, Cartografia este stiinta care se ocupa cu constructia planurilor si hartilor t opografice, cuprinzînd: - desenul cartografic, prin care se stabilesc

normele de reprezentare a elemente lor topografice' de pe suprafata terestri pe plan, referindu-se la continut, semne conventionale, inscriptii, baza matematica si geodezica etc.; -:- proiectiile cartografice, respe'ctiv procedeele matematice prin care se real izeaza reprezentarea suprafetei elipsoidului(sferei) pe plan; .;.. editarea planurilor si 'bartilor topografice, adica studierea procedeelor d e redactare, cartografi ere, reproducere si multiplicare, pentru obtinerea planului sau' hart ii topografice imprimate. Planul sau harta obtinuta in urma editarii, este documentul fundamental pentru e xecutarea lucrarilor de cercetare, proiectare si constructii in diferite domenii de activi tate si pentru, editarea planurilor si hartilor tematice. Scurt .istoric. Cartograrm a aparut din cele mai vechi timpuri si s-a dezvoltat, concomitent cu ' alte stiinte: astronomia, geografia, geodezia, matematica. Din antichitate s-au pastrat unele reprezentari cartografice, dintre care pot fi amintite cele din Egipt, Mesopotamia, China (unde apare pentru prima data raportul de sca ra). In Grecia,' Ptolemeu a elaborat "Ghidul geografic", lucrare compusa din opt carti, in care s e dau informatii de intocmire a hartilor, precum si tabele ,cu pozitia a peste 8000 localitati, d intre care circa 40 sînt în Dacia. Hartile si tabelele cu pozitia punctelor sint' exprimate pentru pr ima data prin coordonate geografice (latitudine si longitudine) cu originea la' ecuator. In Im periul (Roman s-a elaborat harta denumita "Tabula Pentingiana" sub forma unor fisii pe anumite iti nerarii, fiind' 'reprezentate prin semne conventionale: fluviile, orasele, soselele, drumurile, resedintele guvernatorilor, farurile de navigatie, hanurile, pasunile etc. In evul mediu cartograrm se dezvfdta in continuare, remarcindu-se hartile chinez e întocmite al diverse destinatii (funciare, politico-administrative, militare), elaborinduse sistemul de multiplicare si imprimare in culori. Merita a fi mentionata si harta geografica bizantina,cup rinzind Palestina, realizata in jurul anului 938. începînd din secolul al X-lea în Europa apar numeroase lucrari cartografice care au servit' la efectuarea marilor calatorii si descoper iri geografice. Pe teritoriul tarii noastre s-au realizat harti cu caracter informativ pîna în secol ul al XVII-lea. Un pas important in' dezvoltarea cartografiei il constituie realizarea hartii Mu nteniei - 1'700, a stolnicului Constantin Cantacuzino Si'~ hartii Moldovei -1737, a domnitorului Di mitrie Cantemir. Dupa anul 1840 se fac ridicari geometrice in vederea întocmirii hartiilor, realizi ndu-se harti la scara 1 :57600 pentru Oltenia, Muntenia"Moldova, Transilvania, Bucovina,' Bas arabia si

Do~rogea. ,. Din 1863 apar primele forme organizate, care in 1868 se legifereaza si se dezvol ta constitUind embrionul Institutului Geografic Militar, respectiva actualei Directii Topografi ce Militare, acestea fiind primele institutii românesti destinate a executa lucrari geodezice, topografice si cartografice. In perioada 1873-1899 s-au întocmit harti la scara 1:20000 pentru Moldova si 3 " I

iI Muntenia - p,îna la meridianul ZimniceB;- si la scara' 1 :10000 pentru Dobrogea, i n proiectia Bonne. Pe baza acestora' pina în anul 1916 s-au intocmit harti la scarile 1 :50000 , 1 :100000 si 1 :200 '000 si s-au transformat hartile existente, În proiectie Lambert. Din anul 1896 s-au înfiintat scoli pentm pregatirea cadrelor de specialitate. Dupa primul raZboi mondial s-a continuat activitatea si În anul 1932 s-a adoptat o noua baza stiintifica -- proiectia stereografica cu plan secant, pe elipsoid Hayford. Pe a ceasta baza a continuat lucrarile de întocmire si actualizare a hartilor pina În 1951 cînd s-a intro dus proiectia Gauss-Kruger pe elipsoid Krasovski. în perioada 1951-1970 s-au realizat harti pe întreg teritoriul national la scarile 1 :25000, 1 :50000, 1 :100000, 1 :200000 si 1 :500000, si planuri topografice pentru toate orasele la scarile 1 :10000 si ,1:5000. Modernizarea acestora s-a realizat în perioadal 1971-1986 obt inîndu-se harti unitare privind precizia, continutul si modul de reprezentare, lucrari cu nivel calitativ mondial. Dupa ,1987 a inceput actualizarea acestora. Tot în aceasta perioada s-au realfzat planuri topografice pe o Însemnata suprafata, necesare economiei nationale: agricultura, silvicultura, exploatarea resurselor naturale, planuri si barti tematice. în 1970 s-a adoptat proiectia stereo grafica cu plan unic secant, pe elipsoid Kras ovski, pentnJ executarea lucrarilor la scari mari necesare economiei nationale.

2. distantate la 1 mm. 1.1. modele de cadru. 1 : 1 000. asigurînd astfel precizia si autenticitatea lor. Aceste cerinte se realizeaza prin folosirea unor metode de Întocmire precise si eficiente si prin asigurarea unei calitati grafice ridicate. 1 : 2000. hidrografiei si altimetriei pe planurile si hartile topografice. l-au avut atlasele de semne conventionale. Dupa anul 1951 s-au elaborat atlase de semne conventionale pentru toate scarile: 1 : 500. Pentru a raspunde multiplelor conditii impuse. Atlasele contin semne conventionale. abrevierile etc. La intervale de 5 mm. 1 : 200000. Atlasele s-au îmbunatatit continuu. liniile sînt îngrosate progresiv. asigurîndu-se concordanta cu continutul hartii si cu atlasele folosite pe plan mondial. folii plastice) împartita în. 1 : 1 000 000. scopul si continutul hartii. . precum si pe hartile speciale. usor de. caracterele si dimensiunile scrierilor. MA'fERIALE SI INSTRUMENTE PENTRU DESEN 1. usurînd astfel raportarea punctelor. 1 : 25000.1. elementele reprezentate" inscriptiile si datele cifrice sa corespunda cu cele din teren ca pozitie si valoare. a distantelor si respectiv numararea patratelelor. Desenul cartografic a avut o evolutie continua. Acestea s-au elaborat în functie de scara.Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DE DESEN CARTOGRAFIC \. fiind modul de reprezentare a elementelor topografice de pe teren. 1 : 10 000. 1 : 5000. planurile si hartile topografice trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: _. 1 : 50000. DEFINITIA SI SCOPUL DESENULUI CARTOGRAFIC Desenul cartografic face parte din desenul tehnic. explicatiile privind aplicarea semnelo r cqnventionale.2. pentru grafice si pentru schite. 1 : 100000. Se foloseste pentru originalele planurilor topografice. citit si expresive.sa fie clare. 1 : 500 000. 1. respectiv a desenului cartografic. patratele prin linii longitudinale si transversale colorate. MATERIALE PENTRU DESENUL CARTOGRAFIC Hîrtia milimetricaeste hîrtie de desen opaca sau transparenta (calc. Pe hîrtie milimetrica nu se Întocmesc originalele 5 . Un rol deosebit În dezvoltarea modului de reprezentare a elementelor de pe teren. 10' mm si 50 mm. semnele conventionale pentru reprezentarea planimetriei. desenul are o importanta deosebita pentru realizarea claritatii si expresivitatii hartilor si planurilor. Acesta cuprinde scrierea cartografica. În acest sens.

pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. a machetei de culori. Hîrtia de calc este transparenta. Hîrtia se umezeste înainte de caserare pentru asigurarea uniformitatii. folosita pentru desene în creion si pentru schite. de regula. folosind tragatorul si penita . se utilizeaza pentru întocmirea diferitelor proiecte si piese tehnice. Pentru mentinerea planeitatii. rezistenta. . a oleatei numirilor topice. aluminiu. în functie de scop si dimensiuni. se foloseste pentru planurîle care trebuie sa se pastreze si sa reziste la copieri repetate. a benzilor de.de calitate superioara. urmarindu-se planeitatea. matisate pe ltna sau pe ambele fete. cu o pasta formata din aracet si amidon. de desen se încearca prin trasarea repetata de linii cu un creion cu mina tare (3 H) si stergerea lor cu radiera. . asigurînd astfel aderenta hîrtiei la suport. formata dintr-o pînza fina impregnata cu o pasta albastruie care permite desenarea pe una din fete. hîrtia se fixeaza pe planseta sau pe un suport nedeformabil. în acest caz. dupa care în locul respectiv se deseneaza cu tus. Hîrtia aIba pentru desen se foloseste pentru întocmirea originalelor planurilor si hartilor. precum si pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate . dar cu rezistenta si grosimea egala cu cea a hîrtiei de desen. apoi se aplica hîrtia pe placa si se întinde cu ajutorul unui rulou.subtire. Hîrtia de calc pînzata si cea de calitate superioara tinde sa fie înlocuite cU folii din materiale plastice transparente.' zgîrieturi lor si stersaturilor. Suporturile presate si uscate se verifica. pentru multiplicare. Ea trebuie sa fie densa. Pentru desen. material plastic etc. iar tusul sa nu se întinda. Calitatea hîrtiei. Originalelecare trebuie sa se pastreze se întocmesc pe hîrtie caserata (lipita) pe un suport rigid: placa de zinc. folosindu-se pentru copierea desenelor întocmite pe hîrtie milimetrica sau pe hîrtie alba. lipsa petelor. Supo rtul trebuie sa se prepare pentru caserare prin granularea si degresarea ambelor fete.pînzata. hîrtia se casereaza pe ambele fete ale suportului: pe una se lipeste hîrtia de 'desen. . pentru evitarea defo. .obisnuita. Hîrtia' de calc este de mai multe feluri: . . iar pe cealalta o hîrtie (de sustinere) de calitate inferioara. Liniile desenate trebuie sa fie compacte si uniforme. Dupa executarea originalului pe hîrtie milimetrica. Lipirea se executa. acesta se copiaza pe hîrtie de calc sau pe folie plastica transparenta. ' Hîrtia de desen trebuie sa se pastreze în încaperi cu temperatura constanta (18-20°C). Acestea sînt transparente. caserarea integrala si uniforma a hîrtiei pe ambele fete. ferita de umezeala. racordare etc. în timpul lucrului hîrtia se fixeaza pe planseta cu pioneze. pe care se copiaza planurile pentru multiplicare si se întocmesc: oleata numirilor topice.rmarilor.topografica. Originalele care nu se pastreaza timp îndelungat se întocmesc pe hîrtie necaserata sau caserata pe pînza. Pe placa suport si pe una din f~tele hîrtiei (de desen si sustinere) se întinde în strat subtire si uniform din pasta de lipit cu ajutorul unei pensule. 6 . în lucrarile topografice se foloseste pentru întocmirea si copierea originalelor planurilor. cu nuanta uniforma si fara pete sau încretituri. De asemenea. dupa care se preseaz a. macheta de culori si benzile de racordare. Foliile plastice din poliester se utilizeaza pentru' desen si pentru reproduceri cartografice.care trebuie sa se pastreze timp îndelungat. cu hîrtie gumata sau prin lipirea marginilor. pentru copierea diferitelor proiecte si piese tehnice.

obtinîndu-se imaginea desenului. . penite redis si penite cu vîrful plat. Pentru desen se foloseste tus special. ~ _ sa permita scrierea cu crei'onul. se folosesc la întocmirea planurilor topografice. pentru ca tusul sa nu se Întinda În fibrele hîrtiei. care se folosesc pentru stergerea locurilor Înguste. Liniile trasate pot avea grosimi minime de 0. asigurînd multiplicarea directa. Creioanele colorate se folosesc pentru evidentierea diferitelor suprafete. . 2.5.75.transparenta maxima.. 2H. pl'astice trebuie sa aiba în general. Penitele redis au vîrful Îndoit sub forma. la variatii de temperatura SI umiditate. Copierea se -executa prin expunere la lumina. . se foloseste pentru multiplicarea planurilor desenate pe hîrtie de calc sau pe folii plastice transparente.cu mine tari: H. Pentru stergerea' creion ului si curatirea planselor se folosesc gume moi. . 1. 0.formate din linii groase. Este sensibilizata pe una din fete. astfel: .. care trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei plastice si sa se mentina culoarea compacta. utilizÎndu-se la executarea desenului cartografic: semne conventionale. cu ajutorul unui aparat numit heliograf. 0. .1' mm. 1.avînd grosimi de O. 3B 6B.25 mm.. 7 . Locul sters cu gumele tari trebuie satinat.. în lucrarile cartografice foliile plastice se utilizeaza pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. Gumele tari pot fi si sub forma de creion cu mina din guma. . Grosimea liniilor trasate este egala cu diametrul cercului din vîrful penitei. 0. pentru planurile geologice etc. cu diametrul de 0. Se folosesc creioane obisnuite sau pixuri cu mina neagra. inscriptii. de exemplu. . a machetei de culori si pentru lucrari de carto-reproducere. F. . Penitele se folosesc petru' trasarea liniilor si executarea inscriptiilor. curbe de nivel.5 si 2.5. Gradul de tarie al minelor este notat prin numere si litere. urmatoarele caracteristici : _ deformari minime ale dimensiunilor. de cerc. Dupa expunere se developeaza cu vapori de amoniac. Pentru desen se utilizeaza penite topografice. Foliile. iar pentru stergerea tusului se folosesc lame metalice si gume tari. Penitele redis se folosesc pentru scrierea pe documentatia anexa a planului topografic. Prin stergere nu trebuie sa se roada hîrtia si sa se Întinda grafitul. cu latimea vîrfului de 0-. dupa anumite norme.0. iar pe spate ~u o lama metalica sub care se introduce tusul. 1. Foliile plastice cu retea milimetrica im primata Într-o culoare pala (inactinica).rezistenta la rupere si îndoire. de calitatea hîrtiei si de caracteristicile desenului.cu mine moi: B. .0 mm.Se folosesc pentru trasarea cadrelor .cu mine intermediare: HB. Penitele cu vîrful plat sînt asemanatoare penitelor redis. Taria minei se alege În functie. Hirtia heliografica sau ozalidul.75.sa se mentina desenul cu tus. 1. 2B.. Gumele (radierele) servesc pentru stergereacreionului. a tusului si curatirea planselor. Creioanele se utilizeaza pentru întocmirea planurilor originale si a schitelor.5 mm.00. precum si a desenelor tehnice fine.5. Penitele topografice sînt mici si bine ascutite. 3H 6H. pentru macheta de culori. stergerea cu guma si desenul cu tus pe suprafata matisata.l .

paralele cu laturile planset~i.pîna la 200 x 125 Cfi . îmbinate la partea superioara. Teul este confectionat de obicei din lemn de par. Se folosesc pentru colorarea diferitelor suprafete de pe planuri si harti. Trusa de compaS'contine. .tragatorul 8 . sa nu se decoloreze.2. Cu teul se pot trasa linii drepte. fiind confectionate din lemn. mai multe piese care servesc pentru desenarea în creion si în tus a liniilor si cercurilor si pentru raportarea distantelor. Originalele planurilor si hartilor topografice se deseneaza cu tus negru. convenabile executarii desenului. pentru evitarea deformarilor. care are la capat o placa mai groasa fixata perpendicular. in care. Pentru desenarea pe folii din material plastic se folosesc tusuri speciale . Planseta poate fi asezata pe un suport special sau pe masa de lucru. iar muchia interioara a placii fixe a capului sa formeze cu muchiile linealului unghiuri drepte. Unul din picioare are un vîrf metalic. 45' si 60?. Suportul acestora permite fixarea plansetei în diferite pozitii. Se c(mfectioneaza din lemn de tei. 1 000. prezentînduse sub forma de pastile sau în tuburi..pîna se obtine nuanta dorita. adica format din doua placi.. din metal sau din material plastic. în functie de pozitia liniilor ce se traseaza. avînd suprafata plana si neteda. a placii f1xe a capului pe marginea din stînga a plansetei si deplasînd-o succesiv. Plansetele fixate pe suport sînt de dimensiuni mari . Capul poate sa fie fix sau mobil. 730. verde si sepia. placa mobila de la capul teului se fixeaza Ia inclinarea respectiva.ele printr-un surub cu piuli ta.Tusul este în stare lichjda sau solida.. Tusul lichid trebuie sa fie fluid.~onteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu . Piese le principale din trusa de compas sînt: . prinse între . INSTRUMENTE PENTRU DESEN Planseta serveste pentru întinderea si fixarea hîrtiei de desen. Echerele au forma de triunghi dreptunghic cu unghiurile ascutite de 30.preparate chimic . care se asaza pe masa de lucru. .compasul (fig. Muchiile linealului trebuie sa fie drepte. Pentru executarea desenelor de dimensiuni reduse se folosesc plansete portabile. 1 250 si 2 000 mm. Acuarelele sînt formate dintr-o materie coloranta si un liant. se pune apa curata si progresiv cite putina acuarela luata cu ajutorul pensulei. El e servesc pentru trasarea liniilor drepte de diferite marimi si în diferite pozitii. sa aiba culoare intensa si sa nu se întinda. Pentru trasarea liniilor înclinate fata de laturile plansetei. . iar la celalalt picior se.avînd montate rigle si dispozitive pentru trasarea liniilor. care se fixeaza în centrul cercului. Culoarea se prepara în farfurioare albe. culorile fiind diferentiate dupa elementele topografice reprezentate. 1.2. capul teului se scoate pe marginea din stînga a plansetei si se deplaseaza succesiv pentru trasarea liniilor.de aceleasi culori. paralele si netede. folosit pentru trasarea cercurilor si arcelor de cerc. una fixa si una mobila.". fara reiiduuri. cu marginile din fag aburit.1). 1. . fiind format din lineal cu lungimi de 530. Acestea trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei pentru ca desenul sa se mentina compact. . fixînd muchia interioara. este format din doua picioare articulate.

1.3) este format din doua picioare îmbinate la partea su'perioara. Se foloseste pentru raportarea' distantelor de pe scara grafica sau de pe rigla. Piciorul se poate apropia sau departa de ax cu ajutorul unui surub micrometric. 1. Este format dintr-un mîner la care sînt montate la partea inferioara doua lame de otel. Fig. 1. între lame1e I i1. fiind format din doua picioare îmbinate la partea superioara.1.! . Compas. . 9 b c .1 .tragator Sillplu. care au la capete vîrfuri metalice. în desenul cartografic balustrul se foloseste pentru desenarea semnelor conventionale circulare ale punctelor cotate. . Este prevazut cu un surub micrometric.4) serveste pentru desenarea cercurilor mici..3.2. 10' mm. pentru fixarea precisa a distantelor dintre vîrfurile sale. 1. 'conductelor.compasul distantier (fig.tragator mobil. a liniilor de diferite grosimi. care se pot apropia sau departa cu ajutorul unui surub micrometric. Balustru. 1. pentru' stabilirea grosimii liniei ce se traseaza. Corn pas distantier. 1. 1. b -tragator dublu. 1.4. pe original. În trusa se afla un prelunghor pentru unul din picioare. Fig. tragatorul (fig. Fig. cu raza de 0. Q II pentru tus. care se monteaza pentru trasarea cercurilor cu raza mare. gardurilor vii.compasul micrometric (fig..3 . -.2) se foloseste pentru raportarea distantelor pe original. c .5 Tragatoare: a ..Fig. livezilor etc.balustrul (fig.. Fig. Corn pas rnicrornetric. 1. padurilor.5) se foloseste pentru trasarea în tus. . Este format dintr-un ac de otel în jurul caruia se roteste un picior la care se monteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu tragator.

avînd vîrfuri cu grosimi de la 0. Dispozitivul de desen se poate atasa la compas pentru desenarea cercurilor. T si Z) care se schimba În functie de caracterul desenului. 0..7. b .dispozitivul de montare a penitei.1. Graphos: a . c .6) se foloseste pentru executarea desenului În tus. tragatorul cu doua perechi de lame pentru trasarea cailor de -comunicatie reprezentate prin doua linii si tragatorul mobil pentru trasarea curbelor de nivel. trasarea cadrului. în desenul cartografic se folosesc tragatoarele fixe Cu o pereche delame pentru trasarea cadrului si a cailor de comunicatie reprezentate printr-o linie.penita.tocul. În lucrarile cartografice se folosesc de regula.1 si 5.rezervQr pentru tus. 1. Trusa Graphos (fig. cu care se poate executa scrierea si trasarea liniilor cu grosimi cuprinse Între 0.0 r om.dispozitiv de desen.cinci sbrturi de penite (A. 1. desenul se executa mai usor si liniile trasate Îsi pastreaza grosimea. sabloane de dimensiunile 2. O trusa este formata de obicei din patru tocuri.un toc care are rezervor pentru tus si dispozitiv de montare a penitelbr. Sabloanele sînt construite În general pentru scriere bloc filiform si bloc (Înclinat si drept) de diferite dimensiuni. sub forma de rigle. pentru trasarea liniilor par.de dtel se introduce tusul. Rotringul se poate utiliza pentru desenarea semnelor conventionale. 10 . cifrele si semnele de punctuatie.0. Rotring: a . cu doua perechi de lame. construit pe principiul stiloului.6. toc are un dispozitiv de desen format dintr-un ac capilar si un rezervo r de tus.5 si 5 rom. avînd perforate literele alfabetului (majuscu1 si minuscul). O. Trusa Rotring (fig. Înlocuind În anumite cazuri penita topografica si tragatoruI. Q b Fig.' 3. . Sabloanele pentru scriere sînt confectionate din material plastic. Dupa folosire dispozitivul de desen trebuie spalat. 1. 1. O si Z.7) se foloseste' pentru executarea desenului În tus. N.alele si tragatoare mobile pentru trasarea liniilor curbe. Fig. trasarea curbe lor de nivel si executarea inscriptiilor. O trusa este formata din: . 2.5 mm. . Fiecare. Se foloseste tus special. pentru a nu se Înfunda acul capilar. Înlocuind tocul si penita topografica. În desenul cartografic se folosesc penite din sortul A. Sînt si tragatoare duble.5. b . . Scrierea se executa cu rotringul. care trebuie sa fie fluid si fara reziduuri.

.9. Dublu decimetru. altele au gravate scari grafice transversale pe ambele' fete. Rigla metalica se utilizeaza pentru trasarea cadrului. 70 sau 100 cm. Fig. 1. 1. cu sase muchii gradate pentru scari diferite.jiilor de comunicatie si pentru trasarea curbelor complexe..10) cu baza 10. 001 O OS l -ocn t o . a retelei rectangulare si pentru masurarea si raportarea pe plan a punctelor si distantelor. . milimetri si jumatati de milimetru. Instrumentele de desen trebuie sa se pastreze curate. desenul executÎndu-se de obicei cu rotringul.. are lungimea. una În centimetri si milimetri.10. cu lungimi de 50. avînd ambele muchii ascutite si gradate.8) sînt confectionate din lemn sau material plastic.:. iar a doua În centimetri. 1 : 50QO._. de 30 cm' si sectiunea triunghiulara.r curbe. . de obicei. apoi se aseaza la locul lor În trusa sau penal'. de obicei: 1: 1 000.. Unele rigle au gravata pe fata o scara grafica transversala (fig. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor la scarile respective .. o sS 1. Florare. Scara grafica transversala. cu baza 1 : 10-1 : 20.. În afara de instrumentele si rechizitele pentru desen. Rigla metalica este confectionata dintr-un aliaj cu coeficient mic de dilatatie. metal sau materiale plastice.. dupa întrebuintare se sterg cu o cîrpa moale.' 'Fig. .~ UlOOC 11 f " I ~ o IZ = 111 o I t.. i. pentru racordarea aliniamentelor <. Dublul si triplul decimetru (fig. 1.. avînd una din muchii tesita si cu gradatiile gravate În centimetri si milimetri. a unghiurilor si pentru marirea si reducerea distantelor..Florarele (fig..9) sînt confectionate din lemn.8... 11 ~. IN~RUMENTE PENTRU MASURAT Pentru executarea desenului topografic. 1: 25-1 : 50.2.3. 1. avînd forme si taieturi corespunzatoare pentru trasarea diferitelo. 1.1 : 2500. 1: 2000. sînt necesare si anumite instrumente pentru masurarea lungimilor.. Se foloses c. 1. Rigla de reductie este confectionata din lemn sau material plastic. 1. Se folosesc pentru masurarea si raportarea distantelor pe plan. ~ j z \ 100 O 200 Fig. 400 GOOm DOl CC~ t2!.

Formatele pot avea ca baza latura mare sau latura mica.13) este stabilit prin STAS. a punctelor determinate prin metoda coordonatelor polare (unghiuri si distante). . Simbolul si dimensiunile formatelor sînt indicate În tabelul 1. sub forma de cerc sau semicerc. SCARA SI INDICATORUL DESENELOR Pentru uniformizarea . pe care culiseaza doua mufe În care se monteaza vîrfurile metalice. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor lungi. copia a. 1.f. pentru' fixarea pe planseta.Fig. Coala de desen trebuie sa aiba dimensiuni mai mari deCÎt originalul.opuse la vîrf. una avînd si surub micrometric pentru deplasarea longitudinala. Dupa executarea originalului. În special a cadrului planurilor.11) este format dintr-o tije metalica sau de lemn. plastic.12. b si chenarul. Compasul cu tije (fig. Acestea ~se aleg desenului. În sistemul centezimal sau sexagesimal. 12 . desenelor tehnice si a cohlor de pentru . Raportul fixat se pastreaza indiferent de deschiderea bratelor compasului. Fig. Raportoarele sînt confectionate din metal sau din material . Pe brate sînt gravate valorile raportului de scara.desenul tehnic cît si pentru în functie de suprafata si de scara 1. atît cel cartografic. Cornpas de reductie. Cornpas cu tije. d. cu urmato~ rele elemente: coala de desen e. pe baza principiului proportionalitatii laturilor triunghiurilor asemenea . originalul c.3.marimii hîrtie s~au stabilit standarde. cu vîrfuri metalice Ia ambele extremitati. 1. Se utilizeaza Împreuna cu rigla metaIica. marginile colii de desen se taie la formatul originalului.1. fisia de În'dosariere lasîndu-se întotdeauna în partea stînga. 1. 1. FORMATUL. prinse printr-un dispozitiv de fixare culisabil.1. Se folosesc pentru masurarea unghiurilor Între diferite directii trasate pe plan si pentru raportarea pe . 1.pe bratul compasului si prin blocarea surubului. tehnice (fig. Este compus din doua brate identice. iar pe dispozitivul de fixare este gra vat un indice.12) permite transformarea directa a distantelor de Ia o scara la alta. FORMATUL DESENELOR Formatul desenelof. plan .11.3. 1. Ambele mufe au suruburi de blocare. Raportul de scara se obtine prin aducerea indicelui de pe dispozitivul de fixare În coincidenta cugradatia corespunzatoare gravata . avînd gradatii pe circumferinta. Compasul de reductie (fig.

