, Cartografia este stiinta care se ocupa cu constructia planurilor si hartilor t opografice, cuprinzînd: - desenul cartografic, prin care se stabilesc

normele de reprezentare a elemente lor topografice' de pe suprafata terestri pe plan, referindu-se la continut, semne conventionale, inscriptii, baza matematica si geodezica etc.; -:- proiectiile cartografice, respe'ctiv procedeele matematice prin care se real izeaza reprezentarea suprafetei elipsoidului(sferei) pe plan; .;.. editarea planurilor si 'bartilor topografice, adica studierea procedeelor d e redactare, cartografi ere, reproducere si multiplicare, pentru obtinerea planului sau' hart ii topografice imprimate. Planul sau harta obtinuta in urma editarii, este documentul fundamental pentru e xecutarea lucrarilor de cercetare, proiectare si constructii in diferite domenii de activi tate si pentru, editarea planurilor si hartilor tematice. Scurt .istoric. Cartograrm a aparut din cele mai vechi timpuri si s-a dezvoltat, concomitent cu ' alte stiinte: astronomia, geografia, geodezia, matematica. Din antichitate s-au pastrat unele reprezentari cartografice, dintre care pot fi amintite cele din Egipt, Mesopotamia, China (unde apare pentru prima data raportul de sca ra). In Grecia,' Ptolemeu a elaborat "Ghidul geografic", lucrare compusa din opt carti, in care s e dau informatii de intocmire a hartilor, precum si tabele ,cu pozitia a peste 8000 localitati, d intre care circa 40 sînt în Dacia. Hartile si tabelele cu pozitia punctelor sint' exprimate pentru pr ima data prin coordonate geografice (latitudine si longitudine) cu originea la' ecuator. In Im periul (Roman s-a elaborat harta denumita "Tabula Pentingiana" sub forma unor fisii pe anumite iti nerarii, fiind' 'reprezentate prin semne conventionale: fluviile, orasele, soselele, drumurile, resedintele guvernatorilor, farurile de navigatie, hanurile, pasunile etc. In evul mediu cartograrm se dezvfdta in continuare, remarcindu-se hartile chinez e întocmite al diverse destinatii (funciare, politico-administrative, militare), elaborinduse sistemul de multiplicare si imprimare in culori. Merita a fi mentionata si harta geografica bizantina,cup rinzind Palestina, realizata in jurul anului 938. începînd din secolul al X-lea în Europa apar numeroase lucrari cartografice care au servit' la efectuarea marilor calatorii si descoper iri geografice. Pe teritoriul tarii noastre s-au realizat harti cu caracter informativ pîna în secol ul al XVII-lea. Un pas important in' dezvoltarea cartografiei il constituie realizarea hartii Mu nteniei - 1'700, a stolnicului Constantin Cantacuzino Si'~ hartii Moldovei -1737, a domnitorului Di mitrie Cantemir. Dupa anul 1840 se fac ridicari geometrice in vederea întocmirii hartiilor, realizi ndu-se harti la scara 1 :57600 pentru Oltenia, Muntenia"Moldova, Transilvania, Bucovina,' Bas arabia si

Do~rogea. ,. Din 1863 apar primele forme organizate, care in 1868 se legifereaza si se dezvol ta constitUind embrionul Institutului Geografic Militar, respectiva actualei Directii Topografi ce Militare, acestea fiind primele institutii românesti destinate a executa lucrari geodezice, topografice si cartografice. In perioada 1873-1899 s-au întocmit harti la scara 1:20000 pentru Moldova si 3 " I

iI Muntenia - p,îna la meridianul ZimniceB;- si la scara' 1 :10000 pentru Dobrogea, i n proiectia Bonne. Pe baza acestora' pina în anul 1916 s-au intocmit harti la scarile 1 :50000 , 1 :100000 si 1 :200 '000 si s-au transformat hartile existente, În proiectie Lambert. Din anul 1896 s-au înfiintat scoli pentm pregatirea cadrelor de specialitate. Dupa primul raZboi mondial s-a continuat activitatea si În anul 1932 s-a adoptat o noua baza stiintifica -- proiectia stereografica cu plan secant, pe elipsoid Hayford. Pe a ceasta baza a continuat lucrarile de întocmire si actualizare a hartilor pina În 1951 cînd s-a intro dus proiectia Gauss-Kruger pe elipsoid Krasovski. în perioada 1951-1970 s-au realizat harti pe întreg teritoriul national la scarile 1 :25000, 1 :50000, 1 :100000, 1 :200000 si 1 :500000, si planuri topografice pentru toate orasele la scarile 1 :10000 si ,1:5000. Modernizarea acestora s-a realizat în perioadal 1971-1986 obt inîndu-se harti unitare privind precizia, continutul si modul de reprezentare, lucrari cu nivel calitativ mondial. Dupa ,1987 a inceput actualizarea acestora. Tot în aceasta perioada s-au realfzat planuri topografice pe o Însemnata suprafata, necesare economiei nationale: agricultura, silvicultura, exploatarea resurselor naturale, planuri si barti tematice. în 1970 s-a adoptat proiectia stereo grafica cu plan unic secant, pe elipsoid Kras ovski, pentnJ executarea lucrarilor la scari mari necesare economiei nationale.

1 : 50000. Se foloseste pentru originalele planurilor topografice. abrevierile etc. 1 : 1 000 000. Acestea s-au elaborat în functie de scara. 1 : 5000. usurînd astfel raportarea punctelor.Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DE DESEN CARTOGRAFIC \. precum si pe hartile speciale.sa fie clare. La intervale de 5 mm. 1 : 200000. Dupa anul 1951 s-au elaborat atlase de semne conventionale pentru toate scarile: 1 : 500. a distantelor si respectiv numararea patratelelor. DEFINITIA SI SCOPUL DESENULUI CARTOGRAFIC Desenul cartografic face parte din desenul tehnic. patratele prin linii longitudinale si transversale colorate. liniile sînt îngrosate progresiv. MATERIALE PENTRU DESENUL CARTOGRAFIC Hîrtia milimetricaeste hîrtie de desen opaca sau transparenta (calc.2. planurile si hartile topografice trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: _. pentru grafice si pentru schite. explicatiile privind aplicarea semnelo r cqnventionale. Acesta cuprinde scrierea cartografica. 1 : 10 000. 1 : 25000. l-au avut atlasele de semne conventionale. Atlasele contin semne conventionale. 1 : 1 000. asigurînd astfel precizia si autenticitatea lor. semnele conventionale pentru reprezentarea planimetriei. desenul are o importanta deosebita pentru realizarea claritatii si expresivitatii hartilor si planurilor. În acest sens.2. Aceste cerinte se realizeaza prin folosirea unor metode de Întocmire precise si eficiente si prin asigurarea unei calitati grafice ridicate. asigurîndu-se concordanta cu continutul hartii si cu atlasele folosite pe plan mondial. 1. Desenul cartografic a avut o evolutie continua. Pe hîrtie milimetrica nu se Întocmesc originalele 5 . scopul si continutul hartii. 1 : 2000. usor de. modele de cadru. elementele reprezentate" inscriptiile si datele cifrice sa corespunda cu cele din teren ca pozitie si valoare. Atlasele s-au îmbunatatit continuu. folii plastice) împartita în. distantate la 1 mm. hidrografiei si altimetriei pe planurile si hartile topografice. citit si expresive. MA'fERIALE SI INSTRUMENTE PENTRU DESEN 1. . 1.1. caracterele si dimensiunile scrierilor. Un rol deosebit În dezvoltarea modului de reprezentare a elementelor de pe teren. Pentru a raspunde multiplelor conditii impuse. 1 : 500 000.1. fiind modul de reprezentare a elementelor topografice de pe teren. 10' mm si 50 mm. respectiv a desenului cartografic. 1 : 100000.

a machetei de culori. material plastic etc. în lucrarile topografice se foloseste pentru întocmirea si copierea originalelor planurilor. Calitatea hîrtiei. pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. urmarindu-se planeitatea. pentru multiplicare. Originalelecare trebuie sa se pastreze se întocmesc pe hîrtie caserata (lipita) pe un suport rigid: placa de zinc.topografica. asigurînd astfel aderenta hîrtiei la suport. . . apoi se aplica hîrtia pe placa si se întinde cu ajutorul unui rulou. macheta de culori si benzile de racordare. dupa care în locul respectiv se deseneaza cu tus. iar pe cealalta o hîrtie (de sustinere) de calitate inferioara. De asemenea. . Pe placa suport si pe una din f~tele hîrtiei (de desen si sustinere) se întinde în strat subtire si uniform din pasta de lipit cu ajutorul unei pensule. Supo rtul trebuie sa se prepare pentru caserare prin granularea si degresarea ambelor fete. . folosita pentru desene în creion si pentru schite. se foloseste pentru planurîle care trebuie sa se pastreze si sa reziste la copieri repetate. Originalele care nu se pastreaza timp îndelungat se întocmesc pe hîrtie necaserata sau caserata pe pînza. a benzilor de. Pentru mentinerea planeitatii. Dupa executarea originalului pe hîrtie milimetrica. acesta se copiaza pe hîrtie de calc sau pe folie plastica transparenta. matisate pe ltna sau pe ambele fete. pentru copierea diferitelor proiecte si piese tehnice. se utilizeaza pentru întocmirea diferitelor proiecte si piese tehnice.de calitate superioara. dar cu rezistenta si grosimea egala cu cea a hîrtiei de desen. ' Hîrtia de desen trebuie sa se pastreze în încaperi cu temperatura constanta (18-20°C). iar tusul sa nu se întinda. lipsa petelor. Foliile plastice din poliester se utilizeaza pentru' desen si pentru reproduceri cartografice. pentru evitarea defo. hîrtia se casereaza pe ambele fete ale suportului: pe una se lipeste hîrtia de 'desen. formata dintr-o pînza fina impregnata cu o pasta albastruie care permite desenarea pe una din fete. ferita de umezeala. pe care se copiaza planurile pentru multiplicare si se întocmesc: oleata numirilor topice. Hîrtia aIba pentru desen se foloseste pentru întocmirea originalelor planurilor si hartilor. aluminiu. Hîrtia se umezeste înainte de caserare pentru asigurarea uniformitatii.subtire. hîrtia se fixeaza pe planseta sau pe un suport nedeformabil.pînzata. rezistenta. dupa care se preseaz a. Hîrtia de calc este transparenta.care trebuie sa se pastreze timp îndelungat.' zgîrieturi lor si stersaturilor. folosindu-se pentru copierea desenelor întocmite pe hîrtie milimetrica sau pe hîrtie alba.rmarilor. caserarea integrala si uniforma a hîrtiei pe ambele fete. Acestea sînt transparente. 6 . Liniile desenate trebuie sa fie compacte si uniforme.obisnuita. în timpul lucrului hîrtia se fixeaza pe planseta cu pioneze. precum si pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate . de desen se încearca prin trasarea repetata de linii cu un creion cu mina tare (3 H) si stergerea lor cu radiera. în acest caz. Pentru desen. Hîrtia de calc pînzata si cea de calitate superioara tinde sa fie înlocuite cU folii din materiale plastice transparente. în functie de scop si dimensiuni. Lipirea se executa. cu nuanta uniforma si fara pete sau încretituri. . de regula. a oleatei numirilor topice. Ea trebuie sa fie densa. folosind tragatorul si penita . Hîrtia' de calc este de mai multe feluri: . racordare etc. Suporturile presate si uscate se verifica. cu hîrtie gumata sau prin lipirea marginilor. cu o pasta formata din aracet si amidon.

iar pe spate ~u o lama metalica sub care se introduce tusul. Gradul de tarie al minelor este notat prin numere si litere.l .rezistenta la rupere si îndoire. utilizÎndu-se la executarea desenului cartografic: semne conventionale. Gumele (radierele) servesc pentru stergereacreionului.25 mm. cu diametrul de 0. care se folosesc pentru stergerea locurilor Înguste. 3B 6B.75. Prin stergere nu trebuie sa se roada hîrtia si sa se Întinda grafitul. 1. Copierea se -executa prin expunere la lumina. Foliile plastice cu retea milimetrica im primata Într-o culoare pala (inactinica). . Pentru stergerea' creion ului si curatirea planselor se folosesc gume moi.75. ~ _ sa permita scrierea cu crei'onul. precum si a desenelor tehnice fine.avînd grosimi de O.transparenta maxima. . Gumele tari pot fi si sub forma de creion cu mina din guma. 7 . a machetei de culori si pentru lucrari de carto-reproducere. de cerc.5. de exemplu. Penitele redis au vîrful Îndoit sub forma. . Pentru desen se utilizeaza penite topografice. în lucrarile cartografice foliile plastice se utilizeaza pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. . iar pentru stergerea tusului se folosesc lame metalice si gume tari. Creioanele se utilizeaza pentru întocmirea planurilor originale si a schitelor. cu ajutorul unui aparat numit heliograf.sa se mentina desenul cu tus.formate din linii groase. Creioanele colorate se folosesc pentru evidentierea diferitelor suprafete. Dupa expunere se developeaza cu vapori de amoniac. . de calitatea hîrtiei si de caracteristicile desenului. 2H.. Se folosesc creioane obisnuite sau pixuri cu mina neagra..cu mine tari: H. obtinîndu-se imaginea desenului. Pentru desen se foloseste tus special. 2B. pentru macheta de culori. pentru planurile geologice etc. Grosimea liniilor trasate este egala cu diametrul cercului din vîrful penitei. Este sensibilizata pe una din fete. 0. Penitele redis se folosesc pentru scrierea pe documentatia anexa a planului topografic.1' mm. Penitele se folosesc petru' trasarea liniilor si executarea inscriptiilor. se folosesc la întocmirea planurilor topografice.cu mine intermediare: HB. . asigurînd multiplicarea directa. a tusului si curatirea planselor. se foloseste pentru multiplicarea planurilor desenate pe hîrtie de calc sau pe folii plastice transparente.. Hirtia heliografica sau ozalidul. penite redis si penite cu vîrful plat. .5 si 2. stergerea cu guma si desenul cu tus pe suprafata matisata. care trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei plastice si sa se mentina culoarea compacta. la variatii de temperatura SI umiditate. 0. astfel: . 0. . 3H 6H.5. Taria minei se alege În functie.00. urmatoarele caracteristici : _ deformari minime ale dimensiunilor.5 mm. Locul sters cu gumele tari trebuie satinat.Se folosesc pentru trasarea cadrelor . curbe de nivel. Foliile. Penitele topografice sînt mici si bine ascutite.cu mine moi: B.0.. 1. cu latimea vîrfului de 0-. Penitele cu vîrful plat sînt asemanatoare penitelor redis. 1.0 mm.5. 2. . 1. pentru ca tusul sa nu se Întinda În fibrele hîrtiei. F. pl'astice trebuie sa aiba în general. dupa anumite norme. Liniile trasate pot avea grosimi minime de 0. inscriptii..

ele printr-un surub cu piuli ta. culorile fiind diferentiate dupa elementele topografice reprezentate. din metal sau din material plastic.avînd montate rigle si dispozitive pentru trasarea liniilor. 45' si 60?. Cu teul se pot trasa linii drepte.2. sa nu se decoloreze. adica format din doua placi. Se c(mfectioneaza din lemn de tei. Pentru executarea desenelor de dimensiuni reduse se folosesc plansete portabile. Culoarea se prepara în farfurioare albe. prezentînduse sub forma de pastile sau în tuburi. Originalele planurilor si hartilor topografice se deseneaza cu tus negru. se pune apa curata si progresiv cite putina acuarela luata cu ajutorul pensulei. 1. avînd suprafata plana si neteda. .". iar muchia interioara a placii fixe a capului sa formeze cu muchiile linealului unghiuri drepte. Echerele au forma de triunghi dreptunghic cu unghiurile ascutite de 30..compasul (fig. care are la capat o placa mai groasa fixata perpendicular. Muchiile linealului trebuie sa fie drepte. Trusa de compaS'contine. capul teului se scoate pe marginea din stînga a plansetei si se deplaseaza succesiv pentru trasarea liniilor. convenabile executarii desenului. Capul poate sa fie fix sau mobil. Planseta poate fi asezata pe un suport special sau pe masa de lucru. . 1.1). El e servesc pentru trasarea liniilor drepte de diferite marimi si în diferite pozitii. pentru evitarea deformarilor. îmbinate la partea superioara. iar la celalalt picior se.de aceleasi culori. .~onteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu . paralele cu laturile planset~i.pîna se obtine nuanta dorita. . fiind confectionate din lemn. Pentru desenarea pe folii din material plastic se folosesc tusuri speciale . paralele si netede. folosit pentru trasarea cercurilor si arcelor de cerc. prinse între .2. a placii f1xe a capului pe marginea din stînga a plansetei si deplasînd-o succesiv. placa mobila de la capul teului se fixeaza Ia inclinarea respectiva. cu marginile din fag aburit.preparate chimic . Piese le principale din trusa de compas sînt: . Acestea trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei pentru ca desenul sa se mentina compact. Plansetele fixate pe suport sînt de dimensiuni mari .pîna la 200 x 125 Cfi .. este format din doua picioare articulate. Acuarelele sînt formate dintr-o materie coloranta si un liant. în functie de pozitia liniilor ce se traseaza. sa aiba culoare intensa si sa nu se întinda. care se asaza pe masa de lucru. Se folosesc pentru colorarea diferitelor suprafete de pe planuri si harti. Suportul acestora permite fixarea plansetei în diferite pozitii. care se fixeaza în centrul cercului. fiind format din lineal cu lungimi de 530. una fixa si una mobila. in care. verde si sepia. 1 000..Tusul este în stare lichjda sau solida. 730. Tusul lichid trebuie sa fie fluid. Unul din picioare are un vîrf metalic. mai multe piese care servesc pentru desenarea în creion si în tus a liniilor si cercurilor si pentru raportarea distantelor. fixînd muchia interioara. .tragatorul 8 . INSTRUMENTE PENTRU DESEN Planseta serveste pentru întinderea si fixarea hîrtiei de desen. Teul este confectionat de obicei din lemn de par. Pentru trasarea liniilor înclinate fata de laturile plansetei. 1 250 si 2 000 mm. fara reiiduuri.

gardurilor vii. 1.3) este format din doua picioare îmbinate la partea su'perioara. În trusa se afla un prelunghor pentru unul din picioare. . 1. a liniilor de diferite grosimi. c . livezilor etc.4) serveste pentru desenarea cercurilor mici.. pentru' stabilirea grosimii liniei ce se traseaza. .Fig. în desenul cartografic balustrul se foloseste pentru desenarea semnelor conventionale circulare ale punctelor cotate. fiind format din doua picioare îmbinate la partea superioara. 1. cu raza de 0.balustrul (fig... Corn pas distantier. Este format dintr-un mîner la care sînt montate la partea inferioara doua lame de otel. Este format dintr-un ac de otel în jurul caruia se roteste un picior la care se monteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu tragator.tragator Sillplu.tragator mobil. 10' mm. 'conductelor. 9 b c .1 . Fig. tragatorul (fig. padurilor. -. între lame1e I i1.2.5) se foloseste pentru trasarea în tus. 1. Fig.5 Tragatoare: a . Compas. Fig.. .compasul distantier (fig. 1. Corn pas rnicrornetric. Fig. 1. Q II pentru tus. b -tragator dublu. pe original. care se pot apropia sau departa cu ajutorul unui surub micrometric.3 . care se monteaza pentru trasarea cercurilor cu raza mare. Piciorul se poate apropia sau departa de ax cu ajutorul unui surub micrometric. 1. Se foloseste pentru raportarea' distantelor de pe scara grafica sau de pe rigla. 1. care au la capete vîrfuri metalice. 1. Este prevazut cu un surub micrometric. Balustru.1.compasul micrometric (fig.2) se foloseste pentru raportarea distantelor pe original. pentru fixarea precisa a distantelor dintre vîrfurile sale.3.4.! .

de dtel se introduce tusul. trasarea curbe lor de nivel si executarea inscriptiilor.tocul. avînd perforate literele alfabetului (majuscu1 si minuscul). O. O si Z. Sabloanele pentru scriere sînt confectionate din material plastic. Se foloseste tus special. . cifrele si semnele de punctuatie.penita.6) se foloseste pentru executarea desenului În tus. În desenul cartografic se folosesc penite din sortul A. . 10 . O trusa este formata din: . c ..1 si 5.6. trasarea cadrului.0 r om. 1.' 3. Dupa folosire dispozitivul de desen trebuie spalat.dispozitivul de montare a penitei. sub forma de rigle. 1. Q b Fig. în desenul cartografic se folosesc tragatoarele fixe Cu o pereche delame pentru trasarea cadrului si a cailor de comunicatie reprezentate printr-o linie.cinci sbrturi de penite (A. Înlocuind tocul si penita topografica. Scrierea se executa cu rotringul.5 mm. cu doua perechi de lame. sabloane de dimensiunile 2. . construit pe principiul stiloului. T si Z) care se schimba În functie de caracterul desenului.5.1.rezervQr pentru tus. O trusa este formata de obicei din patru tocuri.alele si tragatoare mobile pentru trasarea liniilor curbe. Sînt si tragatoare duble.un toc care are rezervor pentru tus si dispozitiv de montare a penitelbr. care trebuie sa fie fluid si fara reziduuri.7. cu care se poate executa scrierea si trasarea liniilor cu grosimi cuprinse Între 0. pentru a nu se Înfunda acul capilar. desenul se executa mai usor si liniile trasate Îsi pastreaza grosimea. Rotringul se poate utiliza pentru desenarea semnelor conventionale. Fig. pentru trasarea liniilor par. Sabloanele sînt construite În general pentru scriere bloc filiform si bloc (Înclinat si drept) de diferite dimensiuni. 1. 1. Înlocuind În anumite cazuri penita topografica si tragatoruI. 2. tragatorul cu doua perechi de lame pentru trasarea cailor de -comunicatie reprezentate prin doua linii si tragatorul mobil pentru trasarea curbelor de nivel. N. Dispozitivul de desen se poate atasa la compas pentru desenarea cercurilor. Fiecare. b . Graphos: a . Trusa Rotring (fig. Rotring: a . avînd vîrfuri cu grosimi de la 0. În lucrarile cartografice se folosesc de regula.dispozitiv de desen. toc are un dispozitiv de desen format dintr-un ac capilar si un rezervo r de tus. b .0. Trusa Graphos (fig. 0.7) se foloseste' pentru executarea desenului În tus.5 si 5 rom.

i. Scara grafica transversala.8) sînt confectionate din lemn sau material plastic. Dublul si triplul decimetru (fig. Fig._.. . . Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor la scarile respective . milimetri si jumatati de milimetru. 1 : 50QO. are lungimea.. . 001 O OS l -ocn t o .10) cu baza 10.2.. cu sase muchii gradate pentru scari diferite. 1: 2000.:. 400 GOOm DOl CC~ t2!.. dupa întrebuintare se sterg cu o cîrpa moale.. de obicei. 70 sau 100 cm. ~ j z \ 100 O 200 Fig. 1. avînd forme si taieturi corespunzatoare pentru trasarea diferitelo. Dublu decimetru. a unghiurilor si pentru marirea si reducerea distantelor. 1. 1..8. Rigla metalica este confectionata dintr-un aliaj cu coeficient mic de dilatatie. cu baza 1 : 10-1 : 20. avînd una din muchii tesita si cu gradatiile gravate În centimetri si milimetri..' 'Fig. 11 ~. metal sau materiale plastice. a retelei rectangulare si pentru masurarea si raportarea pe plan a punctelor si distantelor.9.. . Instrumentele de desen trebuie sa se pastreze curate. Se folosesc pentru masurarea si raportarea distantelor pe plan. 1. desenul executÎndu-se de obicei cu rotringul. Rigla metalica se utilizeaza pentru trasarea cadrului. În afara de instrumentele si rechizitele pentru desen.. iar a doua În centimetri.. Se foloses c. 1.r curbe..Florarele (fig. una În centimetri si milimetri.3. cu lungimi de 50. de obicei: 1: 1 000. apoi se aseaza la locul lor În trusa sau penal'.9) sînt confectionate din lemn. sînt necesare si anumite instrumente pentru masurarea lungimilor. Unele rigle au gravata pe fata o scara grafica transversala (fig. de 30 cm' si sectiunea triunghiulara.. Rigla de reductie este confectionata din lemn sau material plastic. 1. IN~RUMENTE PENTRU MASURAT Pentru executarea desenului topografic. o sS 1.. Florare. pentru racordarea aliniamentelor <.~ UlOOC 11 f " I ~ o IZ = 111 o I t.jiilor de comunicatie si pentru trasarea curbelor complexe. 1. 1: 25-1 : 50. altele au gravate scari grafice transversale pe ambele' fete. avînd ambele muchii ascutite si gradate.10.1 : 2500.

FORMATUL. Fig. d.1. Ambele mufe au suruburi de blocare. atît cel cartografic. 1.11) este format dintr-o tije metalica sau de lemn. plastic. marginile colii de desen se taie la formatul originalului.3.Fig. originalul c. FORMATUL DESENELOR Formatul desenelof. SCARA SI INDICATORUL DESENELOR Pentru uniformizarea . avînd gradatii pe circumferinta. tehnice (fig.desenul tehnic cît si pentru în functie de suprafata si de scara 1.1. pe care culiseaza doua mufe În care se monteaza vîrfurile metalice.marimii hîrtie s~au stabilit standarde. . În special a cadrului planurilor. cu vîrfuri metalice Ia ambele extremitati. Cornpas de reductie. 12 . 1. copia a. Pe brate sînt gravate valorile raportului de scara. Raportul fixat se pastreaza indiferent de deschiderea bratelor compasului. pe baza principiului proportionalitatii laturilor triunghiurilor asemenea .11. Cornpas cu tije.3.12. 1. una avînd si surub micrometric pentru deplasarea longitudinala. Este compus din doua brate identice.pe bratul compasului si prin blocarea surubului.12) permite transformarea directa a distantelor de Ia o scara la alta. iar pe dispozitivul de fixare este gra vat un indice. 1. Dupa executarea originalului. Raportoarele sînt confectionate din metal sau din material . Acestea ~se aleg desenului. fisia de În'dosariere lasîndu-se întotdeauna în partea stînga. Formatele pot avea ca baza latura mare sau latura mica. Coala de desen trebuie sa aiba dimensiuni mai mari deCÎt originalul. desenelor tehnice si a cohlor de pentru . 1. Raportul de scara se obtine prin aducerea indicelui de pe dispozitivul de fixare În coincidenta cugradatia corespunzatoare gravata . 1.f. a punctelor determinate prin metoda coordonatelor polare (unghiuri si distante). În sistemul centezimal sau sexagesimal. Se utilizeaza Împreuna cu rigla metaIica. pentru' fixarea pe planseta. cu urmato~ rele elemente: coala de desen e. Compasul de reductie (fig. prinse printr-un dispozitiv de fixare culisabil. Simbolul si dimensiunile formatelor sînt indicate În tabelul 1.13) este stabilit prin STAS.opuse la vîrf. plan . sub forma de cerc sau semicerc. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor lungi. Se folosesc pentru masurarea unghiurilor Între diferite directii trasate pe plan si pentru raportarea pe . b si chenarul. Compasul cu tije (fig.

