentru r]urile mici ^i 1"10000 pentru cele cu lY[ime mare, utiliz]nd de regulY metoda aerofotogrametricY, metoda tahimetricY pentru zonele cu Zntindere micY sau fototeodolitul pentru zonele accidentate. Planul la scarY mare" se Zntocme^te la scara de 1"1000 cu echidistan[a curbelor de nivel 3 2 0,*m pentru o lungime a traversYrii e )00 m ^i la scara de 1"2000 cu32 1 m pentru lungimi mai mari, fiind utilizat pentru proiectarea Zn detaliu a podului ^i pentru studiile de detaliu a traseelor cYilor de acces la pod. Re[eaua de spri%in pentru proiectarea podurilor ^i pentru trasarea capetelor acestora se realizeazY prin drumuiri planimetrice ^i altimetrice pe ambele maluri (fig. *.1 , legate de re[eaua geodezicY. +acY r]ul are o lY[ime mai mare de )00 m drumuirile planimetrice se leagY de re[eaua geodezicY de bazY ^i Zn regiunea traversYrii# +e asemenea se vor executa ridicYri de detalii pe cale tahimetricY prin metoda coordonatelor polare. Pe acestemagistrale se vor trasa profZle transversale cu detalii de teren, care vor fi determinate nivelitic, la o distan[Y Zntre ele de 14* din lY[imea albiei. Profille transversale trebuie legate nivelitic ^i planimetric ,a capetele de pe ambele maluri de re[eaua de spri%in. Ridicarea topograficY se executY pe c]t posibil ZmpreunY cu studiile geotehnZce ^i hidrogeologice din aceastY zonY ^i de aceea o parte din punctele re[elei vor servii ca bazY pentru aceste studii Zn vederea stabilirii deplasYrii terenurilor ^i terasamentelon Precizia triangidatiei podului trebuie astfel realizatY Znc]t erorile medii pYtratice Zn pozi[ia centrelor uurastructurilor ^i Zn determinarea lungimilor deschiderilor podului sY nu depY^eascY Ml,*...2cm iar erorile Zn pozi[ia punctelor triangulapei podului, care trebuie sY fie de 1,*...2 ori mai mici, vor fi Zn medie de M1 cm 5.2 !eterminarea lun%imii podurilor 5i viaductelor $a acest mod de trasare punctele - ^i ? care constituie lungimea trecerii $ sunt amplasate fiecare pe c]te un mal Zn locuri ferite de inunda[ie. !]nd nu se cunoa^te pozi[ia Zn teren a celor douY puncte, proiectate Zn prealabil pe planul de situa[ie, se va efectua trasarea lor fie prin repera% fe[Y de obiectele Zncon%urYtoare existente Zn teren ^i pe planul de situa[ie fie prin trasarea din v]rfurile de unghi (.ia .1) a axelor cYilor de acces la pod. $ungimea unui pod poate fi determinatY prin metoda tahimetricY, metoda geometricY, metoda prin mYsurare directY metoda prin mYsurare paralacticY, metoda trigonometricY. -etoda tahimetricY # constY Zn mYsurarea lungimii axei podului dupY ce Zn prealabil s#au determinat diviziunile mirei si constantele tahimetrului.
10

5.2.1 (etoda %eometric0 (e utilizeazY c]nd avem materializate pe teren capetele podului ZnsY acestea nu sunt legate la sistemul geodezic de coordonate. (e vor construi pe unul din maluri douY unghiuri drepte Zn punctele 6 ^Z ! cu un echer topografic. +in asemYnarea triunghiurilor dreptunghice care se formeazY putem scrie" AB = D
A# #