25 25 25 25 25 Fig. Formatul desenelor tehnice. 1.~ 1 ~ I 55 5 Uiti mea t!siei de indosariere h tmmJ J -.13. marginea copieI: g I '. .l ..11 fII I +: I I I 1 .14..olii de desen: e-f (rom) 880 >< 1 230 625 X 880 450 X 625 330 X 450 240 X 330 165 X 240 120 X 165 1 ..1 Dimensiunile desenelol" telmk. C! e I ~I L Fig.-l 25 . Distanta dintre fi Ichenar si.II 9 ----------f~---~. Legatura între formatele desenelor tehnice. . 1.-. Tabelul 1.c Simbolul formatului Dimensiunile cOFiei a-o [mm) 841 xl 189 594 X 841 420x 594 297 X 420 2IOx 297 148 X 210 105 X 148 Dimensiuniie ':. J Il I I Ia .~d-b.

1: 500 sau mai mari se A. în raport cu marimea suprafetei de caroiajul rectangular13 stabileste în functie de scara si planurile topografice la scarile 1 : 2 000. sau A2 . fiind delimitate . ce se rtprezinta. 1 : 1 000.Az Ar Alt AJ A6 As A6 \ Formatul desenelor topografice se de marimea suprafetei. intocmesc pe form'atul STAS: Ao. De obicei.

Scarile se exprima sub forma: . 1: 10000.05 rom. 1 : 1 000. 300 I r Pentru raportarea si masurarea distantelor se foloseste scara grafica transversala (v. divizate. 1 :5 000. . este raporful dintre dimensiunile obiectelor reprezentate' SI corespondentele lor reale. avînd la ambele capete CÎte un talon. în partea stînga se afla talonul gradat în milimetri. 1. graveaza pe placi metalice (pentru ridicarile topografice pe teren) si. iar În partea dreapta baza. 1: 50 000. 1: 1 000 000. Talonul este.3.: 500. 14 .planuri de situatie 1 : 100. 1 : la 000. în dreptul diviziunilor sînt scrise valorile naturale ale lungimilor pentru ambele scari. de" asemenea. aceasta fiind reprezentarea scarii numerice. . -' scara 1: 2 500 si 1: 5000 . 1.10. fig. Se folosesc urmatoarele scari pentru: . 1: 200 000. 1: 20 000. pe rigle metalice (pentru lucrarile de birou).10).poate folosi pentru 1: 250.15. .harti topografice' 1: 25 000. Aceasta se. de formatul ales pentru desen si de precizia de reprezentare necesara. 1.1. 1: 200 000. o' scara grafica transversala se construieste pentru doua scari.15). Scara grafica simpla. t:5000 Fig. '.Planurile si hartile topografice la scarile 1: 5 000. Scarile grafice transversale se. 1: 25000. Pe planurile si hartile topografice se trece scara grafica simpla (fig. Fata de indicele zero. împartit În 10 parti. De obicei. 1 : 500. 1 : 200. 1 : 100 000. prin scara se Întelege raportul dintre dimensiunileelement elor reprezentate d si corespondentele lor reale din teren D. Scara grafica transversala este formata dintr-o retea cu 10 sau 20 linii orizontale paralele echidistante. împartirea si dimensiunile medii ale acestora sînt prezentate În tabelul 5. '. 1: 500 000. 1: 50000. SCARA DESENELOR Scara . care asigura o precizie de masurare de 0.1 sau 0. a vînd forma unor trapeze. putîndu-se folosi si pentru scarile multiple. care se Înscrie pe fiecare plan sau harta topografica în indicator sau sub latura de sud. scara 1': 1 000 si 1: 2000 poate folosi pentru 1 : 100. 1. 1: 100 000. 1. stabileste În functie de marimea obiectelor ce se reprezinta.2. în lucrarile topografice. asa cum se arata În figura 1. formata din doua linii paralele trasate orizontal. liniile transversale fiind unite cu decalajul de o unitate. gradata în centimetri.grafica. 1 : 10000. de exemplu: -. avînd fixat indicele zero.numerica: t = ~=1 : n. 1 : 25 000 si mai mici sînt delimitate de caroiajul geografic.planuri topografice 1 : 2 000. 1 : 500 000.

:) ( d ) ~ . Copiile se pliaza întîi pe verticala si apoi pe orizontala.ului topografic întocmit se înscriu într-un indicator. f titlul plansei.16. . 1. îNTREBARI DE CONTROL 1. d .operatii executate. c . INDICATORUL DESENELOR Datele caracteristice ale plansei sau ale plaQ. iar pentru formatele A3 si A4 dimensiuni de 180 x 40 mm. Care sînt materialele necesare pentru executarea desenului cartografic si carac teristicile acestora? 2. . numele si semnaturile executantilor. Indicatorul desenelor tehnice: a .-30 11".1.numele institutiei proiectante. (210 x 297 min). Care sînt instrumentele necesare pentru desen si caracteristicile acestora? 3. 'Care este legatura Între formatele desenelor tehnice? 5. lasîndu-se la marginea din stînga fisia pentru îndosariere. în coltul din dreapta jos. Plierea se executa în asa fel înCÎt indicatorulsa ramîna deasupra...scara planului si data terminarii. e .numarul si faza proiectului. indicatorul va avea dimensiuni de 180x 50 mm. La planurile topografice care se întocmesc pe aceste formate se deseneaza indicatorul În care se Înscriu datele respective. Ce cuprinde indicatorul desenelor tehnice? 15 . în pozitie normala. În figura 1. care se plaseaza în coltul din dreapta jos.3..~o Ci) 0 ~ C'. PLIEREA DESENELOR Copiile desenelor sau planurilor topografice se pliaza pentru îndosariere la formatul A. Care sînt instrumentele de masurat si caracteristicile acestora? 4.180 Fig.titlul proiectului.16 se prezinta un indicator în care sînt specificate datele ce trebuie sa se completeze. În interiorul plansei.:) ~ <. 1. 80 20 <:::> . ' 1. Pentru formatele de deseTl mai mari de A2 . 8 0 ""-'ori. b . cu doua laturi pe chenar.4. ""'.I 25 25 .4..3. 15 85 <.3.

plasata în asa fel înCÎt sa rezulte cu certitudine elementele sau suprafetele la . . în acest mod se realizeaza concordatita reprezentarii. valorile retelei de baza. ~ Pentru îndeplinirea acestor conditii.Capitolul 2 SCRIEREA CARTOGRAFICA Planurile SI hartile topografice contin semnele conventionale ale elementelor reprezentate SI inscriptiile care se refera la: numele de localitati. numirile de teren. în tara noastra. datele tehnice si explicative asupra întocmirii planului. -. de baza. . caracterele de scriere si dimensiunile acestora. cu alfabet latin. . formelor de relief.ografice. elementelor topografice cu caracterele si dimensiunile scrierii. care nu pot lipsi din continutul nici' unui plan sau harti. de unde si denumirea ei de "scriere cartografica". valorile coteloI' si ale curbelor de nivel de pe suprafata respectiva. inscriptiile explicative ale semnelor con~ ventionale. planul sau harta furnizeaza informatii complete asupra. în raport cu importanta si" marimea elementelor sau 'a suprafetelor. datele caracteristice. . De asemenea. teritoriului respectiv.în atlasele de semne conventionale. Scrierea folosita este specifiCa acestui gen de lucrari.nului. s-au stabilit reguli privind caracterele de scriere ce se folosesc pentru anumite elemente si dimensiunile scrierii. Pe planurile si hartile topografice se scriu: . Numirile sînt deci un element. pentru fiecare scara sînt specificate dimensiunile si caracterele de scriere ce .numele topice ale.datele caracteristice si explicative ale elementelor topografice . retelei hidrografice.care se 'refera si sa nu acopere reprezentarea elementelor topografice importante. Ele se scriu dupa anumite reguli geometrice si artistice. usor de citit. planurile si hartile topografice se scriu În limba româna literara. 16 . Scrierea acestora trebuie sa fie clara.numele punctelor retelei geodezice. cartierelor si cailor de comunicatie. -' nomenclatura sau titlul plci.numele localitatilor. pen~ tru respectarea cerintelor impuse planurilor si harti lor top. formatiilor vegetale si ale terenurilor.trebuie sa se foloseasca la scara respectiva.cotele punctelor retelei de baza. a punctelor caracteristice si valorile curbelor de niveI. uniforma. . .reprezentate. s-:au' stabilit datele tehnice care se scriu În indicator sau În afara cadrului planului. în acest fel.

înaltimea iit.1. linii longitudinale echidistante (13 sau 9). respectiv construirea . se disting: . caracter. construindu-sepe baza de ovale si . care limiteaza înaltimea -literelor majuscule si minuscule.° J ~-Q TTT ~ 1se' -= 'oe:: \ ---~ t:~ -'i:eJ ~.erelor minuscule. pastrînd .5. La _executarea ei trebuie sa se respecte regulile stabilite si sa se asigure claritate si concordanta cu desenul._ .1. grosimea. 2. adica înaltimea literelor majuscule (v. Portativul se traseaza corespunzator gura 2.1. c . cu elementele lor componente.cu caracterul scnerll. 2-Cartografie 17 . Portati vele . b. i.". si spatiul. iar celelalte. reguli geometrice. sînt linii auxiliare: . care asigura latimea. trasate la înclinarea stabilita.1 sînt prezentate portativele pentru principala.. CONSTRUCTIA liTERELOR Literele _din fiecare caracter de scriere se bazeaza pe combinatia dintre linii drepte si curbe.1:.2. 2.1. a .. 2.:. proportiile specifice caracterului respectiv. Literele minuscule cu depasire (superioara sau inferioara) au aceeasi înaltime cu literele majuscule.. fig.. 2/3 din înaltimea nominala.-~ -= -=.1). în ficele' -patru caractere de scriere II 2. ELEMENTELE SCRIERII CARTOGRAFICE Scrierea cartografica se executa dupa anumite. PORT ATIVUL Portativul este o retea de linii care asigura constructia cor ecta a literelor.scrierii cartografice: h -' înaltimea nominala. fiind o scriere desenata.înaltimea nominala h. .1..linii transversale echidistante. fiind -format din: -.' indiferent de.bastonate.corecta a literelo r si a cuvjntelor. avînd în vedere elementele acestei scrieri. din care patru sînt linii principale. iar cele fara depasire au înaltimea egala cu .depasirea superioara a literelor minuscule. La fiecare litera. .depasirea inferioara a literelor minuscule."~ -:=:j i Fig.

erii. 1/6 h 1/9 h 0. t. j. h h h h afara de l. c. Pentru executarea scri.1 Dimensiunile literelor in functie de Cuprins caracterul scrierii RomanA Cursiv Bloc Bloc filiform Dimensiunea nominalA "h" 6 unitati 6 unitati 9 unitati 9 unitati (inlHtimea literei majuscule) (h) (h) (h) (h) literele fara depasire: înaltimea literelor . m. Înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. Se schiteaza apoi. 4/6 h 4/6 h 6/9 h 6/9 h.latimea si grosimea se stabilesc pentru fiecare caracter de scnere.W. Dimensiunile scrierii cartografice Tabelul 2.. /" a. în tabelul 2.1 se prezinta dimensiunile si proportiile pentru caracterele scrierii . pun cuvintele sînt variabile În functie de caracterul scrierii si de forma literelor. m. 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h ? lJitimea literelor 1 1/6 h 1/6 h 1/9 h 0. 1 1/6h. dupa ce s-a verificat corectitudinea.utilizate. e. 1. g .spatiul din interiorul literelor si intervalul dintre literele ce com.j 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h minuscule i.perpendicuIara.M. 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h afata de: f.. în functie de aceasta. . . exprimata in valori' unghiulate. în functie de înaltimea nominala si de forma literei. minuscule literele cu depasire: b. În functie de caracterele scrierii. i.1 mm t 2/6 h 2/9 h . se construieste portativu1. fata de perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului poate fi dreapta . literele în creion.1 mm 18 . 1/9 h 2/6 h 0. .. d.1 mm majuscUle M 4/6 h 4/6 h 6/9 h 5/9 h W.. cu trasaturi foarte fine si. W 3/6 h 3/6 b 4/9 h 4/9 h Latimea literelo'r f.Înclinarea..w 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h. Grosimea literelor 1/6 h .... se stabileste înaltimea' nominala si.

bloc. ordine se. exe. dupa desenarea literei se traseaza bazele si racordarile respective. si la celelalte caractere. care se construieste dupa urmatoarele elemente: .II Fig.2. In figura 2. fragmentele de litere. scrierea cartografica se diferentiaza dupa elementele la care se.portativul este format din 12 unitati (13 linii Iongitudinale). 2. din care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 3 unitati depasirile 2* 19 . se arata prin sageti ordinea în care se deseneaza. CARACTERELE SCRIERII CARTOGRAFICE Pe planurile si hartile topografice. Dupa oarecare practica. în . cursiv si romana. refera. Constructia literelor.2.2. evitînd stergerea cu guma. cu penita topografica. schitarea în creion poate fi partiala.1. pastreaza. 2.cazul scrierii bloc. folosindu-se patru caractere de scriere: bloc filiform. se pot corecta direct la trasarea în tus.. se traseaza în tus. în general. cutîndu-se direct desenul în tus. SCRIEREA BLOC FILIFORM Este o scriere subtire.2. La scrierea cursiva si romana. Daca schitele în creion nu corespund. Aceeasi. 2.

de 0. w. i. T. de patru unitati. pentru scrierile cuprinse între 4 si 6 mm. v. 1.~ .15 mm fata de' partile verticale. m. în figura 2. -. de exemplu: F. j.4' se prezinta modelul de" scriere bloc. f. .2. portativului se stabileste îri functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 9). de opt unitati. format din 12 unitati. în general. în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale' ale portativului ..2.spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt este. de exemplu.2 . la literele: A. V. Valoarea unei unitati a. Transversal se traseaza liniile pentru înclinare. y. grosimea va fi de O. . cazul literelor asimetrice..3 se prezintamo4elul de scriere bloc filiform. . de trei unitati. de regula. j.portativul este identic cu cel al scrierii bl9C filiform. grosimea literelor este uniforma. care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h. eliminînd astfel impresia ca liniile orizontale sînt mai groase decît cele verticale. spatiul din interiorul lîterelor este. r. 2. L. -. mai mari de 6 mm. f. la 0.1 .intervalul dintre cuvinte este.. din. . Y. .1 mm. de doua unitati. j. de patru unitati (facînd exceptie literele: f. de regula.spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt si intervalul dintre cuvinte. în functie de aceasta. grosimea va fi. adica perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului.. în figura 2. facînd exceptie literele: J. facînd exceptie literele m si w. în general. în cazul cînd scrierea trebuie încadrata într-un anumit interval. . grosimea literelor este uniforma în raport cu înaltimea nominala.inferioare ale literelor minuscule.25 mm. grosimile cresc proportional. j. perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului. 0. si înclinata spre dreapta cu 15°. . daca înaltimea nominala este mai mica de 4 mm. t. r. r. L. i. înclinarea se masoara în capatul portativului si. .15 mm.. f. adica. uniforma. se traseaz~ liniile transversale pe întregul portativ. L. 1. care se construieste dupa urmatoarele elemente: ! . Acesta poate fi micsorat la sase unitati. egala cu o unitate . j. SCRIEREA BLOC Este o scriere groasa.înclinarea scrierii poate fi: dreapta. în asa fel încît aspectul cuvîntului scris sa fie unitar. în interiorul cuvin~elor unele litere îsi micsoreaza latimea la trei unitati.~ t. de doua unitati. în general. 20 . Scrierea bloc filiform poate fi dreapta.t. iar în interiorul cuvintelor unele litere îsi micsoreaza latimea. de exemplu: F. iar pentru cele. F. pastrînd marimea unitatilor longitudinale. w). . pastrînd intervalele stabilite pentru liniile longitudinale. . se stabilesc dupa aceleasi reguli ca la scrierea bloc filiform. f -. sau înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. Acesta se micsoreaza la o unitate în.înclinarea scrierii se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale portativului.O. Pentru uniformizar eascrierii trebuie ca partile orizontale ale literelor sa se deseneze mai subtiri cu 0.' m. -' latimea literelor este.latimea literelot este. De regula.

1 (£~~~~ @~ tmfg ) E A B C D EF G HJ JK. Scrierea bloc. 21 m'. Scrierea bloc filiform .567890 ~ .1( abcdeFghi}k/mnopqrs ~ o I!.ljklmnoprs ~ . ~ fOCSANI ARAD Orastie Albesti ) .. Fig. 2. .4.1 (AOS oab BffiS) f i ~ A8COEFGHIJKLMN =.~ tuvwxyz 1231. L M N =~. ~ tuvwxyz 1234567890 ~ I ~ BUZAU Lerestl TlTANil! I P/esu .f---.3. 2.Creasta Ciucas.!I I .)~~t\~~L'dC\1S\\'d~Q\J~8\'\\'d ~ I . 11 Fig. ~ I ~ \l.. o. .~ O P Q R.1( MAMAIA . OPQRSTUVWXYZ =~ abcdefgh.s TU V W X Y Z / ~ I .

pastrîndu-se marimea unitatilor longitudinale.. . i. 2.mentine.ne. grosimea "literelor este egala cu o unitate si se aplica pe majoritatea partilor longitudinale. . i.4. Transversal se traseaza linii perpendiculare. Pentru uniformitate. m. . facînd exceptie literele: 1.2. grosimea liniei curbe a literei S se mareste cu 0.2 mm. superioare si inferioare.cule. din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 2 unitati depasirile inferioare ale literelor mimis. . pe toata lungimea portativ ului . m. t. SCRIEREA CURSIVA. latimea literelor se . e. în general. .grosimea literelor este egala cu O' unitate pe majoritatea -partilor longitudinale.W.1. 1.2.3.. e etc.în interiorul literelor ramînînd un spatiu de o unitate.. Scrierea cursiva poate fi înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. Este o scriere cu grosimi longitudinale. de trei unitati. La literele ovale: c.. w. în general. 22 j .latimea literelor este. .bazele literelor formate din bastonate se deseneaza pe liniile longitudinaÎe. care se construieste dupa urmatoarele elemente: .spatiul dintre literele care formeaza acelasi cuvînt este. c.înclinarea scrierii' se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale pQrtativului. '.' care are. w. care se construieste dupa urmatoarele elemente: -' portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale). .5 'se prezinta modelul de scriere cursiva. Transversal se traseaza linii.în interiorul cuvintelor latimea literelor se menti. o se mareste înaltimea cu 0.2. M. 0. se faC pe cîte doua unitati. facînd exceptie literele: 1.2 mm. avînd lungimea de 1/3 de unitate.. . si dupa literele f si r. M. Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominal~ a scrier~ (u =h : 6). 0. Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 6). care se micsoreaza la 3/4 de unitate în cazul succesiunii literelor ovale: o..latimea literelor este. a. eliminînd impresia ca acestea sînt mai scurte. W. . Depasirile literelor minuscule. grosimea liniei curbe a literei "s"se mareste cu 0. indiferent de pozitia literelor.1 . SCRIEREA ROMANA Este' o scriere dreapta" cu grosimi longitudinale.. în figura 2. 1. . . Exceptie face' litera t. t. în general.portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale) din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h. pentru înclinare. pastrîndu-se' marimea unitatilor longitudinale.1 . în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale pe toata lungimea portativului. indiferent de pozitia acestora ~ ' -. o depasire superioara de o unitate.înaltimea literelor este de sase unitati pentru scrierea majuscula si patru unitati pentru scrierea minuscula. în interiorul cuvintelor. Bazele se racordeaza de bastonata literei prin arce de cerc. Pentru uniformitate. de trei unitati. de o unitate. iar 2 unitati depasirile inferioare ale literelor minuscule. 0. . în interiorul literelor ramîne un spatiu de o umtate.2 mm.

2.\ID\\. 2. \\ c \\ e \' \\ '" \. ~ .' ~ a IJ c d el.S T U V W X y Z ~. .-----Fig. i\t \ m. ~. ~ ~ ~ ~ '~ ~.6. \\\'~ \\iut tw~~ ~ Fig. Scrierea romana. Scrierea cursiva. 23 . '" \\ ~ l\ ~ . Voinesti ~ ~ '~ ~ ~ gj ----======:Jl rfl~ -. Iacobem .JJ$ @ \\\\..\\t\)\\\ ~'l'L \t~ '-\~\\1 %~.~ \\ ~ \ 11 ~ ~ 'ABCOEF6UIJIiLMN ~ ~ o P Il R.5. \.\\ ~ I ~ MA/lEA NEAGRA DUNAREA ~ I ~ \.--. g h i j h l m no p q r ~ ~ siu(}wxgz 123456789 ~ ~\\.~ [@AIE(f.

&Ae~.. Semne conventionale de contur. calitative ale elementelor reprezentate. vii etc. cadastrale. reteaua hidrografica etc. elemente de sol (suprafete cu nisipuri. prin . constructii. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topogrl:l-fice mici care nu se pot reda prin reducerea dimensiunilor la scara.). în aceasta situatie. Semnele conventionale 37 .. cu ajutorul carora se reprezinta prin desen anumite elemente. izlazuri. respectiv conditia de sugestivitate. . miniere. iar în interiorul' conturului. i pepiniere. aratîndu-se pozitia si caracteristicile. pentru constructii etc.~ se împarta în doua man grupe. redînd în acelasi timp caracteristicile cantitative si.". semnul conventional are forma proiectiei sau a profilului elementului reprezentat. . usor de desenat si de citit. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Semnele conventionale topografice formeaza un sistem unitar de .saraturi etc. în acest fel.rînduri de cerculete. Semne conventionale la scara. De obicei.De exemplu.1. Semnele conventionale trebuie sa fie sugestive.. 3.simboluri. în functie de domeniul de aplicare semnele conventionale pot fi: topografice. de exemplu: punctele retelei de baza.pozitia si caracteristicile acestora.). cu . geologice. daca trebuie sa! se reprezinte o livada cu pomi frtlctiferiîmprejmuita cu gard de sîrma ghimpata. livezi. se deseneaza pe contur semnul conventional ai împrejuritnii. cu grohoti$uri. acestora. elemente ale retelei hidrografice (malul marilor. se asigura corespondenta dintre teren si plan.o::t!if.). reteaua de comunicatie..' constructiile care se pot re:" prezenta la scara etc. finete. Deoarece elementele topografice de pe teren au forme si dimensiuni dife~te. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topografice care pot fi redate prin reducere la scara. lacurilor. cu ajutorul carora se reprezinta pe planurile si hartile topografice elementele de pe teren.1 de exemplu: elementele de vegetatie (paduri. semnul conventional de livada . mlastinilor etc. Capitolul 3 SEMNE CONVENTIONALE Semnele conventionale sînt. a fost necesar ca semnele conventionale .).fluViilor. gard etc..conturul elementului topografic se reprezinta prin semnul conventional specific (limita. rîurilor. iar în interiorul conturului se deseneaza semnele conventionale ale elementelor de pe suprafata respectiva. un sistem de simboluri.

mori. lungimea segmentelor si intervalelor etc. fara sa se produca deformari sau confuzii. fabrici. Din aceasta cauza. latimea si diametrul semnelor. care dau infor~atii calitative suplimentare asupra elementului reprezentat. Terenuri de sport Statii de transformatoare electrice Poduri pentru cai ferate si drumuri Oi'gun Linii de somiera Dimensiuni minime . în tabelul 3. 3.1 se dau exemple cu valorile minime ale elementelor de pe teren de unde Înce~ redarea la scara. tolerante de :l:0.. Elementele topografice de pe teren au dimensiuni mai mici decît cele rezultate din transformarea dimensiunilor semnu~ui conventiopal corespunzator în valori reale. ii Nr. semnelor conventionale pot fi marite pîna la 1/3 fata de dimensiunile prevazute.2 mm la lungimea segmentelor semnelor conventionale liniare (drumuri de exploatare. 1 2 3456 7 89 . curbe de nivel ajutatoare etc. crt. În mm care se refera la: grosimea li~iilor. 3. forma.din aceasta categorie au dimensiunile stabilite În atlasele de semne conventionale.1. iar cele care au dimensiuni mai mari.. diferind numai dimensiunile. Unele semne conventionale de contur si de scara se Însotesc de inscriptii explicative si date caracteristice.. În atlase. conventionale si +0.l mm la dimensiunile semnelor. se reprezinta prin semnul conventional cu dimensiunile prevazute În atlas. în functie de scara. poteci.). În cazul reprezentarii pe planul 1: 5000.1 DimelL'iiunile elementelor topografice 38 .1. Pe originalul de teren. Statii meteorologice . Înaltimea. . se admit. Pe originalul de editare. centrale termice. DIMENSIUNILE SEMNELOR CONVENTIONALE în atIase sînt date dimensiunile semnelor conventionale _. dimensiunile. se reprezinta.. orientarea si dispunerea elementelor topografice. Aceste semne conventionale se folosesc pentru toate elementele ale caror dimensiuni reale sînt mai mici decît cele rezultate din transformarea la scara a dimensiunilor semnului conventional din atlas. În cazul imprimarii planurilor si hartilor. Tabelul 3. în functie de dimensiuni. . folosirea lor facîndu-se diferentiat.13 sînt prezentate principalele semne conventionale topografice pentru scarile 1: 2000-1 : 5000.10 11 Elemente topografice Cladiri Cladiri ruinate Cladiri anexe Biserici si manastiri Uzine. forma acestora se pastreaza. în tabelele 3. de regula.3 . unele elemente topografice au cîte doua semne conventionale. la scara. pastrîndu-se pozitia.

pe teren (mI 5x 10 lOx20 10><20 latime 15 10x20 20>:30 30x 50 20><30 lungiÎne 10 latime coronament 2.5 latime 5 .

. Pe' planurile si hartile imprimate se mai evidentiaza suprafetele ac.inscriptiile ex plicative ale ::> ZUJ ~' 3 Toponimele referitoare la planimetrie.t<~U. numele si cotele punctelor din reteaua geodezica. re..toare la relief 11 Elementele de hidrografie. armonia si proprietatile culorilor.Catecreissttoicrea si .!J.lo scriptiile explicative ale acestora ~ ~ VJ <::> apelor 12 Cotele nivelului mediu al la .::> C lief si vegetatie. .' .I . 39 .tf. Gru'ptuorpiogdreafiecleemente În creion Desen in haPrltaanmuialmtlsparui.Jrale si ale UJ > I parcurilor nationale I I I 8 Curbele de nivel si valorile lor I 190 VElaelmureinteilsetoricede relief si inscriptii referi. În fazele de executie elementele topografice se deseneaza în culorile înscrise în tabelul 3. Original teren cNrtr. datelecarac.prm culoarea verde. cele de orientare si cele cotate ::> ~ 2 Elementele de planimetrie. olmctele de reperaj fotogrammetric. pepiniere. datele caracteristice si in. livezi.Z mentelor de vegetatie .2.1 5 Limitele elementelor de sol 6 Semnele conventionale si limitele eleUJ mentelor de vegetatie Q~ 7 Limitele rezervatiilor nat1. La ~legerea culorilor s-a urmarit corespondenta cu culorile din natura. topografica. planurile si hartile topografice se deseneaza în culori. Tabelul 3.i.2. tus l Semnele conventionale. În toate fazele de executie. semnele con. CULORILE SEMNELOR CONVENTIONALE Pentru asigurarea unei citiri usoare si sugestive. pos. colorarea se executa pe o copie a originalului.. vii. le 1.1.parcuri etc.:. Pentru identificarea suprafetelor respective. A' '\ . obtinîndu-se astfel macheta de culori. De obicei. de nivelment. ~ UJ @ Z 4 Datele caracteristice si inscriptiile ele. vatice prin culoarea albastra iar cele cu paduri.2 Culbrile semnelor conventionale . O<~~ . Pentru planurile si hartile cu densitate mare. acestea se coloreaza pe originalul de teren prin tenta de creion.::> ventionale. 3.U~J ~=f-<~ turile hidrometrice si cotele batimetrice > < .

" 3. statii de radio si televiziune.centrul semnului conventional. detaliile proeminente. în asa fel Încît sa nU influenteze precizia. trebuie sa se faca în mod diferentiat. Orientarea semnelor conventionale va fi: .'sa' se obtina corelatia naturala între elementele componente ale continutului. la cele care au baza semicerc sau linie dreapta. strazi. Distanta minima Între semnele conventionale va fi de 0. PLASAREA SEMNELOR CONVENTIONALE Semnele conventionale se plaseaza pe original dupa urmatqarele principii: Pozitia reala a elementului din teren sa corespunda ca: ' . poduri. la: punctele de baza. . care trebuie sa respecte urmiltoarele princi~: ' . pentru pastrarea preciziei trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: . între curbele de nivel si elementele de sol. 'În functie de densitatea elementelor.paralela cu latura cea mai lunga a reprezentarii" la: sere. La generalizarea elementelor de planimetrie. troite. I Între rete~ua hidrogtafica si formele de relief etc.vîrful unghiului drept al semnului conventional. . . cladirile uzintlor si fabricilbr. si de altiItletrie.3 mm. punctele de orientare. astfel: în zone mai-aglomerate sa se elimine detaliile 'neesentiale si sa se' scoata în evidenta cele mai importante' din punct de vedere economic. . selectionîndu-Ie în functie de importanta lor. co. la cele cu picior dreptunghiular. precum si cele ce se pot reprezenta 'ila scara.reprezinta prin puncte si linii. . . de exeinplu:~ 'Între reteaua hidrografica si detaliil~ de . stea. baraje etc.mijlocul liniei de baza a semnului conventional. se redau pastrîndu-se exact pozitia si orientarea. Axul semnului conventional sa corespunda cu ax~ elementului topografic reprezentat. se redau prin exagerarea dimensiunilor sem40 .4. sa se' reprezinte si acelea ale caror dimensiuni sînt mai mici decît cele prevazute în atlase..suri de uzine si fabrici.punctele de baza. terenuri de sport si stadioane. . . 3.. . dreptunghi. pe acestea nu se redau toate elementele tQPografice din teren.conforma cu orientarea reala a elementului pe teren. care nu (se pot reprezenta la scara. cele care se. diguri. la cele cu pIcIOr fara linie orizontala la baza.1.. patrat. generalizarii asupra preciziei sa fie cît mai redusa.3. ' . livezi etc.elementele de planimetrie si de altimetrie importa~te. iar în zonele unde _elementele topografice sînt rare. monumente. .baza piciorului semnului conventional.1. statii meteorologice. statii si posturi hidrometrice ' etc.. triunghi. la cele cu forma geometrica de cerc.planimetr ie.influenta. la: cai ferate. _ . Aceste cerinte 'se realizeaza prin generalizare. drumuri. etc.. . -. elementele cu forma clara si contur precis. la: cladiri.generalizarea.paralela cu laturile planului. PRINCIPll DE GENERALIZARE Pentru a asigura claritatea si expresivitatea planurilbr si hartilor topografice.

cuprinde: nr. De aici rezulta ca generalizarea se accentueaza în raport cu micsorarea scarii. spatiul se împarte corespunzator cu marimea semnului conventional. 1\ . prin care se selecteaza elementele importante.13.. -'. se deseneaza în tus.0 Imm. semne convtn~ tionalesi inscriptii (35 mm).5. iar pe prima plansa. scara 1 hartii.. . astfel încît sa . Generalizarea trebuie sa se efectueze într-o anumita o. Semnele c. elementele de planimetrie si de altimetrie neesentiale se elimina pentru a se asigura claritatea planului. pe hîrtie de desen format A4 (21Ox297 mm). de exemplu. -.rdine. care nu se generalizeaza. se mentioneaza: . adica generalizarea se efectueazadife rentiat.destinatia hartii. care vor . pentru a pastra caracteristicile generale ale zonei ce' se reprezinta. pot fi deplasate ca pozitie cu valori de la 0. adica selectarea elementelor în functie de posibiilita": tile de reprezentare la scara respectiva.25 ha.generalizarea <lttografica. Acesta este un proces complex.1.se asigure claritatea si expresivitatea hartii. asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. 3. în functie de scopul pentru care se întocmeste harta. Pentru desenarea semnelor conventionale. caracter bloc filiform. în procesul de redactare trebuie sa se efectueze . elemente topografice (45 mm). Pe toate plansele se traseaza chenarul. .5 la 1. asigurîndu-se reprezentarea elementelor topografice corespunzatoare continutului si conditiilor de claritate si expresivitate. -în partea din dreapta jos. pe aceeasi suprafata de harta se reprezinta elementele de pe 6. pastrîndu-se orientarea lor. 3.3 . plansele se împart în trei coloane (89 mm)." " nului conventional.modul de reprezentare.5 mm.adica în functie de dimensiunile semnelor conventionale si ale inscriptiilor sa se încarce suprafata hartii cu desen.onventionale. se deseneaza indicatorul (150 x 20 mm). în cazul întocmirii planurilor sau hartilor la scari derivate. pe un centimetru patrat la scara 1: 10 000 se reprezinta elementele de pe' un hectar. care se 'împarte în trei coloane de dimensiuni egale (50 mm). Dintre factorii care influenteaza generalizarea.. . cu mult discernamînt. . LUCRARI PRACfICE Sa se deseneze semnele conventionale topografice prezentate în tabelele 3. a inscriptiilor si a denumirii semnelor conventionale. _în functie de densitatea. (9 mm). .pastrîndu-se exact pozitia centrului sau a a~ului si orientarea. h=2. iar la scara 1: 25000. la 41 ~_.elementele de planimetrie si 'de altimetrie' importante.particularitatile zonei de cartografiat. Denumirile semnelor conventionale se scriu în tus negru. dimensiunile si forma elementelor reprezent~te. crt. adica stabilirta elementelor ce trebuie sa se reprezinte si gradul lor de detaliere. folosind planuri sau harti la scari mai mari. Pe verticala. Fiecare coloana se va diviza În trei parti.

'1.pe cladiri ... Tabelul 3.din reteaua locali Puncte cotate ... si diInensiunile prevazute în tabelul 2...S:~ 96 fi ~ ' ".revazuteîn tabelele 3..3 .2.3 2~~2:3}.. 3.' sp2~p~&' . D.3 . ' ElcmcDtc tOPOlI'afice . en.198.-.marcate cu picbeti Dletalici .2.pe biserici ...din reteaua de stat 42 6 .0A 183:? 3 Puncte ale retelei topografice instalate: . în culorile mentionate .4. 1114I~'l \.3 Nr. ScmDc cOliveDtioDllc' .. I dimensiunile "j:.marcate cu tlrUsi de JeDlD Puncte. 3.." . de nivelment: .-' '..5 .pe sol . . Inscriptiile explicative ale semnelor conventionale se executa cu caractere de scriere.1.i iDlCriptii Puncte ale retelei geodezice cu determinlri astronomice 2 Puncte ale retelei geodezice Viforita.. " Indicatorul se completeaza conform indicatiilor din c~pitolul 2.7 ifi17:2.pentru originalul de teren din tabelul 3...13.pe: cosuri si constructii informA de turn Puncte de indesire a retelei topografice: -marcate cu barDa 4 s .

. Odpz.. paiaIita sau chirpici ..4 Constructii In localititi Nr. ... Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 7 Cladiri: ..T~elul 3..l~ O oI +) I . ~ W . 1:2000. 43.CU cadre si plans... : hC. 1: 5000.din lemn.' .cer.l] ..din beton sau zidarie 8 16 " Cimitire .e/..din piatrl sau caramida -soproane 9 Cladiri subterane 10 Cladiri ruinate 11 Biserici si mînastiri 12 Capele 13 Moschei " 14 Monumente 15 Troite si" cruci : : ~. . din beton armat 1 : l 000.. o + . crt. . ~ rlpz...le.0 " . ~ O 10. lZlma!!... . ..din lemn .din metal Cladiri anexe: .1 = numâru' de etaje ".4..4..

: 738.b.0 6.Jj gllrt!J gii.fara turle .fara cosuri Semne conventionale lsi inscriptii .-o qaze MnI/yZ G¥J 20 21 22 Statii de radio sau televiziune Oficii telegrafice.cu turle .1.5 Constructii industriale.l. :\1 [./el'lel . si telefonice Galerii de mina . ..consolidata cu lemn 4j)1~o '2/1 4Plt ~ 73~5 5. 17 Elemente topografice Cladirile uzinelor si ale fabricilor: .~ pe!ro/ 2jJ z"u.J siderg ~text 18 19 Foraje Sonde de petrol sau gaze: . .cola. Cuptor de caramida Statii meteorologice . .cu cosuri .. crt.0 Statii de alimentare auto Cuptor de var.betooata .siexploatiri Nr.soclaI-culturale . 4~.5 . TerenUri de sport si stadioane 28' Rezetvor de gaze sau petrol 24 25 27 26 28 44 jl .41-.Tabelul 3.-.~ ~ [~~~ » 4~'~:?:O L ~ 3~O~ var 3P' ~ 4-P. .liilimea galerie.

0 []] fr~1/Jf.din beton .0': :G ~ I 0 .pentru tramvai .? 1.ZillirlJ1l.sd!/i1lIiltâ I s///Jtlol' \ 30 31 32 Statii de transformatoare electrice Linii de transmisiuni (telegrafice sau telefonice) Stilpi de sustinere -.din lemn . '1 ~ I '6.?:.i <J. '2. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 19\ Linii electrice .~ -pe stilpi metalici o o ~fJil.wzt/i.pe stilpi de lemn ~. crt. "..sn{o/lor 1lI-.~:.din metal .. .pentru lumina..1 ~b 3. ffOlcv .~ .'.Tabelul 3.pe stilpi de beton . --:1.0 1P:::O 45 .pentru telefon 4. ...6 Linii electrice si de transmisiUni Nr. .

._----Tabelul 3..cu statii de pompare .: :2._-..rv ..subterane 33 Nr..--T. .etpIIrI.1...subterane Conducte de petrol: .'la suprafata .: nI''...5._-----_. ._-.ts:. '2..~-~.~pe!ro! 0.. . crt.r.la suprafata Conducte de termoficare :-.J -' I ' "'y.0Semne conventionale si inscriptii "--.7 .48-:4.subterane.gura de canal la dgola strAzii Conducte de abur sau aer: ..cu statii de compresiune .subterane Conducte de gaze: ...a~er ---C--c~----T...O~ ' [IJ]::'P .subterane .-IJ-/ -. ducte de apa: .2..------ . 34 3S 36 37 38 46 I.C ---....:"'_-._-----_ ..---.--.C --G}.cu statii de pompare Con. --f-_ ...0: . --.-! ~..0:-pm... ..subterane Conducte de canalizare: .. camine devizitare .8 --.-T~-p'Q-mp. COnducte -.pompare .:'la suprafata -:._-_.la suprafata' Elemente topografice .cu statii de .--.

Elemente topoarafice Semne convenlionale ti inscripJji 39 Cii fera~e:eu . 8-l1IImiru/lldlilor Bh.-== 47 ~--- .&.: _-=~p.cu linie simpli si electrificatl 1.8 Cii rente si colistJ'aqii mexe Nr.statii de cale feratA . '<:_-------~ ==-_c=~:.__ -== 111 ==--==:::::I#I_' :::::::::.~_-=_ =:ZfllZlZlZ'ZlZ2!:' =::l'rz'Z:Z1lZ2iZ:zIZI=~QlZ1ZZlZZlZP!:l::' = :0.3.:J u:=:usi '~~.platforma turnantA ~jr.cu Iime simpli ~ .0=.. ~/1lI..cu linie dubli .J)aSllI'ell -.ecartament qprmal: -. crt.=.'*f~. 40 .1000 &.=::=1.0 rE. .J-I/.D:.f: 5000 f 1.eu linie dubli si electrificatA -in constructie -.A''.' .semafor .cu linie simpli si' eJectrificatl ! T ! T 41 Constructii anexe: .-.balte sau puncte de oprire .0 F e8 1:2.7 .TabelUl '. ~ c:::::.(~:.~r.cu linii demontate Cii ferate cu ecartament ingust: .000 .cu linie simpla e _ E 1:1000 1:2000-1:5000 =-_~a:=.

.transportoare permanente oo o o o o g 4..0'._. EEITi .2 .1 l' 0.0 -b-.: 0.--.) .sinlple .'~f"-:~'f5-~S-.sinlple subterane .44 Linii de tramvai: .5 120 ==-IIK::"H=-'"..7.5 :a::: .duble II ".construite din metal .0 I 1." II' 1111 II II -i :-3. 41 Elemente topografice . =:::1_-= J I .7 jfl/pi~ sl/S!im'n'.0 rO. 16.=.1E..5.-+f--'-++.sinlple -la suprafata .--~ 6.--.5 .depou --rambleu si debleu Tabelul 3..zid de sprijin si de consolidare 5.0 ! 'ITP1P. t.duble 45 FlJlliculare sau teleferice: .5.0': fP . -++--""""-W-M. I 42 .tunel Poduri pentru calea ferata:' .8.duble subterane -.8 (continuare) Semne conventionale si inscriptii .intrari în subteran la statiile de metrou -t+.\1 " J r 46 48 Benzi...I. -1 .0 -6..3 8.sinlple : 6..duble la suprafata II i. -== 1. : 6.O II II II 'II .:l--=== 43 Linii de metrou: ..0 .-o~'-o-tl".' crt.0: ) .Nr.."0" 0.construite din beton sau piatra '.

poteci Semne conventionale si inscriptii ._ 8 .!Ii" C¥OSiJlJt1e 10.220B°-7~ 0 .1. 'l'j'j'i'I'I'I'I'I'I'I'ji i ' le " '" II I I "J o' 3.g. crt. m.!." 1) .-:. 1B '800 --50 51 Constructii anexe: .l.=.. . 47 48 48 Elemente topografice o Autostrazi Sosele: .9 Nr.litiml'a loiala' ========= 5(8)P =====..1. drumuri si coostructii anexe I Tabelul 3. 8 -Înaltimea deasupra nivelului apei. .l'I'IQ'I'f.nlJmaruI!JenZl/pr fM._0:__ ~Q £o0~.2 ___ 0.1.. VI) sel)s dairruiJIie 4 .~ ___ O'~/_o ' .!. m o 126-7.' 1"".l I ===6 __ ql <_. ---*1 1 .Sosete. ____:3_. t.1.i O.3 . '" .1.de exploatare .rilmbleu si debleu .Cartografie .1. material de constructie.1.1.îmbunatatite .i I 4 .construite din metal F -fier.<f' f'PI' . JOJ ____ o a(fO)As _.pietre kilometrice Poduri pentru sosele si drumuri: .1.1.1.I"".J 2 .construite odinlemn .zid de sprijin sau de consolidare .I .T" ti.6 dimensiunile podului.li/imea pi.(~O_. . 200 .5 ..rezistenta la o sarcina.1.!"..F'a11.construite din beton sau piatra 2.modernizate .3' =2x4As= 0--2X4B -.nemodemizate oDrumuri naturale: .1./jliml'a l/l1e/bl'l1rIJn m.

/ f.poduri pe suporti plutitori .60l' -t t ___ j" 1\ 1\ " IV V V V 'Aj"C----_ ----H-~-- .podete tubulare .punti pentru pietoni ___ ... __ 74~.

. .S .0.0-0-0'-'0-0-0-0-0'-0. 4.43 D].0.4...e " " v X Y A V ru I .D: ~...-.i . e !.de municipiu sau oras 52 53 54 Ziduri istorice 56 Garduri . _' -. -I . ÂC I . . .5.4. topografice .IJ !t. ee ee ~' ee.din plasa de sîrma . _ ..~ -./Jl.. ee .l! ~o -..1 q5-"" :4P: 0. ~'...~ .+-4...de\judet '. .de comuna Elemente. I .*.0 .-~~+-. _~ 0.I:e' O. qS .. crt. .' piatra sau carimida .gard viu 57 50 I 1'. .. . Frontiera de stat Limite administrative . . .3 ..5..l I )P. ..I ~ . limite si imprejmuiri 55 Ziduri din beton.din nuiele Limite permanente ale elementelor de sol si de vegetatie .Tabelul 3. "~N"NM"'~ .4p.1.~. . .-. ~ ~ . I Semne conventionale si inscriptii I I " :5.din lemn .~+-.0.10 Frontiere. -_ .-.? . .metalice Nr.SP.din sîrma ghimpata ._" -----'-'-11. .

. crt.cu adîncimea malurilor' mai mare de 1 m.0 verde ii.'lj~I.' » ii' J.cu maluri.. =3::i~i. lacurilor si riurilor Maluri. abrupte: -.5 I .JIt"'''''I. 51 0..cu maluri consolidate Rîuri si pîraie: . ... neamenajate . mica de lm Canaluri . -.vereerk' myru .1...«..consolidate cu beton sau piatra ''-/-~?----~-c.::=..::=~ vt'r~' .. ).pentru irigatii sau desecaci: ..cu adîncimea malurilor mai . " Tabelul 3:11 Reteaua bidrografica si constructiile anexe Nr..''I.. amenajate -:-.!tl.. .în constructie ... stînca sau piatra -.D.5 " rero'l' /vertk . ~.verde _0'f../.2/.'l.'' . construite pe diguri .1 -.AI.i~: f<v~r~ ! ! ! ..I 60 Diguri .'Q_. 0.m.cu adîncimea malurilor mai mare de 1 m.~. consolidate cu fasciile .-. .-'~0.1. negru ~ 2._'.'. verde ~eI""'fl. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 58 59 Linia de mal a marilor.. flutftor. rertH st'1'1rJ .r. ! .i j ( ii . 2.. ..7 rertk .din pamînt ...2 ------~ .'.g i .--!--!+i.'.-/_.din.I.. neconsolidate 61 62 4* .-. sepiJ O~Î=~.

52 Nr. crt. 63 64 Elemente topografice h:voare: - neamenajate - amenajate Constructu -anexe: - statii sau posturi hidrometrice l82,5-cota la capatul mirei (4,50) - gradati!! pe mira la care . s-a determinat cota l8l,5-cota Qivelului .mediu al .apei - docuri - ecluze 2-numarul camerelor de eeluzare 65 -lungimea camerelor 15-Iatimea portilor 3,5 -adincimea apei -' baraje - castele de apa - fintini -:- roti pentru irigatii - vaduri - faruri - feriboturi 850-latimea apei inm 75 x 12-dimensiunile feribotului in m 350-rezistenta la sarcina in t - bacuri pentru vehicule - bacuri pentru persoane I Tabelul 3.11 (continuare) Semne cOl1ventional~ si inscriptii

Tabelul 3.12 ReUef si elemente de sol Nr.o crt. 65 Curbe de nivel: - normale Semne conventionale si inscriptii 0'----48 ___ i_9-_,:!--', -: principale - ajutatoare _- -accidentale 0,2-4,0. 0".-0-_0 !iO 66 67 68 69 70 71 72 Rupturi de teren si tef"ase Rîpe si viroage Zone cu alunecari de teren Colti de stinca Zone stincoase Zone cu grohotisurt Terenuri cu saraturi: - inaccesibile -accesibile lIIIIIIJllllllllllmlll'll1/l~r~ Il'I,I"JI',/.",II~"'J, ',"II/II/Iii:;t..-Yeroe I I ",. ,I1J 53

54 Nr. crt. 73 74 75 Elemente topografice Terenuri cu mlastini: - inaccesibile - accesibile Suprafete nisipoase: - nisipuri uniforme - nisipuri cu ridicaturi -' riisipuri cu gropi - ,nisipuri miscatoare Vegetatie Paduri: .:- cu înaltime mai mare de 4 m - cu înaltime mai mica de 4 m - rare - doborîte de furtuna, uscate sau arse l' Tabelul 3.12 (continuare) I I Semne conventionale si inscriptii Tabelul 3.13 o. "o: , 1, :'0" 0"0"'6'" 0"0 o' () :00:: 1,0 " '1' ~ o;' ; 'f.Sr.J O 30 ~ lo ' '1 o: :..p..,.~....9.., ,Q.,.9.. A:...90.0 ~o: 25 - Îl1i/lime<1 D'U'tite iJi1r-IJ"rIQ in 111. 0,30- tliQmelru/ metltv I (0 O' . ji '. o" '.;'" 'O "I~o"o"'~ ;0:: 0,6 4 brad , ,oi :.0 I o:. ~9... q .. . 0.... ~.... C! ~ ,,?, . '? . '?: ...~ ~.T . Q, I Q, 1 .'. .\.., i.: ,,'C" '" ,.i-' .... J,.. L L l.. I L .....L...........L...........L..... '("L ..;.. II

:.:: ' . o o: :'0 ..0...O : .."2..:::::::i::::::~ .... o o O' : 4 ........0 Il II .:2P /\ /\ /\ I : "" ~ t ~ '~i~" ... :'..... ~ .0.0" " r :. /\ /\.. trestie sau papuris Perdele de protectie Arbori izolati Tufe izolate Livezi sau pepiniere de pomi fructiferi Vii Culturi de orez Culturi de plante tehnice Tabelul 3... Tufaris sau maracinis Suprafete cu ierburi naturale Suprafete cu izlazuri sau pasuni Suprafete' cu stuf....' 0o. ~ : .. /1 II 4..: ~ . 83 84 85 86 87 Elemente.... ~::.13 (cOIitinuare) I Semne c'onvelllionllie si inscriptii ' ...3..:..... 4b oJj .. M: ...'''1 'IV '1" .... .. :000000'0'0 o : : . ~ j ~. ~...v..8 O' o o"aoltleol 00 o o o ~...:::::::.. t .:....t Nr...:.~ ~. :. crt.. : : o o"~ i> o o o o o o: : 4P InJr ! : o 0"0 o o o o o o o: : ........ " () o o o 0:::(0.~ ~ " 1 1::2.... .1: .. . "! 55 ..z ....0. .......q : ..... o CI o o o o.:! ~ i.II + '* : L .. S . 76 77 78 19 80 81 82 . . . 1. + i : 4:0.. ......~I ..... 0"...1 ..//#1.0 . .-.. .. + ..~. i"~"" ~ ~ -. '.. 0 0 0 ....:.S ~ S' S ~ E 4'0.~.:..... topografice Linii de somieta .r'r'W. ::~ . o O'.))i.:: ...

I. I I .I I . . I I I I.. I . I. . I.

14.plansee Paduri PD din beton armat A Plantatii si perdele protectie PDp Cladiri din caramida I Rachitarii PDr cu planseu de lemn B .1. grohotis Nb Capsunarii Ac Rîpe. ravene.! 3. .2.De Finete cu. Acestea se reflecta în planuri si registre cadastrale. Tabelul 3. calitativ si juridic. Cp Plantatii hamei Yha Cimitire ICi liVEZI Terenuri sportive :Cs Livezi L lU"guri si piete . edilitar si imobiliar. semnele conventionale topografice.Ct Livezi intensive Li Plaje si stranduri Cpj Livezi cu arbusti fructiferi Lf Taluze pietruîte Ctz Pepiniere pomicole Lp Alte terenuri :Cat Plantatii de dud ~ Ld CARTAREA CLADIRILOR I PADURI SI VEOETATlI Cladiri 'cu zida rie . de regula. torenti I Nr Sere As Saraturi Ns Solarii Aso Haide Nh PASUNI Mocirle-smircuri jNm Pasuni P Gropi Ng Pasuni împadurite Pp DRUMURI SI Pasuni cu pomi fructiferi PI Drumuri cAI FERATE 1& Pasuni cu tufaris Pt Cai ferate Drumuri nationale Dn FiNETE Drumuri judetene jDj Finete F Drumuri comunale De Finete împadurite Fp Drumuri de exploatare .2. Pentru categoriile de folosinta ale terenurilor se face o detaliere calitativa. silvic. hidrotehnic. iar semnele conventionale se înlocuiesc cu simboluril e prezentate în tabelul 3. La întocmirea planului cadastral se folosesc. avînd în vedere aspectul cantitativ.14 I Simbolurile categoriilor de folosintA ale terenurilor Categorii ! Categorii Simbol Simbol I ARABIL NEPRODUCTIV Arabil A Neproductiv N Gradini de legume Ag Nisipuri I Nn Orezarii Ao Bolovani. SEMNE CONVENTIONALE CADASTRALE 1 3. PRINCIPIi DE REPREZENTARE Prin lucrarile de cadastni trebuie sa se asigure cunoastereaj completa si sistematica a fondului funciar. pomi fructiferi FI Strazi si ulite Ins Finete cu tufaris Ft CONSTRUCTII VII Constructii C Vii V Constructii-curti lee Vii nobile Vn Diguri Cd Vii hibride Vh Cariere ICa Pepiniere viticole Vp Parcuri .FORESTIERE din caramida si .

din lemn C Tufaris si maracinis PDt Cladiri din paianta D Cladire declarata monument HIDROGRAFIE istoric Mi Ape H Magazii din zidarie in Ape curgatoare Hr Garaj din zid-metalic gj Canale Rc Grajd din zid gr Lacuri si balti naturale Hb I Amenajari piscicole Hp SLtaucfuarriis de acumulare HHas I I 56 Vl.. Pepiniere silvice PDps Cladiri.. : 'l '1: \ I 1 !I 1 . 1 . i .

nr . .st~.sLf. zw .~.B 2 2/2 I cu sabe 5 sobe tera.S~C.15) în care sînt trecute datele referitoare la imobilul luat în evidenta.1 ELEMENTE CLADIRI II ELEMENTE ANEXE I MPRE.A 2 I 3/4 . --l 1 ..h 5/6 li fArA ecbipam.P. construÎrii 1975 I REGIM DE INALTlME parter + parter + s tarea . 1: 500 TOTAL 597 . .56 63.u~~s:n .A' o:: ! virsta . ELEcTRICE 'da da cu ec:hipam.SIR. . DetS. ISNAVREPUATNOTAARE lte amblAn lteamblnA sDtaOrereattieb. f I . III WCA NTUAMRARI (fDaEmiFliAi/MpIeUrIsoane) I Z'<" chiuvelA 2 2 '" cu-l cu 2 cu 3 ~r:. ~j FUNDATII beton beton DENUMIREA . în legenda schitei sînt prezentate semnele conventio." CDRP 8 CORP A . LUCRARI PRACfICE I Sa se întocmeasca fisa imobilului pentru cladirile care apartin scolii~ pe baza masuratorilor si inventa~rilor care se vor executa. total total 8 DetS.. i IV SUPRAFETE '. 'sector 5 I PROPRIETAR. domiciliul/sediul .ciresi ...73 . CORP CLADlR DENUMIREA n-nI~ MOBil A B C maeazie ru-EX .FISA TEHNICA A IMOBILULUI I din ~l!C..0~ ... I :te! I lE II) .lq~L~ ...50 I ! 8 . I " ii <'" PERETI cArllmidA c:ArllmidA' ELEMENTE magazie " Olt: PLANSEE beton beton anul constr.A~V At. E.2. vita-de-vie \ 36.Coa. . I Tabelul 3.~U.20 II) I copaci .NE. I în cazul cadastrului imobiliar. butuci pe A' t J. ii 2 etaje+pi I etaj+piv tehnici bunA nilA (parter nilA (parter lungimea (m) 42 I FOLOSINTA locuintl l<>cuinlA CONSTRUCTII p.. TEREN PLAN DE SIT UATIE SC.r 23 22 . 1 I I li 3. ~10.15 .I ! I . sPa.OR.Fti. JeniDe cotA-lemne C .nale SI I notatiile specifice.~GU. ani ~ A2 : ioi1 I pomi fructiferi: .JMUIRI ELEMENTE materiale de constructie I A B . I CONSTRUCTIA LA SOL 106. . ~lJR. C ELEMENTE SCÎndurA ANUL CONSTRUIRII 1933 1933 anul STAREA TEHNICA bunA bunA. I aUi cazan Dale 2 sarnanlA Imn <'" caoa Dale 2 mvelitoare carton ~< ~"t':Z Wlav. L.SI. i I i: CATEGORIA CLADIRI TOTAL ANEXE TOTAL Il SUPRAFETEI .2. M.QR.o.. se întocmeste pentru fiecare imbbil I cîte o fisa (tabelul 3.3 sobe teracotA. . 4 . ners.TO~ ~ I SUPRAFATA. 3 . corn imobil I Il'ST. strada .~ 2:~eq \ 31. .2. ~I~~I'fEJ. 1970 ": <:. ~.~o'0".

64 326..00 173. april.43 2.:> paiantA sau ! chiroici I LOCUIBILA 105.62 Z~ paiantA sau 8Q chirpici . I . :s cAramidA. ! INTOCMIT TEREN Marin Dumitru data: nota: INTOCMIT BIROU Constantinescu Gh.00 3. Actualizat: august 1988 VERIFICAT Ionescu -Nicolae 19k2 I SEF ATELIER Inl!< Boceanu Ion I 57 i I ~ ~..26 I .52 162. -. .73 148189 3.lDl .1~ 114.43 329.00 I Înlocuitori .2~ ) Î '" c... "'''.62 437.434. 85..170.29 3.90 86...83 2.00 3.r.sau 1= irilocuitori 12.42 . sau ...

Capitolul 4 '.1.Suprafata terestra (topografica) existenta în natura. cu pamte de înclinari variabile.. . . Creasta poate fi o linie sin{{oasa cu vîrfuri. DEFINITIA Sl CLASIFICAREA RELIEFULUI Pe planurile si pe hartile topografice se reprezinta totali~atea elemen' telor situate pe . . . înaltimile se prezinta sub forme conice sau de cupola.1.1. .piciorul pantei . se considera ca fiind 'suprafata marilor si a:.dealul. presupusa ca fiind prelungita pe sub c9ntinente. care se prelungesc în terenul înconjurator. . Suprafata geoidului sau suprafata de referinta altimetrica constituie originea pentru determinarea altitudinilor (cotelor) punctelor de pe suprafata topognifica. Prm rehefse mtelege totahtatea demvelanlor suprafetei terestre (topografice) fata de o " suprafata de referinta. rezultata din intersectia a doi versanti.i REPREZENTAREA RELIEFULUI 4. cu altitudini de peste 800 m.mamelonul" înaltime cu forma de cupola. 1 . . Acestea se determina prin lucrari de nivelment.cu toate .1 Suprafata topografica este foarte complexa din punct de vedere al reliefului.sfîrsitul versantului.versantii .' '..nereg~larjta~ileei. . oceanelor în echilibru. cu altitudini între 200 si 800 m. distingîndu-se doua categorii principale: 'forme de relief si elemente de relief. care se ridica deasupra terenului înconjurator. distingîndu-se: -' muntele. si suprafata de referinta. care într-o pnma aproximatie. Creasta este înaltimea prelungita intr-o anumita directie. combinate între ele. . înaltimile au urmatoarele parti principale: -' vîrful . topografiica. situat pe supraf~ta. 84 . mam~loane si sei. . 4. " . înaltimi mici si cu pante line. Ca suprafata de referinta s-a adoptat geoidul.colina sau magura..' Prin altitudine sau cota a unui punct se întelege distanta pe verticala dintre punctul respectiv. .partea superioara a înaltimii. FOR!\1E DE RELIEF Relieful suprafetei topografice este compus din cîteva forme tipice.' v ' I .suprafetele laterale' ale înaltimii.

. Rambleul si digul se construiesc pe caile de comunicatie. teren închisa de înaltimi. " Valea este o depresiune prelungita care coboara într-o' directie. fiind atît locul de întîlnire a doua creste. Viroaga sau ravena s-a format pe. deosebinduse fundul depresiunii.adica partea cea mai de jos. însotite de date caracteristice si explicative. ~ Terasa poate fi naturala. O depresiune de întindere mica se numeste caldare sau gavan. iar la piciorul versilDtului. Taluzul poate fi consolidat. ce nu depaseste înaltimea dy 25 m fata de nivelul terenului înconjurator. Hebleuri. pentru irigatii si 'desecari. eleJ[ mentele naturale de relief se reprezinta cu culoarea sepia. Groapa este o adîncitura cu dimensiuni reduse. Canera este formata artIfiCIal pentru extragerea. Cele situate pîna la 200 m altitudine se numesc cîmpii. eroziunii. partea superioara. doua vai ce coboara în cele doua parti opuse crestei. firul vaii~au talvegul si gura vaii. . 85 . sau actiunea oamenilor: ramblee..1. în lungul apelor. Sesul este forma plata de teren. fiind linia de întîlnire a versantilor 'la partea lor inferioara. baza taluzului . o adîncime de.l adica partea superioara. Se disting urmatoa-. în forma de con sau.. construita pentru amenajarea terenurilor înpand supuse. 4. ". sau artificiala.doua vîrfuri consecutive.. cauza eroziunii si transportarii de catre torenti a materialului erodat. diguri. alunecari de teren. Peretele stincos este asemanator cu o rîpa cu ve'rsantii din roca dura. Poate fi naturala sau. adica versantii. . etc. relief: Movila este o înaltime izolata. cale naturala pe firul apelor. fiind forma inversa a dig.' de matenale sau zacaminte. Debleul si santul rezulta din saparea terenului natural pentru construirea cailor de comunicatii. avînd aspectul rupturilor de teren. iar cele arti"ficiale cu culoarea neagra. rele .1 Aceste elemente de relief se reprezinta prin semne conventionale specifice. artificiala. versantii înconjuratori si marginea. 1. în cele. de formare a. baza rîpei. pentru irigatii si desecari. La . elemente tipice de.2~ ELEMENTE DE RELIEF Elementele de relief sînt denivelari accentuate. din.ului.' De regula. Ripa sau ruptura de teren s-a format pe cale naturala. situata în zonele de ses în luncile rîurilor. . unde s-a produs ruptura. iar cele cu altitudini mai mari se numesc podisuri. înclinati de regula cui 30 sau 45 Q. avînd versantul aproape vertical. cît si locul. cariere etc. cu mici ondulatii. cupola. La o vale se disting: originea. Depresiunea este. adica confluenta a doua vai.Saua este portiunea de creasta dintre . formate prin actiunea agentilor naturali: eroziuni. distingîndu-se: coronamentuI. este marginea rîpei. adica partea superioara a versantilor. din cauza eroziunii sau alunecarilor de teren. taluzele. mai multe cazuri formata artificial. cu forma inversa decît movila.

1. . sei.5 06 . fintini. schimbari de panta. vai.de.3 -66. ~ntersectii si ramificatii ale cailor de comunicatie. o o 0682 oGSoS J Fig.0 003.& o 067.. In general.& 064-. prin care sa se asigure in .etc. METODA PLANUIULOR COTATE Reprezentarea reliefului prin cote consta în raportar~ pe plan a tuturor punctelor determina~.1.1 . punctecotate cu asemenea densitate se poate reprezenta relieful prin orice metoda.1.1 o os.. dar prez~nta .doua .G o S 068.62.2.. movile.uniforma pe întreaga suprafata. .9 064.7 "65.ansamblu o repartizare cît mai. METODE DE REPREZENTARE A REUEF~LUI i Reprezentarea formelor de relief pe planurile si hartile tc. . Indiferent de metoda aleasa..7 -67. cladiri.punctele de detaliu.. este necesar sa se cunoasca cbtele .4. .cu densitatea stabilita. .retelei de baza..elementele de planimetrie si relief cu caracter permanent:..2 066. De aceea planurilecot~ie se folosesc 4.8 067.8 .punctele ..: .2 oGS.7 -o7. I . . gavane. _ . poduri. frînturile limitelor permanente . simplu !i rapid..inconvemente: formele de rehef nu apar 1D mod sugestiv SI scrierea cotelor încarca planul cu multe inscriptii.2. (> 064. knetode. I ~cest sistem este pr~is. (> -68.2 06J.punctele caracteristice ale formelor de relief~ vîrfuri. . altimetric si scrierea valorii cotei linga semnul conventional al fiecarui punct. etc./.7 o 6S.." oG'. mam~Ioane..8 0&6. .2 063. pe suprafata respectiva. 4. Densitatea punctelor cotate este in functie de accidentatia terenului. adoptîndu-semai. 100 puncte pe dmll(indiferent de scara). se cerb ca pe plan sa se realizeze o densitate de 50.9 .0 063.>pografice a constituit o problema dificila. _.3 68. Plan topografic cotat.altitudinile . de scara planului si precizia ceruta. pentru: . creste.punctelor de. Cu ajutprul unei retele. multe.J o 066.

\ H..0 068.it"<~ 06U '._ ..6 (> S o .~ ...!..~.~ .67. . .S 066. o f o S \0 _~6.Pla eni 065. ~~..0 "".8 .8 "~~~.I \ 0f-2 .2 '~~ o o $ o ..60 o 68...\ (> \ s 067. 065.>.. o~ . 065. .J. '~ f .~~?.0 06&3 \ .8.......l . soS o S o \ o' SoS .4 067.fu\ J 0'l..1 O6&.p.~.. 5. ". 0&5.1 o .. 0&0.9 i? " #23 " 86 . ". 0G3.8...1 0GG...06G.

. nivel orizoJ}tale si echidistante (Al B. planurile de nivel se aleg la distante egale. în figura 4.2. accidenfatia terenului si scara planului topografic. 1: 2000. pe verticala dintre planurile de nivel ce determina doua curbe de nivel consecutive. 87 . de scara planului si' de înclinarea pantei terenului. pe Baza acestui principiu. reprezentat pe figura 4. respectiv den.' Marimea echidistantei se alege în functie de: precizia necesara reprezentarii reliefului. A.3 se prezinta cîteva forme si elemente de relief s~ecifice. 4.3.echidistanta ~rafica nu treb~e sa \tie maI mIca de 1. rezulta o echidistanta grafica.2. METODA CURBELoR DE NIVEL Este metoda' care serv"te la reprezentarea formelor de relief in mod sugestiv si cu .suficienta precizie. curbele de niyel se proiecteaza ca orice element de pe teren. B. Planul H este planul de proiectie . \ în functie de valoarea echidistantei alese.Aceasta . 1: 1000.1 se prezinta un exemplu de plan cotat. 4. între ele . numita "curba de nivel". C). micsorate corespunzator scarii planului . 4. C.numai la scari mari: 1: 500. pentru ca relIeful sa fie reprezentat clar SI expreSIV.2 este sectionat cu planuri de. Principiul metodei. . unde reprezentarea elelllentelor de planimetrie si hidrografie permite scrierea cotelor. si hartile topografice. .0 mm. respectînd densitatea acestora. Sa ne imaginam ca terenul. acestea fiind figuri asemenea formelor de relief. Reprezentarea formelor si elementelor de relief.echidistante. reprezentate prin curbe de nivel si semne conventionale.. curbelor de nivel. .2. Intersectia unui plan de nivel cu terenul se face dupa o linie care uneste toate punctele situate la nivelul respectiv. Pe planul de proie~tie.pe care se proiecteaza curbele' de nivel de pe planurile.suprafata de referinta . I : I I l' 1\ I I J 1 I I t~17 Fig. Pentru o reprezentare sistematica. Echidistanta este distanta. Fig. I în figura 4. Proiectarea formelor de relief. avînd aplicabilitate generala la' planurile. sit~tea . .

la valori jntermediare. cerneala tipografica. 88 4.curbe de nivel ajutatoare.25 0. Pentru colorarea .0 . fiind foarte' sugestiva.10 0. 2000 0.50 .0 .0 40.pentru reprezentarea reliefului pe hartile geografice si turistice.Se foloseste de obicei . uniformizare. prin. w .3. pentru suprafetele acoperite cu apa.00 2.50 0.' curbele de n. 0. s-au adoptat anumite valori ale e9hidistantelor în functie de Scara planului si de zonele geografice. 1. pentru suprafetele :de cîmpie.mala. valori care sînt prezeritate în tabelul .0 1.originalului se executa urmatoarele operatiuni: -.5. sei. pentru suprafetele dehiroase si muntoase.5 5.0 I : 5000 1.50 1. . expresivilalii si Citi' rea usoara a reliefului reprezentat. De regula. pe platouri.1 . maro. I : 100 0.contin~e . creste. -.00 I : 500000 50.00 2. linii întrerupte (segmente de 7.'O 80. I . Acestea se traseaza în luncilel rîurilor.0 .5.' . .ate care nu se percep p'rin trasarea curbelor de nivel normale si aju~atoare. Tabelul 4. 50000 19. se folosesc trei culori de baza si nuantele aceS'tora. METODA TENTEWR H1PSOMETRICE Pentru. de I regula cu valoare de 200 m.00 1: 1000000 100. I w . vai. . p.00 1 .1 mm. 200000 4@.50 1 .6 cm pe plan. Ea consta în colOlfarea suprafetelor de harta în raport cu altitudinile. de regula pe curbele principale.50 2. (m1 Scara hirtii I (m) ses deal munte ses si Ideal munte . Clasificarea curbelor de oiveL Pentru marirea.verde. teren ses.0 I /' .curbe de nivel normale. 1. gavane etc.0 200.cu grosi~ea de 0. astfel: .' I . a CIncea sau a patra curl1>a nor.0 100.albastru. prin linii continue cu grosimea de 0.0 mm). 1: 1000 . 4. 10000 2.altitudinaIa. iar pentru imprimare. si în zonele cu. 25000 10. în zonele cu dune <le nisip.2.0 1.2. vîrfuri.1.ivel se cla~ifica . .50 1. se stabileste scara hipsometrica sau .se traseaza curbele de nivel care delimiteaza suprafetele. ~O .0 10.0 20. . I .25 0.curbe de nIvel pnnclpale. la intervale egale cu valo~rea echidistant~ i. Pe fiecare dm2 de plan se scnu 2-3 valon pe curbele ae nIvel.entru redarea fidela a formelor putin pronunt.0 .2 mm.curbe de nivel accidentale..00 1 : 100000 20. " .. la 1/2 din echidistanta.astfel: . acolo unde distantele între curbele de nivel normale.1 Echidistantele curbelo~ de nivel Echidistanta I t Echidistanta Scara planului. sînt mai mari de 5.5 . prin linii . conform scarii hipsometrice (din 200 m în 200m). Pentru originale se folosesc solutii preparate din acuarele.' 1 : 500 0.

Hasurile se traseaza pe directia pantei. A în cazul mtocmuul manuale a planunlor SI. placaj sau material plastic. natura. . . iar adolo unde hasuI. . . _ se coloreaza suprafetele acoperite cu apa. 4. inarea. mecanic.a mai d~par~e.. a.. .2.. apoi peste ac~stea se coloreaza suprafata cuprinsa în interiorul curbei de nivel imtdiat su~er!oar~ . si apoi Între ele se dtse"" neaza hasurile conform djapazonuluL Metoda hasurilor asigura expresivitatea terenului. pentru tiraje mari. A" \. A . numar' mic de exemplare si pentru matdte.. Pe hartile cu hasuri se scriu . 4. rezultînd. se folosesc doua procedee de' întocmire: \ _ manual. II I ~ . executate la masini speciale. METODA PLANURILOR SI HARTlLOR IN RELIEF Se foloseste I în general pentru întocmirea planurilor si hartilor cu caracter didactic. pentru unicate. pentru hartile geografice. \ _.m. hartI10r In relIef se procedeaza astfel: .' A \ _' curbele de nIvel se copiaza de pe plan sau de pe harta. verde suprafata cu altitudine mai mica decît curba de nivel limita'tl' (200 m) si apoi peste aceasta supdfata baltilor si a deltei. din 5 în 5o. sugerînd gradul de iluminare al terenului si respectiv de înclinare a pantelor. folosind ca material folii plastice pe care s-au imprimat elementele de' plalnimetrie si hidrografie prin semne conventionale. .u. în functie de unghiurile de panta. nuanta de maro \ cea maI mchlsa pentru locunle cu altitudmea cea mal mare. care se executa din carton.coP\e ra desenul elementelor de planimetrie si se executa greu. asemanator celui din. METODA HASURILOR Se foloseste foarte rar.ile sînt scurte si apropiate (teren cu panta mare) planul apare întunecat. I ~ --.nica din dotare. '. începînd de la 00 pîna la 45 o. pe hîrltIe . \ Pe hartile cu tente hipsometrice se înscriu si cotele unor puncte car~c-' teristice din teren. .5..1 hipsometrice.antelor. .I j l' I 1. arata directia si înclinarea p. din 5 în 5°. cu tenta . la o departare una de ~lta cu 1/4 din lungimea lor. rezultînd ca locurile cu altitudinea cea mai fuica sa aiba culoarea verde mai închisa.si cotele unor puncte caracteristice dlli teren. Acolo unde hasurile sînt lungi si rare (teren cu panta mica) planul apare luminat.' \ Pentru aplicarea metodei se tr~seazaîn creion curbele de nivel corespunzatoare unghiurilor de panta. _ se coloreaza cu tentj.albasfra . iar relieful prin tertte . modul de reprezentare fiind' foarte sugestiv. _ se _stabileste linia de demarcatie între zonele de deal' si cele de cîmpie (de regul~ curba de 200 m). S-a întocmit un diapazon de hasuri. altitudinilor. permite deter . dar n. _ se coloreaza cu tenta maro suprafata cupnnsa In mtenorul curbeI de nivel' limitata (cu altitudini mai mari de 200 m). .(400 m) si as. în functie de numarul de exemplare si de teh.' .4.2. Lungimea hasurilor este în functie de' înclinarea panteL .

se aplica pe foiii de carton.de calc si apoi . 89 . placaj sau material plas~ic'.

deta. -' punctele retelei de baza.. Oleata cu puncte cotate este documentul pe" care se raporteaza toate punctele determinate altimetric.punctele caracter~stice ale reliefului si' cele de detaliu. . pînzat. care se deseneaza prin semne conventionale corespunzatoare categoriei' punctelor. Valorile cotelor se scriu. de regula . semllele conventionale ale punctelor retelei de baiA se scriu. iar la numItor valoarea coteI. acesteia.. ÎNTOCMIREA OLEATEI CU PUNCTE COTAjE . d~asupra Sau d~desubt.. 90 . de regula.se modeleaza relieful. se lipesc una peste alta. '. trepte cu materiale adezive si apoi se lasa sa' se usuce. edificii. conform dispunerii lor pe ~lan." La punctele unde marcarea punctulw se afla deasupra solului (pilastri. pe original: . executîndu-se simultan cu planul topo~ grafic.' liu se 'scriu cotele lor. reteaua rectangulara si valorile :. \ I .se coloreaza relieful în culorile conventionale (tente lhipsometrice) si se deseneaza elementele de plani~etrie si de hidr<?grafie. pe mater~al transparent. pe: . Planul sau'. 4. avînd elementele de planimetrie si hidrografie repr~zentateprin semne conventionale. harta în relief. în cazul întocmirii planurilor prin ridicari topografice. în numarul de 'exemplare dorit. materialul ales se suprapune pe originalul planului.. iar oucatile rezultate. I Pentru întocmirea oleatei.-.. calc de calitate superioara. ""C I punCte scrilndu-se la stînga sau 4easupra s~mnului conventioinal. folie din material plastic !bat pe una din fete sau. numarul acestor '. asemanatoare ca la punctele retelei de baza. . Se încalzeste copia imprimata pîna cînd materiaJul devine maleabil si apoi prin vacuumare. . .semnele conventionale ale punctelor caracteristice si de. Lînga. se taie foliile dupa urmele curbelor de nivel. se scriu sub forma! de fractie: la numarator cota marcarii. se fixeaza' si apoi se copiaza de . . . umplîndu-se spatiul dintre. realizeaza la o masina de vacuumare. . . se realizeaza suprapunerea copiei imprimata peste matrita. manuala. . .1 ' _. . la aceste puncte se pot scrie si numerele. copia luînd forma acesteia. I Prin racirea materialului se realizeaza planul sau. . peste care se suprapune copia imprimata pe folia plastica. dar sa rezulte clar la ce punct se refera. sub tormade fractie: l~ numarator numele sau numarul punc~u~ui. . în dreapta semnului conventional.' du-se formele de teren reprezentate în trepte. calc. obtinîn'. I . Operatia se repeta pentru obtinerea numarului dorit de exen1plare.care au suprafata egala cu a planulUi si grosimea egala cu echidistanta aleasa pentru curbele machetei.cadrul interior al plansei. '. I în cazul întocmirii mecanice a planurilor si hartilor în relief se executa: . copii imprimate (ale planului sau ale hartii topografice) pe fotii plastice.' ' l' . Daca spatiul nu permite. iar relieful prin tente hipsometrice. iar la numitor cota la sol. din material plastic. -. Ea se întocmeste pentru fiecare plansa. dupa proceddul aratat la întocmirea. ele se pot scrie la stînga. .matrita reliefului. Lînga . unde se introduce matrita reliefului.3. harta în relief se. marci).

.în partea dreapta: functia. hi si.i li' . Din figura 4.în continuare se prezinta interpolarea îintre punctele cotate" care considera.a se traseaza elementele' de relief. Acolo unde este posilJil. respectiv distantele acestora fata de punctul.în culoarea neagra: cadrul interior. -în culoarea maro: elementele de relief si valoril~ lor. Sub' latura de sud: -. ror punctelor caracteristice. inclusiv punctele de scliimbare a pantei. " Deasupra laturii de nord se scrie: . INTERPOLAREA CURBELOR DE' NIVEL Trasarea curbelor de nivel se executa de obicei prin: interpolare între punctele cotate. cu ~ote cunoscute. ca. filare' în timpul ridicarii topografice si filare în timpul stereorestitutiei. Oleata cu puncte cotate se deseneaza în tus.\ Interpolarea se bazeaza pe proportionalitatea dintre distante si dife-. .. semnele conventionale ale punctelor retelei de baza.la mijloc: scara planului topografic si sistemul de referinta altimetric. iar datele mentionate a se scrie în. . ..\ '.la mijloc: titlul lucrarii si nomenclatura plansei.în partea' dreapta: caracterul documentului.4 se observa asemanarea triunghiurilor. oleata cu puncte cotate va avea acehlsi format. între doua puncte cotate vebine terenul are panta uniforma. afara cadrului se trec în indicator.4. ale reliefului. . sa se stabileasca locul. d2 -=----=-= h h. de unde rezulta: d d. ?umele si se~natut~ executantului. " .în partea stînga: numele institutiei care executa lucrarea...în culoarea sepia~ cotele punctelor determinate prin maisurari geodezice si topografice. . ~.în culoarea verde: elementele hidrografice. în partea stînga: functia.în culoarea albastra: semnele conventionale si 'cotele punctelor determinate prin niasurari fotogrammetrice. deci: d. reteaua rectangulara cuvalorile respective. firul vailor etc. .. . . De aici rezulta necesitatea cotarii thtu. lînga care se scriu datele caracteristice si elementele hidrografice. în creion se deseneaza: ' .numele si semnatura conducato\rului unitatii de executie. 4. rente de nivel.Pei oleat. pe unde trebuie\ sa treaca curbele de nivel. Problema se' pune ca între doua. puncte A si B. raportate pe plan. \ .în culoarea neagra: prin linie punctata se schiteaza liniile orografice ale terenului. numele sau numerele punctelor retelei de baza si inscriptiile din afara cadrului .Daca planul topografic se mtocmeste m formatST AS. se schiteaza liniile orografice ale terenului: crestele. astfel: . .. A.=-dh' h " 91 .

modelare. elementele de relief cu valorile lor. definitivare si desenare a curbelor de nivel si a elementelor de relief trebuie sa se ~fec-. De regula. se deseneaza semnele conventionale si se scriu cotele acestora.lanurile topografice. la scari mai mari de 1: 2 000.5. 'pe oleata cu puncte cotate. (297 x 210 mm). Toate operatiile de: interpolare. Apoi se stabileste locul si se înscriu valorile curbelor de nivel. laturile patratelor fiind de 15 mm. Pe aceasta se traseaza chenarulsi indicatorul (150 x 20 mm).5.. curbele de ~ivel se tra~spun pe originalul planului !opografic. în tus negru.6. avînd în vedere respectarea categoriei curbelor de nivel si pastrarea semn1elor conventionale ale acestora. Fdlosind schita din figura 4. interpolarea si modelarea curbelor de nivel se executa în creion.Punctele retblei de baza si punctele cotate sînt la intersectia liniilor caroiajului.tora se deseneaza curbele de nivel. peste semnele conventionale ale aces. Originalul planului se întocmeste pe hîrtie de desen forma. trasare. asezata cu latura lunga în pozitie orizontala.. 93 . la 10 mm de' laturile de sus si din stînga. Punctele de caroiaj sînt dispuse în patrat. prin linie punctata. 4.Fig. în creion: Fata de acJste linii se traseaza caroiajul. valorile cotelor. dupa cum urme~za: Pregatirea originalului planului topografic. Desenul curbelor de nivel se executa cu tus de culoare sepia. tueze conform principiilor mentionate la capitolul 3. Tema se va executa în etape. în inteiiorulchenarului.6 se traseaza în creion firele de vale' si 'elementele de relief.t A.a ridicat relieful prin nivelment geomel ric executat în caroiaj . cu lat:ura de 15 mm redusa la scara planului... si firele de vale sînt prezentate în figura 4. Izograf. pen~ru a fi desenate în \. Pozitia punctelor.tus. se traseaza CÎte o linie. Dupa definitivare. I Pe ]. Inamte de efectuarea desenulUI. se' selecteaza punctele carora trebuie sali se scrie cota pe plan. acolo unde cladirile ocupa suprafete apreciabile. LUCRARI PRACTICE Pe o suprafata de t<?ren s. 4.

pe întreaga suprafata si apoi se efectueaza modelarea. .tate la l. dînd continuitate vailor si crestelor.' " .> Analizînd structura reliefului .25 mm. Dupa obtinerea . valoarea c.25 ' .elief reprezentate. d.xO 75 3. distantele d" d.' Pentru marirea randamentului. 8g. =.t.1 mm. 89 msi 90 m. Elementele de relief trebuie sa se încadreze între curbele r de nivel. avînd linii paralele distaJ. 4.bmm sau la 2. la curbele de bi vei: A la punctul A d =32 X 1 75= 17 2 2 . =88-87.75 =27.' între perechi de' puncte cotate situate pe acelasi versant. . . ' . Acestea se întrerup CÎnd întîlnesc elemente \.:. ha =2. notînduse locul pe unde trebuie sa treaca curbele de nivel: 8~. 'Prin modelare se adIIilte o abatere fata de linia trasata initial..Secalc. h.50-87.Date cunoscute: HA =87. de nivel. 1 FIg.se mteapa cu un ~c locul unde Imnle lzografulUl cu valoarea curbelor de nivel inters~cteaza linia dtntrc: punctele cotatelrespective.0 mm. 4. acestea se modeleaza înlocuintl frînturile prin linii curbe. :d 1: " J -.firul vailor. .. asigurîhd expresivitate formelor de r.50. '-' între punctele Asi B trebuie sa se traseze curbele. pîna la 1/4 din distanta: dititre curbele de nivel. locul curbelor de .25 m.75 in.U\-Ibel or. pozitia pe plan acurbelor de nivel. d=32 mm. succesiv.' .75 m.nivel se poate stabili prin interpol are grafica.te.0 m. accentuînd liniile care marcheaza valoarea curbelor de nivel. se stabilesc zonele unde trebuie sa se introduc~ curbe de n~vel ajutatoare si accidentale.4 mm. folosind izograful (fig. . pe creste si apoi pe versanti: Unind punctele de acee~si valoare. I Locul curbelor de nivel se stabileste prin interpo1are" întîi pe .I .. rezulta. Interpolarba se execq. Interpo~area curbelor de niivel. pe directia: AB.4. corespunzator cu. meric: .). cu valorile: 88 m. de nivel.Id .25=0. Liniilor li se da de regula valoarea de 1/5 din eFhidistanta.Se masoara pe plan.urbelor de nivel pe întreaga suprafata. HB = =90. E= 1.uleaza distantele 'de Sa consideram urmatorul" exemplu nu..' x 2.de relief. si 90.e unesc punctele mtepa.92 h B I.si densitatea curbeI or de ni~el trasate. h2=1. s.25' .1 d=~x a 3.7 . 1 ' . care se întocmeste pe hîrtie de calc.5).ta in 'mod. continuînd cu pozitia deplasata corespunzator cu valoarea relativa a elementului .se suprapune i~ograful pe planul topografic si se roteste în asa fel înCÎt cotele punctelor sa se încadreze între liniile izograful1ui cu valori coresp~rizatoare.25 m. -.E.3.25=3. astfel: .75 m. pastrîndu-se pozitiile stabilite prin interpolat:e.Se calculeaza diferente de nivel: h=90. d. .

. . . '. curbele de nivel trasate pe caile de comunicatie' trebuie sa 'redea profilul longitudinal al acestora. I Pe planUrIle topografice la scan maI man' de 1: 5000. ..resp~ctiv.

.-~0S 5' p.. ~pP.-s ~ '-o".! s::oo-~o t-'.6. _ t:loo :.~ ::T"O oO°.~o~i' O.°00 O C I o.7052 ."x 0"'100S " :":Oo "'1000 e..:s ~ -en.0.7l90 ----...1?6* -7275 '72/..72$ .72/0 . 'S:: o .7/74 '72~ ....-. N <-o 9'p.G .:.s.l:S ~ S ."-en -en ~ .101J2 ..-e. IS 072.'l . ~~~~"'. ° ° .PJ7~~S ..72&0 .'1290 ...7205 .7/15 .7?1I1 '/25'4 Crihalo A 1326 . °Et:S..° .n"°' OEC.: . .'::==~"~~2iE~:F::~~~+is3::..Io-°0 ° "C ~ r:r ooo:::T:. ol:St:l~-SD < O'~ 8"~' E.86 ~'. 4.."e.> ~~t:So~ . "0 t) .1187 .°"'1 o"'1"""'l .-"" . '71126 '717&7.....o0-~ o~._.7250 . Date pentru lucrarea practica.10 .x ° oo_..-.72....7Z67 ..S.1108 7048 985 .-t:l.._~ .'/242 '73 " .3""."o'1 E.[~a~ CI'."'1 ° ..1258 '7i54 -719. 8 "sO:: ~"'1 + I ~ I ~ ~ O ° .i~ Fig.7181 . .It..oo.xoo ..tl . '7U12 -716.. ~5>g5»~ .~l:S~° o l:S "'1 ° 00.l.'.'/235 .>.:::.' ~ OCI .:.-.726'4 ..0 .~ l:S ('b O °.7QfJ2 '7C12 '7lJ..126> . -.:: ..-~0o "'1 . .7186 .. s :. O s:: ji.."""'t .ZJ .7'15& .Ff~~g~~:~'7 .7209 .g~"SloC' "lO 1: "'1 s:: P "'1 s:: = o ."s0:":'0s-:: eo:"O a.:s t:l o t1:\ l"~OsS::Ol°:S.o' .

5955 '101" ..7061 .... .....'/215 28 '''71 0722....61 .7000 .. ..7fJ"5 .7(100 \ ...7005 4<990 .7024 . \ 1" . . .8.. 7205 .970 (9B{J .--. \ 'J--/ \ . '.7110 ---..." sti 71Sa ..7035 "'-:&8&5\ <>6~78 ~6910 .---. _.11st1 '1156 .. .7035 "... ..-" ''''"" '... ..981 '6.. \ " .726>.717j ) il01 7015 . " . /.~67 .' ./"-'" .'12 3G '71.6987 4-83 .. 6. " '1I '7Z87 57 -Q..7102 .7IS'ff" .-" / .1IJO '71"5: .6981 ' .12 '70'911 '7(J)" '76)9 ...1176 ...7rJOb.7115 ......S "085 ... .1992 ...10'2 .. I '--. II II -..7 ..-..~< --'o ...6'189' .. " . g \\ I1".62 .7//0 .---... '69..71/4 ..7tJ5.'60 '717'2 '6996 . ...6962_-::!!""~:.706'4 .10 ./-'G992 .J. /..085 '71'6 ...96J .~ \ '7153.>... \ ' / -~. '" \ 1/ }.70'2 '701. '.7140 ....7//Z . 74 I " '7124 ..'12J2 ''1218 '7192 . " \ // ...'12 75 .. IJ.7062 ....71'6 ..E97a \..q"'~ __ '-----"i:80--5570 ./ _------..717.'697)\ '6960 /09.!J~...6982 '695' "70J2 '1100 ..7205 ....6.5950 '7026 '70f/1 ..~ '-:. . \ 1'1 .....73.7121 / '11" " \ I I .. 97:l .. .. \ . -.....-_ .. '. " ..50/.. \ 6 \ / .'...7002 ~069.-"'" \ . ..7050 .. .//7 \' '"j . 71Jl1 '6918 ('1958 .\" .6985 ~\ 6974 '5990..6992 .....// "89 .....69/12 ...1 \t...7 0S0 ...<. 5981 "~7J .._.7014 .7175 . .7014 ..52' '7f)EU '7"5 '7154 1 '7158 ...." / -.\ \ / " . 1/16 ....... '~ 06 \ ..7120""'~7112 .'~90 '6983 '5972 '6951 . ..5._-. . . I)'.I ----------.713~ .-...7..7Q84 .70.... A .:.'7015 __ <7001 ..7120 " . '7131 '7711I 719.715& .18 .'_. .. 1194 --. -'" // : -...61 ~ I --. I " ..

"/ . ..'. '71113 .." Dumbrava . -.6987\\.7180 .7Ia2 ':f .........7100 '69910 --.70...-.702~.I 12 " "~\. \ \ \ '71~S '71UZ .'..70B" .. 1 / 1 / I ".I .~ 6 $O ~/ '697(J --:.-1962 ..7DJO--'7170 '7tl.(J...... ..7(12-0 . / -.?lOS A7J20 V1 I.~OJJ -Q-~~ I 1 .(] ..--.

transpunerea pe plan a curbelor de nivel. Pe oleata se executa..opiere)~. sepla.5 rilsi apoi modelarea acestora. respectîndu-se prevederile mentionate la subcapitolul 4. desemnd semnele conventionale si scrierea cotelor acestora în tus negru (7.4. Transpunerea pe original a curbelor de nivel si desenarea lor in tus.desenarea firelor de vale. _ stabilirea locului si scrierea valorilor curbelor de .~ .10 puncte pe dm2)..tarea punctelor C'arora li se scne cota pe plan. respectînd categoria si semnele conventionale ale acestora. în tus . . _' desenarea . în tus sepia.. .desenarea elementelor de relief.pe. plan a curbelot de nivel. \A _ selec. Pentru aceasta sînt necesare urmatoarele operatii: . interpolate pe oleata (transpunerea. în tus verde. în tus sepia. .în creion maro: elementele de relief si valorile lor.1. se executa prin &. . în creion..în creion verde: firele de vale. nivel. .interpolarea curbelor de nivel cu echidistanta de 0.

asigurînd informatiile necesare asupra zonei.1. fluviala sau maritinia). . constructii. cu destmatIe speCIala. 5.tematIce. : 5 00. determinarea pozitiei punctelor btc. care contin principalele elemente topografiC. vegetatie (naturala si cultivata). cad~strale. de b~za a tarii noastre. CLASIFICAREA PLANURILOR SI HARTI:tOR Clasificarea se face În functie de: Continut: . . fluvii. . Acestea servesc ca material cartografic de baza pentru întocmireA hartilor la scari mai mici si pentru întocmirea hartilor tematice.uri topogr~fice la: '1. izvoare. profile.Capitolul 5 PLANURI SI HARTI Planurile si hartile topografice sînt reprezentari grafice ale elementelor situate pe.n: 1: 25 000. '1 Scara: ) . . retele de transmisiuni etc.).relief (elemente si forme de relief) . orientari.planuri si harti universale. hidrografie (mari.planuri si harti tematice. mini.). localitati. I . 1: 1 000. .plan. economice . . Destinatie: . turistice. dt navigatie (aeriana. 1: 100 ~OO.. e. 1: 500 omo. Ca I 'harta topografica universala tipica.etc. folosite pentru studierea generala sau în detaliu a anumitor zone.Contin. 1: 2000. corespunzator situatiti reale de pe teren. Eltmentele repre-' zentate îsi pastreaza pozitia relativa. limite administrative. calculul elementelor necesare anumitor activitati (distattte. cu elementele . ere. proiectarea si amplasarea diferitelor obiective. 1: 500.' I . . . poate fi considerata harta topografica la scara 1 : 25000.completate.' .planuri si harti generale.0. c. canale etc. . suprafata terestra.. Într-un sistem de proiectie. 1: 10 000... 96 . geologice.harti geografice la ~ scari mai' mici de 1: 500 000.ate este h~uta. rîuri.. ~Îraie.utul acestora este' În raport cu scara de reptezentare si cu destinatia. . unghiuri de panta.tematice cerute.. I -' hartI topografIce la scan ma. . pe care sînt reprezentate elementele de: planimetrie (cai de comunicatii.).harti topografice la scari mici: 1: 200 000.harti topografice la scari medii: 1: 50000. care se creeaza SI se folosesc pentru rezolvarea unor probleme precis determinate: scolare.planuri de situatie la 1: 100.

2.(f. pe el fimd marcate valorile de latitudine' si longitudine. cu dimensiunile determinate a. Proiectiile cartografice sînt adoptate prin conventii nationale sau internation. dupa coordonatele lor geografice f .2.ak în . prechm si înaltimea suprafetei elipsoidului fata de geoid" HD Acest punct Ise numeste punct fundamental. ELEMENTELE DE BAZA ALE PLANURILOR SI HARTILOR Planurile si hartile topografice se construiesc pe baza unor 'elemente matematice si geodezice. suprafata geoidului.12 sînt functii continui.\ ' . iar meridianele si paralelele prin anumite linii bine determinate. cbrespondentele lor în plan vor avea coordonatele x. . . folOSIt m tara noastra este unic. atît în cazul proiectiei Gauss cît si în cel al proiectieisteteografice' 1970. \ SIstemul de impArtire pe fOI SI nomenclatura..cadrul interior (se traseaza prin linie subtire. . I Scara' este raportul dintre lungimea elementelor liniare' reprezentate . . din: '. 7-Cartografie 97 . ELEMENTELE BAZEI GEODEZlCE Elipsoidul de referinta. suprafata elipsoidului se reprezinta cu deformari.2.. Cadrul este f9rmat. topofotogrammetrice. ale punctului initial si azimutul A.dUlUi... .1.. 5.1. .. în .cadrul geografic (se traseaza prm hme dubla.Â. . ' Cadrul 'planurilor si hartilor este' un sistem complex.cadrul ornamental (se traseaza printr-o linie. Ca suprafata altimetrica de referinta se considera. Orientarea. A si HE formeaza datele geodezice initiale. b.. ~lipsoidului în corpul Pamîntului I se refera la stabilirea precisa a coordonatelor geografice il .functie de proiectia aleasa.2. al acestuia fata de un alt punct învecinat. specifice sistemului de proiectie. prin puncte. r.'. tara noastra scarile sînt standardizate.). I î:ptre cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza.' .' de regula. y=/2 (f. 5. unde. " I pe plan sau pe' harta si corespondentele lor situate pe suprafata ehpSOi. .div!zata în.5.. geografica.Pe planuri si harti scara este redata numeric' sau grafie.A.. divizate în minute). baza (triangulatie si nivel merit) se determina fata de punctul fundamental al triangulatiei. groasa). sub forma ei ~enerala este: . iar 'f . \ Punctele geodezice de. Sistemul acestor linii serveste pentru rdportarea punctelor de baza. h si.:A. ee " reprezinta suprafata la care se raporteaza rezultatele tuturor masurarilor geoddice si . . limiteaza reprezentarea pe planul sau harta topografica. fiind stabilit pe reteaua geografica sau pe reteaua rectangulara). . Ecuatia oritarei proiectii cartografice. I . ELEMENTELE BAZEI MATEMATICE Proiectia cartografica det~inametoda de trecere a suprafetei elipsoidului terestru pe plan. y.tara noastra se folosesc proiectiile Gauss si stereografica -' 1970. care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice. ". In.Â). x=f. se~unde. retea~.

lin~ ~e . împrejmuiri si vegetatie. . .3. în ~scuaruri... . . d.pasaje. parcuri. ". de educati( fiiica'etc. precum si elementele de gospodade 'comunala. PUNCTE DE BAZA Pe hartile si .d~ come~t et~.:Artereledecircu.. componente tre:bui~.latie s~ reprezintageneralizatsauGu toate elementele componente.artt):"ed." .1.'. l' A V " . . de ca. Elementele. iar cele din retelele locale se aleg astfel ca densitatea lor sa nu fie mai mare de 4 puncte pe dm2.in. LOCALITATI .trotuarele si acostamentele. .:L. CONTINUTUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE 5. de învatamînt... Iar m cazul prOIectIeI stereografice sistemul 1970.3. 5. I . \ reprezentarea strazilor se poate efectua compl~t. .'" . metr0l..se scrienum~le punctul~ si "cota. lînga semnul conventional . -.oficare etc. .cladiri cu' destinatie' de locuinte si' anexe gospodaresti. t. pIete.ramvais i de trol~~puzfbulevarde. în localitati sînt urmatoarele tipuri de elemente topografice: ' ':-:""f. . astfel: I . . 98 . ... cai.3. etc..conform situatiei depe teren.pastreze'~ plan pozitia. '.'.aferente acestora.strazI. -elemente de gospodarie comunaIa:' retele electrice. .lizare.IOe asemenea.:2.9~zul proiectiei Gauss sIstemul de coordonate 1942..' . forma si orientarea. .l.Sistemul de coordonate se adopta în fiecare tara în functie de proiectie si.. hnga semritil cOllventional se scrie "cota. în functie de posibilitatile de redare la scara. ' .art~~ .1 .. pe strazi. '. lînga\ semnul convetlti~ nalse scrie co~a.punctele retele! topografice se reprezmta m totahtate..punctele retelei geodezice se reprezinta in totalitate.adtI1lDIstratIve.în . .sa-si . . '.'.reprezinta prin elementele topografice cOfponente... .' I . _ obiectiveecollomice:" uzine... cutoalle .'.prill semnele conventionale specifice categoriei fiecarui punct.' de ocrotirea sanatatii..stalatiile ... '" .'. de alte cerinte. aleI.de apa. în tara noa~tra Ase foloseste .transmisiuni. . cotele se senu sub forma de fractie: la i numarator cota punctului marcat si la numit() r. .e ter.~ l respectiv" conform prevederilor de la capitolul 2. 'Cota SI numele fiecarUI punct se plaseaza fata de semnul convention.mtran. unitati de constructii.31. .' La scari m~ri (1: 1 000.1. v'. 'de cercetare si proiectare.. de tr~nsp()rt. etc."se . ferate.na. . ce~e din reteaua dt stat în totalitate. . La punctele reteleI de baza SItuate deasupra s olulUI...:cota~olului. --:: (Jblectlve SOCIal-culturale: msbtl1tn.planurile topografice trebuie sa se repryzinte reteaua de baza.OOO). de t. 5.ocalitatile . . '. ." 1. redîndu-se p.'. .e circulati~. În functie de" scara planului. .m. '-'.. I de.. yulturale.' '..I ' ..2. fabrici.quqsabila. punctele retelei de nivelment se trec prin selectie.

De regula. c~i~ unele clad~ri vlo~uibile ~ici. începînd cu scara 1 : 5 000 trebuie sa se generalizeze uneleeledente. . se reprezinta monumentele. Daca este posibil.'~erzi dm parcun SI scuarun se reprezInta prm semnulconvenllOnal de arqort si gazon .' . de. xedau .. . artere. ..tive'~e econ?mice se reprezint~ prin:' î~J?rej~~. cladiri. î~ mod inutil' pianl:lI. respectîndu..". 7* Y--. Halele" ~telierele " magaziile si depozitele ser:eprezinta cu semnul conventional de cladire. turnuri de racire. 'dimensiunile si orientarea corespunzator. însotite de inscriptii explicative. ["i Obiectivele sodal-culturale se reprezinta. artere de circulatie si cladirile respective însotite de insdriptii explicative. fara a' în~ar:a.. ...'. tribune. d~ circulatIe Intenoare SI elemente. . se Irepr'ezintal cladirile permanente.biec.ul conventional de rezerVOfse plaseaza pe locul fiecaruia. CONSTRUCTII INDUSTlUALJi:. Dtlca reprezentarea nu se poate efectua la.sc.htional specific si al elementelor interioare: alei.... prin semneleconven~ionale ale' împrejmuirii. etc. care au caracter permanent si constituie importante puncte'de1brien'tare.si de gradul de. Depozitele de gaze sau petrol se reprezinta. Acestea se redau prin semnele lor conventionale.. pastrîndu-sepozitia. .3. anumite elemente se reprezinta pe schite separatb. . vegetatie'.' in.. AGRICOLE SI EXPLOATARI Constructiile industriale si agricole situateînafaralocalit&tilor se reprezinta prin semnele conventionale aleelementelorcomponente:îmPirejmuiri. prin 'semnele lor conventionale. '~J~ 1 Serele se' reprezinta dupa conturul lor real. însotite de inscriptii explicative.conQupte..în~otite de in~c~il?tii explicat~ve. de exemplu retelele edili tare subterane. prin:' Jrr1prejmuiri. constrwte: COSUrI.. .anexele gds po.. . conturul terenului. " Terenurile de-sport se reprezinta în functie de scaraplan'uluil de marime .' co?v~ntionale ale elementelor si insta.castele de apa.. rezervoare. Cladmle cu destmatlede locumte SI anexele gospodarestl'serepre .' " .' Semnele conventionale ale galerii lor de mina se .1. " 1 .fidela ~situatiei a~borescen~e ~xistente.pentru suprafetele acoperite cu iarba' si fiorL 5. amenajare' prin: împrejmuiri.sotite. crucile si alte elemente comlruite. se plaseaza pe locul cladirii principale.f.conve. cosuri.se"p[a!. .daca. Reprezen\tarea se completeaza cu inscri~ explicative referitoare la profilul" 09iectivului respectiv. Acestea se. artere de circulatie. seaza pe Jocul unde sînt instalate pompele.. lmprejmumle se reprezInta In totalItate sau se generalIzeaza prm eliminarea celor mici si fara importanta. ' . . artere de circulatie. ele . . Semnul conventional al statieLde alimentare auto '. cladm.. troitele. prip redarea cîtmai .. 'scara. . cladiri etc.. "recipiente. Z6nde. etc. cu situatia din teren..se cartarea' acestora în funotie de scara. în unele situatii. ~\ .. fara însemnatate: . forma..setnnul conventional specific. ' .latiilor.plaseazl\i pe1qcul intrarii în subteran. rezervoare de iapa (:9\ o . silozuri. \ o. Prin generalizare se pot elimina: cladirile nepermanente." . Interiorul cvartalelor se clompleteaza cu vegetatia existenta. nu.a.. teprezinta"p[rin. .'. zinta în functie de densitate si de scar.' . dareJti si.ri. .. .. . rezervoarelor si cladirilor.\'se generalizeaza. deasemenea.'---:-' .1 .'sem-b. " '. prin semnul.. . s~mn._. .3. . . Exploatarile miniere la suprafata se. I1\iP:tl1exphcatlye. cladirile' componente. ..' în.

3. l)aca nu se pot reprezen. de gaze si de apa." ' I . diferentiate în functie de: latimea ecartamentului (normale sau înguste)." etc.5: RETELE DE COMUNICATIT Retelele de comunicatie sînt formate din: cai ferate. La liniile duble care nu se pot reprezenta la scara. .. Diesel sau cu abur) si starea lor (îri exploatare. I:.000. COIlstructiile . zidhri de sprijin si. Liniile de cale ferata se reprezinta conform pozitiei real~. cu exceptia celor situate lînga caile ferate. haltelor.3.castelelorde apa. depourilor. Reteaua de cai ferate se reprezinta prin: . de compresiune"camine de vizitare letc.' demontate). în construttie. 5. pentru cele instalate la suprafata si prin elemen~ele aferente situate la suprafata. Conductele de apa SI de abur se reprezinta numaI daca sînt instalate în afara serei. atît în interiorul. însotite de inscriptii explicative referitoare la tensiunea curentului. tramv~i. îns9tite de cobstructii aferente: statii depompare. Pe planurile la scara 1: l 000 si 1: 2 000.2mm. semnele conventionale ale acestora pot fi deplasate fata de pozitia reala cu valori pîna la 0. ' " I .a scarile mai mici de 1: 5. drumunsi constructii anexe. în afar~ localitatilor se. tU!1~~e. linii de metrou. tIuble).4.Soselele 'si drumurile se reprezinta în' functie de caracteristicile lor. . funicular. pastrîndu-se pozitia Ilor. 5. p~~areleetc. felul tractiunii (electrificate.5 mm.. Conductele' de petrol. I ' . . DE TRANSMISIUNI SI CONDUCTE Liniile electrice situate în afara localitatilor se reprezinta în totalitate.constructiile anexe: cladirile statiilor. Statiile de transformatoare electrice se reprezinta în totalitate. acestea se' t:eprezinta si ~ interi<. se scrie pumarul lor. . plasîndu-se axa semn~lor conven100 . prin semnele conventionale specifice. pod~ri. cît si în afara localitatilor. precum si c~>nductele.liniile 'de cale ferata.>~ullocalitatilor." se reprezinta stîlpii de sustinere ai liniilor electrice si de transmisiuni la scarile 1: l 000 si 1: 2000.. In int'eriorul localitat ilor.ta toate liniile. diferentiate) dupa natura stîlpilor de sustinere. pentru cele instalate subteran. ~ lllstalatn pentru dirIjarea cIrculatIeI: semafoare. iar celelalte prin linii continui Icu grosimea de 0. axa spatiului dintre linii. pastrîndu-se legatura cu celelalte ~lemente pentru asigurarea claritatii planului si reprezentarea corecta a" elementelor principale . teleferic.cipil1a prin Semn conventional. . . magaziilor. cantoanelor. UNIT ELECTRICE. ~bur-l' term~ficare SI canahzare. troleibuz. axa sempului co~ventional se plaseaza pe. de co~solidare. debleuri. Reprezentarea se reallzeaza prIn semnele conventIOnale respective. benzi transportoare. In statii se 'reprezinta linia prin. semnale lurmnoase etc. 1'" . reprezinta în totalitate. sosele.anexe si instalatiile pentru dirijarea circulatiei se reprezint a prin semnele lor conventionale. la suprafata sau subterane. Liniile de transmisiuni situate în afara localitatilpr se ~eprezinta în totalitate. de aer. ramblee.numarul liniilor (simple.

se deseneaza grupele acolo unde. FRONTIERE. piatra sparta sau pietris. Ocolesc localitatile si se intersecteaza C"tl alte drumuri la niveluri diferite. ~ladiri. se reprezinta bornele si. una fata de alta si în mod. cu latimea partii carosabile ' de cel putin 14 m.drumuri de exploatare permanente" pe care s~. hidrografie si relief prin care trece f~ontiera de stat se reprezinta în tot!llitate. Grupele se. P~ plan. neprofilate si neacoperite. fara fundatie si acoperire solida. se reprezinta prin grupe de 3 -4 elem~nte ale semnului conventional. a liniilor de somiera sau a altor elemente topografice liniare. obligatoriu la schimbarile de directie lale elementelor respective. linii de tran~misiuni. Podurl1e de pe calle ferate.sosele modernizate. existetite de obicei în zonele de deal si munte.sosele. Frontierele si limitele administrative situate de-a lungul cailor de comunicatie.drumuri naturale. putin 6 m. . 1 . pietre kilom~~rice. Reprezentarea va fi ' însotita de datele caracteristice referitoare la materialuldeacopedre Si la dimensiuni. Partea carosabila este întretinuta . Semnul conventional de -frontiera' se traseaza între punctele raportateJ în asa fel încît sa rezulte dar apartenenta de stat a eltmentelor topograifice de pe frontiera. raza de curbura minima de 150 m si pante mai mici deI4%. a canalelor.tionale pe axa soselelor si a drumurilor respective. ~iatra sparta. debleuri. unesc de obicei localitatile sau servesc ca' iesiri din localitati spre drumuri. de' regula.acoperite cu asfalt. asfalt sau pavele. de categorie superioara.poteci permanente pentru transporturi samarizate si poteci I de picior.grafic. La cadrul planului.drumuri naturale imbunatatite. cu raze de curbura mai mari de 50 m si pante mai mici de 10%. 6 em. \ Elementele de planimetrie. LIMITE SI IMPREJMUIlU Frontiera de stat se reprezinta conform pozitiei reale. a santurilor. nisip etc. 5.. arb~ri e~c." . face circulatia mijloacelor de transport pentru lucrari agricole si exploatari forestiere.1 . se traseaza astfel: Wl . I Semnul conventional de frontiera sau limita administrativa în' cazul cind acestea sînt de-a lungul elementelor topografice. . De asemenea.autostrazi. pavele. piatra bruta. semnele conventionale ale cailor ferate si ale soselelor vor fi însotite de inscriptia directiei. \ . . cu datele -caracteristice specifice. Soselele si drumurile se clasifica' astfel: '.cu diferite materiale: pietris. stîlpii de frontiera în totalitate.6. prin lipsa semnului conventional de frontiera sau limita. cu doua sensuri de circulatie si cel putin patru. acoperite cu beton. folosind:u-se punctele raportate prin coordonate.. intervale de 4 .. asfalt sau pavele. batatorite de mijloacele de transport. . indicata prin numele celei mai apropiate localitati' sau element geo. diferentiindu-se dupa materialul de' constructie si dimensiuni . si valoarea distahtei. . dispun la. sosele Si drumun se reprezmta 10 totahtate. nu rezulta diar pozitia . ' " Reprezentarea soselelor si a drumurilor va fi completata cu: raml1>lee. acesteia. acoperite cu beton. .. cu latimea partii carosabile de c.3.benzi.. cu latimea partii carosabile de cel putin 4 m..

Canalutile. --.) . "'Liniile de mal se redau. prinliniepunctata de. " . ale elementelor topografice..t:hidrOgrafiCe care se reprezinta pe Planurile l si hartile '". I . daca frontierasau limita administrativa trece prin mijlocul lor.po. izvoatelesi fintîriile. culoare neagra pentru elementele de vegetatie si de culoare sepia pentru suprafetele de nisipuri. Cele din localitati se selectionea za Jnfunctie de scara planului. Limitel. .. caramida si gardurile metalice. Nu \se traseaza limita acolo unde suprafetele sînt conturate de.3 mm de acestea. atunCI se reprezinta numai frontiera de stat. " . în functie de natura malurilorsi constanta. elementele topografice liniare (rîuri. rl'ladi.. I ' . pîraie.împrejmuirile se reprezinta prin selectie. ' I ' . -' . în aceasta situatie.sau minerale si cele amenajate. RETEAUA mDROGRAFICA t9'P~~~~. în functie de latimea lor. I .'{. pastrînd o distanta de 0. santuri" împrejmuiri.. .constructiile anexe ale retelei hidrograJice. la 0. în afara localitatilor.zitia" iar elementul tepografic respectiv se deplasea~a. . alternativ.. realitate. al liniilor de somiera sau al altor el..\. iar celelalte prin selectie.. ' .7. în functie de natiura si matimea Jor" astfel: " " I -.elementulUI topografic pe care frontiera sau lImIta administr.. . I '.emente. .mal' ale. dar 'semnul conventional al.... daca au lun~ gimemai mare de lcm pe plan.. . ' La pîraiele si rîurile cu apa permanenta. în cazul cînd acestea sînt Pe marginea elementelor topografice. ' . Daca frontIera de stat. zidurile de piatra. pe ambele parti. cele termale . lacurilor.se celerbai importante.' ~ pe mijlocul apelor curgatoare.:e~~n. . limite administrative etc.e. plasa de sîrma si.de frontiera sau limi~a administrativa. viroage. elementelor respective nu' permite si trasarea sebnului conventional . de adîncimea si gradul de amenajare aliinalurilor.L.'(' lin. 'La.-' pe acea parte a. . cazul limitelor \ administrative se" pastreaza pozitia elementelor topogtafice si se traseazay limit8. "~ l' 5.gardurile din lemn. se scrie valoarea înaltimii.~ canaluri pentru irigatii sau' desecari. î~ totalitate. nivelului apei. în functi e de :caracteristicile lor.iHe ele . liniare. drurhuri. gardurileviicare împrejmuies~obiective economice si sociale. ' \ "'-. \. frontiera îsi pastreaza.redîndu.permanente ale elementelor de vegetatie si de sql se reprezintl. . topografice" daca frontiera sau limita trece pe imijlocul lor si sem~ul conventional al elementelor respective permite tr~sarea frontiereisau limitei administrative. " " ' 1 ' .diferentiate' dupa gradul de amenaJare. . sîrma ghimpata.. Zidurile si valurile istorice se reprezinta' în totalitate daca au lungimi mai mari de Hcm pe plan. îd.3mm de semnul conventional al frontierei. 1.3. l '<. se tedau toate bratele 'cu lungimi mai mari de 1 cmpe plan. fluviilor si rîuriloli.ati:va este în. Izvoarele si flntînile se reprezinta în totalitate.rîurile si pîraiele. lungimea si permanenta lor.'. în functie de/ scara planului. se suprapune cu lImItele de Judet. jghea102 ... '. cele cu înaltimi mai m'ari de 1 m.

.. punctele de detaliu prin . în\' locurile caracteristice.' . elementele de'. se reprezinta prin semnele lor conventionale.. .. fete mai mari de 50 mm2 pe plan. 20. JO valori pe dm2) în functie de. fluvii. '.3.. 10.0 m... trasate pentru scoaterea în evidenta a anumitqr fO[. santuri etc.principale.pei. viroage si rîpe. accidentale. saraturi. Ridicaturile. 1 cm. conductele si. Pentru manrea expresl~ yitatii.2 mm. .scara si complexitat ea . rn:ari de. se . curbele de nivell se Impart astfel: -' normale.'care sasy asigure.8. . RELIEF..15 cm pe plan. santurile con~truite pentru-. exceptînd: suprafetele ocupate de mare.' ..-~ burile..prafetele msipoase se reprezinta daca sînt.' .adîncimea si calitatea apei.. debleuri. prin combinarea semnelor conventionale. \. p<i>sturi . . mai.\ La reteaua hidrografica. trasate pentru re.irigatii si desecari se reprezinta în functie de dimensiunile si importanta lor.reFefului. ELEMENTE DE SOL SI VEGETATIE Relieful se. 103 .' . . la: cascade. 30. la: vaduri. 20 m .. pe plan. si la intervale de 10.nirnetr~e si altimetrie cu caracter permanent. . 40 m. lînga ~emnele conventionale' ale acestora trebuie sa se scrie valorile caracteristice..' . punctele caracteristice ale reliefului. ramblee.valori cu adîncimea malurilor si dimensiunile digurilor. ajutatoare. reprezinta prin. viroage. 5..-. terase. Constructiile anexe ale retelei. rîuri si canaluri. curbel.rin linii continue cu grosimea' de 0. '. Ec~idistantele. datele caracteristice se scriu astfel: . i. semne conventionale si puncte cotate . .. . etc.' 111 de: O. \ Terenurile cu saraturi si cele cu mlastini se reprezinta daca au supra. cariere. cot~ pe malul apelor. confluente. _ \ Curbele de nivel se traseaza pe toata suprafata planului sau a hartii topografice.' \ . o repartizare cît mai unitara pe întreagasuprafat~. rîpe. 1a fintîni si laFuri. 15. -. \ Su.eprezinta vegetatia existenta. . _. gropi. gropile sidunele active cu valori mai mici decît valoarea echidistantei se. '. hidrografice se reprezinta cu deta. mlastini. 10. pla.1 i mm. prin semnele conventionale speCifice..I I 't"--.liere maxima. \ . J. cu valoarea egala cu echidistanta.. de: O.or de nivel. '. cu valoare de 1/2' din echidistanta. reprezinta prin' curbe de nivel. stîndi. mede relief. . . 5.. cu densitatea stabilita (7.latimea si adîncimea apei. în mlastini se r.. ' -.sageti care indica direclP si viteza de curgerea a. hidrometrice etc. iar cele cJ valori mai mari. De exemplu. . pe regula. si citirea usoara a reliefului reprezentat. prezentarea cît mai fidela a unor forme de relief caracteristice.'. diguri. bacuri.stabilesc}~ funCtieI ~e scaraplanulm SI de accidentatm terenulUI. lacuri.. .'. care se deseneaza p. \ . canaluri' si. . peptru echidistanta de 1. Elementele de relief: rupturi de teren. desenate prin linii continue cu grosimea de 0. ~ _ . '. a caror valoare este multiplu de 4 sau 5 a echidistantei. pentru echidistanta. prin curbe de nivel. baraje. în ansamblu. semn conventional. Pe fiesareplan sau harta topografica' se scnu cotele la:puncteleJ'eteltI de baza.

are are dime!1siuni: pe" latitudine <P _~o ~i pe . culturi tehnice etc. .5 sau km întreg. plan unle topografice. care se traseaza dupa anumite principi~ în func~ie de scara si de supr~f~ta r~preze~tata'1 .entionale de vegetatie se pot combina pentru redarea cît mai fidela a situatiei din teren.2. Daca sfprafetele sînt mai mici de 1 cm2 .1 se prezinta o portiune din harta de învatamînt la scara 1 : 25000. avînd forma hnor trapeze. 16~. ierburi naturale. fag. L. CADRUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE Planurile si har. .datele caracteristice se refera la înaltimea medie a copacilor si diametru! mediu la înaltimea de 1. se reprezinta prin contur si semn' 'conventional . pItIce. semne conventi~nale. I Planurile . tei.. foioase sau mixte .50 m fata de sol. nu se mai contureaza. Ambele proiectii folosescacel asi sistem de împartire si nomenclatura. linii de somiera. se întocmesc pe formate STAS sau pe formate de 50 x l 50 cm. ranstI. maracinis. -. Impar tIrea supr~feteI terestre In zone (pe latItudme) SI In fuse (pe IpngItudme).starea padurll: mature. exe:. fiird delimitate de caroiajul rectangular.K. astfel: I " . smt del~mItate de carOla]ul geogIiafIc. Al (5~4x841 mm). Planurile topografice . linii electrice sau de transmisiuni etc. specific.opo?rafice . A2 (420 x 594mm) sau pe formate stabilite conventional. pepimere. .lo"ngitudine A . finete. uscate sau taiate.4. .si date carac~e~istice~ diferentia~e. la scan maI man de 1: 2 000. avînd la baza harta la Scara: 1: 1 ogo 000. ' Prin paduri se reprezinta si celelalte elemente topografice: poieni.hartile topografice. precum.1. " . în tara noastra plan~rile si hartile topografice se întocmesc în proiectie cilindrica transversala G\auss pe fuse de 3o sau de 60 si în proiectia stereografica -1970. Semnele conv.specia: brad. I Suprafetele compacte cu tufaris.la~ scari mai mari 1 : 2000. Planurile si . arse. Pentru aceasta se traseaza conturul zonei pe o harta la scara convenabila si sb întocmeste schita cu dispunerea plap. M ~i pe fusele notate 34 si 35.5. executate pe suprafete limitate. delimitate pe reteaua rectangulat:a la valoarea de 0. Aceleasi reguli se apl~ca si pentru vegetatia cultivata: livezi. vii.scari mai mi?i . Suprafetele acoperite cu paduri se reprezinta prin linie de contur. pin.si hartile t.de 1 : 5 O~O. jnepeni.cutate pe suprafete man... drumuri. I . dobonte de furtuna. artar etc. si notarea acestora. se se întocmesc pe formate STAS: Ao (841 xl 189 mm). sînt delimitate pe caroiajulgeografic. .tile sînt delimitate de cadru. I în figura. stejar. De regula. la scari mai mici d e 1 : 5 000. 104 . Împartirea acestora este unitara.L IMPARTIREA PE FOI SI NOMENCLATURA împartirea si dimensiunile foilor.toriul tarii noastre se-a. izlazuri etc.. c. 5. 1.grupa: conifere.: '\ . tmere. Ter.4.avmd dimensiunile prezeJ1tate în tabelul 5.la.selor. este aratata în figura 5. daca sînt mai ma'ri de 1 cm2 pe plan. 5..flape zonele not~J~.

în continuare pentru hartile si planurile la scan ~ai mari de l : l 000 000. de Jxemplu L-35 (fig. împartire ~ foilor de harta la scara l : l 000000 pîna la scara l : 100 OOO. Nomenclatura hartilor si a planurilor topografice este un siStem de notare al foilor de harti si planuri topografice. derivînd una din alta. Pentru harta la scara 1: l 000 000. 5.2). împartirea de la scara 1 : 1 000000 pîna la scara 1 : 100000. 36 C' \ M o . 5. Nomenclatura este proprie fiecarei scari.3. ' \ . Fig. 1.unzator cu împartirea foilor de harta. 1(J(J{)000 105 . De-asemenea în talJelul 5 l 13 25 37 49 [-3S 6 IV D VI Fig. împartirea pentru harta. JI '32 33 3* JS. la scara 1 : 1 000000.3. se trateaza concomitent cu nomenclatura acestora. Modul de. care înlocuiestb titlul. 5.. nomenclatura este formata din litera cu care este notata zona si din numarul fusului. o 0° 6° 17° 78° 2/fO JO" heo 8 .poate fi urmarit în figura 5. coresp. rm\ L \ /( \ J '6~ c \ c \ B Ee Uif 10 fiI A ° . împartirea.2..

c.3. I Pentru harta la scara 1: 500 000. I Pentru harta' la A scara Al: 200~00. 106 ..-. de la vest spre est si de la Inord spre sud.3). de.3). d 5' 7'30" \ 370 400 1 : 10000 L-35-16~B-c-3 64 4 1. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala~ la care se adauga c~fra araba corespunzatoare zonei.C. . la care se adauga litera majuscula corespunzatoare zonei.. Nomenclatura unei foi de harta va fi fQrmata din nomenclatura hartii . 144 20' 30' \ 370 400 'o' 1 : 50000 L-36-16-C 1 : 100000 4 A.. . carei foi pe . Pentru hartile si planurile topografice la scari mai mari de 1: 100000.. care se noteaza cu cIfre ro. b. de exemplu: L-35-16 (fig. adauga cifta romana corespunzatoare zonei.445 480 1 1 : 500 000 L-35-C 4 4 A. e~emplu: L-35-XVI (fig. XXXVI 40' 1° I.. 2'30" 3'45" \ 463 500 \ 1 : 5000 L-35-16-(53) 256 4 1.0 zona corespunzato~r9 h~rtii la scara 1: 1 000000 se Imparte In 36 partI (6 x 6). la care se. 1'52".B.2..1 pye " lonSitu-\ x ~'[ dine ciine (mIIi) (1nmJ " 1: 1000000 L-35 1:1000000 4° 6° \ . Nomenclatura Jnei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala. de la vest spre est si de la nord spre sud. de la vest spre est si de la nord spre sud.2. mane. D' 1. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala. . Pentru harta' la scara 1: 100 000" zona corespunzatoare hartii la scara 1 : 1000000 se împarte în 144 parti (l2x 12).. de exem~lu: L-'35-C (fig. II.Tabelul 5. 5\. de la vest spre est si de la nord spre sud.2. 5.. 256 1'15" . corelatia acestora cu scara si' dimensiunile foilor de harta.zona corespunzatoare hartii la scara 1: 100000 se împarte În 4 parti (2 x 2)" care se" noteaza cu primele litere majuscule ale alfabetului latin. . împartirea! ei efectuînduse în continuare.4.3).C. III. pe \ pe 1u'" ' latitu. Pentru harta la scara 1: 50 dOO. 'zona corespunzatoare hartii la scara : 1000 000 se împarte în 4 parti (2 x 2) care se note-aza cu primele litere }najuscule ale alfabetului latin. 5. de harti t?~ Notarea în ~ Scara Nomenclatura cuprinse în r cadrul fiefoaia: " ". .D 10' 15' 1 370 400 4 1 : 25000 L-35-16-B-a 16 4 a. II. l \& d ~t. ' lmenSlunea cadrrlor Nr.)'«. 5.D 2° 3° \ 445 480 " l : 200 000 L-35~XVI 36 9 1. IV se arata sistemul de împartire pe foi de harta si cum se formeaza noJenclaturile. care se noteaz~ cu cifre arabe. 463 500 L-35-16~B-d-4-III 1. se considera ca baza hattala aceasta scara (1 : 100 000). .B.197@. '.1 Smemm de imparpre pe foi d~ harta si nomenclatura. fum profectia Gauss si stereogrmca .370 400 1 : 100000 L-35-16 144 4 1.

35-16.4.adauga cifd araba corespunzatoare zonei. 5. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura Hartii la soara 1 : 50000. în paranteza. suprafata rezultata din împartirea zonei planului la scara 1 : 10 000 în 4 parti se noteaza cu cifre romane. de la vest spre est si de la nord Ispre sud.scara 1. la care se adauga cifra romana corespunzatoare zonei. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 . suprafetele rezultate din împartirea zonei în 256 parti se noteaza cu cifre.în primul caZ. Se folosesc doua sisteme de . se împarte în 4 parti (2 x 2). de exemplu: L-35-16-C (fig.4). de exemplu: L-35-1. zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : 50000.:(53).harti la scara 1 : 100000 se împarte în 256 parti (16 x 16) ceea ce este similar cu împartirea zonei unui plan la scara 1 : 10 000 în 4.parti. la care se adauga litera minuscula corespunzatoare zd\. de la vest spre est si de la nord spre sud . de exemplu: L-35-16-B-a (fig . arabe. Pentru harta la scara 1: 25000. notari si nomenclaturi: . 5. la due se.4). . Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura planului la scara 1 : 10000.Ila corespunzatoar e zonei.în al doilea caz. care se noteaza cu priknele litere minuscule ale alfabetului latin. b\ \ J. împartirea de 113 la scara 1 : 100 000 pîna la. 5. . \ Pentru' planul la scara 1:5 000. . Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 : 100 000.4). la care se adauga. d \ I \ \1 ~4\ . care se . .: 5 000.6. cifra araba corespunzatoare zonei.nei. -de baza la scara 1 : 100000. z~ma corespunzatoare unei ..5:4). de exemplu: L.107 1 3 o ' '2 4 2 J 4 5 6 7 33 6S 11 49 81 Fig. -de exemplu: L-35-16-B-c-3 (fig. 5. . la care se adauga litera majuscl. zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : ~5 000 se împarte În 4 parti (2 x 2). 1Il~ IV 1 100000 \ Pentru planul la scara 1: 10000.B-d-4III (fig. ' \.:25 000.noteaza cu cifre arabe dt la vest spre est si de la nord spre sud.

si ~o. o.5.rase. s-au întocmit grafice de raco.ate deduce p6zitia harti!o.nat~le geog~afice ale acesto.r.rdare.calitatile (municipii.2.rmat de regula din titlul lucrarii la care se adauga numarul plansei. se fo.Io.respunzator cu sistemul de împartire si de no. I Pentru asigurarea cerintelor curente. unde nu s-a fo.r.5. daca planul este co.menclatura generala.menclatura planurilo.pograficecare se înto. din care se po.nul taru.menclatura a hartilo.rdare pentru to. Graficul.CmIt pentru mtreg terIto.r. n<:>menclatt~rile.Io. care cuprind.o. 5. GRAFICUL GENERAL DE RACORDARE A HARTILOR TOPOGRAFICE Pentru identificarea cu usurinta a unei harti sau plan s-a Înto. 5.r to.r.seste co. în plus fata de grafi~ul general.ate lo.ate judetele. este fo. co.No.ne.cmit un grafic general de raco..4.sitsistemul de împartire si no.ra. prezentate anterio.cmesc pentru anumite zo. to. 108 . Graficul general de racordare a hartilor topografice. J Acesta s -a mto. Opo.~do. Fig.rtlUne este prezentata Ul figura 5.mune) cu limitele lo.mpus din mai multe planse.

. la distanta de 1 mm de cadrul geografic.6. "si\. . I între cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza. 1.numele localitatilor reprezentate pe mai. Numele acestora se însoteste de prepozitia "de". pe intervale de un minut. prin puncte. la intervale corespunzatoare scarii. .7 se prezinta exemple de acest fel. oraselor si comunelor. între cadrul interior si cel geografic se traseaza. si rectangulara trasata pe . Se traseaza prin linii drepte. Pe acesta sînt mJrcate prin.cadrul interior limiteaza reprezentarea pe harta sau pe' p. . da(i. traseaza prin linie dubla (cu interval de 1 mm).a numele nu estel titlul planului. La hartile si planurile topografice întocmite în proiectia' Gauss.lanul respeCtiv. asa cum se arata pe modelul din figura 5.3. 109 ..an:BJrfa. la distanta de 7 rIfn. reteaua geografica. ELEMENTELE CADRULUI Cadrul hartilor si planurilor topografice este un sistem cOllflplex care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice. unind colturile care s-au raportat prin coordonate. El reprezinta' reteaua. liniile.priti segmente desenate în afara cadrului ornamental. numele localitatilor spre care merg caile de comunicatie si distanta pînala aceste localitaii. si anume pentru cele aflate deasupra si la dreapta valorilor pare.numele judetelor. Morcarea /atifudim.paralele si meridiarle sau reteaua rectangulara.a nu au numele scris pe plansa respectiva. de o parte si de alta a frontierei de stat: . de cadrul interior.cadrul ornamental se traseaza printr-o linie groasa de 1 mm. multe planse. -. între cadrul interior si cel geografic se scriu: .numele statelor.! În/el"io'" Fig. de o parte SI de alta a limitelor acestora. Cadrul este format din trei parti: . . Elementele cadrului. sau dac.6. .5. I Reteaua geografica. geografica . divizata în functie de scara. se marcheaza reteaua rectangulara a fusului vecin. . Linia dubla sbînnegreste alternativ. municipiilor. I In figura 5.4. care marcheaza reteaua rectangulara.cadrul geografic se. 5. .' '3409 Reteaua reclr:mgu faNi He/eau(J fwdrmgu/arO / a fusu/uivecin 84 5410 CaiJlYJl orn. segmente valorile de latitudine si longitudine. 1 Cadrul geografic I Cedru.tuate pîna la 2° departare pe longitudine fata de meridianul ma~ginal al fusului.cadru este însotita de valorile respective.

. Un exemplu se arata În figura 5. stabilit pentru evidenta automatizata.Variatia anuala a declinatiei .7.. . . . un exemplu se arata În figura 5. . c Codul.~LLJ. .Convergenta medie a meridianelor . In' afara cadrului ornamental al hartilor si al planurilor topografice mai sînt. . . 5. -' Abaterea acului magnetic fata de reteaua rectangulara . . plasate conform figurii 5. d Caracterul hartii sau al planului (nesecret.10.d : c I 'O a b --CCJ-. numerica. .Declinatia magnetica În anul 1992 . cu ajutorul acesteia se obtin v~lorile unghiurilor de panta 'În functie de distanta dintre curbele de nivel si de echidistanta. a Numele statului si numele institutiei care a executat lucranea. de exemplu: . .8.. I e Valorile convergentei. . . . Inscriptii' din afara cadrului. . i Schema pantelor.11.meridianelor Sl declinatiei magnetice.8. . . . sistemul de proiectile si sistemul de referinta altimetric. scara grafica. secret). 5. Sub schema se scrie valoarea echidistantei.1 . . un exemplu se arata În figura 5. . În urmatoarea ordine de la a la 1: . secret de' serviciu.. ~~~. necesare unele inscriptii.~~. g Schita anomaliilor magnetice (acolo unde este cazul). 110 Jud. h Scara..I . Exemple de scriere pe cadru.--====-----= I m Fig.Consla i I / .==-===-~~ Q\VQ 1-_-_h =1 D=JGJIG Fig.9. . . I f Schita declinatiei magnetice si valorile acesteia. 3°06' 0°03' ..0°52' 2°14' '... . b Nomenclatura hartii sau a planului topografic. .

11. Schita dec1inatiei magnetice 10050 O blalijîlIW'Iil'!jî!d 1:5000 100 200 I I 300 I 400m t I ?roiec!ie stereografica . .cercetarea. FOLOSIREA HARTILOR SI A PLANURILOR TOPOGRAFICE . prospect~.. I 1 Nomenclatura hartilor sau a planurilor cu care se racordeaza.Fig.Marea Neagra Fig. . Scara. referitoare la operatiile efectuate si anul executiei. ~ si d. . k Date privind întocmirea planului.. careI se întocmesc pe formate STAS. IAc~st~a furmzeaza un mare volum de mformatll referItoare la teren. Deasupra laturii de nord se trec inscriptiile prevazute la a.tuturor genurilor de lucrari. Sistem de referinta alfimefric . de w studiul. 5.~lui. ~. Hartile si planurile topografice se folosesc în toate activitatile legate.5.10. 5m Fig. 111 .9. sistemul de proiectie si de referinta altimetric. I în general hartile si planurile topografice se folosesc pe teren si la birou pentru rezolvarea anumitor probleme si ca material cartografic de baza. iar în indicator se trec datele prevazute la hsi k. 5. care constitUIe elementele de baza pentru efectuarea .. La planurile topografice la scari mai mari. .' cadrul acestora va fi format din caetirul interior si cadrul ornamentaL Cadrul ornamentalpoate fi chenarth plansei.reasi._---'. . 5.1970 . 5. folosirea teren. . j Schema limitelor administrative. de 1: 5 000.' . Schema pantelor.

rectangulare ale punctului A..te si directii si rotirea hartii pîna se suprapun directi ile din teren cu corespondentele lor de pe harta. notîndu-se valo~ile<PA=45°51 '20". y=5 297 435.statie p. pe teren si la cabinet se pot efectua cu ajutorul hartii.5 m.9). Daca detaliul respectiv nu este reprezentat. .1 mmx25000=377. consta în stabilirea pozitiei hartii în asa fel înCÎt sa se realizeze o corespondenta perfecta între locul de dispunere a obiectJlor din teren cu cele reprezentate pe harta. I Coordonatele . cu echidistanta curbelor de ni veI de 5 m. . . . De asemenea. Pe teren hartIle SI planurIle se pot folosI pentru orIentare. sau fata de detaliile din teren. acestea se teduc la s cara si cu ajutorul unui compas se traseaza arcele de cerc corespunzatoare distantelo r reduse. IdentIfIcarea SI determinarea anumitor puncte.5 m. y=5297. Ise masoara dIstantele pe cadrul . în kilometri.1.0 m). Se masoha distantele pe teren de la punctele identificate la punctul de statie. prin folosirea d~taliilor apropiate reprezentate ~ ha~ta ... '. pîna cînd VÎrful nordic al acului magnetic indica gradatia ce reprezinta valoarea declinatiei magnetice (v. fig. I în acelasI mod se pot determma SI pozItnlealtor puncte dm teren care nu sînt reprezentate pe harta. extrase de pe' harta sînt: x=5 083 377. se prezinta în figura 5.5:5. el se noteaza prin semnul conventional c9respunzator.. valori reale Csx-15. I Determinarea punctului de statie se face dupa executarea orientarii.. I Pentru exemplificarea modului de folosire la cabinet a hartHor si planu.' . geografice cp " A ale un ui punct B se dletermina cu ajutorul marcajelor de pe cadrul geografic al hartii. d~ . PRQSl. .. Se roteste harta împreuna tu busola..Isuprapuse pe una din laturile cadrului interior de vest sau de est. la care se aduna diferentele masurate grafic de la' punct . Pe 4irect:iJilerespecti ve se ideIltifica semnele conVentionale ale punctelor vizate..1. . în plan orizontal. sau poate fi stabIlIt prm Ihtersectll IImare. care corespund cu direct ia meridianului geografic pe teren. Deci. I ril or topografice. '. Orientarea cu busola se realizeaza prin asezarea hartii pe o sUI1>rafataplana orizontala si a busolei cu gradatiile :ce indica diametrul N .a directii lor între punctul de statie si punctele identificate pe teren. în..coordonatele .pîna la liniile caroiajului.EME CARE SE REZOLVA CU AJUTORUL HARTILOR v. 5. Se unfsc punctele corespondente de latitudine ep si longitudine A ce trec la sud si la vest d~ punctul B.prin apreciere. I Orientarea fata de detaliile din teren se face prin identificarea pe harta si pe teren a unor punl.4 mmx25 000=435. Pozitia punctului de statie va fi la intersectia artelor de cerc trasate. Â =24°25'10" .. SIP~NURILOR TOP?GRAFICE . I .12 o zona dintr-o harta topografica la scara 1 : 25 000. Punct~. distantele din teren reduse la scara hartii. Orientarea se poate face cu aj~torul busolei. avîndînl vedere.1 ' Coordonatele rectangulare x. .' . . . .0 m. diverse studii si calcule -necesare lucrarilor de cercetare si proiectare. transformate. determinarea punctului de statie si trasarlle.. Din valorile retelei rectangulare rezulta coordonatele x=5083. cu ajutorul' scarii.. I Orientarea. yale unui punct A se' determina cu ajutorul retelei rectangulare trasate si a scarii hartii (1: 125000). sy=17.geografIC mtre punctele marcate. corespunzatoare . fata de cel putin trei detalii identificate pe tererisi pe harta.Identificarea pe teren a unor detalii reprezentate pe harta se efectueaza prin orientarea hartii. I . efectuarea de studii etc. .?ate fi un detalIu reprezentat.S .

7 mm) si se face ra112 .2 mm: 81\ =.valortloT" de 10" (6'''=10''=12.10" 8.

2=436.folosind coordonatele rectangulare ale punctelor extrase <!le pe harta. se stabileste scara: de reprezentare. di~taÎ1ta C~B=138. .10"~ 1".folosind coordonatelerectangulare ale punctelor extrase de pe harta si aplicînd relatia tg e= g ~ sau cotg e= t. I ' . -. prin punctul <:. ' . si directia C. care poate fi unitara (scara lungimilor egala cu scara înaltimilor) sau diferentiata. punctelor se pot obtine direct.25 x 5!Y1. care se înmflteste cu valoarea echidistantei (0. pentru evidentierea diferentelor de nivel. cu precizia de 50C (proiectiile cartografide utilizate fiind conforme).1 mm).se stabileste valoarea curbei de nivel inferioarepuncfului C (435 m). pentru cele care au Înscrisa valoarea si pentru cele situate pe..nte între puncte) se extrag Ide pe planuri si harti. . de exemplu.8: 12.2 m). Xc =5081 765 m.do =3 472 m.I Cotele. x2 +b. 8:.. Acesta serv~ste la studierea. pentru d . se face raportul distantelor (0.si exploatarea zacartlintelor de minerale utile sau pentru proiectarea si constructia' diverselor obiective economice.8 mm) SI pma la curba de nIvel supenoara (3. Pentru hartile situate la vest de meridianul axial"valorile se aduna. ~ -. rezultînd 67g20c Convergenta meridianelor este Înscrisa pe harta. .y=3017 m.se masoar~ d~iS!anta. extrase de pe harta. pentru cele situate Între curbele de nivel. Pentru aceasta. 87\' 0. pe un anumit traseu.x=1 720 m. l:Jy IrectIa C. De exemplu.Ia cu cadrul de vest al \hartii. obtinîndu-se cota punctului C. rezulta: cotg'O= f1x = 1720 -O 570102' e =67g0( 49cC fjy 3017' .2 m). . în functie de cerintele lucrarii si de lungimea traseului.prin masurarea dist~telorpe harta (cu rigla) si transfolimarea acestora În valori reale cu ajutorul scarii. Yc =5296595 m.2 m) se aduna la valoarea curbei de nivel inferioare (435+1."v b. si aplicînd relatia: do= .prin masurarea cu ajutorul raportotului.' b.7: 8.B. proiectarea .Cartogralie 113 . rezultînd: g"f 5. Distantele dintre puncte se pot obtine: I .diferenta de nivel obtinuta (l. iar a punctului C se.x . Profilul topografic este reprezentarea grafica a unei sectiuni I verticale a terenului. În acelasi mod.întoc. coordonatele geografice ale punctului B.8 mmx25 000=3 470 m. De exemplu. se scad: I Unghiurile Între diferitele ijirectii de pe harta se pot masura cu raportorul. la care se aduna valoarea convergentei meridianelor (ilg 2OC). sau se obtin prin masurari pe teren. sînt: Cf =45°51'25". parale.' obtinîndu-se diferenta de nivel dintre punctul C si curba de nivel inferioara.:24°25'11".portul dintre distantele masurate fata de liniile trasate. CB ' .2'10"~ 5". de la curt>a de niv~l i~ferioara p~na la I punctul C (0. Se masoara cu raportorul unghiul dintre cele doma directii (66g).7. distanta I B-C va fi: xB =5083485 m.mirii unui profIl (c(Jte si :dista. se traseaza directia nord. f:. Datele n~cesare .25). ..B. YB =5299612 m.y2. curbele de nivel si prin interpolare. Orientarile directiilor se obtin: .8: 3'.9 m fiind Înscrisa pe harta~ a punctului D este 560 fi fiind pe curba de nivel. Deci. obtine prin inteIi\lpOlare ~~: .1=0. De exemplu. . cota p~nctului B este 561. 1 . iar pentru cele situate la est.

o 8 V"l N ~ . ki: '<t 99 !i9 '8os ..1'\ ai> 1. u l. ...0.-:.':"g ~u l... 11 ....:: ~o Q... c :a ~coN N-ori . ~ . o...:: '-' . 10 ~ 1~:: ..el oI .

intersectiile Icu elementele de planimetrie si. r~ . Cu ajutorul datelor extrase se întocmeste profilul. pe plan sau pe harta se fixeaza tfaseul acestuia.~declivitatietc. succesiv. se urmareasca valorile relative ale elementelor de relief.s-a .14. care s-a 'întocmit astfel: \ -' s-a calculat lungimea traseului (164 mm) si diferenta de nivel maxima (100 rrim) pentru stabilirea formatului hîrtiei. de obicei. cu . Profilul rezultat este prezentat in figur~ .s-au raportat punctele pe directie verticala. se' unesc punctele raportate.are se considera traseul marcat pe har-ta la scara 1 : 25 000 din figura 5.13 pe care s-a întocmit profilul cu scara lun~iFig. d~stantele partiale si cumulate. milor 1: 10 000 si scara înaltimilor 1: 1 000. Prin unire trebuie sa. curbele de nivel etc.! . cotele terenului.'''' 8* 115 . schimbarile de panta.s-au raportat punctele profilului pe direotia longitudinala.2. Profilul întocmit~ se deseneaza În tus. elementele de planimetrie.13. scara înaltimilor este. rezultînd profilul terenului. Portiune din harta topografica la scara 1: 25000 (fictiva). . .\ ! în acest caz.. folosind distantele reduse la scara ~ .' Datele extrase sînt înscrise si pregatite în . pe care se marcheaza punctele caracteristice: capetiele profilului. -. fata de cota de referinta stabilita.5. \ Pentru întocmirea unui profil. Jaruia se trec: numarul puncwlui. 5. \ Pentru exemplific. înaltimea elementelor de vege-' tatie etc. pe indicatorul.trasat indicatorul pe care s-a marcat punctul 1 de începere a profilului si s-a stabilit cota de referinta (520). Apoi se masoara distantele între punctele marcate si se extrag valorile cotelor acestolra. cotele proiectate. punctele de. de 1O on mal mare decît scara lungimilor..tabelul 5.folosind diferentele de nivel reduse la sc~ra. frîntura. magurate pe perpendicularele ridicate din punctele raportate pe directia orizontala. în functie de scara lungirhilor si a înaltimilor se raporteaza punctele caracteristice ale profilului.

0 1 150.5 575 16.5 37.5 545 27.5 141.0 450.5 Drum 610 7.0 37. 36.5 86.5 163.0 87.5 175.5 775.0 0.5 100.0 4 Liziera padure 540 40.0 625 62. Profil topografic (fictiv): scara lungimilor = I : 10 000. 'il' .5 550 46 115.2 412.5 88.5 100.14.5 87.5 91.0 0.0 575 56.2 Date extrase si pregatite pentru intocmirea profilului topografic Valori: Distante Distante Distante Distante cumulate Puncte Detalii .2 312.8 687.5 25.0 50.0 116 Fig.0 5 Liziera.0 62.2 1 562.5 8.0 27. .2 912.5 2 Sosea 612 5.5 600 60.5 151.5 50.8 87.5 1075.5 31.2 1 512.5 187.5 25 Viroaga 536 .0 545 43 107.5 41.8 887. 570 18 45. 5.5 Viroaga 535 /34.Tabelul 5.5 1 375.0 17.2 862.5 100.0 540 31. scara înaltimilor = I : I 000.5 101.5 68.0 615 3.5 3 Fir vale 529 35.0 12.3 65.8 1 637.5 156.0 225.5 50.5 75.5 275. 570 55 padure 137.0 75.cotensivi eclurbe I :(m2Sml000 1c:um(m1u0ml0a0t)e0 cuml rmeua)llielte pîunIntmrcetIe 618.4 0.2 1012.0 600 12.8 637.5 125.0 605 11.5 63.0 77.5 37.0 100.0 375 550 25.0 6 628.5 87.2 1412.

.6.intr-un proces de derivare. II. la scarile 1 : 500' 1 : 1 000' Il ' ~ 1: 2000 si 1 : 5 000.întocmire ca. carnete de sarcini sau teme de proiect~~e. elemente topografi1e si elemente speciale. PLANURI CADASTRALE Materiale cartografice de bazl II \ Scara planurilor Document Scara: si hA/!tilor derivate 11 1 : 5000 1: 5 OO<ilsi 1 : 10000 Originale de teren sau de stereorestitutie 1 : 10000 1 : 1000(lSi 1 : 25000 1 : 25000 1 : 25000 . i i 1 : 25000 1 :\1 50000 1: 50000 1: 100000 Originale de editare 1 : 100 000 1 :I[ 200000 1 : 200 000 1:1 500000 1 : 500 000 1 :!11000000 Pentru planurile si hartile tematice se folosesc. de stereorestitutie sau de editare. de regula. orili~alele PlanJ. Aceasta tehnologIe se aplIca cu pnorHate. 1 .3. prefentat În tabelul 5. 1 : ~ OOOw. În general: 111 : 500 pentri 1117 . corespunzatoare destinatiei planului. In general. PLANURI SI HARTI TEMATICE I Planurile' si hartile tematice contin. la sc l l ara de întodmire sau la scari mai mari. ~orespunzatoare fiecarei si1fatii.\ .2.1 I -' întocmire directa.3 Derivarea . în general la scarile . cele obtinute prin lucrari geodezice. Ele pot fi originale de teren.5. pe baza masurarilor topogtafice. prin diferite tehnologii: . la scanle 1 : 2 000 si 1 : 5 000. II I Planurile si hartile derivate si cele tematice se obtin prin aRlicarea tehno. acestea fiind considerate ca materiale cartografice de baza.1. sau a planurilor si h~hilor tema tice. ~ li w .1topogr~fic si complel~at cu elemen l tele cadastrale specIfice. e.liI 5. sînt de regula. plan deriva~ din planU.'logiei de. topofot6~rammetrice si cartografice. în asa fel Încît sa permita reprezentarea parcelelor. Continutul adestora se staL bileste prin instructiuni. redactare si cartografiere. de regula. ' . . rilor si hartilor topografice la aceeasi scara.\ ' I Tabelul 5. prIn metode fotogrammetnc 1:~500 si. I I întocmirea se realizeaza . '1I il Planurile cadastrale se întocmesc.planurilor si J1irtiIor topografice 11 I 5. Scarile de întocmire se aleg în functie de densitatea elementel6r topograficel.mtocmire dIrecta. FOLOSIREA PLANURILOR SI HARTILOR 1'[ I CA MATERIALE CARTOGRAFICE DE BAZA ' Documentele cartografice care se folosesc pentru întocmirea planurilor si hartilor topografice la scari medii si mici. 5.6.

caii respective si prin delimitarea zonei. uzine.semnele conventionale ce reprezinta partea carosabila.numele 10calitatilor. limitele admibistrative (judetene.de w folosinta. alunecari. liniile de mal ale apelor curgatoare si' statatoare. ~iguri. I rogra laSI c. . Categorii de folosinta ale terenurilor. se trkseaza limitele acesHte. industriale. fara a se trasa curbele de nivel . e ro e m ce se repreZlD prm semne conventionale.. Elementele de hotÂrnicie: frontiera de stat. mine etc. . numiri de teren: -' numele teritoriilor administrative vecine. comunale). apelor.15 se prezmta un plan topografic la scara 1 : 500. ' 118 .conductele se reprezinta prin semne conventionale pe care se Înscrie latimea fisiei ocupate.cladirile publice. cariere. instalatii de deservire a navigatiei.strazile În localitati se redau prin . Pe plan se face numerotarea cadastrala pentru tarlale si parc~le si se 'Înscriu simbolurile categoriilor . înscrierea simbo\lurilor (v. Localitatile se reprezinta cu toate elementele componente: .viroage. cu toate detaliile componente. L ' . strazi.pozitia nordulUi..3. prin. formelor principale de relief.tuia: rupturi de teren.orase mari. diferentiate dupa ramuri de folosinta si posesori. acostamentele si prin limitele parcelelor (gardhrile). 1: 1 000 si 1 : 2000 pentru localitati urbane si rurale si 1: 5 000 pentru zone agricole si silvice.' "\ . folOSIt pentru Întocmirea documentelor cadastrale.l hid t h .fara a se indica datele caracteristice. social-culturale etc. conventional specific si inscriptii. Inscriptiile ce se trec pe planurilecadastrale În afara celor specificate anterior sînt: ' . . .1. în figura 5. stîlpii de sustinere a liniilor electricf si de tran smisiuni. baraje. semnul. Instalatii: fabrici. Retele de comunicatii: . de exploatare si aleile se redau prin semn conventional pe care se înscrie latimea drumului. limitele tarlalelor si parcelelor. La apele curgatoare si la canale s e înscriu Iatimile zonelor de protectie..' curtile si parcelele. \ .. -. . terase. în interiorul cladirilor se. 2.da fi.arterele de circulatie: cai ferate.'.i. tru ~. poduri. \ . orasenesti. drumuri etc. cladirile de locuit. ravene. statii meteorologice. Relieful se reprezinta prin elementele aces. . .ons Cta. limitele perimetrelor construibile ale 10calitatilor. linii de tramvai. tabelul 3. . Constructiile hidrotehnice se redau prin semnele conventionale ale elementelor componente. \ . transformatoare electrice. Daca fisia este mai lata de 5 In. . -. reprezentate la scara prin contur. soselele si drumurile se'redau prin semnul conventional al . statii de radio. " ta .14) În centrul fiecarei parcele.înscriu indicii de cartare.drumurile comunale.caile ferate.. televiziune. \ Planurile cadastrale contin în general urmatoarele elemente: I Puncte de baza reprezentate confo'lm prevederilor cap. toponimie. .

15.Fig. H9 . 5. Plan topografic la scara 1: 500. folosit pentru intocmirea documentel or cadastrale.

4 (96 x 96 mm). 5. 2. între punctele alese se vor determina distantele (numeric si grafic). coordonatele rectangulare si cQtele a' cinci puncte alese pe harta prezentata în figura 5.4.în partea din stîn.ga jos. Pe plansa se deseneaza scheletele din figura 5. I . pe hîrtie de desen format Ai. . I ' Se vor desena toate elementele cadrului cu valorile lor (fig. la . iar celelalte cu bloc filiform minuscul. 5. scrierile pe cadru (fig. se întocmeste un tabel cu nomenclaturile I hartilor si planurilor care au fost hasurate' pe schelete. la est si la vest de 13 mm. Pe pla~sa se deseneaza cadrul.5. Sa se determine coordonatele geografice. LUCRARI PRACTICE 1.7) si inscriptiile din afara cadrului (fig.grafice.nord de 20 tÎ1m.8)... Spatiul dintre chenar si cadru va fi: la . Sa se deseneze o planse cu scheletul si nomenclatura hartilo~ si planurilor topografice. pe hîrtie de desen format A4~' asezata cu laturalunga în pozitie orizontal~ Se traseaza chenarul si indicatorul identic ca la plansele Ianterioar e. pe care se traseaza chenarul. b.c" si : scara' numerica se executa cu caracter bloc drept majuscul. .6). I 3. 5.. . conform figurii 5.7.2 (65 x 100 mrn)'1 figura 5.1.8. cu dimensiunile 240 x 140 mm.1. Sa se deseneze o plansa cu cadrul hartilor si planurilor topo. Scrie~ile notate pe figura 5. la sud de 40 mm.'" asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. orientarile sil unghiuril e. . continutJI acest ora fiind aratat la cap. 5. cele de la "fi" cu bloc înclinat la dreapta majuscul.8 cu . Tabelul va cuprinde primele doua coloane ale tabelului 5.~.3.nivelul indicatorului.3 (72 x 72 mm) si figura 5. .

... cu densitatea si precizia ceruta. I . \ . .asigurîndu-se punctele 'de sprijin necesare lucrarilor ulterioare. topografice. cate se utilizeaza în zone cu teren ses.origirt Ial 1~7 . urma exploatarii imaginea fotOgrafiCa! a planului la scara dorita (fara curbe de nivel).executarea reperaJulw fotogrammetnc. pe baza proiectului întocmit. I în cazul metodelor topo-fotogrammetrice se executa urmatoarele operatii principale: .. desenate în creion pe original.elor. de regula.pregatirea lucrarilor pentru întocmirea originalului. studierea zonei din punct de vedere \geogratic.stereorestitutia si foioplanul.întocmireaoriginalufui prin stereorestitutie.. în~qcmirea oleatei cu puncte cotate si..de baza. metode topografice. analizarea retelei geodezicesi de nivelment..desenarea originalului (obtinut prin exploatare fotogrammetrica) în tus... .întocmirea originalului prin fotophm.ter~n se f910sesc. obtinîndu-se.. redate p--e. . . \Pentru planurile si hartile la scara 1: 5000 si mai mici. ... În .. obtiilînd. iar pentru planuri la Scara 1 : 2 000 si mai mari.executarea retelei.fotointerpretarea. doua metode de exploatare fotogrammetnca: .. . care consta în raportarea pe suportul originalului a punctelor retelei . proiectarea exploatarii fotogrammetdce. obtinîndu-se fotogramelezonei de lucru la scara dorita. . Pe baza rezultatelor acestui studiu se stabilesc operatiile care trebuie sa se efectueze si se ÎIhocmes c proiectele de executie necesare. d. .e hldrografie. . care consta în procurarea si studierea documentatiei tehnice existente. . se folosesc cu prioritate metode topo-fotogrammetrice. METODE DE INTOCMIRE A PLANURILOR TOPOGRAFICE Metodele de întocmire a planurilor si hartilor topografice se aleg în functie de marimea suprafetei. adica identificarea pe fotograme a imaginii elementelor topografice si desenarea acestora prin semne conventionale..Capitolul 6 INTOCMIREA PLANURILOR TOPOGRAFICE 6. trasînd semnele conventionale peste elementeJe . de rehef SI curbele de Illv:\el. care consta în exploat~ rea fotogram. \ .. scara planului si precizia necesara. . . în functiei de scara planului. . \ '.1.utse elementele de plaplmetne.aerofotografierea zonei. cu ajut~)ful un0t: apara~e' sp'eciale.proiectarea lucrarii. Aceste puncte servesc pentru reprezentar~ pe original a elementelor de pe fotograme. In functie de cerintele lucrarii si de diferentele de nivel din .adlca Identificarea pe fotograme si pe teren a anumitor puncte (repere) dispuse convenabil si d~terminate prin metode topografice. \ .

RAPORTAREA PUNCTELOR PE PLAN Raportarea. scrierea toponimiei. planul se poate realiza fie prin ridicare directa. iar bratele sînt din bare de otel filetate.. 1) este construit pe principiul axelor perpendiculare. prin: . ridicarii. calculele si apoi originalul. cu ajutorul linor instfumentt' simple: rigle. densitate \ corespunzatoare." . cu ajutorul plansetei topografice. destinflte proiectarilor. . ale cadrului si ale retelei rectali1gulare se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatograftilui rectangularl. ohtinînduJse originalul planului desenat În creion.. mata. originalului. La coordoriatografele moderne. \ ( în cazul metodelor topografice. Pe baza rezult~telor studiului \ se stabilesc operatiile care . punctelor pe originalul planului topografic se realizeaza în functie de' datele de baza. Precizia de r~portare este de 0. obtinînd astfel coordonatele' puncteloF de sprijin necesare. cu ajutorul coordonatografelOI:.' simboliiînd unul axa absciselor 2. calculul si compensare'a. echere. Aceasta comporta urmatoarele operatii prinCipale: \ .1.. axa ordonatelor 3. . a cadrului si definitivarea originalului. . riguros perpendiculare între ele. . A . executîndu-se masurarile pe teren. I 6.baza. cu. \ .desenarea în tus a. fie prin ridicare tahimetrica. ' . unele operatii sînt identice. care consta În studierea conditiilor geografice ale zonei.' \.asigurînd punctele de sprijin necesare ridicarii. INSTRUMENTE PENTRU RAPORTAREA PUNCTELOR Punctele retelei de . mtocmuea.avînd un dispozitiv de iluminare.metode numerice. raportoare.de drumuiri si de nivdment . Coordonatograful rectangular (fig. Ridicarea tahimetrica constituie principala metoda de Întocmire a planurilor topografice la scara 1: 2 000 si mai mari. de ridicare la care se folosesc elementele masurate.Îndesirea retelei topografice . ' 6.în creion sau peste imaginea fotografica.2.1 mm. pentru punctele. suprafata mesei este din sticla. Indiferent de metoda de întocmire. Pentru aceasta se executa: proiectarea. exploatarilor sau altor scopuri. ongmalulUl In creIOn si Întocmirea oleatei cu puncte cotate: . . care consta În efectuarea masurarilor pe teren si a i calculel?f.2. ' "\ .urmeaza sa se efectueze si se Întocmesc }\lfoiectele de executie necesare. cotelor. pentru punctele determinate prin coordonate (rectangulare sau polare). la care sînt montate doua brate. masurarile \ pel teren. de asemenea. în continuare prezentîndu-se modul de executare' a acestora. 128 . nec:sare. . datelor caracteristice' si explicative. a retelei geodezice. iar celalalt.ridicarea elementelor topografice.proiectarea lucrarii.metode grafice. trasarea curbe10r de nivel. fiind format dintr-o masa 1. \ . 6.. -' raportareapunctelor'pe ongmal. topografice si de nivelmlent si a cerintelor tehnice ale lucrarii.

se deplaseaza .serveste".o.rtare.r\ determinate prin orientare si?istanta .rul vernierelo. 'dispo.nare asuprasistemulJi de rapo.rtare 7 .-'.9-Cartografie 129 .Deplasarea bratuluimo.r unghiulare. \ . Tamburii 5. actio. .nato. cu tamburi gradati -. tamburul ~o.rmat dIntr-un cerc sau un s. suprafata meseI este"o. Coordonatograful. sînt gra~ dati pentru cele mai utilizabile scari.2) .ordo. polar' (fig.'.grafe. înainte de 'rapo. .zitivul de citire.cular 'perttru punctare.rapo. La dispo.nectati tamburiigradati.r-\ donate po.si un dispo.respunzato.sind cele-do. La unele co.sibilitate de ro. iar bratele sînt rigle gradate. fixata cu unul din capete .zitiv de citire a co. \ Co.rii .pedala.emIcercsI o. ~" Unul din brate este fix 2.un. ".zitivul de raportare se' intro. .rsi lupelo.graful mai are un . 6~1.lo. .coordo. .rtarea punctelo. Fig. în centrul cercului. si de deplasare' a bratului mo.un. Rigla este. fo.dispo. iar celalalt se deplaseaza în lungul acestuia.lare). trebuie sa se fixeze la dispo.' . '. cursorrllui 6" cu manivele.pentru citirea sau înregistrarea valo.rsau .Intro. 6.'.bil si a.de st~tie (c~o.zitivde.rscarii. cursor 4.fata de punctul . : .' .rilo.ua manivele la care' sînt co.tire.ordonato." .rdo. ra portar~. Pe bratul m~bil 3.planseta:d~ lemn. care . la .are.\ . avînd po.ducerea valo.' .zitiaperpendiculara.'.natelor 5. '. Coordonatograf rectangular.r.natelo.duce ac~creionsauo.ra se efectueaza cu ajuto. Este fo. rIgla.zitiv :de.citiJ \ rea acesto.bilsi a cursorului s~ efectueaza mecanic sau prin impulsuri electrice. mentinînd în permanenta po.

I . FiJ. 6.2. Coordonatograf polar. C 'ul dA' t . al' J .erc este gra at 1D SISem centezlm sau sexageslma,l' Iar n.g 1a este' gradata în milimetri. Pe cerc si 'pe rigla sînt mOlhate verniere, care permit marirea preciziei de raportare. Pe rigla se deplaseaza un cursor care are un. dispozitiv de raportare. 6.2.2. METODA. COORDONATELOR RECTANGULARE . Punctele retelei de baza, ale colturilorcadrului interior, ale retelei rectangulare, ale retelei de ridicare si cele care sînt dettrminate prin coordonate rectangulare X, y se raporteaza pe original cu ~jutorul coordonatogra fului rectangular, executîndu-se urmatoarele opera~ii: PregAtire~ suportului. o~gln~lului. ?e original. se fixea~\ aproximativ locul coltunlor cadrulw mtenor, prUi masurancu o ngla, în functie.' de dimensiunile . plan sei, repartizînd în mod egal \ spatiul din afara cadrului.' i PregAtirea coordonat9grafului, care consta în stabilirea scafii de raportare la tamburiide citire si a valorilor origine ale citirilor. Orientarea originalului pe masa coordonatografului. Se \înregistreaza, .la . dispozitivele de citire, cordonatele coltului de sud-vest' si se deplaseaza originalul pentru ca punctul respectiv marcat pe! original' sa -se..puncteze prin ocularul dispozitivului de' raportare. Se \înregistreaza la dispozitivele de citire ".coordonatelecoltului . dispus .~ diagonala (nord-est) Si.se roteste .originalul în jurul primului colt, pînaI cînd a~esta se' ob.serva' prin ocular. Operatia se repeta pentru evitarea producerii de:greseli. Se fixeaza originalul pe masa coordonatografului prin cleme sau greutati. Raportarea punctelor. Se introduc la dispozitivele de. citire, succesiv,~ valorile coordonatelor x, yale fiecarui 'punct, prin: actionarea manivelelorsi 'întepareapunctului pe original. In acest fel se raporteaza,: . colturile .cadrului interior, punctele retelei rectairtgulare (la 3....:.;.;c5mLÎn afara 'cadrului interior), punctele retelei de bazal ale retelei de. ridicare si punctele determinate prin coordonate rectangulare. Punctele' "raportate se marcheaza prin întepaturi foarte fine (cu diametrul 0,1 ,mm), care se .încercuiesc, în creion, cu semnul conventionial al punc-' 130

tului respectiv. In partea dreapta, a sel1lnului conventional se noia~ numele sau n],Jmarul punctuluI. Punctele ,care marcheaza Coltlflle cadrului interior se evidentiaza prin patrate 'cu latura de 2Il1m, iar cele care marcheaza reteaua rectangulara, prin ,cerculete, însotite de valoarea lor. Definitivarea raportarii, care consta în: -, trasarea cadrului interior, tinind prin linii drepte colturile acestuia; liniile se prelu.ngesc cu 10 mm ~n afara colturilor; . ' ,', \ ' - trasarea reteleI rect8£8ulare, umnd punctele CU"valon coresp,ondente. Liniile retelei rectangulare se prelungesc cu 10 mm în afara cadrului /interior. La acestea se scr~u valorile lor; \ - desenarea semnelor conventIonale ale punctelor, scrierea numelor sau nume,relo,r ,si cot,e,lor acestora. Scrierea se executa în creion, \cu . caractere bl~ filiform, cu h =2,0 mm;, ' : - verificareac()rectitudinii raportarii, prin controlarea pozitiei fiecarui pun,ct în funCtie, de coordonate si de reteaua rec,'tan,' gulara; , \ - scrierea nomenclaturii, ,a scarii si a echidistantei. In cazul cînd nu se dispune de coordonatograf' rectangular, raportarea se poate efectua cu ajutorul compasului cu tije si al riglei metalice, Pentru planurile topografice care se întocmesc pehiriie milimetriCa, se procedeaza astfel: '\ -, se stabilesc 'valorile retelei rectangulare, care se noteaza pe caroiajul hirtiei miJimetrice, avînd în vedere scara de întocmire \a planului; " '" \ - se stabileste caroul pentru fiecare punct si apoi se raporteaZa p'ozitia ~cestuia,înregistrînd diferentele de abscisa si ordonata pe caroiajul milimetric ,al hirtiei; ,', ' " , '",1 ' - se, traseaza cadrul interior si se definitiveaza originalul cu punctele raportate, similar cazurilor precedente. I 6.2.3. METODA COORDONATtLOR POLARE Punctele masurate prin metoda radierii se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatografului polar. La aceste puncte se cunosc: \ '- orientarea directiei punctului. radiat sau unghiul dintre directia, punctului radiat si o directie origine; , \ - distanta dintre p\lnctul de statie si cel radiat (corectata si redusi la orizont). Pentru raportarea unui punct cu ajutorul coordonatografului polar se procedeaza astfel: -, se' asaza coordonatograful polar pe original, centrat pe 'punctul de statie, orientat pe direc.tia' origine; - se roteste rigla pîna se înregistreaza valoarea unghiului, se deplaseaza cursorul pe rigla pîna se' înregistreaza valoarea distantei redusa la scara si se înteapa punctul; - se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. Pentru raportarea punctelor radiate din aceeasi statie,c;()ordonatograful polar circular se orienteaza o singura data, iar cel semi9ircular de doua ori, întîi pentru ,raportarea punctelor din cadran ele 1,si II, si apoi pentru' cele din cadranel~ III si IV. \1:'"""-, 9* t 131

6.3.1. RAPORTAREA PUNCTELOR DE BAZA, punctele deterI ' se rapottea~a colturile ale retelei topografice ""Pe :originalul planului, topografic se raporteaza toate filinate,în urmatoarea ordine: , ,-', 'prinfiletoda coordonatelor rectangulare cadrului interior, punctele retelei rectangulare, ~ 132 t 6.3. INTOCMiREA SI DES'ENAREA ORIGINALULUI . \, Dupa' 'efe~tuar~ .~asurarilor ,pe teren si 'a calculelor necesare întocw. iriL, unui plan topografic, se 'Obtin: \ -. puncte determinate prin coordonaterectangulare, polare si echeirice; caroralis~aucalculat si cotele; . I -. puncte determinatt! prin masurari liniare ;. '-'. puncte cotate,. dispuse .în ,10. cu.ri . caracteristice si ~\e suprafata, avînd .densitatea necesara reprezentarii reliefului;, . ,-.....schitecu elemente topografice .si pozitia punctelor, necesare reprezentar ii planimetriei, hidrografiei sielementelo~de relief. .în cazUl 'cînd nu' se dispune de coordonatograf polar\. punctele radiate' se pot raporta cu aj utorul unui raportor si al unei rigle, astfel: , _ se asaZa' raportorul pe original,' centrat pe punctul de statie si orientat pe directia origine;" , \ . - se noteaza directiile punctelor radiate, urmarinâu-se gradatiile de pe raportor identice cu valoarea unghiurilor; \ - .., _. ,pe directia fiecarui punct radiat se asaza, succesiv, rigla gradata, masurînd1.l~se distanteleieduse la scara si întepînd pozitia \ fiecarui punct; -, .,se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. 6.2.4. METODA COORDONATELOR ECHERICE Punctele masurate prin metoda absciselbr si ordonatielor seraporteaza pe ..plan cu ajutorul unei rigle, unui echer si al unhi, compas distanti. er. ~,ceste puncte sîritdeterminate. fata de o axa del ~pe~atii, prin absclse SI ordonate,. De regula, capetele axelor de operatll smt determinate prin coordonate rectangulare si sînt raporfate pe driginal. . ,! Pentru: raportarea punctelor prin metoda coordonatel6r echerice, se procede'aza astfel: .... .., . \ w . -'" se' traseaza axa de operatl1, umnd punc tele de capat pnntr-o linie fina" trasata <în creion;... . '.' \ _' se masoara" si se. înteapa,. pe aceasta axa, distantele reduse la .scara, corespunzatoare absciselor;. . . \ _.,. din punctele întepate pe axa de o'peratii se ridica perpendiculare (l.lr~arindu-~esShitaîntoc~itaîn timpu! rnavsurarilorr; ,\ . . ' -'pe '.directule perpendIculare se masoara succeSIV dIstantele reduse la scara, corespunzatoare ordonatelor si se înteapa punctele!; _". se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului raportat.

~.au fost raportate initial si se interpoleaza curbele de nivel Jespe<. si dupa. respcc'tîndJ-se prevederile .i element topografic si se reprezintael~mentul respectiv prin semne:.r. tantele respective se re. îNTOCMIREA ORIGINALULUI îN .ate prin abscise si ordonate.. "\ . carii.2.3.a elementelor topografice reprezentate. l. vederile mentionate Ia capitolul 4.. La transpunerea pe original trebuie sa. Dupa raportarea tuturor punctelor pe original si definiriyaiea aefs" tuia. ~fectuîn~u-se ~ operaJiile prevazute \. Restul operatiilor se executa...'. Aceasta. efectuîndu-se operatiile prevazute Ia capitolul 6.elem.' ventionale. \ Pe.1 .2. se rea . . se trece Ia reprez~ntarea elementelor topografice. Prima operatie consta În trasarea cadrului int~riorsi a retelei rectan. l Dupa verificarea corectitudinii transpunerii. relief.mentionate Ia capitolul. reprezentarea se. folosirtdu-seculorilementionate.. acolo tinde este p1osibil.2.2.prm metoda coordonatelor echence se raporteaza punctele deter'" min. rindu-se trasarea riguroasa prin punctele care le definesc. . . ... Dupa' raportarea acestor categorn de puncte. se defmlhveaza .. grafice reprezentate pe schite cu punctele raportate pe origil1al. de hidrogrMie si de. claritatea. . : .'. de hidrogr~fie si de re~ief.apitolul' 1. DESENAREA ORIGINALULUI Originalul planului topografic se deseneaza cu tus. cu puncte'cotate. cOmplexitater continutului.. prevazute Ia capitolul 6.2. ' . s~aplicF.3. oleata de puncte cotate se /e-'ompleteaza punctele careri. .. si insttumeti.ncomitenta.~lul. .~ tele folo~ite pentru desen au fost prezentate în c. datele. Urmarind schitele întocmite în timpul ridicarii.' pe original. precum si toate punctele care au coordonate rectangulare. . coh . trebuie..cu:' nUmirile topice. . de regula.aa .e. urmarirea co. completea~ . radie re. nt. uriJ1a. corectitudinea. .. '.a capitolul 6.2. ..3. îh culorile corespunzatoare elementelor reprezentate 'prevazute în tabelul 3.. Si.4. puncte. lizeaza prin. .. Materialele. 133 . 'J 6. efectuîndu-se operatiile. Se identifica.(i)n'" ginalulsi apoi se întocmeste oleata.\ '. 3. .men~ tionate Ia capitolul 3.. 6.. în cazul elementelor topografice determinate prin masurari linia re. orientarea si dimensiunile semnelor conventionale si . corect semnele conventionale si sa se respectljl! toate prevederile . caracteristice si explicative.tîndu-sepre1\ . gulare.' De asemene~ urmarInd schitele mtocID1te în timpulndl-.istematic.12.si de ridicare.3:3. determinate de punctele r.. în creion.' di~-. se schiteaza pe original elementele de planimetrie. \ ..'.1. punctele care determina pozitia fiecarl . topl[o-.prin metoda co~rdonatelor polare se raporteaza punctele 'determinate prin.. sa se respecte curigurozitate po~itia.se schiteaza pe original elementele de planimetrie. Acestea se redau prin linii drepte cu grosimea deO. . '.e.s.CREION . întreaga suprafata. 4. în tab. La executarea desenului.aportate. .4. asigurîndu-se: precizia.lo. determinate prin aceste .lmm.' expresivitate a si citirea usoara a planului topografic.duc Ia s~a~a si seapJic~ peplan~ îl1acelasi .mo\d se transpun de pe schite pe orIgmal toate elementele topografice"pentr\u. pe etape.

. resp~ctmdu-se semnele conventionale ale acestora. Prin masurari grafice se stabilesc pozitiile minutelor si apoi purictelorcare marcheaza secundele. reprezentate pe oleatacu . urmarindu-se dispunerea si densitatea acestora . elementele. conform pre~eder~lor de la capItolul 2.6.. care constituie majoritatea elementelor topografice.scnerea datelor caractenstIce SI exphcatlve ale elementelor topografice. sfîrsind cu vegetatia. de ridicare si de nivelment. jse. mori..' Transpunerea curbelor de nivel' se realizeaza.ial. .selectarea punctelor caracteristice si de detaliu la densitatea ceruta (7-10 pe dm2).e: ram.3. de exemplu: poduri.3.. se deseneaza cadrul geografic si celornamental.4.. Apoi sel scriu valorile curbelor de nivel.r la punctele retelei topografice. _ desenarea semnelor conventionale si sCrier.3. de relief artific. în rap~rt cupunct~le cotate scrise pe original. Intre cadrul interior si cel geografic se scriu: valorile rett(lei rectangular~" n. .desenarea semnelor conventionale ale punctelor retelei geodezice. diguri etc.1.Desenarea punctelor de.. .puncte cota te. " _ scrierea numirilor topice.ea cotell . DEFINITIVAREA SI VERIFICAREA ORIGINALULUI Dupa desenarea" elementelor din continutul originalului. acestor~. scrierea numelor si a cotelor acestora.sistematic 'pe suprafete mici. precum si dimensiunile prevazute îh tabelul 2.. Se urmareste . respectînd prevederile de la capitolul 2. baraje.'" . Dimensiunile lini~re ale minutelor.1. . numele localitatilor 134 .prin semnele convent~onale respective. desenarea semnelor conventionale si scrierea cotelor a~estora .prin copiere. bad si a scrierii consta în: .planimetria si cu elementele de relief. .2. Concomitent' cu ~ese~area.3~ cu caracterele de scriere. si 5. " . " . \ Desenarea elementelor planimetrice. Dupa transpunere se verifica concordanta 'curbelor de nivel cu hidrografia.. Desenarea retelei hidrografice prin semnele conven~ionale corespunzato~ re. . se pot \ desena si' o parte dm elementele de plammetne SI de rehef care au legatura cu reteauahidrografica. . La plasarea scrierii cu numele formelor se vor urmari si formele respective. reteaua de\ comunicatii si cea de transmisiuni si apoi pentru celelalte elemente. La desenarea elementelor de hidrografie. de longitudine 'si latitudine se obtiri din raportul dintre lungimea laturilor (la scara) si valorile unghiulare ale acestora.. . de obicei. diguri etc. Desenarea elementelor de relief. .2 SI se d~seneaza curbele de mvel cu tus. si de planimetrie. roti de irigatie.blee. .debleuri.\ " . \ La desenarea semnelor conventionale si a scri~rilor II!-entionate mai sus trebuie sa se respecte prevederile de la capitolele 2.2. de relief.se executa întîi pentru. deseneaza împreuna cu elementele de planimetrie.umele statelor si unitatilor administrative.. desenatea integrala a elementelor de pe suprafata respectiva.. De re~uIa. capitolul 3. Dupa desenarea \ planimetriei se efect~eaza o 'verificare de ansamblu a tuturOr elementelor reprezentate si se fac completarile si corecturile necesare. trebuie sa se respecte prevederile de la'. st~vilar6. si scrierea datelor caracteristice ale acestora.3. 1.

dimensiunea si caracterul scrierii. . este formata din mai multe. care se executa pe suprafete limitate. \ . Daca.. radiera resturile de creion si murdaria de pe original. . cate adera la' tnaterial ul plastic si . privind: plasarea pe plan. . trasarea corecta pe original si concordanta acestota cu celelalte elemente din continutul planului. .a. sau calc pinzat. corJctitudinea din punct de vedere gramatical .' \' în atlasele de semne conventionale exista modele de completare a. Sa se întocmeasca planul topografic la. tanta curbelor de nivel normale de 0.1 .asurarilor pe teren. LUCRARI PRACTICE sel de sprijin. comUnI. ' Dupa verificarea si corectarea deficientelor constatate.controlind iriterpolarea burbelor de nivel. . iar cu tenta de creion verde. in tabelul 6. in tabelul 6.4. se fixeaza si se deseneaza cu tus. de obicei folii din material plastic matisat. se suprapune materialul transparep. succesiv.3. \..5 m. .1.cadrul. în acest scop se compara. de regula. verificîndu-se existenta. scara 1:2 000 ctiechidfs-.4. in cazul cind lucrarea. \ . . privind corectitudinea trasarii si ~ scrierilor pe cadru si in afara lui. Se dau: -'coordonatele punctelor de sprijin. r espectmldu-se prev~derile de la capitolul 5. Apoi se scriu cu tus negru ins~riptiile din afara cadrului. .n fiind nUIna. originalele se intocmesc. respectindu-se pozitiile prevazute pe figura 5. pe una din fete. 13l 1.racordarea cu plansele vecine. trebuie sa se' deseneze cu tus special.3 n.'1 .t t 'al' d' "1 . atie. .4. . paduri.n aceasta situatie trebuie sa se execute toate dperatiile mentionate la capitolul 6. Aceasta' minuta se cO~liaza pe un material transparent.scrierea numirilor topice si a datelor caracteristice si explicative.3. ' ' ..5 n" iar pentru rul de ordine al elevului.1. Z. se folo$esc folii plastice. '1 d reprezen a e parti SI uectu e c lor c.pentru zona nord Udresli. din tabelul 6.saprafetele acoperite cu.' . \ .codificarea coordonatelor punctelor astfel: pentru x si y cu +0. La verificarea originalului desenat. ' .4. cadrului si se dau dimensiunile scrierilor. . Se vor executa urmatoarele operatii: . . cu + 0. .6. aceasta reprezentind minuta originalului. se sterg cu.schita de detaliu a partii de nord a satului Udresti.t peste minuta desenata in creion. pe hirtie milimetbca. originalul cu documentele deb~zasi cele intocmite -in timpul ...C. se "urmareste: . 6. precizia de raportare si corectitudinea reprezentarii.corectitudinea reprezentatii reliefului. în cazul planurl10r topografice la scan marI. se retuseaza desenul daca nu este suficient de compact si se coloreaza cu tenta de creion albastru suprafetele acvatice.2. in punctele de SprIjIn si tele de detaliu intocmite in timpul ridicarii.8 si continut ul de la capitolul 5. ' ' \ Pentru copiere.daca toate elementele topografice smt reprezentate corect..rezultatele niasurarilor executate. planse. .

J12 Qi"il".9 86.!"~C.\:.(27' '" ~*:: 106.3 '84.0 I \ 75 76 77 78 79 80 Nr..4 1317.0 1776.5 86. [371 1\ .3 83.0 4384.84.8 1365. 1474.OKm .2 84.3 87.3 82.9 'l ~ri \ ""'.9 '. pct. Rece 71.8 86.2 y 1492.33& ) 63:4 85.328 \33. ~.8 86.0 1568.2 89.8 87.6 84.3 87.2 405~.8 etJciu~.7' 85.:.4 84. I 4491.9 .9 Tabelul 6.6' I :~:~::.0 .0 ..7 137.4 . ~ [25. "'.6 456~.9L .6 3"r .6 86..1 84.7 150 "33 33. z 85.6 ' 84.9 456~.4 1 '1 Schita . 65. 133.8 S9.8". Izv. 1Ilx74 160:0 83.3 106. I 74..z 87.7 \. \ "-.4 84.2 x I 4089.

0 4136.0 4024.8 '17.2 4118.0 t2S7.8 .3 0 1~rl'i¥O " 1~" 75.6 1309..7 I/'1'0 102 1 '. t orizontale viza o I .3 85. . .6 1042.8.8 .8 86.0 89.106.2 '1418. 86.ct.4064. 71. '101 y 1455. 4209.5 JI 134.60 1379.127 .e sprijin.4 85. t n:2 86.4 4128.2 1213.3 De / £'/35 66.4 " }8./lZ ~ 6 140.4 -:::=B~ /I~" 1/3IJ" 3' I ?O f.f'JG ~~ 1Zi.6' 40 201 10 211 00 221 20 273 30 281 00 33900 x 4260.6 . Unghiuri p.1' 84.7.0 87.~ 32. 1'75.6 86.2' I H6~?ri~~n ~~G\l\)"~"57 B :.0.5 85. . 0.132 129 .0 20709 230 10 23030 264 00 289 20 30230 318 00 319 20 332 00 340 30 359 20 142 00 149 00 154 00 160 30 174 20 18~ 30 18.1 1--1'-2 $ fJ 178. Punde . 72:0 86.6 / .2 1185.4 4056.

7 84.1 86.5 z Rezultatele misui"rilor executate' pe teren I 86. 140 141 142 61 318 .9 "89. pc!. ~ st. 85.8 86.Nr. 319 322 320 323 324 325 326 330 329 328 Cote' Nr.4 85.4 85. 86.8 85.4 83.7 86.7 94.9 85.2 .887.3 86. 67 68 '69 70 71 72 73 '74 64 £22 123 104 134 :?" 135 136 137 138 111 139.8.6 S7.4 85.2 89.4' 86.1 86.

4 1728. 116 25 98.6 1240.42.'S8.0 88.0 88.2 108 30 82..4 90.6 1590.1 89.1 .4 .7 191 30 .0 137.0 1756.Dist.7 162 30 78.4 88.6 000 120 14 00 20 20 23 30 2400 2900 45 20 46 30 5040 70 10 87 50 9130 13320 62 327 313 312 ~14 315 316 311 3io .8 9~.7.2 11020 62.6 117:2 162.8:6 147 30 48.3 ~24.8 86.5 .0 '1135.0 1429. 85.94.4 190.2 x o 00 58 00 '44.8 1733.. do m 63.4 40.0 y 1140.5 183 10 96.8 13830 88.2 135.0 124 50 112.120.0 8.8 92.2.3 86.0 89.

st.6 cb 614440:0 62 4348.6 65 4352.8 64 4433. 64 Tabelul 6.0 136 .0 G 51 4120.317 321 63 124 125 126 127 128 102 129 130 131 132 143 118 121 Nr.1 Nr. 61 I:J 50 4620.4 63 4354. pc!.0 664220.

vizat Cote zm .1 83.2 84.8 299 30 142.2 26 00 138.3 81.3 85.5 85.2 84. st.0 82.Tabelul 6.1 277 20 65. Schita . vizat O I Nr. Pct. orizontale do o / m 70 341 342 .0 20 00 87.5 84.6 315 00 181.2 108 00 27.2 96 00 107.2 (continuare) \ Unghiuri Nr.2 103 20 85.2 83.4 81.5 62 00 85.2 24 30 39.345 232 343 234 235 344 346 347 351 348 "350 352 71 .0 59 50 61.1 Unghiuri Dist.9 83.81.1 81.~ 315 30'.8 272 10 134.2 82. Pct.1 O 00 O 30 121. orizontale st..84.

4 180.2 61.9 83.6 Dist.6 '83.0 127.6 104~0 56~0 51.7 83.2 67. do m o 00 47 00 123 10 143 30 15230 191 00 194 00 238 00 270 00 315 30 316 10 317 00 61 133 340 338 337 331 332 333 339 336 335 334 62 66 65 151 152 153 112 111 .7 83.2 86.2 83.6 135..7 83.6 77.6 83.9 86.8 84.0 70.7 200. Cote z m 85.

0 56.0 113.1 90. o'1'57 Ilo o:! .DLCa.2 45.110 103 154 155 156 157 o 00 8 30 38 30 85 40 136 40 176 25 ( 197 00 218 00 234 10.7 124... 275 40 277 00 327 10 75.0 70.6 106.2 91. A /11I __ --hO I67 . .3 88.2 .3 93..1 93. .4 58. ilO"! Ilo oi'S* II : o: .'92 of.2 87.2 88...6 96.6 89.0 88.6 93. .11 ~ 11° ot =~I~= =o)'" (jss 'ffo o.9 88. 1~ ~1Q3 . 163 .rier'i 76 51 161 106 245 244 162 '.5 87.0 75..

.~.2 ....10 301 20 315 40 330 30 349 50 104.0 88.287. II .25.5 .5 87.n 95.4 A i65' .. ~'.0 87.0 252'\ ' 85.2 Lo1 IIOJEo: II" :.'164 165 166 167 o 00 24 20 79 '10 165 30 187 20 251 40' 291 .r.~J ft2 A 90.157 ~Io OE 0110 o> ~5f :="15& 72 69 O 00 252 76 20 253 113 30 .0 87.8 90. 192 o II 00 ~ 0110 o. 50. ~~l...7 88.3 "'-~..Pd.6 88.0 87.3" 87.'!!..6.7 1!:/2'llr"...2 52.3 .0 82.Negrasl \0 4 011 25 101... 't 110..8.IIO 1 ! 68..6 88. 96..\ 65 66 000 192 110 00 193 234 30 44. 100.!f&I".. .4 66. ~.0 87.1\ \ 1B7 ....3 70.1 .

UD.fI.!. IlS 105 92 20 .5 I 226 133 00 168.7 '11I f .3 181 58 40 40. Schi'a z o .8 85.nI 228 291 10 81. : 222 95 25 28.7 186 111 20 103.0'om 74 68 000 247 104 30 34.0 82.7 84.1 1.0 8i..2 250 283 30 42.6 86. : I .5 84.Tabelul 6.0 82.7 85. .1Uuri Diat.8 231 69 20 81.0 83. 75 10 '167. 224 109 50 162.6 249 228 44 48.4 86.7 -lf.".. I 225 12400 176.6 59 10 t fii 1 85.3 238 51 40 140.fII l i'" 237 108 10 48.6 86.0 83..~ . ".2 l.0 82. 'Wla.6 u'i ~ .9 .2 '8311\"... 185 110 50 156.2 85. It.0 85. 85.8 85.5 182 6800 91.~ 172 89.2 81. .0 86.2 83.. viza at. ii ..8 / \ .7 138 ...8 86. '.i i I !.Jlf 230 242 50 97.0 86\3 Il 53 10 156.. 175 283 00 97. I 174 209 30 79.1 84. z Schi.2 ~'J. i iTera.8 246 170 10 46.120.1 187 121 50 72.. .1 c't. 11\:0.6 82.8 . I 176 319 20 89.lIe d..3 239 35350 57.2 . .0 86..4 ~4_.0 81...2 .3 8~..4.".P. '..0 o.4 fi /. / ''''('''0 178 45 20 25.0 86..4 ... Vlut oriozont.4 87. Cote orizontale d.0 85.. 184 9220 179.1 \ 63 64 000 . ~t.2 188 208 20 43.. A'" 179 56 30 94. Cot Nr.~ 83.8 189 32500.111o 236 162 30 96.9 .8 85. 46... 86.5 .2 "In.. . .2 (continuare) I ' Nr.0 85.:. Pct.1 68 67 000 69 68 000 171 3720 122. 183 I \ 223 79 30 85. 177 348 50 122..7 .2 1 227 139 00 58. .0.5 85. m m m m 70 71 000 79 62 000 \ 233 17 40 62.6 . ~~o 229 265 10 82.tlfwt.'''27 101 24 30 85..3 84.0 ~.4 86. tIS '" 108...0 j'" 173 99 20 55. U"8IUuri Diat.

bloc drept. Coordonatele cadrului interior se stabilesc astfel: latura de nord: X7~ . format A (420'x 297 mm).15. Negrasi. asezata cu latura lunga Yn pozitie orizontala.!J.0.3 si 4.raportarea tangulare.0. \ ' 3. minuscul. . 25 mm la sud.0 mm.2.3. h =4.cota te.2.detaliu din tabelUl 6. . stabilit pe reteaua rectangulara. . raporteaza punctele de sprijin si de. roman drept. se.20. Scrierile se vor executa astfel: .întocmirea originalului planului topografic în creion.4.3. Valorile obtinute se rotunjesc la zeci de metri. . Desenul se va executa cu tus negru. Iscara 1 : 25000. minuscul h = 5. Desenul se va executa în' tus.Izv. ' I Oleata cu puncte cotate se întocmeste conform prevederilor (le la subcapitolele 4. 2. Sa se deseneze originalul de teren al planului cadastral prezentat în figura 5. J . Balta Verde.datele caracteristice" explicative si valorile? conform tabelului 2.Omm. ramînînd pîna la margine un spatiu de 22 mm la nord. ~ I .0 mm. prezentat în figura 5.întocmirea oleatei cu puncte .. se întocmeste si se deseneaza originalul respectîndu-se' indicatiile ~e la capitolul 6. -' . minuscul.h = 3.2.desenarea planului topografic în tus. Carierii. formatA.0. 40 mm la\':est si 20 rom la est. Originalul se întocmesU.tpe hîrtie de desen. Rece. Sa' se deseneze originalul de teren al hartii topografice la. Y77 -7. latura de est:. "punctelor de sprijin prin metoda coordonatelorI rec:JOlare. cursiv.3 n. Pd. detaliu.12 pe hîrtie de desen sau pe folie transparenta semimata. . re~pectînduse culorile prevazute m tabelul 3.2. . Cadrul 3interior va avea 360x 250 mm.Udresti. " Pe original se traseaza cadrul interior.raportarea punctelor de detaliu prin metoda coordonatelor .pe folie transparenta selllitnata. format A.DI. latura de sud: x70 +20. .2 si 3. pastrîndu-se diferentele A x= 500 m. si 6.0. pe hîrtie de desen sau . reteauarectângulara (la intervale de '100 m) si cadrul ornamental conform preCizarilor~e la capitolul 3.y = 720 m.codificarea cotelor z ale punctelor de cu +0. . latura de vest: Y 71 +7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful