, Cartografia este stiinta care se ocupa cu constructia planurilor si hartilor t opografice, cuprinzînd: - desenul cartografic, prin care se stabilesc

normele de reprezentare a elemente lor topografice' de pe suprafata terestri pe plan, referindu-se la continut, semne conventionale, inscriptii, baza matematica si geodezica etc.; -:- proiectiile cartografice, respe'ctiv procedeele matematice prin care se real izeaza reprezentarea suprafetei elipsoidului(sferei) pe plan; .;.. editarea planurilor si 'bartilor topografice, adica studierea procedeelor d e redactare, cartografi ere, reproducere si multiplicare, pentru obtinerea planului sau' hart ii topografice imprimate. Planul sau harta obtinuta in urma editarii, este documentul fundamental pentru e xecutarea lucrarilor de cercetare, proiectare si constructii in diferite domenii de activi tate si pentru, editarea planurilor si hartilor tematice. Scurt .istoric. Cartograrm a aparut din cele mai vechi timpuri si s-a dezvoltat, concomitent cu ' alte stiinte: astronomia, geografia, geodezia, matematica. Din antichitate s-au pastrat unele reprezentari cartografice, dintre care pot fi amintite cele din Egipt, Mesopotamia, China (unde apare pentru prima data raportul de sca ra). In Grecia,' Ptolemeu a elaborat "Ghidul geografic", lucrare compusa din opt carti, in care s e dau informatii de intocmire a hartilor, precum si tabele ,cu pozitia a peste 8000 localitati, d intre care circa 40 sînt în Dacia. Hartile si tabelele cu pozitia punctelor sint' exprimate pentru pr ima data prin coordonate geografice (latitudine si longitudine) cu originea la' ecuator. In Im periul (Roman s-a elaborat harta denumita "Tabula Pentingiana" sub forma unor fisii pe anumite iti nerarii, fiind' 'reprezentate prin semne conventionale: fluviile, orasele, soselele, drumurile, resedintele guvernatorilor, farurile de navigatie, hanurile, pasunile etc. In evul mediu cartograrm se dezvfdta in continuare, remarcindu-se hartile chinez e întocmite al diverse destinatii (funciare, politico-administrative, militare), elaborinduse sistemul de multiplicare si imprimare in culori. Merita a fi mentionata si harta geografica bizantina,cup rinzind Palestina, realizata in jurul anului 938. începînd din secolul al X-lea în Europa apar numeroase lucrari cartografice care au servit' la efectuarea marilor calatorii si descoper iri geografice. Pe teritoriul tarii noastre s-au realizat harti cu caracter informativ pîna în secol ul al XVII-lea. Un pas important in' dezvoltarea cartografiei il constituie realizarea hartii Mu nteniei - 1'700, a stolnicului Constantin Cantacuzino Si'~ hartii Moldovei -1737, a domnitorului Di mitrie Cantemir. Dupa anul 1840 se fac ridicari geometrice in vederea întocmirii hartiilor, realizi ndu-se harti la scara 1 :57600 pentru Oltenia, Muntenia"Moldova, Transilvania, Bucovina,' Bas arabia si

Do~rogea. ,. Din 1863 apar primele forme organizate, care in 1868 se legifereaza si se dezvol ta constitUind embrionul Institutului Geografic Militar, respectiva actualei Directii Topografi ce Militare, acestea fiind primele institutii românesti destinate a executa lucrari geodezice, topografice si cartografice. In perioada 1873-1899 s-au întocmit harti la scara 1:20000 pentru Moldova si 3 " I

iI Muntenia - p,îna la meridianul ZimniceB;- si la scara' 1 :10000 pentru Dobrogea, i n proiectia Bonne. Pe baza acestora' pina în anul 1916 s-au intocmit harti la scarile 1 :50000 , 1 :100000 si 1 :200 '000 si s-au transformat hartile existente, În proiectie Lambert. Din anul 1896 s-au înfiintat scoli pentm pregatirea cadrelor de specialitate. Dupa primul raZboi mondial s-a continuat activitatea si În anul 1932 s-a adoptat o noua baza stiintifica -- proiectia stereografica cu plan secant, pe elipsoid Hayford. Pe a ceasta baza a continuat lucrarile de întocmire si actualizare a hartilor pina În 1951 cînd s-a intro dus proiectia Gauss-Kruger pe elipsoid Krasovski. în perioada 1951-1970 s-au realizat harti pe întreg teritoriul national la scarile 1 :25000, 1 :50000, 1 :100000, 1 :200000 si 1 :500000, si planuri topografice pentru toate orasele la scarile 1 :10000 si ,1:5000. Modernizarea acestora s-a realizat în perioadal 1971-1986 obt inîndu-se harti unitare privind precizia, continutul si modul de reprezentare, lucrari cu nivel calitativ mondial. Dupa ,1987 a inceput actualizarea acestora. Tot în aceasta perioada s-au realfzat planuri topografice pe o Însemnata suprafata, necesare economiei nationale: agricultura, silvicultura, exploatarea resurselor naturale, planuri si barti tematice. în 1970 s-a adoptat proiectia stereo grafica cu plan unic secant, pe elipsoid Kras ovski, pentnJ executarea lucrarilor la scari mari necesare economiei nationale.

Acestea s-au elaborat în functie de scara. liniile sînt îngrosate progresiv. 1 : 500 000. MA'fERIALE SI INSTRUMENTE PENTRU DESEN 1. Atlasele s-au îmbunatatit continuu. citit si expresive. Acesta cuprinde scrierea cartografica. Se foloseste pentru originalele planurilor topografice. distantate la 1 mm. precum si pe hartile speciale. abrevierile etc. Pentru a raspunde multiplelor conditii impuse. asigurînd astfel precizia si autenticitatea lor. Pe hîrtie milimetrica nu se Întocmesc originalele 5 . 1 : 2000. . 1 : 200000. 1 : 50000.1. respectiv a desenului cartografic. folii plastice) împartita în.2. a distantelor si respectiv numararea patratelelor.sa fie clare. planurile si hartile topografice trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: _. 1 : 5000. hidrografiei si altimetriei pe planurile si hartile topografice. 1 : 1 000 000. În acest sens. caracterele si dimensiunile scrierilor.1. 10' mm si 50 mm.2. patratele prin linii longitudinale si transversale colorate. explicatiile privind aplicarea semnelo r cqnventionale. Dupa anul 1951 s-au elaborat atlase de semne conventionale pentru toate scarile: 1 : 500. 1 : 10 000. elementele reprezentate" inscriptiile si datele cifrice sa corespunda cu cele din teren ca pozitie si valoare. MATERIALE PENTRU DESENUL CARTOGRAFIC Hîrtia milimetricaeste hîrtie de desen opaca sau transparenta (calc. Un rol deosebit În dezvoltarea modului de reprezentare a elementelor de pe teren. La intervale de 5 mm. usurînd astfel raportarea punctelor. 1 : 25000. fiind modul de reprezentare a elementelor topografice de pe teren. scopul si continutul hartii. semnele conventionale pentru reprezentarea planimetriei. asigurîndu-se concordanta cu continutul hartii si cu atlasele folosite pe plan mondial.Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DE DESEN CARTOGRAFIC \. 1. pentru grafice si pentru schite. 1 : 100000. 1 : 1 000. l-au avut atlasele de semne conventionale. modele de cadru. DEFINITIA SI SCOPUL DESENULUI CARTOGRAFIC Desenul cartografic face parte din desenul tehnic. Atlasele contin semne conventionale. usor de. 1. Desenul cartografic a avut o evolutie continua. desenul are o importanta deosebita pentru realizarea claritatii si expresivitatii hartilor si planurilor. Aceste cerinte se realizeaza prin folosirea unor metode de Întocmire precise si eficiente si prin asigurarea unei calitati grafice ridicate.

macheta de culori si benzile de racordare.de calitate superioara. aluminiu. a machetei de culori. Hîrtia aIba pentru desen se foloseste pentru întocmirea originalelor planurilor si hartilor. a oleatei numirilor topice. formata dintr-o pînza fina impregnata cu o pasta albastruie care permite desenarea pe una din fete. rezistenta. acesta se copiaza pe hîrtie de calc sau pe folie plastica transparenta. folosind tragatorul si penita . Acestea sînt transparente. Pentru mentinerea planeitatii. Liniile desenate trebuie sa fie compacte si uniforme. Pe placa suport si pe una din f~tele hîrtiei (de desen si sustinere) se întinde în strat subtire si uniform din pasta de lipit cu ajutorul unei pensule. se foloseste pentru planurîle care trebuie sa se pastreze si sa reziste la copieri repetate. lipsa petelor. Dupa executarea originalului pe hîrtie milimetrica. matisate pe ltna sau pe ambele fete. . Pentru desen. în functie de scop si dimensiuni. Ea trebuie sa fie densa. în acest caz. folosita pentru desene în creion si pentru schite. asigurînd astfel aderenta hîrtiei la suport. 6 . Calitatea hîrtiei. pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. ferita de umezeala.obisnuita. Originalelecare trebuie sa se pastreze se întocmesc pe hîrtie caserata (lipita) pe un suport rigid: placa de zinc. hîrtia se fixeaza pe planseta sau pe un suport nedeformabil. folosindu-se pentru copierea desenelor întocmite pe hîrtie milimetrica sau pe hîrtie alba. urmarindu-se planeitatea. caserarea integrala si uniforma a hîrtiei pe ambele fete. cu nuanta uniforma si fara pete sau încretituri. Lipirea se executa. în lucrarile topografice se foloseste pentru întocmirea si copierea originalelor planurilor. Hîrtia de calc pînzata si cea de calitate superioara tinde sa fie înlocuite cU folii din materiale plastice transparente. Foliile plastice din poliester se utilizeaza pentru' desen si pentru reproduceri cartografice. material plastic etc. Hîrtia de calc este transparenta. Hîrtia se umezeste înainte de caserare pentru asigurarea uniformitatii.rmarilor. pentru evitarea defo. iar tusul sa nu se întinda.topografica. în timpul lucrului hîrtia se fixeaza pe planseta cu pioneze. hîrtia se casereaza pe ambele fete ale suportului: pe una se lipeste hîrtia de 'desen. dupa care se preseaz a. a benzilor de. precum si pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate . se utilizeaza pentru întocmirea diferitelor proiecte si piese tehnice. dar cu rezistenta si grosimea egala cu cea a hîrtiei de desen.' zgîrieturi lor si stersaturilor. apoi se aplica hîrtia pe placa si se întinde cu ajutorul unui rulou. racordare etc.care trebuie sa se pastreze timp îndelungat. iar pe cealalta o hîrtie (de sustinere) de calitate inferioara. de desen se încearca prin trasarea repetata de linii cu un creion cu mina tare (3 H) si stergerea lor cu radiera. cu o pasta formata din aracet si amidon. pe care se copiaza planurile pentru multiplicare si se întocmesc: oleata numirilor topice. . de regula. Originalele care nu se pastreaza timp îndelungat se întocmesc pe hîrtie necaserata sau caserata pe pînza.pînzata. ' Hîrtia de desen trebuie sa se pastreze în încaperi cu temperatura constanta (18-20°C). Supo rtul trebuie sa se prepare pentru caserare prin granularea si degresarea ambelor fete. . . De asemenea. Hîrtia' de calc este de mai multe feluri: .subtire. Suporturile presate si uscate se verifica. pentru multiplicare. cu hîrtie gumata sau prin lipirea marginilor. . dupa care în locul respectiv se deseneaza cu tus. pentru copierea diferitelor proiecte si piese tehnice.

obtinîndu-se imaginea desenului.cu mine intermediare: HB. de calitatea hîrtiei si de caracteristicile desenului.rezistenta la rupere si îndoire. 2H. pentru ca tusul sa nu se Întinda În fibrele hîrtiei. . 1. Gradul de tarie al minelor este notat prin numere si litere. 0.5. .. se folosesc la întocmirea planurilor topografice. dupa anumite norme. 1. penite redis si penite cu vîrful plat.Se folosesc pentru trasarea cadrelor . 7 . se foloseste pentru multiplicarea planurilor desenate pe hîrtie de calc sau pe folii plastice transparente. ~ _ sa permita scrierea cu crei'onul. inscriptii. Este sensibilizata pe una din fete. . 3H 6H. Grosimea liniilor trasate este egala cu diametrul cercului din vîrful penitei. Gumele (radierele) servesc pentru stergereacreionului. cu ajutorul unui aparat numit heliograf. Penitele se folosesc petru' trasarea liniilor si executarea inscriptiilor.75. asigurînd multiplicarea directa. Hirtia heliografica sau ozalidul. Penitele topografice sînt mici si bine ascutite. . pl'astice trebuie sa aiba în general. Copierea se -executa prin expunere la lumina. 3B 6B. care trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei plastice si sa se mentina culoarea compacta. 2B.cu mine tari: H. cu diametrul de 0. .formate din linii groase.5. a machetei de culori si pentru lucrari de carto-reproducere. a tusului si curatirea planselor. Creioanele colorate se folosesc pentru evidentierea diferitelor suprafete. stergerea cu guma si desenul cu tus pe suprafata matisata. Penitele redis se folosesc pentru scrierea pe documentatia anexa a planului topografic.5 si 2. Pentru desen se utilizeaza penite topografice.transparenta maxima.cu mine moi: B.5. Locul sters cu gumele tari trebuie satinat. utilizÎndu-se la executarea desenului cartografic: semne conventionale. Pentru desen se foloseste tus special. la variatii de temperatura SI umiditate.. Taria minei se alege În functie. 0. Gumele tari pot fi si sub forma de creion cu mina din guma. cu latimea vîrfului de 0-. Prin stergere nu trebuie sa se roada hîrtia si sa se Întinda grafitul. Pentru stergerea' creion ului si curatirea planselor se folosesc gume moi. Creioanele se utilizeaza pentru întocmirea planurilor originale si a schitelor. pentru planurile geologice etc. iar pentru stergerea tusului se folosesc lame metalice si gume tari. 1. 1.25 mm. iar pe spate ~u o lama metalica sub care se introduce tusul. . Se folosesc creioane obisnuite sau pixuri cu mina neagra. astfel: .75. precum si a desenelor tehnice fine.0 mm.. F. care se folosesc pentru stergerea locurilor Înguste..1' mm.00. urmatoarele caracteristici : _ deformari minime ale dimensiunilor. Dupa expunere se developeaza cu vapori de amoniac. Liniile trasate pot avea grosimi minime de 0. pentru macheta de culori.0. Foliile plastice cu retea milimetrica im primata Într-o culoare pala (inactinica). de cerc. Penitele cu vîrful plat sînt asemanatoare penitelor redis. 2. Penitele redis au vîrful Îndoit sub forma. de exemplu.. 0.avînd grosimi de O. .l . Foliile.5 mm. în lucrarile cartografice foliile plastice se utilizeaza pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. .sa se mentina desenul cu tus. . curbe de nivel.

sa aiba culoare intensa si sa nu se întinda. 1. mai multe piese care servesc pentru desenarea în creion si în tus a liniilor si cercurilor si pentru raportarea distantelor. Teul este confectionat de obicei din lemn de par. adica format din doua placi. prinse între . fixînd muchia interioara.. .".. pentru evitarea deformarilor. . Pentru trasarea liniilor înclinate fata de laturile plansetei. paralele si netede. iar la celalalt picior se. Acuarelele sînt formate dintr-o materie coloranta si un liant.~onteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu . Unul din picioare are un vîrf metalic.avînd montate rigle si dispozitive pentru trasarea liniilor. prezentînduse sub forma de pastile sau în tuburi. Pentru desenarea pe folii din material plastic se folosesc tusuri speciale . care are la capat o placa mai groasa fixata perpendicular. Capul poate sa fie fix sau mobil.pîna la 200 x 125 Cfi . Se c(mfectioneaza din lemn de tei.. fiind format din lineal cu lungimi de 530. din metal sau din material plastic. este format din doua picioare articulate. 730. Suportul acestora permite fixarea plansetei în diferite pozitii. . Tusul lichid trebuie sa fie fluid. Originalele planurilor si hartilor topografice se deseneaza cu tus negru. placa mobila de la capul teului se fixeaza Ia inclinarea respectiva. Cu teul se pot trasa linii drepte. culorile fiind diferentiate dupa elementele topografice reprezentate. Muchiile linealului trebuie sa fie drepte. Pentru executarea desenelor de dimensiuni reduse se folosesc plansete portabile.2. Se folosesc pentru colorarea diferitelor suprafete de pe planuri si harti.de aceleasi culori.compasul (fig.pîna se obtine nuanta dorita. Culoarea se prepara în farfurioare albe. Acestea trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei pentru ca desenul sa se mentina compact.preparate chimic . în functie de pozitia liniilor ce se traseaza. care se fixeaza în centrul cercului. convenabile executarii desenului. Echerele au forma de triunghi dreptunghic cu unghiurile ascutite de 30. . avînd suprafata plana si neteda.ele printr-un surub cu piuli ta. INSTRUMENTE PENTRU DESEN Planseta serveste pentru întinderea si fixarea hîrtiei de desen. una fixa si una mobila. sa nu se decoloreze. fiind confectionate din lemn. se pune apa curata si progresiv cite putina acuarela luata cu ajutorul pensulei. El e servesc pentru trasarea liniilor drepte de diferite marimi si în diferite pozitii. îmbinate la partea superioara. Plansetele fixate pe suport sînt de dimensiuni mari . folosit pentru trasarea cercurilor si arcelor de cerc. fara reiiduuri. 45' si 60?.2. 1 250 si 2 000 mm. iar muchia interioara a placii fixe a capului sa formeze cu muchiile linealului unghiuri drepte. Planseta poate fi asezata pe un suport special sau pe masa de lucru.tragatorul 8 . verde si sepia. a placii f1xe a capului pe marginea din stînga a plansetei si deplasînd-o succesiv. Trusa de compaS'contine. 1.Tusul este în stare lichjda sau solida. cu marginile din fag aburit.1). . capul teului se scoate pe marginea din stînga a plansetei si se deplaseaza succesiv pentru trasarea liniilor. care se asaza pe masa de lucru. 1 000. paralele cu laturile planset~i. in care. Piese le principale din trusa de compas sînt: .

3. tragatorul (fig. .4. Se foloseste pentru raportarea' distantelor de pe scara grafica sau de pe rigla. Fig.. 1. 1. 1.3) este format din doua picioare îmbinate la partea su'perioara. fiind format din doua picioare îmbinate la partea superioara.tragator Sillplu. Este format dintr-un ac de otel în jurul caruia se roteste un picior la care se monteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu tragator. b -tragator dublu. 1. Balustru. 9 b c . Corn pas rnicrornetric. livezilor etc.balustrul (fig.. care se monteaza pentru trasarea cercurilor cu raza mare. pentru' stabilirea grosimii liniei ce se traseaza. . care se pot apropia sau departa cu ajutorul unui surub micrometric. -. Piciorul se poate apropia sau departa de ax cu ajutorul unui surub micrometric. pe original. 1. 1. Fig. a liniilor de diferite grosimi..5) se foloseste pentru trasarea în tus. 1. Este format dintr-un mîner la care sînt montate la partea inferioara doua lame de otel. padurilor. 10' mm. între lame1e I i1. Q II pentru tus. care au la capete vîrfuri metalice. În trusa se afla un prelunghor pentru unul din picioare.2. Fig.2) se foloseste pentru raportarea distantelor pe original.3 . 'conductelor. pentru fixarea precisa a distantelor dintre vîrfurile sale. Compas. 1.compasul distantier (fig. c .Fig.1 . 1. .compasul micrometric (fig.4) serveste pentru desenarea cercurilor mici.tragator mobil.! .1. cu raza de 0.. gardurilor vii. Este prevazut cu un surub micrometric. în desenul cartografic balustrul se foloseste pentru desenarea semnelor conventionale circulare ale punctelor cotate.5 Tragatoare: a . Fig. Corn pas distantier.

b . Rotring: a .' 3. cu doua perechi de lame. cu care se poate executa scrierea si trasarea liniilor cu grosimi cuprinse Între 0. sub forma de rigle. Fig. pentru a nu se Înfunda acul capilar. O trusa este formata din: . cifrele si semnele de punctuatie. Scrierea se executa cu rotringul.6. O. 1.7) se foloseste' pentru executarea desenului În tus. Fiecare. .cinci sbrturi de penite (A. În lucrarile cartografice se folosesc de regula. Sabloanele pentru scriere sînt confectionate din material plastic. N.1 si 5. Înlocuind În anumite cazuri penita topografica si tragatoruI. b . sabloane de dimensiunile 2.un toc care are rezervor pentru tus si dispozitiv de montare a penitelbr. 10 . în desenul cartografic se folosesc tragatoarele fixe Cu o pereche delame pentru trasarea cadrului si a cailor de comunicatie reprezentate printr-o linie. 1. Sînt si tragatoare duble. Înlocuind tocul si penita topografica.de dtel se introduce tusul. Sabloanele sînt construite În general pentru scriere bloc filiform si bloc (Înclinat si drept) de diferite dimensiuni. desenul se executa mai usor si liniile trasate Îsi pastreaza grosimea. avînd perforate literele alfabetului (majuscu1 si minuscul).tocul. tragatorul cu doua perechi de lame pentru trasarea cailor de -comunicatie reprezentate prin doua linii si tragatorul mobil pentru trasarea curbelor de nivel.5 mm.dispozitiv de desen. 2. În desenul cartografic se folosesc penite din sortul A.5 si 5 rom. care trebuie sa fie fluid si fara reziduuri. trasarea curbe lor de nivel si executarea inscriptiilor.0 r om. Q b Fig. Trusa Graphos (fig.penita. O si Z. Trusa Rotring (fig.1.rezervQr pentru tus. avînd vîrfuri cu grosimi de la 0.. trasarea cadrului. .7.5. . 0.0. construit pe principiul stiloului. Se foloseste tus special. pentru trasarea liniilor par.6) se foloseste pentru executarea desenului În tus. 1. toc are un dispozitiv de desen format dintr-un ac capilar si un rezervo r de tus. Dupa folosire dispozitivul de desen trebuie spalat. Rotringul se poate utiliza pentru desenarea semnelor conventionale. O trusa este formata de obicei din patru tocuri. 1. Dispozitivul de desen se poate atasa la compas pentru desenarea cercurilor. Graphos: a . c .dispozitivul de montare a penitei. T si Z) care se schimba În functie de caracterul desenului.alele si tragatoare mobile pentru trasarea liniilor curbe.

1. 1. Se foloses c. dupa întrebuintare se sterg cu o cîrpa moale. ~ j z \ 100 O 200 Fig. pentru racordarea aliniamentelor <. apoi se aseaza la locul lor În trusa sau penal'. altele au gravate scari grafice transversale pe ambele' fete. Rigla de reductie este confectionata din lemn sau material plastic. 1.3.10) cu baza 10. de obicei: 1: 1 000.10. . Dublu decimetru. 1. una În centimetri si milimetri. avînd forme si taieturi corespunzatoare pentru trasarea diferitelo. 400 GOOm DOl CC~ t2!.. cu lungimi de 50. o sS 1. desenul executÎndu-se de obicei cu rotringul.. 11 ~..jiilor de comunicatie si pentru trasarea curbelor complexe. a unghiurilor si pentru marirea si reducerea distantelor..r curbe. 70 sau 100 cm. 1: 2000..Florarele (fig. are lungimea..9. Florare. Fig. iar a doua În centimetri.. i. Scara grafica transversala.. Instrumentele de desen trebuie sa se pastreze curate. sînt necesare si anumite instrumente pentru masurarea lungimilor..1 : 2500.2. Rigla metalica se utilizeaza pentru trasarea cadrului.. 1.8) sînt confectionate din lemn sau material plastic.' 'Fig.._. avînd una din muchii tesita si cu gradatiile gravate În centimetri si milimetri. Unele rigle au gravata pe fata o scara grafica transversala (fig. . a retelei rectangulare si pentru masurarea si raportarea pe plan a punctelor si distantelor. În afara de instrumentele si rechizitele pentru desen.. Dublul si triplul decimetru (fig. . Se folosesc pentru masurarea si raportarea distantelor pe plan. cu baza 1 : 10-1 : 20.~ UlOOC 11 f " I ~ o IZ = 111 o I t. . IN~RUMENTE PENTRU MASURAT Pentru executarea desenului topografic. Rigla metalica este confectionata dintr-un aliaj cu coeficient mic de dilatatie. milimetri si jumatati de milimetru.8. 001 O OS l -ocn t o . 1 : 50QO. 1. metal sau materiale plastice. 1: 25-1 : 50. 1.. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor la scarile respective . de 30 cm' si sectiunea triunghiulara.:. cu sase muchii gradate pentru scari diferite. de obicei.9) sînt confectionate din lemn. avînd ambele muchii ascutite si gradate.

FORMATUL DESENELOR Formatul desenelof. Ambele mufe au suruburi de blocare. Se folosesc pentru masurarea unghiurilor Între diferite directii trasate pe plan si pentru raportarea pe .1. Pe brate sînt gravate valorile raportului de scara. Raportoarele sînt confectionate din metal sau din material . b si chenarul.3. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor lungi.11) este format dintr-o tije metalica sau de lemn. 1. SCARA SI INDICATORUL DESENELOR Pentru uniformizarea . tehnice (fig. Acestea ~se aleg desenului. 1.12) permite transformarea directa a distantelor de Ia o scara la alta. desenelor tehnice si a cohlor de pentru . a punctelor determinate prin metoda coordonatelor polare (unghiuri si distante).desenul tehnic cît si pentru în functie de suprafata si de scara 1.1. Compasul cu tije (fig. pentru' fixarea pe planseta.3.Fig. sub forma de cerc sau semicerc. FORMATUL. cu vîrfuri metalice Ia ambele extremitati. pe care culiseaza doua mufe În care se monteaza vîrfurile metalice.pe bratul compasului si prin blocarea surubului.13) este stabilit prin STAS. marginile colii de desen se taie la formatul originalului.12. prinse printr-un dispozitiv de fixare culisabil.f. Raportul fixat se pastreaza indiferent de deschiderea bratelor compasului. cu urmato~ rele elemente: coala de desen e.marimii hîrtie s~au stabilit standarde. Compasul de reductie (fig. 12 . În sistemul centezimal sau sexagesimal. Cornpas de reductie. 1.11. iar pe dispozitivul de fixare este gra vat un indice. pe baza principiului proportionalitatii laturilor triunghiurilor asemenea . Se utilizeaza Împreuna cu rigla metaIica. Fig. Coala de desen trebuie sa aiba dimensiuni mai mari deCÎt originalul. 1. Dupa executarea originalului. copia a. 1. . Formatele pot avea ca baza latura mare sau latura mica. În special a cadrului planurilor.opuse la vîrf. 1. plastic. Raportul de scara se obtine prin aducerea indicelui de pe dispozitivul de fixare În coincidenta cugradatia corespunzatoare gravata . fisia de În'dosariere lasîndu-se întotdeauna în partea stînga. atît cel cartografic. Simbolul si dimensiunile formatelor sînt indicate În tabelul 1. d. una avînd si surub micrometric pentru deplasarea longitudinala. originalul c. plan . avînd gradatii pe circumferinta. Cornpas cu tije. Este compus din doua brate identice.