. C! e I ~I L Fig..c Simbolul formatului Dimensiunile cOFiei a-o [mm) 841 xl 189 594 X 841 420x 594 297 X 420 2IOx 297 148 X 210 105 X 148 Dimensiuniie ':.-.~ 1 ~ I 55 5 Uiti mea t!siei de indosariere h tmmJ J -. marginea copieI: g I '.l .11 fII I +: I I I 1 .13. J Il I I Ia . Tabelul 1..14..~d-b.II 9 ----------f~---~.1 Dimensiunile desenelol" telmk. 25 25 25 25 25 Fig. Legatura între formatele desenelor tehnice.olii de desen: e-f (rom) 880 >< 1 230 625 X 880 450 X 625 330 X 450 240 X 330 165 X 240 120 X 165 1 . 1. Distanta dintre fi Ichenar si. . 1.-l 25 . Formatul desenelor tehnice.

De obicei. sau A2 . intocmesc pe form'atul STAS: Ao. în raport cu marimea suprafetei de caroiajul rectangular13 stabileste în functie de scara si planurile topografice la scarile 1 : 2 000.Az Ar Alt AJ A6 As A6 \ Formatul desenelor topografice se de marimea suprafetei. 1 : 1 000. ce se rtprezinta. fiind delimitate . 1: 500 sau mai mari se A.

1. este raporful dintre dimensiunile obiectelor reprezentate' SI corespondentele lor reale. de formatul ales pentru desen si de precizia de reprezentare necesara. 1. 1.2. graveaza pe placi metalice (pentru ridicarile topografice pe teren) si. prin scara se Întelege raportul dintre dimensiunileelement elor reprezentate d si corespondentele lor reale din teren D. 1: 10000. Fata de indicele zero. împartirea si dimensiunile medii ale acestora sînt prezentate În tabelul 5. asa cum se arata În figura 1. Pe planurile si hartile topografice se trece scara grafica simpla (fig. aceasta fiind reprezentarea scarii numerice. scara 1': 1 000 si 1: 2000 poate folosi pentru 1 : 100. 1: 500 000.planuri topografice 1 : 2 000.1. 1. 1 : la 000.15. 1 : 100 000. De obicei.: 500. Se folosesc urmatoarele scari pentru: . 1: 50000. t:5000 Fig. 1 : 500. formata din doua linii paralele trasate orizontal. stabileste În functie de marimea obiectelor ce se reprezinta. de exemplu: -. gradata în centimetri. 1 : 25 000 si mai mici sînt delimitate de caroiajul geografic. 1: 25000. 1 : 200. care asigura o precizie de masurare de 0. '. Aceasta se.1 sau 0. în dreptul diviziunilor sînt scrise valorile naturale ale lungimilor pentru ambele scari.10). Scara grafica transversala este formata dintr-o retea cu 10 sau 20 linii orizontale paralele echidistante. 14 . SCARA DESENELOR Scara .numerica: t = ~=1 : n. 1: 1 000 000. 1 : 10000. . . fig. 300 I r Pentru raportarea si masurarea distantelor se foloseste scara grafica transversala (v. în partea stînga se afla talonul gradat în milimetri.15). 1 : 1 000. '. 1: 200 000. Talonul este. de" asemenea. 1.planuri de situatie 1 : 100. . care se Înscrie pe fiecare plan sau harta topografica în indicator sau sub latura de sud.10. Scarile se exprima sub forma: .grafica. pe rigle metalice (pentru lucrarile de birou). a vînd forma unor trapeze. liniile transversale fiind unite cu decalajul de o unitate.05 rom.Planurile si hartile topografice la scarile 1: 5 000.3. iar În partea dreapta baza. putîndu-se folosi si pentru scarile multiple. o' scara grafica transversala se construieste pentru doua scari. 1 : 500 000. 1: 100 000. divizate. 1 :5 000. -' scara 1: 2 500 si 1: 5000 . avînd fixat indicele zero.poate folosi pentru 1: 250. împartit În 10 parti. 1: 20 000.harti topografice' 1: 25 000. Scara grafica simpla. în lucrarile topografice. avînd la ambele capete CÎte un talon. Scarile grafice transversale se. 1: 200 000. 1: 50 000.

4. . 8 0 ""-'ori. f titlul plansei. La planurile topografice care se întocmesc pe aceste formate se deseneaza indicatorul În care se Înscriu datele respective. . ' 1. b .180 Fig.:) ( d ) ~ . 80 20 <:::> . c .16. Indicatorul desenelor tehnice: a . indicatorul va avea dimensiuni de 180x 50 mm.scara planului si data terminarii.3.. 15 85 <. 1. În figura 1. PLIEREA DESENELOR Copiile desenelor sau planurilor topografice se pliaza pentru îndosariere la formatul A. 'Care este legatura Între formatele desenelor tehnice? 5. (210 x 297 min). d .operatii executate. În interiorul plansei. Ce cuprinde indicatorul desenelor tehnice? 15 . 1. e .:) ~ <.3.numele institutiei proiectante..1.numarul si faza proiectului.4. Plierea se executa în asa fel înCÎt indicatorulsa ramîna deasupra. care se plaseaza în coltul din dreapta jos. Care sînt instrumentele necesare pentru desen si caracteristicile acestora? 3..I 25 25 . în pozitie normala.titlul proiectului.3. Copiile se pliaza întîi pe verticala si apoi pe orizontala.-30 11".ului topografic întocmit se înscriu într-un indicator. numele si semnaturile executantilor.~o Ci) 0 ~ C'. în coltul din dreapta jos. INDICATORUL DESENELOR Datele caracteristice ale plansei sau ale plaQ. ""'. lasîndu-se la marginea din stînga fisia pentru îndosariere. iar pentru formatele A3 si A4 dimensiuni de 180 x 40 mm.16 se prezinta un indicator în care sînt specificate datele ce trebuie sa se completeze. Care sînt materialele necesare pentru executarea desenului cartografic si carac teristicile acestora? 2. Care sînt instrumentele de masurat si caracteristicile acestora? 4. Pentru formatele de deseTl mai mari de A2 . cu doua laturi pe chenar. îNTREBARI DE CONTROL 1..

trebuie sa se foloseasca la scara respectiva. teritoriului respectiv. Scrierea acestora trebuie sa fie clara. formelor de relief. caracterele de scriere si dimensiunile acestora. ~ Pentru îndeplinirea acestor conditii. . . în tara noastra. planul sau harta furnizeaza informatii complete asupra.cotele punctelor retelei de baza. formatiilor vegetale si ale terenurilor. s-au stabilit reguli privind caracterele de scriere ce se folosesc pentru anumite elemente si dimensiunile scrierii. de baza. numirile de teren. pentru fiecare scara sînt specificate dimensiunile si caracterele de scriere ce .numele localitatilor. în raport cu importanta si" marimea elementelor sau 'a suprafetelor. Numirile sînt deci un element. uniforma. datele caracteristice. în acest fel. .Capitolul 2 SCRIEREA CARTOGRAFICA Planurile SI hartile topografice contin semnele conventionale ale elementelor reprezentate SI inscriptiile care se refera la: numele de localitati. de unde si denumirea ei de "scriere cartografica". care nu pot lipsi din continutul nici' unui plan sau harti. retelei hidrografice. usor de citit. Ele se scriu dupa anumite reguli geometrice si artistice. Pe planurile si hartile topografice se scriu: . valorile coteloI' si ale curbelor de nivel de pe suprafata respectiva. .reprezentate. cartierelor si cailor de comunicatie. Scrierea folosita este specifiCa acestui gen de lucrari. plasata în asa fel înCÎt sa rezulte cu certitudine elementele sau suprafetele la .numele punctelor retelei geodezice. datele tehnice si explicative asupra întocmirii planului. -' nomenclatura sau titlul plci. De asemenea. inscriptiile explicative ale semnelor con~ ventionale. valorile retelei de baza. planurile si hartile topografice se scriu În limba româna literara.numele topice ale.în atlasele de semne conventionale. a punctelor caracteristice si valorile curbelor de niveI.nului. s-:au' stabilit datele tehnice care se scriu În indicator sau În afara cadrului planului.care se 'refera si sa nu acopere reprezentarea elementelor topografice importante.ografice. în acest mod se realizeaza concordatita reprezentarii. elementelor topografice cu caracterele si dimensiunile scrierii. . . -. cu alfabet latin. 16 .datele caracteristice si explicative ale elementelor topografice . pen~ tru respectarea cerintelor impuse planurilor si harti lor top.

1 sînt prezentate portativele pentru principala. c . La fiecare litera.linii transversale echidistante. respectiv construirea .înaltimea nominala h. . fig.. proportiile specifice caracterului respectiv.1._ . linii longitudinale echidistante (13 sau 9).1. care limiteaza înaltimea -literelor majuscule si minuscule.înaltimea iit.". sînt linii auxiliare: . adica înaltimea literelor majuscule (v. trasate la înclinarea stabilita. fiind o scriere desenata.1:. 2-Cartografie 17 . cu elementele lor componente. fiind -format din: -. reguli geometrice.° J ~-Q TTT ~ 1se' -= 'oe:: \ ---~ t:~ -'i:eJ ~.:.1.bastonate. b..erelor minuscule.' indiferent de.1.. din care patru sînt linii principale. pastrînd . CONSTRUCTIA liTERELOR Literele _din fiecare caracter de scriere se bazeaza pe combinatia dintre linii drepte si curbe. 2. a ."~ -:=:j i Fig. PORT ATIVUL Portativul este o retea de linii care asigura constructia cor ecta a literelor.1.scrierii cartografice: h -' înaltimea nominala.2.depasirea inferioara a literelor minuscule. i. 2. caracter. Portati vele ..cu caracterul scnerll. grosimea.. iar cele fara depasire au înaltimea egala cu . se disting: . 2/3 din înaltimea nominala. construindu-sepe baza de ovale si . Portativul se traseaza corespunzator gura 2.1).corecta a literelo r si a cuvjntelor. 2. în ficele' -patru caractere de scriere II 2.-~ -= -=. La _executarea ei trebuie sa se respecte regulile stabilite si sa se asigure claritate si concordanta cu desenul. . ELEMENTELE SCRIERII CARTOGRAFICE Scrierea cartografica se executa dupa anumite.depasirea superioara a literelor minuscule. Literele minuscule cu depasire (superioara sau inferioara) au aceeasi înaltime cu literele majuscule.5. avînd în vedere elementele acestei scrieri. si spatiul. iar celelalte. care asigura latimea.

Dimensiunile scrierii cartografice Tabelul 2. i..1 se prezinta dimensiunile si proportiile pentru caracterele scrierii .w 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h. se construieste portativu1. d. t. în functie de înaltimea nominala si de forma literei..erii. 1/6 h 1/9 h 0.latimea si grosimea se stabilesc pentru fiecare caracter de scnere. 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h ? lJitimea literelor 1 1/6 h 1/6 h 1/9 h 0. 1. dupa ce s-a verificat corectitudinea. pun cuvintele sînt variabile În functie de caracterul scrierii si de forma literelor. Pentru executarea scri. Înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°.1 mm majuscUle M 4/6 h 4/6 h 6/9 h 5/9 h W.M. se stabileste înaltimea' nominala si. exprimata in valori' unghiulate. 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h afata de: f. m. 4/6 h 4/6 h 6/9 h 6/9 h. /" a.. g . Se schiteaza apoi.spatiul din interiorul literelor si intervalul dintre literele ce com.perpendicuIara.j 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h minuscule i... e. W 3/6 h 3/6 b 4/9 h 4/9 h Latimea literelo'r f. în functie de aceasta. h h h h afara de l.1 mm t 2/6 h 2/9 h . cu trasaturi foarte fine si.1 Dimensiunile literelor in functie de Cuprins caracterul scrierii RomanA Cursiv Bloc Bloc filiform Dimensiunea nominalA "h" 6 unitati 6 unitati 9 unitati 9 unitati (inlHtimea literei majuscule) (h) (h) (h) (h) literele fara depasire: înaltimea literelor . c. .utilizate. în tabelul 2.W. Grosimea literelor 1/6 h . fata de perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului poate fi dreapta . literele în creion. În functie de caracterele scrierii.Înclinarea.1 mm 18 . m. .. . j. 1 1/6h.. 1/9 h 2/6 h 0. minuscule literele cu depasire: b..

portativul este format din 12 unitati (13 linii Iongitudinale). 2. folosindu-se patru caractere de scriere: bloc filiform. din care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 3 unitati depasirile 2* 19 . SCRIEREA BLOC FILIFORM Este o scriere subtire.2. cursiv si romana.2. 2.. La scrierea cursiva si romana. cutîndu-se direct desenul în tus. In figura 2. scrierea cartografica se diferentiaza dupa elementele la care se. Dupa oarecare practica.1. fragmentele de litere. pastreaza. se arata prin sageti ordinea în care se deseneaza.2. 2. se pot corecta direct la trasarea în tus. Daca schitele în creion nu corespund. refera. Constructia literelor. cu penita topografica.cazul scrierii bloc. în . Aceeasi. schitarea în creion poate fi partiala. evitînd stergerea cu guma.II Fig. care se construieste dupa urmatoarele elemente: . CARACTERELE SCRIERII CARTOGRAFICE Pe planurile si hartile topografice. bloc. dupa desenarea literei se traseaza bazele si racordarile respective. ordine se. si la celelalte caractere. exe.2. se traseaza în tus. în general.

T. în general. se stabilesc dupa aceleasi reguli ca la scrierea bloc filiform. t. în functie de aceasta. -. de doua unitati. care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h. 1.' m. pastrînd marimea unitatilor longitudinale. grosimea literelor este uniforma. f.t. de patru unitati. grosimea literelor este uniforma în raport cu înaltimea nominala. . înclinarea se masoara în capatul portativului si. uniforma. L..1 . w). j. v. -. Valoarea unei unitati a. facînd exceptie literele: J. de regula.~ . si înclinata spre dreapta cu 15°.2 . 20 . în figura 2. din.înclinarea scrierii poate fi: dreapta. grosimea va fi de O. f -. -' latimea literelor este. de patru unitati (facînd exceptie literele: f. L. facînd exceptie literele m si w. j. .latimea literelot este. f. grosimea va fi.25 mm. în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale' ale portativului . j. eliminînd astfel impresia ca liniile orizontale sînt mai groase decît cele verticale. grosimile cresc proportional. de exemplu: F. format din 12 unitati. 2. la literele: A. y. r.15 mm. iar în interiorul cuvintelor unele litere îsi micsoreaza latimea. de exemplu: F. 1. De regula. de 0. adica.intervalul dintre cuvinte este.spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt si intervalul dintre cuvinte. sau înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. w. f.3 se prezintamo4elul de scriere bloc filiform..spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt este. la 0. care se construieste dupa urmatoarele elemente: ! . pastrînd intervalele stabilite pentru liniile longitudinale. SCRIEREA BLOC Este o scriere groasa. . de trei unitati. de exemplu. de doua unitati. Y. j. .2. i.2. de regula. de opt unitati. daca înaltimea nominala este mai mica de 4 mm. r.1 mm. . în figura 2. . în general. L.inferioare ale literelor minuscule. în interiorul cuvin~elor unele litere îsi micsoreaza latimea la trei unitati. în asa fel încît aspectul cuvîntului scris sa fie unitar. . i... j. spatiul din interiorul lîterelor este. pentru scrierile cuprinse între 4 si 6 mm. portativului se stabileste îri functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 9).15 mm fata de' partile verticale. în general. . Scrierea bloc filiform poate fi dreapta.portativul este identic cu cel al scrierii bl9C filiform.O. Acesta poate fi micsorat la sase unitati. perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului. adica perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului. Pentru uniformizar eascrierii trebuie ca partile orizontale ale literelor sa se deseneze mai subtiri cu 0. iar pentru cele. V.înclinarea scrierii se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale portativului. în cazul cînd scrierea trebuie încadrata într-un anumit interval. Acesta se micsoreaza la o unitate în.~ t. . Transversal se traseaza liniile pentru înclinare. egala cu o unitate .4' se prezinta modelul de" scriere bloc.. r. mai mari de 6 mm. 0. F. . cazul literelor asimetrice. m. se traseaz~ liniile transversale pe întregul portativ.

Creasta Ciucas.~ O P Q R.!I I . ~ tuvwxyz 1234567890 ~ I ~ BUZAU Lerestl TlTANil! I P/esu .s TU V W X Y Z / ~ I . 2. ~ fOCSANI ARAD Orastie Albesti ) .3. Scrierea bloc.f---. ~ I ~ \l..4. 11 Fig.~ tuvwxyz 1231. . 21 m'. Scrierea bloc filiform .)~~t\~~L'dC\1S\\'d~Q\J~8\'\\'d ~ I .567890 ~ .. 1 (£~~~~ @~ tmfg ) E A B C D EF G HJ JK.1( MAMAIA .1 (AOS oab BffiS) f i ~ A8COEFGHIJKLMN =.1( abcdeFghi}k/mnopqrs ~ o I!. .ljklmnoprs ~ . 2. o. Fig. L M N =~. OPQRSTUVWXYZ =~ abcdefgh.

SCRIEREA ROMANA Este' o scriere dreapta" cu grosimi longitudinale. . 22 j . indiferent de pozitia acestora ~ ' -. care se construieste dupa urmatoarele elemente: -' portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale). w. e etc.cule.2. Pentru uniformitate.2. SCRIEREA CURSIVA. Transversal se traseaza linii perpendiculare.1.2 mm. m..W. 0. . si dupa literele f si r. o depasire superioara de o unitate. Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 6). în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale pe toata lungimea portativului.spatiul dintre literele care formeaza acelasi cuvînt este. m. în interiorul cuvintelor. Depasirile literelor minuscule. în general. W. care se micsoreaza la 3/4 de unitate în cazul succesiunii literelor ovale: o. Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominal~ a scrier~ (u =h : 6). de o unitate. care se construieste dupa urmatoarele elemente: . M. de trei unitati. . grosimea liniei curbe a literei "s"se mareste cu 0. din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 2 unitati depasirile inferioare ale literelor mimis.. indiferent de pozitia literelor. t. i. Este o scriere cu grosimi longitudinale. M. eliminînd impresia ca acestea sînt mai scurte. c.4. . pe toata lungimea portativ ului . în interiorul literelor ramîne un spatiu de o umtate.înaltimea literelor este de sase unitati pentru scrierea majuscula si patru unitati pentru scrierea minuscula.. . grosimea "literelor este egala cu o unitate si se aplica pe majoritatea partilor longitudinale. grosimea liniei curbe a literei S se mareste cu 0. .în interiorul cuvintelor latimea literelor se menti. Transversal se traseaza linii. . Bazele se racordeaza de bastonata literei prin arce de cerc.portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale) din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h. se faC pe cîte doua unitati.. în figura 2. '. pastrîndu-se marimea unitatilor longitudinale. Exceptie face' litera t.înclinarea scrierii' se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale pQrtativului. o se mareste înaltimea cu 0. latimea literelor se .2. . facînd exceptie literele: 1. Scrierea cursiva poate fi înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. La literele ovale: c.. în general. în general. iar 2 unitati depasirile inferioare ale literelor minuscule.1 . 0.grosimea literelor este egala cu O' unitate pe majoritatea -partilor longitudinale. pentru înclinare.. . i.latimea literelor este. avînd lungimea de 1/3 de unitate. 1.ne.2 mm. w..' care are. . e. de trei unitati.1 . 0.mentine. . .5 'se prezinta modelul de scriere cursiva. 1. t. a. 2. superioare si inferioare. facînd exceptie literele: 1.3. Pentru uniformitate.în interiorul literelor ramînînd un spatiu de o unitate. pastrîndu-se' marimea unitatilor longitudinale.2 mm.latimea literelor este.bazele literelor formate din bastonate se deseneaza pe liniile longitudinaÎe.

6. i\t \ m..2.\\t\)\\\ ~'l'L \t~ '-\~\\1 %~. 2. \\ c \\ e \' \\ '" \.5. 23 . Scrierea cursiva.\ID\\. Scrierea romana. g h i j h l m no p q r ~ ~ siu(}wxgz 123456789 ~ ~\\.JJ$ @ \\\\. ~.' ~ a IJ c d el. ~ ~ ~ ~ '~ ~. \\\'~ \\iut tw~~ ~ Fig. \.--. Iacobem .\\ ~ I ~ MA/lEA NEAGRA DUNAREA ~ I ~ \. '" \\ ~ l\ ~ .-----Fig.~ [@AIE(f.~ \\ ~ \ 11 ~ ~ 'ABCOEF6UIJIiLMN ~ ~ o P Il R.S T U V W X y Z ~. ~ . . Voinesti ~ ~ '~ ~ ~ gj ----======:Jl rfl~ -.

). mlastinilor etc. cu ajutorul carora se reprezinta prin desen anumite elemente. iar în interiorul conturului se deseneaza semnele conventionale ale elementelor de pe suprafata respectiva.1 de exemplu: elementele de vegetatie (paduri. gard etc. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topogrl:l-fice mici care nu se pot reda prin reducerea dimensiunilor la scara. în functie de domeniul de aplicare semnele conventionale pot fi: topografice. Semne conventionale de contur. geologice. 3.. . prin . cadastrale. de exemplu: punctele retelei de baza. respectiv conditia de sugestivitate. Deoarece elementele topografice de pe teren au forme si dimensiuni dife~te. rîurilor.. vii etc. ..). miniere.o::t!if.&Ae~.. Semne conventionale la scara. reteaua hidrografica etc. un sistem de simboluri. usor de desenat si de citit.1. lacurilor. elemente de sol (suprafete cu nisipuri.. redînd în acelasi timp caracteristicile cantitative si. Semnele conventionale trebuie sa fie sugestive. a fost necesar ca semnele conventionale . Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topografice care pot fi redate prin reducere la scara. pentru constructii etc.rînduri de cerculete.De exemplu. izlazuri. calitative ale elementelor reprezentate. elemente ale retelei hidrografice (malul marilor. Capitolul 3 SEMNE CONVENTIONALE Semnele conventionale sînt. constructii. în acest fel. cu ajutorul carora se reprezinta pe planurile si hartile topografice elementele de pe teren. cu . reteaua de comunicatie.simboluri. finete.). SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Semnele conventionale topografice formeaza un sistem unitar de . acestora. iar în interiorul' conturului.". De obicei.' constructiile care se pot re:" prezenta la scara etc. Semnele conventionale 37 .conturul elementului topografic se reprezinta prin semnul conventional specific (limita. se asigura corespondenta dintre teren si plan. livezi.fluViilor.pozitia si caracteristicile acestora. daca trebuie sa! se reprezinte o livada cu pomi frtlctiferiîmprejmuita cu gard de sîrma ghimpata. în aceasta situatie. i pepiniere. se deseneaza pe contur semnul conventional ai împrejuritnii. semnul conventional de livada . cu grohoti$uri.~ se împarta în doua man grupe.saraturi etc. aratîndu-se pozitia si caracteristicile.). semnul conventional are forma proiectiei sau a profilului elementului reprezentat.

1. În mm care se refera la: grosimea li~iilor. mori.1.l mm la dimensiunile semnelor. dimensiunile. unele elemente topografice au cîte doua semne conventionale. pastrîndu-se pozitia. ii Nr. forma acestora se pastreaza. conventionale si +0. tolerante de :l:0. latimea si diametrul semnelor. Aceste semne conventionale se folosesc pentru toate elementele ale caror dimensiuni reale sînt mai mici decît cele rezultate din transformarea la scara a dimensiunilor semnului conventional din atlas.3 . se reprezinta. 3.. Unele semne conventionale de contur si de scara se Însotesc de inscriptii explicative si date caracteristice. lungimea segmentelor si intervalelor etc. în functie de dimensiuni. În cazul imprimarii planurilor si hartilor. iar cele care au dimensiuni mai mari. . în tabelul 3. semnelor conventionale pot fi marite pîna la 1/3 fata de dimensiunile prevazute. crt. DIMENSIUNILE SEMNELOR CONVENTIONALE în atIase sînt date dimensiunile semnelor conventionale _. 3.10 11 Elemente topografice Cladiri Cladiri ruinate Cladiri anexe Biserici si manastiri Uzine. Tabelul 3.1 DimelL'iiunile elementelor topografice 38 . folosirea lor facîndu-se diferentiat. Terenuri de sport Statii de transformatoare electrice Poduri pentru cai ferate si drumuri Oi'gun Linii de somiera Dimensiuni minime . În atlase. curbe de nivel ajutatoare etc.. În cazul reprezentarii pe planul 1: 5000. de regula. centrale termice. . forma. orientarea si dispunerea elementelor topografice. la scara. se reprezinta prin semnul conventional cu dimensiunile prevazute În atlas. Statii meteorologice . Elementele topografice de pe teren au dimensiuni mai mici decît cele rezultate din transformarea dimensiunilor semnu~ui conventiopal corespunzator în valori reale. fara sa se produca deformari sau confuzii.. Din aceasta cauza. în functie de scara.din aceasta categorie au dimensiunile stabilite În atlasele de semne conventionale.1 se dau exemple cu valorile minime ale elementelor de pe teren de unde Înce~ redarea la scara. fabrici.13 sînt prezentate principalele semne conventionale topografice pentru scarile 1: 2000-1 : 5000. în tabelele 3. Pe originalul de editare. 1 2 3456 7 89 .). Pe originalul de teren. se admit. poteci.2 mm la lungimea segmentelor semnelor conventionale liniare (drumuri de exploatare.. care dau infor~atii calitative suplimentare asupra elementului reprezentat. Înaltimea. diferind numai dimensiunile.

5 latime 5 .pe teren (mI 5x 10 lOx20 10><20 latime 15 10x20 20>:30 30x 50 20><30 lungiÎne 10 latime coronament 2.