'oate elementele se vor mYsura Zn valori orizontale cu ruleta. 5.2.2 (etoda prin m0surare direct0" (e poate aplica in urmatoarele trei ipoteze" a !and valea peste care trece podul este uscatY& b de pe podina construitY pe r]urile cu ad]ncimea apei e )m& c iarna pe gheatY. $a mYsurarea peste valea uscata sau iarna pe ghea[Y (a ^i c se vor utiliza fire de invar sau panglici cu diviziuni milimetrice fiind necesar" #sY se cure[e terenul pe, direc[ia axei podului, pentru a face posibilY a^ezarea instrumentului de mYsurare directY a distan[elor& #sa se aplice corec[iile de reducere la orizont sY se alinieze panglica c]t mai exact pe aliniament ^i sY se foloseascY dinamometru" ,n cazul mYsurYrii distan[ei peste r]uri cu ad]ncimea apei p]nY la ) m se poate construi un e^afod din pilo[i bYtu[i la intervale de c]te )...4 m li ^i solidariza[i prin dulapi la partea superioarY. Pe pilo[i se va monta o podinY orizontalY la partea superioarY ^i o alta lungimilor la partea inferioarY pe care se deplaseazY operatorul. 5.2.3 (etoda paralactic0 de determinare a lun%imii podului 6ceastY metodY se utilizeazY de obicei pentru lungimi ale podurilor ^i viaductelor e 400 m utiliz]nd o baza de trasare 69 ,determinatY prin mYsurare precisY ^i un unghi paralactic determinat cu un aparat de precizie. Rela[ia de calcul pentru ob[inerea distan[ei l orizontale va fi" ! = A $tg . !ondi[iile care trebuie
2 2

respectate pentru ob[inerea preciziei necesare sunt& #realizarea perpendicularitY[ii bazei 69 pe axa podului, tras]nd direc[iile !9 ^i !6 ca echerul cu prisme, iar distan[ele (!9 2 !6 2 20m , cu o ruletY divizatY milimetric ^i etalonatY& #punctele !, +, 6 ^i 9 se vor materializa corespunzYtor ^i se materializeaza prin utilizarea unor cuie subtiri& #la distan[ele mYsurate !9 si !6 se vor aplica toate corec[iile pentru ob[inerea valorilor lor orizontale& #baza 69 va fi a^ezatY pe un teren orizontal, iar vizele spre capetele acesteia vor trece cu cel pu[in ) m peste nivelul apei& #mYsurarea unghiului paralactic spre punctele 6 ^i 9 din sta[ia + se va face dupY o semnalizare prealabilY a acestora cu [inte de vizare. -Ysur]nd unghiul paralactic cu un teodolit de precizie ^i utiliz]nd o bazY paralacticY bine constituitY vom ob[ine o precizie de cea. 1 "4000.

18

5.2.4 (etoda tri%onometric0 de determinare a lun%imii trecerii peste o'stacole (e bazeazY pe determinarea unor baze orizontale de ambele pYr[i ale r]ului sau numai de o parte a lui ^i pe determinarea cu precizie a tuturor unghiurilor care se formeazY Zntre acesta ^i axa podului. (chemele pentru calculul lungimii podului pe cale trigonometrica sunt" a) +eterminarea lungimii !+ a podului din doua baze !9 ^i !6 situate de o parte a r]ului mYsur]nd cu precizie toate unghiurile care se formeazY ^i aplic]nd teorema sinusurilor. +acY abaterile dintre cele douY valori ob[inute pentru lungimea !+ sunt nesemnificative se va lua media lor. ') +eterminarea lungimii !+ a podului din douY baze situate de o parte ^i de alta a podului.,n func[ie de obstacolele de pe leren, pentru amplasarea pe bazele de aceea^i parte a axei podului sau opuse la cele douY capete (fig. *.0b cu lungimi de 0,0...1 din lungimea !+ +eterminarea lungimii podului pe cale trigonometricY, utiliz]nd patrulatere cu ambele diagonale observate(e vor mYsura gi compensa toate unghiurile Zn triunghi, dupY care aplic]nd regula sinusurilor vom calcula mai multe valori independente a lui !+ din fiecare triunghi. c) +eterminarea lungimii axei podului (!+ cu a%utorul a douY baze egale, perpendiculare ^i simetrice fa[Y de axa !+ a podului.6plic]nd aceastY metodY va cre^te precizia de determinare a axei, Zntruc]t avem un numYr dublu de v]rfuri sta[ionabile, comparativ cu metoda anterioarY, iar precizia de calcul va fi de circa 1"*000. !a regulY generalY la toate cele trei scheme, trebuie men[ionat faptul cY punctele ! ^i + care reprezintY capetele podului trebuie sY fie foarte bine marcate ^i legate planimetria ^i altimetric de re[eaua de spri%in a ^antierului. 5.3 Trasarea centrelor infrastructurii la poduri Punctele - ^i ? ale axei longitudinale a podului trebuie amplasate la o depYrtare suficientY de malurile r]ului, pentru a nu fi deteriorate Zn timpul procesului de construc[ie, iar dacY acestea au dispYrut, se vor reconstrui fie pornind de la v]rfurile de fr]ngere ale cYilor de acces la pod& de la punctele de repera% ale capetelor axei podului sau ale re[elei de spri%in existente (vezi fig. *.2 'rasarea centrelor infrastructurii pe pilele podurilor ^i viaductelor se va face prin aplicarea de distan[e cu benzi de o[el divizate milimetric, prin intersec[ie reperatY sau prin intersec[ie unghiularY Znainte. #6plicarea distan[elor din proiect cu ruletele divizate milimetric, Zn scopul aplicYrii centrelor infrastructurii se va face Zn cazul albiilor uscate sau Zarna pe ghea[Y. +istan[ele se vor apiica de ,a punctele - ^i ? prin mYsurarea pe podine orizontale pe direc[ia axei longitudinale a podului, introduc]nd corec[ii de etalonare ^i temperaturY pentru mYrimea mYsuratY a fiecYrei deschideri. #'rasarea prin intersec[ie reperatY se va face diferit Zn func[ie de ad]ncimea r]urilor astfel" a) Pe r]urile# mici cu ad]ncimea apei e)m ^i nenavigabile se pot utiliza procedeele aliniamentelor paralele ^i neparalele cu axa longitudinalY a podului.

1X

a1) 'rasarea cu a%utorul aliniamentelor paralele se poate realiza prin construirea unui aliniament paralel (- ? Zn aval de axa podului, pe o podinY, iar pe o podinY se traseazY proiec[iile centrelor infrastructurilor. !u teodolitul instalat pe podinY vom trasa Zn punctele 1, 2, ), etc, perpendiculare pe axa -?, iar distan[ele ob[inute reprezintY axele longitudinale ale infrastructurilor care la intersec[ia cu axa traversYrii -? dau pozi[ia centrelor fiecYrei infrastructuri !1, !2, etc. (e vor bate trei pilo[i (unul Zntre cele douY axe ^i doi dincolo de axa podului care vor permite continuarea trasYrii chiar ^i Zn cazul Zn care vizibilitatea este ZntreruptY . a.2) Trasarea cu ajutorul aliniamentelor neparalele (e foloseste cand in apropierea cursului traversarii avem un pod vechi care se poate utilize pentru traversarea axelor infrastructurii. ,n acest caz vom proiecta sub un unghi drept fata de axa podului(-? , in punctele initiale -I si ?I, unde masuram unghiurile N si G calculand distantele S inter infrastructuri astfel " S 2 sin & b# distanta intre centrele infrastructurilor ')"auri cu adnacimea apei mai mare de 4 m si cur%ere rapida ,n acest caz pentru aflarea centrelor infrastructurilor se vor construi pe cele doua maluri doua baze perpendiculare pe axa podului (6! si 9+ amplasate una aspre amonte si alta spre aval, iar controlul trasarii se va face construind alte 2 baze 6!I si 9+I in prelungirea prismelor..erificarea pozitiei centrelor infrastructurilor se face trecand cu teodolitul in punctele materializate pe cele 2 prelungiri ale bazelor si intersectand prin vizare la punctele corespunzatoare de pe malul opus. 'oate segmentele masurate pe cele 2 baze sunt egale intre ele si se masoara fata de axa podului. c)(etoda intersectiei un%*iulare inainte $a aceasta metoda centrele infrastructurii podului se obtin prin intersectia vizelor pornite de la 2 puncte ale triangulatiei podului.6cest mod de trasare se utilizeaza de obicei la traversarile peste rauri mari navigabile.$a acest mod de trasare este necesar ca una din laturile triangulatiei podului si axa acestuia sa fie aproximativ egale (69 f ,,, iar laturile ,#6 si ,,#9 f ,#,,4). Precizia de trasare a unghiurilor L is N creste odata cu distantele de vizare, iar pozitia punctelor intersectate 1, 2, ) trasate din 6 si 9 va fi verificata prin a treia viza in lungul axei ,#,,. 'rasarea centrelor infrastructurilor la raurile mari presupune parcurgerea a 2 etape " # trasarea cu precizie mica (provizorie, pe apa cand punctul obtinut se marcheaza cu baliza plutitoare sau geamandura & si trasarea definitiva care este realizata dupa ce partea superioara a infrastructurii a iesit din apa, asigurand precizia trasarii conform normativelor de trasare.
b

20

5.4 Trasarea altimetrica peste cursuri de apa 6re ca scop fixarea unor repere de nivelment pe ambele maluri care vor folosi atat in timpul studiilor hidrologice cat si la alcatuirea bazei altimetrice pentru intocmirea planului topographic la scara mare cu amplasamentul podului si trasarea in inaltime a constructiilor aferente. $a traversarile pentru lungimi mai mari de )00m vor fi plantate minimum 2 repere permanente pe fiecare mal, iar eroarea limita in determinarea cotelor in raport cu un reper initial nu trebuie sa depaseasca M10mm. Pntru lungimi ale podului de 80 5 )00 d sunt suficiente 2 repre de nivelment(cate unul pe fiecare mal , de care se va lega si fixa in apropierea infrastructurii podului cate un reper provizoriu pentru transmiterea cotelor pe infrastructurile aflate pe uscat sau in apa la o distantae100m.Punctele nivelate se vor marca prin baterea unor cuie, de la care cota poate fi transmisa la piesele infrastructurii pe verticala in sus sau in %os. 'ransmiterea cotelor de pe un mal pe altul poate fi facuta prin " nivelment dublu geometric, nivelment trigonometric sau nivelment hidrostatic. 5.4.1 Transmiterea cotelor prin nivelment du'lu %eometric Presupune stationarea cu aparatul de nivel pe ambele maluri alea raului, iar cand conditiile permit sip e un banc de nisip sau insula catre mi%locul apei. 'rasarea cotelor se poate face astfel prin " nivelment geometric obisnuit la o latime a raului mai mica de 1*0 m, sau in cazul unei latimi de pana la 2*0 m daca avem posibilitatea sa fixam mira pe un pilot in mi%locul albiei si prin nivelment geometric utilizand o marca mobila pe mira in cazul raurilor cu latimi ` 1*0 m. (e pot utiliza scheme variate de transmitere a cotelor cu precizia unui nivelment de ordinul ,, sau ,, astfel " a) 6c*ema prin nivelment aplicat atat pe insula cat si de pa maluri ,nainte de efectuarea nivelmentului se vor planta pe ambele maluri cate 2 repere de nivelment(R,, R,, si R,,,, R,. in locuri unde raza de vizare trece la minimum 2#) m deasupra pamantului.+in statia (1 se vor executa citiri la firul nivelor in rodinaea reperelor R1, R) si R4, R2, iar pentru verificarea determinarii diferentelor de nivel intre 2 puncte vom stationa cu aparatul si intre reperele de pe cele 2 maluri ale raului executand din statiile (2 si () citiri pe mirele instalate in R1 si R2, respectiv R) si R4.Pentru transmiterea cotei poate fi satisfacatoare daca suma diferentelor de nivel in poligonul R1#R)#R4#R2#R1 sa fie intre M10#20 mm. ') 6c*ema prin nivelment aplicat de pe cele doua maluri# se utilizeaza atunci cand nu exista insula in mi%locul raului sau nu se pot bate piloti intrucat adancimea apei este prea mare. ,n acest caz determinarile vor fi facute dupa ce in prelabil pe cele 2 maulri se amplaseaza decalat 2 repere " R1 si R2 care formeaza cu 2 puncte de statie , si ,, materializate pe teren la o distanta de 10#)0 m fata de reperele R1 si R2, un paralelogram sau dreptunghi. +in statia , se fac 2 citiri " a1 si b1 spre reperele R1 si R2 , iar din statia ,, alte 2 citiri, a2 si b2 spre aceleasi repere cu egalitatile distantelor ,#R12,,#R,, si ,#R,,2,,#R1.(e executa 2#4 serii de observatii in functie de latimea raului si precizia necesara de transmitere a cotei, iar ecartul admis intre diferentele de nivel ale laturii R1#R2 pentru o serie de observatii este *#10mm4100 m distanta. c) 6c*ema de aplicare a nivelmentului la rauri cu latime mai mare de 277#377m ,n acest caz pe unul din maluri se amplaseaza reperul de cota cunoscuta R1(CR , iar pe celalalt mai alte 2 repere R2 si R) care vor constitui impreuna cu R1 varfurile unui triunghi isoscel.!itirile pe mira din statiile , si ,, si respectiv ,, si ,,, se vor realiza la fel ca in cazul schemei prin nivelment
21

aplicat de pe cele 2 maluri, utilizand concomitent 2 instrumente de nivelment cu puterea de marire -g42x si folosind panouri mobile montate pe mira.Pentru obtinerea unor rezultate bune la transmiterea cotei de pe un mal pe altul se vor respecta urmatoarele conditii " sa nu difere unghiul h i i dintre directricea nivelei si axa de vizare a lunetei, intrucat la o variatie mica a unhiului dintre semiserii apar erori sistematice de valori mari in diferentele de nivel & sa se lucreze in conditii de temperatura constanta, fiind cunoscut faptul ca o variatie a temperaturii de 1o ! provoaca schimbarea unghiului i cu 0.*j & evitarea influentei refractiei atmosferice verticale prin efectuarea transmiterii cotelor concomitent cu 2 aparate pe ambele maluri si rotind apoi statiile intre ele. 5.4.2 Transmiterea cotelor prin nivelment tri%onometric Punctele intre care se va face transmiterea cotei pester au sunt puncte ale triangulatiei podului care vor fi amena%ate si ca repere de nivelment. 'intele de vizare si teodolitele vor fi asezate in varfurile unui paralelogram ale carui laturi scurte ,#- si ,,#? sa nu sepaseasca ) m. /rdinea de efectuare a determinarilor este urmatoarea " citim pe mira apropiata cu luneta orizontala, inaltimea h a teodolitului deaspura reperului & citim unghiurile zenitale C in ambele pozitii ale lunetei efectuand 2#) serii de observatii & citim unghiurile zenitale C prin schimbarea statiilor intre ele transportand teodolitele de pe un mal pe altul. ,n cazul unei serii realizate cu ambele aparate concomitent diferenta de nivel intre punctele - si ? se determina cu relatia " % % l +i l +i h = Dtg 2 1 + 1 1 2 2 & unde z1 si z2 sunt unghiurile zenitale ale tintelor de vizare masurate 2 2 2 concomitent cu teodolitele & l1 si l2 sunt inaltimile semnalelor de vizare, masurate incepand cu talpa mirei & i1 si i2 sunt inaltimile teodolitelor deasupra reprelor - si ?. +iferenta de nivel finala se va obtine ca o medie a seriilor efectuate, iar abaterea acestor valori fata de diferenta de nivel medie, va fi precizia realizata la transmiterea cotei. 5.4.3 Transmiterea cotelor prin nivelment *idrostatic (e utilizeaza in deosebi la transmiterea cotelor peste cursuri de apa avand latime mare. -odul de operare consta in a aseza pe fundul apei un tub de cauciuc rezistent care se va umple cu apa sub presiune mare pentru a nu ramane bule de aer in el. $a capetele furtunului se vor monta tuburi de sticla cu diviziuni care se fixeaza pe stalpii aflati pe maluri. .om considera pentru observatii ca meniscul lichidului din cele 2 tuburi se afla la aceeasi suprafata de nivel, iar cu a%utorul a 2 instrumente de nivelment vom lega aceasta suprafata de reperele R1 si R2 situate pe cele 2 maluri. Pentru determinari foarte precise pe ambele maluri se vor face observatii concomitente la intervale de timp stabilite dupa un anumit program, in ce priveste presiunea, temperatura apei si a aerului, pentru a se putea face corectii la rezultate atunci cand este cazul. +iferenta de nivel se va obtine din media valorilor rezultate din programul de observatii.

22

CAP. 6 8ucrari topo%rafice pt. 9(: 6.1 Aspecte %enerale privind reali$area lucrarilor de im'unatatiri funciare (tudiile de teren premergatoare trasarilor pentru lacrarile de ,mbunatatiri funciare se pot clasifica in " 6tudiile climatice sunt bazate pe inregistrarile pe perioade lungi de timp (20#)0 ani si ele trebuie sa prezinte date in legatura cu temperature, precipitatiile, evapotranspiratia potentiala, vanturile etc. 6tudiile *idrolo%ice permit sa se prezinte reteaua hidrografica, denumirea albiilor raurilor, debitele si nivelurile carcteristice, hidrograful debitelor de apa, calitatea apei, regimul viituriloretc. 6tudiile *idro%eolo%ice se bazeaza pe fora%e executate la diverse adancimi, prezentandu#se sub forma de harti hidrogeologice cu hidroizofreatele si hidroizohipsele, precum si profile hidrogeologice representative cu stratificatia pamanturilor si rocilor, caracteristicile stratului acvifer, regimul nivelurilor apelor freatice etc. 6tudiile %eote*nice sunt bazate pe fora%e executate la diferite adancimi, avand ca rezultat obtinerea planurilor de situatie cu raionarea geotehnica si indicarea naturii pamanturilor de adancimea fora%elor, planuri de detaliu cu amplasamentele lucrarilor de prospectiuni in zona constructiilor principale. 6tudiile pedolo%ice stabilesc, din punctul de vedere al lucrarilor de imbunatatiri funciare, caracteristicile si raspandirea solurilor, pe baza lor intocmindu#se harta texturii solului, harta permeabilitatii, harta capacitatii . 6tudiile *idraulice pe baza carora se rezolva mai multe probleme cum ar fi "1 studii pe modele hidraulice asupra unui sector sau tronson de rau & 2 conditiile de evacuare a debitelor maxime in albie, la bara%e & ) capacitatea de evacuare a descarcatorilor de ape mari ai bara%elor & 4 infiltratiile prin corpul bara%ului sau pe sub bara% & * nivelurile apei in emisar si evolutia malului emisarului in punctele de descarcare a retelelor de descarcare. 6.2 8ucrari topo%rafice la trasarea proiectelor de desecare $ucrarile de desecare se realizeaza in vederea asigurarii unui regim hidric favorabil atat in sol cat si la suprafata acestui in vederea dezvoltarii in conditii normale a culturilor. $ucrarile de desecare cuprind " reteaua permanenta de canale si conducte. !onstructiile aferente acesteaia si unele lucrari anexe. Reteaua permanenta este alcatuita din " canale de pamant deschise realizate in zonele mai %oase constituind reteaua de colectare & canale deschise de adancime mare pentru interceptarea panzei freatice sau conducte inchise care formeaza reteaua de drena% & canale de centura pentru interceptarea apelor provenite din exteriorul suprafetei amena%ate. !onstructiile aferente retelei de desecare constau in " ruperi de panta(caderi , stavilare, constructii pentru subtraversare, podete etc . $ucrarile anexe sunt necesare pentru exploaterea amena%arilor executate si suprind " drumuri de exploatare, plantatii de protectie, diferite constructii pe sistem. ,n vederea eliminarii excesului de apa, se vor trasa canale colectoare fie perpendicular, fie sub un unghi oarecare fata de canalul principal de evacuare. 6plicand metoda coord. Rectangulare vom trasa pozitia altimetrica a pun ctelor de varsare ale canalelor colectoare, stabilind din aceste puncte directia axelor respective care se va %alona, la fel se va face si pentru materializarea prin %aloane a canalelor secundare si a santurilor de desecare. Pentru canalele de coasta sau centura trasarea axelor se va face prin metoda drumuirii pornind de la punctul de varsare a canalului. +upa trasarea axelor si marcare lor ale retelei de canale colectoare si de evacuare, se vor determina cotele acestor puncte prin nivelment geometric, intocmind fise de gabarita% si trasand profilele transversale ale canalelor. 6.2.1 Trasarea profilului transversal a unui canal de desecare amplsat pe un teren ses 3lementele geometrice necesare la trasare sunt " latimea la fund(b21,8m , adancimea canalului (h22.1m si inclinarea taluzurilor (1 "2 . (e calculeaza deschiderea totala a canalului, egala cu 4.211.814.2210.2m, masurand de la axa cate *.1m pe cele 2 directii. Reperarea tarusilor de pe axa in caz de distrugere se va face cu a%utorul unor reperi
2)

materializati la aceeasi distanta(1*#20 m determinati prin nivelment geometric fata de acelasi plan de comparatie. 6.2.2 Trasarea profilului transversal al unui canal de coasta Pentru marcarea pe teren a profilului transversal, utilizam ca si in cazul trasarii canalului pe terenul ses, cele ) elemente esentiale " latimea la fund a canalului (7m , adancimea canalului ()m si taluzurile cu inclinarea 1 "1.

24