Distanta dintre fi Ichenar si.II 9 ----------f~---~. Legatura între formatele desenelor tehnice..~d-b.11 fII I +: I I I 1 .l . . . J Il I I Ia .-.olii de desen: e-f (rom) 880 >< 1 230 625 X 880 450 X 625 330 X 450 240 X 330 165 X 240 120 X 165 1 . 25 25 25 25 25 Fig.14. C! e I ~I L Fig.1 Dimensiunile desenelol" telmk.. 1. Tabelul 1. 1.-l 25 .13.~ 1 ~ I 55 5 Uiti mea t!siei de indosariere h tmmJ J -..c Simbolul formatului Dimensiunile cOFiei a-o [mm) 841 xl 189 594 X 841 420x 594 297 X 420 2IOx 297 148 X 210 105 X 148 Dimensiuniie ':. marginea copieI: g I '. Formatul desenelor tehnice.

în raport cu marimea suprafetei de caroiajul rectangular13 stabileste în functie de scara si planurile topografice la scarile 1 : 2 000. 1: 500 sau mai mari se A.Az Ar Alt AJ A6 As A6 \ Formatul desenelor topografice se de marimea suprafetei. intocmesc pe form'atul STAS: Ao. De obicei. sau A2 . fiind delimitate . 1 : 1 000. ce se rtprezinta.

Scara grafica simpla.10). 1: 25000. pe rigle metalice (pentru lucrarile de birou).15. în partea stînga se afla talonul gradat în milimetri. aceasta fiind reprezentarea scarii numerice. scara 1': 1 000 si 1: 2000 poate folosi pentru 1 : 100. de formatul ales pentru desen si de precizia de reprezentare necesara. Pe planurile si hartile topografice se trece scara grafica simpla (fig. . 1 : 500. Aceasta se. avînd fixat indicele zero.grafica. în lucrarile topografice. SCARA DESENELOR Scara . prin scara se Întelege raportul dintre dimensiunileelement elor reprezentate d si corespondentele lor reale din teren D.15).: 500. Se folosesc urmatoarele scari pentru: . 1. 1 :5 000. Talonul este. formata din doua linii paralele trasate orizontal. Scarile se exprima sub forma: . Scarile grafice transversale se.1 sau 0. gradata în centimetri. care asigura o precizie de masurare de 0. stabileste În functie de marimea obiectelor ce se reprezinta. 1 : la 000. 300 I r Pentru raportarea si masurarea distantelor se foloseste scara grafica transversala (v. graveaza pe placi metalice (pentru ridicarile topografice pe teren) si. Scara grafica transversala este formata dintr-o retea cu 10 sau 20 linii orizontale paralele echidistante. împartirea si dimensiunile medii ale acestora sînt prezentate În tabelul 5. 1: 1 000 000. . t:5000 Fig. 1. 1. 1: 100 000. -' scara 1: 2 500 si 1: 5000 . o' scara grafica transversala se construieste pentru doua scari. 1 : 500 000.poate folosi pentru 1: 250. 1 : 200. 14 . 1: 200 000. 1 : 10000.1. '. este raporful dintre dimensiunile obiectelor reprezentate' SI corespondentele lor reale. împartit În 10 parti. care se Înscrie pe fiecare plan sau harta topografica în indicator sau sub latura de sud. 1: 20 000. '.Planurile si hartile topografice la scarile 1: 5 000. 1: 50000.harti topografice' 1: 25 000. a vînd forma unor trapeze.10. avînd la ambele capete CÎte un talon. 1. fig.2. 1: 10000. 1: 200 000.3. Fata de indicele zero. 1 : 100 000. iar În partea dreapta baza.planuri topografice 1 : 2 000. 1: 50 000.05 rom. de" asemenea. 1. divizate. liniile transversale fiind unite cu decalajul de o unitate.numerica: t = ~=1 : n. . de exemplu: -. De obicei. 1 : 1 000. 1: 500 000. 1 : 25 000 si mai mici sînt delimitate de caroiajul geografic. asa cum se arata În figura 1. în dreptul diviziunilor sînt scrise valorile naturale ale lungimilor pentru ambele scari. putîndu-se folosi si pentru scarile multiple.planuri de situatie 1 : 100.

în coltul din dreapta jos.180 Fig. în pozitie normala.:) ( d ) ~ ..16.4. e .4. ""'..operatii executate. 1. care se plaseaza în coltul din dreapta jos. numele si semnaturile executantilor. f titlul plansei. La planurile topografice care se întocmesc pe aceste formate se deseneaza indicatorul În care se Înscriu datele respective. 'Care este legatura Între formatele desenelor tehnice? 5. cu doua laturi pe chenar.1. Care sînt materialele necesare pentru executarea desenului cartografic si carac teristicile acestora? 2.scara planului si data terminarii. 8 0 ""-'ori.numarul si faza proiectului. Pentru formatele de deseTl mai mari de A2 . d . Plierea se executa în asa fel înCÎt indicatorulsa ramîna deasupra. Care sînt instrumentele de masurat si caracteristicile acestora? 4.3. 80 20 <:::> .titlul proiectului.:) ~ <. 15 85 <. Ce cuprinde indicatorul desenelor tehnice? 15 . Care sînt instrumentele necesare pentru desen si caracteristicile acestora? 3. În figura 1. .I 25 25 .16 se prezinta un indicator în care sînt specificate datele ce trebuie sa se completeze. indicatorul va avea dimensiuni de 180x 50 mm. ' 1.ului topografic întocmit se înscriu într-un indicator.numele institutiei proiectante.~o Ci) 0 ~ C'. 1. PLIEREA DESENELOR Copiile desenelor sau planurilor topografice se pliaza pentru îndosariere la formatul A. îNTREBARI DE CONTROL 1.3. iar pentru formatele A3 si A4 dimensiuni de 180 x 40 mm. lasîndu-se la marginea din stînga fisia pentru îndosariere. ..3. Copiile se pliaza întîi pe verticala si apoi pe orizontala. Indicatorul desenelor tehnice: a ..-30 11". c . În interiorul plansei. INDICATORUL DESENELOR Datele caracteristice ale plansei sau ale plaQ. b . (210 x 297 min).

a punctelor caracteristice si valorile curbelor de niveI.în atlasele de semne conventionale. planul sau harta furnizeaza informatii complete asupra.cotele punctelor retelei de baza.care se 'refera si sa nu acopere reprezentarea elementelor topografice importante. planurile si hartile topografice se scriu În limba româna literara. plasata în asa fel înCÎt sa rezulte cu certitudine elementele sau suprafetele la . cartierelor si cailor de comunicatie.numele topice ale. caracterele de scriere si dimensiunile acestora.reprezentate. elementelor topografice cu caracterele si dimensiunile scrierii. formelor de relief. ~ Pentru îndeplinirea acestor conditii.datele caracteristice si explicative ale elementelor topografice . care nu pot lipsi din continutul nici' unui plan sau harti. pen~ tru respectarea cerintelor impuse planurilor si harti lor top. Ele se scriu dupa anumite reguli geometrice si artistice. în acest fel. . . teritoriului respectiv. de unde si denumirea ei de "scriere cartografica". -. de baza. -' nomenclatura sau titlul plci. Scrierea acestora trebuie sa fie clara. valorile retelei de baza. datele tehnice si explicative asupra întocmirii planului. formatiilor vegetale si ale terenurilor. . usor de citit.trebuie sa se foloseasca la scara respectiva.nului. s-:au' stabilit datele tehnice care se scriu În indicator sau În afara cadrului planului. s-au stabilit reguli privind caracterele de scriere ce se folosesc pentru anumite elemente si dimensiunile scrierii. 16 . . inscriptiile explicative ale semnelor con~ ventionale. numirile de teren. Numirile sînt deci un element. De asemenea. datele caracteristice. . . în acest mod se realizeaza concordatita reprezentarii. Scrierea folosita este specifiCa acestui gen de lucrari.ografice. cu alfabet latin. în raport cu importanta si" marimea elementelor sau 'a suprafetelor. pentru fiecare scara sînt specificate dimensiunile si caracterele de scriere ce . valorile coteloI' si ale curbelor de nivel de pe suprafata respectiva.numele punctelor retelei geodezice. în tara noastra.numele localitatilor. uniforma.Capitolul 2 SCRIEREA CARTOGRAFICA Planurile SI hartile topografice contin semnele conventionale ale elementelor reprezentate SI inscriptiile care se refera la: numele de localitati. retelei hidrografice. Pe planurile si hartile topografice se scriu: .

c . 2/3 din înaltimea nominala.1:.linii transversale echidistante.erelor minuscule. . 2-Cartografie 17 . se disting: . iar cele fara depasire au înaltimea egala cu .2.1.1. iar celelalte.1 sînt prezentate portativele pentru principala.. proportiile specifice caracterului respectiv. reguli geometrice.1. caracter. 2. grosimea.1). fiind o scriere desenata."~ -:=:j i Fig. 2.:. trasate la înclinarea stabilita."..corecta a literelo r si a cuvjntelor. sînt linii auxiliare: . Literele minuscule cu depasire (superioara sau inferioara) au aceeasi înaltime cu literele majuscule. respectiv construirea .° J ~-Q TTT ~ 1se' -= 'oe:: \ ---~ t:~ -'i:eJ ~.. Portati vele . a . care asigura latimea._ .' indiferent de. care limiteaza înaltimea -literelor majuscule si minuscule. 2. .depasirea inferioara a literelor minuscule. PORT ATIVUL Portativul este o retea de linii care asigura constructia cor ecta a literelor. în ficele' -patru caractere de scriere II 2. si spatiul.bastonate. i. La fiecare litera.1.înaltimea iit.cu caracterul scnerll. Portativul se traseaza corespunzator gura 2.-~ -= -=. b. construindu-sepe baza de ovale si ..scrierii cartografice: h -' înaltimea nominala. fig.. fiind -format din: -.5. cu elementele lor componente. avînd în vedere elementele acestei scrieri.înaltimea nominala h.depasirea superioara a literelor minuscule. CONSTRUCTIA liTERELOR Literele _din fiecare caracter de scriere se bazeaza pe combinatia dintre linii drepte si curbe. adica înaltimea literelor majuscule (v. La _executarea ei trebuie sa se respecte regulile stabilite si sa se asigure claritate si concordanta cu desenul. linii longitudinale echidistante (13 sau 9). ELEMENTELE SCRIERII CARTOGRAFICE Scrierea cartografica se executa dupa anumite.1. pastrînd . din care patru sînt linii principale.

. h h h h afara de l. e.w 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h. se construieste portativu1. 1 1/6h.1 mm t 2/6 h 2/9 h . Dimensiunile scrierii cartografice Tabelul 2. m. literele în creion.. minuscule literele cu depasire: b. Pentru executarea scri. c.. g . 1. în tabelul 2. Grosimea literelor 1/6 h . 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h afata de: f. în functie de înaltimea nominala si de forma literei.1 se prezinta dimensiunile si proportiile pentru caracterele scrierii .. Înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°..utilizate. m. în functie de aceasta. 1/9 h 2/6 h 0. se stabileste înaltimea' nominala si. În functie de caracterele scrierii...latimea si grosimea se stabilesc pentru fiecare caracter de scnere. exprimata in valori' unghiulate. 1/6 h 1/9 h 0. cu trasaturi foarte fine si.M. .1 mm majuscUle M 4/6 h 4/6 h 6/9 h 5/9 h W. dupa ce s-a verificat corectitudinea. W 3/6 h 3/6 b 4/9 h 4/9 h Latimea literelo'r f. 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h ? lJitimea literelor 1 1/6 h 1/6 h 1/9 h 0. d.Înclinarea. . i. j. Se schiteaza apoi.W. /" a.erii.spatiul din interiorul literelor si intervalul dintre literele ce com.. fata de perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului poate fi dreapta . pun cuvintele sînt variabile În functie de caracterul scrierii si de forma literelor.j 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h minuscule i.1 mm 18 . 4/6 h 4/6 h 6/9 h 6/9 h. t.1 Dimensiunile literelor in functie de Cuprins caracterul scrierii RomanA Cursiv Bloc Bloc filiform Dimensiunea nominalA "h" 6 unitati 6 unitati 9 unitati 9 unitati (inlHtimea literei majuscule) (h) (h) (h) (h) literele fara depasire: înaltimea literelor ..perpendicuIara.

2. Dupa oarecare practica. fragmentele de litere. se pot corecta direct la trasarea în tus.2. se arata prin sageti ordinea în care se deseneaza. ordine se. scrierea cartografica se diferentiaza dupa elementele la care se.2. în general. evitînd stergerea cu guma. din care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 3 unitati depasirile 2* 19 .2. în . care se construieste dupa urmatoarele elemente: . Aceeasi. In figura 2. 2. CARACTERELE SCRIERII CARTOGRAFICE Pe planurile si hartile topografice.cazul scrierii bloc.II Fig. Daca schitele în creion nu corespund.1. cutîndu-se direct desenul în tus. 2. La scrierea cursiva si romana. cursiv si romana. schitarea în creion poate fi partiala. se traseaza în tus. si la celelalte caractere. exe. dupa desenarea literei se traseaza bazele si racordarile respective. refera. cu penita topografica.2.. SCRIEREA BLOC FILIFORM Este o scriere subtire. Constructia literelor.portativul este format din 12 unitati (13 linii Iongitudinale). folosindu-se patru caractere de scriere: bloc filiform. pastreaza. bloc.

j. mai mari de 6 mm.inferioare ale literelor minuscule. spatiul din interiorul lîterelor este. V. la literele: A. .latimea literelot este. r. F. r. grosimea va fi. de patru unitati. în asa fel încît aspectul cuvîntului scris sa fie unitar.2. 1.. pastrînd marimea unitatilor longitudinale.25 mm. grosimea literelor este uniforma.. de opt unitati.~ t. egala cu o unitate . în general. -' latimea literelor este. m. în figura 2.spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt este. .înclinarea scrierii se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale portativului. de doua unitati. Acesta poate fi micsorat la sase unitati. grosimea literelor este uniforma în raport cu înaltimea nominala.înclinarea scrierii poate fi: dreapta. de regula. portativului se stabileste îri functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 9). pastrînd intervalele stabilite pentru liniile longitudinale. SCRIEREA BLOC Este o scriere groasa. de exemplu: F. Transversal se traseaza liniile pentru înclinare. în interiorul cuvin~elor unele litere îsi micsoreaza latimea la trei unitati. L.1 .. sau înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. se traseaz~ liniile transversale pe întregul portativ. . w. iar pentru cele. de 0.intervalul dintre cuvinte este. la 0. f. w). . t. f. j. 1. v. L.2 . i. de exemplu: F.15 mm.4' se prezinta modelul de" scriere bloc. y.' m. grosimea va fi de O.. în general. . în cazul cînd scrierea trebuie încadrata într-un anumit interval. de patru unitati (facînd exceptie literele: f.t.2.3 se prezintamo4elul de scriere bloc filiform. 0. f.~ .spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt si intervalul dintre cuvinte. adica. j. de exemplu. De regula. cazul literelor asimetrice. format din 12 unitati. uniforma. care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h. care se construieste dupa urmatoarele elemente: ! . . Y. se stabilesc dupa aceleasi reguli ca la scrierea bloc filiform. Valoarea unei unitati a. T. în functie de aceasta.. . j. de doua unitati. i. iar în interiorul cuvintelor unele litere îsi micsoreaza latimea. . adica perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului. pentru scrierile cuprinse între 4 si 6 mm. Scrierea bloc filiform poate fi dreapta. perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului. de regula. daca înaltimea nominala este mai mica de 4 mm. -. Acesta se micsoreaza la o unitate în. L.O. si înclinata spre dreapta cu 15°.15 mm fata de' partile verticale. 2. eliminînd astfel impresia ca liniile orizontale sînt mai groase decît cele verticale. în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale' ale portativului . de trei unitati. f -. în figura 2. din. facînd exceptie literele: J. r.portativul este identic cu cel al scrierii bl9C filiform. Pentru uniformizar eascrierii trebuie ca partile orizontale ale literelor sa se deseneze mai subtiri cu 0. înclinarea se masoara în capatul portativului si. . 20 . -. grosimile cresc proportional. facînd exceptie literele m si w. . în general.1 mm. j.

.Creasta Ciucas. Scrierea bloc. Fig. L M N =~.1 (AOS oab BffiS) f i ~ A8COEFGHIJKLMN =.)~~t\~~L'dC\1S\\'d~Q\J~8\'\\'d ~ I .1( abcdeFghi}k/mnopqrs ~ o I!. 2. o. ~ fOCSANI ARAD Orastie Albesti ) .s TU V W X Y Z / ~ I . ~ I ~ \l. . OPQRSTUVWXYZ =~ abcdefgh.~ tuvwxyz 1231.!I I .ljklmnoprs ~ . 1 (£~~~~ @~ tmfg ) E A B C D EF G HJ JK. ~ tuvwxyz 1234567890 ~ I ~ BUZAU Lerestl TlTANil! I P/esu . 2.567890 ~ . 11 Fig. . Scrierea bloc filiform ..3.1( MAMAIA .~ O P Q R. 21 m'.f---.4.

W.1 .. .bazele literelor formate din bastonate se deseneaza pe liniile longitudinaÎe.' care are. . Bazele se racordeaza de bastonata literei prin arce de cerc.latimea literelor este. .2 mm. Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominal~ a scrier~ (u =h : 6).4. .mentine. facînd exceptie literele: 1. în general. 0.1. din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 2 unitati depasirile inferioare ale literelor mimis. a. în figura 2. în interiorul literelor ramîne un spatiu de o umtate. pentru înclinare.. facînd exceptie literele: 1.ne. pe toata lungimea portativ ului . i. superioare si inferioare. pastrîndu-se' marimea unitatilor longitudinale.1 . La literele ovale: c. m.înclinarea scrierii' se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale pQrtativului. o depasire superioara de o unitate. grosimea "literelor este egala cu o unitate si se aplica pe majoritatea partilor longitudinale.3. c. si dupa literele f si r.2. . de o unitate. în general. SCRIEREA ROMANA Este' o scriere dreapta" cu grosimi longitudinale. care se micsoreaza la 3/4 de unitate în cazul succesiunii literelor ovale: o. latimea literelor se . .. e. de trei unitati.înaltimea literelor este de sase unitati pentru scrierea majuscula si patru unitati pentru scrierea minuscula. . Pentru uniformitate. .2 mm. Depasirile literelor minuscule. . indiferent de pozitia literelor.portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale) din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h. în general. care se construieste dupa urmatoarele elemente: . grosimea liniei curbe a literei S se mareste cu 0. . Exceptie face' litera t. Scrierea cursiva poate fi înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. Este o scriere cu grosimi longitudinale. t. o se mareste înaltimea cu 0. '. se faC pe cîte doua unitati. iar 2 unitati depasirile inferioare ale literelor minuscule. Transversal se traseaza linii. în interiorul cuvintelor.5 'se prezinta modelul de scriere cursiva.grosimea literelor este egala cu O' unitate pe majoritatea -partilor longitudinale. 2. SCRIEREA CURSIVA. .2 mm. 0.spatiul dintre literele care formeaza acelasi cuvînt este. i.în interiorul cuvintelor latimea literelor se menti. 0. M. M.2. e etc.cule. .latimea literelor este. 1... eliminînd impresia ca acestea sînt mai scurte. w. grosimea liniei curbe a literei "s"se mareste cu 0. 22 j . de trei unitati. Pentru uniformitate.în interiorul literelor ramînînd un spatiu de o unitate.W. care se construieste dupa urmatoarele elemente: -' portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale).2. indiferent de pozitia acestora ~ ' -. w.. m. Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 6).. avînd lungimea de 1/3 de unitate. 1. pastrîndu-se marimea unitatilor longitudinale. în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale pe toata lungimea portativului. t. Transversal se traseaza linii perpendiculare.

Iacobem . Scrierea romana.-----Fig. ~ ~ ~ ~ '~ ~.~ [@AIE(f.S T U V W X y Z ~. Scrierea cursiva.\\t\)\\\ ~'l'L \t~ '-\~\\1 %~. \\\'~ \\iut tw~~ ~ Fig. .\ID\\.\\ ~ I ~ MA/lEA NEAGRA DUNAREA ~ I ~ \.2.5. 23 .. ~. i\t \ m.JJ$ @ \\\\. g h i j h l m no p q r ~ ~ siu(}wxgz 123456789 ~ ~\\. \\ c \\ e \' \\ '" \. 2. ~ . Voinesti ~ ~ '~ ~ ~ gj ----======:Jl rfl~ -. \. '" \\ ~ l\ ~ .~ \\ ~ \ 11 ~ ~ 'ABCOEF6UIJIiLMN ~ ~ o P Il R.--.' ~ a IJ c d el.6.

Semne conventionale la scara.saraturi etc. un sistem de simboluri.). livezi. geologice. Semne conventionale de contur. 3.". cu grohoti$uri. pentru constructii etc. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Semnele conventionale topografice formeaza un sistem unitar de . De obicei. mlastinilor etc. semnul conventional de livada . elemente de sol (suprafete cu nisipuri.simboluri. elemente ale retelei hidrografice (malul marilor. cu ajutorul carora se reprezinta prin desen anumite elemente.1. de exemplu: punctele retelei de baza. . cu ajutorul carora se reprezinta pe planurile si hartile topografice elementele de pe teren... cadastrale. rîurilor. izlazuri.). reteaua hidrografica etc.).' constructiile care se pot re:" prezenta la scara etc. a fost necesar ca semnele conventionale .conturul elementului topografic se reprezinta prin semnul conventional specific (limita.). Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topografice care pot fi redate prin reducere la scara. Deoarece elementele topografice de pe teren au forme si dimensiuni dife~te. în aceasta situatie.De exemplu. respectiv conditia de sugestivitate. Semnele conventionale trebuie sa fie sugestive.. i pepiniere. iar în interiorul conturului se deseneaza semnele conventionale ale elementelor de pe suprafata respectiva. lacurilor. vii etc.pozitia si caracteristicile acestora. se deseneaza pe contur semnul conventional ai împrejuritnii. semnul conventional are forma proiectiei sau a profilului elementului reprezentat. acestora.1 de exemplu: elementele de vegetatie (paduri. în acest fel.rînduri de cerculete. usor de desenat si de citit. reteaua de comunicatie. în functie de domeniul de aplicare semnele conventionale pot fi: topografice.~ se împarta în doua man grupe. miniere.fluViilor. .&Ae~. Semnele conventionale 37 .o::t!if. se asigura corespondenta dintre teren si plan. calitative ale elementelor reprezentate. cu .. prin . redînd în acelasi timp caracteristicile cantitative si. gard etc.. daca trebuie sa! se reprezinte o livada cu pomi frtlctiferiîmprejmuita cu gard de sîrma ghimpata. Capitolul 3 SEMNE CONVENTIONALE Semnele conventionale sînt. aratîndu-se pozitia si caracteristicile. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topogrl:l-fice mici care nu se pot reda prin reducerea dimensiunilor la scara. finete. constructii. iar în interiorul' conturului.

fara sa se produca deformari sau confuzii. se reprezinta. se reprezinta prin semnul conventional cu dimensiunile prevazute În atlas. care dau infor~atii calitative suplimentare asupra elementului reprezentat. Terenuri de sport Statii de transformatoare electrice Poduri pentru cai ferate si drumuri Oi'gun Linii de somiera Dimensiuni minime .). în tabelul 3. crt. lungimea segmentelor si intervalelor etc. 1 2 3456 7 89 . orientarea si dispunerea elementelor topografice.3 . Unele semne conventionale de contur si de scara se Însotesc de inscriptii explicative si date caracteristice. poteci. În mm care se refera la: grosimea li~iilor.2 mm la lungimea segmentelor semnelor conventionale liniare (drumuri de exploatare. în tabelele 3. folosirea lor facîndu-se diferentiat. forma.. În cazul reprezentarii pe planul 1: 5000. curbe de nivel ajutatoare etc. pastrîndu-se pozitia.. 3. Pe originalul de editare. dimensiunile. În cazul imprimarii planurilor si hartilor. . mori. Înaltimea. . în functie de dimensiuni.. la scara. iar cele care au dimensiuni mai mari.1. Elementele topografice de pe teren au dimensiuni mai mici decît cele rezultate din transformarea dimensiunilor semnu~ui conventiopal corespunzator în valori reale. centrale termice. forma acestora se pastreaza. conventionale si +0. 3.1 DimelL'iiunile elementelor topografice 38 . latimea si diametrul semnelor. semnelor conventionale pot fi marite pîna la 1/3 fata de dimensiunile prevazute. Din aceasta cauza. ii Nr. fabrici. DIMENSIUNILE SEMNELOR CONVENTIONALE în atIase sînt date dimensiunile semnelor conventionale _. diferind numai dimensiunile. În atlase. se admit.l mm la dimensiunile semnelor. de regula.1 se dau exemple cu valorile minime ale elementelor de pe teren de unde Înce~ redarea la scara.1. Aceste semne conventionale se folosesc pentru toate elementele ale caror dimensiuni reale sînt mai mici decît cele rezultate din transformarea la scara a dimensiunilor semnului conventional din atlas. Pe originalul de teren. unele elemente topografice au cîte doua semne conventionale. Statii meteorologice .10 11 Elemente topografice Cladiri Cladiri ruinate Cladiri anexe Biserici si manastiri Uzine. tolerante de :l:0. în functie de scara.din aceasta categorie au dimensiunile stabilite În atlasele de semne conventionale. Tabelul 3.13 sînt prezentate principalele semne conventionale topografice pentru scarile 1: 2000-1 : 5000..

pe teren (mI 5x 10 lOx20 10><20 latime 15 10x20 20>:30 30x 50 20><30 lungiÎne 10 latime coronament 2.5 latime 5 .

olmctele de reperaj fotogrammetric. obtinîndu-se astfel macheta de culori. Tabelul 3. de nivelment. le 1. Original teren cNrtr.prm culoarea verde.i. Pentru identificarea suprafetelor respective.t<~U. acestea se coloreaza pe originalul de teren prin tenta de creion. pepiniere. pos. CULORILE SEMNELOR CONVENTIONALE Pentru asigurarea unei citiri usoare si sugestive.::> C lief si vegetatie.1.' .Z mentelor de vegetatie . În toate fazele de executie.:.. ~ UJ @ Z 4 Datele caracteristice si inscriptiile ele. planurile si hartile topografice se deseneaza în culori. vatice prin culoarea albastra iar cele cu paduri.Catecreissttoicrea si .parcuri etc.lo scriptiile explicative ale acestora ~ ~ VJ <::> apelor 12 Cotele nivelului mediu al la . . Pentru planurile si hartile cu densitate mare. datelecarac. semnele con. livezi.2 Culbrile semnelor conventionale . Pe' planurile si hartile imprimate se mai evidentiaza suprafetele ac.I .2. numele si cotele punctelor din reteaua geodezica.tf.Jrale si ale UJ > I parcurilor nationale I I I 8 Curbele de nivel si valorile lor I 190 VElaelmureinteilsetoricede relief si inscriptii referi. datele caracteristice si in.1 5 Limitele elementelor de sol 6 Semnele conventionale si limitele eleUJ mentelor de vegetatie Q~ 7 Limitele rezervatiilor nat1. Gru'ptuorpiogdreafiecleemente În creion Desen in haPrltaanmuialmtlsparui.toare la relief 11 Elementele de hidrografie.U~J ~=f-<~ turile hidrometrice si cotele batimetrice > < . De obicei. re. În fazele de executie elementele topografice se deseneaza în culorile înscrise în tabelul 3.::> ventionale.. vii. 39 . cele de orientare si cele cotate ::> ~ 2 Elementele de planimetrie.. O<~~ .!J.2. topografica. armonia si proprietatile culorilor. La ~legerea culorilor s-a urmarit corespondenta cu culorile din natura. tus l Semnele conventionale. A' '\ .inscriptiile ex plicative ale ::> ZUJ ~' 3 Toponimele referitoare la planimetrie. colorarea se executa pe o copie a originalului. 3.

Aceste cerinte 'se realizeaza prin generalizare. cladirile uzintlor si fabricilbr. etc. detaliile proeminente. Axul semnului conventional sa corespunda cu ax~ elementului topografic reprezentat. pe acestea nu se redau toate elementele tQPografice din teren. în asa fel Încît sa nU influenteze precizia. .paralela cu latura cea mai lunga a reprezentarii" la: sere. drumuri. . precum si cele ce se pot reprezenta 'ila scara. 'În functie de densitatea elementelor. .generalizarea. troite.. . se redau pastrîndu-se exact pozitia si orientarea.. sa se' reprezinte si acelea ale caror dimensiuni sînt mai mici decît cele prevazute în atlase. se redau prin exagerarea dimensiunilor sem40 .influenta. . -. care nu (se pot reprezenta la scara. între curbele de nivel si elementele de sol.conforma cu orientarea reala a elementului pe teren. la: cai ferate. terenuri de sport si stadioane. iar în zonele unde _elementele topografice sînt rare.. ' .3 mm. I Între rete~ua hidrogtafica si formele de relief etc.vîrful unghiului drept al semnului conventional.paralela cu laturile planului. La generalizarea elementelor de planimetrie. dreptunghi.. PRINCIPll DE GENERALIZARE Pentru a asigura claritatea si expresivitatea planurilbr si hartilor topografice. la: punctele de baza. Distanta minima Între semnele conventionale va fi de 0.1. .4. patrat.. .1. la cele cu forma geometrica de cerc.elementele de planimetrie si de altimetrie importa~te. la: cladiri. diguri.baza piciorului semnului conventional. elementele cu forma clara si contur precis. co.planimetr ie. selectionîndu-Ie în functie de importanta lor. statii de radio si televiziune. PLASAREA SEMNELOR CONVENTIONALE Semnele conventionale se plaseaza pe original dupa urmatqarele principii: Pozitia reala a elementului din teren sa corespunda ca: ' . . . trebuie sa se faca în mod diferentiat. monumente. astfel: în zone mai-aglomerate sa se elimine detaliile 'neesentiale si sa se' scoata în evidenta cele mai importante' din punct de vedere economic. statii si posturi hidrometrice ' etc. pentru pastrarea preciziei trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: . baraje etc." 3. 3. stea. la cele cu picior dreptunghiular. la cele cu pIcIOr fara linie orizontala la baza. la cele care au baza semicerc sau linie dreapta.reprezinta prin puncte si linii. punctele de orientare. Orientarea semnelor conventionale va fi: . de exeinplu:~ 'Între reteaua hidrografica si detaliil~ de . generalizarii asupra preciziei sa fie cît mai redusa. si de altiItletrie. livezi etc. triunghi. strazi.3.suri de uzine si fabrici. _ .centrul semnului conventional.mijlocul liniei de baza a semnului conventional. poduri. care trebuie sa respecte urmiltoarele princi~: ' . statii meteorologice. cele care se. .'sa' se obtina corelatia naturala între elementele componente ale continutului. .punctele de baza.

care vor . . De aici rezulta ca generalizarea se accentueaza în raport cu micsorarea scarii. pentru a pastra caracteristicile generale ale zonei ce' se reprezinta. prin care se selecteaza elementele importante. .rdine.3 . dimensiunile si forma elementelor reprezent~te.particularitatile zonei de cartografiat.se asigure claritatea si expresivitatea hartii. . în cazul întocmirii planurilor sau hartilor la scari derivate. 3. -. folosind planuri sau harti la scari mai mari. spatiul se împarte corespunzator cu marimea semnului conventional. la 41 ~_. iar pe prima plansa. iar la scara 1: 25000. semne convtn~ tionalesi inscriptii (35 mm).1.modul de reprezentare.adica în functie de dimensiunile semnelor conventionale si ale inscriptiilor sa se încarce suprafata hartii cu desen. Dintre factorii care influenteaza generalizarea. caracter bloc filiform.. în functie de scopul pentru care se întocmeste harta. scara 1 hartii. crt. Denumirile semnelor conventionale se scriu în tus negru. _în functie de densitatea. în procesul de redactare trebuie sa se efectueze .25 ha. adica stabilirta elementelor ce trebuie sa se reprezinte si gradul lor de detaliere.5 mm. pe hîrtie de desen format A4 (21Ox297 mm).5. a inscriptiilor si a denumirii semnelor conventionale. pastrîndu-se orientarea lor.pastrîndu-se exact pozitia centrului sau a a~ului si orientarea. elemente topografice (45 mm). 1\ . se deseneaza indicatorul (150 x 20 mm). care nu se generalizeaza. -în partea din dreapta jos.elementele de planimetrie si 'de altimetrie' importante. Pe toate plansele se traseaza chenarul. astfel încît sa . Generalizarea trebuie sa se efectueze într-o anumita o. .5 la 1.cuprinde: nr.onventionale. pe aceeasi suprafata de harta se reprezinta elementele de pe 6. care se 'împarte în trei coloane de dimensiuni egale (50 mm). Fiecare coloana se va diviza În trei parti.. pe un centimetru patrat la scara 1: 10 000 se reprezinta elementele de pe' un hectar. Pentru desenarea semnelor conventionale. asigurîndu-se reprezentarea elementelor topografice corespunzatoare continutului si conditiilor de claritate si expresivitate..0 Imm. adica selectarea elementelor în functie de posibiilita": tile de reprezentare la scara respectiva. Semnele c. Pe verticala. (9 mm). pot fi deplasate ca pozitie cu valori de la 0. adica generalizarea se efectueazadife rentiat. Acesta este un proces complex. LUCRARI PRACfICE Sa se deseneze semnele conventionale topografice prezentate în tabelele 3. elementele de planimetrie si de altimetrie neesentiale se elimina pentru a se asigura claritatea planului.13. -'.generalizarea <lttografica. plansele se împart în trei coloane (89 mm). de exemplu. h=2. se deseneaza în tus. 3. . se mentioneaza: ." " nului conventional.destinatia hartii. cu mult discernamînt. asezata cu latura lunga în pozitie orizontala.

marcate cu picbeti Dletalici ." ...pentru originalul de teren din tabelul 3. D.3 Nr.' sp2~p~&' ..pe sol ..2.3 .din reteaua de stat 42 6 .198..13.pe cladiri . ..S:~ 96 fi ~ ' ".2.pe biserici . de nivelment: .4.'1.din reteaua locali Puncte cotate .5 . 3.. " Indicatorul se completeaza conform indicatiilor din c~pitolul 2.3 2~~2:3}. 3..revazuteîn tabelele 3.7 ifi17:2...3 . I dimensiunile "j:.0A 183:? 3 Puncte ale retelei topografice instalate: .. în culorile mentionate . en..marcate cu tlrUsi de JeDlD Puncte.1.i iDlCriptii Puncte ale retelei geodezice cu determinlri astronomice 2 Puncte ale retelei geodezice Viforita... ' ElcmcDtc tOPOlI'afice . 1114I~'l \.. ScmDc cOliveDtioDllc' . si diInensiunile prevazute în tabelul 2.pe: cosuri si constructii informA de turn Puncte de indesire a retelei topografice: -marcate cu barDa 4 s .-. Inscriptiile explicative ale semnelor conventionale se executa cu caractere de scriere.. Tabelul 3.-' '.

din beton sau zidarie 8 16 " Cimitire .CU cadre si plans.. . Odpz.4..0 " ..le..T~elul 3...' .din piatrl sau caramida -soproane 9 Cladiri subterane 10 Cladiri ruinate 11 Biserici si mînastiri 12 Capele 13 Moschei " 14 Monumente 15 Troite si" cruci : : ~... ~ O 10.din metal Cladiri anexe: ... 1: 5000. lZlma!!.cer.. . : hC.4 Constructii In localititi Nr.1 = numâru' de etaje ". din beton armat 1 : l 000.. . 43. o + ..din lemn.e/. ~ rlpz.l] .... paiaIita sau chirpici .4. .l~ O oI +) I . ~ W . crt. 1:2000.. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 7 Cladiri: ..din lemn . ..

Jj gllrt!J gii. .cu cosuri . .cola.-o qaze MnI/yZ G¥J 20 21 22 Statii de radio sau televiziune Oficii telegrafice.l. TerenUri de sport si stadioane 28' Rezetvor de gaze sau petrol 24 25 27 26 28 44 jl .betooata .fara cosuri Semne conventionale lsi inscriptii . si telefonice Galerii de mina .~ pe!ro/ 2jJ z"u.soclaI-culturale .~ ~ [~~~ » 4~'~:?:O L ~ 3~O~ var 3P' ~ 4-P.fara turle . .: 738..1. Cuptor de caramida Statii meteorologice ./el'lel .b.0 Statii de alimentare auto Cuptor de var. 4~.0 6.liilimea galerie.41-.5 . crt.Tabelul 3. :\1 [.J siderg ~text 18 19 Foraje Sonde de petrol sau gaze: .5 Constructii industriale.. 17 Elemente topografice Cladirile uzinelor si ale fabricilor: .-.consolidata cu lemn 4j)1~o '2/1 4Plt ~ 73~5 5. .siexploatiri Nr.cu turle .

.1 ~b 3. '2.Tabelul 3.wzt/i.~ -pe stilpi metalici o o ~fJil..6 Linii electrice si de transmisiUni Nr.din lemn .pentru telefon 4.pentru tramvai .? 1.0': :G ~ I 0 . ffOlcv .pe stilpi de beton .~:.. "..'.sn{o/lor 1lI-..~ .pentru lumina.0 1P:::O 45 .din metal .?:.i <J.pe stilpi de lemn ~. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 19\ Linii electrice . .0 []] fr~1/Jf. . --:1.sd!/i1lIiltâ I s///Jtlol' \ 30 31 32 Statii de transformatoare electrice Linii de transmisiuni (telegrafice sau telefonice) Stilpi de sustinere -.ZillirlJ1l. crt.din beton . . '1 ~ I '6.

.ts:._-----_ .cu statii de pompare .etpIIrI. .la suprafata Conducte de termoficare :-.cu statii de pompare Con.C --G}.....-IJ-/ -..subterane Conducte de canalizare: .:"'_-._-_.7 ._----Tabelul 3.a~er ---C--c~----T.0Semne conventionale si inscriptii "--..gura de canal la dgola strAzii Conducte de abur sau aer: . ducte de apa: . camine devizitare ..rv ...'la suprafata .--T.48-:4.cu statii de .. --f-_ ..cu statii de compresiune ._-----_. . .pompare .subterane .0:-pm.8 --..~pe!ro! 0.O~ ' [IJ]::'P .:'la suprafata -:..: :2._-.J -' I ' "'y.....---.subterane 33 Nr._-. --.: nI''.C ---.r.subterane Conducte de gaze: ..--. COnducte -.0: ..5.-! ~.~-~... crt..-T~-p'Q-mp.la suprafata' Elemente topografice .------ . .--.1..subterane. .subterane Conducte de petrol: .... 34 3S 36 37 38 46 I.2. '2.

D:..ecartament qprmal: -.-.cu linie simpli si' eJectrificatl ! T ! T 41 Constructii anexe: .0 rE.=.cu linie dubli .0 F e8 1:2.J)aSllI'ell -. '<:_-------~ ==-_c=~:.cu linie simpla e _ E 1:1000 1:2000-1:5000 =-_~a:=.~_-=_ =:ZfllZlZlZ'ZlZ2!:' =::l'rz'Z:Z1lZ2iZ:zIZI=~QlZ1ZZlZZlZP!:l::' = :0.1000 &.cu linie simpli si electrificatl 1.(~:.A''.&.__ -== 111 ==--==:::::I#I_' :::::::::.:J u:=:usi '~~. ~/1lI.8 Cii rente si colistJ'aqii mexe Nr.cu Iime simpli ~ .000 .3.J-I/.~r.: _-=~p. crt. 8-l1IImiru/lldlilor Bh.TabelUl '.statii de cale feratA .cu linii demontate Cii ferate cu ecartament ingust: .7 . ~ c:::::.eu linie dubli si electrificatA -in constructie -.'*f~. 40 . .0=..balte sau puncte de oprire .=::=1. Elemente topoarafice Semne convenlionale ti inscripJji 39 Cii fera~e:eu .' .semafor .platforma turnantA ~jr.f: 5000 f 1.-== 47 ~--- .

16.) .' crt.8..construite din metal .8 (continuare) Semne conventionale si inscriptii .sinlple : 6.0 -6...-o~'-o-tl"..0'. 41 Elemente topografice .sinlple subterane .'~f"-:~'f5-~S-.sinlple .duble II ".duble la suprafata II i.intrari în subteran la statiile de metrou -t+.duble subterane -.sinlple -la suprafata . -++--""""-W-M.-+f--'-++.=. I 42 ..1E.construite din beton sau piatra '." II' 1111 II II -i :-3.44 Linii de tramvai: ..transportoare permanente oo o o o o g 4.0: ) ..0 -b-.1 l' 0.0 .depou --rambleu si debleu Tabelul 3.duble 45 FlJlliculare sau teleferice: .O II II II 'II .\1 " J r 46 48 Benzi.5 .5.3 8.--.2 . EEITi .5.:l--=== 43 Linii de metrou: . -== 1._..0 I 1.--.7 jfl/pi~ sl/S!im'n'."0" 0.5 :a::: . =:::1_-= J I .0 rO...zid de sprijin si de consolidare 5.7.5 120 ==-IIK::"H=-'".Nr.0': fP .0 ! 'ITP1P.I. : 6.. -1 .tunel Poduri pentru calea ferata:' .--~ 6. t.: 0.

!Ii" C¥OSiJlJt1e 10.3' =2x4As= 0--2X4B -.l.. .1." 1) ./jliml'a l/l1e/bl'l1rIJn m.i O.1.J 2 . JOJ ____ o a(fO)As _.1. m.1..' 1"". crt. ---*1 1 .construite din beton sau piatra 2.!. m o 126-7.Sosete.T" ti.(~O_.. drumuri si coostructii anexe I Tabelul 3.1.I"". 200 .1.poteci Semne conventionale si inscriptii .1. ..!". 8 -Înaltimea deasupra nivelului apei.i I 4 . 47 48 48 Elemente topografice o Autostrazi Sosele: .=.1.li/imea pi.9 Nr.2 ___ 0.de exploatare .<f' f'PI' .1. t.construite odinlemn .litiml'a loiala' ========= 5(8)P =====.zid de sprijin sau de consolidare ._0:__ ~Q £o0~. ____:3_.6 dimensiunile podului._ 8 .construite din metal F -fier.pietre kilometrice Poduri pentru sosele si drumuri: .1.rezistenta la o sarcina.l'I'IQ'I'f.-:.F'a11..220B°-7~ 0 . 'l'j'j'i'I'I'I'I'I'I'I'ji i ' le " '" II I I "J o' 3. VI) sel)s dairruiJIie 4 .nemodemizate oDrumuri naturale: .rilmbleu si debleu .g.3 . material de constructie. '" .l I ===6 __ ql <_.Cartografie .5 .~ ___ O'~/_o ' .nlJmaruI!JenZl/pr fM. 1B '800 --50 51 Constructii anexe: .1.îmbunatatite . .I .1.1.!.modernizate .

punti pentru pietoni ___ ./ f.poduri pe suporti plutitori ..podete tubulare .60l' -t t ___ j" 1\ 1\ " IV V V V 'Aj"C----_ ----H-~-- . __ 74~..

.43 D].5... .4. I ..IJ !t.~+-.gard viu 57 50 I 1'.de\judet '. ÂC I ..3 . limite si imprejmuiri 55 Ziduri din beton. ~'.S .. .de comuna Elemente. . .~.I:e' O. -I . .-. topografice .0.. -_ .din nuiele Limite permanente ale elementelor de sol si de vegetatie .. _ .din lemn .din sîrma ghimpata ..-.l I )P./Jl..1. I Semne conventionale si inscriptii I I " :5.~ . Frontiera de stat Limite administrative .-.' piatra sau carimida . "~N"NM"'~ .metalice Nr.D: ~. ~ ~ .l! ~o -. ee ee ~' ee.0. . .1 q5-"" :4P: 0.4p.10 Frontiere.4.I ~ . . _~ 0..0.e " " v X Y A V ru I .SP.0-0-0'-'0-0-0-0-0'-0.+-4. e !. ee .. 4..*.? .~ -. _' -.i . .0 . . crt. .5.. qS . ._" -----'-'-11..Tabelul 3. .-~~+-. .din plasa de sîrma ...de municipiu sau oras 52 53 54 Ziduri istorice 56 Garduri .

::=~ vt'r~' .. negru ~ 2. abrupte: -.verde _0'f.'Q_..AI. neamenajate .5 I .. rertH st'1'1rJ .--!--!+i. verde ~eI""'fl. . .cu maluri.. .i~: f<v~r~ ! ! ! . neconsolidate 61 62 4* .7 rertk .cu adîncimea malurilor mai ...I 60 Diguri .'l.-.''I. =3::i~i. amenajate -:-..'lj~I. 0.!tl.. stînca sau piatra -. lacurilor si riurilor Maluri./. ~.0 verde ii.' » ii' J. 51 0.g i .-.~._'. -...pentru irigatii sau desecaci: . ).5 " rero'l' /vertk .i j ( ii .consolidate cu beton sau piatra ''-/-~?----~-c. ..I. flutftor. mica de lm Canaluri ..1.1 -..r.din. 2. ! .cu adîncimea malurilor mai mare de 1 m.-'~0..în constructie .D..2 ------~ . " Tabelul 3:11 Reteaua bidrografica si constructiile anexe Nr.'. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 58 59 Linia de mal a marilor...::=.'.. consolidate cu fasciile .m. crt.«. sepiJ O~Î=~.cu maluri consolidate Rîuri si pîraie: .din pamînt ...JIt"'''''I.-/_....cu adîncimea malurilor' mai mare de 1 m.1.2/..'' .vereerk' myru . construite pe diguri .'.

52 Nr. crt. 63 64 Elemente topografice h:voare: - neamenajate - amenajate Constructu -anexe: - statii sau posturi hidrometrice l82,5-cota la capatul mirei (4,50) - gradati!! pe mira la care . s-a determinat cota l8l,5-cota Qivelului .mediu al .apei - docuri - ecluze 2-numarul camerelor de eeluzare 65 -lungimea camerelor 15-Iatimea portilor 3,5 -adincimea apei -' baraje - castele de apa - fintini -:- roti pentru irigatii - vaduri - faruri - feriboturi 850-latimea apei inm 75 x 12-dimensiunile feribotului in m 350-rezistenta la sarcina in t - bacuri pentru vehicule - bacuri pentru persoane I Tabelul 3.11 (continuare) Semne cOl1ventional~ si inscriptii

Tabelul 3.12 ReUef si elemente de sol Nr.o crt. 65 Curbe de nivel: - normale Semne conventionale si inscriptii 0'----48 ___ i_9-_,:!--', -: principale - ajutatoare _- -accidentale 0,2-4,0. 0".-0-_0 !iO 66 67 68 69 70 71 72 Rupturi de teren si tef"ase Rîpe si viroage Zone cu alunecari de teren Colti de stinca Zone stincoase Zone cu grohotisurt Terenuri cu saraturi: - inaccesibile -accesibile lIIIIIIJllllllllllmlll'll1/l~r~ Il'I,I"JI',/.",II~"'J, ',"II/II/Iii:;t..-Yeroe I I ",. ,I1J 53

54 Nr. crt. 73 74 75 Elemente topografice Terenuri cu mlastini: - inaccesibile - accesibile Suprafete nisipoase: - nisipuri uniforme - nisipuri cu ridicaturi -' riisipuri cu gropi - ,nisipuri miscatoare Vegetatie Paduri: .:- cu înaltime mai mare de 4 m - cu înaltime mai mica de 4 m - rare - doborîte de furtuna, uscate sau arse l' Tabelul 3.12 (continuare) I I Semne conventionale si inscriptii Tabelul 3.13 o. "o: , 1, :'0" 0"0"'6'" 0"0 o' () :00:: 1,0 " '1' ~ o;' ; 'f.Sr.J O 30 ~ lo ' '1 o: :..p..,.~....9.., ,Q.,.9.. A:...90.0 ~o: 25 - Îl1i/lime<1 D'U'tite iJi1r-IJ"rIQ in 111. 0,30- tliQmelru/ metltv I (0 O' . ji '. o" '.;'" 'O "I~o"o"'~ ;0:: 0,6 4 brad , ,oi :.0 I o:. ~9... q .. . 0.... ~.... C! ~ ,,?, . '? . '?: ...~ ~.T . Q, I Q, 1 .'. .\.., i.: ,,'C" '" ,.i-' .... J,.. L L l.. I L .....L...........L...........L..... '("L ..;.. II

.....13 (cOIitinuare) I Semne c'onvelllionllie si inscriptii ' . 83 84 85 86 87 Elemente....:...."2... : : o o"~ i> o o o o o o: : 4P InJr ! : o 0"0 o o o o o o o: : . 0 0 0 . t . ~. "! 55 .. /1 II 4..t Nr. ... o o: :'0 . ~ : ..:::::::i::::::~ .. crt.. ~ ... o o O' : 4 ... /\ /\. i"~"" ~ ~ -......))i...:.:. ::~ ...... M: ..... 1. :000000'0'0 o : : .:::::::.. Tufaris sau maracinis Suprafete cu ierburi naturale Suprafete cu izlazuri sau pasuni Suprafete' cu stuf..0 Il II . " () o o o 0:::(0. ........~..:: .. ..: ~ . ~::....'''1 'IV '1" ..z .:: ' . :..:.-.. o O'. ...0..v. S ....:2P /\ /\ /\ I : "" ~ t ~ '~i~" .. . trestie sau papuris Perdele de protectie Arbori izolati Tufe izolate Livezi sau pepiniere de pomi fructiferi Vii Culturi de orez Culturi de plante tehnice Tabelul 3.3.. '.O : ...8 O' o o"aoltleol 00 o o o ~. 76 77 78 19 80 81 82 . ~ j ~. + .....S ~ S' S ~ E 4'0....r'r'W.... ...:. topografice Linii de somieta ..:! ~ i...~..1 .. ....II + '* : L .0. + i : 4:0. o CI o o o o....0" " r :...:. 0"...' 0o. .0.0 .~I .. :'............~ ~ " 1 1::2.q : ...~ ~. 4b oJj .1: . ..//#1.

. I. I. . I . I I I I. I I ..I I .I.

ravene.2. pomi fructiferi FI Strazi si ulite Ins Finete cu tufaris Ft CONSTRUCTII VII Constructii C Vii V Constructii-curti lee Vii nobile Vn Diguri Cd Vii hibride Vh Cariere ICa Pepiniere viticole Vp Parcuri .FORESTIERE din caramida si . La întocmirea planului cadastral se folosesc.2. SEMNE CONVENTIONALE CADASTRALE 1 3. edilitar si imobiliar.plansee Paduri PD din beton armat A Plantatii si perdele protectie PDp Cladiri din caramida I Rachitarii PDr cu planseu de lemn B . torenti I Nr Sere As Saraturi Ns Solarii Aso Haide Nh PASUNI Mocirle-smircuri jNm Pasuni P Gropi Ng Pasuni împadurite Pp DRUMURI SI Pasuni cu pomi fructiferi PI Drumuri cAI FERATE 1& Pasuni cu tufaris Pt Cai ferate Drumuri nationale Dn FiNETE Drumuri judetene jDj Finete F Drumuri comunale De Finete împadurite Fp Drumuri de exploatare . avînd în vedere aspectul cantitativ. calitativ si juridic.De Finete cu. silvic. PRINCIPIi DE REPREZENTARE Prin lucrarile de cadastni trebuie sa se asigure cunoastereaj completa si sistematica a fondului funciar.! 3. Cp Plantatii hamei Yha Cimitire ICi liVEZI Terenuri sportive :Cs Livezi L lU"guri si piete . grohotis Nb Capsunarii Ac Rîpe.14. Pentru categoriile de folosinta ale terenurilor se face o detaliere calitativa. .1. de regula. iar semnele conventionale se înlocuiesc cu simboluril e prezentate în tabelul 3. Acestea se reflecta în planuri si registre cadastrale. semnele conventionale topografice. hidrotehnic.Ct Livezi intensive Li Plaje si stranduri Cpj Livezi cu arbusti fructiferi Lf Taluze pietruîte Ctz Pepiniere pomicole Lp Alte terenuri :Cat Plantatii de dud ~ Ld CARTAREA CLADIRILOR I PADURI SI VEOETATlI Cladiri 'cu zida rie . Tabelul 3.14 I Simbolurile categoriilor de folosintA ale terenurilor Categorii ! Categorii Simbol Simbol I ARABIL NEPRODUCTIV Arabil A Neproductiv N Gradini de legume Ag Nisipuri I Nn Orezarii Ao Bolovani.

i . 1 . Pepiniere silvice PDps Cladiri.. din lemn C Tufaris si maracinis PDt Cladiri din paianta D Cladire declarata monument HIDROGRAFIE istoric Mi Ape H Magazii din zidarie in Ape curgatoare Hr Garaj din zid-metalic gj Canale Rc Grajd din zid gr Lacuri si balti naturale Hb I Amenajari piscicole Hp SLtaucfuarriis de acumulare HHas I I 56 Vl.. : 'l '1: \ I 1 !I 1 .

u~~s:n . I CONSTRUCTIA LA SOL 106.~. ~lJR. . ani ~ A2 : ioi1 I pomi fructiferi: .TO~ ~ I SUPRAFATA.56 63. L.15) în care sînt trecute datele referitoare la imobilul luat în evidenta.0~ .OR.A~V At.~ 2:~eq \ 31.FISA TEHNICA A IMOBILULUI I din ~l!C. DetS. construÎrii 1975 I REGIM DE INALTlME parter + parter + s tarea . TEREN PLAN DE SIT UATIE SC.73 .SIR. CORP CLADlR DENUMIREA n-nI~ MOBil A B C maeazie ru-EX .SI. strada . 3 ..r 23 22 . . .I ! I . E.3 sobe teracotA.~o'0".1 ELEMENTE CLADIRI II ELEMENTE ANEXE I MPRE.. 1 I I li 3.~U. i IV SUPRAFETE '. ISNAVREPUATNOTAARE lte amblAn lteamblnA sDtaOrereattieb. se întocmeste pentru fiecare imbbil I cîte o fisa (tabelul 3..sLf. ners.st~. . I în cazul cadastrului imobiliar. zw . butuci pe A' t J.2. I Tabelul 3.15 .~GU.. JeniDe cotA-lemne C . 1: 500 TOTAL 597 .o.ciresi . I aUi cazan Dale 2 sarnanlA Imn <'" caoa Dale 2 mvelitoare carton ~< ~"t':Z Wlav. ii 2 etaje+pi I etaj+piv tehnici bunA nilA (parter nilA (parter lungimea (m) 42 I FOLOSINTA locuintl l<>cuinlA CONSTRUCTII p.P. ~.2..h 5/6 li fArA ecbipam. ~j FUNDATII beton beton DENUMIREA .S~C.A 2 I 3/4 .nale SI I notatiile specifice. C ELEMENTE SCÎndurA ANUL CONSTRUIRII 1933 1933 anul STAREA TEHNICA bunA bunA. în legenda schitei sînt prezentate semnele conventio. .A' o:: ! virsta .20 II) I copaci . M.. I :te! I lE II) .. 'sector 5 I PROPRIETAR. . 1970 ": <:.2. ~I~~I'fEJ." CDRP 8 CORP A .NE. sPa.Coa.Fti. III WCA NTUAMRARI (fDaEmiFliAi/MpIeUrIsoane) I Z'<" chiuvelA 2 2 '" cu-l cu 2 cu 3 ~r:. nr . LUCRARI PRACfICE I Sa se întocmeasca fisa imobilului pentru cladirile care apartin scolii~ pe baza masuratorilor si inventa~rilor care se vor executa.JMUIRI ELEMENTE materiale de constructie I A B . --l 1 . ELEcTRICE 'da da cu ec:hipam. vita-de-vie \ 36. i I i: CATEGORIA CLADIRI TOTAL ANEXE TOTAL Il SUPRAFETEI . total total 8 DetS.lq~L~ .. I " ii <'" PERETI cArllmidA c:ArllmidA' ELEMENTE magazie " Olt: PLANSEE beton beton anul constr. 4 . f I . corn imobil I Il'ST.50 I ! 8 .. .QR.. domiciliul/sediul .B 2 2/2 I cu sabe 5 sobe tera.. ~10.

52 162.83 2. ! INTOCMIT TEREN Marin Dumitru data: nota: INTOCMIT BIROU Constantinescu Gh..00 3..:> paiantA sau ! chiroici I LOCUIBILA 105..90 86..lDl .73 148189 3.42 ..64 326. I .r. . april.43 329.00 173.00 3.43 2.1~ 114.434. :s cAramidA.00 I Înlocuitori . Actualizat: august 1988 VERIFICAT Ionescu -Nicolae 19k2 I SEF ATELIER Inl!< Boceanu Ion I 57 i I ~ ~.62 437.170..26 I . "'''.2~ ) Î '" c.. 85.29 3.. -.sau 1= irilocuitori 12.62 Z~ paiantA sau 8Q chirpici .. sau .

Creasta este înaltimea prelungita intr-o anumita directie.1 Suprafata topografica este foarte complexa din punct de vedere al reliefului.suprafetele laterale' ale înaltimii. presupusa ca fiind prelungita pe sub c9ntinente.1.. 84 . care se prelungesc în terenul înconjurator. 4. . cu pamte de înclinari variabile. care într-o pnma aproximatie. DEFINITIA Sl CLASIFICAREA RELIEFULUI Pe planurile si pe hartile topografice se reprezinta totali~atea elemen' telor situate pe . Ca suprafata de referinta s-a adoptat geoidul. oceanelor în echilibru. . situat pe supraf~ta. .versantii . distingîndu-se doua categorii principale: 'forme de relief si elemente de relief. cu altitudini între 200 si 800 m. se considera ca fiind 'suprafata marilor si a:. care se ridica deasupra terenului înconjurator.' v ' I .mamelonul" înaltime cu forma de cupola. Prm rehefse mtelege totahtatea demvelanlor suprafetei terestre (topografice) fata de o " suprafata de referinta. si suprafata de referinta.nereg~larjta~ileei. . Acestea se determina prin lucrari de nivelment. Suprafata geoidului sau suprafata de referinta altimetrica constituie originea pentru determinarea altitudinilor (cotelor) punctelor de pe suprafata topognifica. înaltimile au urmatoarele parti principale: -' vîrful .colina sau magura. .Capitolul 4 '. " .cu toate .1. mam~loane si sei.1. Creasta poate fi o linie sin{{oasa cu vîrfuri.' '. . 1 .piciorul pantei . înaltimile se prezinta sub forme conice sau de cupola. rezultata din intersectia a doi versanti. combinate între ele. . înaltimi mici si cu pante line.' Prin altitudine sau cota a unui punct se întelege distanta pe verticala dintre punctul respectiv. cu altitudini de peste 800 m. . FOR!\1E DE RELIEF Relieful suprafetei topografice este compus din cîteva forme tipice. ..Suprafata terestra (topografica) existenta în natura. . .dealul. distingîndu-se: -' muntele.partea superioara a înaltimii.i REPREZENTAREA RELIEFULUI 4.sfîrsitul versantului.. topografiica.

fiind forma inversa a dig. Sesul este forma plata de teren. . cauza eroziunii si transportarii de catre torenti a materialului erodat. Ripa sau ruptura de teren s-a format pe cale naturala. rele . diguri. ". cupola. situata în zonele de ses în luncile rîurilor. ce nu depaseste înaltimea dy 25 m fata de nivelul terenului înconjurator. Viroaga sau ravena s-a format pe. relief: Movila este o înaltime izolata. Cele situate pîna la 200 m altitudine se numesc cîmpii. o adîncime de. iar la piciorul versilDtului. distingîndu-se: coronamentuI. Depresiunea este. elemente tipice de. Groapa este o adîncitura cu dimensiuni reduse. adica versantii.. din cauza eroziunii sau alunecarilor de teren.doua vîrfuri consecutive. 4. Hebleuri. taluzele. cariere etc.l adica partea superioara. Poate fi naturala sau. Se disting urmatoa-. La o vale se disting: originea. cu forma inversa decît movila. teren închisa de înaltimi. fiind linia de întîlnire a versantilor 'la partea lor inferioara. însotite de date caracteristice si explicative. cu mici ondulatii. construita pentru amenajarea terenurilor înpand supuse. alunecari de teren.1. mai multe cazuri formata artificial.' De regula. sau actiunea oamenilor: ramblee. pentru irigatii si desecari. firul vaii~au talvegul si gura vaii. artificiala. adica confluenta a doua vai. ~ Terasa poate fi naturala. avînd aspectul rupturilor de teren. 1. iar cele cu altitudini mai mari se numesc podisuri. unde s-a produs ruptura. sau artificiala. baza taluzului .adica partea cea mai de jos. eleJ[ mentele naturale de relief se reprezinta cu culoarea sepia. Peretele stincos este asemanator cu o rîpa cu ve'rsantii din roca dura.2~ ELEMENTE DE RELIEF Elementele de relief sînt denivelari accentuate. Debleul si santul rezulta din saparea terenului natural pentru construirea cailor de comunicatii. . O depresiune de întindere mica se numeste caldare sau gavan.. pentru irigatii si 'desecari. de formare a. La . deosebinduse fundul depresiunii. în cele. " Valea este o depresiune prelungita care coboara într-o' directie.' de matenale sau zacaminte. doua vai ce coboara în cele doua parti opuse crestei. . cît si locul. eroziunii. baza rîpei. înclinati de regula cui 30 sau 45 Q. partea superioara. 85 .ului. etc. Taluzul poate fi consolidat. iar cele arti"ficiale cu culoarea neagra.. din. cale naturala pe firul apelor. Canera este formata artIfiCIal pentru extragerea. avînd versantul aproape vertical. în lungul apelor. . Rambleul si digul se construiesc pe caile de comunicatie. adica partea superioara a versantilor.1 Aceste elemente de relief se reprezinta prin semne conventionale specifice. versantii înconjuratori si marginea.Saua este portiunea de creasta dintre . în forma de con sau. fiind atît locul de întîlnire a doua creste. este marginea rîpei. formate prin actiunea agentilor naturali: eroziuni.

ansamblu o repartizare cît mai. Cu ajutprul unei retele. movile.8 0&6. (> 064. (> -68. I ~cest sistem este pr~is..etc. 100 puncte pe dmll(indiferent de scara).8 067. prin care sa se asigure in .1. de scara planului si precizia ceruta.punctele . pentru: . fintini. schimbari de panta.punctele caracteristice ale formelor de relief~ vîrfuri. Plan topografic cotat.. creste. poduri. .G o S 068.9 064. o o 0682 oGSoS J Fig.inconvemente: formele de rehef nu apar 1D mod sugestiv SI scrierea cotelor încarca planul cu multe inscriptii. METODE DE REPREZENTARE A REUEF~LUI i Reprezentarea formelor de relief pe planurile si hartile tc. ~ntersectii si ramificatii ale cailor de comunicatie.altitudinile .punctele de detaliu.. cladiri.punctelor de.3 -66. punctecotate cu asemenea densitate se poate reprezenta relieful prin orice metoda. multe. vai.2 063. knetode. etc. .0 063.elementele de planimetrie si relief cu caracter permanent:.8 .7 o 6S." oG'.de.. 1. sei. Densitatea punctelor cotate este in functie de accidentatia terenului. I ..62.2 06J..& 064-. altimetric si scrierea valorii cotei linga semnul conventional al fiecarui punct. .7 -o7. gavane.. adoptîndu-semai. mam~Ioane. .cu densitatea stabilita.uniforma pe întreaga suprafata. .2 066.. Indiferent de metoda aleasa.7 "65.. _.& o 067.1 . frînturile limitelor permanente .1 o os.. .2.5 06 .: . se cerb ca pe plan sa se realizeze o densitate de 50. simplu !i rapid.>pografice a constituit o problema dificila.0 003. pe suprafata respectiva.1. ./. . dar prez~nta . METODA PLANUIULOR COTATE Reprezentarea reliefului prin cote consta în raportar~ pe plan a tuturor punctelor determina~.doua . 4.4.J o 066.9 . De aceea planurilecot~ie se folosesc 4.7 -67.3 68.2.. In general. este necesar sa se cunoasca cbtele .retelei de baza.2 oGS. _ .

..1 o . 065..!.8.2 '~~ o o $ o ..1 O6&.l .Pla eni 065. \ H.~ ...p.I \ 0f-2 ... . "... .0 068.8 . soS o S o \ o' SoS ....~.. ".60 o 68. .6 (> S o .~ .8. '~ f . o~ .J..06G.1 0GG..4 067.9 i? " #23 " 86 .67... 065. 5.S 066. 0G3._ ..\ (> \ s 067.it"<~ 06U '.8 "~~~. 0&0.0 06&3 \ ..0 ""...~~?. ~~. o f o S \0 _~6.>.fu\ J 0'l. 0&5..~.

acestea fiind figuri asemenea formelor de relief. pe verticala dintre planurile de nivel ce determina doua curbe de nivel consecutive. 1: 2000. curbele de niyel se proiecteaza ca orice element de pe teren. pe Baza acestui principiu. 4.suprafata de referinta .3 se prezinta cîteva forme si elemente de relief s~ecifice. numita "curba de nivel".2. Proiectarea formelor de relief. 1: 1000. I în figura 4. 4. respectiv den.0 mm. unde reprezentarea elelllentelor de planimetrie si hidrografie permite scrierea cotelor. între ele . de scara planului si' de înclinarea pantei terenului. în figura 4. C.. Reprezentarea formelor si elementelor de relief. Pentru o reprezentare sistematica.Aceasta .echidistanta ~rafica nu treb~e sa \tie maI mIca de 1. C).' Marimea echidistantei se alege în functie de: precizia necesara reprezentarii reliefului. .pe care se proiecteaza curbele' de nivel de pe planurile. Echidistanta este distanta. 87 . Principiul metodei.1 se prezinta un exemplu de plan cotat. respectînd densitatea acestora. si hartile topografice. METODA CURBELoR DE NIVEL Este metoda' care serv"te la reprezentarea formelor de relief in mod sugestiv si cu . Planul H este planul de proiectie . \ în functie de valoarea echidistantei alese. A.echidistante.suficienta precizie. micsorate corespunzator scarii planului . rezulta o echidistanta grafica. . B.2. Sa ne imaginam ca terenul. reprezentate prin curbe de nivel si semne conventionale. avînd aplicabilitate generala la' planurile. reprezentat pe figura 4. I : I I l' 1\ I I J 1 I I t~17 Fig. curbelor de nivel. .3.2 este sectionat cu planuri de. nivel orizoJ}tale si echidistante (Al B.2. Intersectia unui plan de nivel cu terenul se face dupa o linie care uneste toate punctele situate la nivelul respectiv. planurile de nivel se aleg la distante egale. . pentru ca relIeful sa fie reprezentat clar SI expreSIV. Fig. accidenfatia terenului si scara planului topografic. 4. sit~tea . Pe planul de proie~tie. .numai la scari mari: 1: 500.

entru redarea fidela a formelor putin pronunt. se stabileste scara hipsometrica sau .originalului se executa urmatoarele operatiuni: -.curbe de nivel normale.25 0.5 5. Tabelul 4. pentru suprafetele dehiroase si muntoase. sînt mai mari de 5. prin.2. a CIncea sau a patra curl1>a nor.2.ivel se cla~ifica . ~O . 1: 1000 . la valori jntermediare. Clasificarea curbelor de oiveL Pentru marirea. I : 100 0.10 0.50 . 50000 19.50 0.mala.25 0. Pentru colorarea .00 2.0 200.curbe de nivel accidentale.00 1: 1000000 100.Se foloseste de obicei .50 1.0 I : 5000 1. s-au adoptat anumite valori ale e9hidistantelor în functie de Scara planului si de zonele geografice. de regula pe curbele principale. Acestea se traseaza în luncilel rîurilor.verde. 25000 10. teren ses.1 . în zonele cu dune <le nisip.altitudinaIa.. Ea consta în colOlfarea suprafetelor de harta în raport cu altitudinile.00 2.3. I .contin~e . 1.0 . creste.'O 80. 88 4. sei. 2000 0. I .00 I : 500000 50.' .pentru reprezentarea reliefului pe hartile geografice si turistice. acolo unde distantele între curbele de nivel normale. prin linii continue cu grosimea de 0. expresivilalii si Citi' rea usoara a reliefului reprezentat.1 Echidistantele curbelo~ de nivel Echidistanta I t Echidistanta Scara planului. p. pe platouri. METODA TENTEWR H1PSOMETRICE Pentru. (m1 Scara hirtii I (m) ses deal munte ses si Ideal munte . Pentru originale se folosesc solutii preparate din acuarele. iar pentru imprimare.0 1.' I . .0 I /' .. vai. 10000 2.0 20. .' 1 : 500 0.0 . conform scarii hipsometrice (din 200 m în 200m).00 1 : 100000 20. . cerneala tipografica. linii întrerupte (segmente de 7. I w .albastru.00 1 . . pentru suprafetele :de cîmpie.0 10. fiind foarte' sugestiva. uniformizare. se folosesc trei culori de baza si nuantele aceS'tora.cu grosi~ea de 0. 200000 4@. De regula. astfel: .50 1 .curbe de nivel ajutatoare. -. valori care sînt prezeritate în tabelul .0 .5.astfel: . si în zonele cu.' curbele de n. w .50 1. " .5 .0 .0 1. pentru suprafetele acoperite cu apa.50 2. maro.0 mm). la 1/2 din echidistanta. gavane etc. 4. de I regula cu valoare de 200 m.1 mm. 1. prin linii .ate care nu se percep p'rin trasarea curbelor de nivel normale si aju~atoare.1. 0. Pe fiecare dm2 de plan se scnu 2-3 valon pe curbele ae nIvel. vîrfuri.se traseaza curbele de nivel care delimiteaza suprafetele. .0 100.2 mm.6 cm pe plan.5.curbe de nIvel pnnclpale.0 40. la intervale egale cu valo~rea echidistant~ i.

asemanator celui din. .a mai d~par~e.m. în functie de unghiurile de panta. se folosesc doua procedee de' întocmire: \ _ manual.I j l' I 1. în functie de numarul de exemplare si de teh. iar adolo unde hasuI.' A \ _' curbele de nIvel se copiaza de pe plan sau de pe harta. _ se coloreaza cu tenta maro suprafata cupnnsa In mtenorul curbeI de nivel' limitata (cu altitudini mai mari de 200 m).1 hipsometrice. Pe hartile cu hasuri se scriu . . \ Pe hartile cu tente hipsometrice se înscriu si cotele unor puncte car~c-' teristice din teren. din 5 în 5°.ile sînt scurte si apropiate (teren cu panta mare) planul apare întunecat. dar n..2.. executate la masini speciale. Hasurile se traseaza pe directia pantei. din 5 în 5o.(400 m) si as. pe hîrltIe .' \ Pentru aplicarea metodei se tr~seazaîn creion curbele de nivel corespunzatoare unghiurilor de panta. începînd de la 00 pîna la 45 o. _ se coloreaza cu tentj. permite deter . METODA PLANURILOR SI HARTlLOR IN RELIEF Se foloseste I în general pentru întocmirea planurilor si hartilor cu caracter didactic. II I ~ . sugerînd gradul de iluminare al terenului si respectiv de înclinare a pantelor. si apoi Între ele se dtse"" neaza hasurile conform djapazonuluL Metoda hasurilor asigura expresivitatea terenului. numar' mic de exemplare si pentru matdte. care se executa din carton. hartI10r In relIef se procedeaza astfel: . METODA HASURILOR Se foloseste foarte rar.2. 4. apoi peste ac~stea se coloreaza suprafata cuprinsa în interiorul curbei de nivel imtdiat su~er!oar~ . iar relieful prin tertte . A în cazul mtocmuul manuale a planunlor SI. rezultînd ca locurile cu altitudinea cea mai fuica sa aiba culoarea verde mai închisa. I ~ --. arata directia si înclinarea p.. S-a întocmit un diapazon de hasuri.. . cu tenta . . natura. A" \. 4. . mecanic. placaj sau material plastic. pentru unicate. nuanta de maro \ cea maI mchlsa pentru locunle cu altitudmea cea mal mare..5.4. a. folosind ca material folii plastice pe care s-au imprimat elementele de' plalnimetrie si hidrografie prin semne conventionale. altitudinilor. Acolo unde hasurile sînt lungi si rare (teren cu panta mica) planul apare luminat.nica din dotare. Lungimea hasurilor este în functie de' înclinarea panteL . inarea. . pentru hartile geografice. verde suprafata cu altitudine mai mica decît curba de nivel limita'tl' (200 m) si apoi peste aceasta supdfata baltilor si a deltei.coP\e ra desenul elementelor de planimetrie si se executa greu. A . . _ se coloreaza suprafetele acoperite cu apa.albasfra . modul de reprezentare fiind' foarte sugestiv. rezultînd. \ _. .' .u.si cotele unor puncte caracteristice dlli teren.antelor. . pentru tiraje mari. '. _ se _stabileste linia de demarcatie între zonele de deal' si cele de cîmpie (de regul~ curba de 200 m). la o departare una de ~lta cu 1/4 din lungimea lor.

se aplica pe foiii de carton. placaj sau material plas~ic'.de calc si apoi . 89 .

""C I punCte scrilndu-se la stînga sau 4easupra s~mnului conventioinal. . numarul acestor '.. pe: . Daca spatiul nu permite. 90 . se realizeaza suprapunerea copiei imprimata peste matrita. se fixeaza' si apoi se copiaza de . .. sub tormade fractie: l~ numarator numele sau numarul punc~u~ui. ÎNTOCMIREA OLEATEI CU PUNCTE COTAjE . -' punctele retelei de baza. copii imprimate (ale planului sau ale hartii topografice) pe fotii plastice. în cazul întocmirii planurilor prin ridicari topografice. avînd elementele de planimetrie si hidrografie repr~zentateprin semne conventionale. dupa proceddul aratat la întocmirea. 4. semllele conventionale ale punctelor retelei de baiA se scriu.-.3. . . I Pentru întocmirea oleatei. . Valorile cotelor se scriu. edificii.' liu se 'scriu cotele lor. executîndu-se simultan cu planul topo~ grafic.matrita reliefului.. iar oucatile rezultate. conform dispunerii lor pe ~lan. obtinîn'.. din material plastic. iar la numItor valoarea coteI. Se încalzeste copia imprimata pîna cînd materiaJul devine maleabil si apoi prin vacuumare. . Oleata cu puncte cotate este documentul pe" care se raporteaza toate punctele determinate altimetric. . unde se introduce matrita reliefului. materialul ales se suprapune pe originalul planului. pe original: . Ea se întocmeste pentru fiecare plansa. \ I . asemanatoare ca la punctele retelei de baza. pînzat. iar relieful prin tente hipsometrice. Lînga . dar sa rezulte clar la ce punct se refera. .punctele caracter~stice ale reliefului si' cele de detaliu. în numarul de 'exemplare dorit.. . se taie foliile dupa urmele curbelor de nivel. iar la numitor cota la sol. de regula . realizeaza la o masina de vacuumare. I . '. folie din material plastic !bat pe una din fete sau." La punctele unde marcarea punctulw se afla deasupra solului (pilastri. marci). Planul sau'. d~asupra Sau d~desubt.semnele conventionale ale punctelor caracteristice si de. deta. acesteia.se coloreaza relieful în culorile conventionale (tente lhipsometrice) si se deseneaza elementele de plani~etrie si de hidr<?grafie. peste care se suprapune copia imprimata pe folia plastica. se scriu sub forma! de fractie: la numarator cota marcarii. la aceste puncte se pot scrie si numerele. ele se pot scrie la stînga.1 ' _. umplîndu-se spatiul dintre.se modeleaza relieful. Lînga. -. calc. . trepte cu materiale adezive si apoi se lasa sa' se usuce.care au suprafata egala cu a planulUi si grosimea egala cu echidistanta aleasa pentru curbele machetei. manuala. copia luînd forma acesteia. I în cazul întocmirii mecanice a planurilor si hartilor în relief se executa: . . . în dreapta semnului conventional. harta în relief se. '.' ' l' . harta în relief.' du-se formele de teren reprezentate în trepte. calc de calitate superioara. I Prin racirea materialului se realizeaza planul sau. pe mater~al transparent.cadrul interior al plansei. reteaua rectangulara si valorile :. Operatia se repeta pentru obtinerea numarului dorit de exen1plare. se lipesc una peste alta. care se deseneaza prin semne conventionale corespunzatoare categoriei' punctelor. de regula. . .

oleata cu puncte cotate va avea acehlsi format.în culoarea neagra: prin linie punctata se schiteaza liniile orografice ale terenului. rente de nivel. Sub' latura de sud: -. .i li' .în culoarea verde: elementele hidrografice. raportate pe plan. ror punctelor caracteristice.4 se observa asemanarea triunghiurilor. filare' în timpul ridicarii topografice si filare în timpul stereorestitutiei.. iar datele mentionate a se scrie în.\ Interpolarea se bazeaza pe proportionalitatea dintre distante si dife-..\ '. . firul vailor etc. astfel: .. Problema se' pune ca între doua. -în culoarea maro: elementele de relief si valoril~ lor. în partea stînga: functia.numele si semnatura conducato\rului unitatii de executie. . \ .în continuare se prezinta interpolarea îintre punctele cotate" care considera. " Deasupra laturii de nord se scrie: . A.la mijloc: scara planului topografic si sistemul de referinta altimetric. inclusiv punctele de scliimbare a pantei. puncte A si B.în culoarea albastra: semnele conventionale si 'cotele punctelor determinate prin niasurari fotogrammetrice. deci: d.în culoarea neagra: cadrul interior. . afara cadrului se trec în indicator. ?umele si se~natut~ executantului. ~. de unde rezulta: d d. cu ~ote cunoscute. ca. numele sau numerele punctelor retelei de baza si inscriptiile din afara cadrului .. Acolo unde este posilJil. hi si. sa se stabileasca locul. lînga care se scriu datele caracteristice si elementele hidrografice.. Oleata cu puncte cotate se deseneaza în tus.în partea' dreapta: caracterul documentului. .în culoarea sepia~ cotele punctelor determinate prin maisurari geodezice si topografice.la mijloc: titlul lucrarii si nomenclatura plansei.Pei oleat. se schiteaza liniile orografice ale terenului: crestele. respectiv distantele acestora fata de punctul.4. . INTERPOLAREA CURBELOR DE' NIVEL Trasarea curbelor de nivel se executa de obicei prin: interpolare între punctele cotate.=-dh' h " 91 . pe unde trebuie\ sa treaca curbele de nivel.în partea stînga: numele institutiei care executa lucrarea. între doua puncte cotate vebine terenul are panta uniforma. " .în partea dreapta: functia. . .. reteaua rectangulara cuvalorile respective.a se traseaza elementele' de relief. 4. De aici rezulta necesitatea cotarii thtu. în creion se deseneaza: ' . .Daca planul topografic se mtocmeste m formatST AS.. ale reliefului. semnele conventionale ale punctelor retelei de baza. d2 -=----=-= h h. Din figura 4.

I Pe ]. Dupa definitivare.t A. cu lat:ura de 15 mm redusa la scara planului. Toate operatiile de: interpolare. Inamte de efectuarea desenulUI. Pe aceasta se traseaza chenarulsi indicatorul (150 x 20 mm).5. Fdlosind schita din figura 4. Tema se va executa în etape. trasare. Desenul curbelor de nivel se executa cu tus de culoare sepia.Punctele retblei de baza si punctele cotate sînt la intersectia liniilor caroiajului. 'pe oleata cu puncte cotate.. Izograf. asezata cu latura lunga în pozitie orizontala.tora se deseneaza curbele de nivel. peste semnele conventionale ale aces. la 10 mm de' laturile de sus si din stînga. Punctele de caroiaj sînt dispuse în patrat. (297 x 210 mm). interpolarea si modelarea curbelor de nivel se executa în creion. în creion: Fata de acJste linii se traseaza caroiajul.6 se traseaza în creion firele de vale' si 'elementele de relief. Pozitia punctelor.a ridicat relieful prin nivelment geomel ric executat în caroiaj . se' selecteaza punctele carora trebuie sali se scrie cota pe plan. acolo unde cladirile ocupa suprafete apreciabile. Apoi se stabileste locul si se înscriu valorile curbelor de nivel. valorile cotelor.5.Fig. în inteiiorulchenarului. se deseneaza semnele conventionale si se scriu cotele acestora. laturile patratelor fiind de 15 mm. dupa cum urme~za: Pregatirea originalului planului topografic. pen~ru a fi desenate în \. si firele de vale sînt prezentate în figura 4. Originalul planului se întocmeste pe hîrtie de desen forma. 93 . modelare. 4.. în tus negru. 4. De regula.. avînd în vedere respectarea categoriei curbelor de nivel si pastrarea semn1elor conventionale ale acestora. definitivare si desenare a curbelor de nivel si a elementelor de relief trebuie sa se ~fec-. elementele de relief cu valorile lor. curbele de ~ivel se tra~spun pe originalul planului !opografic.lanurile topografice. se traseaza CÎte o linie. LUCRARI PRACTICE Pe o suprafata de t<?ren s.6. prin linie punctata. la scari mai mari de 1: 2 000.tus.. tueze conform principiilor mentionate la capitolul 3.

' " . Dupa obtinerea . locul curbelor de . si 90. 4.92 h B I. 8g. .25=3. . d. la curbele de bi vei: A la punctul A d =32 X 1 75= 17 2 2 . acestea se modeleaza înlocuintl frînturile prin linii curbe.25 mm.Secalc. pîna la 1/4 din distanta: dititre curbele de nivel. se stabilesc zonele unde trebuie sa se introduc~ curbe de n~vel ajutatoare si accidentale. ha =2. Elementele de relief trebuie sa se încadreze între curbele r de nivel.se suprapune i~ograful pe planul topografic si se roteste în asa fel înCÎt cotele punctelor sa se încadreze între liniile izograful1ui cu valori coresp~rizatoare. .25 m.xO 75 3.elief reprezentate. pe directia: AB.4.4 mm. Acestea se întrerup CÎnd întîlnesc elemente \.. d. Interpo~area curbelor de niivel. =88-87. 89 msi 90 m.se mteapa cu un ~c locul unde Imnle lzografulUl cu valoarea curbelor de nivel inters~cteaza linia dtntrc: punctele cotatelrespective.E. rezulta.75 =27. care se întocmeste pe hîrtie de calc.7 . 1 FIg.de relief.Se masoara pe plan.t.nivel se poate stabili prin interpol are grafica.Date cunoscute: HA =87. s. notînduse locul pe unde trebuie sa treaca curbele de nivel: 8~. avînd linii paralele distaJ. d=32 mm. . h. I Locul curbelor de nivel se stabileste prin interpo1are" întîi pe .si densitatea curbeI or de ni~el trasate.bmm sau la 2. folosind izograful (fig.Se calculeaza diferente de nivel: h=90.0 m.Id . meric: . distantele d" d.. '-' între punctele Asi B trebuie sa se traseze curbele. 'Prin modelare se adIIilte o abatere fata de linia trasata initial.ta in 'mod. ' .25 m. succesiv.5). Interpolarba se execq. astfel: .> Analizînd structura reliefului . de nivel.3.). de nivel.e unesc punctele mtepa. pe creste si apoi pe versanti: Unind punctele de acee~si valoare. 1 ' . cu valorile: 88 m. pastrîndu-se pozitiile stabilite prin interpolat:e.1 mm.uleaza distantele 'de Sa consideram urmatorul" exemplu nu. HB = =90.' Pentru marirea randamentului.25 ' .50-87. pozitia pe plan acurbelor de nivel. accentuînd liniile care marcheaza valoarea curbelor de nivel.tate la l.' între perechi de' puncte cotate situate pe acelasi versant.U\-Ibel or. -.75 m.1 d=~x a 3. :d 1: " J -. E= 1. =.25=0. h2=1.urbelor de nivel pe întreaga suprafata.. corespunzator cu.' x 2..0 mm.firul vailor. 4. .50.' . . dînd continuitate vailor si crestelor. pe întreaga suprafata si apoi se efectueaza modelarea. Liniilor li se da de regula valoarea de 1/5 din eFhidistanta. valoarea c.I .25' . asigurîhd expresivitate formelor de r.te.75 in.:. continuînd cu pozitia deplasata corespunzator cu valoarea relativa a elementului .75 m.

. I Pe planUrIle topografice la scan maI man' de 1: 5000. . . . curbele de nivel trasate pe caile de comunicatie' trebuie sa 'redea profilul longitudinal al acestora. '..resp~ctiv.

.0 ...'::==~"~~2iE~:F::~~~+is3::.xoo ..S.l:S ~ S .0..~o~i' O...:.6...:::.-e.7/74 '72~ ... s :._~ . 4. '71126 '717&7..7?1I1 '/25'4 Crihalo A 1326 ."x 0"'100S " :":Oo "'1000 e.s.726'4 . ~5>g5»~ .o' .'1290 . -..1108 7048 985 .'/242 '73 " .-~0o "'1 .3"".7250 ."s0:":'0s-:: eo:"O a.° .7186 .! s::oo-~o t-'. Date pentru lucrarea practica. O s:: ji."e.. .Io-°0 ° "C ~ r:r ooo:::T:.> ~~t:So~ ..: .g~"SloC' "lO 1: "'1 s:: P "'1 s:: = o .7l90 ----."o'1 E.7052 . IS 072.ZJ .86 ~'.126> .1187 .1258 '7i54 -719.[~a~ CI'.72$ ..-t:l.'/235 . ° ° . N <-o 9'p..n"°' OEC._.tl .-~0S 5' p..7Z67 ."'1 ° .o0-~ o~."-en -en ~ . ~pP.101J2 .7QfJ2 '7C12 '7lJ.'...-...-.:. .-. 8 "sO:: ~"'1 + I ~ I ~ ~ O ° . ol:St:l~-SD < O'~ 8"~' E.1?6* -7275 '72/.72..-"" . ~~~~"'...Ff~~g~~:~'7 .:s t:l o t1:\ l"~OsS::Ol°:S.:: . "0 t) .72&0 .It.°"'1 o"'1"""'l .-s ~ '-o"..... 'S:: o .7205 .G .7'15& .7209 .i~ Fig. '7U12 -716.10 ...°00 O C I o.oo.7/15 ....:s ~ -en. °Et:S.~l:S~° o l:S "'1 ° 00. _ t:loo :.l.' ~ OCI .x ° oo_."""'t .'l . .>.~ l:S ('b O °.~ ::T"O oO°.PJ7~~S .7181 .72/0 ..

. 1194 --....~ '-:..7120 " .... II II -.1176 ./-'G992 .'12 3G '71.. " .7 0S0 ..1 \t. 74 I " '7124 . \ " .. '~ 06 \ . .'7015 __ <7001 ...6'189' ...6962_-::!!""~:...7//Z .7121 / '11" " \ I I .7 ..7fJ"5 . .E97a \. '7131 '7711I 719.. I)'....6982 '695' "70J2 '1100 .. . . .-" / . . -'" // : -. " '1I '7Z87 57 -Q..085 '71'6 .7061 ..12 '70'911 '7(J)" '76)9 ......6981 ' ..52' '7f)EU '7"5 '7154 1 '7158 ....61 .._....7000 .7102 .7062 ..5... '69.q"'~ __ '-----"i:80--5570 .7035 "..981 '6. .18 ...-_ .7024 .713~ ... \ 1'1 .7..'12J2 ''1218 '7192 .50/..'60 '717'2 '6996 .'~90 '6983 '5972 '6951 ." / -.---.... \ 1" ... A .717j ) il01 7015 .6... /. " ..7110 ---.726>...7002 ~069... .7115 .... " \ // . 97:l ..970 (9B{J ..11st1 '1156 .5955 '101" ...---. '" \ 1/ }.....73. \ ....6992 ..69/12 ..7Q84 .61 ~ I --.'.-.// "89 .. \ ' / -~..1992 ........ .96J .~ \ '7153. ...'697)\ '6960 /09.!J~.7050 .62 .. 1/16 .715& . 5981 "~7J . 71Jl1 '6918 ('1958 ..>.10 ." sti 71Sa . \ 'J--/ \ .7140 . '. ..7rJOb.. I '--..-"'" \ .I ----------.70..7014 . . _.5950 '7026 '70f/1 .7014 .. ... /..-" ''''"" '.<.7205 .S "085 .. ..71'6 ._-..6987 4-83 ...706'4 .'12 75 .7//0 .J. . \ 6 \ / ..8...7(100 \ ...' .10'2 ...7035 "'-:&8&5\ <>6~78 ~6910 .. 7205 . -. . './"-'" ...//7 \' '"j ...7175 ...:.7IS'ff" ...7120""'~7112 . g \\ I1"... 6.1IJO '71"5: .~< --'o ..\ \ / " . " .. IJ.\" ... '.....7tJ5. . . I " .71/4 .70'2 '701./ _------...-..--...~67 ..6985 ~\ 6974 '5990...717..'/215 28 '''71 0722.'_.7005 4<990 .

.?lOS A7J20 V1 I.(J.--." Dumbrava .70B" .. ..7100 '69910 --.702~. . -.7180 ... / -..70.-1962 .6987\\..I .."/ .-.~ 6 $O ~/ '697(J --:... '71113 .....7Ia2 ':f ....~OJJ -Q-~~ I 1 . 1 / 1 / I ".I 12 " "~\.. \ \ \ '71~S '71UZ ..'.'..7DJO--'7170 '7tl.(] ..7(12-0 ..

desenarea elementelor de relief.10 puncte pe dm2). în tus ...1. .în creion verde: firele de vale. .4.. . interpolate pe oleata (transpunerea. plan a curbelot de nivel. în creion. _' desenarea .transpunerea pe plan a curbelor de nivel. Pentru aceasta sînt necesare urmatoarele operatii: . se executa prin &.pe.~ . .interpolarea curbelor de nivel cu echidistanta de 0. desemnd semnele conventionale si scrierea cotelor acestora în tus negru (7. _ stabilirea locului si scrierea valorilor curbelor de . Transpunerea pe original a curbelor de nivel si desenarea lor in tus.opiere)~. în tus verde.în creion maro: elementele de relief si valorile lor. respectînd categoria si semnele conventionale ale acestora. în tus sepia.5 rilsi apoi modelarea acestora. respectîndu-se prevederile mentionate la subcapitolul 4.desenarea firelor de vale. în tus sepia. \A _ selec. . sepla. Pe oleata se executa. nivel.tarea punctelor C'arora li se scne cota pe plan..

canale etc. poate fi considerata harta topografica la scara 1 : 25000. 96 .ate este h~uta. cu destmatIe speCIala. determinarea pozitiei punctelor btc. .n: 1: 25 000. 1: 500 omo. care se creeaza SI se folosesc pentru rezolvarea unor probleme precis determinate: scolare.planuri de situatie la 1: 100. 1: 500.harti geografice la ~ scari mai' mici de 1: 500 000.). : 5 00. vegetatie (naturala si cultivata). Ca I 'harta topografica universala tipica..0. izvoare. turistice. rîuri.Contin. 1: 2000. I -' hartI topografIce la scan ma. Eltmentele repre-' zentate îsi pastreaza pozitia relativa.planuri si harti universale. folosite pentru studierea generala sau în detaliu a anumitor zone. economice . unghiuri de panta. Acestea servesc ca material cartografic de baza pentru întocmireA hartilor la scari mai mici si pentru întocmirea hartilor tematice.plan.).. suprafata terestra. Într-un sistem de proiectie. .). fluviala sau maritinia). retele de transmisiuni etc. orientari. Destinatie: . constructii. ..relief (elemente si forme de relief) .etc. proiectarea si amplasarea diferitelor obiective. 1: 10 000. . geologice. localitati. . . '1 Scara: ) .planuri si harti tematice. cu elementele .' I .uri topogr~fice la: '1.planuri si harti generale. hidrografie (mari. corespunzator situatiti reale de pe teren. limite administrative.. e. asigurînd informatiile necesare asupra zonei. c. de b~za a tarii noastre. CLASIFICAREA PLANURILOR SI HARTI:tOR Clasificarea se face În functie de: Continut: .harti topografice la scari medii: 1: 50000.tematIce.utul acestora este' În raport cu scara de reptezentare si cu destinatia. mini.1. . profile.tematice cerute.' . ~Îraie. .completate. . 1: 1 000. .harti topografice la scari mici: 1: 200 000. dt navigatie (aeriana. calculul elementelor necesare anumitor activitati (distattte. pe care sînt reprezentate elementele de: planimetrie (cai de comunicatii. . cad~strale. I .. fluvii. care contin principalele elemente topografiC.. 5. 1: 100 ~OO.Capitolul 5 PLANURI SI HARTI Planurile si hartile topografice sînt reprezentari grafice ale elementelor situate pe. ere.

iar meridianele si paralelele prin anumite linii bine determinate.' .dUlUi.... ' Cadrul 'planurilor si hartilor este' un sistem complex. divizate în minute). . " I pe plan sau pe' harta si corespondentele lor situate pe suprafata ehpSOi. Sistemul acestor linii serveste pentru rdportarea punctelor de baza. b.cadrul geografic (se traseaza prm hme dubla. 7-Cartografie 97 . care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice.'. suprafata elipsoidului se reprezinta cu deformari. baza (triangulatie si nivel merit) se determina fata de punctul fundamental al triangulatiei.12 sînt functii continui.Pe planuri si harti scara este redata numeric' sau grafie. fiind stabilit pe reteaua geografica sau pe reteaua rectangulara). dupa coordonatele lor geografice f . în .Â). sub forma ei ~enerala este: .).2.\ ' . atît în cazul proiectiei Gauss cît si în cel al proiectieisteteografice' 1970.functie de proiectia aleasa. prin puncte.cadrul interior (se traseaza prin linie subtire. cu dimensiunile determinate a. al acestuia fata de un alt punct învecinat. prechm si înaltimea suprafetei elipsoidului fata de geoid" HD Acest punct Ise numeste punct fundamental.2. ~lipsoidului în corpul Pamîntului I se refera la stabilirea precisa a coordonatelor geografice il . se~unde. iar 'f . Cadrul este f9rmat.' de regula. ELEMENTELE BAZEI MATEMATICE Proiectia cartografica det~inametoda de trecere a suprafetei elipsoidului terestru pe plan.div!zata în. specifice sistemului de proiectie. \ Punctele geodezice de. . tara noastra scarile sînt standardizate. . groasa).ak în . Proiectiile cartografice sînt adoptate prin conventii nationale sau internation. . . A si HE formeaza datele geodezice initiale. . .1. suprafata geoidului. pe el fimd marcate valorile de latitudine' si longitudine. . Orientarea..1. ". retea~.5. y=/2 (f. cbrespondentele lor în plan vor avea coordonatele x. unde. .cadrul ornamental (se traseaza printr-o linie.. 5. I î:ptre cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza. 5. r.(f.. ale punctului initial si azimutul A.2. topofotogrammetrice. din: '. ee " reprezinta suprafata la care se raporteaza rezultatele tuturor masurarilor geoddice si . ELEMENTELE DE BAZA ALE PLANURILOR SI HARTILOR Planurile si hartile topografice se construiesc pe baza unor 'elemente matematice si geodezice.Â.tara noastra se folosesc proiectiile Gauss si stereografica -' 1970. I Scara' este raportul dintre lungimea elementelor liniare' reprezentate . .. limiteaza reprezentarea pe planul sau harta topografica. geografica. Ecuatia oritarei proiectii cartografice. In.A. \ SIstemul de impArtire pe fOI SI nomenclatura. Ca suprafata altimetrica de referinta se considera. x=f. I . ELEMENTELE BAZEI GEODEZlCE Elipsoidul de referinta. h si. folOSIt m tara noastra este unic...:A.2. y.

La punctele reteleI de baza SItuate deasupra s olulUI.mtran. ferate.m. . Elementele. \ reprezentarea strazilor se poate efectua compl~t.~ l respectiv" conform prevederilor de la capitolul 2.:2. hnga semritil cOllventional se scrie "cota. ' .'. .cladiri cu' destinatie' de locuinte si' anexe gospodaresti. .transmisiuni... în tara noa~tra Ase foloseste . forma si orientarea. CONTINUTUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE 5. '. ". astfel: I . în localitati sînt urmatoarele tipuri de elemente topografice: ' ':-:""f.9~zul proiectiei Gauss sIstemul de coordonate 1942. pIete.1.prill semnele conventionale specifice categoriei fiecarui punct.l. . punctele retelei de nivelment se trec prin selectie. aleI. . În functie de" scara planului. '-'.oficare etc. în functie de posibilitatile de redare la scara.'.. l' A V " . pe strazi. împrejmuiri si vegetatie. cai.planurile topografice trebuie sa se repryzinte reteaua de baza. Iar m cazul prOIectIeI stereografice sistemul 1970. '. .I ' . 98 .Sistemul de coordonate se adopta în fiecare tara în functie de proiectie si.. PUNCTE DE BAZA Pe hartile si .2. lînga\ semnul convetlti~ nalse scrie co~a.ocalitatile . .pastreze'~ plan pozitia..31.' I . -.' . '. .lizare. unitati de constructii...lin~ ~e ... d.. yulturale.punctele retele! topografice se reprezmta m totahtate.reprezinta prin elementele topografice cOfponente.3. I .. ."se .aferente acestora. de t.. de educati( fiiica'etc. . de ca. t. de alte cerinte. redîndu-se p. etc.:Artereledecircu. iar cele din retelele locale se aleg astfel ca densitatea lor sa nu fie mai mare de 4 puncte pe dm2.latie s~ reprezintageneralizatsauGu toate elementele componente.ramvais i de trol~~puzfbulevarde. 'Cota SI numele fiecarUI punct se plaseaza fata de semnul convention. ..de apa... '" .'.na.'.3. în ~scuaruri. .sa-si .1. .pasaje. 'de cercetare si proiectare.:L.e ter.art~~ . . .adtI1lDIstratIve.în . metr0l. 5..punctele retelei geodezice se reprezinta in totalitate. .' de ocrotirea sanatatii. cotele se senu sub forma de fractie: la i numarator cota punctului marcat si la numit() r.. -elemente de gospodarie comunaIa:' retele electrice.OOO).e circulati~. --:: (Jblectlve SOCIal-culturale: msbtl1tn. ce~e din reteaua dt stat în totalitate..stalatiile ...d~ come~t et~. de tr~nsp()rt.' '. de învatamînt.. ." 1..'" .IOe asemenea.:cota~olului. .trotuarele si acostamentele.strazI. parcuri. I de. cutoalle . precum si elementele de gospodade 'comunala... '. .artt):"ed. .1 .. _ obiectiveecollomice:" uzine. . v'.' La scari m~ri (1: 1 000.'. lînga semnul conventional . etc. . 5. .3." . fabrici. ..se scrienum~le punctul~ si "cota..in.quqsabila.conform situatiei depe teren. LOCALITATI .'. . componente tre:bui~.

" Terenurile de-sport se reprezinta în functie de scaraplan'uluil de marime .. " '. CONSTRUCTII INDUSTlUALJi:. cu situatia din teren.anexele gds po. prip redarea cîtmai . deasemenea..1 .\'se generalizeaza... ' . Reprezen\tarea se completeaza cu inscri~ explicative referitoare la profilul" 09iectivului respectiv. prin 'semnele lor conventionale. Acestea se redau prin semnele lor conventionale. .tive'~e econ?mice se reprezint~ prin:' î~J?rej~~.. Semnul conventional al statieLde alimentare auto '. de.castele de apa. 'scara. Halele" ~telierele " magaziile si depozitele ser:eprezinta cu semnul conventional de cladire. AGRICOLE SI EXPLOATARI Constructiile industriale si agricole situateînafaralocalit&tilor se reprezinta prin semnele conventionale aleelementelorcomponente:îmPirejmuiri.. turnuri de racire. "recipiente..biec. Z6nde.' in. prin semneleconven~ionale ale' împrejmuirii.si de gradul de. 'dimensiunile si orientarea corespunzator. . xedau .. Daca este posibil. crucile si alte elemente comlruite.fidela ~situatiei a~borescen~e ~xistente. î~ mod inutil' pianl:lI.' în.. Exploatarile miniere la suprafata se. " 1 .' . d~ circulatIe Intenoare SI elemente. \ o. ' ..htional specific si al elementelor interioare: alei.plaseazl\i pe1qcul intrarii în subteran. ["i Obiectivele sodal-culturale se reprezinta. ele .pentru suprafetele acoperite cu iarba' si fiorL 5. se reprezinta monumentele. Cladmle cu destmatlede locumte SI anexele gospodarestl'serepre .. artere.' co?v~ntionale ale elementelor si insta. tribune. silozuri.3. prin semnul. artere de circulatie si cladirile respective însotite de insdriptii explicative. .. . 7* Y--.ul conventional de rezerVOfse plaseaza pe locul fiecaruia. cladm.se"p[a!.. seaza pe Jocul unde sînt instalate pompele. .în~otite de in~c~il?tii explicat~ve. .. se plaseaza pe locul cladirii principale. nu. .. ~\ .. lmprejmumle se reprezInta In totalItate sau se generalIzeaza prm eliminarea celor mici si fara importanta. cladiri. artere de circulatie. Acestea se. constrwte: COSUrI. cladiri etc.conve. s~mn. . începînd cu scara 1 : 5 000 trebuie sa se generalizeze uneleeledente. artere de circulatie.'. I1\iP:tl1exphcatlye. . prin:' Jrr1prejmuiri. Depozitele de gaze sau petrol se reprezinta._. De regula.. . dareJti si.ri. amenajare' prin: împrejmuiri. teprezinta"p[rin. . respectîndu.'. . Prin generalizare se pot elimina: cladirile nepermanente. . ." . . . vegetatie'. rezervoare. cosuri.. forma.'~erzi dm parcun SI scuarun se reprezInta prm semnulconvenllOnal de arqort si gazon . . pastrîndu-sepozitia. fara însemnatate: . '~J~ 1 Serele se' reprezinta dupa conturul lor real.. Interiorul cvartalelor se clompleteaza cu vegetatia existenta.f..". c~i~ unele clad~ri vlo~uibile ~ici. fara a' în~ar:a..latiilor. etc.1. . conturul terenului. însotite de inscriptii explicative. .3.conQupte. însotite de inscriptii explicative. troitele. anumite elemente se reprezinta pe schite separatb.' .daca.sc.. zinta în functie de densitate si de scar. care au caracter permanent si constituie importante puncte'de1brien'tare. de exemplu retelele edili tare subterane. . se Irepr'ezintal cladirile permanente. în unele situatii..'---:-' . .. rezervoare de iapa (:9\ o .sotite.se cartarea' acestora în funotie de scara.'sem-b. rezervoarelor si cladirilor. . Dtlca reprezentarea nu se poate efectua la.' " . cladirile' componente..' Semnele conventionale ale galerii lor de mina se ..a.setnnul conventional specific. etc..

cu exceptia celor situate lînga caile ferate. funicular.4. debleuri. I:.Soselele 'si drumurile se reprezinta în' functie de caracteristicile lor.' demontate).>~ullocalitatilor. drumunsi constructii anexe. în construttie. . cantoanelor..a scarile mai mici de 1: 5. haltelor. ~ lllstalatn pentru dirIjarea cIrculatIeI: semafoare. cît si în afara localitatilor. tramv~i. Reprezentarea se reallzeaza prIn semnele conventIOnale respective. la suprafata sau subterane.3. In statii se 'reprezinta linia prin. depourilor. axa sempului co~ventional se plaseaza pe. axa spatiului dintre linii. în afar~ localitatilor se. pastrîndu-se legatura cu celelalte ~lemente pentru asigurarea claritatii planului si reprezentarea corecta a" elementelor principale . Conductele de apa SI de abur se reprezinta numaI daca sînt instalate în afara serei. Diesel sau cu abur) si starea lor (îri exploatare.anexe si instalatiile pentru dirijarea circulatiei se reprezint a prin semnele lor conventionale. plasîndu-se axa semn~lor conven100 . Liniile de cale ferata se reprezinta conform pozitiei real~. ' " I . La liniile duble care nu se pot reprezenta la scara. zidhri de sprijin si. troleibuz. precum si c~>nductele. tU!1~~e.. 1'" . 5. 5. însotite de inscriptii explicative referitoare la tensiunea curentului.constructiile anexe: cladirile statiilor. Reteaua de cai ferate se reprezinta prin: . ramblee." se reprezinta stîlpii de sustinere ai liniilor electrice si de transmisiuni la scarile 1: l 000 si 1: 2000. sosele.ta toate liniile." ' I . atît în interiorul. pentru cele instalate la suprafata si prin elemen~ele aferente situate la suprafata. iar celelalte prin linii continui Icu grosimea de 0. teleferic. UNIT ELECTRICE.5: RETELE DE COMUNICATIT Retelele de comunicatie sînt formate din: cai ferate. . îns9tite de cobstructii aferente: statii depompare. benzi transportoare. COIlstructiile . de compresiune"camine de vizitare letc. diferentiate în functie de: latimea ecartamentului (normale sau înguste). Conductele' de petrol. diferentiate) dupa natura stîlpilor de sustinere. felul tractiunii (electrificate." etc. se scrie pumarul lor. Pe planurile la scara 1: l 000 si 1: 2 000. pod~ri.numarul liniilor (simple.cipil1a prin Semn conventional. . In int'eriorul localitat ilor. DE TRANSMISIUNI SI CONDUCTE Liniile electrice situate în afara localitatilor se reprezinta în totalitate. tIuble). prin semnele conventionale specifice. de aer.castelelorde apa. acestea se' t:eprezinta si ~ interi<. Liniile de transmisiuni situate în afara localitatilpr se ~eprezinta în totalitate.000. . de gaze si de apa.liniile 'de cale ferata.5 mm. magaziilor.3. Statiile de transformatoare electrice se reprezinta în totalitate. ~bur-l' term~ficare SI canahzare. de co~solidare. .2mm. semnale lurmnoase etc. linii de metrou. reprezinta în totalitate. pastrîndu-se pozitia Ilor. pentru cele instalate subteran. l)aca nu se pot reprezen. p~~areleetc.. I ' . semnele conventionale ale acestora pot fi deplasate fata de pozitia reala cu valori pîna la 0. .

existetite de obicei în zonele de deal si munte. LIMITE SI IMPREJMUIlU Frontiera de stat se reprezinta conform pozitiei reale. acoperite cu beton. Semnul conventional de -frontiera' se traseaza între punctele raportateJ în asa fel încît sa rezulte dar apartenenta de stat a eltmentelor topograifice de pe frontiera. FRONTIERE. nisip etc. Ocolesc localitatile si se intersecteaza C"tl alte drumuri la niveluri diferite. La cadrul planului. . ~ladiri. 6 em." . piatra bruta. semnele conventionale ale cailor ferate si ale soselelor vor fi însotite de inscriptia directiei. obligatoriu la schimbarile de directie lale elementelor respective. asfalt sau pavele. unesc de obicei localitatile sau servesc ca' iesiri din localitati spre drumuri. ' " Reprezentarea soselelor si a drumurilor va fi completata cu: raml1>lee. . folosind:u-se punctele raportate prin coordonate. .. Partea carosabila este întretinuta .drumuri naturale. se reprezinta prin grupe de 3 -4 elem~nte ale semnului conventional.. Podurl1e de pe calle ferate. Reprezentarea va fi ' însotita de datele caracteristice referitoare la materialuldeacopedre Si la dimensiuni. diferentiindu-se dupa materialul de' constructie si dimensiuni .tionale pe axa soselelor si a drumurilor respective. piatra sparta sau pietris. una fata de alta si în mod.benzi. fara fundatie si acoperire solida. stîlpii de frontiera în totalitate. pietre kilom~~rice.3.grafic. cu latimea partii carosabile ' de cel putin 14 m.poteci permanente pentru transporturi samarizate si poteci I de picior. se traseaza astfel: Wl . linii de tran~misiuni. prin lipsa semnului conventional de frontiera sau limita. cu raze de curbura mai mari de 50 m si pante mai mici de 10%. cu doua sensuri de circulatie si cel putin patru. asfalt sau pavele. batatorite de mijloacele de transport. raza de curbura minima de 150 m si pante mai mici deI4%. a canalelor. cu datele -caracteristice specifice. de' regula. arb~ri e~c. I Semnul conventional de frontiera sau limita administrativa în' cazul cind acestea sînt de-a lungul elementelor topografice. debleuri. se deseneaza grupele acolo unde. 5.. sosele Si drumun se reprezmta 10 totahtate. Soselele si drumurile se clasifica' astfel: '. nu rezulta diar pozitia . ~iatra sparta. P~ plan.autostrazi. 1 .acoperite cu asfalt..6. putin 6 m. . cu latimea partii carosabile de cel putin 4 m. Frontierele si limitele administrative situate de-a lungul cailor de comunicatie. pavele. acesteia. intervale de 4 . face circulatia mijloacelor de transport pentru lucrari agricole si exploatari forestiere.drumuri de exploatare permanente" pe care s~.sosele modernizate. a santurilor. dispun la. De asemenea. cu latimea partii carosabile de c.1 .cu diferite materiale: pietris. hidrografie si relief prin care trece f~ontiera de stat se reprezinta în tot!llitate. . a liniilor de somiera sau a altor elemente topografice liniare. si valoarea distahtei. neprofilate si neacoperite.drumuri naturale imbunatatite.sosele. de categorie superioara. Grupele se. se reprezinta bornele si.. \ . acoperite cu beton.. indicata prin numele celei mai apropiate localitati' sau element geo. . \ Elementele de planimetrie.