. 3. topografica. Original teren cNrtr.prm culoarea verde. Tabelul 3. Gru'ptuorpiogdreafiecleemente În creion Desen in haPrltaanmuialmtlsparui.::> ventionale.U~J ~=f-<~ turile hidrometrice si cotele batimetrice > < .parcuri etc. livezi.2. Pentru planurile si hartile cu densitate mare. CULORILE SEMNELOR CONVENTIONALE Pentru asigurarea unei citiri usoare si sugestive. re.1 5 Limitele elementelor de sol 6 Semnele conventionale si limitele eleUJ mentelor de vegetatie Q~ 7 Limitele rezervatiilor nat1. acestea se coloreaza pe originalul de teren prin tenta de creion. .:.. colorarea se executa pe o copie a originalului. armonia si proprietatile culorilor. le 1. olmctele de reperaj fotogrammetric. cele de orientare si cele cotate ::> ~ 2 Elementele de planimetrie. Pentru identificarea suprafetelor respective. obtinîndu-se astfel macheta de culori.i. A' '\ . 39 .' . datele caracteristice si in. numele si cotele punctelor din reteaua geodezica.Jrale si ale UJ > I parcurilor nationale I I I 8 Curbele de nivel si valorile lor I 190 VElaelmureinteilsetoricede relief si inscriptii referi.. datelecarac.toare la relief 11 Elementele de hidrografie.tf. pos.2 Culbrile semnelor conventionale . pepiniere. Pe' planurile si hartile imprimate se mai evidentiaza suprafetele ac. tus l Semnele conventionale.inscriptiile ex plicative ale ::> ZUJ ~' 3 Toponimele referitoare la planimetrie. planurile si hartile topografice se deseneaza în culori.::> C lief si vegetatie.2. vatice prin culoarea albastra iar cele cu paduri.I . La ~legerea culorilor s-a urmarit corespondenta cu culorile din natura. În fazele de executie elementele topografice se deseneaza în culorile înscrise în tabelul 3. semnele con. de nivelment. De obicei. ~ UJ @ Z 4 Datele caracteristice si inscriptiile ele.Z mentelor de vegetatie .Catecreissttoicrea si .1. O<~~ .t<~U. vii.!J. În toate fazele de executie.lo scriptiile explicative ale acestora ~ ~ VJ <::> apelor 12 Cotele nivelului mediu al la .

conforma cu orientarea reala a elementului pe teren. în asa fel Încît sa nU influenteze precizia. sa se' reprezinte si acelea ale caror dimensiuni sînt mai mici decît cele prevazute în atlase. . cladirile uzintlor si fabricilbr. statii de radio si televiziune. . pentru pastrarea preciziei trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: . la cele cu picior dreptunghiular.elementele de planimetrie si de altimetrie importa~te. stea.paralela cu laturile planului. terenuri de sport si stadioane. la cele cu pIcIOr fara linie orizontala la baza. precum si cele ce se pot reprezenta 'ila scara. la cele cu forma geometrica de cerc.. 3. . . selectionîndu-Ie în functie de importanta lor. la cele care au baza semicerc sau linie dreapta. care nu (se pot reprezenta la scara. de exeinplu:~ 'Între reteaua hidrografica si detaliil~ de . PLASAREA SEMNELOR CONVENTIONALE Semnele conventionale se plaseaza pe original dupa urmatqarele principii: Pozitia reala a elementului din teren sa corespunda ca: ' .punctele de baza.generalizarea..vîrful unghiului drept al semnului conventional. .'sa' se obtina corelatia naturala între elementele componente ale continutului.baza piciorului semnului conventional. la: cai ferate. . trebuie sa se faca în mod diferentiat. . . diguri. livezi etc. cele care se. . co. PRINCIPll DE GENERALIZARE Pentru a asigura claritatea si expresivitatea planurilbr si hartilor topografice.mijlocul liniei de baza a semnului conventional.1. generalizarii asupra preciziei sa fie cît mai redusa." 3.. -.paralela cu latura cea mai lunga a reprezentarii" la: sere. se redau pastrîndu-se exact pozitia si orientarea. astfel: în zone mai-aglomerate sa se elimine detaliile 'neesentiale si sa se' scoata în evidenta cele mai importante' din punct de vedere economic. etc.1. monumente. Axul semnului conventional sa corespunda cu ax~ elementului topografic reprezentat. Aceste cerinte 'se realizeaza prin generalizare. baraje etc.3 mm.4. strazi. triunghi. dreptunghi. . la: cladiri. Orientarea semnelor conventionale va fi: .suri de uzine si fabrici. statii si posturi hidrometrice ' etc. detaliile proeminente. _ . iar în zonele unde _elementele topografice sînt rare. punctele de orientare. troite. poduri. Distanta minima Între semnele conventionale va fi de 0. La generalizarea elementelor de planimetrie. 'În functie de densitatea elementelor. patrat.3.centrul semnului conventional. ' . care trebuie sa respecte urmiltoarele princi~: ' . la: punctele de baza. drumuri. si de altiItletrie. .reprezinta prin puncte si linii. statii meteorologice.influenta. între curbele de nivel si elementele de sol.. se redau prin exagerarea dimensiunilor sem40 ..planimetr ie. I Între rete~ua hidrogtafica si formele de relief etc. pe acestea nu se redau toate elementele tQPografice din teren. elementele cu forma clara si contur precis.

5 la 1. iar la scara 1: 25000. spatiul se împarte corespunzator cu marimea semnului conventional. de exemplu.pastrîndu-se exact pozitia centrului sau a a~ului si orientarea. crt. în procesul de redactare trebuie sa se efectueze . h=2. adica selectarea elementelor în functie de posibiilita": tile de reprezentare la scara respectiva.3 .5. se mentioneaza: . pe hîrtie de desen format A4 (21Ox297 mm).adica în functie de dimensiunile semnelor conventionale si ale inscriptiilor sa se încarce suprafata hartii cu desen. semne convtn~ tionalesi inscriptii (35 mm).cuprinde: nr. . care vor . adica generalizarea se efectueazadife rentiat.particularitatile zonei de cartografiat. în cazul întocmirii planurilor sau hartilor la scari derivate.5 mm.destinatia hartii. De aici rezulta ca generalizarea se accentueaza în raport cu micsorarea scarii. Acesta este un proces complex. astfel încît sa . .modul de reprezentare. Fiecare coloana se va diviza În trei parti. asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. Pe toate plansele se traseaza chenarul.. scara 1 hartii. dimensiunile si forma elementelor reprezent~te. iar pe prima plansa. folosind planuri sau harti la scari mai mari. LUCRARI PRACfICE Sa se deseneze semnele conventionale topografice prezentate în tabelele 3. plansele se împart în trei coloane (89 mm). elemente topografice (45 mm). pentru a pastra caracteristicile generale ale zonei ce' se reprezinta. . _în functie de densitatea.rdine.se asigure claritatea si expresivitatea hartii... asigurîndu-se reprezentarea elementelor topografice corespunzatoare continutului si conditiilor de claritate si expresivitate.13. la 41 ~_. -'.elementele de planimetrie si 'de altimetrie' importante. cu mult discernamînt. pot fi deplasate ca pozitie cu valori de la 0. prin care se selecteaza elementele importante. care se 'împarte în trei coloane de dimensiuni egale (50 mm). -în partea din dreapta jos. pastrîndu-se orientarea lor.25 ha. Denumirile semnelor conventionale se scriu în tus negru. adica stabilirta elementelor ce trebuie sa se reprezinte si gradul lor de detaliere. caracter bloc filiform." " nului conventional. 3. 3. pe un centimetru patrat la scara 1: 10 000 se reprezinta elementele de pe' un hectar.onventionale. Pe verticala. . 1\ .generalizarea <lttografica. Dintre factorii care influenteaza generalizarea. Pentru desenarea semnelor conventionale. elementele de planimetrie si de altimetrie neesentiale se elimina pentru a se asigura claritatea planului. se deseneaza în tus. care nu se generalizeaza. -. (9 mm).0 Imm. pe aceeasi suprafata de harta se reprezinta elementele de pe 6. se deseneaza indicatorul (150 x 20 mm). . a inscriptiilor si a denumirii semnelor conventionale.1. Generalizarea trebuie sa se efectueze într-o anumita o. în functie de scopul pentru care se întocmeste harta. Semnele c.

3.pentru originalul de teren din tabelul 3...pe cladiri ." ... " Indicatorul se completeaza conform indicatiilor din c~pitolul 2.4...revazuteîn tabelele 3.. Tabelul 3..pe sol . .-. si diInensiunile prevazute în tabelul 2.198. ' ElcmcDtc tOPOlI'afice . Inscriptiile explicative ale semnelor conventionale se executa cu caractere de scriere..-' '..marcate cu picbeti Dletalici ...5 .' sp2~p~&' .S:~ 96 fi ~ ' ".0A 183:? 3 Puncte ale retelei topografice instalate: . 3.i iDlCriptii Puncte ale retelei geodezice cu determinlri astronomice 2 Puncte ale retelei geodezice Viforita.3 Nr.din reteaua locali Puncte cotate . en. în culorile mentionate .13.1. de nivelment: .pe: cosuri si constructii informA de turn Puncte de indesire a retelei topografice: -marcate cu barDa 4 s .2.pe biserici ..2. ScmDc cOliveDtioDllc' .marcate cu tlrUsi de JeDlD Puncte. D.3 .'1.3 2~~2:3}...3 . 1114I~'l \.din reteaua de stat 42 6 .. I dimensiunile "j:.7 ifi17:2.

le.. . paiaIita sau chirpici . Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 7 Cladiri: ..din lemn.... crt.din piatrl sau caramida -soproane 9 Cladiri subterane 10 Cladiri ruinate 11 Biserici si mînastiri 12 Capele 13 Moschei " 14 Monumente 15 Troite si" cruci : : ~. din beton armat 1 : l 000...din metal Cladiri anexe: . ~ rlpz.' .. 43.4.. : hC.1 = numâru' de etaje ".. o + .l] .4.e/.l~ O oI +) I . . ~ O 10...0 " .CU cadre si plans.. 1: 5000...din beton sau zidarie 8 16 " Cimitire . 1:2000.din lemn .. ... ~ W .4 Constructii In localititi Nr. .cer. Odpz.T~elul 3.. lZlma!!. .

consolidata cu lemn 4j)1~o '2/1 4Plt ~ 73~5 5..b. Cuptor de caramida Statii meteorologice . .l.cola.5 Constructii industriale.0 6..cu turle .fara turle .fara cosuri Semne conventionale lsi inscriptii . crt. :\1 [.~ ~ [~~~ » 4~'~:?:O L ~ 3~O~ var 3P' ~ 4-P. TerenUri de sport si stadioane 28' Rezetvor de gaze sau petrol 24 25 27 26 28 44 jl . 17 Elemente topografice Cladirile uzinelor si ale fabricilor: .Jj gllrt!J gii.-o qaze MnI/yZ G¥J 20 21 22 Statii de radio sau televiziune Oficii telegrafice./el'lel . .liilimea galerie. .41-.soclaI-culturale .-. 4~. si telefonice Galerii de mina .0 Statii de alimentare auto Cuptor de var.J siderg ~text 18 19 Foraje Sonde de petrol sau gaze: .1.: 738.5 .cu cosuri .~ pe!ro/ 2jJ z"u. .Tabelul 3.betooata .siexploatiri Nr.

din metal .'.?:.0 1P:::O 45 . '2. .sn{o/lor 1lI-. ".. ..pe stilpi de beton .i <J. --:1.Tabelul 3. .1 ~b 3.pentru tramvai .~ . crt.. '1 ~ I '6.pentru lumina.pe stilpi de lemn ~.pentru telefon 4.0': :G ~ I 0 .~ -pe stilpi metalici o o ~fJil. ffOlcv . Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 19\ Linii electrice .sd!/i1lIiltâ I s///Jtlol' \ 30 31 32 Statii de transformatoare electrice Linii de transmisiuni (telegrafice sau telefonice) Stilpi de sustinere -.wzt/i.ZillirlJ1l.~:.din lemn .din beton ..6 Linii electrice si de transmisiUni Nr.0 []] fr~1/Jf..? 1.

..1..48-:4.subterane .: :2..---.rv . .2.. --f-_ .C --G}. COnducte -._-.-T~-p'Q-mp.~pe!ro! 0.0: ..la suprafata Conducte de termoficare :-....a~er ---C--c~----T.--._-----_.-IJ-/ -..J -' I ' "'y.0:-pm.8 --. ducte de apa: . camine devizitare ._-.~-~. --.. ....--..--T.-! ~.5. .cu statii de pompare ..O~ ' [IJ]::'P ._-_.cu statii de compresiune ..pompare . crt.cu statii de . '2.subterane Conducte de petrol: .'la suprafata ..: nI''.ts:..gura de canal la dgola strAzii Conducte de abur sau aer: .....0Semne conventionale si inscriptii "--.subterane.la suprafata' Elemente topografice . 34 3S 36 37 38 46 I._-----_ .C ---..:'la suprafata -:. ..7 .etpIIrI..subterane Conducte de canalizare: .cu statii de pompare Con.------ .subterane Conducte de gaze: . .subterane 33 Nr.r.:"'_-.._----Tabelul 3.

0=.J-I/.&. 40 .. 8-l1IImiru/lldlilor Bh..__ -== 111 ==--==:::::I#I_' :::::::::.7 .0 F e8 1:2.1000 &.-. .-== 47 ~--- .J)aSllI'ell -. '<:_-------~ ==-_c=~:.statii de cale feratA .3.~r.semafor .=::=1.cu linie simpli si' eJectrificatl ! T ! T 41 Constructii anexe: .platforma turnantA ~jr.balte sau puncte de oprire .cu Iime simpli ~ .8 Cii rente si colistJ'aqii mexe Nr.:J u:=:usi '~~. ~/1lI.ecartament qprmal: -.~_-=_ =:ZfllZlZlZ'ZlZ2!:' =::l'rz'Z:Z1lZ2iZ:zIZI=~QlZ1ZZlZZlZP!:l::' = :0.(~:.f: 5000 f 1.D:.'*f~.TabelUl '.eu linie dubli si electrificatA -in constructie -. Elemente topoarafice Semne convenlionale ti inscripJji 39 Cii fera~e:eu . ~ c:::::.0 rE.cu linie simpli si electrificatl 1.: _-=~p.A''. crt.000 .cu linie simpla e _ E 1:1000 1:2000-1:5000 =-_~a:=.=.cu linii demontate Cii ferate cu ecartament ingust: .' .cu linie dubli .

3 8. t. =:::1_-= J I .zid de sprijin si de consolidare 5..--.transportoare permanente oo o o o o g 4.2 . -++--""""-W-M.duble subterane -.0 I 1. -== 1.0 -6.5.' crt..) . 41 Elemente topografice .1 l' 0.depou --rambleu si debleu Tabelul 3.0'..0 ! 'ITP1P.5. I 42 .sinlple -la suprafata .'~f"-:~'f5-~S-.-+f--'-++.0 rO.8.0 -b-.sinlple ._.-o~'-o-tl". -1 . 16." II' 1111 II II -i :-3.duble 45 FlJlliculare sau teleferice: .44 Linii de tramvai: .5 120 ==-IIK::"H=-'"..8 (continuare) Semne conventionale si inscriptii .I.:l--=== 43 Linii de metrou: ..tunel Poduri pentru calea ferata:' .0: ) .\1 " J r 46 48 Benzi..duble II ".5 :a::: .duble la suprafata II i.."0" 0.5 .0 .7.sinlple subterane .construite din beton sau piatra '.--..construite din metal ... : 6.: 0.0': fP .=.1E.7 jfl/pi~ sl/S!im'n'.--~ 6.sinlple : 6.intrari în subteran la statiile de metrou -t+..Nr. EEITi .O II II II 'II .

l.poteci Semne conventionale si inscriptii .i I 4 ..construite din metal F -fier.9 Nr.3 . VI) sel)s dairruiJIie 4 .pietre kilometrice Poduri pentru sosele si drumuri: ._ 8 .I .l'I'IQ'I'f. t.5 . . .1.1.1.1.l I ===6 __ ql <_. 47 48 48 Elemente topografice o Autostrazi Sosele: .îmbunatatite .. m o 126-7.F'a11. 'l'j'j'i'I'I'I'I'I'I'I'ji i ' le " '" II I I "J o' 3./jliml'a l/l1e/bl'l1rIJn m. ---*1 1 .1.litiml'a loiala' ========= 5(8)P =====.construite din beton sau piatra 2.nemodemizate oDrumuri naturale: .=.1.1.1.!.de exploatare .Cartografie .rilmbleu si debleu .i O.g.rezistenta la o sarcina.I""._0:__ ~Q £o0~.!. JOJ ____ o a(fO)As _.-:. 200 . 8 -Înaltimea deasupra nivelului apei.1..220B°-7~ 0 . 1B '800 --50 51 Constructii anexe: .6 dimensiunile podului.T" ti.construite odinlemn .1.modernizate .!Ii" C¥OSiJlJt1e 10.nlJmaruI!JenZl/pr fM. ____:3_. material de constructie. drumuri si coostructii anexe I Tabelul 3.." 1) . m.J 2 .' 1"".li/imea pi. .!".3' =2x4As= 0--2X4B -. crt.(~O_.<f' f'PI' .zid de sprijin sau de consolidare . '" .1.~ ___ O'~/_o ' .1..1.Sosete.2 ___ 0.

__ 74~.60l' -t t ___ j" 1\ 1\ " IV V V V 'Aj"C----_ ----H-~-- ..punti pentru pietoni ___ .poduri pe suporti plutitori ./ f.podete tubulare ..

0-0-0'-'0-0-0-0-0'-0.SP.l I )P.de comuna Elemente.5.0 .I:e' O.din plasa de sîrma . Frontiera de stat Limite administrative ..0.-.1 q5-"" :4P: 0.-~~+-...*. .~ . e !.-.IJ !t. _ . ~ ~ ..S .metalice Nr.Tabelul 3. . . .din lemn .0.0. limite si imprejmuiri 55 Ziduri din beton.e " " v X Y A V ru I . I Semne conventionale si inscriptii I I " :5. ~'. ee ee ~' ee. ee . .-.....5.? . .. -_ . "~N"NM"'~ . qS .de\judet '.3 .l! ~o -.~ -. topografice . ..' piatra sau carimida .4p.~+-. crt... . -I ..~.gard viu 57 50 I 1'...10 Frontiere. ÂC I .I ~ . . .de municipiu sau oras 52 53 54 Ziduri istorice 56 Garduri . I .1. _~ 0..4. 4.din nuiele Limite permanente ale elementelor de sol si de vegetatie . ._" -----'-'-11.+-4.din sîrma ghimpata . .i .43 D]..4./Jl. _' -. .D: ~. .

lacurilor si riurilor Maluri. construite pe diguri ..5 " rero'l' /vertk .2 ------~ .g i . -.I.::=.verde _0'f. 0.'.JIt"'''''I.2/.' » ii' J.-....-/_. 51 0. rertH st'1'1rJ . stînca sau piatra -. .cu maluri. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 58 59 Linia de mal a marilor. verde ~eI""'fl.în constructie .--!--!+i... flutftor.1. . ).D..i~: f<v~r~ ! ! ! . neamenajate ..pentru irigatii sau desecaci: .din.vereerk' myru ..I 60 Diguri .r.. ! . 2..1.''I.consolidate cu beton sau piatra ''-/-~?----~-c.-'~0. consolidate cu fasciile ...~. abrupte: -.cu maluri consolidate Rîuri si pîraie: . mica de lm Canaluri . =3::i~i..!tl.../.'. . crt.«. " Tabelul 3:11 Reteaua bidrografica si constructiile anexe Nr._'...0 verde ii.m.'' .'l.7 rertk .AI.. negru ~ 2. neconsolidate 61 62 4* .din pamînt .1 -. .5 I .. amenajate -:-.'lj~I.cu adîncimea malurilor mai mare de 1 m.cu adîncimea malurilor mai .i j ( ii .cu adîncimea malurilor' mai mare de 1 m..-..::=~ vt'r~' .'. sepiJ O~Î=~.'Q_. ~...

52 Nr. crt. 63 64 Elemente topografice h:voare: - neamenajate - amenajate Constructu -anexe: - statii sau posturi hidrometrice l82,5-cota la capatul mirei (4,50) - gradati!! pe mira la care . s-a determinat cota l8l,5-cota Qivelului .mediu al .apei - docuri - ecluze 2-numarul camerelor de eeluzare 65 -lungimea camerelor 15-Iatimea portilor 3,5 -adincimea apei -' baraje - castele de apa - fintini -:- roti pentru irigatii - vaduri - faruri - feriboturi 850-latimea apei inm 75 x 12-dimensiunile feribotului in m 350-rezistenta la sarcina in t - bacuri pentru vehicule - bacuri pentru persoane I Tabelul 3.11 (continuare) Semne cOl1ventional~ si inscriptii

Tabelul 3.12 ReUef si elemente de sol Nr.o crt. 65 Curbe de nivel: - normale Semne conventionale si inscriptii 0'----48 ___ i_9-_,:!--', -: principale - ajutatoare _- -accidentale 0,2-4,0. 0".-0-_0 !iO 66 67 68 69 70 71 72 Rupturi de teren si tef"ase Rîpe si viroage Zone cu alunecari de teren Colti de stinca Zone stincoase Zone cu grohotisurt Terenuri cu saraturi: - inaccesibile -accesibile lIIIIIIJllllllllllmlll'll1/l~r~ Il'I,I"JI',/.",II~"'J, ',"II/II/Iii:;t..-Yeroe I I ",. ,I1J 53

54 Nr. crt. 73 74 75 Elemente topografice Terenuri cu mlastini: - inaccesibile - accesibile Suprafete nisipoase: - nisipuri uniforme - nisipuri cu ridicaturi -' riisipuri cu gropi - ,nisipuri miscatoare Vegetatie Paduri: .:- cu înaltime mai mare de 4 m - cu înaltime mai mica de 4 m - rare - doborîte de furtuna, uscate sau arse l' Tabelul 3.12 (continuare) I I Semne conventionale si inscriptii Tabelul 3.13 o. "o: , 1, :'0" 0"0"'6'" 0"0 o' () :00:: 1,0 " '1' ~ o;' ; 'f.Sr.J O 30 ~ lo ' '1 o: :..p..,.~....9.., ,Q.,.9.. A:...90.0 ~o: 25 - Îl1i/lime<1 D'U'tite iJi1r-IJ"rIQ in 111. 0,30- tliQmelru/ metltv I (0 O' . ji '. o" '.;'" 'O "I~o"o"'~ ;0:: 0,6 4 brad , ,oi :.0 I o:. ~9... q .. . 0.... ~.... C! ~ ,,?, . '? . '?: ...~ ~.T . Q, I Q, 1 .'. .\.., i.: ,,'C" '" ,.i-' .... J,.. L L l.. I L .....L...........L...........L..... '("L ..;.. II

. ~ .. .1 . o CI o o o o. .... + i : 4:0..~...-...0.. /1 II 4.. . ~ : .. t .))i.....:.. 0"..z .3... ::~ ...S ~ S' S ~ E 4'0. 1. /\ /\...:2P /\ /\ /\ I : "" ~ t ~ '~i~" ..... : : o o"~ i> o o o o o o: : 4P InJr ! : o 0"0 o o o o o o o: : . ...:: ' .:... o o O' : 4 . M: .' 0o.... . :.. ........0 Il II .//#1. .. ~::. ~.......:... 4b oJj ........ trestie sau papuris Perdele de protectie Arbori izolati Tufe izolate Livezi sau pepiniere de pomi fructiferi Vii Culturi de orez Culturi de plante tehnice Tabelul 3.: ~ . '..0... topografice Linii de somieta .:::::::i::::::~ ..... ~ j ~. :'. 0 0 0 ... ... + . "! 55 ...:! ~ i.t Nr..II + '* : L .~ ~.. 76 77 78 19 80 81 82 .~I ... o o: :'0 ...O : .0..."2.~ ~ " 1 1::2. :000000'0'0 o : : ....0" " r :....8 O' o o"aoltleol 00 o o o ~. Tufaris sau maracinis Suprafete cu ierburi naturale Suprafete cu izlazuri sau pasuni Suprafete' cu stuf.. crt. o O'.:.. i"~"" ~ ~ -. " () o o o 0:::(0.:::::::.......1: ...q : .0 .13 (cOIitinuare) I Semne c'onvelllionllie si inscriptii ' .v..'''1 'IV '1" .....:.:: .~. S ....:..r'r'W..... 83 84 85 86 87 Elemente. .

I . I I I I.I I . I. I. I I .I. .. .

14 I Simbolurile categoriilor de folosintA ale terenurilor Categorii ! Categorii Simbol Simbol I ARABIL NEPRODUCTIV Arabil A Neproductiv N Gradini de legume Ag Nisipuri I Nn Orezarii Ao Bolovani.De Finete cu.! 3. SEMNE CONVENTIONALE CADASTRALE 1 3. pomi fructiferi FI Strazi si ulite Ins Finete cu tufaris Ft CONSTRUCTII VII Constructii C Vii V Constructii-curti lee Vii nobile Vn Diguri Cd Vii hibride Vh Cariere ICa Pepiniere viticole Vp Parcuri . grohotis Nb Capsunarii Ac Rîpe.1. ravene. calitativ si juridic. hidrotehnic. iar semnele conventionale se înlocuiesc cu simboluril e prezentate în tabelul 3. PRINCIPIi DE REPREZENTARE Prin lucrarile de cadastni trebuie sa se asigure cunoastereaj completa si sistematica a fondului funciar.plansee Paduri PD din beton armat A Plantatii si perdele protectie PDp Cladiri din caramida I Rachitarii PDr cu planseu de lemn B .FORESTIERE din caramida si .14.Ct Livezi intensive Li Plaje si stranduri Cpj Livezi cu arbusti fructiferi Lf Taluze pietruîte Ctz Pepiniere pomicole Lp Alte terenuri :Cat Plantatii de dud ~ Ld CARTAREA CLADIRILOR I PADURI SI VEOETATlI Cladiri 'cu zida rie . semnele conventionale topografice. Acestea se reflecta în planuri si registre cadastrale. torenti I Nr Sere As Saraturi Ns Solarii Aso Haide Nh PASUNI Mocirle-smircuri jNm Pasuni P Gropi Ng Pasuni împadurite Pp DRUMURI SI Pasuni cu pomi fructiferi PI Drumuri cAI FERATE 1& Pasuni cu tufaris Pt Cai ferate Drumuri nationale Dn FiNETE Drumuri judetene jDj Finete F Drumuri comunale De Finete împadurite Fp Drumuri de exploatare . Tabelul 3. silvic. Pentru categoriile de folosinta ale terenurilor se face o detaliere calitativa. de regula. La întocmirea planului cadastral se folosesc. edilitar si imobiliar.2. .2. Cp Plantatii hamei Yha Cimitire ICi liVEZI Terenuri sportive :Cs Livezi L lU"guri si piete . avînd în vedere aspectul cantitativ.

Pepiniere silvice PDps Cladiri.. : 'l '1: \ I 1 !I 1 .. din lemn C Tufaris si maracinis PDt Cladiri din paianta D Cladire declarata monument HIDROGRAFIE istoric Mi Ape H Magazii din zidarie in Ape curgatoare Hr Garaj din zid-metalic gj Canale Rc Grajd din zid gr Lacuri si balti naturale Hb I Amenajari piscicole Hp SLtaucfuarriis de acumulare HHas I I 56 Vl. 1 . i .

în legenda schitei sînt prezentate semnele conventio. E. . L.JMUIRI ELEMENTE materiale de constructie I A B .56 63.~U. 'sector 5 I PROPRIETAR. se întocmeste pentru fiecare imbbil I cîte o fisa (tabelul 3.nale SI I notatiile specifice.P. TEREN PLAN DE SIT UATIE SC. ~.sLf. . ELEcTRICE 'da da cu ec:hipam. M.~.2.TO~ ~ I SUPRAFATA. 1970 ": <:. I Tabelul 3..15) în care sînt trecute datele referitoare la imobilul luat în evidenta.Fti.3 sobe teracotA. . I :te! I lE II) . .lq~L~ .r 23 22 . .2.. corn imobil I Il'ST.A' o:: ! virsta . LUCRARI PRACfICE I Sa se întocmeasca fisa imobilului pentru cladirile care apartin scolii~ pe baza masuratorilor si inventa~rilor care se vor executa.h 5/6 li fArA ecbipam.OR. ~10.A~V At." CDRP 8 CORP A . I aUi cazan Dale 2 sarnanlA Imn <'" caoa Dale 2 mvelitoare carton ~< ~"t':Z Wlav..SIR..FISA TEHNICA A IMOBILULUI I din ~l!C.~GU. vita-de-vie \ 36.. CORP CLADlR DENUMIREA n-nI~ MOBil A B C maeazie ru-EX .u~~s:n .I ! I . ~j FUNDATII beton beton DENUMIREA . ~I~~I'fEJ. 1: 500 TOTAL 597 .73 . nr . C ELEMENTE SCÎndurA ANUL CONSTRUIRII 1933 1933 anul STAREA TEHNICA bunA bunA.. ISNAVREPUATNOTAARE lte amblAn lteamblnA sDtaOrereattieb. 3 . ii 2 etaje+pi I etaj+piv tehnici bunA nilA (parter nilA (parter lungimea (m) 42 I FOLOSINTA locuintl l<>cuinlA CONSTRUCTII p. total total 8 DetS. DetS.S~C. butuci pe A' t J..st~. 1 I I li 3. domiciliul/sediul . 4 . I " ii <'" PERETI cArllmidA c:ArllmidA' ELEMENTE magazie " Olt: PLANSEE beton beton anul constr. --l 1 .A 2 I 3/4 . strada .20 II) I copaci . zw ... .B 2 2/2 I cu sabe 5 sobe tera..50 I ! 8 . I în cazul cadastrului imobiliar. ani ~ A2 : ioi1 I pomi fructiferi: . construÎrii 1975 I REGIM DE INALTlME parter + parter + s tarea . JeniDe cotA-lemne C . .0~ .ciresi . sPa. I CONSTRUCTIA LA SOL 106.NE.QR.SI. i IV SUPRAFETE '.o. i I i: CATEGORIA CLADIRI TOTAL ANEXE TOTAL Il SUPRAFETEI .. ~lJR. ners.15 . III WCA NTUAMRARI (fDaEmiFliAi/MpIeUrIsoane) I Z'<" chiuvelA 2 2 '" cu-l cu 2 cu 3 ~r:.~ 2:~eq \ 31.Coa.2.~o'0".1 ELEMENTE CLADIRI II ELEMENTE ANEXE I MPRE. f I .

43 329.52 162. 85.43 2.00 173.00 3.29 3.. april.90 86. Actualizat: august 1988 VERIFICAT Ionescu -Nicolae 19k2 I SEF ATELIER Inl!< Boceanu Ion I 57 i I ~ ~. -.83 2..2~ ) Î '" c... ! INTOCMIT TEREN Marin Dumitru data: nota: INTOCMIT BIROU Constantinescu Gh.73 148189 3..62 437. I .170. :s cAramidA.1~ 114.26 I .:> paiantA sau ! chiroici I LOCUIBILA 105.sau 1= irilocuitori 12.r.42 .00 I Înlocuitori . "'''.lDl . ...00 3...64 326.434.62 Z~ paiantA sau 8Q chirpici . sau .

. care se prelungesc în terenul înconjurator. .partea superioara a înaltimii. care se ridica deasupra terenului înconjurator.colina sau magura. si suprafata de referinta. . se considera ca fiind 'suprafata marilor si a:. DEFINITIA Sl CLASIFICAREA RELIEFULUI Pe planurile si pe hartile topografice se reprezinta totali~atea elemen' telor situate pe . care într-o pnma aproximatie. înaltimile se prezinta sub forme conice sau de cupola. . .. topografiica. 4. Suprafata geoidului sau suprafata de referinta altimetrica constituie originea pentru determinarea altitudinilor (cotelor) punctelor de pe suprafata topognifica.' '.dealul. 84 . . Creasta poate fi o linie sin{{oasa cu vîrfuri. " .versantii . cu pamte de înclinari variabile. . . distingîndu-se: -' muntele. Creasta este înaltimea prelungita intr-o anumita directie. combinate între ele.. Acestea se determina prin lucrari de nivelment. .piciorul pantei .i REPREZENTAREA RELIEFULUI 4.cu toate . oceanelor în echilibru. mam~loane si sei.suprafetele laterale' ale înaltimii. cu altitudini între 200 si 800 m. FOR!\1E DE RELIEF Relieful suprafetei topografice este compus din cîteva forme tipice. Prm rehefse mtelege totahtatea demvelanlor suprafetei terestre (topografice) fata de o " suprafata de referinta.' v ' I .1 Suprafata topografica este foarte complexa din punct de vedere al reliefului..mamelonul" înaltime cu forma de cupola. Ca suprafata de referinta s-a adoptat geoidul. cu altitudini de peste 800 m. . înaltimile au urmatoarele parti principale: -' vîrful . rezultata din intersectia a doi versanti.sfîrsitul versantului. distingîndu-se doua categorii principale: 'forme de relief si elemente de relief. 1 .nereg~larjta~ileei.1. înaltimi mici si cu pante line. situat pe supraf~ta.Capitolul 4 '.1. .1.' Prin altitudine sau cota a unui punct se întelege distanta pe verticala dintre punctul respectiv. presupusa ca fiind prelungita pe sub c9ntinente.Suprafata terestra (topografica) existenta în natura.

avînd aspectul rupturilor de teren. fiind atît locul de întîlnire a doua creste. mai multe cazuri formata artificial. La . alunecari de teren. elemente tipice de. adica versantii. etc. 85 . ". Debleul si santul rezulta din saparea terenului natural pentru construirea cailor de comunicatii. doua vai ce coboara în cele doua parti opuse crestei. pentru irigatii si desecari. . formate prin actiunea agentilor naturali: eroziuni. . cariere etc. cupola. .. distingîndu-se: coronamentuI. Depresiunea este. firul vaii~au talvegul si gura vaii. cale naturala pe firul apelor. iar la piciorul versilDtului. 4. baza taluzului .Saua este portiunea de creasta dintre .2~ ELEMENTE DE RELIEF Elementele de relief sînt denivelari accentuate. deosebinduse fundul depresiunii. artificiala. eroziunii.1.' de matenale sau zacaminte. adica partea superioara a versantilor. ce nu depaseste înaltimea dy 25 m fata de nivelul terenului înconjurator. sau artificiala. adica confluenta a doua vai. unde s-a produs ruptura. cu forma inversa decît movila.l adica partea superioara. în cele. avînd versantul aproape vertical. situata în zonele de ses în luncile rîurilor. Poate fi naturala sau. iar cele arti"ficiale cu culoarea neagra.adica partea cea mai de jos. Viroaga sau ravena s-a format pe. partea superioara. o adîncime de. construita pentru amenajarea terenurilor înpand supuse. în lungul apelor. " Valea este o depresiune prelungita care coboara într-o' directie.' De regula. versantii înconjuratori si marginea. fiind forma inversa a dig.ului. rele . ~ Terasa poate fi naturala. însotite de date caracteristice si explicative. Rambleul si digul se construiesc pe caile de comunicatie. baza rîpei. cauza eroziunii si transportarii de catre torenti a materialului erodat. Taluzul poate fi consolidat. Groapa este o adîncitura cu dimensiuni reduse. în forma de con sau. . iar cele cu altitudini mai mari se numesc podisuri. diguri. Cele situate pîna la 200 m altitudine se numesc cîmpii. relief: Movila este o înaltime izolata. este marginea rîpei. de formare a. înclinati de regula cui 30 sau 45 Q. La o vale se disting: originea. teren închisa de înaltimi. din cauza eroziunii sau alunecarilor de teren.. sau actiunea oamenilor: ramblee. Sesul este forma plata de teren. Peretele stincos este asemanator cu o rîpa cu ve'rsantii din roca dura. cît si locul. 1.doua vîrfuri consecutive. taluzele. eleJ[ mentele naturale de relief se reprezinta cu culoarea sepia.. Ripa sau ruptura de teren s-a format pe cale naturala. Hebleuri. O depresiune de întindere mica se numeste caldare sau gavan. fiind linia de întîlnire a versantilor 'la partea lor inferioara. cu mici ondulatii. Canera este formata artIfiCIal pentru extragerea.1 Aceste elemente de relief se reprezinta prin semne conventionale specifice. Se disting urmatoa-. pentru irigatii si 'desecari. din.

62.punctele caracteristice ale formelor de relief~ vîrfuri.3 68. Plan topografic cotat. gavane. De aceea planurilecot~ie se folosesc 4. _. 1. vai. simplu !i rapid. (> 064.retelei de baza. I .1. .altitudinile . Densitatea punctelor cotate este in functie de accidentatia terenului.5 06 .2 06J..8 067.cu densitatea stabilita.2 063.uniforma pe întreaga suprafata. se cerb ca pe plan sa se realizeze o densitate de 50.2 oGS.9 .& 064-. METODE DE REPREZENTARE A REUEF~LUI i Reprezentarea formelor de relief pe planurile si hartile tc.. ... fintini.inconvemente: formele de rehef nu apar 1D mod sugestiv SI scrierea cotelor încarca planul cu multe inscriptii.de. Indiferent de metoda aleasa.punctelor de..3 -66.7 -67. movile.2. . I ~cest sistem este pr~is. (> -68. este necesar sa se cunoasca cbtele .8 0&6. altimetric si scrierea valorii cotei linga semnul conventional al fiecarui punct.punctele . prin care sa se asigure in .0 063.. de scara planului si precizia ceruta. . creste.1 o os.>pografice a constituit o problema dificila. Cu ajutprul unei retele.punctele de detaliu.4. 100 puncte pe dmll(indiferent de scara).& o 067.2 066.doua . adoptîndu-semai. .ansamblu o repartizare cît mai.8 .0 003. mam~Ioane.7 "65. _ . knetode.. sei. In general. o o 0682 oGSoS J Fig. dar prez~nta .. poduri. frînturile limitelor permanente ..7 o 6S.J o 066. punctecotate cu asemenea densitate se poate reprezenta relieful prin orice metoda.G o S 068.9 064.. cladiri. multe.. schimbari de panta. etc. 4.etc.7 -o7. . .2./. pe suprafata respectiva.elementele de planimetrie si relief cu caracter permanent:.: . pentru: ." oG'.1.1 . ~ntersectii si ramificatii ale cailor de comunicatie. . METODA PLANUIULOR COTATE Reprezentarea reliefului prin cote consta în raportar~ pe plan a tuturor punctelor determina~.

fu\ J 0'l. 0G3.1 O6&. ..8 .>. .4 067.Pla eni 065.J..it"<~ 06U '..06G.8.. 065... ". soS o S o \ o' SoS .p.~.1 o .~ ..~. ".6 (> S o .1 0GG. 5..._ .. 0&0.9 i? " #23 " 86 .. ~~. 0&5.60 o 68. '~ f ...8. o f o S \0 _~6.~ .8 "~~~.0 06&3 \ ..!.S 066. o~ .\ (> \ s 067.~~?. ...2 '~~ o o $ o ...67. \ H.I \ 0f-2 .0 068.. 065...0 "".l ...

unde reprezentarea elelllentelor de planimetrie si hidrografie permite scrierea cotelor. A. pe Baza acestui principiu.suficienta precizie. Reprezentarea formelor si elementelor de relief.0 mm. 4. accidenfatia terenului si scara planului topografic. pe verticala dintre planurile de nivel ce determina doua curbe de nivel consecutive. I în figura 4. respectînd densitatea acestora. 4.3. sit~tea . Proiectarea formelor de relief. . B. în figura 4.Aceasta . C). curbelor de nivel. 1: 2000. 1: 1000. . . curbele de niyel se proiecteaza ca orice element de pe teren. 4.' Marimea echidistantei se alege în functie de: precizia necesara reprezentarii reliefului. Pe planul de proie~tie. avînd aplicabilitate generala la' planurile. METODA CURBELoR DE NIVEL Este metoda' care serv"te la reprezentarea formelor de relief in mod sugestiv si cu . . . planurile de nivel se aleg la distante egale.2. pentru ca relIeful sa fie reprezentat clar SI expreSIV.echidistanta ~rafica nu treb~e sa \tie maI mIca de 1. si hartile topografice. C.2. rezulta o echidistanta grafica. nivel orizoJ}tale si echidistante (Al B. de scara planului si' de înclinarea pantei terenului.numai la scari mari: 1: 500.2 este sectionat cu planuri de.3 se prezinta cîteva forme si elemente de relief s~ecifice. Echidistanta este distanta. reprezentate prin curbe de nivel si semne conventionale. 87 . Intersectia unui plan de nivel cu terenul se face dupa o linie care uneste toate punctele situate la nivelul respectiv. Sa ne imaginam ca terenul. numita "curba de nivel". Fig. I : I I l' 1\ I I J 1 I I t~17 Fig. micsorate corespunzator scarii planului . acestea fiind figuri asemenea formelor de relief. reprezentat pe figura 4.1 se prezinta un exemplu de plan cotat.pe care se proiecteaza curbele' de nivel de pe planurile.2.suprafata de referinta . respectiv den. \ în functie de valoarea echidistantei alese. Principiul metodei.. între ele .echidistante. Pentru o reprezentare sistematica. Planul H este planul de proiectie .

ate care nu se percep p'rin trasarea curbelor de nivel normale si aju~atoare. linii întrerupte (segmente de 7. 4. se folosesc trei culori de baza si nuantele aceS'tora. pe platouri.. I w . de regula pe curbele principale. s-au adoptat anumite valori ale e9hidistantelor în functie de Scara planului si de zonele geografice.curbe de nivel normale. gavane etc. . . astfel: .1 .25 0. la intervale egale cu valo~rea echidistant~ i. .0 10.50 .curbe de nivel accidentale. pentru suprafetele dehiroase si muntoase. 1: 1000 .25 0.1. si în zonele cu. .0 1. prin linii continue cu grosimea de 0.astfel: .0 . creste.00 2.0 I /' .contin~e . (m1 Scara hirtii I (m) ses deal munte ses si Ideal munte .2 mm. 1.00 1: 1000000 100.0 200.0 40.0 100. cerneala tipografica.00 2. expresivilalii si Citi' rea usoara a reliefului reprezentat.curbe de nivel ajutatoare.1 mm.0 . Pe fiecare dm2 de plan se scnu 2-3 valon pe curbele ae nIvel.50 0.0 mm). Ea consta în colOlfarea suprafetelor de harta în raport cu altitudinile. I : 100 0. 200000 4@.5 5. sînt mai mari de 5.verde. Pentru colorarea . sei.Se foloseste de obicei . prin. De regula. în zonele cu dune <le nisip. acolo unde distantele între curbele de nivel normale. 0. Clasificarea curbelor de oiveL Pentru marirea.5.' curbele de n. valori care sînt prezeritate în tabelul .00 I : 500000 50.5. 88 4. vai.ivel se cla~ifica .' I . Pentru originale se folosesc solutii preparate din acuarele.se traseaza curbele de nivel care delimiteaza suprafetele. Tabelul 4.albastru.originalului se executa urmatoarele operatiuni: -.6 cm pe plan.0 1. 10000 2. 25000 10. " . w .' 1 : 500 0.curbe de nIvel pnnclpale. se stabileste scara hipsometrica sau . I . pentru suprafetele acoperite cu apa.'O 80.0 .0 I : 5000 1. maro. iar pentru imprimare.cu grosi~ea de 0. de I regula cu valoare de 200 m.1 Echidistantele curbelo~ de nivel Echidistanta I t Echidistanta Scara planului.2.0 .altitudinaIa.00 1 : 100000 20.50 2. I . . Acestea se traseaza în luncilel rîurilor.entru redarea fidela a formelor putin pronunt. 1. teren ses.50 1 . prin linii .50 1. p.pentru reprezentarea reliefului pe hartile geografice si turistice.3. la 1/2 din echidistanta. conform scarii hipsometrice (din 200 m în 200m). ~O . 2000 0.5 .0 20. a CIncea sau a patra curl1>a nor.. uniformizare.10 0.' . -.50 1.00 1 .mala. fiind foarte' sugestiva. 50000 19. vîrfuri. METODA TENTEWR H1PSOMETRICE Pentru.2. pentru suprafetele :de cîmpie. la valori jntermediare.

METODA HASURILOR Se foloseste foarte rar.u.antelor. . \ Pe hartile cu tente hipsometrice se înscriu si cotele unor puncte car~c-' teristice din teren.I j l' I 1. pentru tiraje mari.. _ se coloreaza cu tenta maro suprafata cupnnsa In mtenorul curbeI de nivel' limitata (cu altitudini mai mari de 200 m). nuanta de maro \ cea maI mchlsa pentru locunle cu altitudmea cea mal mare. . apoi peste ac~stea se coloreaza suprafata cuprinsa în interiorul curbei de nivel imtdiat su~er!oar~ . . asemanator celui din. pe hîrltIe . 4. 4. I ~ --. mecanic. . . Lungimea hasurilor este în functie de' înclinarea panteL . _ se _stabileste linia de demarcatie între zonele de deal' si cele de cîmpie (de regul~ curba de 200 m). .. care se executa din carton. \ _.' \ Pentru aplicarea metodei se tr~seazaîn creion curbele de nivel corespunzatoare unghiurilor de panta. S-a întocmit un diapazon de hasuri.. altitudinilor..ile sînt scurte si apropiate (teren cu panta mare) planul apare întunecat. se folosesc doua procedee de' întocmire: \ _ manual. a.4. '.si cotele unor puncte caracteristice dlli teren. natura. pentru unicate.2. arata directia si înclinarea p. din 5 în 5°.albasfra .' . la o departare una de ~lta cu 1/4 din lungimea lor. în functie de numarul de exemplare si de teh. rezultînd ca locurile cu altitudinea cea mai fuica sa aiba culoarea verde mai închisa. II I ~ . METODA PLANURILOR SI HARTlLOR IN RELIEF Se foloseste I în general pentru întocmirea planurilor si hartilor cu caracter didactic. începînd de la 00 pîna la 45 o.1 hipsometrice. A" \. permite deter . dar n. în functie de unghiurile de panta. executate la masini speciale. Pe hartile cu hasuri se scriu .(400 m) si as. A . inarea. _ se coloreaza cu tentj. numar' mic de exemplare si pentru matdte. Hasurile se traseaza pe directia pantei.coP\e ra desenul elementelor de planimetrie si se executa greu.' A \ _' curbele de nIvel se copiaza de pe plan sau de pe harta. verde suprafata cu altitudine mai mica decît curba de nivel limita'tl' (200 m) si apoi peste aceasta supdfata baltilor si a deltei. cu tenta .. iar adolo unde hasuI. iar relieful prin tertte . hartI10r In relIef se procedeaza astfel: .5. . din 5 în 5o.nica din dotare. placaj sau material plastic. Acolo unde hasurile sînt lungi si rare (teren cu panta mica) planul apare luminat.2. si apoi Între ele se dtse"" neaza hasurile conform djapazonuluL Metoda hasurilor asigura expresivitatea terenului. sugerînd gradul de iluminare al terenului si respectiv de înclinare a pantelor. pentru hartile geografice. . _ se coloreaza suprafetele acoperite cu apa.a mai d~par~e. modul de reprezentare fiind' foarte sugestiv. . rezultînd. folosind ca material folii plastice pe care s-au imprimat elementele de' plalnimetrie si hidrografie prin semne conventionale. A în cazul mtocmuul manuale a planunlor SI.m.

placaj sau material plas~ic'.de calc si apoi .se aplica pe foiii de carton. 89 .

-. marci). asemanatoare ca la punctele retelei de baza.care au suprafata egala cu a planulUi si grosimea egala cu echidistanta aleasa pentru curbele machetei. dupa proceddul aratat la întocmirea. se scriu sub forma! de fractie: la numarator cota marcarii. trepte cu materiale adezive si apoi se lasa sa' se usuce. calc. Planul sau'. Valorile cotelor se scriu. \ I . -' punctele retelei de baza. pînzat.. . unde se introduce matrita reliefului. Ea se întocmeste pentru fiecare plansa. harta în relief se. ""C I punCte scrilndu-se la stînga sau 4easupra s~mnului conventioinal.-. în numarul de 'exemplare dorit. peste care se suprapune copia imprimata pe folia plastica.punctele caracter~stice ale reliefului si' cele de detaliu. semllele conventionale ale punctelor retelei de baiA se scriu. . din material plastic. Se încalzeste copia imprimata pîna cînd materiaJul devine maleabil si apoi prin vacuumare. deta.1 ' _. în dreapta semnului conventional. de regula. dar sa rezulte clar la ce punct se refera. 90 .semnele conventionale ale punctelor caracteristice si de. reteaua rectangulara si valorile :. iar la numItor valoarea coteI. I . se taie foliile dupa urmele curbelor de nivel. ÎNTOCMIREA OLEATEI CU PUNCTE COTAjE . . realizeaza la o masina de vacuumare.' liu se 'scriu cotele lor.. ele se pot scrie la stînga. în cazul întocmirii planurilor prin ridicari topografice. harta în relief. de regula . care se deseneaza prin semne conventionale corespunzatoare categoriei' punctelor.se modeleaza relieful. . executîndu-se simultan cu planul topo~ grafic. conform dispunerii lor pe ~lan. pe: . acesteia. Operatia se repeta pentru obtinerea numarului dorit de exen1plare. iar oucatile rezultate.matrita reliefului. se lipesc una peste alta. . calc de calitate superioara. copii imprimate (ale planului sau ale hartii topografice) pe fotii plastice. manuala. . pe mater~al transparent. sub tormade fractie: l~ numarator numele sau numarul punc~u~ui.. Daca spatiul nu permite.. iar la numitor cota la sol." La punctele unde marcarea punctulw se afla deasupra solului (pilastri. edificii. I Prin racirea materialului se realizeaza planul sau.' ' l' . numarul acestor '. I în cazul întocmirii mecanice a planurilor si hartilor în relief se executa: .. . iar relieful prin tente hipsometrice.3. . Oleata cu puncte cotate este documentul pe" care se raporteaza toate punctele determinate altimetric.' du-se formele de teren reprezentate în trepte. . '. Lînga . d~asupra Sau d~desubt. copia luînd forma acesteia. obtinîn'. se realizeaza suprapunerea copiei imprimata peste matrita. '. umplîndu-se spatiul dintre. folie din material plastic !bat pe una din fete sau. Lînga. 4. I Pentru întocmirea oleatei. . se fixeaza' si apoi se copiaza de .cadrul interior al plansei.se coloreaza relieful în culorile conventionale (tente lhipsometrice) si se deseneaza elementele de plani~etrie si de hidr<?grafie. . . pe original: . avînd elementele de planimetrie si hidrografie repr~zentateprin semne conventionale. materialul ales se suprapune pe originalul planului. . . la aceste puncte se pot scrie si numerele.

lînga care se scriu datele caracteristice si elementele hidrografice. .Daca planul topografic se mtocmeste m formatST AS.numele si semnatura conducato\rului unitatii de executie. ale reliefului. De aici rezulta necesitatea cotarii thtu. . deci: d. firul vailor etc.în culoarea albastra: semnele conventionale si 'cotele punctelor determinate prin niasurari fotogrammetrice. .a se traseaza elementele' de relief. A. în partea stînga: functia.în culoarea neagra: cadrul interior. . .în continuare se prezinta interpolarea îintre punctele cotate" care considera.\ Interpolarea se bazeaza pe proportionalitatea dintre distante si dife-. hi si.. .. iar datele mentionate a se scrie în. Problema se' pune ca între doua. " . semnele conventionale ale punctelor retelei de baza. în creion se deseneaza: ' .. numele sau numerele punctelor retelei de baza si inscriptiile din afara cadrului .4 se observa asemanarea triunghiurilor. ca. " Deasupra laturii de nord se scrie: . .la mijloc: scara planului topografic si sistemul de referinta altimetric. între doua puncte cotate vebine terenul are panta uniforma. .. oleata cu puncte cotate va avea acehlsi format. filare' în timpul ridicarii topografice si filare în timpul stereorestitutiei. raportate pe plan..la mijloc: titlul lucrarii si nomenclatura plansei.. . respectiv distantele acestora fata de punctul..în culoarea verde: elementele hidrografice.în partea stînga: numele institutiei care executa lucrarea.în partea dreapta: functia. ror punctelor caracteristice. se schiteaza liniile orografice ale terenului: crestele. de unde rezulta: d d. astfel: . INTERPOLAREA CURBELOR DE' NIVEL Trasarea curbelor de nivel se executa de obicei prin: interpolare între punctele cotate.în culoarea sepia~ cotele punctelor determinate prin maisurari geodezice si topografice. Oleata cu puncte cotate se deseneaza în tus. \ .în culoarea neagra: prin linie punctata se schiteaza liniile orografice ale terenului. sa se stabileasca locul. Acolo unde este posilJil.în partea' dreapta: caracterul documentului. pe unde trebuie\ sa treaca curbele de nivel. ~. puncte A si B. Sub' latura de sud: -. inclusiv punctele de scliimbare a pantei. 4.\ '.4. d2 -=----=-= h h. rente de nivel.i li' . afara cadrului se trec în indicator. cu ~ote cunoscute. reteaua rectangulara cuvalorile respective.Pei oleat. -în culoarea maro: elementele de relief si valoril~ lor. ?umele si se~natut~ executantului.=-dh' h " 91 . Din figura 4.

4. Dupa definitivare. (297 x 210 mm). dupa cum urme~za: Pregatirea originalului planului topografic. pen~ru a fi desenate în \. LUCRARI PRACTICE Pe o suprafata de t<?ren s..lanurile topografice. în inteiiorulchenarului. laturile patratelor fiind de 15 mm. la 10 mm de' laturile de sus si din stînga. Inamte de efectuarea desenulUI.t A. valorile cotelor. la scari mai mari de 1: 2 000. 93 . modelare. Punctele de caroiaj sînt dispuse în patrat.6 se traseaza în creion firele de vale' si 'elementele de relief. interpolarea si modelarea curbelor de nivel se executa în creion.tora se deseneaza curbele de nivel. 'pe oleata cu puncte cotate. în creion: Fata de acJste linii se traseaza caroiajul.Punctele retblei de baza si punctele cotate sînt la intersectia liniilor caroiajului.5. Pozitia punctelor. se traseaza CÎte o linie.a ridicat relieful prin nivelment geomel ric executat în caroiaj . peste semnele conventionale ale aces. elementele de relief cu valorile lor.6.tus. definitivare si desenare a curbelor de nivel si a elementelor de relief trebuie sa se ~fec-. se' selecteaza punctele carora trebuie sali se scrie cota pe plan.Fig. în tus negru.. De regula. Toate operatiile de: interpolare. Desenul curbelor de nivel se executa cu tus de culoare sepia. si firele de vale sînt prezentate în figura 4.5. acolo unde cladirile ocupa suprafete apreciabile. trasare. 4. Izograf. Pe aceasta se traseaza chenarulsi indicatorul (150 x 20 mm). tueze conform principiilor mentionate la capitolul 3. asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. Tema se va executa în etape. curbele de ~ivel se tra~spun pe originalul planului !opografic. prin linie punctata. I Pe ].. avînd în vedere respectarea categoriei curbelor de nivel si pastrarea semn1elor conventionale ale acestora. Originalul planului se întocmeste pe hîrtie de desen forma. se deseneaza semnele conventionale si se scriu cotele acestora. cu lat:ura de 15 mm redusa la scara planului. Fdlosind schita din figura 4.. Apoi se stabileste locul si se înscriu valorile curbelor de nivel.

' . =.> Analizînd structura reliefului . d.' " . rezulta.3.75 m.75 m. Interpolarba se execq. succesiv. . 'Prin modelare se adIIilte o abatere fata de linia trasata initial. avînd linii paralele distaJ.tate la l.. 8g.U\-Ibel or.E. corespunzator cu.Se masoara pe plan.50-87. locul curbelor de .nivel se poate stabili prin interpol are grafica.25 m. HB = =90.5). si 90. se stabilesc zonele unde trebuie sa se introduc~ curbe de n~vel ajutatoare si accidentale.0 m. notînduse locul pe unde trebuie sa treaca curbele de nivel: 8~. Dupa obtinerea . pe creste si apoi pe versanti: Unind punctele de acee~si valoare.se mteapa cu un ~c locul unde Imnle lzografulUl cu valoarea curbelor de nivel inters~cteaza linia dtntrc: punctele cotatelrespective. 1 ' .te. folosind izograful (fig. '-' între punctele Asi B trebuie sa se traseze curbele. E= 1.25 ' .Date cunoscute: HA =87. pe întreaga suprafata si apoi se efectueaza modelarea. s.si densitatea curbeI or de ni~el trasate. .:.). :d 1: " J -.se suprapune i~ograful pe planul topografic si se roteste în asa fel înCÎt cotele punctelor sa se încadreze între liniile izograful1ui cu valori coresp~rizatoare. pastrîndu-se pozitiile stabilite prin interpolat:e. d.25 mm. 89 msi 90 m.7 .elief reprezentate.xO 75 3.t. pozitia pe plan acurbelor de nivel. distantele d" d.25=3. . I Locul curbelor de nivel se stabileste prin interpo1are" întîi pe . Acestea se întrerup CÎnd întîlnesc elemente \.1 mm. continuînd cu pozitia deplasata corespunzator cu valoarea relativa a elementului . care se întocmeste pe hîrtie de calc. . ha =2. de nivel. 1 FIg.25 m. . meric: .75 in.Secalc. la curbele de bi vei: A la punctul A d =32 X 1 75= 17 2 2 .0 mm. asigurîhd expresivitate formelor de r.urbelor de nivel pe întreaga suprafata..50. h. dînd continuitate vailor si crestelor.bmm sau la 2.. astfel: .' între perechi de' puncte cotate situate pe acelasi versant.25=0.' . Interpo~area curbelor de niivel.' Pentru marirea randamentului. h2=1. Elementele de relief trebuie sa se încadreze între curbele r de nivel.' x 2. =88-87.75 =27.uleaza distantele 'de Sa consideram urmatorul" exemplu nu. .e unesc punctele mtepa.. 4. pe directia: AB. accentuînd liniile care marcheaza valoarea curbelor de nivel. valoarea c.I . -.92 h B I.Id . d=32 mm.4 mm. de nivel.1 d=~x a 3.firul vailor. 4. cu valorile: 88 m.de relief. acestea se modeleaza înlocuintl frînturile prin linii curbe. pîna la 1/4 din distanta: dititre curbele de nivel.4.Se calculeaza diferente de nivel: h=90. Liniilor li se da de regula valoarea de 1/5 din eFhidistanta.25' .ta in 'mod.

resp~ctiv. I Pe planUrIle topografice la scan maI man' de 1: 5000. curbele de nivel trasate pe caile de comunicatie' trebuie sa 'redea profilul longitudinal al acestora. . . .. '. .

. 8 "sO:: ~"'1 + I ~ I ~ ~ O ° ..~ l:S ('b O °..7205 .PJ7~~S .:s ~ -en. _ t:loo :.tl .7186 .> ~~t:So~ ."'1 ° .G .s.-. N <-o 9'p. ol:St:l~-SD < O'~ 8"~' E.xoo ..n"°' OEC.: ..-.7181 . s :.1?6* -7275 '72/. ~5>g5»~ ."-en -en ~ .~o~i' O.._..10 ..72$ .[~a~ CI'.l:S ~ S .:::.3"". 'S:: o ....0..1108 7048 985 ..72/0 . IS 072.'. O s:: ji."""'t ..It.. '7U12 -716.0 . ~~~~"'. .-s ~ '-o"...72&0 ..o' .7/74 '72~ . .x ° oo_...1258 '7i54 -719. 4.-t:l.'/242 '73 " ..:: .. .1187 ..'1290 .'/235 ...~ ::T"O oO°.Io-°0 ° "C ~ r:r ooo:::T:.ZJ .S.-e.7/15 .°"'1 o"'1"""'l .l. Date pentru lucrarea practica.......7l90 ----.7QfJ2 '7C12 '7lJ.°00 O C I o.726'4 ."s0:":'0s-:: eo:"O a.-~0o "'1 ..>.7?1I1 '/25'4 Crihalo A 1326 . ~pP.:s t:l o t1:\ l"~OsS::Ol°:S. °Et:S.Ff~~g~~:~'7 .~l:S~° o l:S "'1 ° 00.-.7'15& .72..oo."o'1 E.126> .86 ~'._~ .'l .7Z67 .° ."e. -.. "0 t) ..' ~ OCI . '71126 '717&7.-"" .:. ° ° .-~0S 5' p.6.'::==~"~~2iE~:F::~~~+is3::.:.7052 .g~"SloC' "lO 1: "'1 s:: P "'1 s:: = o .! s::oo-~o t-'.101J2 .7209 .i~ Fig.7250 ."x 0"'100S " :":Oo "'1000 e.o0-~ o~.

. 1194 --.. " \ // . g \\ I1". " '1I '7Z87 57 -Q..1176 ... .6.7005 4<990 .!J~... ..7061 ..:. \ 1" .-.....' ....~67 ..'12 75 .8..7115 .7120""'~7112 . .713~ .715& .10'2 ..7175 .7120 " .. '7131 '7711I 719..71/4 .7014 ... . 71Jl1 '6918 ('1958 . A .-..'.\ \ / " ..q"'~ __ '-----"i:80--5570 ... I " .'/215 28 '''71 0722." sti 71Sa ." / -....1992 .. /.11st1 '1156 .61 ~ I --.1 \t.J.7062 ...5955 '101" .--..96J .7IS'ff" ..61 .69/12 ...12 '70'911 '7(J)" '76)9 ..'60 '717'2 '6996 .7000 .~ \ '7153.. IJ.. " . I)'.. \ 1'1 ....~ '-:.. 7205 ..085 '71'6 .. .6992 .5950 '7026 '70f/1 . '" \ 1/ }.. I '--..//7 \' '"j .'7015 __ <7001 .7050 . ...73.<... \ " .70'2 '701.// "89 .. ..7(100 \ ..I ----------..717j ) il01 7015 .7205 . ...7014 . -'" // : -.. 1/16 .... '~ 06 \ ...6982 '695' "70J2 '1100 . " . ... 5981 "~7J ._..7110 ---. .6987 4-83 ..-"'" \ ...... \ 'J--/ \ ...'_.5..7102 ..~< --'o . '...7024 .7..50/...7 0S0 . -.. .71'6 ....7 ... ..'12J2 ''1218 '7192 .10 .7tJ5./"-'" ..7140 . './ _------. ... _..E97a \.981 '6. \ ' / -~. " ..7035 "'-:&8&5\ <>6~78 ~6910 .-" / ..-_ ..S "085 ....1IJO '71"5: . .. \ 6 \ / . '69.\" ..7035 "..726>...6985 ~\ 6974 '5990. .6'189' .7rJOb...6981 ' . '..7//Z .---. /...7fJ"5 .706'4 . 97:l ./-'G992 . II II -...'12 3G '71...70..7002 ~069..'697)\ '6960 /09..>..7121 / '11" " \ I I .717...62 . ... 6..... .._-.. ...6962_-::!!""~:. \ .-" ''''"" '..7//0 .7Q84 .970 (9B{J ....---.'~90 '6983 '5972 '6951 .. 74 I " '7124 .18 ..52' '7f)EU '7"5 '7154 1 '7158 ..

\ \ \ '71~S '71UZ .70B" ... .?lOS A7J20 V1 I. 1 / 1 / I ".~OJJ -Q-~~ I 1 .7(12-0 ...702~. '71113 . -.6987\\. .I ....7100 '69910 --..7DJO--'7170 '7tl." Dumbrava .~ 6 $O ~/ '697(J --:.I 12 " "~\..'..'...(J.70.--.. / -..-1962 .......(] ..7180 .."/ .7Ia2 ':f .-.

..desenarea elementelor de relief.. . . _ stabilirea locului si scrierea valorilor curbelor de . în tus sepia. . plan a curbelot de nivel. sepla.în creion verde: firele de vale. în tus sepia. se executa prin &. respectîndu-se prevederile mentionate la subcapitolul 4. respectînd categoria si semnele conventionale ale acestora. nivel.10 puncte pe dm2).desenarea firelor de vale.în creion maro: elementele de relief si valorile lor. desemnd semnele conventionale si scrierea cotelor acestora în tus negru (7. Transpunerea pe original a curbelor de nivel si desenarea lor in tus. Pe oleata se executa. . în tus verde.5 rilsi apoi modelarea acestora.transpunerea pe plan a curbelor de nivel. în tus .pe.opiere)~.interpolarea curbelor de nivel cu echidistanta de 0.4.~ .tarea punctelor C'arora li se scne cota pe plan. Pentru aceasta sînt necesare urmatoarele operatii: . .1. \A _ selec. în creion. _' desenarea . interpolate pe oleata (transpunerea..

. hidrografie (mari.planuri si harti tematice.tematice cerute.0. unghiuri de panta. .planuri si harti generale. suprafata terestra.utul acestora este' În raport cu scara de reptezentare si cu destinatia. .tematIce.n: 1: 25 000.).). izvoare. canale etc. 1: 100 ~OO. vegetatie (naturala si cultivata). 96 .. turistice. '1 Scara: ) . .plan.). Ca I 'harta topografica universala tipica. 1: 500. calculul elementelor necesare anumitor activitati (distattte.etc.uri topogr~fice la: '1. Eltmentele repre-' zentate îsi pastreaza pozitia relativa.. proiectarea si amplasarea diferitelor obiective. Destinatie: . economice . asigurînd informatiile necesare asupra zonei.. poate fi considerata harta topografica la scara 1 : 25000. dt navigatie (aeriana. 1: 500 omo. mini. orientari. . determinarea pozitiei punctelor btc.relief (elemente si forme de relief) . . ... e. constructii.Capitolul 5 PLANURI SI HARTI Planurile si hartile topografice sînt reprezentari grafice ale elementelor situate pe. pe care sînt reprezentate elementele de: planimetrie (cai de comunicatii. c.ate este h~uta. 1: 10 000. . CLASIFICAREA PLANURILOR SI HARTI:tOR Clasificarea se face În functie de: Continut: .Contin. geologice. I -' hartI topografIce la scan ma. corespunzator situatiti reale de pe teren.. Într-un sistem de proiectie. care contin principalele elemente topografiC. cu destmatIe speCIala. de b~za a tarii noastre. . limite administrative. localitati.harti topografice la scari mici: 1: 200 000. 1: 1 000. : 5 00. profile. fluviala sau maritinia). .' . fluvii.completate. retele de transmisiuni etc. ~Îraie.1. rîuri.planuri de situatie la 1: 100. 5. cad~strale. ere. I .planuri si harti universale.harti geografice la ~ scari mai' mici de 1: 500 000.harti topografice la scari medii: 1: 50000. folosite pentru studierea generala sau în detaliu a anumitor zone. care se creeaza SI se folosesc pentru rezolvarea unor probleme precis determinate: scolare. cu elementele . 1: 2000. . Acestea servesc ca material cartografic de baza pentru întocmireA hartilor la scari mai mici si pentru întocmirea hartilor tematice.' I .

unde..Â). ale punctului initial si azimutul A. 5. " I pe plan sau pe' harta si corespondentele lor situate pe suprafata ehpSOi. . I Scara' este raportul dintre lungimea elementelor liniare' reprezentate .1. prin puncte. Proiectiile cartografice sînt adoptate prin conventii nationale sau internation. retea~. Orientarea. groasa).. y=/2 (f. . \ Punctele geodezice de..'. geografica. A si HE formeaza datele geodezice initiale. .cadrul ornamental (se traseaza printr-o linie..cadrul geografic (se traseaza prm hme dubla. din: '. . iar meridianele si paralelele prin anumite linii bine determinate. y. . In.\ ' . specifice sistemului de proiectie. b. tara noastra scarile sînt standardizate. care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice. ".dUlUi. se~unde.A...Pe planuri si harti scara este redata numeric' sau grafie.functie de proiectia aleasa. ELEMENTELE DE BAZA ALE PLANURILOR SI HARTILOR Planurile si hartile topografice se construiesc pe baza unor 'elemente matematice si geodezice. Sistemul acestor linii serveste pentru rdportarea punctelor de baza. Ecuatia oritarei proiectii cartografice. . topofotogrammetrice. Ca suprafata altimetrica de referinta se considera. folOSIt m tara noastra este unic. atît în cazul proiectiei Gauss cît si în cel al proiectieisteteografice' 1970..2. al acestuia fata de un alt punct învecinat.2. x=f.div!zata în.Â.). ' Cadrul 'planurilor si hartilor este' un sistem complex. ELEMENTELE BAZEI MATEMATICE Proiectia cartografica det~inametoda de trecere a suprafetei elipsoidului terestru pe plan. ELEMENTELE BAZEI GEODEZlCE Elipsoidul de referinta.5. . I . r. pe el fimd marcate valorile de latitudine' si longitudine. divizate în minute). baza (triangulatie si nivel merit) se determina fata de punctul fundamental al triangulatiei. . h si. I î:ptre cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza. prechm si înaltimea suprafetei elipsoidului fata de geoid" HD Acest punct Ise numeste punct fundamental.ak în .:A.1.cadrul interior (se traseaza prin linie subtire. ee " reprezinta suprafata la care se raporteaza rezultatele tuturor masurarilor geoddice si .. suprafata elipsoidului se reprezinta cu deformari. în ..2. fiind stabilit pe reteaua geografica sau pe reteaua rectangulara). 7-Cartografie 97 . dupa coordonatele lor geografice f .' .tara noastra se folosesc proiectiile Gauss si stereografica -' 1970. iar 'f . cbrespondentele lor în plan vor avea coordonatele x. limiteaza reprezentarea pe planul sau harta topografica.2. \ SIstemul de impArtire pe fOI SI nomenclatura. suprafata geoidului.12 sînt functii continui. sub forma ei ~enerala este: .(f. .' de regula. ~lipsoidului în corpul Pamîntului I se refera la stabilirea precisa a coordonatelor geografice il . cu dimensiunile determinate a. 5. . Cadrul este f9rmat.

.2.'.reprezinta prin elementele topografice cOfponente.d~ come~t et~.punctele retelei geodezice se reprezinta in totalitate. .. de t.planurile topografice trebuie sa se repryzinte reteaua de baza. În functie de" scara planului.pastreze'~ plan pozitia.' I ..în .IOe asemenea.. . _ obiectiveecollomice:" uzine.. ' .'. în functie de posibilitatile de redare la scara. -elemente de gospodarie comunaIa:' retele electrice. în ~scuaruri. ". Iar m cazul prOIectIeI stereografice sistemul 1970. . '. componente tre:bui~. .mtran..' .strazI. pe strazi..aferente acestora. cai.latie s~ reprezintageneralizatsauGu toate elementele componente.' La scari m~ri (1: 1 000. '" .'. lînga\ semnul convetlti~ nalse scrie co~a. împrejmuiri si vegetatie.1...de apa. astfel: I . '..e ter.cladiri cu' destinatie' de locuinte si' anexe gospodaresti.punctele retele! topografice se reprezmta m totahtate. ce~e din reteaua dt stat în totalitate. cotele se senu sub forma de fractie: la i numarator cota punctului marcat si la numit() r. . PUNCTE DE BAZA Pe hartile si ... d. ferate. de educati( fiiica'etc. lînga semnul conventional .pasaje.na. etc. ..." 1.e circulati~. iar cele din retelele locale se aleg astfel ca densitatea lor sa nu fie mai mare de 4 puncte pe dm2. .~ l respectiv" conform prevederilor de la capitolul 2. yulturale. . forma si orientarea. .m. punctele retelei de nivelment se trec prin selectie. . .trotuarele si acostamentele.. .conform situatiei depe teren.. . de alte cerinte. cutoalle . . '.1 .art~~ .oficare etc.3. hnga semritil cOllventional se scrie "cota.:cota~olului. de tr~nsp()rt.31. -." . redîndu-se p.I ' .stalatiile . parcuri.3. metr0l. în tara noa~tra Ase foloseste . 5..' de ocrotirea sanatatii.sa-si .in. unitati de constructii. l' A V " .lizare.3.lin~ ~e .'. Elementele.ramvais i de trol~~puzfbulevarde. ..transmisiuni.ocalitatile . . . t. LOCALITATI ..OOO). v'. .. . .adtI1lDIstratIve. I .:Artereledecircu.'" . de ca.Sistemul de coordonate se adopta în fiecare tara în functie de proiectie si. La punctele reteleI de baza SItuate deasupra s olulUI.'."se . în localitati sînt urmatoarele tipuri de elemente topografice: ' ':-:""f.. --:: (Jblectlve SOCIal-culturale: msbtl1tn. fabrici..artt):"ed.:L. aleI.l.' '..'. '-'.prill semnele conventionale specifice categoriei fiecarui punct. 'de cercetare si proiectare. etc.se scrienum~le punctul~ si "cota. pIete. . 5..quqsabila. ... '... . . de învatamînt. precum si elementele de gospodade 'comunala.9~zul proiectiei Gauss sIstemul de coordonate 1942. 'Cota SI numele fiecarUI punct se plaseaza fata de semnul convention.:2.1. CONTINUTUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE 5. 98 . I de. \ reprezentarea strazilor se poate efectua compl~t.

cladiri.' . cu situatia din teren. . turnuri de racire. artere de circulatie si cladirile respective însotite de insdriptii explicative.biec. " 1 .'---:-' . ["i Obiectivele sodal-culturale se reprezinta.latiilor. pastrîndu-sepozitia. xedau .plaseazl\i pe1qcul intrarii în subteran.' co?v~ntionale ale elementelor si insta.conve. silozuri. prip redarea cîtmai . .. " '..ri. . . ..setnnul conventional specific. fara însemnatate: ..anexele gds po.se"p[a!..' " .. . ~\ . Acestea se. prin 'semnele lor conventionale. se reprezinta monumentele.se cartarea' acestora în funotie de scara. . artere de circulatie. conturul terenului.. .. nu. respectîndu.'... troitele.' . Interiorul cvartalelor se clompleteaza cu vegetatia existenta. zinta în functie de densitate si de scar.. .ul conventional de rezerVOfse plaseaza pe locul fiecaruia.în~otite de in~c~il?tii explicat~ve. care au caracter permanent si constituie importante puncte'de1brien'tare._. cosuri.'. prin semneleconven~ionale ale' împrejmuirii. de exemplu retelele edili tare subterane.." . artere.' în. începînd cu scara 1 : 5 000 trebuie sa se generalizeze uneleeledente... . constrwte: COSUrI. . . Depozitele de gaze sau petrol se reprezinta. ' . dareJti si.'sem-b. prin semnul. 'dimensiunile si orientarea corespunzator.3.htional specific si al elementelor interioare: alei. "recipiente. . Prin generalizare se pot elimina: cladirile nepermanente. d~ circulatIe Intenoare SI elemente. . 7* Y--. Daca este posibil.a.conQupte. Cladmle cu destmatlede locumte SI anexele gospodarestl'serepre .' in.3. rezervoare de iapa (:9\ o . s~mn. ele .fidela ~situatiei a~borescen~e ~xistente. cladm. Z6nde. etc.\'se generalizeaza. Acestea se redau prin semnele lor conventionale. c~i~ unele clad~ri vlo~uibile ~ici.pentru suprafetele acoperite cu iarba' si fiorL 5. . seaza pe Jocul unde sînt instalate pompele. rezervoare.daca. Halele" ~telierele " magaziile si depozitele ser:eprezinta cu semnul conventional de cladire. De regula. prin:' Jrr1prejmuiri. Semnul conventional al statieLde alimentare auto '. fara a' în~ar:a. lmprejmumle se reprezInta In totalItate sau se generalIzeaza prm eliminarea celor mici si fara importanta. Reprezen\tarea se completeaza cu inscri~ explicative referitoare la profilul" 09iectivului respectiv. vegetatie'..tive'~e econ?mice se reprezint~ prin:' î~J?rej~~.'~erzi dm parcun SI scuarun se reprezInta prm semnulconvenllOnal de arqort si gazon ... î~ mod inutil' pianl:lI. .. în unele situatii. . \ o.' Semnele conventionale ale galerii lor de mina se . amenajare' prin: împrejmuiri. însotite de inscriptii explicative. " Terenurile de-sport se reprezinta în functie de scaraplan'uluil de marime .. anumite elemente se reprezinta pe schite separatb.si de gradul de.1. însotite de inscriptii explicative. se Irepr'ezintal cladirile permanente. . . cladiri etc. CONSTRUCTII INDUSTlUALJi:. teprezinta"p[rin. forma.. rezervoarelor si cladirilor.. etc. Dtlca reprezentarea nu se poate efectua la.. . AGRICOLE SI EXPLOATARI Constructiile industriale si agricole situateînafaralocalit&tilor se reprezinta prin semnele conventionale aleelementelorcomponente:îmPirejmuiri. de. cladirile' componente.sotite.sc. I1\iP:tl1exphcatlye.1 .."..f. deasemenea. 'scara. crucile si alte elemente comlruite. se plaseaza pe locul cladirii principale.... .castele de apa. artere de circulatie. Exploatarile miniere la suprafata se. . '~J~ 1 Serele se' reprezinta dupa conturul lor real. tribune. ' .

semnele conventionale ale acestora pot fi deplasate fata de pozitia reala cu valori pîna la 0.constructiile anexe: cladirile statiilor. drumunsi constructii anexe. linii de metrou. însotite de inscriptii explicative referitoare la tensiunea curentului. . ~ lllstalatn pentru dirIjarea cIrculatIeI: semafoare. p~~areleetc. .5: RETELE DE COMUNICATIT Retelele de comunicatie sînt formate din: cai ferate. debleuri. Pe planurile la scara 1: l 000 si 1: 2 000. Reteaua de cai ferate se reprezinta prin: . atît în interiorul. iar celelalte prin linii continui Icu grosimea de 0. Liniile de cale ferata se reprezinta conform pozitiei real~. de compresiune"camine de vizitare letc. Diesel sau cu abur) si starea lor (îri exploatare.>~ullocalitatilor.ta toate liniile.anexe si instalatiile pentru dirijarea circulatiei se reprezint a prin semnele lor conventionale." se reprezinta stîlpii de sustinere ai liniilor electrice si de transmisiuni la scarile 1: l 000 si 1: 2000. cantoanelor. pentru cele instalate subteran. La liniile duble care nu se pot reprezenta la scara. de co~solidare. felul tractiunii (electrificate. 5. . diferentiate) dupa natura stîlpilor de sustinere..4. . pastrîndu-se pozitia Ilor.castelelorde apa. l)aca nu se pot reprezen. funicular. . tIuble).a scarile mai mici de 1: 5. 1'" . în construttie. prin semnele conventionale specifice. tramv~i. în afar~ localitatilor se. Conductele' de petrol. cît si în afara localitatilor.liniile 'de cale ferata. se scrie pumarul lor. Reprezentarea se reallzeaza prIn semnele conventIOnale respective. depourilor.Soselele 'si drumurile se reprezinta în' functie de caracteristicile lor. precum si c~>nductele. pentru cele instalate la suprafata si prin elemen~ele aferente situate la suprafata. cu exceptia celor situate lînga caile ferate. pod~ri. sosele. In statii se 'reprezinta linia prin. diferentiate în functie de: latimea ecartamentului (normale sau înguste). haltelor. Liniile de transmisiuni situate în afara localitatilpr se ~eprezinta în totalitate.000.5 mm. benzi transportoare. Statiile de transformatoare electrice se reprezinta în totalitate.cipil1a prin Semn conventional. I:. DE TRANSMISIUNI SI CONDUCTE Liniile electrice situate în afara localitatilor se reprezinta în totalitate.3.3.' demontate).numarul liniilor (simple. acestea se' t:eprezinta si ~ interi<. ramblee. axa spatiului dintre linii. îns9tite de cobstructii aferente: statii depompare. axa sempului co~ventional se plaseaza pe.." ' I .. In int'eriorul localitat ilor. tU!1~~e. de gaze si de apa. 5. la suprafata sau subterane. de aer. troleibuz. I ' . ' " I . plasîndu-se axa semn~lor conven100 . Conductele de apa SI de abur se reprezinta numaI daca sînt instalate în afara serei." etc.2mm. ~bur-l' term~ficare SI canahzare. semnale lurmnoase etc. UNIT ELECTRICE. pastrîndu-se legatura cu celelalte ~lemente pentru asigurarea claritatii planului si reprezentarea corecta a" elementelor principale . COIlstructiile . zidhri de sprijin si. . teleferic. magaziilor. reprezinta în totalitate.

P~ plan.. se reprezinta bornele si. stîlpii de frontiera în totalitate.3.sosele. raza de curbura minima de 150 m si pante mai mici deI4%. ." .tionale pe axa soselelor si a drumurilor respective.. Semnul conventional de -frontiera' se traseaza între punctele raportateJ în asa fel încît sa rezulte dar apartenenta de stat a eltmentelor topograifice de pe frontiera. LIMITE SI IMPREJMUIlU Frontiera de stat se reprezinta conform pozitiei reale. Reprezentarea va fi ' însotita de datele caracteristice referitoare la materialuldeacopedre Si la dimensiuni. Partea carosabila este întretinuta . linii de tran~misiuni. sosele Si drumun se reprezmta 10 totahtate. hidrografie si relief prin care trece f~ontiera de stat se reprezinta în tot!llitate. . asfalt sau pavele. dispun la. neprofilate si neacoperite. cu latimea partii carosabile ' de cel putin 14 m. debleuri. diferentiindu-se dupa materialul de' constructie si dimensiuni . piatra bruta. Frontierele si limitele administrative situate de-a lungul cailor de comunicatie. a canalelor.poteci permanente pentru transporturi samarizate si poteci I de picior. folosind:u-se punctele raportate prin coordonate. .acoperite cu asfalt. a liniilor de somiera sau a altor elemente topografice liniare. De asemenea.. indicata prin numele celei mai apropiate localitati' sau element geo. \ . acesteia. de categorie superioara. cu raze de curbura mai mari de 50 m si pante mai mici de 10%.sosele modernizate.benzi. acoperite cu beton. 6 em. batatorite de mijloacele de transport. La cadrul planului. semnele conventionale ale cailor ferate si ale soselelor vor fi însotite de inscriptia directiei. cu latimea partii carosabile de cel putin 4 m. arb~ri e~c.autostrazi. putin 6 m.cu diferite materiale: pietris.drumuri naturale imbunatatite. si valoarea distahtei. fara fundatie si acoperire solida.. obligatoriu la schimbarile de directie lale elementelor respective. se traseaza astfel: Wl . 1 .. pietre kilom~~rice. cu datele -caracteristice specifice.drumuri de exploatare permanente" pe care s~. I Semnul conventional de frontiera sau limita administrativa în' cazul cind acestea sînt de-a lungul elementelor topografice. . Podurl1e de pe calle ferate. existetite de obicei în zonele de deal si munte.drumuri naturale.. . piatra sparta sau pietris. Ocolesc localitatile si se intersecteaza C"tl alte drumuri la niveluri diferite. pavele. a santurilor. unesc de obicei localitatile sau servesc ca' iesiri din localitati spre drumuri. una fata de alta si în mod. ~iatra sparta.1 . \ Elementele de planimetrie. intervale de 4 . acoperite cu beton. Grupele se. se deseneaza grupele acolo unde. . cu latimea partii carosabile de c. Soselele si drumurile se clasifica' astfel: '. se reprezinta prin grupe de 3 -4 elem~nte ale semnului conventional. nisip etc. ~ladiri. ' " Reprezentarea soselelor si a drumurilor va fi completata cu: raml1>lee.6. cu doua sensuri de circulatie si cel putin patru. de' regula. 5. nu rezulta diar pozitia .grafic. FRONTIERE. asfalt sau pavele. prin lipsa semnului conventional de frontiera sau limita. face circulatia mijloacelor de transport pentru lucrari agricole si exploatari forestiere.

caramida si gardurile metalice. . realitate. " . viroage. în functie de natura malurilorsi constanta. .3 mm de acestea. I . lungimea si permanenta lor. jghea102 . zidurile de piatra. . în afara localitatilor. Limitel. Cele din localitati se selectionea za Jnfunctie de scara planului.ati:va este în. elementele topografice liniare (rîuri. Zidurile si valurile istorice se reprezinta' în totalitate daca au lungimi mai mari de Hcm pe plan. .împrejmuirile se reprezinta prin selectie. limite administrative etc. în aceasta situatie.diferentiate' dupa gradul de amenaJare. cele termale .3... pe ambele parti.e.3mm de semnul conventional al frontierei. elementelor respective nu' permite si trasarea sebnului conventional . în functie de natiura si matimea Jor" astfel: " " I -.\. cazul limitelor \ administrative se" pastreaza pozitia elementelor topogtafice si se traseazay limit8. liniare. l '<.gardurile din lemn.sau minerale si cele amenajate. cele cu înaltimi mai m'ari de 1 m. nivelului apei. drurhuri. fluviilor si rîuriloli. culoare neagra pentru elementele de vegetatie si de culoare sepia pentru suprafetele de nisipuri. al liniilor de somiera sau al altor el. 'La.-' pe acea parte a.. 1.. . în functie de/ scara planului. iar celelalte prin selectie.. frontiera îsi pastreaza. Izvoarele si flntînile se reprezinta în totalitate.rîurile si pîraiele. '. ' La pîraiele si rîurile cu apa permanenta.' ~ pe mijlocul apelor curgatoare.permanente ale elementelor de vegetatie si de sql se reprezintl. ' \ "'-. santuri" împrejmuiri. daca frontierasau limita administrativa trece prin mijlocul lor. daca au lun~ gimemai mare de lcm pe plan.) . . lacurilor. topografice" daca frontiera sau limita trece pe imijlocul lor si sem~ul conventional al elementelor respective permite tr~sarea frontiereisau limitei administrative. \.constructiile anexe ale retelei hidrograJice. "'Liniile de mal se redau. . plasa de sîrma si.po. rl'ladi..L.'{. gardurileviicare împrejmuies~obiective economice si sociale.~ canaluri pentru irigatii sau' desecari. sîrma ghimpata. RETEAUA mDROGRAFICA t9'P~~~~. în functi e de :caracteristicile lor. pastrînd o distanta de 0. . se tedau toate bratele 'cu lungimi mai mari de 1 cmpe plan.se celerbai importante. prinliniepunctata de.. ale elementelor topografice. .mal' ale.. Daca frontIera de stat. ' .t:hidrOgrafiCe care se reprezinta pe Planurile l si hartile '". Canalutile.'.. "~ l' 5.. --. " . de adîncimea si gradul de amenajare aliinalurilor. îd. la 0.7. î~ totalitate. în functie de latimea lor. ' I ' . Nu \se traseaza limita acolo unde suprafetele sînt conturate de.zitia" iar elementul tepografic respectiv se deplasea~a..redîndu.iHe ele . I '. se scrie valoarea înaltimii. atunCI se reprezinta numai frontiera de stat.'(' lin.. -' . alternativ. izvoatelesi fintîriile. I . I ' ..elementulUI topografic pe care frontiera sau lImIta administr. dar 'semnul conventional al. .de frontiera sau limi~a administrativa.. în cazul cînd acestea sînt Pe marginea elementelor topografice. " " ' 1 ' . pîraie.:e~~n.emente. ' . se suprapune cu lImItele de Judet..

ajutatoare. ~ _ . trasate pentru scoaterea în evidenta a anumitqr fO[. _. \ .prafetele msipoase se reprezinta daca sînt.eprezinta vegetatia existenta. RELIEF. fluvii. rîuri si canaluri.8. . diguri. reprezinta prin. santuri etc.0 m.. si citirea usoara a reliefului reprezentat.3. prin curbe de nivel. semne conventionale si puncte cotate . . pentru echidistanta.'. p<i>sturi . în\' locurile caracteristice. Ec~idistantele. '. . lînga ~emnele conventionale' ale acestora trebuie sa se scrie valorile caracteristice. Constructiile anexe ale retelei. . baraje. ' -. .. reprezinta prin' curbe de nivel.sageti care indica direclP si viteza de curgerea a. santurile con~truite pentru-. pe plan. . i. '. .. la: vaduri.stabilesc}~ funCtieI ~e scaraplanulm SI de accidentatm terenulUI. terase. mlastini. semn conventional. saraturi. datele caracteristice se scriu astfel: ..valori cu adîncimea malurilor si dimensiunile digurilor.-. pla.adîncimea si calitatea apei.. ramblee. de: O.. rîpe. si la intervale de 10. '. se reprezinta prin semnele lor conventionale.' . 5. . exceptînd: suprafetele ocupate de mare. etc.. -.irigatii si desecari se reprezinta în functie de dimensiunile si importanta lor.nirnetr~e si altimetrie cu caracter permanent. hidrografice se reprezinta cu deta. în ansamblu. 20. accidentale. gropi.I I 't"--. Ridicaturile.' \ . trasate pentru re.. 40 m. Pentru manrea expresl~ yitatii..-~ burile. cu densitatea stabilita (7. fete mai mari de 50 mm2 pe plan..reFefului. pe regula.or de nivel. iar cele cJ valori mai mari. viroage si rîpe.principale.liere maxima. canaluri' si. elementele de'. prin semnele conventionale speCifice.' 111 de: O.. 15.. hidrometrice etc. cu valoarea egala cu echidistanta. cu valoare de 1/2' din echidistanta. desenate prin linii continue cu grosimea de 0. viroage. .'care sasy asigure. 20 m . o repartizare cît mai unitara pe întreagasuprafat~..pei. \ Terenurile cu saraturi si cele cu mlastini se reprezinta daca au supra. 10. Pe fiesareplan sau harta topografica' se scnu cotele la:puncteleJ'eteltI de baza.1 i mm. se . prezentarea cît mai fidela a unor forme de relief caracteristice. .' . . conductele si. punctele caracteristice ale reliefului. ELEMENTE DE SOL SI VEGETATIE Relieful se. a caror valoare este multiplu de 4 sau 5 a echidistantei. \.'. cot~ pe malul apelor. \ Su. curbel. JO valori pe dm2) în functie de.' . curbele de nivell se Impart astfel: -' normale. debleuri. . lacuri.. J. gropile sidunele active cu valori mai mici decît valoarea echidistantei se. bacuri. 1 cm.15 cm pe plan. Elementele de relief: rupturi de teren.' . '. care se deseneaza p. . \ ..scara si complexitat ea . confluente. 30.. cariere.' . .. 10. în mlastini se r. 103 . mede relief. la: cascade. 1a fintîni si laFuri. mai. stîndi..rin linii continue cu grosimea' de 0. '. _ \ Curbele de nivel se traseaza pe toata suprafata planului sau a hartii topografice.. . peptru echidistanta de 1. punctele de detaliu prin . De exemplu.2 mm. 5.\ La reteaua hidrografica. prin combinarea semnelor conventionale. rn:ari de.latimea si adîncimea apei.

izlazuri etc. A2 (420 x 594mm) sau pe formate stabilite conventional. M ~i pe fusele notate 34 si 35. . daca sînt mai ma'ri de 1 cm2 pe plan.L IMPARTIREA PE FOI SI NOMENCLATURA împartirea si dimensiunile foilor. 104 . vii.starea padurll: mature.grupa: conifere.datele caracteristice se refera la înaltimea medie a copacilor si diametru! mediu la înaltimea de 1.2.1 se prezinta o portiune din harta de învatamînt la scara 1 : 25000. tei.specia: brad. stejar. De regula.K.4.hartile topografice. pepimere.5. se întocmesc pe formate STAS sau pe formate de 50 x l 50 cm.50 m fata de sol.4. jnepeni. exe:. avînd forma hnor trapeze.entionale de vegetatie se pot combina pentru redarea cît mai fidela a situatiei din teren.are are dime!1siuni: pe" latitudine <P _~o ~i pe . nu se mai contureaza. ierburi naturale. ' Prin paduri se reprezinta si celelalte elemente topografice: poieni. 16~. Impar tIrea supr~feteI terestre In zone (pe latItudme) SI In fuse (pe IpngItudme). Ambele proiectii folosescacel asi sistem de împartire si nomenclatura. în tara noastra plan~rile si hartile topografice se întocmesc în proiectie cilindrica transversala G\auss pe fuse de 3o sau de 60 si în proiectia stereografica -1970. Planurile si . semne conventi~nale. pin. Semnele conv. pItIce. ranstI. precum.opo?rafice .cutate pe suprafete man. sînt delimitate pe caroiajulgeografic.de 1 : 5 O~O.si hartile t. Daca sfprafetele sînt mai mici de 1 cm2 . linii electrice sau de transmisiuni etc. avînd la baza harta la Scara: 1: 1 ogo 000. . linii de somiera. executate pe suprafete limitate. 1.. plan unle topografice. . la scari mai mici d e 1 : 5 000.scari mai mi?i . fiird delimitate de caroiajul rectangular. culturi tehnice etc.1. maracinis. c. artar etc. I .tile sînt delimitate de cadru. " . fag. la scan maI man de 1: 2 000. dobonte de furtuna. . tmere. I în figura. Ter. astfel: I " . 5.la. uscate sau taiate. drumuri.la~ scari mai mari 1 : 2000. Împartirea acestora este unitara. -. smt del~mItate de carOla]ul geogIiafIc. se se întocmesc pe formate STAS: Ao (841 xl 189 mm). 5. . finete.selor. Planurile topografice .: '\ ...5 sau km întreg. Aceleasi reguli se apl~ca si pentru vegetatia cultivata: livezi.flape zonele not~J~. care se traseaza dupa anumite principi~ în func~ie de scara si de supr~f~ta r~preze~tata'1 .. Pentru aceasta se traseaza conturul zonei pe o harta la scara convenabila si sb întocmeste schita cu dispunerea plap. CADRUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE Planurile si har. L.si date carac~e~istice~ diferentia~e. I Planurile .lo"ngitudine A . Al (5~4x841 mm).. specific. foioase sau mixte . I Suprafetele compacte cu tufaris. delimitate pe reteaua rectangulat:a la valoarea de 0.avmd dimensiunile prezeJ1tate în tabelul 5. si notarea acestora.toriul tarii noastre se-a. este aratata în figura 5. Suprafetele acoperite cu paduri se reprezinta prin linie de contur. arse. se reprezinta prin contur si semn' 'conventional .

derivînd una din alta. 1. nomenclatura este formata din litera cu care este notata zona si din numarul fusului. coresp.3.poate fi urmarit în figura 5.. rm\ L \ /( \ J '6~ c \ c \ B Ee Uif 10 fiI A ° .unzator cu împartirea foilor de harta. ' \ . 36 C' \ M o . se trateaza concomitent cu nomenclatura acestora. Nomenclatura este proprie fiecarei scari.2. care înlocuiestb titlul. 5. Fig. împartire ~ foilor de harta la scara l : l 000000 pîna la scara l : 100 OOO. Pentru harta la scara 1: l 000 000. de Jxemplu L-35 (fig.3. împartirea de la scara 1 : 1 000000 pîna la scara 1 : 100000. o 0° 6° 17° 78° 2/fO JO" heo 8 . 5. JI '32 33 3* JS. 1(J(J{)000 105 . împartirea pentru harta.. Nomenclatura hartilor si a planurilor topografice este un siStem de notare al foilor de harti si planuri topografice. De-asemenea în talJelul 5 l 13 25 37 49 [-3S 6 IV D VI Fig. 5. în continuare pentru hartile si planurile la scan ~ai mari de l : l 000 000.2). la scara 1 : 1 000000. împartirea. Modul de.

' lmenSlunea cadrrlor Nr. Nomenclatura unei foi de harta va fi fQrmata din nomenclatura hartii ... care se noteaz~ cu cifre arabe. I Pentru harta' la A scara Al: 200~00. de harti t?~ Notarea în ~ Scara Nomenclatura cuprinse în r cadrul fiefoaia: " ". II. . 'zona corespunzatoare hartii la scara : 1000 000 se împarte în 4 parti (2 x 2) care se note-aza cu primele litere }najuscule ale alfabetului latin. b...2. corelatia acestora cu scara si' dimensiunile foilor de harta. împartirea! ei efectuînduse în continuare. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala.c. 256 1'15" . . 5. III. '. . .3). I Pentru harta la scara 1: 500 000. 2'30" 3'45" \ 463 500 \ 1 : 5000 L-35-16-(53) 256 4 1. fum profectia Gauss si stereogrmca . IV se arata sistemul de împartire pe foi de harta si cum se formeaza noJenclaturile. de la vest spre est si de la nord spre sud. d 5' 7'30" \ 370 400 1 : 10000 L-35-16~B-c-3 64 4 1.3. 5.1 pye " lonSitu-\ x ~'[ dine ciine (mIIi) (1nmJ " 1: 1000000 L-35 1:1000000 4° 6° \ . carei foi pe . D' 1.197@. Pentru hartile si planurile topografice la scari mai mari de 1: 100000. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala~ la care se adauga c~fra araba corespunzatoare zonei.. se considera ca baza hattala aceasta scara (1 : 100 000). 5\...3). de la vest spre est si de la nord spre sud.C. . la care se adauga litera majuscula corespunzatoare zonei. Pentru harta' la scara 1: 100 000" zona corespunzatoare hartii la scara 1 : 1000000 se împarte în 144 parti (l2x 12).zona corespunzatoare hartii la scara 1: 100000 se împarte În 4 parti (2 x 2)" care se" noteaza cu primele litere majuscule ale alfabetului latin.B. 1'52". mane.0 zona corespunzato~r9 h~rtii la scara 1: 1 000000 se Imparte In 36 partI (6 x 6).B.2. de exem~lu: L-'35-C (fig.445 480 1 1 : 500 000 L-35-C 4 4 A. 106 . e~emplu: L-35-XVI (fig.2. II. de. 144 20' 30' \ 370 400 'o' 1 : 50000 L-36-16-C 1 : 100000 4 A. XXXVI 40' 1° I.4. 5. l \& d ~t.D 10' 15' 1 370 400 4 1 : 25000 L-35-16-B-a 16 4 a. de la vest spre est si de la nord spre sud. . Nomenclatura Jnei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala. la care se. de la vest spre est si de la Inord spre sud. Pentru harta la scara 1: 50 dOO. de exemplu: L-35-16 (fig.370 400 1 : 100000 L-35-16 144 4 1.1 Smemm de imparpre pe foi d~ harta si nomenclatura.Tabelul 5.-. 463 500 L-35-16~B-d-4-III 1.C. care se noteaza cu cIfre ro. pe \ pe 1u'" ' latitu.3).D 2° 3° \ 445 480 " l : 200 000 L-35~XVI 36 9 1..)'«. adauga cifta romana corespunzatoare zonei.

Se folosesc doua sisteme de . d \ I \ \1 ~4\ . în paranteza.4. . la due se.nei. -de exemplu: L-35-16-B-c-3 (fig. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura Hartii la soara 1 : 50000. la care se adauga litera majuscl. zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : ~5 000 se împarte În 4 parti (2 x 2). de exemplu: L-35-16-C (fig. Pentru harta la scara 1: 25000.harti la scara 1 : 100000 se împarte în 256 parti (16 x 16) ceea ce este similar cu împartirea zonei unui plan la scara 1 : 10 000 în 4. .6. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 .107 1 3 o ' '2 4 2 J 4 5 6 7 33 6S 11 49 81 Fig. de exemplu: L-35-1. împartirea de 113 la scara 1 : 100 000 pîna la. . 5. care se noteaza cu priknele litere minuscule ale alfabetului latin.:25 000. 1Il~ IV 1 100000 \ Pentru planul la scara 1: 10000. suprafetele rezultate din împartirea zonei în 256 parti se noteaza cu cifre.în al doilea caz. 5.parti. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura planului la scara 1 : 10000. cifra araba corespunzatoare zonei. 5.5:4). b\ \ J.: 5 000.. care se . de la vest spre est si de la nord spre sud . ' \. de exemplu: L.4).4).adauga cifd araba corespunzatoare zonei. la care se adauga.B-d-4III (fig. arabe.noteaza cu cifre arabe dt la vest spre est si de la nord spre sud. suprafata rezultata din împartirea zonei planului la scara 1 : 10 000 în 4 parti se noteaza cu cifre romane. de exemplu: L-35-16-B-a (fig . 5.4). notari si nomenclaturi: . . Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 : 100 000. z~ma corespunzatoare unei . la care se adauga cifra romana corespunzatoare zonei.în primul caZ. zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : 50000. \ Pentru' planul la scara 1:5 000. se împarte în 4 parti (2 x 2).35-16. la care se adauga litera minuscula corespunzatoare zd\. -de baza la scara 1 : 100000. .scara 1. de la vest spre est si de la nord Ispre sud.:(53).Ila corespunzatoar e zonei.

rtlUne este prezentata Ul figura 5. Graficul general de racordare a hartilor topografice.r.Io. J Acesta s -a mto. care cuprind.si ~o. se fo. Graficul.Io.ra.calitatile (municipii.menclatura planurilo.rdare pentru to..No. în plus fata de grafi~ul general. 5.mune) cu limitele lo.respunzator cu sistemul de împartire si de no.mpus din mai multe planse. 108 .nul taru. 5.seste co. Opo.ne.4. unde nu s-a fo. este fo.cmit un grafic general de raco.rdare.rmat de regula din titlul lucrarii la care se adauga numarul plansei. Fig. n<:>menclatt~rile. I Pentru asigurarea cerintelor curente.r. o.menclatura a hartilo.5.menclatura generala. s-au întocmit grafice de raco.nat~le geog~afice ale acesto.rase. daca planul este co.CmIt pentru mtreg terIto.r. to.ate judetele.ate lo.sitsistemul de împartire si no. din care se po.o.r. co.ate deduce p6zitia harti!o.5.pograficecare se înto.~do. prezentate anterio.2. GRAFICUL GENERAL DE RACORDARE A HARTILOR TOPOGRAFICE Pentru identificarea cu usurinta a unei harti sau plan s-a Înto.cmesc pentru anumite zo.r to.

! În/el"io'" Fig. Numele acestora se însoteste de prepozitia "de". Pe acesta sînt mJrcate prin. . 5. I Reteaua geografica.lanul respeCtiv. La hartile si planurile topografice întocmite în proiectia' Gauss. oraselor si comunelor.numele localitatilor reprezentate pe mai.paralele si meridiarle sau reteaua rectangulara. numele localitatilor spre care merg caile de comunicatie si distanta pînala aceste localitaii.3. liniile..numele judetelor. de cadrul interior. Morcarea /atifudim. -. care marcheaza reteaua rectangulara. multe planse. de o parte SI de alta a limitelor acestora. si rectangulara trasata pe . . traseaza prin linie dubla (cu interval de 1 mm). I între cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza. "si\.priti segmente desenate în afara cadrului ornamental. 109 . de o parte si de alta a frontierei de stat: . .cadrul geografic se. ELEMENTELE CADRULUI Cadrul hartilor si planurilor topografice este un sistem cOllflplex care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice.6. da(i.5. pe intervale de un minut. la intervale corespunzatoare scarii. unind colturile care s-au raportat prin coordonate. între cadrul interior si cel geografic se scriu: .cadrul ornamental se traseaza printr-o linie groasa de 1 mm. la distanta de 7 rIfn.tuate pîna la 2° departare pe longitudine fata de meridianul ma~ginal al fusului.' '3409 Reteaua reclr:mgu faNi He/eau(J fwdrmgu/arO / a fusu/uivecin 84 5410 CaiJlYJl orn. între cadrul interior si cel geografic se traseaza.6. Cadrul este format din trei parti: . si anume pentru cele aflate deasupra si la dreapta valorilor pare.an:BJrfa. . Se traseaza prin linii drepte.4. I In figura 5. la distanta de 1 mm de cadrul geografic.numele statelor. .cadru este însotita de valorile respective.cadrul interior limiteaza reprezentarea pe harta sau pe' p. Elementele cadrului. segmente valorile de latitudine si longitudine. sau dac.7 se prezinta exemple de acest fel. asa cum se arata pe modelul din figura 5. 1. reteaua geografica. El reprezinta' reteaua. . 1 Cadrul geografic I Cedru. Linia dubla sbînnegreste alternativ. . . se marcheaza reteaua rectangulara a fusului vecin. prin puncte.a numele nu estel titlul planului. municipiilor. divizata în functie de scara.a nu au numele scris pe plansa respectiva. geografica .

In' afara cadrului ornamental al hartilor si al planurilor topografice mai sînt. 110 Jud. g Schita anomaliilor magnetice (acolo unde este cazul).d : c I 'O a b --CCJ-. cu ajutorul acesteia se obtin v~lorile unghiurilor de panta 'În functie de distanta dintre curbele de nivel si de echidistanta.10. Un exemplu se arata În figura 5. sistemul de proiectile si sistemul de referinta altimetric. . . . 3°06' 0°03' .. . a Numele statului si numele institutiei care a executat lucranea. ~~~. plasate conform figurii 5.~~. b Nomenclatura hartii sau a planului topografic. . Sub schema se scrie valoarea echidistantei..Declinatia magnetica În anul 1992 . de exemplu: . 5.. . . un exemplu se arata În figura 5.--====-----= I m Fig.I . I f Schita declinatiei magnetice si valorile acesteia.0°52' 2°14' '. .meridianelor Sl declinatiei magnetice. 5. . . Inscriptii' din afara cadrului.11. .Variatia anuala a declinatiei . . h Scara. .9..Convergenta medie a meridianelor ..==-===-~~ Q\VQ 1-_-_h =1 D=JGJIG Fig. .Consla i I / . . un exemplu se arata În figura 5. d Caracterul hartii sau al planului (nesecret. . necesare unele inscriptii.8.. . . . Exemple de scriere pe cadru.. .7. I e Valorile convergentei. secret).. c Codul.1 . . numerica. i Schema pantelor. În urmatoarea ordine de la a la 1: . secret de' serviciu. stabilit pentru evidenta automatizata. scara grafica.8.~LLJ. -' Abaterea acului magnetic fata de reteaua rectangulara . . .

tuturor genurilor de lucrari.Fig. ~ si d. Sistem de referinta alfimefric .' .9. de w studiul.' cadrul acestora va fi format din caetirul interior si cadrul ornamentaL Cadrul ornamentalpoate fi chenarth plansei. ~.11. IAc~st~a furmzeaza un mare volum de mformatll referItoare la teren. La planurile topografice la scari mai mari. 5m Fig._---'. 5. k Date privind întocmirea planului. . de 1: 5 000. FOLOSIREA HARTILOR SI A PLANURILOR TOPOGRAFICE . referitoare la operatiile efectuate si anul executiei.cercetarea.reasi. prospect~.5. . 5. care constitUIe elementele de baza pentru efectuarea . iar în indicator se trec datele prevazute la hsi k. . I 1 Nomenclatura hartilor sau a planurilor cu care se racordeaza. Scara. 5. Deasupra laturii de nord se trec inscriptiile prevazute la a. Schema pantelor. Schita dec1inatiei magnetice 10050 O blalijîlIW'Iil'!jî!d 1:5000 100 200 I I 300 I 400m t I ?roiec!ie stereografica ... . Hartile si planurile topografice se folosesc în toate activitatile legate. 5. I în general hartile si planurile topografice se folosesc pe teren si la birou pentru rezolvarea anumitor probleme si ca material cartografic de baza. . j Schema limitelor administrative.~lui. . folosirea teren.Marea Neagra Fig.. careI se întocmesc pe formate STAS. 111 .1970 . sistemul de proiectie si de referinta altimetric.10.

Se unfsc punctele corespondente de latitudine ep si longitudine A ce trec la sud si la vest d~ punctul B. .Identificarea pe teren a unor detalii reprezentate pe harta se efectueaza prin orientarea hartii. I Orientarea fata de detaliile din teren se face prin identificarea pe harta si pe teren a unor punl. avîndînl vedere.. Se masoha distantele pe teren de la punctele identificate la punctul de statie. Pozitia punctului de statie va fi la intersectia artelor de cerc trasate. Â =24°25'10" . valori reale Csx-15. care corespund cu direct ia meridianului geografic pe teren.. sau poate fi stabIlIt prm Ihtersectll IImare.?ate fi un detalIu reprezentat.4 mmx25 000=435. De asemenea. acestea se teduc la s cara si cu ajutorul unui compas se traseaza arcele de cerc corespunzatoare distantelo r reduse. . I ...' .' . Ise masoara dIstantele pe cadrul .5:5. corespunzatoare . pîna cînd VÎrful nordic al acului magnetic indica gradatia ce reprezinta valoarea declinatiei magnetice (v. . . I în acelasI mod se pot determma SI pozItnlealtor puncte dm teren care nu sînt reprezentate pe harta. Pe 4irect:iJilerespecti ve se ideIltifica semnele conVentionale ale punctelor vizate. în. . se prezinta în figura 5.EME CARE SE REZOLVA CU AJUTORUL HARTILOR v. Din valorile retelei rectangulare rezulta coordonatele x=5083. . efectuarea de studii etc. I Pentru exemplificarea modului de folosire la cabinet a hartHor si planu.. y=5297. I . diverse studii si calcule -necesare lucrarilor de cercetare si proiectare.1 ' Coordonatele rectangulare x.1. I Orientarea.pîna la liniile caroiajului.9). pe teren si la cabinet se pot efectua cu ajutorul hartii.prin apreciere.a directii lor între punctul de statie si punctele identificate pe teren.1.5 m. IdentIfIcarea SI determinarea anumitor puncte. fig. I ril or topografice. 5. sy=17.te si directii si rotirea hartii pîna se suprapun directi ile din teren cu corespondentele lor de pe harta. cu echidistanta curbelor de ni veI de 5 m. notîndu-se valo~ile<PA=45°51 '20". .coordonatele . '.. Pe teren hartIle SI planurIle se pot folosI pentru orIentare. geografice cp " A ale un ui punct B se dletermina cu ajutorul marcajelor de pe cadrul geografic al hartii. '... extrase de pe' harta sînt: x=5 083 377. Orientarea cu busola se realizeaza prin asezarea hartii pe o sUI1>rafataplana orizontala si a busolei cu gradatiile :ce indica diametrul N . yale unui punct A se' determina cu ajutorul retelei rectangulare trasate si a scarii hartii (1: 125000).1 mmx25000=377. la care se aduna diferentele masurate grafic de la' punct . rectangulare ale punctului A. . d~ .. el se noteaza prin semnul conventional c9respunzator. I Coordonatele . Daca detaliul respectiv nu este reprezentat..S . în kilometri.statie p.5 m. Orientarea se poate face cu aj~torul busolei. Deci.0 m.Isuprapuse pe una din laturile cadrului interior de vest sau de est. fata de cel putin trei detalii identificate pe tererisi pe harta. Punct~. I Determinarea punctului de statie se face dupa executarea orientarii. Se roteste harta împreuna tu busola. prin folosirea d~taliilor apropiate reprezentate ~ ha~ta . în plan orizontal. distantele din teren reduse la scara hartii. . SIP~NURILOR TOP?GRAFICE . determinarea punctului de statie si trasarlle. ... cu ajutorul' scarii. y=5 297 435. consta în stabilirea pozitiei hartii în asa fel înCÎt sa se realizeze o corespondenta perfecta între locul de dispunere a obiectJlor din teren cu cele reprezentate pe harta. PRQSl.0 m). sau fata de detaliile din teren.geografIC mtre punctele marcate.12 o zona dintr-o harta topografica la scara 1 : 25 000. . transformate.

7 mm) si se face ra112 .2 mm: 81\ =.valortloT" de 10" (6'''=10''=12.10" 8.

obtine prin inteIi\lpOlare ~~: . . se stabileste scara: de reprezentare. sau se obtin prin masurari pe teren.diferenta de nivel obtinuta (l.nte între puncte) se extrag Ide pe planuri si harti.prin masurarea dist~telorpe harta (cu rigla) si transfolimarea acestora În valori reale cu ajutorul scarii. 87\' 0. pentru d . care se înmflteste cu valoarea echidistantei (0. la care se aduna valoarea convergentei meridianelor (ilg 2OC).8: 3'.Ia cu cadrul de vest al \hartii. Yc =5296595 m. .2=436. Distantele dintre puncte se pot obtine: I .portul dintre distantele masurate fata de liniile trasate.. YB =5299612 m. sînt: Cf =45°51'25". pentru cele situate Între curbele de nivel. . rezulta: cotg'O= f1x = 1720 -O 570102' e =67g0( 49cC fjy 3017' . De exemplu. de la curt>a de niv~l i~ferioara p~na la I punctul C (0. CB ' . proiectarea . iar a punctului C se. pentru cele care au Înscrisa valoarea si pentru cele situate pe. De exemplu. punctelor se pot obtine direct.. se traseaza directia nord. extrase de pe harta.întoc.9 m fiind Înscrisa pe harta~ a punctului D este 560 fi fiind pe curba de nivel.2 m) se aduna la valoarea curbei de nivel inferioare (435+1.25 x 5!Y1. si aplicînd relatia: do= .8 mmx25 000=3 470 m. ~ -. prin punctul <:.1 mm).7.' b.:24°25'11". Se masoara cu raportorul unghiul dintre cele doma directii (66g). I ' ."v b.prin masurarea cu ajutorul raportotului.Cartogralie 113 .si exploatarea zacartlintelor de minerale utile sau pentru proiectarea si constructia' diverselor obiective economice. parale. Pentru aceasta. de exemplu. .y2.' obtinîndu-se diferenta de nivel dintre punctul C si curba de nivel inferioara. cu precizia de 50C (proiectiile cartografide utilizate fiind conforme). se scad: I Unghiurile Între diferitele ijirectii de pe harta se pot masura cu raportorul. Pentru hartile situate la vest de meridianul axial"valorile se aduna. curbele de nivel si prin interpolare. se face raportul distantelor (0. cota p~nctului B este 561.x=1 720 m.8 mm) SI pma la curba de nIvel supenoara (3. pe un anumit traseu. 1 . pentru evidentierea diferentelor de nivel. iar pentru cele situate la est. În acelasi mod.2 m).1=0.folosind coordonatelerectangulare ale punctelor extrase de pe harta si aplicînd relatia tg e= g ~ sau cotg e= t. Orientarile directiilor se obtin: . Acesta serv~ste la studierea. coordonatele geografice ale punctului B. distanta I B-C va fi: xB =5083485 m. care poate fi unitara (scara lungimilor egala cu scara înaltimilor) sau diferentiata. rezultînd 67g20c Convergenta meridianelor este Înscrisa pe harta. di~taÎ1ta C~B=138.25).y=3017 m.2'10"~ 5". . obtinîndu-se cota punctului C. f:.8: 12. rezultînd: g"f 5. l:Jy IrectIa C. De exemplu. în functie de cerintele lucrarii si de lungimea traseului. ' .7: 8. Xc =5081 765 m. . x2 +b.B. -.mirii unui profIl (c(Jte si :dista.x . Datele n~cesare .2 m).se masoar~ d~iS!anta. 8:. Deci.se stabileste valoarea curbei de nivel inferioarepuncfului C (435 m).10"~ 1".I Cotele.do =3 472 m.B.folosind coordonatele rectangulare ale punctelor extrase <!le pe harta.. si directia C. Profilul topografic este reprezentarea grafica a unei sectiuni I verticale a terenului.

1'\ ai> 1. u l.. ..el oI . 11 ..0. o 8 V"l N ~ ..:: '-' .. 10 ~ 1~:: ......':"g ~u l.. ~ . ki: '<t 99 !i9 '8os .-:. c :a ~coN N-ori .:: ~o Q. o...

de obicei. cu . se urmareasca valorile relative ale elementelor de relief. pe plan sau pe harta se fixeaza tfaseul acestuia. de 1O on mal mare decît scara lungimilor. \ Pentru întocmirea unui profil. -. pe indicatorul.. se' unesc punctele raportate.folosind diferentele de nivel reduse la sc~ra. Jaruia se trec: numarul puncwlui. intersectiile Icu elementele de planimetrie si. cotele terenului. \ Pentru exemplific.5.13.s-a .trasat indicatorul pe care s-a marcat punctul 1 de începere a profilului si s-a stabilit cota de referinta (520). înaltimea elementelor de vege-' tatie etc. folosind distantele reduse la scara ~ .'''' 8* 115 .s-au raportat punctele pe directie verticala. Prin unire trebuie sa.2.13 pe care s-a întocmit profilul cu scara lun~iFig. Portiune din harta topografica la scara 1: 25000 (fictiva). frîntura.tabelul 5. Apoi se masoara distantele între punctele marcate si se extrag valorile cotelor acestolra. cotele proiectate. milor 1: 10 000 si scara înaltimilor 1: 1 000. scara înaltimilor este. elementele de planimetrie.s-au raportat punctele profilului pe direotia longitudinala. pe care se marcheaza punctele caracteristice: capetiele profilului. curbele de nivel etc. . Cu ajutorul datelor extrase se întocmeste profilul. schimbarile de panta. care s-a 'întocmit astfel: \ -' s-a calculat lungimea traseului (164 mm) si diferenta de nivel maxima (100 rrim) pentru stabilirea formatului hîrtiei.14. Profilul rezultat este prezentat in figur~ .. Profilul întocmit~ se deseneaza În tus. punctele de. r~ .! . în functie de scara lungirhilor si a înaltimilor se raporteaza punctele caracteristice ale profilului. succesiv.\ ! în acest caz. d~stantele partiale si cumulate. rezultînd profilul terenului. magurate pe perpendicularele ridicate din punctele raportate pe directia orizontala. fata de cota de referinta stabilita. 5.are se considera traseul marcat pe har-ta la scara 1 : 25 000 din figura 5.' Datele extrase sînt înscrise si pregatite în . .~declivitatietc.

5 2 Sosea 612 5.0 545 43 107.14.5 575 16.Tabelul 5.5 141.0 600 12. Profil topografic (fictiv): scara lungimilor = I : 10 000.2 912.5 156.0 540 31.5 87.2 312.5 86.5 8.0 225.5 101. 570 55 padure 137.0 116 Fig.0 450.5 550 46 115.2 1 512.5 3 Fir vale 529 35.0 6 628. 'il' .5 1075.0 615 3. 36.2 1 562.5 125.0 27.8 1 637.0 0.0 0.0 375 550 25.5 25 Viroaga 536 . 570 18 45.2 1412.5 91.5 37.2 862.5 Drum 610 7.5 100.5 175.2 1012.5 545 27.0 575 56.0 1 150.8 87.0 75.3 65.0 100.0 4 Liziera padure 540 40.5 75.cotensivi eclurbe I :(m2Sml000 1c:um(m1u0ml0a0t)e0 cuml rmeua)llielte pîunIntmrcetIe 618.5 775.0 37. 5.5 Viroaga 535 /34.5 87.8 687.5 37.5 41.5 50.0 77.5 25.5 68.5 600 60.0 12.0 17.2 Date extrase si pregatite pentru intocmirea profilului topografic Valori: Distante Distante Distante Distante cumulate Puncte Detalii . scara înaltimilor = I : I 000.0 5 Liziera.5 1 375.5 100.5 88.5 50. .8 887.5 31.4 0.2 412.8 637.5 151.5 187.5 100.0 605 11.0 50.5 275.0 625 62.0 87.5 163.5 63.0 62.

elemente topografi1e si elemente speciale. corespunzatoare destinatiei planului.'logiei de. 1 . la scarile 1 : 500' 1 : 1 000' Il ' ~ 1: 2000 si 1 : 5 000. . 5. prIn metode fotogrammetnc 1:~500 si. pe baza masurarilor topogtafice. II I Planurile si hartile derivate si cele tematice se obtin prin aRlicarea tehno. acestea fiind considerate ca materiale cartografice de baza.intr-un proces de derivare.1topogr~fic si complel~at cu elemen l tele cadastrale specIfice. Continutul adestora se staL bileste prin instructiuni. PLANURI SI HARTI TEMATICE I Planurile' si hartile tematice contin. la scanle 1 : 2 000 si 1 : 5 000. prefentat În tabelul 5.\ ' I Tabelul 5. ' .6. FOLOSIREA PLANURILOR SI HARTILOR 1'[ I CA MATERIALE CARTOGRAFICE DE BAZA ' Documentele cartografice care se folosesc pentru întocmirea planurilor si hartilor topografice la scari medii si mici. topofot6~rammetrice si cartografice. i i 1 : 25000 1 :\1 50000 1: 50000 1: 100000 Originale de editare 1 : 100 000 1 :I[ 200000 1 : 200 000 1:1 500000 1 : 500 000 1 :!11000000 Pentru planurile si hartile tematice se folosesc. e. sînt de regula. '1I il Planurile cadastrale se întocmesc. de regula. . In general. Scarile de întocmire se aleg în functie de densitatea elementel6r topograficel. sau a planurilor si h~hilor tema tice. redactare si cartografiere. Aceasta tehnologIe se aplIca cu pnorHate. de regula. În general: 111 : 500 pentri 1117 .1 I -' întocmire directa.2.3 Derivarea . PLANURI CADASTRALE Materiale cartografice de bazl II \ Scara planurilor Document Scara: si hA/!tilor derivate 11 1 : 5000 1: 5 OO<ilsi 1 : 10000 Originale de teren sau de stereorestitutie 1 : 10000 1 : 1000(lSi 1 : 25000 1 : 25000 1 : 25000 .1.mtocmire dIrecta. rilor si hartilor topografice la aceeasi scara. de stereorestitutie sau de editare. în asa fel Încît sa permita reprezentarea parcelelor. la sc l l ara de întodmire sau la scari mai mari.întocmire ca. plan deriva~ din planU. 1 : ~ OOOw.5. în general la scarile .3. ~orespunzatoare fiecarei si1fatii.planurilor si J1irtiIor topografice 11 I 5. carnete de sarcini sau teme de proiect~~e. cele obtinute prin lucrari geodezice. prin diferite tehnologii: . orili~alele PlanJ.6. II.\ .liI 5. ~ li w . I I întocmirea se realizeaza . Ele pot fi originale de teren.

viroage. 1: 1 000 si 1 : 2000 pentru localitati urbane si rurale si 1: 5 000 pentru zone agricole si silvice. Categorii de folosinta ale terenurilor. conventional specific si inscriptii. Relieful se reprezinta prin elementele aces. Elementele de hotÂrnicie: frontiera de stat. \ .14) În centrul fiecarei parcele. .da fi. " ta . de exploatare si aleile se redau prin semn conventional pe care se înscrie latimea drumului. .1. soselele si drumurile se'redau prin semnul conventional al .. tabelul 3. limitele admibistrative (judetene. La apele curgatoare si la canale s e înscriu Iatimile zonelor de protectie.pozitia nordulUi. limitele perimetrelor construibile ale 10calitatilor.tuia: rupturi de teren. statii de radio.'. . înscrierea simbo\lurilor (v. industriale. drumuri etc. prin. baraje. Daca fisia este mai lata de 5 In. mine etc. . transformatoare electrice. formelor principale de relief.15 se prezmta un plan topografic la scara 1 : 500.' curtile si parcelele. se trkseaza limitele acesHte. semnul. limitele tarlalelor si parcelelor. ' 118 . 2. acostamentele si prin limitele parcelelor (gardhrile). . uzine. cu toate detaliile componente.3. toponimie.l hid t h .. poduri. -. folOSIt pentru Întocmirea documentelor cadastrale. ravene.fara a se indica datele caracteristice. alunecari.ons Cta. \ Planurile cadastrale contin în general urmatoarele elemente: I Puncte de baza reprezentate confo'lm prevederilor cap. în interiorul cladirilor se. apelor. ~iguri.orase mari.conductele se reprezinta prin semne conventionale pe care se Înscrie latimea fisiei ocupate. terase. în figura 5. numiri de teren: -' numele teritoriilor administrative vecine.numele 10calitatilor..înscriu indicii de cartare. e ro e m ce se repreZlD prm semne conventionale. L ' . orasenesti.drumurile comunale. -. Instalatii: fabrici. tru ~.caile ferate. reprezentate la scara prin contur. \ . cariere. diferentiate dupa ramuri de folosinta si posesori. \ . cladirile de locuit. Constructiile hidrotehnice se redau prin semnele conventionale ale elementelor componente.strazile În localitati se redau prin . Inscriptiile ce se trec pe planurilecadastrale În afara celor specificate anterior sînt: ' . stîlpii de sustinere a liniilor electricf si de tran smisiuni.arterele de circulatie: cai ferate.cladirile publice.caii respective si prin delimitarea zonei. instalatii de deservire a navigatiei. comunale). . televiziune.de w folosinta. I rogra laSI c. . .' "\ . statii meteorologice. strazi. social-culturale etc. .. . fara a se trasa curbele de nivel .semnele conventionale ce reprezinta partea carosabila. Localitatile se reprezinta cu toate elementele componente: . liniile de mal ale apelor curgatoare si' statatoare. linii de tramvai.. Retele de comunicatii: . Pe plan se face numerotarea cadastrala pentru tarlale si parc~le si se 'Înscriu simbolurile categoriilor .i.

Fig.15. folosit pentru intocmirea documentel or cadastrale. 5. Plan topografic la scara 1: 500. H9 .

. orientarile sil unghiuril e.2 (65 x 100 mrn)'1 figura 5. 5.4. Scrie~ile notate pe figura 5. între punctele alese se vor determina distantele (numeric si grafic).4 (96 x 96 mm). I ' Se vor desena toate elementele cadrului cu valorile lor (fig. LUCRARI PRACTICE 1. cele de la "fi" cu bloc înclinat la dreapta majuscul. la est si la vest de 13 mm. la . Pe pla~sa se deseneaza cadrul. ..nivelul indicatorului.3.8 cu . 5. .7. iar celelalte cu bloc filiform minuscul. Pe plansa se deseneaza scheletele din figura 5.3 (72 x 72 mm) si figura 5.8.8). . . Tabelul va cuprinde primele doua coloane ale tabelului 5. b. I 3.6). scrierile pe cadru (fig. se întocmeste un tabel cu nomenclaturile I hartilor si planurilor care au fost hasurate' pe schelete. pe hîrtie de desen format A4~' asezata cu laturalunga în pozitie orizontal~ Se traseaza chenarul si indicatorul identic ca la plansele Ianterioar e. Sa se deseneze o planse cu scheletul si nomenclatura hartilo~ si planurilor topografice.c" si : scara' numerica se executa cu caracter bloc drept majuscul.grafice.nord de 20 tÎ1m. 5. coordonatele rectangulare si cQtele a' cinci puncte alese pe harta prezentata în figura 5.5. pe care se traseaza chenarul. Sa se determine coordonatele geografice. I .în partea din stîn. Sa se deseneze o plansa cu cadrul hartilor si planurilor topo. pe hîrtie de desen format Ai.1. Spatiul dintre chenar si cadru va fi: la . 5.1..7) si inscriptiile din afara cadrului (fig. 2. cu dimensiunile 240 x 140 mm.'" asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. .ga jos. continutJI acest ora fiind aratat la cap.~. la sud de 40 mm. conform figurii 5.

.desenarea originalului (obtinut prin exploatare fotogrammetrica) în tus..Capitolul 6 INTOCMIREA PLANURILOR TOPOGRAFICE 6. d.adlca Identificarea pe fotograme si pe teren a anumitor puncte (repere) dispuse convenabil si d~terminate prin metode topografice.. \ '.. desenate în creion pe original. I în cazul metodelor topo-fotogrammetrice se executa urmatoarele operatii principale: . scara planului si precizia necesara.. cu ajut~)ful un0t: apara~e' sp'eciale.. .elor. . \ .ter~n se f910sesc.executarea retelei. . . în~qcmirea oleatei cu puncte cotate si. ..stereorestitutia si foioplanul. de rehef SI curbele de Illv:\el. \ . proiectarea exploatarii fotogrammetdce. de regula..de baza.. . obtiilînd. ..întocmireaoriginalufui prin stereorestitutie. analizarea retelei geodezicesi de nivelment.. I . . pe baza proiectului întocmit. cu densitatea si precizia ceruta.executarea reperaJulw fotogrammetnc. Pe baza rezultatelor acestui studiu se stabilesc operatiile care trebuie sa se efectueze si se ÎIhocmes c proiectele de executie necesare.1. obtinîndu-se. Aceste puncte servesc pentru reprezentar~ pe original a elementelor de pe fotograme. În .utse elementele de plaplmetne. \ .. care consta în raportarea pe suportul originalului a punctelor retelei .proiectarea lucrarii. . metode topografice. iar pentru planuri la Scara 1 : 2 000 si mai mari. obtinîndu-se fotogramelezonei de lucru la scara dorita.aerofotografierea zonei.. . .. In functie de cerintele lucrarii si de diferentele de nivel din . redate p--e. care consta în procurarea si studierea documentatiei tehnice existente. trasînd semnele conventionale peste elementeJe . adica identificarea pe fotograme a imaginii elementelor topografice si desenarea acestora prin semne conventionale.e hldrografie. . doua metode de exploatare fotogrammetnca: . se folosesc cu prioritate metode topo-fotogrammetrice.. topografice. METODE DE INTOCMIRE A PLANURILOR TOPOGRAFICE Metodele de întocmire a planurilor si hartilor topografice se aleg în functie de marimea suprafetei. . \Pentru planurile si hartile la scara 1: 5000 si mai mici. în functiei de scara planului. urma exploatarii imaginea fotOgrafiCa! a planului la scara dorita (fara curbe de nivel). studierea zonei din punct de vedere \geogratic.. care consta în exploat~ rea fotogram.fotointerpretarea.origirt Ial 1~7 . cate se utilizeaza în zone cu teren ses.pregatirea lucrarilor pentru întocmirea originalului.asigurîndu-se punctele 'de sprijin necesare lucrarilor ulterioare.întocmirea originalului prin fotophm.

planul se poate realiza fie prin ridicare directa.desenarea în tus a. .în creion sau peste imaginea fotografica.metode numerice. Aceasta comporta urmatoarele operatii prinCipale: \ . care consta În efectuarea masurarilor pe teren si a i calculel?f.2. . suprafata mesei este din sticla. 6.baza. fiind format dintr-o masa 1..Îndesirea retelei topografice . 1) este construit pe principiul axelor perpendiculare. calculul si compensare'a. de ridicare la care se folosesc elementele masurate.1. destinflte proiectarilor.asigurînd punctele de sprijin necesare ridicarii. topografice si de nivelmlent si a cerintelor tehnice ale lucrarii. pentru punctele. A . nec:sare. \ ( în cazul metodelor topografice. INSTRUMENTE PENTRU RAPORTAREA PUNCTELOR Punctele retelei de . . echere. ' "\ . calculele si apoi originalul. unele operatii sînt identice. riguros perpendiculare între ele.proiectarea lucrarii. ongmalulUl In creIOn si Întocmirea oleatei cu puncte cotate: . La coordoriatografele moderne. originalului. Indiferent de metoda de întocmire. 128 . cu ajutorul linor instfumentt' simple: rigle. . ohtinînduJse originalul planului desenat În creion. exploatarilor sau altor scopuri. masurarile \ pel teren.ridicarea elementelor topografice. I 6.. \ . trasarea curbe10r de nivel.. a retelei geodezice.2.' \. care consta În studierea conditiilor geografice ale zonei. ale cadrului si ale retelei rectali1gulare se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatograftilui rectangularl. ridicarii. la care sînt montate doua brate. densitate \ corespunzatoare." . Pentru aceasta se executa: proiectarea. de asemenea. cu ajutorul coordonatografelOI:. Pe baza rezult~telor studiului \ se stabilesc operatiile care .' simboliiînd unul axa absciselor 2.metode grafice. ' . mata. .urmeaza sa se efectueze si se Întocmesc }\lfoiectele de executie necesare. iar celalalt.. fie prin ridicare tahimetrica. obtinînd astfel coordonatele' puncteloF de sprijin necesare. raportoare. a cadrului si definitivarea originalului. prin: . -' raportareapunctelor'pe ongmal. Coordonatograful rectangular (fig. executîndu-se masurarile pe teren.1 mm. ' 6. Precizia de r~portare este de 0. Ridicarea tahimetrica constituie principala metoda de Întocmire a planurilor topografice la scara 1: 2 000 si mai mari. punctelor pe originalul planului topografic se realizeaza în functie de' datele de baza. mtocmuea.de drumuiri si de nivdment . cotelor. iar bratele sînt din bare de otel filetate. scrierea toponimiei. axa ordonatelor 3. \ . RAPORTAREA PUNCTELOR PE PLAN Raportarea. cu. datelor caracteristice' si explicative. în continuare prezentîndu-se modul de executare' a acestora. . pentru punctele determinate prin coordonate (rectangulare sau polare). cu ajutorul plansetei topografice.avînd un dispozitiv de iluminare.

o. ~" Unul din brate este fix 2.sind cele-do." . La dispo.'. iar celalalt se deplaseaza în lungul acestuia.zitiv de citire a co.rmat dIntr-un cerc sau un s. . \ .se deplaseaza .r.ordonato.rdo.zitivul de citire.rsi lupelo.dispo. iar bratele sînt rigle gradate.r-\ donate po. .' . \ Co. înainte de 'rapo. '.rtare 7 .rii .9-Cartografie 129 .pedala.zitivul de raportare se' intro. mentinînd în permanenta po.nare asuprasistemulJi de rapo. .graful mai are un .Intro.zitivde. polar' (fig.natelo.r unghiulare.'.rsau .coordo.de st~tie (c~o.'. care . ra portar~. La unele co.un.serveste".respunzato. '. Fig. Tamburii 5. suprafata meseI este"o.fata de punctul . : . Este fo. 'dispo.ra se efectueaza cu ajuto. fo.un.lo.are.grafe.-'.' .bilsi a cursorului s~ efectueaza mecanic sau prin impulsuri electrice.rtare.r\ determinate prin orientare si?istanta . Coordonatograf rectangular. . ".rtarea punctelo.rilo.ducerea valo.2) . Coordonatograful. Rigla este. .tire.lare).ordo. rIgla. trebuie sa se fixeze la dispo. fixata cu unul din capete .' .rul vernierelo. 6~1. cursor 4.zitiaperpendiculara.nato. tamburul ~o.si un dispo.rapo. cu tamburi gradati -.pentru citirea sau înregistrarea valo.planseta:d~ lemn.rscarii.cular 'perttru punctare. cursorrllui 6" cu manivele.citiJ \ rea acesto. Pe bratul m~bil 3.Deplasarea bratuluimo.nectati tamburiigradati. la .duce ac~creionsauo.emIcercsI o. 6.\ .bil si a.natelor 5. sînt gra~ dati pentru cele mai utilizabile scari.sibilitate de ro.zitiv :de.ua manivele la care' sînt co. si de deplasare' a bratului mo. actio. avînd po. în centrul cercului.

I . FiJ. 6.2. Coordonatograf polar. C 'ul dA' t . al' J .erc este gra at 1D SISem centezlm sau sexageslma,l' Iar n.g 1a este' gradata în milimetri. Pe cerc si 'pe rigla sînt mOlhate verniere, care permit marirea preciziei de raportare. Pe rigla se deplaseaza un cursor care are un. dispozitiv de raportare. 6.2.2. METODA. COORDONATELOR RECTANGULARE . Punctele retelei de baza, ale colturilorcadrului interior, ale retelei rectangulare, ale retelei de ridicare si cele care sînt dettrminate prin coordonate rectangulare X, y se raporteaza pe original cu ~jutorul coordonatogra fului rectangular, executîndu-se urmatoarele opera~ii: PregAtire~ suportului. o~gln~lului. ?e original. se fixea~\ aproximativ locul coltunlor cadrulw mtenor, prUi masurancu o ngla, în functie.' de dimensiunile . plan sei, repartizînd în mod egal \ spatiul din afara cadrului.' i PregAtirea coordonat9grafului, care consta în stabilirea scafii de raportare la tamburiide citire si a valorilor origine ale citirilor. Orientarea originalului pe masa coordonatografului. Se \înregistreaza, .la . dispozitivele de citire, cordonatele coltului de sud-vest' si se deplaseaza originalul pentru ca punctul respectiv marcat pe! original' sa -se..puncteze prin ocularul dispozitivului de' raportare. Se \înregistreaza la dispozitivele de citire ".coordonatelecoltului . dispus .~ diagonala (nord-est) Si.se roteste .originalul în jurul primului colt, pînaI cînd a~esta se' ob.serva' prin ocular. Operatia se repeta pentru evitarea producerii de:greseli. Se fixeaza originalul pe masa coordonatografului prin cleme sau greutati. Raportarea punctelor. Se introduc la dispozitivele de. citire, succesiv,~ valorile coordonatelor x, yale fiecarui 'punct, prin: actionarea manivelelorsi 'întepareapunctului pe original. In acest fel se raporteaza,: . colturile .cadrului interior, punctele retelei rectairtgulare (la 3....:.;.;c5mLÎn afara 'cadrului interior), punctele retelei de bazal ale retelei de. ridicare si punctele determinate prin coordonate rectangulare. Punctele' "raportate se marcheaza prin întepaturi foarte fine (cu diametrul 0,1 ,mm), care se .încercuiesc, în creion, cu semnul conventionial al punc-' 130

tului respectiv. In partea dreapta, a sel1lnului conventional se noia~ numele sau n],Jmarul punctuluI. Punctele ,care marcheaza Coltlflle cadrului interior se evidentiaza prin patrate 'cu latura de 2Il1m, iar cele care marcheaza reteaua rectangulara, prin ,cerculete, însotite de valoarea lor. Definitivarea raportarii, care consta în: -, trasarea cadrului interior, tinind prin linii drepte colturile acestuia; liniile se prelu.ngesc cu 10 mm ~n afara colturilor; . ' ,', \ ' - trasarea reteleI rect8£8ulare, umnd punctele CU"valon coresp,ondente. Liniile retelei rectangulare se prelungesc cu 10 mm în afara cadrului /interior. La acestea se scr~u valorile lor; \ - desenarea semnelor conventIonale ale punctelor, scrierea numelor sau nume,relo,r ,si cot,e,lor acestora. Scrierea se executa în creion, \cu . caractere bl~ filiform, cu h =2,0 mm;, ' : - verificareac()rectitudinii raportarii, prin controlarea pozitiei fiecarui pun,ct în funCtie, de coordonate si de reteaua rec,'tan,' gulara; , \ - scrierea nomenclaturii, ,a scarii si a echidistantei. In cazul cînd nu se dispune de coordonatograf' rectangular, raportarea se poate efectua cu ajutorul compasului cu tije si al riglei metalice, Pentru planurile topografice care se întocmesc pehiriie milimetriCa, se procedeaza astfel: '\ -, se stabilesc 'valorile retelei rectangulare, care se noteaza pe caroiajul hirtiei miJimetrice, avînd în vedere scara de întocmire \a planului; " '" \ - se stabileste caroul pentru fiecare punct si apoi se raporteaZa p'ozitia ~cestuia,înregistrînd diferentele de abscisa si ordonata pe caroiajul milimetric ,al hirtiei; ,', ' " , '",1 ' - se, traseaza cadrul interior si se definitiveaza originalul cu punctele raportate, similar cazurilor precedente. I 6.2.3. METODA COORDONATtLOR POLARE Punctele masurate prin metoda radierii se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatografului polar. La aceste puncte se cunosc: \ '- orientarea directiei punctului. radiat sau unghiul dintre directia, punctului radiat si o directie origine; , \ - distanta dintre p\lnctul de statie si cel radiat (corectata si redusi la orizont). Pentru raportarea unui punct cu ajutorul coordonatografului polar se procedeaza astfel: -, se' asaza coordonatograful polar pe original, centrat pe 'punctul de statie, orientat pe direc.tia' origine; - se roteste rigla pîna se înregistreaza valoarea unghiului, se deplaseaza cursorul pe rigla pîna se' înregistreaza valoarea distantei redusa la scara si se înteapa punctul; - se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. Pentru raportarea punctelor radiate din aceeasi statie,c;()ordonatograful polar circular se orienteaza o singura data, iar cel semi9ircular de doua ori, întîi pentru ,raportarea punctelor din cadran ele 1,si II, si apoi pentru' cele din cadranel~ III si IV. \1:'"""-, 9* t 131

6.3.1. RAPORTAREA PUNCTELOR DE BAZA, punctele deterI ' se rapottea~a colturile ale retelei topografice ""Pe :originalul planului, topografic se raporteaza toate filinate,în urmatoarea ordine: , ,-', 'prinfiletoda coordonatelor rectangulare cadrului interior, punctele retelei rectangulare, ~ 132 t 6.3. INTOCMiREA SI DES'ENAREA ORIGINALULUI . \, Dupa' 'efe~tuar~ .~asurarilor ,pe teren si 'a calculelor necesare întocw. iriL, unui plan topografic, se 'Obtin: \ -. puncte determinate prin coordonaterectangulare, polare si echeirice; caroralis~aucalculat si cotele; . I -. puncte determinatt! prin masurari liniare ;. '-'. puncte cotate,. dispuse .în ,10. cu.ri . caracteristice si ~\e suprafata, avînd .densitatea necesara reprezentarii reliefului;, . ,-.....schitecu elemente topografice .si pozitia punctelor, necesare reprezentar ii planimetriei, hidrografiei sielementelo~de relief. .în cazUl 'cînd nu' se dispune de coordonatograf polar\. punctele radiate' se pot raporta cu aj utorul unui raportor si al unei rigle, astfel: , _ se asaZa' raportorul pe original,' centrat pe punctul de statie si orientat pe directia origine;" , \ . - se noteaza directiile punctelor radiate, urmarinâu-se gradatiile de pe raportor identice cu valoarea unghiurilor; \ - .., _. ,pe directia fiecarui punct radiat se asaza, succesiv, rigla gradata, masurînd1.l~se distanteleieduse la scara si întepînd pozitia \ fiecarui punct; -, .,se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. 6.2.4. METODA COORDONATELOR ECHERICE Punctele masurate prin metoda absciselbr si ordonatielor seraporteaza pe ..plan cu ajutorul unei rigle, unui echer si al unhi, compas distanti. er. ~,ceste puncte sîritdeterminate. fata de o axa del ~pe~atii, prin absclse SI ordonate,. De regula, capetele axelor de operatll smt determinate prin coordonate rectangulare si sînt raporfate pe driginal. . ,! Pentru: raportarea punctelor prin metoda coordonatel6r echerice, se procede'aza astfel: .... .., . \ w . -'" se' traseaza axa de operatl1, umnd punc tele de capat pnntr-o linie fina" trasata <în creion;... . '.' \ _' se masoara" si se. înteapa,. pe aceasta axa, distantele reduse la .scara, corespunzatoare absciselor;. . . \ _.,. din punctele întepate pe axa de o'peratii se ridica perpendiculare (l.lr~arindu-~esShitaîntoc~itaîn timpu! rnavsurarilorr; ,\ . . ' -'pe '.directule perpendIculare se masoara succeSIV dIstantele reduse la scara, corespunzatoare ordonatelor si se înteapa punctele!; _". se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului raportat.

. .4.ncomitenta.3. sa se respecte curigurozitate po~itia. prevazute Ia capitolul 6.'. . DESENAREA ORIGINALULUI Originalul planului topografic se deseneaza cu tus.elem. . coh . 6... asigurîndu-se: precizia.. l Dupa verificarea corectitudinii transpunerii. punctele care determina pozitia fiecarl .lmm. grafice reprezentate pe schite cu punctele raportate pe origil1al. Urmarind schitele întocmite în timpul ridicarii. determinate de punctele r..2. \ Pe.a capitolul 6.3. efectuîndu-se operatiile prevazute Ia capitolul 6. 4. Dupa' raportarea acestor categorn de puncte. acolo tinde este p1osibil. se rea . trebuie. relief.'. topl[o-. se schiteaza pe original elementele de planimetrie. .se schiteaza pe original elementele de planimetrie. Dupa raportarea tuturor punctelor pe original si definiriyaiea aefs" tuia. gulare..~. datele. . precum si toate punctele care au coordonate rectangulare. .. caracteristice si explicative.~ tele folo~ite pentru desen au fost prezentate în c. \ . carii.' expresivitate a si citirea usoara a planului topografic. vederile mentionate Ia capitolul 4.(i)n'" ginalulsi apoi se întocmeste oleata.3:3...' pe original.aportate. 133 . Se identifica. orientarea si dimensiunile semnelor conventionale si .' De asemene~ urmarInd schitele mtocID1te în timpulndl-.CREION . claritatea. La transpunerea pe original trebuie sa.. . respcc'tîndJ-se prevederile . Aceasta. Materialele. în tab. .mo\d se transpun de pe schite pe orIgmal toate elementele topografice"pentr\u. în cazul elementelor topografice determinate prin masurari linia re. îh culorile corespunzatoare elementelor reprezentate 'prevazute în tabelul 3. întreaga suprafata. . cu puncte'cotate.prm metoda coordonatelor echence se raporteaza punctele deter'" min.2.. . efectuîndu-se operatiile. Acestea se redau prin linii drepte cu grosimea deO.2.apitolul' 1.ate prin abscise si ordonate.4...cu:' nUmirile topice. . corect semnele conventionale si sa se respectljl! toate prevederile . Si.3. . . tantele respective se re. se defmlhveaza . de hidrogr~fie si de re~ief. pe etape. 'J 6. si dupa. în creion.2.1.1 . . urmarirea co. : .prin metoda co~rdonatelor polare se raporteaza punctele 'determinate prin.s. folosirtdu-seculorilementionate. radie re. reprezentarea se.2.aa .istematic.. ~fectuîn~u-se ~ operaJiile prevazute \. "\ .duc Ia s~a~a si seapJic~ peplan~ îl1acelasi . La executarea desenului. Prima operatie consta În trasarea cadrului int~riorsi a retelei rectan. cOmplexitater continutului. uriJ1a. corectitudinea. '.tîndu-sepre1\ . completea~ . oleata de puncte cotate se /e-'ompleteaza punctele careri. de regula.au fost raportate initial si se interpoleaza curbele de nivel Jespe<..\ '. puncte. de hidrogrMie si de.mentionate Ia capitolul.2.r. determinate prin aceste .si de ridicare..~lul. nt. '.. rindu-se trasarea riguroasa prin punctele care le definesc. . l.lo.' di~-...men~ tionate Ia capitolul 3. lizeaza prin.e.' ventionale.e. ' . 3.i element topografic si se reprezintael~mentul respectiv prin semne:. îNTOCMIREA ORIGINALULUI îN .'.12. se trece Ia reprez~ntarea elementelor topografice. s~aplicF.a elementelor topografice reprezentate.. Restul operatiilor se executa. si insttumeti.

3. Dupa transpunere se verifica concordanta 'curbelor de nivel cu hidrografia. si scrierea datelor caracteristice ale acestora. de relief artific. \ La desenarea semnelor conventionale si a scri~rilor II!-entionate mai sus trebuie sa se respecte prevederile de la capitolele 2.6.desenarea semnelor conventionale ale punctelor retelei geodezice. care constituie majoritatea elementelor topografice.2 SI se d~seneaza curbele de mvel cu tus.3. La desenarea elementelor de hidrografie. de obicei.e: ram..selectarea punctelor caracteristice si de detaliu la densitatea ceruta (7-10 pe dm2).. elementele. Prin masurari grafice se stabilesc pozitiile minutelor si apoi purictelorcare marcheaza secundele. Se urmareste . urmarindu-se dispunerea si densitatea acestora . în rap~rt cupunct~le cotate scrise pe original. roti de irigatie.. trebuie sa se respecte prevederile de la'. deseneaza împreuna cu elementele de planimetrie. st~vilar6. . reprezentate pe oleatacu . Apoi sel scriu valorile curbelor de nivel. si de planimetrie.3~ cu caracterele de scriere. La plasarea scrierii cu numele formelor se vor urmari si formele respective. DEFINITIVAREA SI VERIFICAREA ORIGINALULUI Dupa desenarea" elementelor din continutul originalului. " _ scrierea numirilor topice. . desenatea integrala a elementelor de pe suprafata respectiva. si 5. \ Desenarea elementelor planimetrice.puncte cota te.prin semnele convent~onale respective. conform pre~eder~lor de la capItolul 2. bad si a scrierii consta în: . se pot \ desena si' o parte dm elementele de plammetne SI de rehef care au legatura cu reteauahidrografica. numele localitatilor 134 . mori.. ..1. .planimetria si cu elementele de relief.2. Dimensiunile lini~re ale minutelor. de ridicare si de nivelment.'" . . .4.scnerea datelor caractenstIce SI exphcatlve ale elementelor topografice. diguri etc..sistematic 'pe suprafete mici. acestor~. Intre cadrul interior si cel geografic se scriu: valorile rett(lei rectangular~" n.. reteaua de\ comunicatii si cea de transmisiuni si apoi pentru celelalte elemente.3. respectînd prevederile de la capitolul 2. . de exemplu: poduri. " .prin copiere. scrierea numelor si a cotelor acestora. . . . de longitudine 'si latitudine se obtiri din raportul dintre lungimea laturilor (la scara) si valorile unghiulare ale acestora.2.. Desenarea retelei hidrografice prin semnele conven~ionale corespunzato~ re.blee.debleuri. desenarea semnelor conventionale si scrierea cotelor a~estora . se deseneaza cadrul geografic si celornamental.umele statelor si unitatilor administrative. " . Dupa desenarea \ planimetriei se efect~eaza o 'verificare de ansamblu a tuturOr elementelor reprezentate si se fac completarile si corecturile necesare. . 1..\ " . Desenarea elementelor de relief. diguri etc. jse. sfîrsind cu vegetatia.Desenarea punctelor de.1. baraje. precum si dimensiunile prevazute îh tabelul 2. De re~uIa. _ desenarea semnelor conventionale si sCrier. Concomitent' cu ~ese~area..r la punctele retelei topografice. resp~ctmdu-se semnele conventionale ale acestora.ial.' Transpunerea curbelor de nivel' se realizeaza.ea cotell .se executa întîi pentru.3. capitolul 3. de relief.

se retuseaza desenul daca nu este suficient de compact si se coloreaza cu tenta de creion albastru suprafetele acvatice.1. LUCRARI PRACTICE sel de sprijin.1 . .C. pe una din fete. de regula. Se dau: -'coordonatele punctelor de sprijin.6. originalele se intocmesc. scara 1:2 000 ctiechidfs-.cadrul.. originalul cu documentele deb~zasi cele intocmite -in timpul . se folo$esc folii plastice. . se sterg cu.3. care se executa pe suprafete limitate.4. sau calc pinzat. atie.rezultatele niasurarilor executate.' \' în atlasele de semne conventionale exista modele de completare a. La verificarea originalului desenat.n aceasta situatie trebuie sa se execute toate dperatiile mentionate la capitolul 6.corectitudinea reprezentatii reliefului. în cazul planurl10r topografice la scan marI.a. pe hirtie milimetbca. ' ' .4. . în acest scop se compara. privind: plasarea pe plan. privind corectitudinea trasarii si ~ scrierilor pe cadru si in afara lui.n fiind nUIna.8 si continut ul de la capitolul 5.1.t t 'al' d' "1 . radiera resturile de creion si murdaria de pe original.. ' ' \ Pentru copiere. trasarea corecta pe original si concordanta acestota cu celelalte elemente din continutul planului. cadrului si se dau dimensiunile scrierilor.pentru zona nord Udresli. din tabelul 6. cate adera la' tnaterial ul plastic si .racordarea cu plansele vecine. iar cu tenta de creion verde. de obicei folii din material plastic matisat. se suprapune materialul transparep. comUnI. \ . Se vor executa urmatoarele operatii: . . in tabelul 6. ' .t peste minuta desenata in creion. . aceasta reprezentind minuta originalului. . .. respectindu-se pozitiile prevazute pe figura 5. in tabelul 6. succesiv. tanta curbelor de nivel normale de 0. verificîndu-se existenta. paduri.'1 . .3. \ . planse. '1 d reprezen a e parti SI uectu e c lor c.asurarilor pe teren. trebuie sa se' deseneze cu tus special. 6.5 n" iar pentru rul de ordine al elevului. este formata din mai multe. . Sa se întocmeasca planul topografic la.daca toate elementele topografice smt reprezentate corect..3 n.4. corJctitudinea din punct de vedere gramatical . . Aceasta' minuta se cO~liaza pe un material transparent. r espectmldu-se prev~derile de la capitolul 5. . in punctele de SprIjIn si tele de detaliu intocmite in timpul ridicarii. \.schita de detaliu a partii de nord a satului Udresti..4. \ . Z.. cu + 0. . Apoi se scriu cu tus negru ins~riptiile din afara cadrului.controlind iriterpolarea burbelor de nivel. se "urmareste: . ' Dupa verificarea si corectarea deficientelor constatate. precizia de raportare si corectitudinea reprezentarii.codificarea coordonatelor punctelor astfel: pentru x si y cu +0. 13l 1.2. .scrierea numirilor topice si a datelor caracteristice si explicative. se fixeaza si se deseneaza cu tus. dimensiunea si caracterul scrierii. Daca. .' .saprafetele acoperite cu.5 m. in cazul cind lucrarea.

9 Tabelul 6. "'..8 1365.5 86.7 150 "33 33.84. 65.8 86.9 '.3 '84.OKm .4 .0 . ~ [25.8 86. 1474.0 1776.4 84. [371 1\ .33& ) 63:4 85.2 x I 4089.8".8 etJciu~. Izv.7 137. 133.2 405~.7' 85.z 87.8 87.9 86.2 89.0 1568.2 84.3 106.0 4384.(27' '" ~*:: 106.3 83.8 S9. Rece 71.9 'l ~ri \ ""'.3 82.9 . I 74.1 84.3 87.0 I \ 75 76 77 78 79 80 Nr.6 456~.7 \. z 85.328 \33..:.. I 4491.0 .3 87. J12 Qi"il".6 86.6' I :~:~::.4 1 '1 Schita . pct.2 y 1492. 1Ilx74 160:0 83. \ "-.\:.6 ' 84.!"~C.4 84.9 456~.9L .. ~.4 1317.6 84.6 3"r .

6 1309. Unghiuri p.4 85.6 / . 72:0 86.3 85.6 1042.2 1185.0 89.0 4024.0 20709 230 10 23030 264 00 289 20 30230 318 00 319 20 332 00 340 30 359 20 142 00 149 00 154 00 160 30 174 20 18~ 30 18.8 .8 '17.5 JI 134.0 87.1' 84.4064.127 .0. 71.6 .8 .3 De / £'/35 66. . t n:2 86. '101 y 1455.132 129 .7.4 4056. 0..2 '1418. 1'75. .~ 32.0 t2S7. t orizontale viza o I .60 1379.2' I H6~?ri~~n ~~G\l\)"~"57 B :.8.4 -:::=B~ /I~" 1/3IJ" 3' I ?O f.1 1--1'-2 $ fJ 178.e sprijin./lZ ~ 6 140. Punde .6 86.6' 40 201 10 211 00 221 20 273 30 281 00 33900 x 4260.8 86.ct. .7 I/'1'0 102 1 '.3 0 1~rl'i¥O " 1~" 75.0 4136.f'JG ~~ 1Zi.2 4118.4 4128.2 1213.4 " }8.5 85.106. 4209. 86.

319 322 320 323 324 325 326 330 329 328 Cote' Nr. 86. 67 68 '69 70 71 72 73 '74 64 £22 123 104 134 :?" 135 136 137 138 111 139.7 94.7 84.9 85. 85.4' 86.6 S7.3 86.4 85.5 z Rezultatele misui"rilor executate' pe teren I 86.7 86.1 86.9 "89.887.2 89. ~ st.2 .4 85.1 86. 140 141 142 61 318 .8.4 83.8 86.4 85.8 85.Nr. pc!.

7 162 30 78.4 190.0 1756.7.8 1733.8 9~.2.0 y 1140. do m 63.6 117:2 162.4 40.6 000 120 14 00 20 20 23 30 2400 2900 45 20 46 30 5040 70 10 87 50 9130 13320 62 327 313 312 ~14 315 316 311 3io ..5 .0 '1135.0 88.4 90.7 191 30 . 116 25 98.4 88.1 .0 137.94.42.0 8.120..2 x o 00 58 00 '44.0 89.2 11020 62.4 .4 1728.0 1429.Dist.0 88.3 ~24.'S8.2 135.3 86.8 86.8 13830 88.8 92.6 1590. 85.8:6 147 30 48.0 124 50 112.2 108 30 82.1 89.5 183 10 96.6 1240.

st.1 Nr.6 65 4352. 64 Tabelul 6.8 64 4433.6 cb 614440:0 62 4348.0 664220.317 321 63 124 125 126 127 128 102 129 130 131 132 143 118 121 Nr.0 G 51 4120. pc!.0 136 .4 63 4354. 61 I:J 50 4620.

Pct.1 277 20 65. st.2 108 00 27.8 299 30 142.5 85.2 24 30 39.2 (continuare) \ Unghiuri Nr.3 81. Schita .345 232 343 234 235 344 346 347 351 348 "350 352 71 .81.9 83.1 83.84.~ 315 30'.1 Unghiuri Dist.Tabelul 6.2 84. Pct.0 20 00 87. orizontale do o / m 70 341 342 .2 96 00 107.3 85.2 84..1 O 00 O 30 121.0 59 50 61.1 81.5 84.2 26 00 138.5 62 00 85.4 81. vizat Cote zm .6 315 00 181. orizontale st.0 82.8 272 10 134.2 82.2 103 20 85. vizat O I Nr.2 83.

6 Dist.7 200.7 83.0 127. Cote z m 85.8 84. do m o 00 47 00 123 10 143 30 15230 191 00 194 00 238 00 270 00 315 30 316 10 317 00 61 133 340 338 337 331 332 333 339 336 335 334 62 66 65 151 152 153 112 111 .6 104~0 56~0 51.4 180.9 83.0 70.6 83.7 83.7 83.2 86.2 67.6 135..2 61.2 83.9 86.6 '83.6 77.

0 56..'92 of.5 87.2 88. 163 .2 45.0 88.. A /11I __ --hO I67 .2 .110 103 154 155 156 157 o 00 8 30 38 30 85 40 136 40 176 25 ( 197 00 218 00 234 10. ilO"! Ilo oi'S* II : o: . 1~ ~1Q3 .9 88. .rier'i 76 51 161 106 245 244 162 '.6 106.0 70.1 90.11 ~ 11° ot =~I~= =o)'" (jss 'ffo o... o'1'57 Ilo o:! .3 93.6 96.0 75. .7 124.. .1 93.2 91.4 58.3 88. 275 40 277 00 327 10 75.2 87.6 89.6 93.0 113.DLCa..

.7 88..3 .....~J ft2 A 90.0 87.25.0 82.n 95. ~..1 ..6 88..3 "'-~. 192 o II 00 ~ 0110 o.0 88.287..8.. 100..1\ \ 1B7 ..8 90.2 52.0 87.'!!. 't 110. 50....5 .2 .\ 65 66 000 192 110 00 193 234 30 44.0 252'\ ' 85.Pd.2 Lo1 IIOJEo: II" :.!f&I".r..10 301 20 315 40 330 30 349 50 104. II ..4 66.0 87. 96.3 70.IIO 1 ! 68.7 1!:/2'llr".5 87.Negrasl \0 4 011 25 101.3" 87.157 ~Io OE 0110 o> ~5f :="15& 72 69 O 00 252 76 20 253 113 30 .~.0 87. . ~'.'164 165 166 167 o 00 24 20 79 '10 165 30 187 20 251 40' 291 .6...6 88. ~~l.4 A i65' .

.fI. : 222 95 25 28..7 '11I f .6 86. : I . UD..1 c't.0'om 74 68 000 247 104 30 34. 224 109 50 162. 183 I \ 223 79 30 85.9 ..3 84.2 188 208 20 43. Pct..5 85...1Uuri Diat.i i I !...~ . .8 86.nI 228 291 10 81.7 138 . 75 10 '167.1 1.2 81.0 85.0 86.P..2 .1 84..3 8~.0 83.0.0 86.2 "In.'''27 101 24 30 85. i iTera.2 ~'J.4 ..8 246 170 10 46.0 83.3 238 51 40 140. . '.4 87.111o 236 162 30 96.... .. 175 283 00 97. I 176 319 20 89.0 8i. 184 9220 179. . / ''''('''0 178 45 20 25.6 59 10 t fii 1 85.0 81..8 85. 11\:0. 46.lIe d. tIS '" 108.. Cote orizontale d..120...4 86. 177 348 50 122. 185 110 50 156.0 82.7 .8 85.6 82.0 ~.9 . ".. '. .. 86.0 85.3 239 35350 57.4.8 .0 j'" 173 99 20 55.2 250 283 30 42. . ~~o 229 265 10 82.0 86\3 Il 53 10 156.8 189 32500. I 174 209 30 79. .5 .5 84...Jlf 230 242 50 97.2 85.5 I 226 133 00 168.:.0 82.2 l.4 ~4_.6 249 228 44 48. I 225 12400 176.4 fi /.2 '8311\".2 .0 86.!.7 84.". ii .7 186 111 20 103.7 -lf.8 231 69 20 81.Tabelul 6.6 u'i ~ .fII l i'" 237 108 10 48.0 82. It..2 (continuare) I ' Nr.0 85.~ 172 89..".1 187 121 50 72. z Schi. 'Wla.8 85. A'" 179 56 30 94.7 85.1 68 67 000 69 68 000 171 3720 122. Cot Nr.8 / \ .2 83. 85. viza at..3 181 58 40 40. m m m m 70 71 000 79 62 000 \ 233 17 40 62..4 86.1 \ 63 64 000 . Vlut oriozont. U"8IUuri Diat.5 182 6800 91.~ 83. IlS 105 92 20 .6 86.6 . ~t.0 o.2 1 227 139 00 58.tlfwt. Schi'a z o .

.Udresti. Desenul se va executa cu tus negru. Scrierile se vor executa astfel: .0 mm.h = 3. Negrasi. format A (420'x 297 mm). . minuscul. bloc drept. Desenul se va executa în' tus. Balta Verde. 2. J .0. .întocmirea oleatei cu puncte . Valorile obtinute se rotunjesc la zeci de metri. ramînînd pîna la margine un spatiu de 22 mm la nord.detaliu din tabelUl 6.0.Omm. prezentat în figura 5. latura de est:.2. roman drept. . formatA. Rece. pastrîndu-se diferentele A x= 500 m. Iscara 1 : 25000.desenarea planului topografic în tus.y = 720 m. stabilit pe reteaua rectangulara. format A.2. Sa' se deseneze originalul de teren al hartii topografice la. Sa se deseneze originalul de teren al planului cadastral prezentat în figura 5.4.Izv.20.2. reteauarectângulara (la intervale de '100 m) si cadrul ornamental conform preCizarilor~e la capitolul 3. si 6. pe hîrtie de desen sau . 25 mm la sud. raporteaza punctele de sprijin si de. .0. .0.15. Pd.raportarea punctelor de detaliu prin metoda coordonatelor . -' .codificarea cotelor z ale punctelor de cu +0. se întocmeste si se deseneaza originalul respectîndu-se' indicatiile ~e la capitolul 6. cursiv. se. minuscul h = 5.pe folie transparenta selllitnata. Originalul se întocmesU.întocmirea originalului planului topografic în creion.datele caracteristice" explicative si valorile? conform tabelului 2. latura de vest: Y 71 +7.3 n. Coordonatele cadrului interior se stabilesc astfel: latura de nord: X7~ .2.12 pe hîrtie de desen sau pe folie transparenta semimata.raportarea tangulare. . \ ' 3. latura de sud: x70 +20. Y77 -7.2 si 3. re~pectînduse culorile prevazute m tabelul 3. Cadrul 3interior va avea 360x 250 mm.3 si 4.3.tpe hîrtie de desen. 40 mm la\':est si 20 rom la est. minuscul. " Pe original se traseaza cadrul interior. ' I Oleata cu puncte cotate se întocmeste conform prevederilor (le la subcapitolele 4. asezata cu latura lunga Yn pozitie orizontala.0 mm.DI. . Carierii.!J. h =4.3.cota te.. ~ I . detaliu. "punctelor de sprijin prin metoda coordonatelorI rec:JOlare.