pîraie.zitia" iar elementul tepografic respectiv se deplasea~a. . jghea102 . . zidurile de piatra. caramida si gardurile metalice. .' ~ pe mijlocul apelor curgatoare.rîurile si pîraiele. I ' . prinliniepunctata de. î~ totalitate. 1.emente. --. în functie de latimea lor. realitate. plasa de sîrma si. lacurilor.. " " ' 1 ' . în functie de natiura si matimea Jor" astfel: " " I -. în cazul cînd acestea sînt Pe marginea elementelor topografice.:e~~n. .. în functi e de :caracteristicile lor. drurhuri. . daca au lun~ gimemai mare de lcm pe plan. îd. iar celelalte prin selectie.3. " . atunCI se reprezinta numai frontiera de stat.diferentiate' dupa gradul de amenaJare. santuri" împrejmuiri. Izvoarele si flntînile se reprezinta în totalitate.-' pe acea parte a.de frontiera sau limi~a administrativa. în functie de natura malurilorsi constanta.e.. gardurileviicare împrejmuies~obiective economice si sociale. nivelului apei. ' \ "'-.'{. RETEAUA mDROGRAFICA t9'P~~~~.. . în aceasta situatie.constructiile anexe ale retelei hidrograJice. ' . Cele din localitati se selectionea za Jnfunctie de scara planului. \. Daca frontIera de stat. Nu \se traseaza limita acolo unde suprafetele sînt conturate de. I . fluviilor si rîuriloli..împrejmuirile se reprezinta prin selectie.3 mm de acestea. . al liniilor de somiera sau al altor el.t:hidrOgrafiCe care se reprezinta pe Planurile l si hartile '". 'La. Limitel..) .gardurile din lemn. pastrînd o distanta de 0.'(' lin. frontiera îsi pastreaza. I '.~ canaluri pentru irigatii sau' desecari. '. viroage. la 0.iHe ele . -' . alternativ.elementulUI topografic pe care frontiera sau lImIta administr.\... de adîncimea si gradul de amenajare aliinalurilor.se celerbai importante.... Zidurile si valurile istorice se reprezinta' în totalitate daca au lungimi mai mari de Hcm pe plan. sîrma ghimpata.L. ale elementelor topografice. topografice" daca frontiera sau limita trece pe imijlocul lor si sem~ul conventional al elementelor respective permite tr~sarea frontiereisau limitei administrative. dar 'semnul conventional al. se tedau toate bratele 'cu lungimi mai mari de 1 cmpe plan. culoare neagra pentru elementele de vegetatie si de culoare sepia pentru suprafetele de nisipuri. izvoatelesi fintîriile... se scrie valoarea înaltimii.'. cazul limitelor \ administrative se" pastreaza pozitia elementelor topogtafice si se traseazay limit8.7. cele cu înaltimi mai m'ari de 1 m. "~ l' 5. ' . se suprapune cu lImItele de Judet. cele termale . elementele topografice liniare (rîuri. liniare.sau minerale si cele amenajate.mal' ale. l '<. rl'ladi..permanente ale elementelor de vegetatie si de sql se reprezintl. ' I ' . daca frontierasau limita administrativa trece prin mijlocul lor. . ' La pîraiele si rîurile cu apa permanenta. limite administrative etc. pe ambele parti. I .3mm de semnul conventional al frontierei.. elementelor respective nu' permite si trasarea sebnului conventional . . . "'Liniile de mal se redau. lungimea si permanenta lor.po. în functie de/ scara planului.ati:va este în.redîndu. Canalutile. " . în afara localitatilor.

gropile sidunele active cu valori mai mici decît valoarea echidistantei se.. 20. baraje.. 1a fintîni si laFuri. pe plan. o repartizare cît mai unitara pe întreagasuprafat~.. cu valoarea egala cu echidistanta. prezentarea cît mai fidela a unor forme de relief caracteristice. rn:ari de. J.. trasate pentru re. Constructiile anexe ale retelei. viroage.or de nivel. \ Terenurile cu saraturi si cele cu mlastini se reprezinta daca au supra. curbel. ramblee. Ridicaturile. \ Su. semn conventional. '..sageti care indica direclP si viteza de curgerea a. pentru echidistanta. etc. punctele caracteristice ale reliefului. punctele de detaliu prin . JO valori pe dm2) în functie de. care se deseneaza p. semne conventionale si puncte cotate . exceptînd: suprafetele ocupate de mare.-~ burile. '.. cot~ pe malul apelor.-. '. confluente.'.scara si complexitat ea ... diguri. santuri etc. accidentale. si citirea usoara a reliefului reprezentat. prin curbe de nivel. si la intervale de 10.irigatii si desecari se reprezinta în functie de dimensiunile si importanta lor. pe regula.. \ . .. trasate pentru scoaterea în evidenta a anumitqr fO[.' .valori cu adîncimea malurilor si dimensiunile digurilor. gropi.principale. în mlastini se r. se .1 i mm.liere maxima. la: cascade. bacuri... Pentru manrea expresl~ yitatii. debleuri. 5. 10. rîpe.' \ . cu densitatea stabilita (7. Elementele de relief: rupturi de teren. Pe fiesareplan sau harta topografica' se scnu cotele la:puncteleJ'eteltI de baza.I I 't"--... \ ... saraturi. i. _ \ Curbele de nivel se traseaza pe toata suprafata planului sau a hartii topografice. stîndi. \. . lacuri. Ec~idistantele. elementele de'. iar cele cJ valori mai mari. prin combinarea semnelor conventionale. cu valoare de 1/2' din echidistanta.' .15 cm pe plan. viroage si rîpe. conductele si. 40 m. .'.\ La reteaua hidrografica. ~ _ .prafetele msipoase se reprezinta daca sînt. hidrometrice etc. în\' locurile caracteristice. peptru echidistanta de 1. reprezinta prin' curbe de nivel. '. în ansamblu. ajutatoare.. .' 111 de: O.reFefului. 15. desenate prin linii continue cu grosimea de 0.. 10. . se reprezinta prin semnele lor conventionale.latimea si adîncimea apei. mede relief. rîuri si canaluri. prin semnele conventionale speCifice. . 5. . p<i>sturi . 1 cm. mai. santurile con~truite pentru-.3. de: O.2 mm. la: vaduri. pla.' . hidrografice se reprezinta cu deta.adîncimea si calitatea apei.0 m.'care sasy asigure. _. . ' -. De exemplu. RELIEF.stabilesc}~ funCtieI ~e scaraplanulm SI de accidentatm terenulUI.. . a caror valoare este multiplu de 4 sau 5 a echidistantei. .' . 103 .pei.' . .nirnetr~e si altimetrie cu caracter permanent.8. terase. curbele de nivell se Impart astfel: -' normale. fete mai mari de 50 mm2 pe plan. datele caracteristice se scriu astfel: . -.rin linii continue cu grosimea' de 0. . mlastini. '. 30. ELEMENTE DE SOL SI VEGETATIE Relieful se. .eprezinta vegetatia existenta. fluvii. reprezinta prin. lînga ~emnele conventionale' ale acestora trebuie sa se scrie valorile caracteristice. 20 m . cariere. . . canaluri' si.

1 se prezinta o portiune din harta de învatamînt la scara 1 : 25000. stejar. culturi tehnice etc. Daca sfprafetele sînt mai mici de 1 cm2 .entionale de vegetatie se pot combina pentru redarea cît mai fidela a situatiei din teren.. 104 . daca sînt mai ma'ri de 1 cm2 pe plan. fag. se se întocmesc pe formate STAS: Ao (841 xl 189 mm). I . astfel: I " . jnepeni. la scan maI man de 1: 2 000. Planurile topografice . tei. . Impar tIrea supr~feteI terestre In zone (pe latItudme) SI In fuse (pe IpngItudme). specific. se reprezinta prin contur si semn' 'conventional . pItIce. finete. precum. L.50 m fata de sol. si notarea acestora. pin.K. ranstI. este aratata în figura 5..hartile topografice. -. . smt del~mItate de carOla]ul geogIiafIc.are are dime!1siuni: pe" latitudine <P _~o ~i pe . 16~.5 sau km întreg. M ~i pe fusele notate 34 si 35. se întocmesc pe formate STAS sau pe formate de 50 x l 50 cm. drumuri.tile sînt delimitate de cadru. I Planurile . De regula. I în figura. pepimere.: '\ . " . Pentru aceasta se traseaza conturul zonei pe o harta la scara convenabila si sb întocmeste schita cu dispunerea plap.de 1 : 5 O~O. . nu se mai contureaza. delimitate pe reteaua rectangulat:a la valoarea de 0. arse..si hartile t.5.flape zonele not~J~.1.cutate pe suprafete man. izlazuri etc.la~ scari mai mari 1 : 2000. care se traseaza dupa anumite principi~ în func~ie de scara si de supr~f~ta r~preze~tata'1 . 1. A2 (420 x 594mm) sau pe formate stabilite conventional. Ter.datele caracteristice se refera la înaltimea medie a copacilor si diametru! mediu la înaltimea de 1.. fiird delimitate de caroiajul rectangular. Al (5~4x841 mm). CADRUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE Planurile si har. c..selor. tmere. plan unle topografice. foioase sau mixte .la.toriul tarii noastre se-a.L IMPARTIREA PE FOI SI NOMENCLATURA împartirea si dimensiunile foilor. ' Prin paduri se reprezinta si celelalte elemente topografice: poieni. avînd la baza harta la Scara: 1: 1 ogo 000.opo?rafice . la scari mai mici d e 1 : 5 000.grupa: conifere. . în tara noastra plan~rile si hartile topografice se întocmesc în proiectie cilindrica transversala G\auss pe fuse de 3o sau de 60 si în proiectia stereografica -1970. Planurile si .2.avmd dimensiunile prezeJ1tate în tabelul 5. semne conventi~nale. I Suprafetele compacte cu tufaris. Ambele proiectii folosescacel asi sistem de împartire si nomenclatura.4.lo"ngitudine A .starea padurll: mature.si date carac~e~istice~ diferentia~e. . sînt delimitate pe caroiajulgeografic.specia: brad. 5.scari mai mi?i .4. Împartirea acestora este unitara. uscate sau taiate. Suprafetele acoperite cu paduri se reprezinta prin linie de contur. vii. linii electrice sau de transmisiuni etc. avînd forma hnor trapeze. 5. linii de somiera. Aceleasi reguli se apl~ca si pentru vegetatia cultivata: livezi. artar etc. ierburi naturale. exe:. dobonte de furtuna. maracinis. executate pe suprafete limitate. Semnele conv.

Nomenclatura hartilor si a planurilor topografice este un siStem de notare al foilor de harti si planuri topografice. de Jxemplu L-35 (fig. la scara 1 : 1 000000. Modul de. De-asemenea în talJelul 5 l 13 25 37 49 [-3S 6 IV D VI Fig.poate fi urmarit în figura 5. 5.unzator cu împartirea foilor de harta. Pentru harta la scara 1: l 000 000. împartire ~ foilor de harta la scara l : l 000000 pîna la scara l : 100 OOO. JI '32 33 3* JS. 5. care înlocuiestb titlul. împartirea pentru harta. 5. 1. împartirea. ' \ . Fig. 1(J(J{)000 105 .. o 0° 6° 17° 78° 2/fO JO" heo 8 .2). derivînd una din alta.3. 36 C' \ M o .. rm\ L \ /( \ J '6~ c \ c \ B Ee Uif 10 fiI A ° . Nomenclatura este proprie fiecarei scari. nomenclatura este formata din litera cu care este notata zona si din numarul fusului. în continuare pentru hartile si planurile la scan ~ai mari de l : l 000 000. împartirea de la scara 1 : 1 000000 pîna la scara 1 : 100000.2. coresp. se trateaza concomitent cu nomenclatura acestora.3.

IV se arata sistemul de împartire pe foi de harta si cum se formeaza noJenclaturile.. de harti t?~ Notarea în ~ Scara Nomenclatura cuprinse în r cadrul fiefoaia: " ".3). II. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala~ la care se adauga c~fra araba corespunzatoare zonei.C. care se noteaz~ cu cifre arabe. la care se adauga litera majuscula corespunzatoare zonei. ' lmenSlunea cadrrlor Nr. I Pentru harta la scara 1: 500 000. . de. 5. Pentru harta la scara 1: 50 dOO. la care se. 256 1'15" .3..2. Nomenclatura unei foi de harta va fi fQrmata din nomenclatura hartii .3).zona corespunzatoare hartii la scara 1: 100000 se împarte În 4 parti (2 x 2)" care se" noteaza cu primele litere majuscule ale alfabetului latin. mane. .C.1 pye " lonSitu-\ x ~'[ dine ciine (mIIi) (1nmJ " 1: 1000000 L-35 1:1000000 4° 6° \ . de la vest spre est si de la nord spre sud. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala. '. 106 . .3).0 zona corespunzato~r9 h~rtii la scara 1: 1 000000 se Imparte In 36 partI (6 x 6). I Pentru harta' la A scara Al: 200~00. 144 20' 30' \ 370 400 'o' 1 : 50000 L-36-16-C 1 : 100000 4 A. . l \& d ~t. 463 500 L-35-16~B-d-4-III 1.1 Smemm de imparpre pe foi d~ harta si nomenclatura. D' 1. Nomenclatura Jnei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala. 'zona corespunzatoare hartii la scara : 1000 000 se împarte în 4 parti (2 x 2) care se note-aza cu primele litere }najuscule ale alfabetului latin. împartirea! ei efectuînduse în continuare. .2.445 480 1 1 : 500 000 L-35-C 4 4 A. se considera ca baza hattala aceasta scara (1 : 100 000). .-.B. e~emplu: L-35-XVI (fig.370 400 1 : 100000 L-35-16 144 4 1.)'«. 5.. pe \ pe 1u'" ' latitu. de exemplu: L-35-16 (fig. de la vest spre est si de la nord spre sud. fum profectia Gauss si stereogrmca ...4. 1'52". b.. de la vest spre est si de la nord spre sud.2. adauga cifta romana corespunzatoare zonei.B. 5\.c. de la vest spre est si de la Inord spre sud. 5. III. care se noteaza cu cIfre ro.. II.197@.D 2° 3° \ 445 480 " l : 200 000 L-35~XVI 36 9 1.Tabelul 5. corelatia acestora cu scara si' dimensiunile foilor de harta. Pentru hartile si planurile topografice la scari mai mari de 1: 100000.D 10' 15' 1 370 400 4 1 : 25000 L-35-16-B-a 16 4 a. de exem~lu: L-'35-C (fig. carei foi pe . d 5' 7'30" \ 370 400 1 : 10000 L-35-16~B-c-3 64 4 1. Pentru harta' la scara 1: 100 000" zona corespunzatoare hartii la scara 1 : 1000000 se împarte în 144 parti (l2x 12).. XXXVI 40' 1° I. 2'30" 3'45" \ 463 500 \ 1 : 5000 L-35-16-(53) 256 4 1.

5. la care se adauga litera minuscula corespunzatoare zd\. în paranteza. zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : 50000.5:4). . suprafata rezultata din împartirea zonei planului la scara 1 : 10 000 în 4 parti se noteaza cu cifre romane.107 1 3 o ' '2 4 2 J 4 5 6 7 33 6S 11 49 81 Fig. 5.nei. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura planului la scara 1 : 10000. . împartirea de 113 la scara 1 : 100 000 pîna la. . suprafetele rezultate din împartirea zonei în 256 parti se noteaza cu cifre.parti.scara 1.4). de exemplu: L-35-16-C (fig. de exemplu: L-35-16-B-a (fig . . la due se. la care se adauga cifra romana corespunzatoare zonei. \ Pentru' planul la scara 1:5 000. care se . Se folosesc doua sisteme de . la care se adauga litera majuscl. arabe.harti la scara 1 : 100000 se împarte în 256 parti (16 x 16) ceea ce este similar cu împartirea zonei unui plan la scara 1 : 10 000 în 4. de exemplu: L.B-d-4III (fig. de la vest spre est si de la nord Ispre sud. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 . b\ \ J.:(53).în primul caZ. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 : 100 000.4).4). Pentru harta la scara 1: 25000.în al doilea caz.Ila corespunzatoar e zonei. d \ I \ \1 ~4\ . 1Il~ IV 1 100000 \ Pentru planul la scara 1: 10000. notari si nomenclaturi: . z~ma corespunzatoare unei . zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : ~5 000 se împarte În 4 parti (2 x 2). de exemplu: L-35-1. la care se adauga. de la vest spre est si de la nord spre sud .:25 000.: 5 000. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura Hartii la soara 1 : 50000. ' \.6.4. . care se noteaza cu priknele litere minuscule ale alfabetului latin.noteaza cu cifre arabe dt la vest spre est si de la nord spre sud. se împarte în 4 parti (2 x 2).adauga cifd araba corespunzatoare zonei. -de baza la scara 1 : 100000.35-16. cifra araba corespunzatoare zonei. -de exemplu: L-35-16-B-c-3 (fig.. 5. 5.

5.mpus din mai multe planse.r. prezentate anterio.o.menclatura a hartilo. n<:>menclatt~rile.rtlUne este prezentata Ul figura 5.rdare.No. GRAFICUL GENERAL DE RACORDARE A HARTILOR TOPOGRAFICE Pentru identificarea cu usurinta a unei harti sau plan s-a Înto. I Pentru asigurarea cerintelor curente.r to. unde nu s-a fo. Fig.CmIt pentru mtreg terIto.rase.ate judetele.r. Opo.r.5.5.cmit un grafic general de raco.menclatura generala. o. to.4.nul taru.nat~le geog~afice ale acesto.rmat de regula din titlul lucrarii la care se adauga numarul plansei. daca planul este co.si ~o. care cuprind. Graficul.ate deduce p6zitia harti!o. este fo. Graficul general de racordare a hartilor topografice.~do.seste co. co.ra.cmesc pentru anumite zo. se fo.r.rdare pentru to.2. din care se po.menclatura planurilo. s-au întocmit grafice de raco.mune) cu limitele lo.ate lo..sitsistemul de împartire si no.calitatile (municipii.Io. în plus fata de grafi~ul general.pograficecare se înto.Io. 5.respunzator cu sistemul de împartire si de no. 108 . J Acesta s -a mto.ne.

unind colturile care s-au raportat prin coordonate.cadrul interior limiteaza reprezentarea pe harta sau pe' p. . traseaza prin linie dubla (cu interval de 1 mm).. . si rectangulara trasata pe .a nu au numele scris pe plansa respectiva. Se traseaza prin linii drepte. I Reteaua geografica. asa cum se arata pe modelul din figura 5. numele localitatilor spre care merg caile de comunicatie si distanta pînala aceste localitaii. Morcarea /atifudim. reteaua geografica. 1. da(i. Pe acesta sînt mJrcate prin. pe intervale de un minut.tuate pîna la 2° departare pe longitudine fata de meridianul ma~ginal al fusului. . de o parte si de alta a frontierei de stat: . 109 . El reprezinta' reteaua.4. .6. segmente valorile de latitudine si longitudine. -. între cadrul interior si cel geografic se scriu: . divizata în functie de scara. municipiilor. Linia dubla sbînnegreste alternativ.6.! În/el"io'" Fig.cadru este însotita de valorile respective. ELEMENTELE CADRULUI Cadrul hartilor si planurilor topografice este un sistem cOllflplex care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice. .a numele nu estel titlul planului. de o parte SI de alta a limitelor acestora. prin puncte.5. la distanta de 1 mm de cadrul geografic.an:BJrfa. de cadrul interior.numele statelor. oraselor si comunelor.3.numele localitatilor reprezentate pe mai.lanul respeCtiv. La hartile si planurile topografice întocmite în proiectia' Gauss. si anume pentru cele aflate deasupra si la dreapta valorilor pare. multe planse. între cadrul interior si cel geografic se traseaza. geografica . . . Cadrul este format din trei parti: . la distanta de 7 rIfn.priti segmente desenate în afara cadrului ornamental.cadrul ornamental se traseaza printr-o linie groasa de 1 mm. sau dac. se marcheaza reteaua rectangulara a fusului vecin. I In figura 5. 1 Cadrul geografic I Cedru. Numele acestora se însoteste de prepozitia "de". Elementele cadrului.numele judetelor. care marcheaza reteaua rectangulara.' '3409 Reteaua reclr:mgu faNi He/eau(J fwdrmgu/arO / a fusu/uivecin 84 5410 CaiJlYJl orn. "si\. . I între cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza.paralele si meridiarle sau reteaua rectangulara. 5. liniile. la intervale corespunzatoare scarii.7 se prezinta exemple de acest fel.cadrul geografic se.

Un exemplu se arata În figura 5. c Codul. ~~~. I f Schita declinatiei magnetice si valorile acesteia. necesare unele inscriptii. sistemul de proiectile si sistemul de referinta altimetric. cu ajutorul acesteia se obtin v~lorile unghiurilor de panta 'În functie de distanta dintre curbele de nivel si de echidistanta. .--====-----= I m Fig. . .. . 3°06' 0°03' . un exemplu se arata În figura 5. .~LLJ. Inscriptii' din afara cadrului.11. de exemplu: . 5.. I e Valorile convergentei.meridianelor Sl declinatiei magnetice. plasate conform figurii 5.Convergenta medie a meridianelor . 5. i Schema pantelor.d : c I 'O a b --CCJ-. scara grafica.I . . .==-===-~~ Q\VQ 1-_-_h =1 D=JGJIG Fig. .Variatia anuala a declinatiei .9.. .10. . secret de' serviciu. In' afara cadrului ornamental al hartilor si al planurilor topografice mai sînt.7. 110 Jud. Exemple de scriere pe cadru.8. . În urmatoarea ordine de la a la 1: .1 . b Nomenclatura hartii sau a planului topografic.8. un exemplu se arata În figura 5.Declinatia magnetica În anul 1992 . stabilit pentru evidenta automatizata. . .~~.. d Caracterul hartii sau al planului (nesecret. . secret).. -' Abaterea acului magnetic fata de reteaua rectangulara . g Schita anomaliilor magnetice (acolo unde este cazul).0°52' 2°14' '. numerica. .. h Scara. . . . ..Consla i I / . Sub schema se scrie valoarea echidistantei. . a Numele statului si numele institutiei care a executat lucranea. . .. .

.' cadrul acestora va fi format din caetirul interior si cadrul ornamentaL Cadrul ornamentalpoate fi chenarth plansei. 111 . Schema pantelor. 5. k Date privind întocmirea planului. I 1 Nomenclatura hartilor sau a planurilor cu care se racordeaza. . referitoare la operatiile efectuate si anul executiei. .11. sistemul de proiectie si de referinta altimetric.. . Sistem de referinta alfimefric . careI se întocmesc pe formate STAS. I în general hartile si planurile topografice se folosesc pe teren si la birou pentru rezolvarea anumitor probleme si ca material cartografic de baza.reasi. ~ si d.. iar în indicator se trec datele prevazute la hsi k.Fig. 5.' . prospect~. folosirea teren.tuturor genurilor de lucrari. 5..9. FOLOSIREA HARTILOR SI A PLANURILOR TOPOGRAFICE . j Schema limitelor administrative. Deasupra laturii de nord se trec inscriptiile prevazute la a.1970 . 5.~lui.Marea Neagra Fig.5._---'. . de w studiul. Scara. Schita dec1inatiei magnetice 10050 O blalijîlIW'Iil'!jî!d 1:5000 100 200 I I 300 I 400m t I ?roiec!ie stereografica . Hartile si planurile topografice se folosesc în toate activitatile legate. . care constitUIe elementele de baza pentru efectuarea . ~.cercetarea. La planurile topografice la scari mai mari. 5m Fig.10. IAc~st~a furmzeaza un mare volum de mformatll referItoare la teren. de 1: 5 000.

5. I Determinarea punctului de statie se face dupa executarea orientarii. pîna cînd VÎrful nordic al acului magnetic indica gradatia ce reprezinta valoarea declinatiei magnetice (v. y=5 297 435. Deci. notîndu-se valo~ile<PA=45°51 '20". .1 ' Coordonatele rectangulare x. efectuarea de studii etc.0 m). cu echidistanta curbelor de ni veI de 5 m. geografice cp " A ale un ui punct B se dletermina cu ajutorul marcajelor de pe cadrul geografic al hartii. extrase de pe' harta sînt: x=5 083 377. corespunzatoare . determinarea punctului de statie si trasarlle. .9).te si directii si rotirea hartii pîna se suprapun directi ile din teren cu corespondentele lor de pe harta. în. valori reale Csx-15. I Orientarea fata de detaliile din teren se face prin identificarea pe harta si pe teren a unor punl. d~ .?ate fi un detalIu reprezentat. Pe teren hartIle SI planurIle se pot folosI pentru orIentare. rectangulare ale punctului A. în kilometri. Ise masoara dIstantele pe cadrul . I Coordonatele . I Pentru exemplificarea modului de folosire la cabinet a hartHor si planu. . Pozitia punctului de statie va fi la intersectia artelor de cerc trasate.1 mmx25000=377. ..1..S .. I Orientarea.. transformate. y=5297. IdentIfIcarea SI determinarea anumitor puncte. cu ajutorul' scarii.4 mmx25 000=435.1. '. . pe teren si la cabinet se pot efectua cu ajutorul hartii. Se unfsc punctele corespondente de latitudine ep si longitudine A ce trec la sud si la vest d~ punctul B. . Din valorile retelei rectangulare rezulta coordonatele x=5083. Orientarea cu busola se realizeaza prin asezarea hartii pe o sUI1>rafataplana orizontala si a busolei cu gradatiile :ce indica diametrul N ..EME CARE SE REZOLVA CU AJUTORUL HARTILOR v. I . el se noteaza prin semnul conventional c9respunzator.pîna la liniile caroiajului. în plan orizontal. I ril or topografice.12 o zona dintr-o harta topografica la scara 1 : 25 000.coordonatele . fata de cel putin trei detalii identificate pe tererisi pe harta.. Punct~. De asemenea. fig. prin folosirea d~taliilor apropiate reprezentate ~ ha~ta . I în acelasI mod se pot determma SI pozItnlealtor puncte dm teren care nu sînt reprezentate pe harta. Se roteste harta împreuna tu busola. distantele din teren reduse la scara hartii. . Pe 4irect:iJilerespecti ve se ideIltifica semnele conVentionale ale punctelor vizate. acestea se teduc la s cara si cu ajutorul unui compas se traseaza arcele de cerc corespunzatoare distantelo r reduse.' .' .5 m.. PRQSl.Isuprapuse pe una din laturile cadrului interior de vest sau de est. yale unui punct A se' determina cu ajutorul retelei rectangulare trasate si a scarii hartii (1: 125000).Identificarea pe teren a unor detalii reprezentate pe harta se efectueaza prin orientarea hartii. I . la care se aduna diferentele masurate grafic de la' punct . sau poate fi stabIlIt prm Ihtersectll IImare. care corespund cu direct ia meridianului geografic pe teren. SIP~NURILOR TOP?GRAFICE .5 m. . Orientarea se poate face cu aj~torul busolei. Se masoha distantele pe teren de la punctele identificate la punctul de statie. consta în stabilirea pozitiei hartii în asa fel înCÎt sa se realizeze o corespondenta perfecta între locul de dispunere a obiectJlor din teren cu cele reprezentate pe harta... '. se prezinta în figura 5.. diverse studii si calcule -necesare lucrarilor de cercetare si proiectare.5:5..geografIC mtre punctele marcate. .statie p. sy=17.a directii lor între punctul de statie si punctele identificate pe teren. sau fata de detaliile din teren. avîndînl vedere.. . Daca detaliul respectiv nu este reprezentat.prin apreciere. Â =24°25'10" . .0 m.

10" 8.2 mm: 81\ =.valortloT" de 10" (6'''=10''=12.7 mm) si se face ra112 .

. De exemplu..portul dintre distantele masurate fata de liniile trasate. Orientarile directiilor se obtin: . . De exemplu. .si exploatarea zacartlintelor de minerale utile sau pentru proiectarea si constructia' diverselor obiective economice. 87\' 0. punctelor se pot obtine direct. si directia C. . De exemplu. care se înmflteste cu valoarea echidistantei (0.' obtinîndu-se diferenta de nivel dintre punctul C si curba de nivel inferioara..2=436.se masoar~ d~iS!anta. di~taÎ1ta C~B=138. proiectarea . iar pentru cele situate la est.nte între puncte) se extrag Ide pe planuri si harti.folosind coordonatelerectangulare ale punctelor extrase de pe harta si aplicînd relatia tg e= g ~ sau cotg e= t. obtine prin inteIi\lpOlare ~~: . în functie de cerintele lucrarii si de lungimea traseului. cota p~nctului B este 561. parale. CB ' .y2. prin punctul <:.do =3 472 m.7: 8.x . 8:.2 m) se aduna la valoarea curbei de nivel inferioare (435+1. Deci.2 m). cu precizia de 50C (proiectiile cartografide utilizate fiind conforme). pentru cele care au Înscrisa valoarea si pentru cele situate pe.25).8: 12.I Cotele.7. pe un anumit traseu.Ia cu cadrul de vest al \hartii. de la curt>a de niv~l i~ferioara p~na la I punctul C (0. de exemplu. Se masoara cu raportorul unghiul dintre cele doma directii (66g). În acelasi mod. pentru d . sau se obtin prin masurari pe teren.se stabileste valoarea curbei de nivel inferioarepuncfului C (435 m). care poate fi unitara (scara lungimilor egala cu scara înaltimilor) sau diferentiata.8: 3'. Profilul topografic este reprezentarea grafica a unei sectiuni I verticale a terenului. l:Jy IrectIa C. Datele n~cesare . Yc =5296595 m.9 m fiind Înscrisa pe harta~ a punctului D este 560 fi fiind pe curba de nivel. Acesta serv~ste la studierea. si aplicînd relatia: do= . Pentru hartile situate la vest de meridianul axial"valorile se aduna. distanta I B-C va fi: xB =5083485 m. rezulta: cotg'O= f1x = 1720 -O 570102' e =67g0( 49cC fjy 3017' .Cartogralie 113 . ' .prin masurarea cu ajutorul raportotului.y=3017 m.mirii unui profIl (c(Jte si :dista. f:. I ' .10"~ 1". x2 +b."v b. rezultînd 67g20c Convergenta meridianelor este Înscrisa pe harta.:24°25'11".B. se scad: I Unghiurile Între diferitele ijirectii de pe harta se pot masura cu raportorul. . . Pentru aceasta.8 mmx25 000=3 470 m.8 mm) SI pma la curba de nIvel supenoara (3. curbele de nivel si prin interpolare.2 m).' b.2'10"~ 5". extrase de pe harta. pentru evidentierea diferentelor de nivel. iar a punctului C se. coordonatele geografice ale punctului B. rezultînd: g"f 5. Distantele dintre puncte se pot obtine: I .. se face raportul distantelor (0. la care se aduna valoarea convergentei meridianelor (ilg 2OC). 1 . obtinîndu-se cota punctului C.B.1 mm). se stabileste scara: de reprezentare. pentru cele situate Între curbele de nivel.prin masurarea dist~telorpe harta (cu rigla) si transfolimarea acestora În valori reale cu ajutorul scarii.1=0. se traseaza directia nord.25 x 5!Y1. -. YB =5299612 m.întoc.folosind coordonatele rectangulare ale punctelor extrase <!le pe harta. ~ -.x=1 720 m. Xc =5081 765 m. sînt: Cf =45°51'25".diferenta de nivel obtinuta (l.

...':"g ~u l.:: '-' .0.. 10 ~ 1~:: ... c :a ~coN N-ori . u l.-:. ki: '<t 99 !i9 '8os ... o 8 V"l N ~ ..:: ~o Q.1'\ ai> 1... ... ~ . o.el oI . 11 .

\ Pentru exemplific.s-a . Cu ajutorul datelor extrase se întocmeste profilul. Profilul rezultat este prezentat in figur~ . folosind distantele reduse la scara ~ . pe care se marcheaza punctele caracteristice: capetiele profilului.! . \ Pentru întocmirea unui profil. se' unesc punctele raportate. Apoi se masoara distantele între punctele marcate si se extrag valorile cotelor acestolra. cu . fata de cota de referinta stabilita. în functie de scara lungirhilor si a înaltimilor se raporteaza punctele caracteristice ale profilului. succesiv.s-au raportat punctele pe directie verticala. Portiune din harta topografica la scara 1: 25000 (fictiva).\ ! în acest caz. cotele proiectate.'''' 8* 115 . de obicei.13.folosind diferentele de nivel reduse la sc~ra. -. pe plan sau pe harta se fixeaza tfaseul acestuia. . Profilul întocmit~ se deseneaza În tus..14. frîntura.' Datele extrase sînt înscrise si pregatite în . punctele de. Prin unire trebuie sa. .. elementele de planimetrie. schimbarile de panta. 5.tabelul 5. care s-a 'întocmit astfel: \ -' s-a calculat lungimea traseului (164 mm) si diferenta de nivel maxima (100 rrim) pentru stabilirea formatului hîrtiei. intersectiile Icu elementele de planimetrie si. de 1O on mal mare decît scara lungimilor. scara înaltimilor este. curbele de nivel etc. cotele terenului. se urmareasca valorile relative ale elementelor de relief.13 pe care s-a întocmit profilul cu scara lun~iFig. Jaruia se trec: numarul puncwlui.trasat indicatorul pe care s-a marcat punctul 1 de începere a profilului si s-a stabilit cota de referinta (520). milor 1: 10 000 si scara înaltimilor 1: 1 000.s-au raportat punctele profilului pe direotia longitudinala. magurate pe perpendicularele ridicate din punctele raportate pe directia orizontala. rezultînd profilul terenului. r~ . înaltimea elementelor de vege-' tatie etc.5. d~stantele partiale si cumulate.~declivitatietc.2. pe indicatorul.are se considera traseul marcat pe har-ta la scara 1 : 25 000 din figura 5.

0 615 3.0 87.5 275.5 37.5 575 16.5 175.5 3 Fir vale 529 35.0 75.2 312.5 31.0 50. 570 18 45.0 62.5 101.5 Drum 610 7. Profil topografic (fictiv): scara lungimilor = I : 10 000. 570 55 padure 137.8 887.0 625 62.3 65.5 Viroaga 535 /34.5 187.5 87.5 100.2 1 512.5 2 Sosea 612 5.2 412.5 68.0 575 56.5 775.5 91.5 125.5 88.5 8.5 100.5 50.0 540 31.8 637. 5.5 550 46 115.Tabelul 5.2 1012.5 75.0 545 43 107.14.4 0.2 1 562.8 1 637.5 25.0 37.0 12.0 17.0 375 550 25.0 605 11.0 100.0 0.5 156.5 87. scara înaltimilor = I : I 000.0 77.5 545 27.0 0.cotensivi eclurbe I :(m2Sml000 1c:um(m1u0ml0a0t)e0 cuml rmeua)llielte pîunIntmrcetIe 618.5 1075.0 225.5 163.5 25 Viroaga 536 .2 1412.5 86.8 687.0 27.5 1 375. 'il' .0 1 150.5 141.5 37.5 63. 36.0 600 12.5 151.0 6 628. .0 4 Liziera padure 540 40.5 50.2 Date extrase si pregatite pentru intocmirea profilului topografic Valori: Distante Distante Distante Distante cumulate Puncte Detalii .0 5 Liziera.0 116 Fig.5 600 60.2 862.2 912.8 87.5 100.0 450.5 41.

'logiei de. corespunzatoare destinatiei planului. '1I il Planurile cadastrale se întocmesc.6.intr-un proces de derivare. I I întocmirea se realizeaza . e.1topogr~fic si complel~at cu elemen l tele cadastrale specIfice.\ .planurilor si J1irtiIor topografice 11 I 5. prefentat În tabelul 5. rilor si hartilor topografice la aceeasi scara. sau a planurilor si h~hilor tema tice. la scanle 1 : 2 000 si 1 : 5 000.1. carnete de sarcini sau teme de proiect~~e. 5.6. prin diferite tehnologii: .mtocmire dIrecta. topofot6~rammetrice si cartografice. Aceasta tehnologIe se aplIca cu pnorHate.3.întocmire ca. II. de regula. cele obtinute prin lucrari geodezice. ' . la scarile 1 : 500' 1 : 1 000' Il ' ~ 1: 2000 si 1 : 5 000. PLANURI CADASTRALE Materiale cartografice de bazl II \ Scara planurilor Document Scara: si hA/!tilor derivate 11 1 : 5000 1: 5 OO<ilsi 1 : 10000 Originale de teren sau de stereorestitutie 1 : 10000 1 : 1000(lSi 1 : 25000 1 : 25000 1 : 25000 .liI 5. In general. orili~alele PlanJ. i i 1 : 25000 1 :\1 50000 1: 50000 1: 100000 Originale de editare 1 : 100 000 1 :I[ 200000 1 : 200 000 1:1 500000 1 : 500 000 1 :!11000000 Pentru planurile si hartile tematice se folosesc. pe baza masurarilor topogtafice. prIn metode fotogrammetnc 1:~500 si. acestea fiind considerate ca materiale cartografice de baza. PLANURI SI HARTI TEMATICE I Planurile' si hartile tematice contin.5. 1 .\ ' I Tabelul 5. sînt de regula. elemente topografi1e si elemente speciale. Scarile de întocmire se aleg în functie de densitatea elementel6r topograficel. FOLOSIREA PLANURILOR SI HARTILOR 1'[ I CA MATERIALE CARTOGRAFICE DE BAZA ' Documentele cartografice care se folosesc pentru întocmirea planurilor si hartilor topografice la scari medii si mici. redactare si cartografiere. de stereorestitutie sau de editare. Continutul adestora se staL bileste prin instructiuni.1 I -' întocmire directa. în general la scarile . În general: 111 : 500 pentri 1117 .2. de regula. plan deriva~ din planU. Ele pot fi originale de teren. . . ~orespunzatoare fiecarei si1fatii. în asa fel Încît sa permita reprezentarea parcelelor. la sc l l ara de întodmire sau la scari mai mari. ~ li w . 1 : ~ OOOw. II I Planurile si hartile derivate si cele tematice se obtin prin aRlicarea tehno.3 Derivarea .

.strazile În localitati se redau prin . se trkseaza limitele acesHte. I rogra laSI c. drumuri etc. acostamentele si prin limitele parcelelor (gardhrile).14) În centrul fiecarei parcele. uzine. ravene. Inscriptiile ce se trec pe planurilecadastrale În afara celor specificate anterior sînt: ' . -. linii de tramvai. stîlpii de sustinere a liniilor electricf si de tran smisiuni. \ .tuia: rupturi de teren. limitele admibistrative (judetene.l hid t h . diferentiate dupa ramuri de folosinta si posesori. cladirile de locuit. strazi. statii de radio.de w folosinta. statii meteorologice. Elementele de hotÂrnicie: frontiera de stat. formelor principale de relief.viroage.. semnul.1. tabelul 3.semnele conventionale ce reprezinta partea carosabila.înscriu indicii de cartare.15 se prezmta un plan topografic la scara 1 : 500.pozitia nordulUi. 2. tru ~. limitele tarlalelor si parcelelor.da fi. Relieful se reprezinta prin elementele aces.ons Cta.conductele se reprezinta prin semne conventionale pe care se Înscrie latimea fisiei ocupate. . Constructiile hidrotehnice se redau prin semnele conventionale ale elementelor componente. . ' 118 . \ . -. . folOSIt pentru Întocmirea documentelor cadastrale. Pe plan se face numerotarea cadastrala pentru tarlale si parc~le si se 'Înscriu simbolurile categoriilor . e ro e m ce se repreZlD prm semne conventionale.3. 1: 1 000 si 1 : 2000 pentru localitati urbane si rurale si 1: 5 000 pentru zone agricole si silvice.' "\ .. . . social-culturale etc. conventional specific si inscriptii. alunecari. .. cariere. soselele si drumurile se'redau prin semnul conventional al .. Retele de comunicatii: . .i. reprezentate la scara prin contur. apelor. poduri.caile ferate. Categorii de folosinta ale terenurilor. liniile de mal ale apelor curgatoare si' statatoare. . instalatii de deservire a navigatiei. La apele curgatoare si la canale s e înscriu Iatimile zonelor de protectie. toponimie.caii respective si prin delimitarea zonei. limitele perimetrelor construibile ale 10calitatilor. \ .drumurile comunale. " ta . . în figura 5. industriale. în interiorul cladirilor se. Localitatile se reprezinta cu toate elementele componente: .orase mari.arterele de circulatie: cai ferate. L ' . baraje. de exploatare si aleile se redau prin semn conventional pe care se înscrie latimea drumului. cu toate detaliile componente. prin. Instalatii: fabrici. numiri de teren: -' numele teritoriilor administrative vecine.fara a se indica datele caracteristice. comunale). transformatoare electrice. înscrierea simbo\lurilor (v.numele 10calitatilor.' curtile si parcelele. orasenesti. mine etc. \ Planurile cadastrale contin în general urmatoarele elemente: I Puncte de baza reprezentate confo'lm prevederilor cap. fara a se trasa curbele de nivel . televiziune. terase..'. Daca fisia este mai lata de 5 In. ~iguri.cladirile publice.

15.Fig. folosit pentru intocmirea documentel or cadastrale. H9 . 5. Plan topografic la scara 1: 500.

. pe care se traseaza chenarul. I ..3 (72 x 72 mm) si figura 5.8).nivelul indicatorului. cele de la "fi" cu bloc înclinat la dreapta majuscul.5. pe hîrtie de desen format A4~' asezata cu laturalunga în pozitie orizontal~ Se traseaza chenarul si indicatorul identic ca la plansele Ianterioar e. 5. conform figurii 5. LUCRARI PRACTICE 1. . . Spatiul dintre chenar si cadru va fi: la . Scrie~ile notate pe figura 5. I ' Se vor desena toate elementele cadrului cu valorile lor (fig. Tabelul va cuprinde primele doua coloane ale tabelului 5. se întocmeste un tabel cu nomenclaturile I hartilor si planurilor care au fost hasurate' pe schelete. Sa se deseneze o planse cu scheletul si nomenclatura hartilo~ si planurilor topografice.~.7) si inscriptiile din afara cadrului (fig. b.c" si : scara' numerica se executa cu caracter bloc drept majuscul. continutJI acest ora fiind aratat la cap.grafice. Pe plansa se deseneaza scheletele din figura 5.în partea din stîn. între punctele alese se vor determina distantele (numeric si grafic).4 (96 x 96 mm). la est si la vest de 13 mm.2 (65 x 100 mrn)'1 figura 5. 5. Sa se determine coordonatele geografice.6). coordonatele rectangulare si cQtele a' cinci puncte alese pe harta prezentata în figura 5. 2. la sud de 40 mm.4.ga jos. 5. I 3.'" asezata cu latura lunga în pozitie orizontala.7. . 5. la .nord de 20 tÎ1m. Pe pla~sa se deseneaza cadrul..1. .8 cu . cu dimensiunile 240 x 140 mm.. scrierile pe cadru (fig.3. orientarile sil unghiuril e. iar celelalte cu bloc filiform minuscul.1.8. Sa se deseneze o plansa cu cadrul hartilor si planurilor topo. pe hîrtie de desen format Ai.

întocmireaoriginalufui prin stereorestitutie.executarea retelei...desenarea originalului (obtinut prin exploatare fotogrammetrica) în tus.pregatirea lucrarilor pentru întocmirea originalului. . în functiei de scara planului. adica identificarea pe fotograme a imaginii elementelor topografice si desenarea acestora prin semne conventionale. de rehef SI curbele de Illv:\el.. . urma exploatarii imaginea fotOgrafiCa! a planului la scara dorita (fara curbe de nivel). ..adlca Identificarea pe fotograme si pe teren a anumitor puncte (repere) dispuse convenabil si d~terminate prin metode topografice. \ . . .asigurîndu-se punctele 'de sprijin necesare lucrarilor ulterioare...de baza..elor. metode topografice. \ '. se folosesc cu prioritate metode topo-fotogrammetrice. . obtinîndu-se. . În .e hldrografie. . pe baza proiectului întocmit.aerofotografierea zonei.. în~qcmirea oleatei cu puncte cotate si. studierea zonei din punct de vedere \geogratic.. \ . . cu ajut~)ful un0t: apara~e' sp'eciale. cu densitatea si precizia ceruta.proiectarea lucrarii.. care consta în exploat~ rea fotogram. proiectarea exploatarii fotogrammetdce.. d.întocmirea originalului prin fotophm.Capitolul 6 INTOCMIREA PLANURILOR TOPOGRAFICE 6. care consta în raportarea pe suportul originalului a punctelor retelei . care consta în procurarea si studierea documentatiei tehnice existente.executarea reperaJulw fotogrammetnc.utse elementele de plaplmetne. topografice..1. . \Pentru planurile si hartile la scara 1: 5000 si mai mici. I în cazul metodelor topo-fotogrammetrice se executa urmatoarele operatii principale: .fotointerpretarea. obtiilînd.origirt Ial 1~7 .stereorestitutia si foioplanul. Aceste puncte servesc pentru reprezentar~ pe original a elementelor de pe fotograme. \ . doua metode de exploatare fotogrammetnca: . scara planului si precizia necesara. cate se utilizeaza în zone cu teren ses. trasînd semnele conventionale peste elementeJe . In functie de cerintele lucrarii si de diferentele de nivel din . METODE DE INTOCMIRE A PLANURILOR TOPOGRAFICE Metodele de întocmire a planurilor si hartilor topografice se aleg în functie de marimea suprafetei. Pe baza rezultatelor acestui studiu se stabilesc operatiile care trebuie sa se efectueze si se ÎIhocmes c proiectele de executie necesare. de regula.ter~n se f910sesc. obtinîndu-se fotogramelezonei de lucru la scara dorita. desenate în creion pe original... analizarea retelei geodezicesi de nivelment. I . . . . iar pentru planuri la Scara 1 : 2 000 si mai mari. . redate p--e..

calculele si apoi originalul.de drumuiri si de nivdment . a retelei geodezice. originalului. axa ordonatelor 3.Îndesirea retelei topografice . A . echere. 1) este construit pe principiul axelor perpendiculare. datelor caracteristice' si explicative. ' 6.avînd un dispozitiv de iluminare. unele operatii sînt identice. 128 . a cadrului si definitivarea originalului. Precizia de r~portare este de 0. pentru punctele determinate prin coordonate (rectangulare sau polare). pentru punctele. . de ridicare la care se folosesc elementele masurate. Pe baza rezult~telor studiului \ se stabilesc operatiile care . iar bratele sînt din bare de otel filetate.ridicarea elementelor topografice.. planul se poate realiza fie prin ridicare directa. densitate \ corespunzatoare. .' simboliiînd unul axa absciselor 2. cotelor. nec:sare. prin: .1 mm. topografice si de nivelmlent si a cerintelor tehnice ale lucrarii.2.asigurînd punctele de sprijin necesare ridicarii. cu ajutorul coordonatografelOI:. iar celalalt. -' raportareapunctelor'pe ongmal. exploatarilor sau altor scopuri. Pentru aceasta se executa: proiectarea. 6. ale cadrului si ale retelei rectali1gulare se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatograftilui rectangularl. . calculul si compensare'a. RAPORTAREA PUNCTELOR PE PLAN Raportarea. mtocmuea.proiectarea lucrarii. obtinînd astfel coordonatele' puncteloF de sprijin necesare. INSTRUMENTE PENTRU RAPORTAREA PUNCTELOR Punctele retelei de . care consta În studierea conditiilor geografice ale zonei.1.metode grafice. destinflte proiectarilor. . ' "\ . suprafata mesei este din sticla. ongmalulUl In creIOn si Întocmirea oleatei cu puncte cotate: . . executîndu-se masurarile pe teren. la care sînt montate doua brate. în continuare prezentîndu-se modul de executare' a acestora. La coordoriatografele moderne. trasarea curbe10r de nivel. cu. \ .baza. Ridicarea tahimetrica constituie principala metoda de Întocmire a planurilor topografice la scara 1: 2 000 si mai mari. Coordonatograful rectangular (fig. cu ajutorul linor instfumentt' simple: rigle. ohtinînduJse originalul planului desenat În creion. I 6. punctelor pe originalul planului topografic se realizeaza în functie de' datele de baza." . care consta În efectuarea masurarilor pe teren si a i calculel?f. Aceasta comporta urmatoarele operatii prinCipale: \ .urmeaza sa se efectueze si se Întocmesc }\lfoiectele de executie necesare.' \. Indiferent de metoda de întocmire... de asemenea. scrierea toponimiei. fie prin ridicare tahimetrica. . ' . \ . fiind format dintr-o masa 1.în creion sau peste imaginea fotografica. mata. raportoare. cu ajutorul plansetei topografice.desenarea în tus a. riguros perpendiculare între ele. \ ( în cazul metodelor topografice. masurarile \ pel teren..2. ridicarii.metode numerice.

zitivul de raportare se' intro.r. '." . '.de st~tie (c~o. 'dispo.Deplasarea bratuluimo.si un dispo.rilo.ordonato.dispo.natelor 5.lo. 6. Tamburii 5.rsi lupelo. ". în centrul cercului. .pentru citirea sau înregistrarea valo.graful mai are un . sînt gra~ dati pentru cele mai utilizabile scari.se deplaseaza .-'. fo.zitiaperpendiculara.'.cular 'perttru punctare. Fig.respunzato.nato. \ .rtare 7 . Este fo.zitiv de citire a co. iar celalalt se deplaseaza în lungul acestuia.ra se efectueaza cu ajuto. La unele co.are.'. si de deplasare' a bratului mo. iar bratele sînt rigle gradate.\ .serveste".rscarii.un.nare asuprasistemulJi de rapo. .' . la .bilsi a cursorului s~ efectueaza mecanic sau prin impulsuri electrice. fixata cu unul din capete . La dispo. suprafata meseI este"o.emIcercsI o. tamburul ~o.fata de punctul .zitiv :de.pedala. cursorrllui 6" cu manivele. Coordonatograful.grafe.rii .rapo.sind cele-do.ducerea valo.rtarea punctelo. avînd po.rul vernierelo. .rmat dIntr-un cerc sau un s. .duce ac~creionsauo. trebuie sa se fixeze la dispo. ~" Unul din brate este fix 2.citiJ \ rea acesto.zitivul de citire.tire. înainte de 'rapo.r\ determinate prin orientare si?istanta . ra portar~.nectati tamburiigradati.r unghiulare. \ Co. mentinînd în permanenta po.ua manivele la care' sînt co. : . rIgla. Rigla este. cursor 4. actio.ordo.zitivde. cu tamburi gradati -.9-Cartografie 129 .' .sibilitate de ro.planseta:d~ lemn.coordo.rsau .bil si a.' .rdo.un. 6~1.rtare. . polar' (fig. Coordonatograf rectangular.natelo.r-\ donate po.o. Pe bratul m~bil 3. care .Intro.'.2) .lare).

I . FiJ. 6.2. Coordonatograf polar. C 'ul dA' t . al' J .erc este gra at 1D SISem centezlm sau sexageslma,l' Iar n.g 1a este' gradata în milimetri. Pe cerc si 'pe rigla sînt mOlhate verniere, care permit marirea preciziei de raportare. Pe rigla se deplaseaza un cursor care are un. dispozitiv de raportare. 6.2.2. METODA. COORDONATELOR RECTANGULARE . Punctele retelei de baza, ale colturilorcadrului interior, ale retelei rectangulare, ale retelei de ridicare si cele care sînt dettrminate prin coordonate rectangulare X, y se raporteaza pe original cu ~jutorul coordonatogra fului rectangular, executîndu-se urmatoarele opera~ii: PregAtire~ suportului. o~gln~lului. ?e original. se fixea~\ aproximativ locul coltunlor cadrulw mtenor, prUi masurancu o ngla, în functie.' de dimensiunile . plan sei, repartizînd în mod egal \ spatiul din afara cadrului.' i PregAtirea coordonat9grafului, care consta în stabilirea scafii de raportare la tamburiide citire si a valorilor origine ale citirilor. Orientarea originalului pe masa coordonatografului. Se \înregistreaza, .la . dispozitivele de citire, cordonatele coltului de sud-vest' si se deplaseaza originalul pentru ca punctul respectiv marcat pe! original' sa -se..puncteze prin ocularul dispozitivului de' raportare. Se \înregistreaza la dispozitivele de citire ".coordonatelecoltului . dispus .~ diagonala (nord-est) Si.se roteste .originalul în jurul primului colt, pînaI cînd a~esta se' ob.serva' prin ocular. Operatia se repeta pentru evitarea producerii de:greseli. Se fixeaza originalul pe masa coordonatografului prin cleme sau greutati. Raportarea punctelor. Se introduc la dispozitivele de. citire, succesiv,~ valorile coordonatelor x, yale fiecarui 'punct, prin: actionarea manivelelorsi 'întepareapunctului pe original. In acest fel se raporteaza,: . colturile .cadrului interior, punctele retelei rectairtgulare (la 3....:.;.;c5mLÎn afara 'cadrului interior), punctele retelei de bazal ale retelei de. ridicare si punctele determinate prin coordonate rectangulare. Punctele' "raportate se marcheaza prin întepaturi foarte fine (cu diametrul 0,1 ,mm), care se .încercuiesc, în creion, cu semnul conventionial al punc-' 130

tului respectiv. In partea dreapta, a sel1lnului conventional se noia~ numele sau n],Jmarul punctuluI. Punctele ,care marcheaza Coltlflle cadrului interior se evidentiaza prin patrate 'cu latura de 2Il1m, iar cele care marcheaza reteaua rectangulara, prin ,cerculete, însotite de valoarea lor. Definitivarea raportarii, care consta în: -, trasarea cadrului interior, tinind prin linii drepte colturile acestuia; liniile se prelu.ngesc cu 10 mm ~n afara colturilor; . ' ,', \ ' - trasarea reteleI rect8£8ulare, umnd punctele CU"valon coresp,ondente. Liniile retelei rectangulare se prelungesc cu 10 mm în afara cadrului /interior. La acestea se scr~u valorile lor; \ - desenarea semnelor conventIonale ale punctelor, scrierea numelor sau nume,relo,r ,si cot,e,lor acestora. Scrierea se executa în creion, \cu . caractere bl~ filiform, cu h =2,0 mm;, ' : - verificareac()rectitudinii raportarii, prin controlarea pozitiei fiecarui pun,ct în funCtie, de coordonate si de reteaua rec,'tan,' gulara; , \ - scrierea nomenclaturii, ,a scarii si a echidistantei. In cazul cînd nu se dispune de coordonatograf' rectangular, raportarea se poate efectua cu ajutorul compasului cu tije si al riglei metalice, Pentru planurile topografice care se întocmesc pehiriie milimetriCa, se procedeaza astfel: '\ -, se stabilesc 'valorile retelei rectangulare, care se noteaza pe caroiajul hirtiei miJimetrice, avînd în vedere scara de întocmire \a planului; " '" \ - se stabileste caroul pentru fiecare punct si apoi se raporteaZa p'ozitia ~cestuia,înregistrînd diferentele de abscisa si ordonata pe caroiajul milimetric ,al hirtiei; ,', ' " , '",1 ' - se, traseaza cadrul interior si se definitiveaza originalul cu punctele raportate, similar cazurilor precedente. I 6.2.3. METODA COORDONATtLOR POLARE Punctele masurate prin metoda radierii se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatografului polar. La aceste puncte se cunosc: \ '- orientarea directiei punctului. radiat sau unghiul dintre directia, punctului radiat si o directie origine; , \ - distanta dintre p\lnctul de statie si cel radiat (corectata si redusi la orizont). Pentru raportarea unui punct cu ajutorul coordonatografului polar se procedeaza astfel: -, se' asaza coordonatograful polar pe original, centrat pe 'punctul de statie, orientat pe direc.tia' origine; - se roteste rigla pîna se înregistreaza valoarea unghiului, se deplaseaza cursorul pe rigla pîna se' înregistreaza valoarea distantei redusa la scara si se înteapa punctul; - se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. Pentru raportarea punctelor radiate din aceeasi statie,c;()ordonatograful polar circular se orienteaza o singura data, iar cel semi9ircular de doua ori, întîi pentru ,raportarea punctelor din cadran ele 1,si II, si apoi pentru' cele din cadranel~ III si IV. \1:'"""-, 9* t 131

6.3.1. RAPORTAREA PUNCTELOR DE BAZA, punctele deterI ' se rapottea~a colturile ale retelei topografice ""Pe :originalul planului, topografic se raporteaza toate filinate,în urmatoarea ordine: , ,-', 'prinfiletoda coordonatelor rectangulare cadrului interior, punctele retelei rectangulare, ~ 132 t 6.3. INTOCMiREA SI DES'ENAREA ORIGINALULUI . \, Dupa' 'efe~tuar~ .~asurarilor ,pe teren si 'a calculelor necesare întocw. iriL, unui plan topografic, se 'Obtin: \ -. puncte determinate prin coordonaterectangulare, polare si echeirice; caroralis~aucalculat si cotele; . I -. puncte determinatt! prin masurari liniare ;. '-'. puncte cotate,. dispuse .în ,10. cu.ri . caracteristice si ~\e suprafata, avînd .densitatea necesara reprezentarii reliefului;, . ,-.....schitecu elemente topografice .si pozitia punctelor, necesare reprezentar ii planimetriei, hidrografiei sielementelo~de relief. .în cazUl 'cînd nu' se dispune de coordonatograf polar\. punctele radiate' se pot raporta cu aj utorul unui raportor si al unei rigle, astfel: , _ se asaZa' raportorul pe original,' centrat pe punctul de statie si orientat pe directia origine;" , \ . - se noteaza directiile punctelor radiate, urmarinâu-se gradatiile de pe raportor identice cu valoarea unghiurilor; \ - .., _. ,pe directia fiecarui punct radiat se asaza, succesiv, rigla gradata, masurînd1.l~se distanteleieduse la scara si întepînd pozitia \ fiecarui punct; -, .,se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. 6.2.4. METODA COORDONATELOR ECHERICE Punctele masurate prin metoda absciselbr si ordonatielor seraporteaza pe ..plan cu ajutorul unei rigle, unui echer si al unhi, compas distanti. er. ~,ceste puncte sîritdeterminate. fata de o axa del ~pe~atii, prin absclse SI ordonate,. De regula, capetele axelor de operatll smt determinate prin coordonate rectangulare si sînt raporfate pe driginal. . ,! Pentru: raportarea punctelor prin metoda coordonatel6r echerice, se procede'aza astfel: .... .., . \ w . -'" se' traseaza axa de operatl1, umnd punc tele de capat pnntr-o linie fina" trasata <în creion;... . '.' \ _' se masoara" si se. înteapa,. pe aceasta axa, distantele reduse la .scara, corespunzatoare absciselor;. . . \ _.,. din punctele întepate pe axa de o'peratii se ridica perpendiculare (l.lr~arindu-~esShitaîntoc~itaîn timpu! rnavsurarilorr; ,\ . . ' -'pe '.directule perpendIculare se masoara succeSIV dIstantele reduse la scara, corespunzatoare ordonatelor si se înteapa punctele!; _". se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului raportat.

3:3. . orientarea si dimensiunile semnelor conventionale si .tîndu-sepre1\ .lo. .s.' di~-.cu:' nUmirile topice.. uriJ1a.~ tele folo~ite pentru desen au fost prezentate în c.. ..4. La executarea desenului. . determinate prin aceste . se rea . 133 . se schiteaza pe original elementele de planimetrie. corect semnele conventionale si sa se respectljl! toate prevederile . asigurîndu-se: precizia. îNTOCMIREA ORIGINALULUI îN . \ Pe.se schiteaza pe original elementele de planimetrie.duc Ia s~a~a si seapJic~ peplan~ îl1acelasi . . .ncomitenta.au fost raportate initial si se interpoleaza curbele de nivel Jespe<. si insttumeti. .. folosirtdu-seculorilementionate.' De asemene~ urmarInd schitele mtocID1te în timpulndl-. . '. Si. . relief. punctele care determina pozitia fiecarl . de hidrogr~fie si de re~ief.CREION .3. în creion. Dupa' raportarea acestor categorn de puncte.' expresivitate a si citirea usoara a planului topografic. . efectuîndu-se operatiile prevazute Ia capitolul 6. tantele respective se re. cu puncte'cotate.. trebuie..prm metoda coordonatelor echence se raporteaza punctele deter'" min.prin metoda co~rdonatelor polare se raporteaza punctele 'determinate prin. oleata de puncte cotate se /e-'ompleteaza punctele careri. carii. în cazul elementelor topografice determinate prin masurari linia re. ' .' ventionale.'. La transpunerea pe original trebuie sa.a elementelor topografice reprezentate.i element topografic si se reprezintael~mentul respectiv prin semne:. 6..2. în tab.. urmarirea co. efectuîndu-se operatiile. .si de ridicare.lmm. pe etape.. ~fectuîn~u-se ~ operaJiile prevazute \.e. Materialele.(i)n'" ginalulsi apoi se întocmeste oleata. reprezentarea se. întreaga suprafata.2.ate prin abscise si ordonate. caracteristice si explicative. '.. gulare.apitolul' 1. .12.. corectitudinea. "\ . 'J 6.3. Urmarind schitele întocmite în timpul ridicarii. Prima operatie consta În trasarea cadrului int~riorsi a retelei rectan. 4. se defmlhveaza .2.men~ tionate Ia capitolul 3. topl[o-. .4..istematic. l Dupa verificarea corectitudinii transpunerii. si dupa.aportate.. grafice reprezentate pe schite cu punctele raportate pe origil1al.r.. cOmplexitater continutului. se trece Ia reprez~ntarea elementelor topografice. : . completea~ .e. rindu-se trasarea riguroasa prin punctele care le definesc.. puncte. Dupa raportarea tuturor punctelor pe original si definiriyaiea aefs" tuia.'.a capitolul 6.mentionate Ia capitolul.2. lizeaza prin. .3. claritatea.. de hidrogrMie si de. .elem. DESENAREA ORIGINALULUI Originalul planului topografic se deseneaza cu tus..aa . coh . l. respcc'tîndJ-se prevederile .' pe original.1 . precum si toate punctele care au coordonate rectangulare.. de regula.\ '. \ . 3. îh culorile corespunzatoare elementelor reprezentate 'prevazute în tabelul 3.~. sa se respecte curigurozitate po~itia. vederile mentionate Ia capitolul 4. datele.'.. radie re. prevazute Ia capitolul 6. s~aplicF.2. Restul operatiilor se executa.. Acestea se redau prin linii drepte cu grosimea deO.1.2. Se identifica.mo\d se transpun de pe schite pe orIgmal toate elementele topografice"pentr\u. nt. Aceasta. determinate de punctele r. acolo tinde este p1osibil.~lul.

..sistematic 'pe suprafete mici.3.. Dupa transpunere se verifica concordanta 'curbelor de nivel cu hidrografia. de obicei.2 SI se d~seneaza curbele de mvel cu tus. Concomitent' cu ~ese~area. .\ " .r la punctele retelei topografice.puncte cota te. " _ scrierea numirilor topice.blee. si 5. . .prin copiere. de relief.. baraje. .3. de exemplu: poduri. de longitudine 'si latitudine se obtiri din raportul dintre lungimea laturilor (la scara) si valorile unghiulare ale acestora..1.debleuri. mori. bad si a scrierii consta în: . . Se urmareste .2. _ desenarea semnelor conventionale si sCrier.. . Desenarea elementelor de relief.planimetria si cu elementele de relief.e: ram. La plasarea scrierii cu numele formelor se vor urmari si formele respective. . st~vilar6.. diguri etc. trebuie sa se respecte prevederile de la'.'" . \ Desenarea elementelor planimetrice.3~ cu caracterele de scriere.3.2. Prin masurari grafice se stabilesc pozitiile minutelor si apoi purictelorcare marcheaza secundele. .1. care constituie majoritatea elementelor topografice.' Transpunerea curbelor de nivel' se realizeaza.. Apoi sel scriu valorile curbelor de nivel. si de planimetrie. La desenarea elementelor de hidrografie. de relief artific. si scrierea datelor caracteristice ale acestora.selectarea punctelor caracteristice si de detaliu la densitatea ceruta (7-10 pe dm2).. respectînd prevederile de la capitolul 2. desenatea integrala a elementelor de pe suprafata respectiva. reteaua de\ comunicatii si cea de transmisiuni si apoi pentru celelalte elemente. acestor~. conform pre~eder~lor de la capItolul 2. Dimensiunile lini~re ale minutelor.Desenarea punctelor de. . scrierea numelor si a cotelor acestora. numele localitatilor 134 . Intre cadrul interior si cel geografic se scriu: valorile rett(lei rectangular~" n.ea cotell .4.3. " .se executa întîi pentru.scnerea datelor caractenstIce SI exphcatlve ale elementelor topografice.desenarea semnelor conventionale ale punctelor retelei geodezice. resp~ctmdu-se semnele conventionale ale acestora. reprezentate pe oleatacu . Dupa desenarea \ planimetriei se efect~eaza o 'verificare de ansamblu a tuturOr elementelor reprezentate si se fac completarile si corecturile necesare. sfîrsind cu vegetatia.ial. se deseneaza cadrul geografic si celornamental. se pot \ desena si' o parte dm elementele de plammetne SI de rehef care au legatura cu reteauahidrografica. roti de irigatie. jse.umele statelor si unitatilor administrative. \ La desenarea semnelor conventionale si a scri~rilor II!-entionate mai sus trebuie sa se respecte prevederile de la capitolele 2. 1. Desenarea retelei hidrografice prin semnele conven~ionale corespunzato~ re. desenarea semnelor conventionale si scrierea cotelor a~estora .prin semnele convent~onale respective. deseneaza împreuna cu elementele de planimetrie.. elementele. de ridicare si de nivelment. " . diguri etc. urmarindu-se dispunerea si densitatea acestora . DEFINITIVAREA SI VERIFICAREA ORIGINALULUI Dupa desenarea" elementelor din continutul originalului. în rap~rt cupunct~le cotate scrise pe original. precum si dimensiunile prevazute îh tabelul 2. De re~uIa. . capitolul 3.6. .

in cazul cind lucrarea. 6. 13l 1. . . .pentru zona nord Udresli. planse. succesiv.asurarilor pe teren.daca toate elementele topografice smt reprezentate corect.1. se suprapune materialul transparep. \ . .cadrul. ' ' \ Pentru copiere.codificarea coordonatelor punctelor astfel: pentru x si y cu +0.4.3. precizia de raportare si corectitudinea reprezentarii. privind corectitudinea trasarii si ~ scrierilor pe cadru si in afara lui.. . iar cu tenta de creion verde. . se "urmareste: .4.'1 . se retuseaza desenul daca nu este suficient de compact si se coloreaza cu tenta de creion albastru suprafetele acvatice. \.C. . . în acest scop se compara.1 .8 si continut ul de la capitolul 5.corectitudinea reprezentatii reliefului. corJctitudinea din punct de vedere gramatical . scara 1:2 000 ctiechidfs-.. Sa se întocmeasca planul topografic la.5 m. verificîndu-se existenta. tanta curbelor de nivel normale de 0. de obicei folii din material plastic matisat. Se vor executa urmatoarele operatii: .t peste minuta desenata in creion. .t t 'al' d' "1 ..4. Daca.6.. originalul cu documentele deb~zasi cele intocmite -in timpul . La verificarea originalului desenat. r espectmldu-se prev~derile de la capitolul 5. cu + 0.2. in tabelul 6.controlind iriterpolarea burbelor de nivel. care se executa pe suprafete limitate.3.schita de detaliu a partii de nord a satului Udresti. de regula.n fiind nUIna. \ . ' .n aceasta situatie trebuie sa se execute toate dperatiile mentionate la capitolul 6. in punctele de SprIjIn si tele de detaliu intocmite in timpul ridicarii. se sterg cu. LUCRARI PRACTICE sel de sprijin. pe hirtie milimetbca.a. se folo$esc folii plastice. . respectindu-se pozitiile prevazute pe figura 5. trasarea corecta pe original si concordanta acestota cu celelalte elemente din continutul planului.saprafetele acoperite cu.scrierea numirilor topice si a datelor caracteristice si explicative. Aceasta' minuta se cO~liaza pe un material transparent. cate adera la' tnaterial ul plastic si .' \' în atlasele de semne conventionale exista modele de completare a. \ . atie. este formata din mai multe. Se dau: -'coordonatele punctelor de sprijin. Apoi se scriu cu tus negru ins~riptiile din afara cadrului. . ' Dupa verificarea si corectarea deficientelor constatate. pe una din fete. comUnI. dimensiunea si caracterul scrierii. se fixeaza si se deseneaza cu tus. sau calc pinzat. Z.3 n. aceasta reprezentind minuta originalului.4. '1 d reprezen a e parti SI uectu e c lor c. radiera resturile de creion si murdaria de pe original.' .racordarea cu plansele vecine. . paduri. în cazul planurl10r topografice la scan marI.1. privind: plasarea pe plan. . originalele se intocmesc..5 n" iar pentru rul de ordine al elevului. trebuie sa se' deseneze cu tus special.. ' ' . . in tabelul 6. cadrului si se dau dimensiunile scrierilor.rezultatele niasurarilor executate. din tabelul 6.

7' 85.8 87. pct.6 86.9 . J12 Qi"il".!"~C. I 74.3 '84.33& ) 63:4 85.9 '.9 86.0 1568.9 'l ~ri \ ""'.9L .3 106.7 137. "'.1 84. Rece 71.7 \. 133.0 .9 Tabelul 6. z 85.6 84.OKm .84..7 150 "33 33.2 y 1492.8".z 87.4 84.3 83.0 .2 x I 4089.6 3"r .8 S9.328 \33.9 456~.3 82.:.8 86. 1Ilx74 160:0 83. [371 1\ . I 4491.(27' '" ~*:: 106.8 86.0 4384.0 1776.5 86.2 84.0 I \ 75 76 77 78 79 80 Nr.4 1 '1 Schita .6' I :~:~::.4 1317. 65.\:.4 . 1474.. ~..2 405~. ~ [25.3 87.8 etJciu~.2 89.4 84.. Izv.3 87.8 1365.6 456~. \ "-.6 ' 84.

0 87.2' I H6~?ri~~n ~~G\l\)"~"57 B :.106. .0 4024.8 '17.6' 40 201 10 211 00 221 20 273 30 281 00 33900 x 4260.8.4064. 1'75. t n:2 86.2 1213.e sprijin.1 1--1'-2 $ fJ 178.0 t2S7.6 86.8 .2 1185. 71.3 De / £'/35 66.ct. .6 1042.2 '1418. 86.6 1309.6 / . '101 y 1455.0.6 .7 I/'1'0 102 1 '.0 89.60 1379.4 " }8. Punde .8 86.7. 0.0 20709 230 10 23030 264 00 289 20 30230 318 00 319 20 332 00 340 30 359 20 142 00 149 00 154 00 160 30 174 20 18~ 30 18.132 129 . 4209. Unghiuri p.0 4136.1' 84.3 0 1~rl'i¥O " 1~" 75.4 85./lZ ~ 6 140.8 .4 4056.5 85.3 85.~ 32.f'JG ~~ 1Zi. 72:0 86.2 4118.127 ..4 -:::=B~ /I~" 1/3IJ" 3' I ?O f.4 4128.5 JI 134. t orizontale viza o I . .

67 68 '69 70 71 72 73 '74 64 £22 123 104 134 :?" 135 136 137 138 111 139.Nr.7 86.8 85.6 S7.4 85.4' 86.887.3 86. 85.9 "89.4 85.9 85.4 85. ~ st.7 94.1 86.2 .5 z Rezultatele misui"rilor executate' pe teren I 86. pc!. 86.2 89.1 86.7 84.4 83. 140 141 142 61 318 .8.8 86. 319 322 320 323 324 325 326 330 329 328 Cote' Nr.

.0 88.4 88. 85.2 135.1 .3 86.'S8.0 1756.0 89.4 1728.94.2 11020 62.0 y 1140. 116 25 98.2.4 40.8 86.7 162 30 78.4 90.8 9~.0 88.1 89.0 137.4 .8 92..42.0 '1135.0 1429.2 108 30 82.6 1240.0 8.7 191 30 .8 13830 88.Dist.0 124 50 112.120.6 117:2 162.6 1590.8:6 147 30 48.2 x o 00 58 00 '44. do m 63.4 190.5 183 10 96.6 000 120 14 00 20 20 23 30 2400 2900 45 20 46 30 5040 70 10 87 50 9130 13320 62 327 313 312 ~14 315 316 311 3io .5 .7.3 ~24.8 1733.

0 136 .4 63 4354.8 64 4433.6 cb 614440:0 62 4348. pc!.0 664220.1 Nr.0 G 51 4120.317 321 63 124 125 126 127 128 102 129 130 131 132 143 118 121 Nr. st. 61 I:J 50 4620.6 65 4352. 64 Tabelul 6.

84. st.0 59 50 61.6 315 00 181.1 83.1 277 20 65. vizat Cote zm .2 (continuare) \ Unghiuri Nr. Pct.1 Unghiuri Dist.3 85. vizat O I Nr.8 272 10 134.5 62 00 85.Tabelul 6.2 84.0 82.345 232 343 234 235 344 346 347 351 348 "350 352 71 .3 81.2 24 30 39. orizontale do o / m 70 341 342 .0 20 00 87.4 81.1 81.81.1 O 00 O 30 121.~ 315 30'.2 84.2 83.2 96 00 107. Pct.8 299 30 142. Schita .2 82.2 103 20 85..9 83.5 85.5 84. orizontale st.2 26 00 138.2 108 00 27.

6 77.2 61.6 Dist.0 127.9 83..7 83.2 86.7 83.4 180.6 '83.8 84.2 83.6 104~0 56~0 51.7 83. do m o 00 47 00 123 10 143 30 15230 191 00 194 00 238 00 270 00 315 30 316 10 317 00 61 133 340 338 337 331 332 333 339 336 335 334 62 66 65 151 152 153 112 111 .2 67.0 70.9 86.6 135.7 200. Cote z m 85.6 83.

2 . ilO"! Ilo oi'S* II : o: . 163 .6 93. A /11I __ --hO I67 .6 89.6 106.110 103 154 155 156 157 o 00 8 30 38 30 85 40 136 40 176 25 ( 197 00 218 00 234 10.2 87.'92 of. 1~ ~1Q3 .6 96.2 88..1 90.5 87.2 91. .4 58.3 88.0 88.7 124... . o'1'57 Ilo o:! .DLCa. 275 40 277 00 327 10 75.9 88.0 70.0 56. .3 93.0 113.11 ~ 11° ot =~I~= =o)'" (jss 'ffo o.1 93.2 45.0 75...rier'i 76 51 161 106 245 244 162 '..

Negrasl \0 4 011 25 101.2 . 't 110..8 90.. ~~l.'164 165 166 167 o 00 24 20 79 '10 165 30 187 20 251 40' 291 . . 50.8.'!!.2 52. 100.157 ~Io OE 0110 o> ~5f :="15& 72 69 O 00 252 76 20 253 113 30 .2 Lo1 IIOJEo: II" :..0 88..7 1!:/2'llr".~J ft2 A 90. ~'.r.Pd.0 87..4 66.0 87.IIO 1 ! 68...n 95.3 70.5 87...~..5 ..3 ... II . 96.0 252'\ ' 85.. 192 o II 00 ~ 0110 o.\ 65 66 000 192 110 00 193 234 30 44.!f&I".287..6 88.1\ \ 1B7 .25.1 ..0 87..0 82..10 301 20 315 40 330 30 349 50 104.3 "'-~.3" 87.0 87.6 88...4 A i65' .7 88.6. ~.

.2 81.111o 236 162 30 96.P.4.Jlf 230 242 50 97. 185 110 50 156. Cote orizontale d. i iTera. I 176 319 20 89.7 '11I f .8 / \ .2 (continuare) I ' Nr. .3 8~. A'" 179 56 30 94. . : 222 95 25 28.8 85. 75 10 '167.8 86.~ 172 89. I 225 12400 176.tlfwt.7 . / ''''('''0 178 45 20 25.0 85..0 8i. 85..i i I !..1 187 121 50 72.3 239 35350 57.4 87..1 1. Schi'a z o . 11\:0.2 "In.. : I .7 -lf. '. . Vlut oriozont.2 l..1 68 67 000 69 68 000 171 3720 122...7 186 111 20 103. Cot Nr.0 83.5 182 6800 91....8 246 170 10 46.0 o. I 174 209 30 79.4 ~4_.0'om 74 68 000 247 104 30 34. It. '..0 82.2 '8311\".8 189 32500.2 188 208 20 43. ~~o 229 265 10 82.7 85.:.2 .2 83. .~ . tIS '" 108..3 181 58 40 40.0 85.8 85. Pct. .". 184 9220 179..2 250 283 30 42.7 138 .5 84. ~t.4 86.1 84.0 81. 177 348 50 122.2 ~'J.7 84.nI 228 291 10 81..0 82.6 86.5 . viza at. 175 283 00 97.6 .4 86.fI. 86.0 86\3 Il 53 10 156..0 83.3 84. 224 109 50 162. "..6 82.0 82.4 .0.0 86.0 j'" 173 99 20 55.6 249 228 44 48..6 86..5 I 226 133 00 168. z Schi.2 85.~ 83..5 85.8 231 69 20 81.Tabelul 6. 46.9 . m m m m 70 71 000 79 62 000 \ 233 17 40 62.6 u'i ~ .0 86...3 238 51 40 140.120.4 fi /. ii .. IlS 105 92 20 .".!.. U"8IUuri Diat. .8 .lIe d.'''27 101 24 30 85.2 .0 ~.0 85.2 1 227 139 00 58.1 c't..9 .0 86.1Uuri Diat.fII l i'" 237 108 10 48.6 59 10 t fii 1 85.1 \ 63 64 000 . 183 I \ 223 79 30 85.. . 'Wla.8 85.. UD..

latura de sud: x70 +20. reteauarectângulara (la intervale de '100 m) si cadrul ornamental conform preCizarilor~e la capitolul 3.Izv.detaliu din tabelUl 6. . ramînînd pîna la margine un spatiu de 22 mm la nord. . bloc drept.12 pe hîrtie de desen sau pe folie transparenta semimata. Scrierile se vor executa astfel: .y = 720 m. Sa se deseneze originalul de teren al planului cadastral prezentat în figura 5.cota te. prezentat în figura 5. Valorile obtinute se rotunjesc la zeci de metri.2. " Pe original se traseaza cadrul interior. asezata cu latura lunga Yn pozitie orizontala. Sa' se deseneze originalul de teren al hartii topografice la. cursiv. formatA.0 mm.15. Iscara 1 : 25000. roman drept. minuscul. se întocmeste si se deseneaza originalul respectîndu-se' indicatiile ~e la capitolul 6.h = 3.. -' .!J. raporteaza punctele de sprijin si de. \ ' 3. Rece. pastrîndu-se diferentele A x= 500 m.DI.raportarea tangulare.3. 25 mm la sud. minuscul h = 5.0 mm.tpe hîrtie de desen. .0.0. "punctelor de sprijin prin metoda coordonatelorI rec:JOlare. Pd. Negrasi. ' I Oleata cu puncte cotate se întocmeste conform prevederilor (le la subcapitolele 4.3. h =4. minuscul. latura de est:.întocmirea originalului planului topografic în creion. si 6. pe hîrtie de desen sau .Udresti. stabilit pe reteaua rectangulara.întocmirea oleatei cu puncte . 40 mm la\':est si 20 rom la est. Originalul se întocmesU.datele caracteristice" explicative si valorile? conform tabelului 2. .2 si 3. ~ I . Y77 -7. se. Carierii.2. J . format A. . Cadrul 3interior va avea 360x 250 mm.codificarea cotelor z ale punctelor de cu +0.3 n. Desenul se va executa cu tus negru.3 si 4.raportarea punctelor de detaliu prin metoda coordonatelor . Desenul se va executa în' tus.pe folie transparenta selllitnata. Coordonatele cadrului interior se stabilesc astfel: latura de nord: X7~ . re~pectînduse culorile prevazute m tabelul 3. 2. latura de vest: Y 71 +7.20.2. format A (420'x 297 mm). .2.0. detaliu.0. . Balta Verde.Omm.4.desenarea planului topografic în tus. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful