P. 1
CARTOGRAFIC

CARTOGRAFIC

|Views: 396|Likes:
Published by lulugh

More info:

Published by: lulugh on May 24, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/23/2013

pdf

text

original

, Cartografia este stiinta care se ocupa cu constructia planurilor si hartilor t opografice, cuprinzînd: - desenul cartografic, prin care se stabilesc

normele de reprezentare a elemente lor topografice' de pe suprafata terestri pe plan, referindu-se la continut, semne conventionale, inscriptii, baza matematica si geodezica etc.; -:- proiectiile cartografice, respe'ctiv procedeele matematice prin care se real izeaza reprezentarea suprafetei elipsoidului(sferei) pe plan; .;.. editarea planurilor si 'bartilor topografice, adica studierea procedeelor d e redactare, cartografi ere, reproducere si multiplicare, pentru obtinerea planului sau' hart ii topografice imprimate. Planul sau harta obtinuta in urma editarii, este documentul fundamental pentru e xecutarea lucrarilor de cercetare, proiectare si constructii in diferite domenii de activi tate si pentru, editarea planurilor si hartilor tematice. Scurt .istoric. Cartograrm a aparut din cele mai vechi timpuri si s-a dezvoltat, concomitent cu ' alte stiinte: astronomia, geografia, geodezia, matematica. Din antichitate s-au pastrat unele reprezentari cartografice, dintre care pot fi amintite cele din Egipt, Mesopotamia, China (unde apare pentru prima data raportul de sca ra). In Grecia,' Ptolemeu a elaborat "Ghidul geografic", lucrare compusa din opt carti, in care s e dau informatii de intocmire a hartilor, precum si tabele ,cu pozitia a peste 8000 localitati, d intre care circa 40 sînt în Dacia. Hartile si tabelele cu pozitia punctelor sint' exprimate pentru pr ima data prin coordonate geografice (latitudine si longitudine) cu originea la' ecuator. In Im periul (Roman s-a elaborat harta denumita "Tabula Pentingiana" sub forma unor fisii pe anumite iti nerarii, fiind' 'reprezentate prin semne conventionale: fluviile, orasele, soselele, drumurile, resedintele guvernatorilor, farurile de navigatie, hanurile, pasunile etc. In evul mediu cartograrm se dezvfdta in continuare, remarcindu-se hartile chinez e întocmite al diverse destinatii (funciare, politico-administrative, militare), elaborinduse sistemul de multiplicare si imprimare in culori. Merita a fi mentionata si harta geografica bizantina,cup rinzind Palestina, realizata in jurul anului 938. începînd din secolul al X-lea în Europa apar numeroase lucrari cartografice care au servit' la efectuarea marilor calatorii si descoper iri geografice. Pe teritoriul tarii noastre s-au realizat harti cu caracter informativ pîna în secol ul al XVII-lea. Un pas important in' dezvoltarea cartografiei il constituie realizarea hartii Mu nteniei - 1'700, a stolnicului Constantin Cantacuzino Si'~ hartii Moldovei -1737, a domnitorului Di mitrie Cantemir. Dupa anul 1840 se fac ridicari geometrice in vederea întocmirii hartiilor, realizi ndu-se harti la scara 1 :57600 pentru Oltenia, Muntenia"Moldova, Transilvania, Bucovina,' Bas arabia si

Do~rogea. ,. Din 1863 apar primele forme organizate, care in 1868 se legifereaza si se dezvol ta constitUind embrionul Institutului Geografic Militar, respectiva actualei Directii Topografi ce Militare, acestea fiind primele institutii românesti destinate a executa lucrari geodezice, topografice si cartografice. In perioada 1873-1899 s-au întocmit harti la scara 1:20000 pentru Moldova si 3 " I

iI Muntenia - p,îna la meridianul ZimniceB;- si la scara' 1 :10000 pentru Dobrogea, i n proiectia Bonne. Pe baza acestora' pina în anul 1916 s-au intocmit harti la scarile 1 :50000 , 1 :100000 si 1 :200 '000 si s-au transformat hartile existente, În proiectie Lambert. Din anul 1896 s-au înfiintat scoli pentm pregatirea cadrelor de specialitate. Dupa primul raZboi mondial s-a continuat activitatea si În anul 1932 s-a adoptat o noua baza stiintifica -- proiectia stereografica cu plan secant, pe elipsoid Hayford. Pe a ceasta baza a continuat lucrarile de întocmire si actualizare a hartilor pina În 1951 cînd s-a intro dus proiectia Gauss-Kruger pe elipsoid Krasovski. în perioada 1951-1970 s-au realizat harti pe întreg teritoriul national la scarile 1 :25000, 1 :50000, 1 :100000, 1 :200000 si 1 :500000, si planuri topografice pentru toate orasele la scarile 1 :10000 si ,1:5000. Modernizarea acestora s-a realizat în perioadal 1971-1986 obt inîndu-se harti unitare privind precizia, continutul si modul de reprezentare, lucrari cu nivel calitativ mondial. Dupa ,1987 a inceput actualizarea acestora. Tot în aceasta perioada s-au realfzat planuri topografice pe o Însemnata suprafata, necesare economiei nationale: agricultura, silvicultura, exploatarea resurselor naturale, planuri si barti tematice. în 1970 s-a adoptat proiectia stereo grafica cu plan unic secant, pe elipsoid Kras ovski, pentnJ executarea lucrarilor la scari mari necesare economiei nationale.

pentru grafice si pentru schite. folii plastice) împartita în. asigurînd astfel precizia si autenticitatea lor. respectiv a desenului cartografic. Dupa anul 1951 s-au elaborat atlase de semne conventionale pentru toate scarile: 1 : 500. 1 : 5000. 1 : 10 000. Acestea s-au elaborat în functie de scara. Aceste cerinte se realizeaza prin folosirea unor metode de Întocmire precise si eficiente si prin asigurarea unei calitati grafice ridicate. Un rol deosebit În dezvoltarea modului de reprezentare a elementelor de pe teren. distantate la 1 mm. . Desenul cartografic a avut o evolutie continua. DEFINITIA SI SCOPUL DESENULUI CARTOGRAFIC Desenul cartografic face parte din desenul tehnic. 1 : 25000. fiind modul de reprezentare a elementelor topografice de pe teren. citit si expresive. 1 : 100000. abrevierile etc. La intervale de 5 mm. a distantelor si respectiv numararea patratelelor. asigurîndu-se concordanta cu continutul hartii si cu atlasele folosite pe plan mondial.1. caracterele si dimensiunile scrierilor. În acest sens. 1. hidrografiei si altimetriei pe planurile si hartile topografice. MA'fERIALE SI INSTRUMENTE PENTRU DESEN 1. 1 : 1 000 000. Acesta cuprinde scrierea cartografica. l-au avut atlasele de semne conventionale. planurile si hartile topografice trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: _. scopul si continutul hartii. modele de cadru.sa fie clare. Atlasele contin semne conventionale. elementele reprezentate" inscriptiile si datele cifrice sa corespunda cu cele din teren ca pozitie si valoare. 1 : 2000. Se foloseste pentru originalele planurilor topografice. 1 : 200000. usurînd astfel raportarea punctelor. 1 : 50000. desenul are o importanta deosebita pentru realizarea claritatii si expresivitatii hartilor si planurilor. MATERIALE PENTRU DESENUL CARTOGRAFIC Hîrtia milimetricaeste hîrtie de desen opaca sau transparenta (calc. liniile sînt îngrosate progresiv. Pe hîrtie milimetrica nu se Întocmesc originalele 5 . precum si pe hartile speciale. 10' mm si 50 mm. Atlasele s-au îmbunatatit continuu.Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DE DESEN CARTOGRAFIC \. 1 : 1 000. usor de. 1.2. explicatiile privind aplicarea semnelo r cqnventionale. 1 : 500 000. semnele conventionale pentru reprezentarea planimetriei.2. patratele prin linii longitudinale si transversale colorate. Pentru a raspunde multiplelor conditii impuse.1.

dupa care în locul respectiv se deseneaza cu tus. . Pentru desen. Hîrtia se umezeste înainte de caserare pentru asigurarea uniformitatii. aluminiu. . hîrtia se casereaza pe ambele fete ale suportului: pe una se lipeste hîrtia de 'desen. folosita pentru desene în creion si pentru schite.pînzata. pentru evitarea defo. . Pentru mentinerea planeitatii. a benzilor de. iar tusul sa nu se întinda. Acestea sînt transparente. în timpul lucrului hîrtia se fixeaza pe planseta cu pioneze. pentru copierea diferitelor proiecte si piese tehnice. în lucrarile topografice se foloseste pentru întocmirea si copierea originalelor planurilor. Dupa executarea originalului pe hîrtie milimetrica.de calitate superioara. se utilizeaza pentru întocmirea diferitelor proiecte si piese tehnice. Hîrtia de calc pînzata si cea de calitate superioara tinde sa fie înlocuite cU folii din materiale plastice transparente. Hîrtia aIba pentru desen se foloseste pentru întocmirea originalelor planurilor si hartilor. ' Hîrtia de desen trebuie sa se pastreze în încaperi cu temperatura constanta (18-20°C). ferita de umezeala. hîrtia se fixeaza pe planseta sau pe un suport nedeformabil. caserarea integrala si uniforma a hîrtiei pe ambele fete.' zgîrieturi lor si stersaturilor. a oleatei numirilor topice. acesta se copiaza pe hîrtie de calc sau pe folie plastica transparenta. Originalelecare trebuie sa se pastreze se întocmesc pe hîrtie caserata (lipita) pe un suport rigid: placa de zinc. iar pe cealalta o hîrtie (de sustinere) de calitate inferioara. Ea trebuie sa fie densa. Calitatea hîrtiei. pentru multiplicare. .rmarilor. se foloseste pentru planurîle care trebuie sa se pastreze si sa reziste la copieri repetate.subtire. dar cu rezistenta si grosimea egala cu cea a hîrtiei de desen. precum si pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate . racordare etc. cu o pasta formata din aracet si amidon. material plastic etc. Hîrtia de calc este transparenta. pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. apoi se aplica hîrtia pe placa si se întinde cu ajutorul unui rulou. Pe placa suport si pe una din f~tele hîrtiei (de desen si sustinere) se întinde în strat subtire si uniform din pasta de lipit cu ajutorul unei pensule.care trebuie sa se pastreze timp îndelungat. Liniile desenate trebuie sa fie compacte si uniforme. de regula. urmarindu-se planeitatea. Hîrtia' de calc este de mai multe feluri: . matisate pe ltna sau pe ambele fete. Foliile plastice din poliester se utilizeaza pentru' desen si pentru reproduceri cartografice. în functie de scop si dimensiuni. Suporturile presate si uscate se verifica. cu nuanta uniforma si fara pete sau încretituri. rezistenta. formata dintr-o pînza fina impregnata cu o pasta albastruie care permite desenarea pe una din fete. cu hîrtie gumata sau prin lipirea marginilor. în acest caz.topografica. asigurînd astfel aderenta hîrtiei la suport. 6 . Lipirea se executa. de desen se încearca prin trasarea repetata de linii cu un creion cu mina tare (3 H) si stergerea lor cu radiera. folosindu-se pentru copierea desenelor întocmite pe hîrtie milimetrica sau pe hîrtie alba. macheta de culori si benzile de racordare.obisnuita. dupa care se preseaz a. a machetei de culori. Originalele care nu se pastreaza timp îndelungat se întocmesc pe hîrtie necaserata sau caserata pe pînza. pe care se copiaza planurile pentru multiplicare si se întocmesc: oleata numirilor topice. . folosind tragatorul si penita . lipsa petelor. De asemenea. Supo rtul trebuie sa se prepare pentru caserare prin granularea si degresarea ambelor fete.

avînd grosimi de O. în lucrarile cartografice foliile plastice se utilizeaza pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. 1. Este sensibilizata pe una din fete. ~ _ sa permita scrierea cu crei'onul.transparenta maxima. 2.5. asigurînd multiplicarea directa. cu diametrul de 0. Liniile trasate pot avea grosimi minime de 0. .5. 0.cu mine intermediare: HB. Taria minei se alege În functie.75. obtinîndu-se imaginea desenului.Se folosesc pentru trasarea cadrelor .5 si 2. Se folosesc creioane obisnuite sau pixuri cu mina neagra. la variatii de temperatura SI umiditate. precum si a desenelor tehnice fine. care se folosesc pentru stergerea locurilor Înguste.. a machetei de culori si pentru lucrari de carto-reproducere. 0. cu ajutorul unui aparat numit heliograf. 3H 6H. stergerea cu guma si desenul cu tus pe suprafata matisata. dupa anumite norme. Foliile plastice cu retea milimetrica im primata Într-o culoare pala (inactinica). Pentru stergerea' creion ului si curatirea planselor se folosesc gume moi. . urmatoarele caracteristici : _ deformari minime ale dimensiunilor..l . de cerc.0. penite redis si penite cu vîrful plat. Gumele tari pot fi si sub forma de creion cu mina din guma.rezistenta la rupere si îndoire. 7 ..5 mm. 3B 6B.sa se mentina desenul cu tus. se folosesc la întocmirea planurilor topografice.5. Foliile. 1. Copierea se -executa prin expunere la lumina. pentru macheta de culori. Gradul de tarie al minelor este notat prin numere si litere. inscriptii. se foloseste pentru multiplicarea planurilor desenate pe hîrtie de calc sau pe folii plastice transparente.0 mm. Penitele redis se folosesc pentru scrierea pe documentatia anexa a planului topografic. 0. pl'astice trebuie sa aiba în general.cu mine moi: B. iar pentru stergerea tusului se folosesc lame metalice si gume tari. utilizÎndu-se la executarea desenului cartografic: semne conventionale. .. . Grosimea liniilor trasate este egala cu diametrul cercului din vîrful penitei.cu mine tari: H. Creioanele colorate se folosesc pentru evidentierea diferitelor suprafete.formate din linii groase.25 mm. Pentru desen se utilizeaza penite topografice.75. 2B. Locul sters cu gumele tari trebuie satinat. Penitele cu vîrful plat sînt asemanatoare penitelor redis. curbe de nivel. Pentru desen se foloseste tus special. F. Penitele se folosesc petru' trasarea liniilor si executarea inscriptiilor. pentru ca tusul sa nu se Întinda În fibrele hîrtiei. . . . care trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei plastice si sa se mentina culoarea compacta. Dupa expunere se developeaza cu vapori de amoniac. 1. Prin stergere nu trebuie sa se roada hîrtia si sa se Întinda grafitul. Penitele topografice sînt mici si bine ascutite. Gumele (radierele) servesc pentru stergereacreionului. Hirtia heliografica sau ozalidul. cu latimea vîrfului de 0-.1' mm. Creioanele se utilizeaza pentru întocmirea planurilor originale si a schitelor. .00. pentru planurile geologice etc. astfel: . de calitatea hîrtiei si de caracteristicile desenului. 2H. . de exemplu. a tusului si curatirea planselor. Penitele redis au vîrful Îndoit sub forma. 1. iar pe spate ~u o lama metalica sub care se introduce tusul..

verde si sepia. in care. sa nu se decoloreze. . culorile fiind diferentiate dupa elementele topografice reprezentate.de aceleasi culori. Muchiile linealului trebuie sa fie drepte.tragatorul 8 . capul teului se scoate pe marginea din stînga a plansetei si se deplaseaza succesiv pentru trasarea liniilor. . . iar muchia interioara a placii fixe a capului sa formeze cu muchiile linealului unghiuri drepte. adica format din doua placi. prinse între . Tusul lichid trebuie sa fie fluid..compasul (fig. Pentru executarea desenelor de dimensiuni reduse se folosesc plansete portabile.. 45' si 60?.pîna la 200 x 125 Cfi . Unul din picioare are un vîrf metalic. convenabile executarii desenului. fiind format din lineal cu lungimi de 530.2. 1 000.pîna se obtine nuanta dorita.preparate chimic .. care se asaza pe masa de lucru. Pentru desenarea pe folii din material plastic se folosesc tusuri speciale . El e servesc pentru trasarea liniilor drepte de diferite marimi si în diferite pozitii.1).~onteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu . INSTRUMENTE PENTRU DESEN Planseta serveste pentru întinderea si fixarea hîrtiei de desen. Cu teul se pot trasa linii drepte. Echerele au forma de triunghi dreptunghic cu unghiurile ascutite de 30. care se fixeaza în centrul cercului. mai multe piese care servesc pentru desenarea în creion si în tus a liniilor si cercurilor si pentru raportarea distantelor. fara reiiduuri. placa mobila de la capul teului se fixeaza Ia inclinarea respectiva. folosit pentru trasarea cercurilor si arcelor de cerc. fiind confectionate din lemn. din metal sau din material plastic. Trusa de compaS'contine. Suportul acestora permite fixarea plansetei în diferite pozitii. . iar la celalalt picior se. fixînd muchia interioara. 1 250 si 2 000 mm. paralele si netede. Capul poate sa fie fix sau mobil. Originalele planurilor si hartilor topografice se deseneaza cu tus negru. . îmbinate la partea superioara. paralele cu laturile planset~i. sa aiba culoare intensa si sa nu se întinda. Planseta poate fi asezata pe un suport special sau pe masa de lucru. Acestea trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei pentru ca desenul sa se mentina compact. Pentru trasarea liniilor înclinate fata de laturile plansetei. Se c(mfectioneaza din lemn de tei.ele printr-un surub cu piuli ta. a placii f1xe a capului pe marginea din stînga a plansetei si deplasînd-o succesiv. avînd suprafata plana si neteda. care are la capat o placa mai groasa fixata perpendicular. Se folosesc pentru colorarea diferitelor suprafete de pe planuri si harti.2.avînd montate rigle si dispozitive pentru trasarea liniilor. în functie de pozitia liniilor ce se traseaza. 1. prezentînduse sub forma de pastile sau în tuburi. pentru evitarea deformarilor. Plansetele fixate pe suport sînt de dimensiuni mari . 1. 730. Acuarelele sînt formate dintr-o materie coloranta si un liant.". Piese le principale din trusa de compas sînt: . se pune apa curata si progresiv cite putina acuarela luata cu ajutorul pensulei.Tusul este în stare lichjda sau solida. cu marginile din fag aburit. Culoarea se prepara în farfurioare albe. una fixa si una mobila. Teul este confectionat de obicei din lemn de par. este format din doua picioare articulate.

balustrul (fig. Q II pentru tus.Fig.5) se foloseste pentru trasarea în tus. 1. 10' mm. Compas.1 . care au la capete vîrfuri metalice. gardurilor vii. 1.. care se pot apropia sau departa cu ajutorul unui surub micrometric.4. b -tragator dublu.5 Tragatoare: a . -. padurilor. 1. 9 b c .. Corn pas rnicrornetric. cu raza de 0. Se foloseste pentru raportarea' distantelor de pe scara grafica sau de pe rigla. 1.3 . Este prevazut cu un surub micrometric.4) serveste pentru desenarea cercurilor mici. Este format dintr-un mîner la care sînt montate la partea inferioara doua lame de otel. 1. Fig. Fig. între lame1e I i1.tragator mobil. c .compasul distantier (fig. în desenul cartografic balustrul se foloseste pentru desenarea semnelor conventionale circulare ale punctelor cotate. care se monteaza pentru trasarea cercurilor cu raza mare.2. În trusa se afla un prelunghor pentru unul din picioare.3. Balustru. 1. Piciorul se poate apropia sau departa de ax cu ajutorul unui surub micrometric. Fig. Fig. pe original. 'conductelor.1. fiind format din doua picioare îmbinate la partea superioara. 1.compasul micrometric (fig.tragator Sillplu. pentru' stabilirea grosimii liniei ce se traseaza. Corn pas distantier. Este format dintr-un ac de otel în jurul caruia se roteste un picior la care se monteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu tragator. . 1.! .3) este format din doua picioare îmbinate la partea su'perioara. .. 1. tragatorul (fig. a liniilor de diferite grosimi. pentru fixarea precisa a distantelor dintre vîrfurile sale. .2) se foloseste pentru raportarea distantelor pe original.. livezilor etc.

Sabloanele pentru scriere sînt confectionate din material plastic..1 si 5. b . În desenul cartografic se folosesc penite din sortul A. trasarea curbe lor de nivel si executarea inscriptiilor.alele si tragatoare mobile pentru trasarea liniilor curbe. . T si Z) care se schimba În functie de caracterul desenului.dispozitivul de montare a penitei. trasarea cadrului.5. Înlocuind tocul si penita topografica. cu care se poate executa scrierea si trasarea liniilor cu grosimi cuprinse Între 0. Înlocuind În anumite cazuri penita topografica si tragatoruI.1. O trusa este formata de obicei din patru tocuri. Sînt si tragatoare duble. Fig.0 r om. Graphos: a .de dtel se introduce tusul.7) se foloseste' pentru executarea desenului În tus. 1. Trusa Graphos (fig. b . N.tocul. O. pentru trasarea liniilor par. sabloane de dimensiunile 2. O trusa este formata din: .penita.6. 0. pentru a nu se Înfunda acul capilar. Dispozitivul de desen se poate atasa la compas pentru desenarea cercurilor. care trebuie sa fie fluid si fara reziduuri. cifrele si semnele de punctuatie. 1. 2. cu doua perechi de lame. în desenul cartografic se folosesc tragatoarele fixe Cu o pereche delame pentru trasarea cadrului si a cailor de comunicatie reprezentate printr-o linie.' 3. Q b Fig.cinci sbrturi de penite (A. În lucrarile cartografice se folosesc de regula. avînd perforate literele alfabetului (majuscu1 si minuscul). toc are un dispozitiv de desen format dintr-un ac capilar si un rezervo r de tus. Trusa Rotring (fig. Se foloseste tus special. avînd vîrfuri cu grosimi de la 0.5 mm. 1. Rotringul se poate utiliza pentru desenarea semnelor conventionale.6) se foloseste pentru executarea desenului În tus.un toc care are rezervor pentru tus si dispozitiv de montare a penitelbr.5 si 5 rom. .dispozitiv de desen.0.7. construit pe principiul stiloului. desenul se executa mai usor si liniile trasate Îsi pastreaza grosimea. Dupa folosire dispozitivul de desen trebuie spalat. 1. Scrierea se executa cu rotringul. c . 10 .rezervQr pentru tus. Sabloanele sînt construite În general pentru scriere bloc filiform si bloc (Înclinat si drept) de diferite dimensiuni. O si Z. Rotring: a . . sub forma de rigle. Fiecare. tragatorul cu doua perechi de lame pentru trasarea cailor de -comunicatie reprezentate prin doua linii si tragatorul mobil pentru trasarea curbelor de nivel.

70 sau 100 cm.10) cu baza 10. 11 ~.. 1. 1.Florarele (fig. Dublu decimetru.' 'Fig. 1... ~ j z \ 100 O 200 Fig. avînd forme si taieturi corespunzatoare pentru trasarea diferitelo..1 : 2500. de obicei: 1: 1 000. . 001 O OS l -ocn t o . 1. are lungimea.. milimetri si jumatati de milimetru.9) sînt confectionate din lemn. 400 GOOm DOl CC~ t2!. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor la scarile respective . În afara de instrumentele si rechizitele pentru desen.8. Se foloses c. iar a doua În centimetri. IN~RUMENTE PENTRU MASURAT Pentru executarea desenului topografic.:.3. . pentru racordarea aliniamentelor <. sînt necesare si anumite instrumente pentru masurarea lungimilor. apoi se aseaza la locul lor În trusa sau penal'. cu sase muchii gradate pentru scari diferite.9. una În centimetri si milimetri. cu lungimi de 50. 1 : 50QO.~ UlOOC 11 f " I ~ o IZ = 111 o I t. Unele rigle au gravata pe fata o scara grafica transversala (fig. de 30 cm' si sectiunea triunghiulara.. de obicei.. 1. altele au gravate scari grafice transversale pe ambele' fete. .. avînd ambele muchii ascutite si gradate. 1: 25-1 : 50.. avînd una din muchii tesita si cu gradatiile gravate În centimetri si milimetri. a retelei rectangulare si pentru masurarea si raportarea pe plan a punctelor si distantelor. 1. . Scara grafica transversala. a unghiurilor si pentru marirea si reducerea distantelor. Fig. Se folosesc pentru masurarea si raportarea distantelor pe plan.. metal sau materiale plastice. 1. Florare. Rigla metalica se utilizeaza pentru trasarea cadrului.jiilor de comunicatie si pentru trasarea curbelor complexe.2. o sS 1.. Instrumentele de desen trebuie sa se pastreze curate.8) sînt confectionate din lemn sau material plastic. desenul executÎndu-se de obicei cu rotringul.r curbe. dupa întrebuintare se sterg cu o cîrpa moale. 1: 2000._. Rigla metalica este confectionata dintr-un aliaj cu coeficient mic de dilatatie. Dublul si triplul decimetru (fig.10. i. Rigla de reductie este confectionata din lemn sau material plastic... cu baza 1 : 10-1 : 20.

3.opuse la vîrf. 1. Compasul de reductie (fig.desenul tehnic cît si pentru în functie de suprafata si de scara 1. Cornpas de reductie. În sistemul centezimal sau sexagesimal. tehnice (fig. Dupa executarea originalului. b si chenarul. a punctelor determinate prin metoda coordonatelor polare (unghiuri si distante). . avînd gradatii pe circumferinta. fisia de În'dosariere lasîndu-se întotdeauna în partea stînga. marginile colii de desen se taie la formatul originalului.3. 1. copia a. desenelor tehnice si a cohlor de pentru .11) este format dintr-o tije metalica sau de lemn. cu vîrfuri metalice Ia ambele extremitati. 1. Cornpas cu tije. atît cel cartografic. FORMATUL DESENELOR Formatul desenelof. Raportul fixat se pastreaza indiferent de deschiderea bratelor compasului. Compasul cu tije (fig. Acestea ~se aleg desenului.12) permite transformarea directa a distantelor de Ia o scara la alta. plan . 1.pe bratul compasului si prin blocarea surubului. una avînd si surub micrometric pentru deplasarea longitudinala.13) este stabilit prin STAS. pe care culiseaza doua mufe În care se monteaza vîrfurile metalice.Fig. Fig. În special a cadrului planurilor.1. pentru' fixarea pe planseta. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor lungi. Este compus din doua brate identice. Raportoarele sînt confectionate din metal sau din material . 1. SCARA SI INDICATORUL DESENELOR Pentru uniformizarea . d. prinse printr-un dispozitiv de fixare culisabil. FORMATUL. Se folosesc pentru masurarea unghiurilor Între diferite directii trasate pe plan si pentru raportarea pe . Ambele mufe au suruburi de blocare. cu urmato~ rele elemente: coala de desen e. Formatele pot avea ca baza latura mare sau latura mica. Coala de desen trebuie sa aiba dimensiuni mai mari deCÎt originalul. Se utilizeaza Împreuna cu rigla metaIica. 12 . iar pe dispozitivul de fixare este gra vat un indice. Raportul de scara se obtine prin aducerea indicelui de pe dispozitivul de fixare În coincidenta cugradatia corespunzatoare gravata . 1. Pe brate sînt gravate valorile raportului de scara.11. originalul c.1. plastic. pe baza principiului proportionalitatii laturilor triunghiurilor asemenea .f.12. sub forma de cerc sau semicerc.marimii hîrtie s~au stabilit standarde. Simbolul si dimensiunile formatelor sînt indicate În tabelul 1.

. J Il I I Ia .II 9 ----------f~---~. C! e I ~I L Fig. 1.1 Dimensiunile desenelol" telmk. Distanta dintre fi Ichenar si.~ 1 ~ I 55 5 Uiti mea t!siei de indosariere h tmmJ J -. 25 25 25 25 25 Fig.l .c Simbolul formatului Dimensiunile cOFiei a-o [mm) 841 xl 189 594 X 841 420x 594 297 X 420 2IOx 297 148 X 210 105 X 148 Dimensiuniie ':. Legatura între formatele desenelor tehnice.~d-b. .olii de desen: e-f (rom) 880 >< 1 230 625 X 880 450 X 625 330 X 450 240 X 330 165 X 240 120 X 165 1 .13.14.-l 25 . marginea copieI: g I '..-. Formatul desenelor tehnice.11 fII I +: I I I 1 .. 1. Tabelul 1..

fiind delimitate . 1: 500 sau mai mari se A. sau A2 . ce se rtprezinta. 1 : 1 000. în raport cu marimea suprafetei de caroiajul rectangular13 stabileste în functie de scara si planurile topografice la scarile 1 : 2 000. intocmesc pe form'atul STAS: Ao.Az Ar Alt AJ A6 As A6 \ Formatul desenelor topografice se de marimea suprafetei. De obicei.

1: 20 000. Fata de indicele zero. care asigura o precizie de masurare de 0. 1: 50 000.15. 1: 100 000. împartirea si dimensiunile medii ale acestora sînt prezentate În tabelul 5. liniile transversale fiind unite cu decalajul de o unitate. Talonul este.poate folosi pentru 1: 250. 1.10). fig. Se folosesc urmatoarele scari pentru: . care se Înscrie pe fiecare plan sau harta topografica în indicator sau sub latura de sud.3.05 rom. 1 : 1 000. De obicei.: 500. 1 : 200. 1 : la 000. Scarile grafice transversale se.1 sau 0. 1: 500 000. '. 1: 200 000. 1 : 500 000. împartit În 10 parti. este raporful dintre dimensiunile obiectelor reprezentate' SI corespondentele lor reale. -' scara 1: 2 500 si 1: 5000 . stabileste În functie de marimea obiectelor ce se reprezinta. Scarile se exprima sub forma: . 1 : 25 000 si mai mici sînt delimitate de caroiajul geografic. 1 :5 000.planuri de situatie 1 : 100. gradata în centimetri. graveaza pe placi metalice (pentru ridicarile topografice pe teren) si. în lucrarile topografice. Aceasta se.10. 1: 200 000. 1 : 100 000. Pe planurile si hartile topografice se trece scara grafica simpla (fig.grafica.Planurile si hartile topografice la scarile 1: 5 000. în dreptul diviziunilor sînt scrise valorile naturale ale lungimilor pentru ambele scari. '.1. 1: 1 000 000. SCARA DESENELOR Scara . de" asemenea. 300 I r Pentru raportarea si masurarea distantelor se foloseste scara grafica transversala (v. 1: 25000. divizate. . avînd la ambele capete CÎte un talon. 1. Scara grafica simpla. avînd fixat indicele zero.2. în partea stînga se afla talonul gradat în milimetri. Scara grafica transversala este formata dintr-o retea cu 10 sau 20 linii orizontale paralele echidistante.planuri topografice 1 : 2 000. aceasta fiind reprezentarea scarii numerice. o' scara grafica transversala se construieste pentru doua scari. 1 : 10000. 1: 10000.15).numerica: t = ~=1 : n. formata din doua linii paralele trasate orizontal. t:5000 Fig. a vînd forma unor trapeze. 14 . asa cum se arata În figura 1.harti topografice' 1: 25 000. 1. 1 : 500. prin scara se Întelege raportul dintre dimensiunileelement elor reprezentate d si corespondentele lor reale din teren D. iar În partea dreapta baza. scara 1': 1 000 si 1: 2000 poate folosi pentru 1 : 100. 1. de exemplu: -. 1: 50000. pe rigle metalice (pentru lucrarile de birou). putîndu-se folosi si pentru scarile multiple. de formatul ales pentru desen si de precizia de reprezentare necesara. 1. . .

15 85 <. La planurile topografice care se întocmesc pe aceste formate se deseneaza indicatorul În care se Înscriu datele respective. ' 1. În interiorul plansei. cu doua laturi pe chenar.3.-30 11". În figura 1. 1.3. numele si semnaturile executantilor. INDICATORUL DESENELOR Datele caracteristice ale plansei sau ale plaQ..:) ~ <. 'Care este legatura Între formatele desenelor tehnice? 5. Pentru formatele de deseTl mai mari de A2 . .. Care sînt instrumentele de masurat si caracteristicile acestora? 4.16 se prezinta un indicator în care sînt specificate datele ce trebuie sa se completeze. indicatorul va avea dimensiuni de 180x 50 mm.4.numele institutiei proiectante. Care sînt instrumentele necesare pentru desen si caracteristicile acestora? 3.1.:) ( d ) ~ .. lasîndu-se la marginea din stînga fisia pentru îndosariere.numarul si faza proiectului. în pozitie normala.~o Ci) 0 ~ C'. c . e .16.operatii executate..titlul proiectului. (210 x 297 min). b . îNTREBARI DE CONTROL 1. d . PLIEREA DESENELOR Copiile desenelor sau planurilor topografice se pliaza pentru îndosariere la formatul A. Copiile se pliaza întîi pe verticala si apoi pe orizontala.scara planului si data terminarii. 80 20 <:::> . . Indicatorul desenelor tehnice: a . Plierea se executa în asa fel înCÎt indicatorulsa ramîna deasupra. iar pentru formatele A3 si A4 dimensiuni de 180 x 40 mm. ""'. care se plaseaza în coltul din dreapta jos. în coltul din dreapta jos. 1. 8 0 ""-'ori. f titlul plansei.ului topografic întocmit se înscriu într-un indicator.180 Fig. Care sînt materialele necesare pentru executarea desenului cartografic si carac teristicile acestora? 2.3.I 25 25 . Ce cuprinde indicatorul desenelor tehnice? 15 .4.

în acest fel. în acest mod se realizeaza concordatita reprezentarii. a punctelor caracteristice si valorile curbelor de niveI. datele caracteristice. . inscriptiile explicative ale semnelor con~ ventionale. planul sau harta furnizeaza informatii complete asupra.Capitolul 2 SCRIEREA CARTOGRAFICA Planurile SI hartile topografice contin semnele conventionale ale elementelor reprezentate SI inscriptiile care se refera la: numele de localitati. s-au stabilit reguli privind caracterele de scriere ce se folosesc pentru anumite elemente si dimensiunile scrierii. caracterele de scriere si dimensiunile acestora. numirile de teren. plasata în asa fel înCÎt sa rezulte cu certitudine elementele sau suprafetele la . în tara noastra. usor de citit.ografice.reprezentate. pentru fiecare scara sînt specificate dimensiunile si caracterele de scriere ce . . planurile si hartile topografice se scriu În limba româna literara. -. în raport cu importanta si" marimea elementelor sau 'a suprafetelor. de baza. valorile retelei de baza. retelei hidrografice.nului. . datele tehnice si explicative asupra întocmirii planului.care se 'refera si sa nu acopere reprezentarea elementelor topografice importante. care nu pot lipsi din continutul nici' unui plan sau harti.trebuie sa se foloseasca la scara respectiva. De asemenea. s-:au' stabilit datele tehnice care se scriu În indicator sau În afara cadrului planului.numele topice ale.numele punctelor retelei geodezice.numele localitatilor. Scrierea acestora trebuie sa fie clara.datele caracteristice si explicative ale elementelor topografice . valorile coteloI' si ale curbelor de nivel de pe suprafata respectiva. Scrierea folosita este specifiCa acestui gen de lucrari. elementelor topografice cu caracterele si dimensiunile scrierii. -' nomenclatura sau titlul plci. cartierelor si cailor de comunicatie. uniforma.în atlasele de semne conventionale. . formatiilor vegetale si ale terenurilor. Numirile sînt deci un element. pen~ tru respectarea cerintelor impuse planurilor si harti lor top. teritoriului respectiv. de unde si denumirea ei de "scriere cartografica". 16 . cu alfabet latin.cotele punctelor retelei de baza. ~ Pentru îndeplinirea acestor conditii. Ele se scriu dupa anumite reguli geometrice si artistice. . Pe planurile si hartile topografice se scriu: . . formelor de relief.

1. . CONSTRUCTIA liTERELOR Literele _din fiecare caracter de scriere se bazeaza pe combinatia dintre linii drepte si curbe. construindu-sepe baza de ovale si .1.bastonate.cu caracterul scnerll. în ficele' -patru caractere de scriere II 2. se disting: . c . proportiile specifice caracterului respectiv."~ -:=:j i Fig. care asigura latimea. linii longitudinale echidistante (13 sau 9). PORT ATIVUL Portativul este o retea de linii care asigura constructia cor ecta a literelor.1). avînd în vedere elementele acestei scrieri.-~ -= -=. 2.linii transversale echidistante. Portativul se traseaza corespunzator gura 2.erelor minuscule.înaltimea iit.. iar celelalte. iar cele fara depasire au înaltimea egala cu .înaltimea nominala h. cu elementele lor componente.".depasirea inferioara a literelor minuscule. fiind o scriere desenata. care limiteaza înaltimea -literelor majuscule si minuscule. a .1.. fig. respectiv construirea ._ . grosimea. Literele minuscule cu depasire (superioara sau inferioara) au aceeasi înaltime cu literele majuscule.2..1. si spatiul. reguli geometrice.1 sînt prezentate portativele pentru principala. trasate la înclinarea stabilita... ELEMENTELE SCRIERII CARTOGRAFICE Scrierea cartografica se executa dupa anumite.5. Portati vele .depasirea superioara a literelor minuscule.:.scrierii cartografice: h -' înaltimea nominala. La _executarea ei trebuie sa se respecte regulile stabilite si sa se asigure claritate si concordanta cu desenul. fiind -format din: -. i.1. 2.corecta a literelo r si a cuvjntelor. 2/3 din înaltimea nominala. caracter. adica înaltimea literelor majuscule (v.' indiferent de. La fiecare litera. sînt linii auxiliare: .° J ~-Q TTT ~ 1se' -= 'oe:: \ ---~ t:~ -'i:eJ ~. . b. 2. pastrînd . 2-Cartografie 17 .1:. din care patru sînt linii principale.

minuscule literele cu depasire: b.j 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h minuscule i. 1 1/6h. /" a.. Se schiteaza apoi.w 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h. j. d. m.. 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h ? lJitimea literelor 1 1/6 h 1/6 h 1/9 h 0.utilizate.1 se prezinta dimensiunile si proportiile pentru caracterele scrierii . e..M.erii. se stabileste înaltimea' nominala si. se construieste portativu1.1 mm t 2/6 h 2/9 h .1 Dimensiunile literelor in functie de Cuprins caracterul scrierii RomanA Cursiv Bloc Bloc filiform Dimensiunea nominalA "h" 6 unitati 6 unitati 9 unitati 9 unitati (inlHtimea literei majuscule) (h) (h) (h) (h) literele fara depasire: înaltimea literelor . în tabelul 2. 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h afata de: f. în functie de aceasta. . 1/6 h 1/9 h 0. În functie de caracterele scrierii. 4/6 h 4/6 h 6/9 h 6/9 h. h h h h afara de l.. i. Pentru executarea scri. exprimata in valori' unghiulate. .1 mm majuscUle M 4/6 h 4/6 h 6/9 h 5/9 h W.. 1. g . fata de perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului poate fi dreapta . c. Grosimea literelor 1/6 h .latimea si grosimea se stabilesc pentru fiecare caracter de scnere.Înclinarea.. m.1 mm 18 .perpendicuIara. Înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°.W. W 3/6 h 3/6 b 4/9 h 4/9 h Latimea literelo'r f. literele în creion. pun cuvintele sînt variabile În functie de caracterul scrierii si de forma literelor. cu trasaturi foarte fine si. 1/9 h 2/6 h 0. în functie de înaltimea nominala si de forma literei.spatiul din interiorul literelor si intervalul dintre literele ce com. t. dupa ce s-a verificat corectitudinea... Dimensiunile scrierii cartografice Tabelul 2. .

cursiv si romana. CARACTERELE SCRIERII CARTOGRAFICE Pe planurile si hartile topografice.portativul este format din 12 unitati (13 linii Iongitudinale). 2. se pot corecta direct la trasarea în tus. dupa desenarea literei se traseaza bazele si racordarile respective. evitînd stergerea cu guma. se arata prin sageti ordinea în care se deseneaza. Aceeasi. exe.2. SCRIEREA BLOC FILIFORM Este o scriere subtire. în general.cazul scrierii bloc.2.II Fig.1. cutîndu-se direct desenul în tus. Constructia literelor. care se construieste dupa urmatoarele elemente: . se traseaza în tus. Dupa oarecare practica. pastreaza. folosindu-se patru caractere de scriere: bloc filiform.. 2. ordine se.2. 2. cu penita topografica. în . din care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 3 unitati depasirile 2* 19 . si la celelalte caractere. fragmentele de litere. La scrierea cursiva si romana. schitarea în creion poate fi partiala. bloc. refera. scrierea cartografica se diferentiaza dupa elementele la care se. Daca schitele în creion nu corespund.2. In figura 2.

care se construieste dupa urmatoarele elemente: ! . 1. F.latimea literelot este. j. de opt unitati.t. 20 .O. r. se stabilesc dupa aceleasi reguli ca la scrierea bloc filiform. . înclinarea se masoara în capatul portativului si.. j. V. f.1 mm. w). facînd exceptie literele: J. iar pentru cele. . . v. de regula. de exemplu: F. grosimea va fi de O. Valoarea unei unitati a. Acesta se micsoreaza la o unitate în.2. . y.spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt este. Acesta poate fi micsorat la sase unitati. format din 12 unitati.înclinarea scrierii poate fi: dreapta.1 . pastrînd intervalele stabilite pentru liniile longitudinale. de trei unitati. j. la literele: A.. . m. de doua unitati.4' se prezinta modelul de" scriere bloc. r. .intervalul dintre cuvinte este. în functie de aceasta. L. spatiul din interiorul lîterelor este. în general. .portativul este identic cu cel al scrierii bl9C filiform. în general. adica perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului. grosimile cresc proportional. sau înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. 2. . 1. De regula. i. f -.15 mm. SCRIEREA BLOC Este o scriere groasa. grosimea literelor este uniforma. egala cu o unitate . în asa fel încît aspectul cuvîntului scris sa fie unitar. . mai mari de 6 mm.' m. j. de patru unitati. j. perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului. grosimea va fi. L. în cazul cînd scrierea trebuie încadrata într-un anumit interval. se traseaz~ liniile transversale pe întregul portativ.~ t. în interiorul cuvin~elor unele litere îsi micsoreaza latimea la trei unitati.. de exemplu: F. daca înaltimea nominala este mai mica de 4 mm. facînd exceptie literele m si w. -.spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt si intervalul dintre cuvinte. si înclinata spre dreapta cu 15°. de doua unitati. T. . iar în interiorul cuvintelor unele litere îsi micsoreaza latimea. la 0. w. -.2 . 0. în figura 2. Pentru uniformizar eascrierii trebuie ca partile orizontale ale literelor sa se deseneze mai subtiri cu 0.. eliminînd astfel impresia ca liniile orizontale sînt mai groase decît cele verticale. L. în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale' ale portativului . de patru unitati (facînd exceptie literele: f.~ . portativului se stabileste îri functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 9).3 se prezintamo4elul de scriere bloc filiform. t. i. în figura 2. de exemplu. cazul literelor asimetrice. Scrierea bloc filiform poate fi dreapta. din. Transversal se traseaza liniile pentru înclinare. de 0. -' latimea literelor este. uniforma.2. de regula. adica. f. f. în general. grosimea literelor este uniforma în raport cu înaltimea nominala. care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h. pastrînd marimea unitatilor longitudinale.inferioare ale literelor minuscule. r. pentru scrierile cuprinse între 4 si 6 mm.15 mm fata de' partile verticale.înclinarea scrierii se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale portativului..25 mm. Y.

1( abcdeFghi}k/mnopqrs ~ o I!..f---.4.ljklmnoprs ~ .3. 11 Fig.1 (AOS oab BffiS) f i ~ A8COEFGHIJKLMN =.1( MAMAIA .~ tuvwxyz 1231.567890 ~ .~ O P Q R. 1 (£~~~~ @~ tmfg ) E A B C D EF G HJ JK. o.. . 2. Scrierea bloc.!I I . 21 m'.s TU V W X Y Z / ~ I .Creasta Ciucas. L M N =~. ~ I ~ \l.)~~t\~~L'dC\1S\\'d~Q\J~8\'\\'d ~ I . ~ fOCSANI ARAD Orastie Albesti ) . . Scrierea bloc filiform . Fig. OPQRSTUVWXYZ =~ abcdefgh. 2. ~ tuvwxyz 1234567890 ~ I ~ BUZAU Lerestl TlTANil! I P/esu .

înaltimea literelor este de sase unitati pentru scrierea majuscula si patru unitati pentru scrierea minuscula. facînd exceptie literele: 1. e etc. Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominal~ a scrier~ (u =h : 6). W. t.4. o depasire superioara de o unitate. avînd lungimea de 1/3 de unitate. de trei unitati. 2.2 mm. în figura 2. în interiorul cuvintelor.1 . pentru înclinare. Bazele se racordeaza de bastonata literei prin arce de cerc. în interiorul literelor ramîne un spatiu de o umtate. w. . pe toata lungimea portativ ului . Pentru uniformitate. Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 6). 0. t. indiferent de pozitia literelor. si dupa literele f si r..2 mm.5 'se prezinta modelul de scriere cursiva. indiferent de pozitia acestora ~ ' -.ne. latimea literelor se . în general. SCRIEREA CURSIVA.latimea literelor este. Scrierea cursiva poate fi înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. care se micsoreaza la 3/4 de unitate în cazul succesiunii literelor ovale: o. 22 j . care se construieste dupa urmatoarele elemente: .grosimea literelor este egala cu O' unitate pe majoritatea -partilor longitudinale. de o unitate. în general. o se mareste înaltimea cu 0.. Pentru uniformitate.' care are. iar 2 unitati depasirile inferioare ale literelor minuscule. i. de trei unitati.. în general.1. grosimea "literelor este egala cu o unitate si se aplica pe majoritatea partilor longitudinale.2 mm. pastrîndu-se' marimea unitatilor longitudinale. SCRIEREA ROMANA Este' o scriere dreapta" cu grosimi longitudinale.2. . eliminînd impresia ca acestea sînt mai scurte..2. 0. Depasirile literelor minuscule. 1.în interiorul literelor ramînînd un spatiu de o unitate.cule. M. e. La literele ovale: c. i.mentine. a.bazele literelor formate din bastonate se deseneaza pe liniile longitudinaÎe.spatiul dintre literele care formeaza acelasi cuvînt este.portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale) din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h.2. .W. .. M. Transversal se traseaza linii. . grosimea liniei curbe a literei S se mareste cu 0. 0. .1 . c.. Exceptie face' litera t. . '. se faC pe cîte doua unitati.înclinarea scrierii' se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale pQrtativului.în interiorul cuvintelor latimea literelor se menti. . 1.. . Transversal se traseaza linii perpendiculare. pastrîndu-se marimea unitatilor longitudinale. . w. în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale pe toata lungimea portativului.latimea literelor este. . superioare si inferioare. . din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 2 unitati depasirile inferioare ale literelor mimis. care se construieste dupa urmatoarele elemente: -' portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale). facînd exceptie literele: 1. m. m.3. Este o scriere cu grosimi longitudinale. grosimea liniei curbe a literei "s"se mareste cu 0.

\. . '" \\ ~ l\ ~ . Scrierea cursiva.' ~ a IJ c d el. \\\'~ \\iut tw~~ ~ Fig.JJ$ @ \\\\. 23 .--.~ \\ ~ \ 11 ~ ~ 'ABCOEF6UIJIiLMN ~ ~ o P Il R.S T U V W X y Z ~.\\t\)\\\ ~'l'L \t~ '-\~\\1 %~. ~.\ID\\.. Scrierea romana.\\ ~ I ~ MA/lEA NEAGRA DUNAREA ~ I ~ \. i\t \ m. ~ .5.-----Fig.2.6. g h i j h l m no p q r ~ ~ siu(}wxgz 123456789 ~ ~\\. ~ ~ ~ ~ '~ ~.~ [@AIE(f. Voinesti ~ ~ '~ ~ ~ gj ----======:Jl rfl~ -. \\ c \\ e \' \\ '" \. 2. Iacobem .

rînduri de cerculete. i pepiniere.' constructiile care se pot re:" prezenta la scara etc. mlastinilor etc.1 de exemplu: elementele de vegetatie (paduri. vii etc.simboluri. usor de desenat si de citit. elemente de sol (suprafete cu nisipuri. Semnele conventionale trebuie sa fie sugestive. 3. semnul conventional de livada .". cu .1. Deoarece elementele topografice de pe teren au forme si dimensiuni dife~te. acestora..&Ae~. lacurilor. . în functie de domeniul de aplicare semnele conventionale pot fi: topografice. în aceasta situatie. izlazuri. elemente ale retelei hidrografice (malul marilor. gard etc. Semnele conventionale 37 . De obicei. în acest fel.). cu grohoti$uri. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topografice care pot fi redate prin reducere la scara.). geologice. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topogrl:l-fice mici care nu se pot reda prin reducerea dimensiunilor la scara. cu ajutorul carora se reprezinta pe planurile si hartile topografice elementele de pe teren. prin . constructii. reteaua de comunicatie.fluViilor. reteaua hidrografica etc. se asigura corespondenta dintre teren si plan. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Semnele conventionale topografice formeaza un sistem unitar de . respectiv conditia de sugestivitate.pozitia si caracteristicile acestora. iar în interiorul conturului se deseneaza semnele conventionale ale elementelor de pe suprafata respectiva. rîurilor. miniere.). daca trebuie sa! se reprezinte o livada cu pomi frtlctiferiîmprejmuita cu gard de sîrma ghimpata. cu ajutorul carora se reprezinta prin desen anumite elemente. Semne conventionale de contur. iar în interiorul' conturului.~ se împarta în doua man grupe. de exemplu: punctele retelei de baza. finete. pentru constructii etc. livezi.De exemplu. aratîndu-se pozitia si caracteristicile. a fost necesar ca semnele conventionale . cadastrale.. Capitolul 3 SEMNE CONVENTIONALE Semnele conventionale sînt. semnul conventional are forma proiectiei sau a profilului elementului reprezentat.saraturi etc.. calitative ale elementelor reprezentate. un sistem de simboluri..o::t!if.). Semne conventionale la scara. redînd în acelasi timp caracteristicile cantitative si.conturul elementului topografic se reprezinta prin semnul conventional specific (limita. se deseneaza pe contur semnul conventional ai împrejuritnii.. .

orientarea si dispunerea elementelor topografice. Pe originalul de editare. centrale termice. În atlase.3 . de regula. pastrîndu-se pozitia. Statii meteorologice . În cazul imprimarii planurilor si hartilor. tolerante de :l:0. mori. latimea si diametrul semnelor. Din aceasta cauza. ii Nr.. în tabelele 3. 3. lungimea segmentelor si intervalelor etc. curbe de nivel ajutatoare etc. se reprezinta prin semnul conventional cu dimensiunile prevazute În atlas.l mm la dimensiunile semnelor. Înaltimea. În mm care se refera la: grosimea li~iilor. DIMENSIUNILE SEMNELOR CONVENTIONALE în atIase sînt date dimensiunile semnelor conventionale _. semnelor conventionale pot fi marite pîna la 1/3 fata de dimensiunile prevazute. dimensiunile.1 DimelL'iiunile elementelor topografice 38 . 3. forma acestora se pastreaza. Elementele topografice de pe teren au dimensiuni mai mici decît cele rezultate din transformarea dimensiunilor semnu~ui conventiopal corespunzator în valori reale. . 1 2 3456 7 89 . poteci.10 11 Elemente topografice Cladiri Cladiri ruinate Cladiri anexe Biserici si manastiri Uzine. care dau infor~atii calitative suplimentare asupra elementului reprezentat.). unele elemente topografice au cîte doua semne conventionale. folosirea lor facîndu-se diferentiat.1 se dau exemple cu valorile minime ale elementelor de pe teren de unde Înce~ redarea la scara. se admit.1. În cazul reprezentarii pe planul 1: 5000.2 mm la lungimea segmentelor semnelor conventionale liniare (drumuri de exploatare. fabrici. conventionale si +0.. iar cele care au dimensiuni mai mari.1. Terenuri de sport Statii de transformatoare electrice Poduri pentru cai ferate si drumuri Oi'gun Linii de somiera Dimensiuni minime . Pe originalul de teren. în functie de scara. la scara.13 sînt prezentate principalele semne conventionale topografice pentru scarile 1: 2000-1 : 5000. în functie de dimensiuni. crt. fara sa se produca deformari sau confuzii. se reprezinta. Aceste semne conventionale se folosesc pentru toate elementele ale caror dimensiuni reale sînt mai mici decît cele rezultate din transformarea la scara a dimensiunilor semnului conventional din atlas.. diferind numai dimensiunile.din aceasta categorie au dimensiunile stabilite În atlasele de semne conventionale. în tabelul 3. Tabelul 3.. forma. . Unele semne conventionale de contur si de scara se Însotesc de inscriptii explicative si date caracteristice.

pe teren (mI 5x 10 lOx20 10><20 latime 15 10x20 20>:30 30x 50 20><30 lungiÎne 10 latime coronament 2.5 latime 5 .

Catecreissttoicrea si . vii. armonia si proprietatile culorilor.1. În fazele de executie elementele topografice se deseneaza în culorile înscrise în tabelul 3. CULORILE SEMNELOR CONVENTIONALE Pentru asigurarea unei citiri usoare si sugestive. de nivelment. planurile si hartile topografice se deseneaza în culori.::> ventionale. livezi. semnele con.::> C lief si vegetatie.parcuri etc.lo scriptiile explicative ale acestora ~ ~ VJ <::> apelor 12 Cotele nivelului mediu al la .Jrale si ale UJ > I parcurilor nationale I I I 8 Curbele de nivel si valorile lor I 190 VElaelmureinteilsetoricede relief si inscriptii referi.i. topografica. tus l Semnele conventionale. numele si cotele punctelor din reteaua geodezica.U~J ~=f-<~ turile hidrometrice si cotele batimetrice > < . Pentru planurile si hartile cu densitate mare. vatice prin culoarea albastra iar cele cu paduri. pepiniere. . 3. Pe' planurile si hartile imprimate se mai evidentiaza suprafetele ac. Gru'ptuorpiogdreafiecleemente În creion Desen in haPrltaanmuialmtlsparui. datelecarac. colorarea se executa pe o copie a originalului.2.:. De obicei. În toate fazele de executie. obtinîndu-se astfel macheta de culori. A' '\ .2. cele de orientare si cele cotate ::> ~ 2 Elementele de planimetrie. Tabelul 3. Original teren cNrtr..' .t<~U.tf. olmctele de reperaj fotogrammetric.2 Culbrile semnelor conventionale .toare la relief 11 Elementele de hidrografie. 39 . ~ UJ @ Z 4 Datele caracteristice si inscriptiile ele.!J. datele caracteristice si in.. re. Pentru identificarea suprafetelor respective.inscriptiile ex plicative ale ::> ZUJ ~' 3 Toponimele referitoare la planimetrie.1 5 Limitele elementelor de sol 6 Semnele conventionale si limitele eleUJ mentelor de vegetatie Q~ 7 Limitele rezervatiilor nat1. La ~legerea culorilor s-a urmarit corespondenta cu culorile din natura. pos.prm culoarea verde. acestea se coloreaza pe originalul de teren prin tenta de creion. O<~~ .I ..Z mentelor de vegetatie . le 1.

poduri. patrat. 3.. stea.punctele de baza. triunghi. . drumuri. Aceste cerinte 'se realizeaza prin generalizare.suri de uzine si fabrici. diguri. livezi etc. PRINCIPll DE GENERALIZARE Pentru a asigura claritatea si expresivitatea planurilbr si hartilor topografice. terenuri de sport si stadioane. pe acestea nu se redau toate elementele tQPografice din teren. statii meteorologice. între curbele de nivel si elementele de sol. . la cele cu forma geometrica de cerc. .elementele de planimetrie si de altimetrie importa~te. Axul semnului conventional sa corespunda cu ax~ elementului topografic reprezentat.'sa' se obtina corelatia naturala între elementele componente ale continutului. . 'În functie de densitatea elementelor. se redau prin exagerarea dimensiunilor sem40 . PLASAREA SEMNELOR CONVENTIONALE Semnele conventionale se plaseaza pe original dupa urmatqarele principii: Pozitia reala a elementului din teren sa corespunda ca: ' . statii de radio si televiziune. în asa fel Încît sa nU influenteze precizia. . la: punctele de baza. de exeinplu:~ 'Între reteaua hidrografica si detaliil~ de .1.reprezinta prin puncte si linii. La generalizarea elementelor de planimetrie.paralela cu laturile planului.influenta. baraje etc. _ .. monumente. statii si posturi hidrometrice ' etc.paralela cu latura cea mai lunga a reprezentarii" la: sere. detaliile proeminente. co. precum si cele ce se pot reprezenta 'ila scara. si de altiItletrie.planimetr ie.baza piciorului semnului conventional. elementele cu forma clara si contur precis. -. generalizarii asupra preciziei sa fie cît mai redusa. . pentru pastrarea preciziei trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: . Orientarea semnelor conventionale va fi: . cele care se. la cele cu pIcIOr fara linie orizontala la baza.. Distanta minima Între semnele conventionale va fi de 0.generalizarea.conforma cu orientarea reala a elementului pe teren.centrul semnului conventional. selectionîndu-Ie în functie de importanta lor. . trebuie sa se faca în mod diferentiat. ' . se redau pastrîndu-se exact pozitia si orientarea.." 3. ..1.mijlocul liniei de baza a semnului conventional. sa se' reprezinte si acelea ale caror dimensiuni sînt mai mici decît cele prevazute în atlase. I Între rete~ua hidrogtafica si formele de relief etc. la: cladiri.vîrful unghiului drept al semnului conventional. la cele cu picior dreptunghiular. dreptunghi. . iar în zonele unde _elementele topografice sînt rare. la cele care au baza semicerc sau linie dreapta. strazi. troite. . etc. cladirile uzintlor si fabricilbr. punctele de orientare. la: cai ferate.3. care trebuie sa respecte urmiltoarele princi~: ' . astfel: în zone mai-aglomerate sa se elimine detaliile 'neesentiale si sa se' scoata în evidenta cele mai importante' din punct de vedere economic.3 mm.4. care nu (se pot reprezenta la scara. .

dimensiunile si forma elementelor reprezent~te. Semnele c. Pe toate plansele se traseaza chenarul. Dintre factorii care influenteaza generalizarea. -în partea din dreapta jos. . asigurîndu-se reprezentarea elementelor topografice corespunzatoare continutului si conditiilor de claritate si expresivitate. se deseneaza indicatorul (150 x 20 mm).adica în functie de dimensiunile semnelor conventionale si ale inscriptiilor sa se încarce suprafata hartii cu desen.onventionale. de exemplu. . adica stabilirta elementelor ce trebuie sa se reprezinte si gradul lor de detaliere.pastrîndu-se exact pozitia centrului sau a a~ului si orientarea. iar pe prima plansa.1. Acesta este un proces complex. în functie de scopul pentru care se întocmeste harta.0 Imm. iar la scara 1: 25000. pe aceeasi suprafata de harta se reprezinta elementele de pe 6.5. 3.generalizarea <lttografica. . pe hîrtie de desen format A4 (21Ox297 mm). pot fi deplasate ca pozitie cu valori de la 0. care vor . . Generalizarea trebuie sa se efectueze într-o anumita o. De aici rezulta ca generalizarea se accentueaza în raport cu micsorarea scarii. pentru a pastra caracteristicile generale ale zonei ce' se reprezinta. folosind planuri sau harti la scari mai mari. pastrîndu-se orientarea lor. crt. se mentioneaza: . în cazul întocmirii planurilor sau hartilor la scari derivate. Fiecare coloana se va diviza În trei parti.25 ha. -.se asigure claritatea si expresivitatea hartii. 3. Pe verticala. pe un centimetru patrat la scara 1: 10 000 se reprezinta elementele de pe' un hectar. _în functie de densitatea. -'. scara 1 hartii. elementele de planimetrie si de altimetrie neesentiale se elimina pentru a se asigura claritatea planului. Pentru desenarea semnelor conventionale. se deseneaza în tus. . la 41 ~_. a inscriptiilor si a denumirii semnelor conventionale. care se 'împarte în trei coloane de dimensiuni egale (50 mm).destinatia hartii.5 la 1. adica selectarea elementelor în functie de posibiilita": tile de reprezentare la scara respectiva. care nu se generalizeaza. asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. prin care se selecteaza elementele importante. adica generalizarea se efectueazadife rentiat.. Denumirile semnelor conventionale se scriu în tus negru. LUCRARI PRACfICE Sa se deseneze semnele conventionale topografice prezentate în tabelele 3.cuprinde: nr. elemente topografice (45 mm). (9 mm). caracter bloc filiform.rdine. 1\ .. cu mult discernamînt. semne convtn~ tionalesi inscriptii (35 mm). spatiul se împarte corespunzator cu marimea semnului conventional. astfel încît sa .. h=2. în procesul de redactare trebuie sa se efectueze .13." " nului conventional.elementele de planimetrie si 'de altimetrie' importante.5 mm.modul de reprezentare.3 . plansele se împart în trei coloane (89 mm).particularitatile zonei de cartografiat.

3.....pentru originalul de teren din tabelul 3.1..13. D. " Indicatorul se completeaza conform indicatiilor din c~pitolul 2. 3.pe sol ." . I dimensiunile "j:. Tabelul 3.din reteaua locali Puncte cotate .3 Nr.7 ifi17:2...pe: cosuri si constructii informA de turn Puncte de indesire a retelei topografice: -marcate cu barDa 4 s .. si diInensiunile prevazute în tabelul 2.198. en.5 ..3 .marcate cu tlrUsi de JeDlD Puncte..revazuteîn tabelele 3. în culorile mentionate . 1114I~'l \.i iDlCriptii Puncte ale retelei geodezice cu determinlri astronomice 2 Puncte ale retelei geodezice Viforita.pe biserici .3 . . ' ElcmcDtc tOPOlI'afice .2.2.'1.4.-.-' '..pe cladiri ...3 2~~2:3}.marcate cu picbeti Dletalici ..S:~ 96 fi ~ ' ".0A 183:? 3 Puncte ale retelei topografice instalate: .. ScmDc cOliveDtioDllc' . Inscriptiile explicative ale semnelor conventionale se executa cu caractere de scriere.din reteaua de stat 42 6 ..' sp2~p~&' . de nivelment: .

' . Odpz. ..cer.din metal Cladiri anexe: ..4. o + .din beton sau zidarie 8 16 " Cimitire ....l] . : hC. paiaIita sau chirpici .l~ O oI +) I .. ~ rlpz.... Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 7 Cladiri: ...CU cadre si plans.T~elul 3.. . .0 " ..4. .le..4 Constructii In localititi Nr. . 1:2000.din lemn ... ~ O 10. ~ W . lZlma!!. crt. 1: 5000.din lemn....e/. 43. din beton armat 1 : l 000.1 = numâru' de etaje ".din piatrl sau caramida -soproane 9 Cladiri subterane 10 Cladiri ruinate 11 Biserici si mînastiri 12 Capele 13 Moschei " 14 Monumente 15 Troite si" cruci : : ~.

consolidata cu lemn 4j)1~o '2/1 4Plt ~ 73~5 5.cola.cu cosuri .1. Cuptor de caramida Statii meteorologice .J siderg ~text 18 19 Foraje Sonde de petrol sau gaze: ..Tabelul 3.~ pe!ro/ 2jJ z"u. . .. .0 6. ./el'lel .-o qaze MnI/yZ G¥J 20 21 22 Statii de radio sau televiziune Oficii telegrafice.fara turle .l.fara cosuri Semne conventionale lsi inscriptii .Jj gllrt!J gii. 17 Elemente topografice Cladirile uzinelor si ale fabricilor: .cu turle .0 Statii de alimentare auto Cuptor de var.soclaI-culturale .~ ~ [~~~ » 4~'~:?:O L ~ 3~O~ var 3P' ~ 4-P.liilimea galerie. si telefonice Galerii de mina .b.: 738. TerenUri de sport si stadioane 28' Rezetvor de gaze sau petrol 24 25 27 26 28 44 jl .siexploatiri Nr. 4~. crt.5 . :\1 [.5 Constructii industriale.41-.-.betooata .

. ffOlcv .sd!/i1lIiltâ I s///Jtlol' \ 30 31 32 Statii de transformatoare electrice Linii de transmisiuni (telegrafice sau telefonice) Stilpi de sustinere -. crt.'.i <J.~:.pe stilpi de lemn ~.ZillirlJ1l.. ".pe stilpi de beton .pentru lumina. '1 ~ I '6.din metal .pentru tramvai .0 []] fr~1/Jf.6 Linii electrice si de transmisiUni Nr..1 ~b 3.~ -pe stilpi metalici o o ~fJil. .0 1P:::O 45 .. .din beton .Tabelul 3..din lemn ..wzt/i.? 1.pentru telefon 4.?:. --:1.~ . Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 19\ Linii electrice .0': :G ~ I 0 . '2.sn{o/lor 1lI-.

~pe!ro! 0.gura de canal la dgola strAzii Conducte de abur sau aer: ... camine devizitare ...C --G}...: nI''..2._-----_.cu statii de compresiune . .--.C ---.cu statii de pompare Con.0Semne conventionale si inscriptii "--._-----_ .: :2.subterane Conducte de canalizare: .--.. 34 3S 36 37 38 46 I.:'la suprafata -:.0:-pm.. ducte de apa: ...--T. --f-_ .subterane Conducte de gaze: .O~ ' [IJ]::'P .la suprafata Conducte de termoficare :-. COnducte -.------ .rv .r.1..'la suprafata .. crt....5.subterane 33 Nr._-.~-~. '2.subterane Conducte de petrol: .cu statii de pompare . . --.la suprafata' Elemente topografice ._-..-T~-p'Q-mp.J -' I ' "'y. .:"'_-..subterane .. ..etpIIrI.a~er ---C--c~----T.48-:4.7 ....0: .ts:.subterane._----Tabelul 3.....-! ~.cu statii de .8 --._-_.---.-IJ-/ -. .pompare .

__ -== 111 ==--==:::::I#I_' :::::::::.8 Cii rente si colistJ'aqii mexe Nr.0=..:J u:=:usi '~~. . Elemente topoarafice Semne convenlionale ti inscripJji 39 Cii fera~e:eu .7 . 40 .0 rE.cu linie simpla e _ E 1:1000 1:2000-1:5000 =-_~a:=.ecartament qprmal: -.=. ~ c:::::.cu linie dubli .J-I/.J)aSllI'ell -.eu linie dubli si electrificatA -in constructie -.~_-=_ =:ZfllZlZlZ'ZlZ2!:' =::l'rz'Z:Z1lZ2iZ:zIZI=~QlZ1ZZlZZlZP!:l::' = :0.1000 &.balte sau puncte de oprire .TabelUl '.000 .' .cu linie simpli si electrificatl 1.cu linii demontate Cii ferate cu ecartament ingust: .3.D:.cu Iime simpli ~ .. ~/1lI.cu linie simpli si' eJectrificatl ! T ! T 41 Constructii anexe: .=::=1.f: 5000 f 1.'*f~. crt.0 F e8 1:2.statii de cale feratA . 8-l1IImiru/lldlilor Bh. '<:_-------~ ==-_c=~:.(~:.-== 47 ~--- .-.: _-=~p.A''.~r.semafor .&.platforma turnantA ~jr.

\1 " J r 46 48 Benzi.--~ 6.sinlple subterane .. -1 ..1 l' 0.0'.5 :a::: .' crt.0 ! 'ITP1P.=.5 .sinlple -la suprafata ." II' 1111 II II -i :-3._.0 -b-..depou --rambleu si debleu Tabelul 3.intrari în subteran la statiile de metrou -t+.0 -6.0 I 1. -== 1..sinlple .Nr.: 0..-o~'-o-tl".O II II II 'II .duble la suprafata II i. =:::1_-= J I ..8.zid de sprijin si de consolidare 5..0 rO.:l--=== 43 Linii de metrou: . 41 Elemente topografice .8 (continuare) Semne conventionale si inscriptii ..transportoare permanente oo o o o o g 4.I.duble subterane -.duble II ".tunel Poduri pentru calea ferata:' . : 6.--.construite din beton sau piatra '.5.-+f--'-++..duble 45 FlJlliculare sau teleferice: ..0 .1E."0" 0. t.0: ) .44 Linii de tramvai: .construite din metal .5 120 ==-IIK::"H=-'". 16.7. EEITi .--.sinlple : 6.'~f"-:~'f5-~S-.3 8.) .7 jfl/pi~ sl/S!im'n'.5. I 42 ..2 .0': fP . -++--""""-W-M.

pietre kilometrice Poduri pentru sosele si drumuri: .!.l I ===6 __ ql <_.2 ___ 0.poteci Semne conventionale si inscriptii .1.I . .1.l'I'IQ'I'f.1.1.i O.(~O_.3 .=.rezistenta la o sarcina.I"".' 1"".nlJmaruI!JenZl/pr fM.9 Nr.<f' f'PI' .l.1.!Ii" C¥OSiJlJt1e 10.T" ti." 1) . 47 48 48 Elemente topografice o Autostrazi Sosele: .!.5 .rilmbleu si debleu . '" ./jliml'a l/l1e/bl'l1rIJn m.1.220B°-7~ 0 .Cartografie .3' =2x4As= 0--2X4B -. drumuri si coostructii anexe I Tabelul 3.g.~ ___ O'~/_o ' . .1. t. m._ 8 .1.1.1.-:.Sosete. ____:3_.zid de sprijin sau de consolidare . m o 126-7._0:__ ~Q £o0~.construite odinlemn . 200 . JOJ ____ o a(fO)As _.construite din metal F -fier.construite din beton sau piatra 2..de exploatare .litiml'a loiala' ========= 5(8)P =====. crt. ---*1 1 .F'a11.li/imea pi..1. VI) sel)s dairruiJIie 4 . 1B '800 --50 51 Constructii anexe: ..1.J 2 . material de constructie.6 dimensiunile podului.. 'l'j'j'i'I'I'I'I'I'I'I'ji i ' le " '" II I I "J o' 3.nemodemizate oDrumuri naturale: .!".i I 4 . .1. 8 -Înaltimea deasupra nivelului apei..îmbunatatite .modernizate .

podete tubulare .punti pentru pietoni ___ . __ 74~..poduri pe suporti plutitori ./ f..60l' -t t ___ j" 1\ 1\ " IV V V V 'Aj"C----_ ----H-~-- .

5.. .gard viu 57 50 I 1'.. qS . "~N"NM"'~ .-~~+-.. -_ .l! ~o -.~ -.e " " v X Y A V ru I .1 q5-"" :4P: 0. I ...~.din plasa de sîrma . _' -.. ~ ~ . . -I .de\judet '. ee ee ~' ee..I:e' O. . . ./Jl.0-0-0'-'0-0-0-0-0'-0..~+-.de municipiu sau oras 52 53 54 Ziduri istorice 56 Garduri . e !._" -----'-'-11.43 D].IJ !t.3 .0.+-4. 4.4p.4. ~'..0. limite si imprejmuiri 55 Ziduri din beton..~ . _~ 0...10 Frontiere. . _ .SP.l I )P.-. I Semne conventionale si inscriptii I I " :5.0. .i . .D: ~.I ~ .0 . .din lemn . ee .1.de comuna Elemente... .S . topografice . crt.4. .Tabelul 3.-.metalice Nr.*.din sîrma ghimpata .' piatra sau carimida .5. ÂC I .din nuiele Limite permanente ale elementelor de sol si de vegetatie . . Frontiera de stat Limite administrative . .. ...-.? .

mica de lm Canaluri .i j ( ii . negru ~ 2.5 " rero'l' /vertk ..din..-. abrupte: -. ).AI.~.m..7 rertk .'. ~.::=.'. ...cu adîncimea malurilor' mai mare de 1 m. neconsolidate 61 62 4* .consolidate cu beton sau piatra ''-/-~?----~-c.5 I . flutftor.în constructie ..!tl.-. crt. verde ~eI""'fl.0 verde ii.'l.cu maluri.I.cu adîncimea malurilor mai mare de 1 m.1.1... Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 58 59 Linia de mal a marilor. amenajate -:-.g i .. . construite pe diguri .'lj~I.D..«.-/_.verde _0'f.. lacurilor si riurilor Maluri. sepiJ O~Î=~.i~: f<v~r~ ! ! ! .cu adîncimea malurilor mai ._'. rertH st'1'1rJ .2/..I 60 Diguri .' » ii' J.. . 0.--!--!+i.2 ------~ .''I. stînca sau piatra -.JIt"'''''I... =3::i~i.pentru irigatii sau desecaci: .1 -. ! .../.. consolidate cu fasciile . neamenajate .din pamînt ... 51 0. 2..'Q_.vereerk' myru .-'~0. -. " Tabelul 3:11 Reteaua bidrografica si constructiile anexe Nr..'' .. .'.cu maluri consolidate Rîuri si pîraie: .r.::=~ vt'r~' ..

52 Nr. crt. 63 64 Elemente topografice h:voare: - neamenajate - amenajate Constructu -anexe: - statii sau posturi hidrometrice l82,5-cota la capatul mirei (4,50) - gradati!! pe mira la care . s-a determinat cota l8l,5-cota Qivelului .mediu al .apei - docuri - ecluze 2-numarul camerelor de eeluzare 65 -lungimea camerelor 15-Iatimea portilor 3,5 -adincimea apei -' baraje - castele de apa - fintini -:- roti pentru irigatii - vaduri - faruri - feriboturi 850-latimea apei inm 75 x 12-dimensiunile feribotului in m 350-rezistenta la sarcina in t - bacuri pentru vehicule - bacuri pentru persoane I Tabelul 3.11 (continuare) Semne cOl1ventional~ si inscriptii

Tabelul 3.12 ReUef si elemente de sol Nr.o crt. 65 Curbe de nivel: - normale Semne conventionale si inscriptii 0'----48 ___ i_9-_,:!--', -: principale - ajutatoare _- -accidentale 0,2-4,0. 0".-0-_0 !iO 66 67 68 69 70 71 72 Rupturi de teren si tef"ase Rîpe si viroage Zone cu alunecari de teren Colti de stinca Zone stincoase Zone cu grohotisurt Terenuri cu saraturi: - inaccesibile -accesibile lIIIIIIJllllllllllmlll'll1/l~r~ Il'I,I"JI',/.",II~"'J, ',"II/II/Iii:;t..-Yeroe I I ",. ,I1J 53

54 Nr. crt. 73 74 75 Elemente topografice Terenuri cu mlastini: - inaccesibile - accesibile Suprafete nisipoase: - nisipuri uniforme - nisipuri cu ridicaturi -' riisipuri cu gropi - ,nisipuri miscatoare Vegetatie Paduri: .:- cu înaltime mai mare de 4 m - cu înaltime mai mica de 4 m - rare - doborîte de furtuna, uscate sau arse l' Tabelul 3.12 (continuare) I I Semne conventionale si inscriptii Tabelul 3.13 o. "o: , 1, :'0" 0"0"'6'" 0"0 o' () :00:: 1,0 " '1' ~ o;' ; 'f.Sr.J O 30 ~ lo ' '1 o: :..p..,.~....9.., ,Q.,.9.. A:...90.0 ~o: 25 - Îl1i/lime<1 D'U'tite iJi1r-IJ"rIQ in 111. 0,30- tliQmelru/ metltv I (0 O' . ji '. o" '.;'" 'O "I~o"o"'~ ;0:: 0,6 4 brad , ,oi :.0 I o:. ~9... q .. . 0.... ~.... C! ~ ,,?, . '? . '?: ...~ ~.T . Q, I Q, 1 .'. .\.., i.: ,,'C" '" ,.i-' .... J,.. L L l.. I L .....L...........L...........L..... '("L ..;.. II

.:! ~ i....'''1 'IV '1" .q : .3..... topografice Linii de somieta .II + '* : L .......0... 83 84 85 86 87 Elemente... i"~"" ~ ~ -....:..z .. M: ..: ~ .. Tufaris sau maracinis Suprafete cu ierburi naturale Suprafete cu izlazuri sau pasuni Suprafete' cu stuf. : : o o"~ i> o o o o o o: : 4P InJr ! : o 0"0 o o o o o o o: : ... o CI o o o o.))i.:.. . o o O' : 4 ..-.O : .' 0o. ~ : ..... o o: :'0 ...... ::~ .t Nr.1 .. 76 77 78 19 80 81 82 .....:.. ~::.. '.0 Il II .8 O' o o"aoltleol 00 o o o ~.~I . ...v...0 .. :'... crt.~ ~. 0". 0 0 0 ..S ~ S' S ~ E 4'0.......r'r'W. .. /1 II 4.:2P /\ /\ /\ I : "" ~ t ~ '~i~" . o O'...~. .0. ~.... . 1. :000000'0'0 o : : .//#1. /\ /\."2.... ~ j ~... . :.. trestie sau papuris Perdele de protectie Arbori izolati Tufe izolate Livezi sau pepiniere de pomi fructiferi Vii Culturi de orez Culturi de plante tehnice Tabelul 3.. .:::::::...:.......~...:... t ..:: ' . .~ ~ " 1 1::2. "! 55 .. + . S ... " () o o o 0:::(0..13 (cOIitinuare) I Semne c'onvelllionllie si inscriptii ' ... ~ . + i : 4:0.0.1: ..... .....:...:::::::i::::::~ ...... 4b oJj ..0" " r :.:: ....

I I . . I I .I. I I I I. I . I. .. I.

calitativ si juridic.14. La întocmirea planului cadastral se folosesc.FORESTIERE din caramida si .14 I Simbolurile categoriilor de folosintA ale terenurilor Categorii ! Categorii Simbol Simbol I ARABIL NEPRODUCTIV Arabil A Neproductiv N Gradini de legume Ag Nisipuri I Nn Orezarii Ao Bolovani. silvic. pomi fructiferi FI Strazi si ulite Ins Finete cu tufaris Ft CONSTRUCTII VII Constructii C Vii V Constructii-curti lee Vii nobile Vn Diguri Cd Vii hibride Vh Cariere ICa Pepiniere viticole Vp Parcuri . semnele conventionale topografice. torenti I Nr Sere As Saraturi Ns Solarii Aso Haide Nh PASUNI Mocirle-smircuri jNm Pasuni P Gropi Ng Pasuni împadurite Pp DRUMURI SI Pasuni cu pomi fructiferi PI Drumuri cAI FERATE 1& Pasuni cu tufaris Pt Cai ferate Drumuri nationale Dn FiNETE Drumuri judetene jDj Finete F Drumuri comunale De Finete împadurite Fp Drumuri de exploatare .plansee Paduri PD din beton armat A Plantatii si perdele protectie PDp Cladiri din caramida I Rachitarii PDr cu planseu de lemn B . PRINCIPIi DE REPREZENTARE Prin lucrarile de cadastni trebuie sa se asigure cunoastereaj completa si sistematica a fondului funciar. de regula. SEMNE CONVENTIONALE CADASTRALE 1 3.! 3.2.Ct Livezi intensive Li Plaje si stranduri Cpj Livezi cu arbusti fructiferi Lf Taluze pietruîte Ctz Pepiniere pomicole Lp Alte terenuri :Cat Plantatii de dud ~ Ld CARTAREA CLADIRILOR I PADURI SI VEOETATlI Cladiri 'cu zida rie . grohotis Nb Capsunarii Ac Rîpe. iar semnele conventionale se înlocuiesc cu simboluril e prezentate în tabelul 3. edilitar si imobiliar. ravene. avînd în vedere aspectul cantitativ. .De Finete cu. Cp Plantatii hamei Yha Cimitire ICi liVEZI Terenuri sportive :Cs Livezi L lU"guri si piete . hidrotehnic.2. Pentru categoriile de folosinta ale terenurilor se face o detaliere calitativa. Acestea se reflecta în planuri si registre cadastrale.1. Tabelul 3.

1 . : 'l '1: \ I 1 !I 1 .. Pepiniere silvice PDps Cladiri.. din lemn C Tufaris si maracinis PDt Cladiri din paianta D Cladire declarata monument HIDROGRAFIE istoric Mi Ape H Magazii din zidarie in Ape curgatoare Hr Garaj din zid-metalic gj Canale Rc Grajd din zid gr Lacuri si balti naturale Hb I Amenajari piscicole Hp SLtaucfuarriis de acumulare HHas I I 56 Vl. i .

III WCA NTUAMRARI (fDaEmiFliAi/MpIeUrIsoane) I Z'<" chiuvelA 2 2 '" cu-l cu 2 cu 3 ~r:. . 4 . .nale SI I notatiile specifice. TEREN PLAN DE SIT UATIE SC. domiciliul/sediul .15 ..2. ISNAVREPUATNOTAARE lte amblAn lteamblnA sDtaOrereattieb.u~~s:n . 1 I I li 3. I " ii <'" PERETI cArllmidA c:ArllmidA' ELEMENTE magazie " Olt: PLANSEE beton beton anul constr. zw . construÎrii 1975 I REGIM DE INALTlME parter + parter + s tarea . i IV SUPRAFETE '.. C ELEMENTE SCÎndurA ANUL CONSTRUIRII 1933 1933 anul STAREA TEHNICA bunA bunA. f I . .~GU.ciresi .h 5/6 li fArA ecbipam. 3 . . LUCRARI PRACfICE I Sa se întocmeasca fisa imobilului pentru cladirile care apartin scolii~ pe baza masuratorilor si inventa~rilor care se vor executa..QR..15) în care sînt trecute datele referitoare la imobilul luat în evidenta. --l 1 . se întocmeste pentru fiecare imbbil I cîte o fisa (tabelul 3. .~U. ELEcTRICE 'da da cu ec:hipam. butuci pe A' t J. ~I~~I'fEJ..JMUIRI ELEMENTE materiale de constructie I A B .2. L. 1: 500 TOTAL 597 . sPa.S~C. ners..st~." CDRP 8 CORP A .I ! I .50 I ! 8 .Coa.sLf. vita-de-vie \ 36.A~V At. ~10.NE. strada .OR. 'sector 5 I PROPRIETAR.73 .0~ .2. i I i: CATEGORIA CLADIRI TOTAL ANEXE TOTAL Il SUPRAFETEI .. I Tabelul 3. . corn imobil I Il'ST. ani ~ A2 : ioi1 I pomi fructiferi: . I CONSTRUCTIA LA SOL 106. ii 2 etaje+pi I etaj+piv tehnici bunA nilA (parter nilA (parter lungimea (m) 42 I FOLOSINTA locuintl l<>cuinlA CONSTRUCTII p. în legenda schitei sînt prezentate semnele conventio.1 ELEMENTE CLADIRI II ELEMENTE ANEXE I MPRE.P. nr .~o'0". total total 8 DetS. I în cazul cadastrului imobiliar. ~. .Fti..~ 2:~eq \ 31. ~lJR.FISA TEHNICA A IMOBILULUI I din ~l!C. I :te! I lE II) ..3 sobe teracotA. CORP CLADlR DENUMIREA n-nI~ MOBil A B C maeazie ru-EX . ~j FUNDATII beton beton DENUMIREA . E.lq~L~ .TO~ ~ I SUPRAFATA. 1970 ": <:..~.A 2 I 3/4 .56 63.r 23 22 . DetS. I aUi cazan Dale 2 sarnanlA Imn <'" caoa Dale 2 mvelitoare carton ~< ~"t':Z Wlav.SIR.o.20 II) I copaci .SI.. M.A' o:: ! virsta . JeniDe cotA-lemne C .B 2 2/2 I cu sabe 5 sobe tera.

Actualizat: august 1988 VERIFICAT Ionescu -Nicolae 19k2 I SEF ATELIER Inl!< Boceanu Ion I 57 i I ~ ~. "'''..90 86.00 3.29 3.43 329.sau 1= irilocuitori 12. ! INTOCMIT TEREN Marin Dumitru data: nota: INTOCMIT BIROU Constantinescu Gh.. -.64 326.62 Z~ paiantA sau 8Q chirpici .. 85. sau .00 3.42 . I . april.2~ ) Î '" c..52 162..r.434.. .lDl ..00 I Înlocuitori .26 I .73 148189 3.1~ 114..170..00 173.43 2. :s cAramidA.83 2.62 437.:> paiantA sau ! chiroici I LOCUIBILA 105.

.' v ' I .1 Suprafata topografica este foarte complexa din punct de vedere al reliefului. cu altitudini între 200 si 800 m. .nereg~larjta~ileei.partea superioara a înaltimii.piciorul pantei .' Prin altitudine sau cota a unui punct se întelege distanta pe verticala dintre punctul respectiv.suprafetele laterale' ale înaltimii. . rezultata din intersectia a doi versanti. . . Ca suprafata de referinta s-a adoptat geoidul.1.dealul. . . FOR!\1E DE RELIEF Relieful suprafetei topografice este compus din cîteva forme tipice. cu pamte de înclinari variabile. si suprafata de referinta.Suprafata terestra (topografica) existenta în natura. înaltimile au urmatoarele parti principale: -' vîrful . Prm rehefse mtelege totahtatea demvelanlor suprafetei terestre (topografice) fata de o " suprafata de referinta. oceanelor în echilibru.' '. .cu toate . mam~loane si sei. înaltimi mici si cu pante line. care se ridica deasupra terenului înconjurator. 1 . distingîndu-se doua categorii principale: 'forme de relief si elemente de relief.1.Capitolul 4 '.versantii . situat pe supraf~ta. 84 . cu altitudini de peste 800 m. care se prelungesc în terenul înconjurator. .i REPREZENTAREA RELIEFULUI 4. Acestea se determina prin lucrari de nivelment. . Creasta poate fi o linie sin{{oasa cu vîrfuri. DEFINITIA Sl CLASIFICAREA RELIEFULUI Pe planurile si pe hartile topografice se reprezinta totali~atea elemen' telor situate pe .mamelonul" înaltime cu forma de cupola. 4..1. . distingîndu-se: -' muntele.sfîrsitul versantului. se considera ca fiind 'suprafata marilor si a:. combinate între ele.. înaltimile se prezinta sub forme conice sau de cupola. presupusa ca fiind prelungita pe sub c9ntinente. Suprafata geoidului sau suprafata de referinta altimetrica constituie originea pentru determinarea altitudinilor (cotelor) punctelor de pe suprafata topognifica. . " . Creasta este înaltimea prelungita intr-o anumita directie.colina sau magura. topografiica. care într-o pnma aproximatie.

teren închisa de înaltimi. Peretele stincos este asemanator cu o rîpa cu ve'rsantii din roca dura.adica partea cea mai de jos.ului. eleJ[ mentele naturale de relief se reprezinta cu culoarea sepia. . fiind forma inversa a dig. cît si locul. " Valea este o depresiune prelungita care coboara într-o' directie. însotite de date caracteristice si explicative. Viroaga sau ravena s-a format pe. avînd versantul aproape vertical. 85 . deosebinduse fundul depresiunii.l adica partea superioara. cu mici ondulatii. rele . cariere etc.. pentru irigatii si 'desecari. adica confluenta a doua vai. Canera este formata artIfiCIal pentru extragerea. Depresiunea este. în forma de con sau. baza rîpei. O depresiune de întindere mica se numeste caldare sau gavan. înclinati de regula cui 30 sau 45 Q. cauza eroziunii si transportarii de catre torenti a materialului erodat. artificiala. din. baza taluzului . cupola. ce nu depaseste înaltimea dy 25 m fata de nivelul terenului înconjurator. adica partea superioara a versantilor.doua vîrfuri consecutive. iar cele cu altitudini mai mari se numesc podisuri. iar la piciorul versilDtului. doua vai ce coboara în cele doua parti opuse crestei. din cauza eroziunii sau alunecarilor de teren. etc. pentru irigatii si desecari. Hebleuri. cu forma inversa decît movila. diguri. La . Poate fi naturala sau..1 Aceste elemente de relief se reprezinta prin semne conventionale specifice. ~ Terasa poate fi naturala. relief: Movila este o înaltime izolata. Ripa sau ruptura de teren s-a format pe cale naturala. partea superioara. .' De regula. eroziunii. La o vale se disting: originea. elemente tipice de. avînd aspectul rupturilor de teren. Groapa este o adîncitura cu dimensiuni reduse.2~ ELEMENTE DE RELIEF Elementele de relief sînt denivelari accentuate. Se disting urmatoa-. ". taluzele. o adîncime de. este marginea rîpei. firul vaii~au talvegul si gura vaii. Sesul este forma plata de teren. Cele situate pîna la 200 m altitudine se numesc cîmpii. sau actiunea oamenilor: ramblee. construita pentru amenajarea terenurilor înpand supuse. în cele.Saua este portiunea de creasta dintre .' de matenale sau zacaminte. adica versantii. mai multe cazuri formata artificial. versantii înconjuratori si marginea. . Rambleul si digul se construiesc pe caile de comunicatie. Taluzul poate fi consolidat. în lungul apelor. 1. 4. Debleul si santul rezulta din saparea terenului natural pentru construirea cailor de comunicatii. sau artificiala. de formare a. formate prin actiunea agentilor naturali: eroziuni. alunecari de teren. unde s-a produs ruptura. .1.. fiind linia de întîlnire a versantilor 'la partea lor inferioara. iar cele arti"ficiale cu culoarea neagra. cale naturala pe firul apelor. distingîndu-se: coronamentuI. fiind atît locul de întîlnire a doua creste. situata în zonele de ses în luncile rîurilor.

punctelor de. I ~cest sistem este pr~is. .elementele de planimetrie si relief cu caracter permanent:. knetode. 1. (> 064. .3 68. schimbari de panta. poduri.punctele de detaliu. creste.3 -66. este necesar sa se cunoasca cbtele .G o S 068..inconvemente: formele de rehef nu apar 1D mod sugestiv SI scrierea cotelor încarca planul cu multe inscriptii. simplu !i rapid. METODE DE REPREZENTARE A REUEF~LUI i Reprezentarea formelor de relief pe planurile si hartile tc. .7 -67. 100 puncte pe dmll(indiferent de scara). vai.2 oGS. pe suprafata respectiva..7 o 6S.de.62.1. _ . .etc..doua . prin care sa se asigure in . .7 -o7.8 0&6.9 064.2 06J.altitudinile ./.1 o os.9 .. movile.2 063. De aceea planurilecot~ie se folosesc 4.ansamblu o repartizare cît mai. gavane.& 064-. pentru: .0 063. sei.1. Plan topografic cotat.1 .. _. altimetric si scrierea valorii cotei linga semnul conventional al fiecarui punct.& o 067.2 066. I .J o 066.punctele caracteristice ale formelor de relief~ vîrfuri. . adoptîndu-semai.0 003. ~ntersectii si ramificatii ale cailor de comunicatie." oG'.punctele . punctecotate cu asemenea densitate se poate reprezenta relieful prin orice metoda.>pografice a constituit o problema dificila.5 06 . etc. o o 0682 oGSoS J Fig. mam~Ioane.. de scara planului si precizia ceruta. multe. 4.2.8 . Cu ajutprul unei retele. fintini. ... cladiri. frînturile limitelor permanente .4. se cerb ca pe plan sa se realizeze o densitate de 50.. .cu densitatea stabilita.uniforma pe întreaga suprafata.: .2.. Indiferent de metoda aleasa. (> -68. Densitatea punctelor cotate este in functie de accidentatia terenului.8 067.retelei de baza.7 "65. METODA PLANUIULOR COTATE Reprezentarea reliefului prin cote consta în raportar~ pe plan a tuturor punctelor determina~. In general. dar prez~nta ..

'~ f ...p.4 067. .0 06&3 \ .fu\ J 0'l.0 "".06G.!.60 o 68.I \ 0f-2 .1 O6&.S 066.it"<~ 06U '. 0G3.1 o ._ . .~..1 0GG...8 "~~~..~ . \ H. ~~...~.0 068...~ . ..2 '~~ o o $ o . o~ ..9 i? " #23 " 86 .8.. ".. ". 065. o f o S \0 _~6..~~?..8.\ (> \ s 067. 0&0..Pla eni 065.6 (> S o .>.. 065..... soS o S o \ o' SoS .l .8 . 5.J..67. 0&5.

acestea fiind figuri asemenea formelor de relief. I în figura 4. planurile de nivel se aleg la distante egale. si hartile topografice. curbele de niyel se proiecteaza ca orice element de pe teren.2.echidistante. avînd aplicabilitate generala la' planurile. respectînd densitatea acestora. B. . Reprezentarea formelor si elementelor de relief. reprezentate prin curbe de nivel si semne conventionale.suprafata de referinta . curbelor de nivel. Pentru o reprezentare sistematica. pe Baza acestui principiu.2. Fig. între ele . micsorate corespunzator scarii planului .1 se prezinta un exemplu de plan cotat. 4.suficienta precizie. de scara planului si' de înclinarea pantei terenului. accidenfatia terenului si scara planului topografic. pentru ca relIeful sa fie reprezentat clar SI expreSIV.2. unde reprezentarea elelllentelor de planimetrie si hidrografie permite scrierea cotelor. C). Intersectia unui plan de nivel cu terenul se face dupa o linie care uneste toate punctele situate la nivelul respectiv.2 este sectionat cu planuri de.echidistanta ~rafica nu treb~e sa \tie maI mIca de 1. 1: 2000. 4. C.3. .' Marimea echidistantei se alege în functie de: precizia necesara reprezentarii reliefului. Proiectarea formelor de relief. Principiul metodei.3 se prezinta cîteva forme si elemente de relief s~ecifice.Aceasta . Planul H este planul de proiectie . numita "curba de nivel". . METODA CURBELoR DE NIVEL Este metoda' care serv"te la reprezentarea formelor de relief in mod sugestiv si cu . . nivel orizoJ}tale si echidistante (Al B. . I : I I l' 1\ I I J 1 I I t~17 Fig. A.. reprezentat pe figura 4. rezulta o echidistanta grafica. Sa ne imaginam ca terenul. Pe planul de proie~tie. respectiv den.pe care se proiecteaza curbele' de nivel de pe planurile. 87 . în figura 4. 1: 1000. Echidistanta este distanta. 4.0 mm. \ în functie de valoarea echidistantei alese. sit~tea .numai la scari mari: 1: 500. pe verticala dintre planurile de nivel ce determina doua curbe de nivel consecutive.

5. fiind foarte' sugestiva.50 1. la valori jntermediare..pentru reprezentarea reliefului pe hartile geografice si turistice.00 2. cerneala tipografica.50 2.albastru.curbe de nIvel pnnclpale.curbe de nivel ajutatoare. p.0 . pentru suprafetele dehiroase si muntoase. la intervale egale cu valo~rea echidistant~ i.6 cm pe plan. 200000 4@.' 1 : 500 0. . vai.contin~e . în zonele cu dune <le nisip.50 . 25000 10. 1: 1000 .50 1 .0 1.2 mm. gavane etc. prin linii continue cu grosimea de 0. Pe fiecare dm2 de plan se scnu 2-3 valon pe curbele ae nIvel.' curbele de n.1 .0 I /' .50 0. " .originalului se executa urmatoarele operatiuni: -..0 . prin linii . I w . De regula.curbe de nivel accidentale.1 mm.3. 10000 2. Acestea se traseaza în luncilel rîurilor. .00 2. 0.0 mm). a CIncea sau a patra curl1>a nor.ate care nu se percep p'rin trasarea curbelor de nivel normale si aju~atoare. astfel: .' I .00 1 : 100000 20. .5. de I regula cu valoare de 200 m.0 10. iar pentru imprimare. pentru suprafetele acoperite cu apa. I : 100 0.0 100.5 5. de regula pe curbele principale. se folosesc trei culori de baza si nuantele aceS'tora.50 1. expresivilalii si Citi' rea usoara a reliefului reprezentat.altitudinaIa.00 1 . linii întrerupte (segmente de 7.astfel: . Pentru originale se folosesc solutii preparate din acuarele.00 1: 1000000 100.5 . sei. si în zonele cu.10 0.0 40. I . prin. teren ses.2. -. 4. valori care sînt prezeritate în tabelul .ivel se cla~ifica .0 . (m1 Scara hirtii I (m) ses deal munte ses si Ideal munte . I . se stabileste scara hipsometrica sau . pentru suprafetele :de cîmpie. maro. Pentru colorarea .0 . pe platouri. .1 Echidistantele curbelo~ de nivel Echidistanta I t Echidistanta Scara planului. . acolo unde distantele între curbele de nivel normale. Tabelul 4.' . Ea consta în colOlfarea suprafetelor de harta în raport cu altitudinile. 1.0 200.mala.verde. uniformizare. ~O .curbe de nivel normale. 88 4. vîrfuri. 50000 19. conform scarii hipsometrice (din 200 m în 200m).2. s-au adoptat anumite valori ale e9hidistantelor în functie de Scara planului si de zonele geografice. la 1/2 din echidistanta. METODA TENTEWR H1PSOMETRICE Pentru.0 1.25 0.1.cu grosi~ea de 0.00 I : 500000 50. 2000 0. w . 1.0 I : 5000 1. creste.0 20.se traseaza curbele de nivel care delimiteaza suprafetele. Clasificarea curbelor de oiveL Pentru marirea.25 0.Se foloseste de obicei . sînt mai mari de 5.'O 80.entru redarea fidela a formelor putin pronunt.

sugerînd gradul de iluminare al terenului si respectiv de înclinare a pantelor. _ se coloreaza cu tentj. în functie de numarul de exemplare si de teh. Acolo unde hasurile sînt lungi si rare (teren cu panta mica) planul apare luminat. iar relieful prin tertte .nica din dotare... .' .4. numar' mic de exemplare si pentru matdte. pentru unicate.coP\e ra desenul elementelor de planimetrie si se executa greu. asemanator celui din. pentru hartile geografice. din 5 în 5°. pe hîrltIe . . nuanta de maro \ cea maI mchlsa pentru locunle cu altitudmea cea mal mare. a.albasfra . cu tenta .5. în functie de unghiurile de panta. altitudinilor. iar adolo unde hasuI.' A \ _' curbele de nIvel se copiaza de pe plan sau de pe harta. .si cotele unor puncte caracteristice dlli teren. A .u. METODA PLANURILOR SI HARTlLOR IN RELIEF Se foloseste I în general pentru întocmirea planurilor si hartilor cu caracter didactic.2. arata directia si înclinarea p. . . permite deter . inarea. \ _.. apoi peste ac~stea se coloreaza suprafata cuprinsa în interiorul curbei de nivel imtdiat su~er!oar~ . Lungimea hasurilor este în functie de' înclinarea panteL . \ Pe hartile cu tente hipsometrice se înscriu si cotele unor puncte car~c-' teristice din teren.a mai d~par~e. pentru tiraje mari. rezultînd. se folosesc doua procedee de' întocmire: \ _ manual. mecanic.m. _ se coloreaza cu tenta maro suprafata cupnnsa In mtenorul curbeI de nivel' limitata (cu altitudini mai mari de 200 m). METODA HASURILOR Se foloseste foarte rar.1 hipsometrice.' \ Pentru aplicarea metodei se tr~seazaîn creion curbele de nivel corespunzatoare unghiurilor de panta. care se executa din carton.2. . A în cazul mtocmuul manuale a planunlor SI. I ~ --. . dar n. natura. începînd de la 00 pîna la 45 o. din 5 în 5o.. la o departare una de ~lta cu 1/4 din lungimea lor. . 4. _ se _stabileste linia de demarcatie între zonele de deal' si cele de cîmpie (de regul~ curba de 200 m). _ se coloreaza suprafetele acoperite cu apa. S-a întocmit un diapazon de hasuri. II I ~ . 4. Pe hartile cu hasuri se scriu .antelor. rezultînd ca locurile cu altitudinea cea mai fuica sa aiba culoarea verde mai închisa.(400 m) si as.ile sînt scurte si apropiate (teren cu panta mare) planul apare întunecat. hartI10r In relIef se procedeaza astfel: . placaj sau material plastic. . A" \. '. executate la masini speciale. Hasurile se traseaza pe directia pantei. verde suprafata cu altitudine mai mica decît curba de nivel limita'tl' (200 m) si apoi peste aceasta supdfata baltilor si a deltei.I j l' I 1. si apoi Între ele se dtse"" neaza hasurile conform djapazonuluL Metoda hasurilor asigura expresivitatea terenului.. modul de reprezentare fiind' foarte sugestiv. folosind ca material folii plastice pe care s-au imprimat elementele de' plalnimetrie si hidrografie prin semne conventionale.

de calc si apoi . placaj sau material plas~ic'. 89 .se aplica pe foiii de carton.

Lînga .matrita reliefului. . -' punctele retelei de baza.se modeleaza relieful. trepte cu materiale adezive si apoi se lasa sa' se usuce. semllele conventionale ale punctelor retelei de baiA se scriu. realizeaza la o masina de vacuumare. . pe: . d~asupra Sau d~desubt. . edificii. sub tormade fractie: l~ numarator numele sau numarul punc~u~ui. în numarul de 'exemplare dorit. în dreapta semnului conventional. calc. unde se introduce matrita reliefului. calc de calitate superioara. umplîndu-se spatiul dintre.cadrul interior al plansei. obtinîn'. copia luînd forma acesteia. Lînga. iar oucatile rezultate. iar la numitor cota la sol. Daca spatiul nu permite. . . .se coloreaza relieful în culorile conventionale (tente lhipsometrice) si se deseneaza elementele de plani~etrie si de hidr<?grafie. I . 4. iar relieful prin tente hipsometrice. iar la numItor valoarea coteI.3. . asemanatoare ca la punctele retelei de baza. se lipesc una peste alta. . conform dispunerii lor pe ~lan. avînd elementele de planimetrie si hidrografie repr~zentateprin semne conventionale. Ea se întocmeste pentru fiecare plansa. în cazul întocmirii planurilor prin ridicari topografice.semnele conventionale ale punctelor caracteristice si de.' ' l' . .. Operatia se repeta pentru obtinerea numarului dorit de exen1plare. Oleata cu puncte cotate este documentul pe" care se raporteaza toate punctele determinate altimetric. . de regula. . materialul ales se suprapune pe originalul planului.1 ' _.. \ I . se taie foliile dupa urmele curbelor de nivel. .punctele caracter~stice ale reliefului si' cele de detaliu.' liu se 'scriu cotele lor. deta. ele se pot scrie la stînga. Se încalzeste copia imprimata pîna cînd materiaJul devine maleabil si apoi prin vacuumare. Valorile cotelor se scriu. care se deseneaza prin semne conventionale corespunzatoare categoriei' punctelor. harta în relief. I Prin racirea materialului se realizeaza planul sau. numarul acestor '. ÎNTOCMIREA OLEATEI CU PUNCTE COTAjE . . . executîndu-se simultan cu planul topo~ grafic. acesteia. de regula .care au suprafata egala cu a planulUi si grosimea egala cu echidistanta aleasa pentru curbele machetei. la aceste puncte se pot scrie si numerele. pe mater~al transparent. marci). se fixeaza' si apoi se copiaza de . I Pentru întocmirea oleatei. folie din material plastic !bat pe una din fete sau.. pînzat. peste care se suprapune copia imprimata pe folia plastica. pe original: . se scriu sub forma! de fractie: la numarator cota marcarii. ""C I punCte scrilndu-se la stînga sau 4easupra s~mnului conventioinal. din material plastic. manuala. copii imprimate (ale planului sau ale hartii topografice) pe fotii plastice. dar sa rezulte clar la ce punct se refera.' du-se formele de teren reprezentate în trepte. se realizeaza suprapunerea copiei imprimata peste matrita. 90 .-. '. harta în relief se. -. Planul sau'. I în cazul întocmirii mecanice a planurilor si hartilor în relief se executa: . dupa proceddul aratat la întocmirea.. reteaua rectangulara si valorile :. '." La punctele unde marcarea punctulw se afla deasupra solului (pilastri..

la mijloc: scara planului topografic si sistemul de referinta altimetric. oleata cu puncte cotate va avea acehlsi format. în partea stînga: functia. De aici rezulta necesitatea cotarii thtu..i li' .în partea dreapta: functia. între doua puncte cotate vebine terenul are panta uniforma. d2 -=----=-= h h. . se schiteaza liniile orografice ale terenului: crestele. . sa se stabileasca locul.=-dh' h " 91 . afara cadrului se trec în indicator. ror punctelor caracteristice.în culoarea neagra: prin linie punctata se schiteaza liniile orografice ale terenului. .. . deci: d. rente de nivel. respectiv distantele acestora fata de punctul. astfel: . inclusiv punctele de scliimbare a pantei. filare' în timpul ridicarii topografice si filare în timpul stereorestitutiei.\ '.numele si semnatura conducato\rului unitatii de executie. de unde rezulta: d d.în culoarea neagra: cadrul interior. A.. semnele conventionale ale punctelor retelei de baza. INTERPOLAREA CURBELOR DE' NIVEL Trasarea curbelor de nivel se executa de obicei prin: interpolare între punctele cotate. reteaua rectangulara cuvalorile respective. lînga care se scriu datele caracteristice si elementele hidrografice. . ?umele si se~natut~ executantului. Sub' latura de sud: -. Oleata cu puncte cotate se deseneaza în tus. în creion se deseneaza: ' . . " Deasupra laturii de nord se scrie: . Din figura 4.Pei oleat. ~. . . ca. ale reliefului.în culoarea sepia~ cotele punctelor determinate prin maisurari geodezice si topografice. cu ~ote cunoscute. \ .. pe unde trebuie\ sa treaca curbele de nivel.în culoarea albastra: semnele conventionale si 'cotele punctelor determinate prin niasurari fotogrammetrice. Acolo unde este posilJil...\ Interpolarea se bazeaza pe proportionalitatea dintre distante si dife-.Daca planul topografic se mtocmeste m formatST AS.în culoarea verde: elementele hidrografice.. . hi si. -în culoarea maro: elementele de relief si valoril~ lor.4 se observa asemanarea triunghiurilor.în partea stînga: numele institutiei care executa lucrarea. iar datele mentionate a se scrie în. 4. " . raportate pe plan.4. puncte A si B.la mijloc: titlul lucrarii si nomenclatura plansei. Problema se' pune ca între doua.în partea' dreapta: caracterul documentului. firul vailor etc.a se traseaza elementele' de relief. numele sau numerele punctelor retelei de baza si inscriptiile din afara cadrului .în continuare se prezinta interpolarea îintre punctele cotate" care considera.

4.. tueze conform principiilor mentionate la capitolul 3. peste semnele conventionale ale aces. la scari mai mari de 1: 2 000. laturile patratelor fiind de 15 mm. LUCRARI PRACTICE Pe o suprafata de t<?ren s. si firele de vale sînt prezentate în figura 4.. în tus negru. Apoi se stabileste locul si se înscriu valorile curbelor de nivel. acolo unde cladirile ocupa suprafete apreciabile. trasare. definitivare si desenare a curbelor de nivel si a elementelor de relief trebuie sa se ~fec-. elementele de relief cu valorile lor.5. valorile cotelor.t A.tus. I Pe ]. prin linie punctata. se traseaza CÎte o linie.tora se deseneaza curbele de nivel.lanurile topografice. în inteiiorulchenarului. pen~ru a fi desenate în \.Punctele retblei de baza si punctele cotate sînt la intersectia liniilor caroiajului. (297 x 210 mm). Originalul planului se întocmeste pe hîrtie de desen forma. modelare. Desenul curbelor de nivel se executa cu tus de culoare sepia. Inamte de efectuarea desenulUI. dupa cum urme~za: Pregatirea originalului planului topografic. 4. Pe aceasta se traseaza chenarulsi indicatorul (150 x 20 mm). în creion: Fata de acJste linii se traseaza caroiajul. Punctele de caroiaj sînt dispuse în patrat. Izograf.6. 'pe oleata cu puncte cotate. Pozitia punctelor. se deseneaza semnele conventionale si se scriu cotele acestora.a ridicat relieful prin nivelment geomel ric executat în caroiaj .Fig. 93 .. avînd în vedere respectarea categoriei curbelor de nivel si pastrarea semn1elor conventionale ale acestora. Dupa definitivare. interpolarea si modelarea curbelor de nivel se executa în creion. curbele de ~ivel se tra~spun pe originalul planului !opografic.5. De regula.. se' selecteaza punctele carora trebuie sali se scrie cota pe plan. cu lat:ura de 15 mm redusa la scara planului. la 10 mm de' laturile de sus si din stînga.6 se traseaza în creion firele de vale' si 'elementele de relief. asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. Tema se va executa în etape. Toate operatiile de: interpolare. Fdlosind schita din figura 4.

' Pentru marirea randamentului.75 =27. d.' x 2. I Locul curbelor de nivel se stabileste prin interpo1are" întîi pe .firul vailor.). se stabilesc zonele unde trebuie sa se introduc~ curbe de n~vel ajutatoare si accidentale. 1 ' .75 m..' " . Elementele de relief trebuie sa se încadreze între curbele r de nivel.5).ta in 'mod.tate la l. accentuînd liniile care marcheaza valoarea curbelor de nivel. d.si densitatea curbeI or de ni~el trasate.0 m.25 mm. si 90. Acestea se întrerup CÎnd întîlnesc elemente \.75 m. ha =2. succesiv. meric: .te. -.nivel se poate stabili prin interpol are grafica. asigurîhd expresivitate formelor de r.se suprapune i~ograful pe planul topografic si se roteste în asa fel înCÎt cotele punctelor sa se încadreze între liniile izograful1ui cu valori coresp~rizatoare. rezulta. Interpo~area curbelor de niivel. distantele d" d. corespunzator cu. pe directia: AB. de nivel. continuînd cu pozitia deplasata corespunzator cu valoarea relativa a elementului .Date cunoscute: HA =87. :d 1: " J -. de nivel... Liniilor li se da de regula valoarea de 1/5 din eFhidistanta.' . 4. =88-87. E= 1.50-87.urbelor de nivel pe întreaga suprafata.bmm sau la 2.se mteapa cu un ~c locul unde Imnle lzografulUl cu valoarea curbelor de nivel inters~cteaza linia dtntrc: punctele cotatelrespective. .25=3.4.e unesc punctele mtepa.92 h B I. 'Prin modelare se adIIilte o abatere fata de linia trasata initial. pastrîndu-se pozitiile stabilite prin interpolat:e. s. cu valorile: 88 m.Se masoara pe plan.25' . pîna la 1/4 din distanta: dititre curbele de nivel. 8g. 1 FIg.7 . acestea se modeleaza înlocuintl frînturile prin linii curbe.0 mm. . 89 msi 90 m. d=32 mm.' între perechi de' puncte cotate situate pe acelasi versant. h. 4.25 ' .. notînduse locul pe unde trebuie sa treaca curbele de nivel: 8~.25=0.xO 75 3.> Analizînd structura reliefului . Dupa obtinerea .3.elief reprezentate. astfel: . avînd linii paralele distaJ. la curbele de bi vei: A la punctul A d =32 X 1 75= 17 2 2 . dînd continuitate vailor si crestelor.I .Se calculeaza diferente de nivel: h=90.1 d=~x a 3. .uleaza distantele 'de Sa consideram urmatorul" exemplu nu. folosind izograful (fig.E. ' . pe întreaga suprafata si apoi se efectueaza modelarea.:.25 m. locul curbelor de . . Interpolarba se execq. pe creste si apoi pe versanti: Unind punctele de acee~si valoare.25 m.t.Id .50.U\-Ibel or.75 in.1 mm. care se întocmeste pe hîrtie de calc. h2=1. pozitia pe plan acurbelor de nivel.4 mm. valoarea c. '-' între punctele Asi B trebuie sa se traseze curbele. HB = =90. .Secalc. .de relief. =.

. .resp~ctiv. . I Pe planUrIle topografice la scan maI man' de 1: 5000. '. curbele de nivel trasate pe caile de comunicatie' trebuie sa 'redea profilul longitudinal al acestora.. .

S.-.86 ~'.° . ~5>g5»~ ..:.. ..7205 . -.:. . 8 "sO:: ~"'1 + I ~ I ~ ~ O ° .l:S ~ S .[~a~ CI'..o0-~ o~..3"".:s t:l o t1:\ l"~OsS::Ol°:S.'/235 ..! s::oo-~o t-'. .0. ° ° .~ l:S ('b O °."e.~ ::T"O oO°..~o~i' O.-e."""'t .PJ7~~S ..'..7?1I1 '/25'4 Crihalo A 1326 .101J2 ._.. ~~~~"'..7'15& .0 .s. N <-o 9'p.7/15 ..-"" .7209 ....7QfJ2 '7C12 '7lJ.-s ~ '-o"."s0:":'0s-:: eo:"O a.-~0o "'1 ..1108 7048 985 . ol:St:l~-SD < O'~ 8"~' E... °Et:S. "0 t) .-t:l.i~ Fig.Io-°0 ° "C ~ r:r ooo:::T:.7l90 ----.126> .ZJ .°"'1 o"'1"""'l .1187 .'::==~"~~2iE~:F::~~~+is3::..72&0 ...' ~ OCI ..7/74 '72~ .6..72...°00 O C I o. _ t:loo :.n"°' OEC.g~"SloC' "lO 1: "'1 s:: P "'1 s:: = o .> ~~t:So~ .72/0 ...:: .tl .oo.:s ~ -en. s :. '7U12 -716.1258 '7i54 -719.-..'l .'/242 '73 " . O s:: ji.~l:S~° o l:S "'1 ° 00.'1290 ."o'1 E.It.:::. ~pP.7Z67 .o' ..-.Ff~~g~~:~'7 . 'S:: o .G .: ....>.7181 .."x 0"'100S " :":Oo "'1000 e. IS 072.7250 ..l.1?6* -7275 '72/.x ° oo_.-~0S 5' p. '71126 '717&7.7052 ._~ .10 ."'1 ° .xoo .72$ . 4..7186 . Date pentru lucrarea practica."-en -en ~ .726'4 .

. ..7000 . ... -'" // : -.5950 '7026 '70f/1 . .8...70......'~90 '6983 '5972 '6951 . '" \ 1/ }...'/215 28 '''71 0722.. \ 6 \ / .5.-" ''''"" '.._.q"'~ __ '-----"i:80--5570 ./"-'" .7005 4<990 .-.71/4 . _..' .'7015 __ <7001 . . " ... .. /..1176 . ...6982 '695' "70J2 '1100 . .'12J2 ''1218 '7192 . 74 I " '7124 ..---....... '...7(100 \ .7IS'ff" . 5981 "~7J ..7035 "'-:&8&5\ <>6~78 ~6910 ._-.~ \ '7153... " \ // .7 0S0 ... 1/16 ....'12 3G '71.-.../-'G992 .....7//0 ..... 1194 --.981 '6.. ...6.!J~...7rJOb...970 (9B{J ..7002 ~069.70'2 '701.69/12 .18 ... 7205 ......11st1 '1156 .... ....-_ .7024 .---.~67 .'60 '717'2 '6996 .7140 . '~ 06 \ .... ..7 . " .7061 ..62 ..7115 . " '1I '7Z87 57 -Q. A . \ 'J--/ \ . I " ../ _------.7tJ5.12 '70'911 '7(J)" '76)9 .~ '-:.717..<.1IJO '71"5: . -." sti 71Sa ....S "085 ..71'6 .7062 . '69...... 6.7102 .10'2 .// "89 .7fJ"5 .7//Z .E97a \...7205 ... \ 1" .\ \ / " . ..//7 \' '"j .'12 75 ..7110 ---. 97:l .. II II -..61 ~ I --. ..:... .6992 ..6'189' .. \ ' / -~.'697)\ '6960 /09.-"'" \ ..7014 . I '--. .52' '7f)EU '7"5 '7154 1 '7158 ...50/.~< --'o .. g \\ I1".726>.. \ " .1 \t..J. '..717j ) il01 7015 ..6981 ' ..'_...7120""'~7112 . ..7120 " .7Q84 ..5955 '101" . I)'...085 '71'6 . '7131 '7711I 719...61 ...6962_-::!!""~:..10 .73..715& .96J .. ..7050 .-" / ..'.6985 ~\ 6974 '5990...6987 4-83 .\" ..7..1992 .7035 "..706'4 . IJ.713~ ..I ----------. '.7121 / '11" " \ I I .--.." / -. \ . 71Jl1 '6918 ('1958 . . \ 1'1 ..7175 . /.7014 ...>... . " ..

--... ." Dumbrava .7100 '69910 --...~ 6 $O ~/ '697(J --:.. .~OJJ -Q-~~ I 1 .... '71113 .-...-1962 . 1 / 1 / I ". -.?lOS A7J20 V1 I.I .7(12-0 .70.'.'.(] ... / -.I 12 " "~\...6987\\. \ \ \ '71~S '71UZ .7Ia2 ':f ."/ ..7180 .7DJO--'7170 '7tl.70B" .(J...702~......

~ .interpolarea curbelor de nivel cu echidistanta de 0. respectînd categoria si semnele conventionale ale acestora..în creion verde: firele de vale.pe. _ stabilirea locului si scrierea valorilor curbelor de .desenarea elementelor de relief.desenarea firelor de vale.5 rilsi apoi modelarea acestora. Transpunerea pe original a curbelor de nivel si desenarea lor in tus.. în tus .opiere)~. respectîndu-se prevederile mentionate la subcapitolul 4.10 puncte pe dm2). Pe oleata se executa. . .. . se executa prin &. Pentru aceasta sînt necesare urmatoarele operatii: .transpunerea pe plan a curbelor de nivel. .în creion maro: elementele de relief si valorile lor. \A _ selec.. în tus sepia. nivel. _' desenarea .4. în tus sepia.1.tarea punctelor C'arora li se scne cota pe plan. în tus verde. plan a curbelot de nivel. sepla. . interpolate pe oleata (transpunerea. în creion. desemnd semnele conventionale si scrierea cotelor acestora în tus negru (7.

c. geologice. 1: 500 omo. Ca I 'harta topografica universala tipica.. localitati. . orientari. corespunzator situatiti reale de pe teren. : 5 00. unghiuri de panta.relief (elemente si forme de relief) . Într-un sistem de proiectie. cu destmatIe speCIala..planuri de situatie la 1: 100.. turistice. care se creeaza SI se folosesc pentru rezolvarea unor probleme precis determinate: scolare. mini.tematice cerute. Destinatie: .harti geografice la ~ scari mai' mici de 1: 500 000.Capitolul 5 PLANURI SI HARTI Planurile si hartile topografice sînt reprezentari grafice ale elementelor situate pe. . ere.1. . poate fi considerata harta topografica la scara 1 : 25000. cad~strale. I . 1: 2000. CLASIFICAREA PLANURILOR SI HARTI:tOR Clasificarea se face În functie de: Continut: . dt navigatie (aeriana. constructii. 1: 1 000. ~Îraie. . I -' hartI topografIce la scan ma. asigurînd informatiile necesare asupra zonei. vegetatie (naturala si cultivata). 96 . pe care sînt reprezentate elementele de: planimetrie (cai de comunicatii. hidrografie (mari. e. fluvii. . cu elementele .Contin.n: 1: 25 000.completate.. care contin principalele elemente topografiC.' . folosite pentru studierea generala sau în detaliu a anumitor zone. .etc.' I .plan. . proiectarea si amplasarea diferitelor obiective. 1: 100 ~OO.tematIce. . economice . . retele de transmisiuni etc.uri topogr~fice la: '1. suprafata terestra.harti topografice la scari medii: 1: 50000. profile.utul acestora este' În raport cu scara de reptezentare si cu destinatia. Acestea servesc ca material cartografic de baza pentru întocmireA hartilor la scari mai mici si pentru întocmirea hartilor tematice.). izvoare. canale etc. fluviala sau maritinia).ate este h~uta.). 1: 500.harti topografice la scari mici: 1: 200 000.planuri si harti universale.planuri si harti generale. . . limite administrative. Eltmentele repre-' zentate îsi pastreaza pozitia relativa.. '1 Scara: ) . 1: 10 000. determinarea pozitiei punctelor btc. 5. calculul elementelor necesare anumitor activitati (distattte. rîuri.planuri si harti tematice.).. de b~za a tarii noastre.0.

5.dUlUi. x=f.Pe planuri si harti scara este redata numeric' sau grafie. Cadrul este f9rmat. ELEMENTELE BAZEI GEODEZlCE Elipsoidul de referinta.:A. al acestuia fata de un alt punct învecinat.1. unde..\ ' . ELEMENTELE DE BAZA ALE PLANURILOR SI HARTILOR Planurile si hartile topografice se construiesc pe baza unor 'elemente matematice si geodezice.Â). \ Punctele geodezice de.(f. ~lipsoidului în corpul Pamîntului I se refera la stabilirea precisa a coordonatelor geografice il . prin puncte. . care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice. \ SIstemul de impArtire pe fOI SI nomenclatura. In. ale punctului initial si azimutul A..cadrul ornamental (se traseaza printr-o linie.. geografica. ee " reprezinta suprafata la care se raporteaza rezultatele tuturor masurarilor geoddice si . . . . pe el fimd marcate valorile de latitudine' si longitudine. A si HE formeaza datele geodezice initiale.A.' de regula. suprafata elipsoidului se reprezinta cu deformari. Sistemul acestor linii serveste pentru rdportarea punctelor de baza. tara noastra scarile sînt standardizate..tara noastra se folosesc proiectiile Gauss si stereografica -' 1970. sub forma ei ~enerala este: . Orientarea. iar 'f .).div!zata în. ..2. suprafata geoidului. limiteaza reprezentarea pe planul sau harta topografica. y=/2 (f. r. .. în . b.cadrul geografic (se traseaza prm hme dubla. topofotogrammetrice. se~unde. 7-Cartografie 97 . din: '. folOSIt m tara noastra este unic. y. Ecuatia oritarei proiectii cartografice. I . Proiectiile cartografice sînt adoptate prin conventii nationale sau internation. baza (triangulatie si nivel merit) se determina fata de punctul fundamental al triangulatiei. ". I î:ptre cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza.2. 5. dupa coordonatele lor geografice f . .2.. .'..12 sînt functii continui.. specifice sistemului de proiectie. ELEMENTELE BAZEI MATEMATICE Proiectia cartografica det~inametoda de trecere a suprafetei elipsoidului terestru pe plan. .cadrul interior (se traseaza prin linie subtire.functie de proiectia aleasa. divizate în minute). cbrespondentele lor în plan vor avea coordonatele x.Â. Ca suprafata altimetrica de referinta se considera. ' Cadrul 'planurilor si hartilor este' un sistem complex.2. 5. groasa). iar meridianele si paralelele prin anumite linii bine determinate. prechm si înaltimea suprafetei elipsoidului fata de geoid" HD Acest punct Ise numeste punct fundamental. I Scara' este raportul dintre lungimea elementelor liniare' reprezentate .ak în . atît în cazul proiectiei Gauss cît si în cel al proiectieisteteografice' 1970.' . h si.1. cu dimensiunile determinate a. fiind stabilit pe reteaua geografica sau pe reteaua rectangulara). " I pe plan sau pe' harta si corespondentele lor situate pe suprafata ehpSOi. retea~. .

yulturale. '.OOO). . 98 .pasaje. în functie de posibilitatile de redare la scara.Sistemul de coordonate se adopta în fiecare tara în functie de proiectie si. 'Cota SI numele fiecarUI punct se plaseaza fata de semnul convention. ' .reprezinta prin elementele topografice cOfponente.mtran..'. . 'de cercetare si proiectare. 5.transmisiuni.3. .I ' .e circulati~. --:: (Jblectlve SOCIal-culturale: msbtl1tn. \ reprezentarea strazilor se poate efectua compl~t. t. La punctele reteleI de baza SItuate deasupra s olulUI.." . etc.l. .'. .aferente acestora. de învatamînt.punctele retelei geodezice se reprezinta in totalitate. I .m.. I de. de alte cerinte. -.sa-si .strazI. precum si elementele de gospodade 'comunala. . '. cutoalle .pastreze'~ plan pozitia.conform situatiei depe teren. în ~scuaruri. . ..cladiri cu' destinatie' de locuinte si' anexe gospodaresti. astfel: I . forma si orientarea.punctele retele! topografice se reprezmta m totahtate.1 . v'...lizare. fabrici. etc.planurile topografice trebuie sa se repryzinte reteaua de baza. parcuri.in.. PUNCTE DE BAZA Pe hartile si . în localitati sînt urmatoarele tipuri de elemente topografice: ' ':-:""f. de educati( fiiica'etc.lin~ ~e . pe strazi.ramvais i de trol~~puzfbulevarde. iar cele din retelele locale se aleg astfel ca densitatea lor sa nu fie mai mare de 4 puncte pe dm2.2.1.. .. LOCALITATI . ferate.' La scari m~ri (1: 1 000. de t..'.art~~ . . componente tre:bui~. '. aleI.se scrienum~le punctul~ si "cota.. de tr~nsp()rt.. l' A V " .3...na.3. unitati de constructii. metr0l.. .prill semnele conventionale specifice categoriei fiecarui punct.' I .."se .:cota~olului.de apa. lînga semnul conventional .stalatiile .ocalitatile . '" .:Artereledecircu.latie s~ reprezintageneralizatsauGu toate elementele componente.:L.d~ come~t et~..trotuarele si acostamentele. _ obiectiveecollomice:" uzine. în tara noa~tra Ase foloseste . lînga\ semnul convetlti~ nalse scrie co~a. hnga semritil cOllventional se scrie "cota.'. CONTINUTUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE 5.quqsabila.'. .adtI1lDIstratIve. '.artt):"ed. împrejmuiri si vegetatie. .. .'" .1. Elementele. .oficare etc... În functie de" scara planului... d.' . 5. punctele retelei de nivelment se trec prin selectie. . cotele se senu sub forma de fractie: la i numarator cota punctului marcat si la numit() r...e ter.în .:2. .. -elemente de gospodarie comunaIa:' retele electrice. cai.' de ocrotirea sanatatii. ce~e din reteaua dt stat în totalitate.~ l respectiv" conform prevederilor de la capitolul 2.9~zul proiectiei Gauss sIstemul de coordonate 1942." 1. . .. . de ca.' '. . Iar m cazul prOIectIeI stereografice sistemul 1970. . redîndu-se p. .. . '-'.'.IOe asemenea. ". .31. pIete.

.. se reprezinta monumentele. AGRICOLE SI EXPLOATARI Constructiile industriale si agricole situateînafaralocalit&tilor se reprezinta prin semnele conventionale aleelementelorcomponente:îmPirejmuiri. .' în. artere de circulatie.. tribune. constrwte: COSUrI. cladirile' componente. vegetatie'.fidela ~situatiei a~borescen~e ~xistente. î~ mod inutil' pianl:lI.'~erzi dm parcun SI scuarun se reprezInta prm semnulconvenllOnal de arqort si gazon . troitele. d~ circulatIe Intenoare SI elemente. seaza pe Jocul unde sînt instalate pompele.\'se generalizeaza.' co?v~ntionale ale elementelor si insta. pastrîndu-sepozitia.plaseazl\i pe1qcul intrarii în subteran. nu. . artere.. fara însemnatate: . etc. . CONSTRUCTII INDUSTlUALJi:.castele de apa.. rezervoare. prip redarea cîtmai . "recipiente. . crucile si alte elemente comlruite. . Daca este posibil. lmprejmumle se reprezInta In totalItate sau se generalIzeaza prm eliminarea celor mici si fara importanta. . Reprezen\tarea se completeaza cu inscri~ explicative referitoare la profilul" 09iectivului respectiv. ." ..setnnul conventional specific. de exemplu retelele edili tare subterane..conve. cu situatia din teren.a. . Prin generalizare se pot elimina: cladirile nepermanente. rezervoare de iapa (:9\ o . . Interiorul cvartalelor se clompleteaza cu vegetatia existenta. De regula... silozuri.biec.' . turnuri de racire.. . dareJti si. cosuri.3..'. prin semnul. ~\ . conturul terenului.'. . " '. 7* Y--. Exploatarile miniere la suprafata se. . ' .sotite. prin semneleconven~ionale ale' împrejmuirii. I1\iP:tl1exphcatlye. . 'scara. xedau .. ' . cladm.' in. . prin 'semnele lor conventionale. prin:' Jrr1prejmuiri. . . în unele situatii.htional specific si al elementelor interioare: alei. deasemenea. Z6nde.anexele gds po. teprezinta"p[rin. fara a' în~ar:a.pentru suprafetele acoperite cu iarba' si fiorL 5. forma. " 1 .'sem-b. cladiri etc. respectîndu..f.3.daca. care au caracter permanent si constituie importante puncte'de1brien'tare. Acestea se redau prin semnele lor conventionale..' . . Dtlca reprezentarea nu se poate efectua la. c~i~ unele clad~ri vlo~uibile ~ici. artere de circulatie. anumite elemente se reprezinta pe schite separatb. se plaseaza pe locul cladirii principale. de. Depozitele de gaze sau petrol se reprezinta.ri. '~J~ 1 Serele se' reprezinta dupa conturul lor real. ._.conQupte.' Semnele conventionale ale galerii lor de mina se .1. rezervoarelor si cladirilor. zinta în functie de densitate si de scar.si de gradul de. Acestea se. Semnul conventional al statieLde alimentare auto '. ["i Obiectivele sodal-culturale se reprezinta.. . însotite de inscriptii explicative....' " .. . .se"p[a!.. se Irepr'ezintal cladirile permanente..tive'~e econ?mice se reprezint~ prin:' î~J?rej~~. amenajare' prin: împrejmuiri.se cartarea' acestora în funotie de scara..în~otite de in~c~il?tii explicat~ve. etc. Cladmle cu destmatlede locumte SI anexele gospodarestl'serepre . " Terenurile de-sport se reprezinta în functie de scaraplan'uluil de marime . Halele" ~telierele " magaziile si depozitele ser:eprezinta cu semnul conventional de cladire. cladiri..". s~mn. ele .. artere de circulatie si cladirile respective însotite de insdriptii explicative.. începînd cu scara 1 : 5 000 trebuie sa se generalizeze uneleeledente. însotite de inscriptii explicative. . \ o. 'dimensiunile si orientarea corespunzator.1 .latiilor..ul conventional de rezerVOfse plaseaza pe locul fiecaruia..sc.'---:-' .

5 mm. Reteaua de cai ferate se reprezinta prin: . axa spatiului dintre linii. COIlstructiile . . cantoanelor. La liniile duble care nu se pot reprezenta la scara.anexe si instalatiile pentru dirijarea circulatiei se reprezint a prin semnele lor conventionale. în construttie. In int'eriorul localitat ilor. prin semnele conventionale specifice. Conductele' de petrol. magaziilor. la suprafata sau subterane. reprezinta în totalitate. troleibuz. linii de metrou. Diesel sau cu abur) si starea lor (îri exploatare. In statii se 'reprezinta linia prin. iar celelalte prin linii continui Icu grosimea de 0. UNIT ELECTRICE. l)aca nu se pot reprezen.' demontate). felul tractiunii (electrificate. 5. .. sosele. precum si c~>nductele. acestea se' t:eprezinta si ~ interi<. ' " I . Liniile de cale ferata se reprezinta conform pozitiei real~. Reprezentarea se reallzeaza prIn semnele conventIOnale respective. . îns9tite de cobstructii aferente: statii depompare. de aer. teleferic. Statiile de transformatoare electrice se reprezinta în totalitate.4. semnale lurmnoase etc. plasîndu-se axa semn~lor conven100 . pastrîndu-se legatura cu celelalte ~lemente pentru asigurarea claritatii planului si reprezentarea corecta a" elementelor principale ." etc. pentru cele instalate subteran. diferentiate în functie de: latimea ecartamentului (normale sau înguste). pentru cele instalate la suprafata si prin elemen~ele aferente situate la suprafata. de co~solidare. axa sempului co~ventional se plaseaza pe. ramblee. atît în interiorul. depourilor. ~ lllstalatn pentru dirIjarea cIrculatIeI: semafoare. . pastrîndu-se pozitia Ilor.000.ta toate liniile.3. benzi transportoare. 1'" . se scrie pumarul lor.cipil1a prin Semn conventional. I ' . .. ~bur-l' term~ficare SI canahzare. I:. pod~ri. Liniile de transmisiuni situate în afara localitatilpr se ~eprezinta în totalitate." se reprezinta stîlpii de sustinere ai liniilor electrice si de transmisiuni la scarile 1: l 000 si 1: 2000. cît si în afara localitatilor. haltelor. diferentiate) dupa natura stîlpilor de sustinere. de compresiune"camine de vizitare letc. cu exceptia celor situate lînga caile ferate. zidhri de sprijin si.3.castelelorde apa.a scarile mai mici de 1: 5. semnele conventionale ale acestora pot fi deplasate fata de pozitia reala cu valori pîna la 0.5: RETELE DE COMUNICATIT Retelele de comunicatie sînt formate din: cai ferate.constructiile anexe: cladirile statiilor. tIuble). . DE TRANSMISIUNI SI CONDUCTE Liniile electrice situate în afara localitatilor se reprezinta în totalitate.numarul liniilor (simple. Pe planurile la scara 1: l 000 si 1: 2 000. tramv~i. p~~areleetc. tU!1~~e.. 5.2mm. în afar~ localitatilor se.liniile 'de cale ferata. de gaze si de apa. funicular. Conductele de apa SI de abur se reprezinta numaI daca sînt instalate în afara serei.>~ullocalitatilor. însotite de inscriptii explicative referitoare la tensiunea curentului." ' I . drumunsi constructii anexe. debleuri.Soselele 'si drumurile se reprezinta în' functie de caracteristicile lor.

tionale pe axa soselelor si a drumurilor respective. cu datele -caracteristice specifice.6." .. Grupele se. debleuri.drumuri de exploatare permanente" pe care s~. asfalt sau pavele. . FRONTIERE. 1 . obligatoriu la schimbarile de directie lale elementelor respective. fara fundatie si acoperire solida. ~iatra sparta. unesc de obicei localitatile sau servesc ca' iesiri din localitati spre drumuri.. 5. stîlpii de frontiera în totalitate.3.autostrazi. P~ plan. pietre kilom~~rice. hidrografie si relief prin care trece f~ontiera de stat se reprezinta în tot!llitate. acesteia.. linii de tran~misiuni. acoperite cu beton. neprofilate si neacoperite.grafic. Soselele si drumurile se clasifica' astfel: '.drumuri naturale. sosele Si drumun se reprezmta 10 totahtate.poteci permanente pentru transporturi samarizate si poteci I de picior. Semnul conventional de -frontiera' se traseaza între punctele raportateJ în asa fel încît sa rezulte dar apartenenta de stat a eltmentelor topograifice de pe frontiera. La cadrul planului.. nu rezulta diar pozitia . prin lipsa semnului conventional de frontiera sau limita. si valoarea distahtei. pavele. cu latimea partii carosabile de cel putin 4 m. .benzi. raza de curbura minima de 150 m si pante mai mici deI4%. Partea carosabila este întretinuta . a santurilor.sosele. ~ladiri. \ . Frontierele si limitele administrative situate de-a lungul cailor de comunicatie. piatra sparta sau pietris. se reprezinta prin grupe de 3 -4 elem~nte ale semnului conventional. Reprezentarea va fi ' însotita de datele caracteristice referitoare la materialuldeacopedre Si la dimensiuni. existetite de obicei în zonele de deal si munte. una fata de alta si în mod. . asfalt sau pavele. Ocolesc localitatile si se intersecteaza C"tl alte drumuri la niveluri diferite. . semnele conventionale ale cailor ferate si ale soselelor vor fi însotite de inscriptia directiei. dispun la. a liniilor de somiera sau a altor elemente topografice liniare. piatra bruta. .acoperite cu asfalt.sosele modernizate. cu raze de curbura mai mari de 50 m si pante mai mici de 10%. de' regula. batatorite de mijloacele de transport. 6 em. intervale de 4 . se reprezinta bornele si. nisip etc. indicata prin numele celei mai apropiate localitati' sau element geo. Podurl1e de pe calle ferate. I Semnul conventional de frontiera sau limita administrativa în' cazul cind acestea sînt de-a lungul elementelor topografice. cu doua sensuri de circulatie si cel putin patru. a canalelor. LIMITE SI IMPREJMUIlU Frontiera de stat se reprezinta conform pozitiei reale. . ' " Reprezentarea soselelor si a drumurilor va fi completata cu: raml1>lee.1 . putin 6 m. diferentiindu-se dupa materialul de' constructie si dimensiuni . De asemenea. cu latimea partii carosabile de c.drumuri naturale imbunatatite.. se traseaza astfel: Wl . acoperite cu beton. arb~ri e~c. se deseneaza grupele acolo unde.cu diferite materiale: pietris. face circulatia mijloacelor de transport pentru lucrari agricole si exploatari forestiere.. \ Elementele de planimetrie. cu latimea partii carosabile ' de cel putin 14 m. folosind:u-se punctele raportate prin coordonate. de categorie superioara.

~ canaluri pentru irigatii sau' desecari. " .e.constructiile anexe ale retelei hidrograJice.. Zidurile si valurile istorice se reprezinta' în totalitate daca au lungimi mai mari de Hcm pe plan.sau minerale si cele amenajate. în functi e de :caracteristicile lor.:e~~n. se scrie valoarea înaltimii. 'La. îd. în cazul cînd acestea sînt Pe marginea elementelor topografice.se celerbai importante.. de adîncimea si gradul de amenajare aliinalurilor. iar celelalte prin selectie. cele termale . "'Liniile de mal se redau. fluviilor si rîuriloli.. zidurile de piatra. Canalutile. Cele din localitati se selectionea za Jnfunctie de scara planului. se tedau toate bratele 'cu lungimi mai mari de 1 cmpe plan. alternativ. ' \ "'-. "~ l' 5. cazul limitelor \ administrative se" pastreaza pozitia elementelor topogtafice si se traseazay limit8.L.. în aceasta situatie.'(' lin. . I ' .emente. realitate. în functie de natura malurilorsi constanta. lungimea si permanenta lor. în functie de natiura si matimea Jor" astfel: " " I -. " . la 0.diferentiate' dupa gradul de amenaJare..3mm de semnul conventional al frontierei. . . RETEAUA mDROGRAFICA t9'P~~~~. lacurilor. l '<..permanente ale elementelor de vegetatie si de sql se reprezintl. frontiera îsi pastreaza.. pastrînd o distanta de 0. 1.. culoare neagra pentru elementele de vegetatie si de culoare sepia pentru suprafetele de nisipuri. pe ambele parti. " " ' 1 ' . atunCI se reprezinta numai frontiera de stat.iHe ele . Daca frontIera de stat. .'{.po.gardurile din lemn. liniare.ati:va este în. . \. --.. . î~ totalitate.3. topografice" daca frontiera sau limita trece pe imijlocul lor si sem~ul conventional al elementelor respective permite tr~sarea frontiereisau limitei administrative. în functie de/ scara planului. izvoatelesi fintîriile.rîurile si pîraiele. jghea102 . gardurileviicare împrejmuies~obiective economice si sociale. ' .elementulUI topografic pe care frontiera sau lImIta administr.. elementelor respective nu' permite si trasarea sebnului conventional .. daca frontierasau limita administrativa trece prin mijlocul lor. în functie de latimea lor.-' pe acea parte a. ' La pîraiele si rîurile cu apa permanenta. ' I ' .. pîraie. . . '. nivelului apei.zitia" iar elementul tepografic respectiv se deplasea~a. santuri" împrejmuiri. Limitel. drurhuri.7. se suprapune cu lImItele de Judet.\. Nu \se traseaza limita acolo unde suprafetele sînt conturate de.. .3 mm de acestea.) . Izvoarele si flntînile se reprezinta în totalitate.t:hidrOgrafiCe care se reprezinta pe Planurile l si hartile '".mal' ale. ale elementelor topografice. cele cu înaltimi mai m'ari de 1 m.. elementele topografice liniare (rîuri. I . ' . dar 'semnul conventional al. sîrma ghimpata. -' . limite administrative etc. caramida si gardurile metalice.împrejmuirile se reprezinta prin selectie.' ~ pe mijlocul apelor curgatoare.de frontiera sau limi~a administrativa. I '.redîndu. I .'. daca au lun~ gimemai mare de lcm pe plan. rl'ladi. plasa de sîrma si. prinliniepunctata de. viroage. . al liniilor de somiera sau al altor el.. în afara localitatilor.

sageti care indica direclP si viteza de curgerea a. 20 m ..prafetele msipoase se reprezinta daca sînt. a caror valoare este multiplu de 4 sau 5 a echidistantei. rn:ari de. ' -. 15.'.. Ridicaturile.2 mm. trasate pentru re. 10.. lacuri.stabilesc}~ funCtieI ~e scaraplanulm SI de accidentatm terenulUI. si la intervale de 10. 5. la: vaduri. . .. santurile con~truite pentru-.'care sasy asigure.. în mlastini se r. de: O. .or de nivel. pe plan. bacuri. peptru echidistanta de 1.nirnetr~e si altimetrie cu caracter permanent. reprezinta prin' curbe de nivel. _. curbel.-~ burile. prin combinarea semnelor conventionale.\ La reteaua hidrografica.' .. . ELEMENTE DE SOL SI VEGETATIE Relieful se.adîncimea si calitatea apei. . ~ _ . 1 cm. semne conventionale si puncte cotate . \. prin semnele conventionale speCifice. mede relief. Pentru manrea expresl~ yitatii. '.8. santuri etc.' . saraturi.scara si complexitat ea .' .. cu densitatea stabilita (7. mai.. '.1 i mm. hidrografice se reprezinta cu deta. desenate prin linii continue cu grosimea de 0.. . terase. semn conventional. în\' locurile caracteristice. Elementele de relief: rupturi de teren. pla.. rîuri si canaluri. iar cele cJ valori mai mari. ... . stîndi. care se deseneaza p. \ . confluente.eprezinta vegetatia existenta. mlastini. diguri. pe regula. Ec~idistantele.' . lînga ~emnele conventionale' ale acestora trebuie sa se scrie valorile caracteristice. o repartizare cît mai unitara pe întreagasuprafat~.'.I I 't"--..' \ . se reprezinta prin semnele lor conventionale. \ Su.' .. p<i>sturi . si citirea usoara a reliefului reprezentat. baraje. '. datele caracteristice se scriu astfel: . \ Terenurile cu saraturi si cele cu mlastini se reprezinta daca au supra. prezentarea cît mai fidela a unor forme de relief caracteristice. punctele caracteristice ale reliefului. .reFefului... ramblee. 10. fete mai mari de 50 mm2 pe plan. cu valoarea egala cu echidistanta. . '. Pe fiesareplan sau harta topografica' se scnu cotele la:puncteleJ'eteltI de baza. Constructiile anexe ale retelei.. JO valori pe dm2) în functie de. i.pei. gropi. 1a fintîni si laFuri.valori cu adîncimea malurilor si dimensiunile digurilor.latimea si adîncimea apei. cot~ pe malul apelor. 20. punctele de detaliu prin . elementele de'. -. hidrometrice etc. prin curbe de nivel. viroage si rîpe. 5.principale. conductele si. ajutatoare. viroage. debleuri. J. accidentale. trasate pentru scoaterea în evidenta a anumitqr fO[.liere maxima. reprezinta prin.-. . pentru echidistanta. exceptînd: suprafetele ocupate de mare.3. . canaluri' si. 40 m. De exemplu. _ \ Curbele de nivel se traseaza pe toata suprafata planului sau a hartii topografice.' 111 de: O. cariere. în ansamblu. etc. curbele de nivell se Impart astfel: -' normale. \ .irigatii si desecari se reprezinta în functie de dimensiunile si importanta lor.rin linii continue cu grosimea' de 0. la: cascade.. rîpe. . 103 .. . fluvii. RELIEF. se . gropile sidunele active cu valori mai mici decît valoarea echidistantei se. '. . cu valoare de 1/2' din echidistanta.0 m. 30.15 cm pe plan.

hartile topografice. Semnele conv. se se întocmesc pe formate STAS: Ao (841 xl 189 mm). ' Prin paduri se reprezinta si celelalte elemente topografice: poieni. A2 (420 x 594mm) sau pe formate stabilite conventional. care se traseaza dupa anumite principi~ în func~ie de scara si de supr~f~ta r~preze~tata'1 . si notarea acestora.cutate pe suprafete man.1 se prezinta o portiune din harta de învatamînt la scara 1 : 25000. M ~i pe fusele notate 34 si 35. maracinis.opo?rafice . la scan maI man de 1: 2 000. I . Planurile si .5 sau km întreg. CADRUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE Planurile si har.avmd dimensiunile prezeJ1tate în tabelul 5. smt del~mItate de carOla]ul geogIiafIc. la scari mai mici d e 1 : 5 000. pItIce.. pepimere. fag. Suprafetele acoperite cu paduri se reprezinta prin linie de contur.flape zonele not~J~. uscate sau taiate. linii electrice sau de transmisiuni etc. vii. precum.de 1 : 5 O~O. avînd forma hnor trapeze. . izlazuri etc. se întocmesc pe formate STAS sau pe formate de 50 x l 50 cm. . I în figura. ranstI.2. astfel: I " . Împartirea acestora este unitara.la~ scari mai mari 1 : 2000. arse. jnepeni.specia: brad..starea padurll: mature. avînd la baza harta la Scara: 1: 1 ogo 000. ierburi naturale.entionale de vegetatie se pot combina pentru redarea cît mai fidela a situatiei din teren. este aratata în figura 5. executate pe suprafete limitate.grupa: conifere.. 5. culturi tehnice etc.si date carac~e~istice~ diferentia~e. c. fiird delimitate de caroiajul rectangular.: '\ . în tara noastra plan~rile si hartile topografice se întocmesc în proiectie cilindrica transversala G\auss pe fuse de 3o sau de 60 si în proiectia stereografica -1970.la. delimitate pe reteaua rectangulat:a la valoarea de 0.toriul tarii noastre se-a. nu se mai contureaza.lo"ngitudine A . specific.4.1. Planurile topografice .datele caracteristice se refera la înaltimea medie a copacilor si diametru! mediu la înaltimea de 1. I Suprafetele compacte cu tufaris. sînt delimitate pe caroiajulgeografic.50 m fata de sol. daca sînt mai ma'ri de 1 cm2 pe plan. artar etc. Ambele proiectii folosescacel asi sistem de împartire si nomenclatura. linii de somiera.are are dime!1siuni: pe" latitudine <P _~o ~i pe . plan unle topografice. tei. Daca sfprafetele sînt mai mici de 1 cm2 . 5.K. -. finete. semne conventi~nale. pin.si hartile t. foioase sau mixte . stejar. .. Al (5~4x841 mm). tmere. se reprezinta prin contur si semn' 'conventional .L IMPARTIREA PE FOI SI NOMENCLATURA împartirea si dimensiunile foilor. De regula. I Planurile .scari mai mi?i .tile sînt delimitate de cadru. drumuri. " . 104 . exe:. dobonte de furtuna. 16~. . Aceleasi reguli se apl~ca si pentru vegetatia cultivata: livezi.. Pentru aceasta se traseaza conturul zonei pe o harta la scara convenabila si sb întocmeste schita cu dispunerea plap.selor. Ter. L.5. Impar tIrea supr~feteI terestre In zone (pe latItudme) SI In fuse (pe IpngItudme). 1.4. .

5. rm\ L \ /( \ J '6~ c \ c \ B Ee Uif 10 fiI A ° ... 1.2). 1(J(J{)000 105 . împartirea pentru harta.unzator cu împartirea foilor de harta. Pentru harta la scara 1: l 000 000. Nomenclatura este proprie fiecarei scari. coresp. care înlocuiestb titlul. De-asemenea în talJelul 5 l 13 25 37 49 [-3S 6 IV D VI Fig. la scara 1 : 1 000000. se trateaza concomitent cu nomenclatura acestora. 5. ' \ . JI '32 33 3* JS. împartirea. împartirea de la scara 1 : 1 000000 pîna la scara 1 : 100000. 5. o 0° 6° 17° 78° 2/fO JO" heo 8 . în continuare pentru hartile si planurile la scan ~ai mari de l : l 000 000. Modul de.3. de Jxemplu L-35 (fig. derivînd una din alta. împartire ~ foilor de harta la scara l : l 000000 pîna la scara l : 100 OOO.2. Fig. Nomenclatura hartilor si a planurilor topografice este un siStem de notare al foilor de harti si planuri topografice. nomenclatura este formata din litera cu care este notata zona si din numarul fusului.poate fi urmarit în figura 5. 36 C' \ M o .3.

.3).2. XXXVI 40' 1° I. .-. Pentru harta' la scara 1: 100 000" zona corespunzatoare hartii la scara 1 : 1000000 se împarte în 144 parti (l2x 12).. Pentru harta la scara 1: 50 dOO.C.0 zona corespunzato~r9 h~rtii la scara 1: 1 000000 se Imparte In 36 partI (6 x 6). de la vest spre est si de la nord spre sud. carei foi pe . 5.3). I Pentru harta' la A scara Al: 200~00. II. .445 480 1 1 : 500 000 L-35-C 4 4 A. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala~ la care se adauga c~fra araba corespunzatoare zonei.D 2° 3° \ 445 480 " l : 200 000 L-35~XVI 36 9 1.197@. I Pentru harta la scara 1: 500 000. . de exem~lu: L-'35-C (fig. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala.. împartirea! ei efectuînduse în continuare. Nomenclatura Jnei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala. 5. e~emplu: L-35-XVI (fig. 144 20' 30' \ 370 400 'o' 1 : 50000 L-36-16-C 1 : 100000 4 A. se considera ca baza hattala aceasta scara (1 : 100 000). b. mane. ....B. Nomenclatura unei foi de harta va fi fQrmata din nomenclatura hartii . adauga cifta romana corespunzatoare zonei. de. care se noteaza cu cIfre ro. II. de la vest spre est si de la nord spre sud.Tabelul 5. 2'30" 3'45" \ 463 500 \ 1 : 5000 L-35-16-(53) 256 4 1. care se noteaz~ cu cifre arabe.. 106 . 463 500 L-35-16~B-d-4-III 1. IV se arata sistemul de împartire pe foi de harta si cum se formeaza noJenclaturile.1 Smemm de imparpre pe foi d~ harta si nomenclatura. de la vest spre est si de la Inord spre sud. '. l \& d ~t. . corelatia acestora cu scara si' dimensiunile foilor de harta.D 10' 15' 1 370 400 4 1 : 25000 L-35-16-B-a 16 4 a. de la vest spre est si de la nord spre sud. D' 1.4.. la care se adauga litera majuscula corespunzatoare zonei.370 400 1 : 100000 L-35-16 144 4 1.3).B. pe \ pe 1u'" ' latitu.2. Pentru hartile si planurile topografice la scari mai mari de 1: 100000.3. de harti t?~ Notarea în ~ Scara Nomenclatura cuprinse în r cadrul fiefoaia: " ".2. fum profectia Gauss si stereogrmca .c. de exemplu: L-35-16 (fig. 5\.)'«. 1'52".1 pye " lonSitu-\ x ~'[ dine ciine (mIIi) (1nmJ " 1: 1000000 L-35 1:1000000 4° 6° \ . 5. ' lmenSlunea cadrrlor Nr.zona corespunzatoare hartii la scara 1: 100000 se împarte În 4 parti (2 x 2)" care se" noteaza cu primele litere majuscule ale alfabetului latin.C. la care se. 'zona corespunzatoare hartii la scara : 1000 000 se împarte în 4 parti (2 x 2) care se note-aza cu primele litere }najuscule ale alfabetului latin. 256 1'15" . . III. d 5' 7'30" \ 370 400 1 : 10000 L-35-16~B-c-3 64 4 1.

nei. Se folosesc doua sisteme de . \ Pentru' planul la scara 1:5 000.4). 5. z~ma corespunzatoare unei . . b\ \ J. 1Il~ IV 1 100000 \ Pentru planul la scara 1: 10000. d \ I \ \1 ~4\ .. la care se adauga cifra romana corespunzatoare zonei.107 1 3 o ' '2 4 2 J 4 5 6 7 33 6S 11 49 81 Fig. . zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : 50000.scara 1. care se noteaza cu priknele litere minuscule ale alfabetului latin. în paranteza. 5.4).35-16. 5. împartirea de 113 la scara 1 : 100 000 pîna la. la care se adauga litera majuscl. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura Hartii la soara 1 : 50000. care se . de la vest spre est si de la nord Ispre sud.adauga cifd araba corespunzatoare zonei. la care se adauga litera minuscula corespunzatoare zd\. 5. de exemplu: L-35-1. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 : 100 000.4. -de exemplu: L-35-16-B-c-3 (fig. la due se.Ila corespunzatoar e zonei. la care se adauga. .5:4). Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 .harti la scara 1 : 100000 se împarte în 256 parti (16 x 16) ceea ce este similar cu împartirea zonei unui plan la scara 1 : 10 000 în 4. ' \. .noteaza cu cifre arabe dt la vest spre est si de la nord spre sud.B-d-4III (fig. de exemplu: L-35-16-C (fig.6. Pentru harta la scara 1: 25000. suprafata rezultata din împartirea zonei planului la scara 1 : 10 000 în 4 parti se noteaza cu cifre romane. -de baza la scara 1 : 100000. . cifra araba corespunzatoare zonei. de la vest spre est si de la nord spre sud .:25 000.parti. zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : ~5 000 se împarte În 4 parti (2 x 2).în al doilea caz. se împarte în 4 parti (2 x 2). de exemplu: L-35-16-B-a (fig .4).:(53). Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura planului la scara 1 : 10000. arabe. notari si nomenclaturi: .: 5 000.în primul caZ. de exemplu: L. suprafetele rezultate din împartirea zonei în 256 parti se noteaza cu cifre.

5.ne. to.r.r. unde nu s-a fo.rdare.Io. I Pentru asigurarea cerintelor curente. s-au întocmit grafice de raco.menclatura a hartilo. daca planul este co.No.respunzator cu sistemul de împartire si de no.ate lo.nat~le geog~afice ale acesto.4. co.cmit un grafic general de raco. se fo.mune) cu limitele lo. Graficul general de racordare a hartilor topografice.r to.mpus din mai multe planse.ate judetele. din care se po.rtlUne este prezentata Ul figura 5.menclatura planurilo.r. 108 .nul taru.pograficecare se înto. GRAFICUL GENERAL DE RACORDARE A HARTILOR TOPOGRAFICE Pentru identificarea cu usurinta a unei harti sau plan s-a Înto.rmat de regula din titlul lucrarii la care se adauga numarul plansei.sitsistemul de împartire si no. Opo. o.CmIt pentru mtreg terIto.~do. care cuprind.ra.5. prezentate anterio.ate deduce p6zitia harti!o. Graficul. n<:>menclatt~rile. 5.si ~o.5. Fig. în plus fata de grafi~ul general.seste co..rdare pentru to.Io. J Acesta s -a mto. este fo.2.o.menclatura generala.cmesc pentru anumite zo.calitatile (municipii.rase.r.

priti segmente desenate în afara cadrului ornamental. municipiilor.an:BJrfa. 1. 109 . da(i. I In figura 5. sau dac.. La hartile si planurile topografice întocmite în proiectia' Gauss. Morcarea /atifudim. între cadrul interior si cel geografic se scriu: . Elementele cadrului. 1 Cadrul geografic I Cedru. El reprezinta' reteaua.4.cadrul interior limiteaza reprezentarea pe harta sau pe' p.6. I Reteaua geografica. segmente valorile de latitudine si longitudine. liniile. la intervale corespunzatoare scarii. numele localitatilor spre care merg caile de comunicatie si distanta pînala aceste localitaii. Cadrul este format din trei parti: . . . si rectangulara trasata pe . de cadrul interior. traseaza prin linie dubla (cu interval de 1 mm). .lanul respeCtiv. geografica . Linia dubla sbînnegreste alternativ. pe intervale de un minut.numele statelor. . asa cum se arata pe modelul din figura 5. Se traseaza prin linii drepte. oraselor si comunelor.tuate pîna la 2° departare pe longitudine fata de meridianul ma~ginal al fusului. 5. -. Pe acesta sînt mJrcate prin. .cadru este însotita de valorile respective.a numele nu estel titlul planului. . .numele localitatilor reprezentate pe mai. între cadrul interior si cel geografic se traseaza.6.! În/el"io'" Fig. multe planse. unind colturile care s-au raportat prin coordonate.a nu au numele scris pe plansa respectiva.5. .cadrul geografic se.numele judetelor.paralele si meridiarle sau reteaua rectangulara. I între cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza.cadrul ornamental se traseaza printr-o linie groasa de 1 mm. de o parte SI de alta a limitelor acestora.7 se prezinta exemple de acest fel. "si\. prin puncte. care marcheaza reteaua rectangulara.3. la distanta de 1 mm de cadrul geografic. de o parte si de alta a frontierei de stat: . ELEMENTELE CADRULUI Cadrul hartilor si planurilor topografice este un sistem cOllflplex care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice. si anume pentru cele aflate deasupra si la dreapta valorilor pare. la distanta de 7 rIfn. Numele acestora se însoteste de prepozitia "de". reteaua geografica. divizata în functie de scara. se marcheaza reteaua rectangulara a fusului vecin.' '3409 Reteaua reclr:mgu faNi He/eau(J fwdrmgu/arO / a fusu/uivecin 84 5410 CaiJlYJl orn.

d : c I 'O a b --CCJ-. . plasate conform figurii 5. . 5.Variatia anuala a declinatiei .. g Schita anomaliilor magnetice (acolo unde este cazul). ..Consla i I / .1 ..==-===-~~ Q\VQ 1-_-_h =1 D=JGJIG Fig. Un exemplu se arata În figura 5.9. Sub schema se scrie valoarea echidistantei. stabilit pentru evidenta automatizata. . secret de' serviciu. a Numele statului si numele institutiei care a executat lucranea. . b Nomenclatura hartii sau a planului topografic. . .7.8. 3°06' 0°03' . secret). . . .10. necesare unele inscriptii. .~LLJ. -' Abaterea acului magnetic fata de reteaua rectangulara .. .meridianelor Sl declinatiei magnetice.~~. 110 Jud. In' afara cadrului ornamental al hartilor si al planurilor topografice mai sînt. .--====-----= I m Fig. În urmatoarea ordine de la a la 1: . i Schema pantelor. ~~~.8. . un exemplu se arata În figura 5. Inscriptii' din afara cadrului.Convergenta medie a meridianelor .0°52' 2°14' '. 5. . . . I e Valorile convergentei..11. de exemplu: . . .. h Scara. numerica. I f Schita declinatiei magnetice si valorile acesteia. c Codul. un exemplu se arata În figura 5.I . d Caracterul hartii sau al planului (nesecret.Declinatia magnetica În anul 1992 .. scara grafica. cu ajutorul acesteia se obtin v~lorile unghiurilor de panta 'În functie de distanta dintre curbele de nivel si de echidistanta. .. . Exemple de scriere pe cadru. . . sistemul de proiectile si sistemul de referinta altimetric.

~ si d. care constitUIe elementele de baza pentru efectuarea . referitoare la operatiile efectuate si anul executiei.' .Marea Neagra Fig.5.' cadrul acestora va fi format din caetirul interior si cadrul ornamentaL Cadrul ornamentalpoate fi chenarth plansei.reasi. Schema pantelor. IAc~st~a furmzeaza un mare volum de mformatll referItoare la teren. prospect~.9.. . . 5m Fig. Deasupra laturii de nord se trec inscriptiile prevazute la a. careI se întocmesc pe formate STAS.. .Fig. 111 . I în general hartile si planurile topografice se folosesc pe teren si la birou pentru rezolvarea anumitor probleme si ca material cartografic de baza. iar în indicator se trec datele prevazute la hsi k.~lui. j Schema limitelor administrative.tuturor genurilor de lucrari.cercetarea. Sistem de referinta alfimefric . de 1: 5 000.1970 . 5. de w studiul. 5. sistemul de proiectie si de referinta altimetric. .10. I 1 Nomenclatura hartilor sau a planurilor cu care se racordeaza. k Date privind întocmirea planului. La planurile topografice la scari mai mari. 5. 5. Schita dec1inatiei magnetice 10050 O blalijîlIW'Iil'!jî!d 1:5000 100 200 I I 300 I 400m t I ?roiec!ie stereografica . .. folosirea teren. Scara. FOLOSIREA HARTILOR SI A PLANURILOR TOPOGRAFICE ._---'. ~.11. . Hartile si planurile topografice se folosesc în toate activitatile legate.

fig. Punct~. transformate.. pe teren si la cabinet se pot efectua cu ajutorul hartii.9). Se unfsc punctele corespondente de latitudine ep si longitudine A ce trec la sud si la vest d~ punctul B.5 m... y=5297. .5:5. Pe 4irect:iJilerespecti ve se ideIltifica semnele conVentionale ale punctelor vizate. .coordonatele . .Identificarea pe teren a unor detalii reprezentate pe harta se efectueaza prin orientarea hartii.statie p.12 o zona dintr-o harta topografica la scara 1 : 25 000. I Coordonatele .EME CARE SE REZOLVA CU AJUTORUL HARTILOR v. . se prezinta în figura 5.Isuprapuse pe una din laturile cadrului interior de vest sau de est. 5. prin folosirea d~taliilor apropiate reprezentate ~ ha~ta . I Determinarea punctului de statie se face dupa executarea orientarii. în. Pozitia punctului de statie va fi la intersectia artelor de cerc trasate. fata de cel putin trei detalii identificate pe tererisi pe harta. IdentIfIcarea SI determinarea anumitor puncte.. corespunzatoare . PRQSl. De asemenea.. la care se aduna diferentele masurate grafic de la' punct . . I Pentru exemplificarea modului de folosire la cabinet a hartHor si planu. I Orientarea.0 m). efectuarea de studii etc.. sau poate fi stabIlIt prm Ihtersectll IImare.S . d~ .a directii lor între punctul de statie si punctele identificate pe teren. . Ise masoara dIstantele pe cadrul . y=5 297 435.' .. Deci.1 ' Coordonatele rectangulare x. Se masoha distantele pe teren de la punctele identificate la punctul de statie.' . '.5 m. notîndu-se valo~ile<PA=45°51 '20". determinarea punctului de statie si trasarlle. rectangulare ale punctului A. pîna cînd VÎrful nordic al acului magnetic indica gradatia ce reprezinta valoarea declinatiei magnetice (v.. valori reale Csx-15. distantele din teren reduse la scara hartii.4 mmx25 000=435. sy=17.1. I Orientarea fata de detaliile din teren se face prin identificarea pe harta si pe teren a unor punl.0 m.1 mmx25000=377. I în acelasI mod se pot determma SI pozItnlealtor puncte dm teren care nu sînt reprezentate pe harta.?ate fi un detalIu reprezentat. '. I .. geografice cp " A ale un ui punct B se dletermina cu ajutorul marcajelor de pe cadrul geografic al hartii. avîndînl vedere. în kilometri. SIP~NURILOR TOP?GRAFICE . consta în stabilirea pozitiei hartii în asa fel înCÎt sa se realizeze o corespondenta perfecta între locul de dispunere a obiectJlor din teren cu cele reprezentate pe harta.. sau fata de detaliile din teren. diverse studii si calcule -necesare lucrarilor de cercetare si proiectare. care corespund cu direct ia meridianului geografic pe teren. Se roteste harta împreuna tu busola. .te si directii si rotirea hartii pîna se suprapun directi ile din teren cu corespondentele lor de pe harta. I . yale unui punct A se' determina cu ajutorul retelei rectangulare trasate si a scarii hartii (1: 125000). I ril or topografice. Daca detaliul respectiv nu este reprezentat. în plan orizontal.. Â =24°25'10" . Orientarea se poate face cu aj~torul busolei. Din valorile retelei rectangulare rezulta coordonatele x=5083. el se noteaza prin semnul conventional c9respunzator.pîna la liniile caroiajului. .geografIC mtre punctele marcate.. .1. . cu echidistanta curbelor de ni veI de 5 m. extrase de pe' harta sînt: x=5 083 377. Pe teren hartIle SI planurIle se pot folosI pentru orIentare. cu ajutorul' scarii. acestea se teduc la s cara si cu ajutorul unui compas se traseaza arcele de cerc corespunzatoare distantelo r reduse. .prin apreciere. Orientarea cu busola se realizeaza prin asezarea hartii pe o sUI1>rafataplana orizontala si a busolei cu gradatiile :ce indica diametrul N .

valortloT" de 10" (6'''=10''=12.7 mm) si se face ra112 .10" 8.2 mm: 81\ =.

"v b.9 m fiind Înscrisa pe harta~ a punctului D este 560 fi fiind pe curba de nivel. De exemplu. În acelasi mod. rezultînd: g"f 5.Cartogralie 113 .2=436. Datele n~cesare .diferenta de nivel obtinuta (l.:24°25'11". punctelor se pot obtine direct.25 x 5!Y1. 87\' 0.. pentru d . 8:. care se înmflteste cu valoarea echidistantei (0. de la curt>a de niv~l i~ferioara p~na la I punctul C (0. . De exemplu. care poate fi unitara (scara lungimilor egala cu scara înaltimilor) sau diferentiata. cota p~nctului B este 561. distanta I B-C va fi: xB =5083485 m. în functie de cerintele lucrarii si de lungimea traseului. Yc =5296595 m. proiectarea .B. l:Jy IrectIa C.prin masurarea dist~telorpe harta (cu rigla) si transfolimarea acestora În valori reale cu ajutorul scarii.x .7. . x2 +b.' obtinîndu-se diferenta de nivel dintre punctul C si curba de nivel inferioara. obtinîndu-se cota punctului C. pe un anumit traseu. curbele de nivel si prin interpolare. Deci. -.' b. f:. Se masoara cu raportorul unghiul dintre cele doma directii (66g).mirii unui profIl (c(Jte si :dista. si directia C.se masoar~ d~iS!anta.25). Orientarile directiilor se obtin: . di~taÎ1ta C~B=138. pentru cele situate Între curbele de nivel. Distantele dintre puncte se pot obtine: I . .8: 12.se stabileste valoarea curbei de nivel inferioarepuncfului C (435 m). CB ' .. ~ -. parale.10"~ 1".nte între puncte) se extrag Ide pe planuri si harti. Pentru aceasta.I Cotele.prin masurarea cu ajutorul raportotului. iar a punctului C se.y=3017 m.8 mmx25 000=3 470 m.8 mm) SI pma la curba de nIvel supenoara (3.8: 3'.y2.întoc.. . YB =5299612 m. 1 . Xc =5081 765 m. obtine prin inteIi\lpOlare ~~: . se traseaza directia nord. sau se obtin prin masurari pe teren.Ia cu cadrul de vest al \hartii.x=1 720 m. De exemplu. rezulta: cotg'O= f1x = 1720 -O 570102' e =67g0( 49cC fjy 3017' . cu precizia de 50C (proiectiile cartografide utilizate fiind conforme). I ' .si exploatarea zacartlintelor de minerale utile sau pentru proiectarea si constructia' diverselor obiective economice. rezultînd 67g20c Convergenta meridianelor este Înscrisa pe harta. sînt: Cf =45°51'25".2'10"~ 5". Profilul topografic este reprezentarea grafica a unei sectiuni I verticale a terenului. si aplicînd relatia: do= .1 mm). Acesta serv~ste la studierea.portul dintre distantele masurate fata de liniile trasate.2 m).B. Pentru hartile situate la vest de meridianul axial"valorile se aduna. pentru cele care au Înscrisa valoarea si pentru cele situate pe. . se face raportul distantelor (0. prin punctul <:.folosind coordonatele rectangulare ale punctelor extrase <!le pe harta. la care se aduna valoarea convergentei meridianelor (ilg 2OC).folosind coordonatelerectangulare ale punctelor extrase de pe harta si aplicînd relatia tg e= g ~ sau cotg e= t.7: 8. se scad: I Unghiurile Între diferitele ijirectii de pe harta se pot masura cu raportorul. pentru evidentierea diferentelor de nivel. ' . coordonatele geografice ale punctului B.1=0. iar pentru cele situate la est. de exemplu. extrase de pe harta. se stabileste scara: de reprezentare.2 m) se aduna la valoarea curbei de nivel inferioare (435+1. .2 m).do =3 472 m.

0.. 10 ~ 1~:: . ~ ..:: ~o Q.:: '-' . c :a ~coN N-ori ...el oI ..... o...-:. 11 ..':"g ~u l. u l..1'\ ai> 1. .. o 8 V"l N ~ . ki: '<t 99 !i9 '8os .

cu .\ ! în acest caz.s-au raportat punctele profilului pe direotia longitudinala. în functie de scara lungirhilor si a înaltimilor se raporteaza punctele caracteristice ale profilului. care s-a 'întocmit astfel: \ -' s-a calculat lungimea traseului (164 mm) si diferenta de nivel maxima (100 rrim) pentru stabilirea formatului hîrtiei. 5. magurate pe perpendicularele ridicate din punctele raportate pe directia orizontala. pe care se marcheaza punctele caracteristice: capetiele profilului.' Datele extrase sînt înscrise si pregatite în . se' unesc punctele raportate. Apoi se masoara distantele între punctele marcate si se extrag valorile cotelor acestolra. de 1O on mal mare decît scara lungimilor. schimbarile de panta. folosind distantele reduse la scara ~ . Portiune din harta topografica la scara 1: 25000 (fictiva). fata de cota de referinta stabilita. Prin unire trebuie sa. se urmareasca valorile relative ale elementelor de relief. pe indicatorul. -. cotele proiectate.. Jaruia se trec: numarul puncwlui.s-a .13.tabelul 5. înaltimea elementelor de vege-' tatie etc..~declivitatietc. de obicei. scara înaltimilor este. r~ . d~stantele partiale si cumulate. curbele de nivel etc. Cu ajutorul datelor extrase se întocmeste profilul.are se considera traseul marcat pe har-ta la scara 1 : 25 000 din figura 5.folosind diferentele de nivel reduse la sc~ra.5. . rezultînd profilul terenului.! . elementele de planimetrie.trasat indicatorul pe care s-a marcat punctul 1 de începere a profilului si s-a stabilit cota de referinta (520). \ Pentru exemplific. pe plan sau pe harta se fixeaza tfaseul acestuia. succesiv.2. Profilul rezultat este prezentat in figur~ . \ Pentru întocmirea unui profil. cotele terenului. milor 1: 10 000 si scara înaltimilor 1: 1 000. Profilul întocmit~ se deseneaza În tus.'''' 8* 115 . frîntura. . intersectiile Icu elementele de planimetrie si.14.13 pe care s-a întocmit profilul cu scara lun~iFig. punctele de.s-au raportat punctele pe directie verticala.

0 12.5 31.0 77.0 540 31.5 2 Sosea 612 5.5 141. 5.0 37.2 1 562.5 25 Viroaga 536 .2 Date extrase si pregatite pentru intocmirea profilului topografic Valori: Distante Distante Distante Distante cumulate Puncte Detalii .0 50.2 1412.5 151.5 37.cotensivi eclurbe I :(m2Sml000 1c:um(m1u0ml0a0t)e0 cuml rmeua)llielte pîunIntmrcetIe 618.5 25.5 50.5 8.4 0.5 91.0 62.0 17.2 1012.0 100.14.8 1 637.0 225.8 637.5 156.5 100.5 75.5 88.0 0.2 862.0 116 Fig.2 412.5 575 16.0 545 43 107.0 615 3.0 1 150.5 163.0 4 Liziera padure 540 40.5 550 46 115.5 86.5 187.5 100.5 275.5 68.8 687.5 50.5 125.2 912.0 0.0 375 550 25.0 5 Liziera. . Profil topografic (fictiv): scara lungimilor = I : 10 000. scara înaltimilor = I : I 000.5 600 60.2 312.2 1 512.5 63. 570 18 45.0 575 56.0 605 11.5 775.5 37.5 Viroaga 535 /34.5 87. 'il' .5 1075.0 6 628. 36.5 87.0 27.5 3 Fir vale 529 35.0 600 12.5 175.Tabelul 5. 570 55 padure 137.8 887.5 Drum 610 7.8 87.0 75.3 65.5 1 375.5 101.0 625 62.0 87.0 450.5 100.5 41.5 545 27.

planurilor si J1irtiIor topografice 11 I 5. II I Planurile si hartile derivate si cele tematice se obtin prin aRlicarea tehno. pe baza masurarilor topogtafice. PLANURI CADASTRALE Materiale cartografice de bazl II \ Scara planurilor Document Scara: si hA/!tilor derivate 11 1 : 5000 1: 5 OO<ilsi 1 : 10000 Originale de teren sau de stereorestitutie 1 : 10000 1 : 1000(lSi 1 : 25000 1 : 25000 1 : 25000 . la scarile 1 : 500' 1 : 1 000' Il ' ~ 1: 2000 si 1 : 5 000. '1I il Planurile cadastrale se întocmesc. prefentat În tabelul 5.5. I I întocmirea se realizeaza .2.1.\ ' I Tabelul 5. Scarile de întocmire se aleg în functie de densitatea elementel6r topograficel. sau a planurilor si h~hilor tema tice. In general. FOLOSIREA PLANURILOR SI HARTILOR 1'[ I CA MATERIALE CARTOGRAFICE DE BAZA ' Documentele cartografice care se folosesc pentru întocmirea planurilor si hartilor topografice la scari medii si mici. prin diferite tehnologii: . redactare si cartografiere. de regula. la sc l l ara de întodmire sau la scari mai mari. carnete de sarcini sau teme de proiect~~e. Continutul adestora se staL bileste prin instructiuni. 1 . . ~ li w .intr-un proces de derivare. cele obtinute prin lucrari geodezice. i i 1 : 25000 1 :\1 50000 1: 50000 1: 100000 Originale de editare 1 : 100 000 1 :I[ 200000 1 : 200 000 1:1 500000 1 : 500 000 1 :!11000000 Pentru planurile si hartile tematice se folosesc.3. corespunzatoare destinatiei planului. prIn metode fotogrammetnc 1:~500 si. de stereorestitutie sau de editare. acestea fiind considerate ca materiale cartografice de baza. ~orespunzatoare fiecarei si1fatii.1 I -' întocmire directa.liI 5.1topogr~fic si complel~at cu elemen l tele cadastrale specIfice. de regula. elemente topografi1e si elemente speciale. în asa fel Încît sa permita reprezentarea parcelelor. e. plan deriva~ din planU.6. PLANURI SI HARTI TEMATICE I Planurile' si hartile tematice contin. ' .3 Derivarea . . II. sînt de regula. la scanle 1 : 2 000 si 1 : 5 000.mtocmire dIrecta. topofot6~rammetrice si cartografice. rilor si hartilor topografice la aceeasi scara. Ele pot fi originale de teren. orili~alele PlanJ. 5. Aceasta tehnologIe se aplIca cu pnorHate.întocmire ca.6. 1 : ~ OOOw. În general: 111 : 500 pentri 1117 .\ .'logiei de. în general la scarile .

statii meteorologice. Daca fisia este mai lata de 5 In. stîlpii de sustinere a liniilor electricf si de tran smisiuni.'.. -. apelor.da fi.1. \ Planurile cadastrale contin în general urmatoarele elemente: I Puncte de baza reprezentate confo'lm prevederilor cap. L ' . .fara a se indica datele caracteristice. 1: 1 000 si 1 : 2000 pentru localitati urbane si rurale si 1: 5 000 pentru zone agricole si silvice.ons Cta. ~iguri.semnele conventionale ce reprezinta partea carosabila. cariere. tru ~. prin. industriale. semnul. statii de radio.cladirile publice.strazile În localitati se redau prin . terase. limitele admibistrative (judetene. I rogra laSI c. . conventional specific si inscriptii.i. \ . acostamentele si prin limitele parcelelor (gardhrile). Constructiile hidrotehnice se redau prin semnele conventionale ale elementelor componente. . toponimie.. -. reprezentate la scara prin contur. mine etc.14) În centrul fiecarei parcele.caii respective si prin delimitarea zonei. . Localitatile se reprezinta cu toate elementele componente: . linii de tramvai. Pe plan se face numerotarea cadastrala pentru tarlale si parc~le si se 'Înscriu simbolurile categoriilor . ' 118 . fara a se trasa curbele de nivel .' "\ . strazi. . 2. Categorii de folosinta ale terenurilor.drumurile comunale.. . Instalatii: fabrici. Retele de comunicatii: . poduri. cu toate detaliile componente.conductele se reprezinta prin semne conventionale pe care se Înscrie latimea fisiei ocupate. La apele curgatoare si la canale s e înscriu Iatimile zonelor de protectie. liniile de mal ale apelor curgatoare si' statatoare. limitele perimetrelor construibile ale 10calitatilor. social-culturale etc.caile ferate.orase mari. tabelul 3. uzine. de exploatare si aleile se redau prin semn conventional pe care se înscrie latimea drumului.numele 10calitatilor.. limitele tarlalelor si parcelelor. drumuri etc. comunale). înscrierea simbo\lurilor (v. formelor principale de relief.. alunecari.înscriu indicii de cartare. .tuia: rupturi de teren. instalatii de deservire a navigatiei. Relieful se reprezinta prin elementele aces.arterele de circulatie: cai ferate. e ro e m ce se repreZlD prm semne conventionale. numiri de teren: -' numele teritoriilor administrative vecine. orasenesti. .3. . \ . baraje. " ta . Elementele de hotÂrnicie: frontiera de stat. \ . . soselele si drumurile se'redau prin semnul conventional al .' curtile si parcelele. folOSIt pentru Întocmirea documentelor cadastrale. televiziune. transformatoare electrice.pozitia nordulUi. cladirile de locuit.viroage.de w folosinta. Inscriptiile ce se trec pe planurilecadastrale În afara celor specificate anterior sînt: ' .l hid t h . se trkseaza limitele acesHte.15 se prezmta un plan topografic la scara 1 : 500. diferentiate dupa ramuri de folosinta si posesori. în figura 5. în interiorul cladirilor se. ravene.

folosit pentru intocmirea documentel or cadastrale. Plan topografic la scara 1: 500.15. H9 . 5.Fig.

. I ' Se vor desena toate elementele cadrului cu valorile lor (fig. Sa se determine coordonatele geografice.1. . 5. Sa se deseneze o plansa cu cadrul hartilor si planurilor topo.2 (65 x 100 mrn)'1 figura 5.. b. LUCRARI PRACTICE 1.7) si inscriptiile din afara cadrului (fig.8 cu . între punctele alese se vor determina distantele (numeric si grafic). . la est si la vest de 13 mm. iar celelalte cu bloc filiform minuscul.1.4 (96 x 96 mm).. Tabelul va cuprinde primele doua coloane ale tabelului 5.~.4.. 2. Pe plansa se deseneaza scheletele din figura 5.c" si : scara' numerica se executa cu caracter bloc drept majuscul.3 (72 x 72 mm) si figura 5. .grafice. scrierile pe cadru (fig. Sa se deseneze o planse cu scheletul si nomenclatura hartilo~ si planurilor topografice. pe hîrtie de desen format Ai.în partea din stîn. 5. la . Pe pla~sa se deseneaza cadrul.nord de 20 tÎ1m.nivelul indicatorului. 5.ga jos. pe hîrtie de desen format A4~' asezata cu laturalunga în pozitie orizontal~ Se traseaza chenarul si indicatorul identic ca la plansele Ianterioar e. I 3.5.7. . Scrie~ile notate pe figura 5.6). conform figurii 5.3. I . Spatiul dintre chenar si cadru va fi: la . orientarile sil unghiuril e. continutJI acest ora fiind aratat la cap. cu dimensiunile 240 x 140 mm. se întocmeste un tabel cu nomenclaturile I hartilor si planurilor care au fost hasurate' pe schelete. cele de la "fi" cu bloc înclinat la dreapta majuscul. pe care se traseaza chenarul.'" asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. la sud de 40 mm. 5.8).8. coordonatele rectangulare si cQtele a' cinci puncte alese pe harta prezentata în figura 5.

obtinîndu-se. obtiilînd. .ter~n se f910sesc. . topografice. care consta în raportarea pe suportul originalului a punctelor retelei .. care consta în exploat~ rea fotogram..origirt Ial 1~7 . scara planului si precizia necesara.executarea retelei. În . de rehef SI curbele de Illv:\el. In functie de cerintele lucrarii si de diferentele de nivel din .executarea reperaJulw fotogrammetnc.Capitolul 6 INTOCMIREA PLANURILOR TOPOGRAFICE 6.. adica identificarea pe fotograme a imaginii elementelor topografice si desenarea acestora prin semne conventionale.aerofotografierea zonei. I . \ '. redate p--e. se folosesc cu prioritate metode topo-fotogrammetrice... cu ajut~)ful un0t: apara~e' sp'eciale.. METODE DE INTOCMIRE A PLANURILOR TOPOGRAFICE Metodele de întocmire a planurilor si hartilor topografice se aleg în functie de marimea suprafetei. metode topografice. cate se utilizeaza în zone cu teren ses. . obtinîndu-se fotogramelezonei de lucru la scara dorita. analizarea retelei geodezicesi de nivelment. .pregatirea lucrarilor pentru întocmirea originalului.asigurîndu-se punctele 'de sprijin necesare lucrarilor ulterioare.. I în cazul metodelor topo-fotogrammetrice se executa urmatoarele operatii principale: .. proiectarea exploatarii fotogrammetdce. .. \Pentru planurile si hartile la scara 1: 5000 si mai mici. .întocmirea originalului prin fotophm.adlca Identificarea pe fotograme si pe teren a anumitor puncte (repere) dispuse convenabil si d~terminate prin metode topografice. . . .întocmireaoriginalufui prin stereorestitutie. studierea zonei din punct de vedere \geogratic.. . desenate în creion pe original. \ ...proiectarea lucrarii. iar pentru planuri la Scara 1 : 2 000 si mai mari. pe baza proiectului întocmit. în~qcmirea oleatei cu puncte cotate si. în functiei de scara planului. Aceste puncte servesc pentru reprezentar~ pe original a elementelor de pe fotograme.de baza. d. care consta în procurarea si studierea documentatiei tehnice existente. doua metode de exploatare fotogrammetnca: . . trasînd semnele conventionale peste elementeJe .stereorestitutia si foioplanul. . urma exploatarii imaginea fotOgrafiCa! a planului la scara dorita (fara curbe de nivel).fotointerpretarea. de regula..1.elor.desenarea originalului (obtinut prin exploatare fotogrammetrica) în tus. \ .utse elementele de plaplmetne. .. cu densitatea si precizia ceruta. Pe baza rezultatelor acestui studiu se stabilesc operatiile care trebuie sa se efectueze si se ÎIhocmes c proiectele de executie necesare. \ ..e hldrografie. .

Pentru aceasta se executa: proiectarea. originalului. 6. A . axa ordonatelor 3. a retelei geodezice. destinflte proiectarilor. pentru punctele determinate prin coordonate (rectangulare sau polare).urmeaza sa se efectueze si se Întocmesc }\lfoiectele de executie necesare. fie prin ridicare tahimetrica. planul se poate realiza fie prin ridicare directa. nec:sare.1. de ridicare la care se folosesc elementele masurate. ongmalulUl In creIOn si Întocmirea oleatei cu puncte cotate: . iar celalalt. mata. Coordonatograful rectangular (fig. ' "\ . cu. . Indiferent de metoda de întocmire. Pe baza rezult~telor studiului \ se stabilesc operatiile care . ale cadrului si ale retelei rectali1gulare se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatograftilui rectangularl. în continuare prezentîndu-se modul de executare' a acestora. iar bratele sînt din bare de otel filetate. .desenarea în tus a.. scrierea toponimiei. cotelor. topografice si de nivelmlent si a cerintelor tehnice ale lucrarii. pentru punctele.. raportoare.de drumuiri si de nivdment . ohtinînduJse originalul planului desenat În creion. masurarile \ pel teren. Precizia de r~portare este de 0. cu ajutorul linor instfumentt' simple: rigle. INSTRUMENTE PENTRU RAPORTAREA PUNCTELOR Punctele retelei de . densitate \ corespunzatoare. . punctelor pe originalul planului topografic se realizeaza în functie de' datele de baza. . \ . La coordoriatografele moderne.1 mm.Îndesirea retelei topografice .proiectarea lucrarii. calculele si apoi originalul. -' raportareapunctelor'pe ongmal.. care consta În efectuarea masurarilor pe teren si a i calculel?f. cu ajutorul plansetei topografice.' \." . ' . 128 .2. ' 6.2. 1) este construit pe principiul axelor perpendiculare. prin: . . Aceasta comporta urmatoarele operatii prinCipale: \ . unele operatii sînt identice. exploatarilor sau altor scopuri. .' simboliiînd unul axa absciselor 2. fiind format dintr-o masa 1. a cadrului si definitivarea originalului.în creion sau peste imaginea fotografica. RAPORTAREA PUNCTELOR PE PLAN Raportarea. obtinînd astfel coordonatele' puncteloF de sprijin necesare. trasarea curbe10r de nivel.metode grafice. executîndu-se masurarile pe teren.baza. la care sînt montate doua brate. calculul si compensare'a. Ridicarea tahimetrica constituie principala metoda de Întocmire a planurilor topografice la scara 1: 2 000 si mai mari.ridicarea elementelor topografice.. ridicarii. cu ajutorul coordonatografelOI:.avînd un dispozitiv de iluminare. datelor caracteristice' si explicative. echere. de asemenea.metode numerice. I 6. care consta În studierea conditiilor geografice ale zonei.asigurînd punctele de sprijin necesare ridicarii. suprafata mesei este din sticla. \ ( în cazul metodelor topografice. mtocmuea. riguros perpendiculare între ele. \ .

zitivul de raportare se' intro. trebuie sa se fixeze la dispo.pentru citirea sau înregistrarea valo.rscarii.cular 'perttru punctare.r.bil si a.zitivde.r-\ donate po.ordonato.rtarea punctelo. La unele co. .rilo.nectati tamburiigradati.graful mai are un .grafe.un. cursorrllui 6" cu manivele. suprafata meseI este"o.' . 'dispo. '. iar celalalt se deplaseaza în lungul acestuia.o.Deplasarea bratuluimo. cursor 4.9-Cartografie 129 .'. înainte de 'rapo. La dispo. iar bratele sînt rigle gradate.zitiv de citire a co.2) .rii .ordo. Pe bratul m~bil 3.zitivul de citire.lo.are.respunzato. '. ". Coordonatograf rectangular.rmat dIntr-un cerc sau un s.natelor 5. Este fo.zitiaperpendiculara.duce ac~creionsauo.fata de punctul . sînt gra~ dati pentru cele mai utilizabile scari. fo. \ Co.rul vernierelo. în centrul cercului. .ua manivele la care' sînt co. cu tamburi gradati -. mentinînd în permanenta po.ra se efectueaza cu ajuto.emIcercsI o. care .lare). Coordonatograful. Tamburii 5.sibilitate de ro. 6. tamburul ~o. .nato. . 6~1.'.rsi lupelo. : .citiJ \ rea acesto.' . si de deplasare' a bratului mo.pedala. rIgla.r unghiulare.bilsi a cursorului s~ efectueaza mecanic sau prin impulsuri electrice.rtare.natelo.rdo.tire." .'. la .rsau . actio.dispo.un. \ .zitiv :de. fixata cu unul din capete . ra portar~.rapo. .ducerea valo.nare asuprasistemulJi de rapo.' . polar' (fig. Rigla este.planseta:d~ lemn.-'.de st~tie (c~o.serveste".rtare 7 .si un dispo.sind cele-do.Intro. Fig.coordo. avînd po.\ .r\ determinate prin orientare si?istanta .se deplaseaza . ~" Unul din brate este fix 2.

I . FiJ. 6.2. Coordonatograf polar. C 'ul dA' t . al' J .erc este gra at 1D SISem centezlm sau sexageslma,l' Iar n.g 1a este' gradata în milimetri. Pe cerc si 'pe rigla sînt mOlhate verniere, care permit marirea preciziei de raportare. Pe rigla se deplaseaza un cursor care are un. dispozitiv de raportare. 6.2.2. METODA. COORDONATELOR RECTANGULARE . Punctele retelei de baza, ale colturilorcadrului interior, ale retelei rectangulare, ale retelei de ridicare si cele care sînt dettrminate prin coordonate rectangulare X, y se raporteaza pe original cu ~jutorul coordonatogra fului rectangular, executîndu-se urmatoarele opera~ii: PregAtire~ suportului. o~gln~lului. ?e original. se fixea~\ aproximativ locul coltunlor cadrulw mtenor, prUi masurancu o ngla, în functie.' de dimensiunile . plan sei, repartizînd în mod egal \ spatiul din afara cadrului.' i PregAtirea coordonat9grafului, care consta în stabilirea scafii de raportare la tamburiide citire si a valorilor origine ale citirilor. Orientarea originalului pe masa coordonatografului. Se \înregistreaza, .la . dispozitivele de citire, cordonatele coltului de sud-vest' si se deplaseaza originalul pentru ca punctul respectiv marcat pe! original' sa -se..puncteze prin ocularul dispozitivului de' raportare. Se \înregistreaza la dispozitivele de citire ".coordonatelecoltului . dispus .~ diagonala (nord-est) Si.se roteste .originalul în jurul primului colt, pînaI cînd a~esta se' ob.serva' prin ocular. Operatia se repeta pentru evitarea producerii de:greseli. Se fixeaza originalul pe masa coordonatografului prin cleme sau greutati. Raportarea punctelor. Se introduc la dispozitivele de. citire, succesiv,~ valorile coordonatelor x, yale fiecarui 'punct, prin: actionarea manivelelorsi 'întepareapunctului pe original. In acest fel se raporteaza,: . colturile .cadrului interior, punctele retelei rectairtgulare (la 3....:.;.;c5mLÎn afara 'cadrului interior), punctele retelei de bazal ale retelei de. ridicare si punctele determinate prin coordonate rectangulare. Punctele' "raportate se marcheaza prin întepaturi foarte fine (cu diametrul 0,1 ,mm), care se .încercuiesc, în creion, cu semnul conventionial al punc-' 130

tului respectiv. In partea dreapta, a sel1lnului conventional se noia~ numele sau n],Jmarul punctuluI. Punctele ,care marcheaza Coltlflle cadrului interior se evidentiaza prin patrate 'cu latura de 2Il1m, iar cele care marcheaza reteaua rectangulara, prin ,cerculete, însotite de valoarea lor. Definitivarea raportarii, care consta în: -, trasarea cadrului interior, tinind prin linii drepte colturile acestuia; liniile se prelu.ngesc cu 10 mm ~n afara colturilor; . ' ,', \ ' - trasarea reteleI rect8£8ulare, umnd punctele CU"valon coresp,ondente. Liniile retelei rectangulare se prelungesc cu 10 mm în afara cadrului /interior. La acestea se scr~u valorile lor; \ - desenarea semnelor conventIonale ale punctelor, scrierea numelor sau nume,relo,r ,si cot,e,lor acestora. Scrierea se executa în creion, \cu . caractere bl~ filiform, cu h =2,0 mm;, ' : - verificareac()rectitudinii raportarii, prin controlarea pozitiei fiecarui pun,ct în funCtie, de coordonate si de reteaua rec,'tan,' gulara; , \ - scrierea nomenclaturii, ,a scarii si a echidistantei. In cazul cînd nu se dispune de coordonatograf' rectangular, raportarea se poate efectua cu ajutorul compasului cu tije si al riglei metalice, Pentru planurile topografice care se întocmesc pehiriie milimetriCa, se procedeaza astfel: '\ -, se stabilesc 'valorile retelei rectangulare, care se noteaza pe caroiajul hirtiei miJimetrice, avînd în vedere scara de întocmire \a planului; " '" \ - se stabileste caroul pentru fiecare punct si apoi se raporteaZa p'ozitia ~cestuia,înregistrînd diferentele de abscisa si ordonata pe caroiajul milimetric ,al hirtiei; ,', ' " , '",1 ' - se, traseaza cadrul interior si se definitiveaza originalul cu punctele raportate, similar cazurilor precedente. I 6.2.3. METODA COORDONATtLOR POLARE Punctele masurate prin metoda radierii se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatografului polar. La aceste puncte se cunosc: \ '- orientarea directiei punctului. radiat sau unghiul dintre directia, punctului radiat si o directie origine; , \ - distanta dintre p\lnctul de statie si cel radiat (corectata si redusi la orizont). Pentru raportarea unui punct cu ajutorul coordonatografului polar se procedeaza astfel: -, se' asaza coordonatograful polar pe original, centrat pe 'punctul de statie, orientat pe direc.tia' origine; - se roteste rigla pîna se înregistreaza valoarea unghiului, se deplaseaza cursorul pe rigla pîna se' înregistreaza valoarea distantei redusa la scara si se înteapa punctul; - se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. Pentru raportarea punctelor radiate din aceeasi statie,c;()ordonatograful polar circular se orienteaza o singura data, iar cel semi9ircular de doua ori, întîi pentru ,raportarea punctelor din cadran ele 1,si II, si apoi pentru' cele din cadranel~ III si IV. \1:'"""-, 9* t 131

6.3.1. RAPORTAREA PUNCTELOR DE BAZA, punctele deterI ' se rapottea~a colturile ale retelei topografice ""Pe :originalul planului, topografic se raporteaza toate filinate,în urmatoarea ordine: , ,-', 'prinfiletoda coordonatelor rectangulare cadrului interior, punctele retelei rectangulare, ~ 132 t 6.3. INTOCMiREA SI DES'ENAREA ORIGINALULUI . \, Dupa' 'efe~tuar~ .~asurarilor ,pe teren si 'a calculelor necesare întocw. iriL, unui plan topografic, se 'Obtin: \ -. puncte determinate prin coordonaterectangulare, polare si echeirice; caroralis~aucalculat si cotele; . I -. puncte determinatt! prin masurari liniare ;. '-'. puncte cotate,. dispuse .în ,10. cu.ri . caracteristice si ~\e suprafata, avînd .densitatea necesara reprezentarii reliefului;, . ,-.....schitecu elemente topografice .si pozitia punctelor, necesare reprezentar ii planimetriei, hidrografiei sielementelo~de relief. .în cazUl 'cînd nu' se dispune de coordonatograf polar\. punctele radiate' se pot raporta cu aj utorul unui raportor si al unei rigle, astfel: , _ se asaZa' raportorul pe original,' centrat pe punctul de statie si orientat pe directia origine;" , \ . - se noteaza directiile punctelor radiate, urmarinâu-se gradatiile de pe raportor identice cu valoarea unghiurilor; \ - .., _. ,pe directia fiecarui punct radiat se asaza, succesiv, rigla gradata, masurînd1.l~se distanteleieduse la scara si întepînd pozitia \ fiecarui punct; -, .,se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. 6.2.4. METODA COORDONATELOR ECHERICE Punctele masurate prin metoda absciselbr si ordonatielor seraporteaza pe ..plan cu ajutorul unei rigle, unui echer si al unhi, compas distanti. er. ~,ceste puncte sîritdeterminate. fata de o axa del ~pe~atii, prin absclse SI ordonate,. De regula, capetele axelor de operatll smt determinate prin coordonate rectangulare si sînt raporfate pe driginal. . ,! Pentru: raportarea punctelor prin metoda coordonatel6r echerice, se procede'aza astfel: .... .., . \ w . -'" se' traseaza axa de operatl1, umnd punc tele de capat pnntr-o linie fina" trasata <în creion;... . '.' \ _' se masoara" si se. înteapa,. pe aceasta axa, distantele reduse la .scara, corespunzatoare absciselor;. . . \ _.,. din punctele întepate pe axa de o'peratii se ridica perpendiculare (l.lr~arindu-~esShitaîntoc~itaîn timpu! rnavsurarilorr; ,\ . . ' -'pe '.directule perpendIculare se masoara succeSIV dIstantele reduse la scara, corespunzatoare ordonatelor si se înteapa punctele!; _". se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului raportat.

. "\ . puncte.2.' expresivitate a si citirea usoara a planului topografic. de hidrogr~fie si de re~ief.3.. îh culorile corespunzatoare elementelor reprezentate 'prevazute în tabelul 3.aportate.i element topografic si se reprezintael~mentul respectiv prin semne:.duc Ia s~a~a si seapJic~ peplan~ îl1acelasi .a elementelor topografice reprezentate.'. sa se respecte curigurozitate po~itia. precum si toate punctele care au coordonate rectangulare.r. . . l. punctele care determina pozitia fiecarl .\ '. . se defmlhveaza . determinate de punctele r.apitolul' 1. acolo tinde este p1osibil.. DESENAREA ORIGINALULUI Originalul planului topografic se deseneaza cu tus.4. La transpunerea pe original trebuie sa.e. caracteristice si explicative. 6.3. lizeaza prin. . '. Si.1.. carii.lmm. asigurîndu-se: precizia. . completea~ . .mo\d se transpun de pe schite pe orIgmal toate elementele topografice"pentr\u.3.cu:' nUmirile topice..e.prm metoda coordonatelor echence se raporteaza punctele deter'" min.(i)n'" ginalulsi apoi se întocmeste oleata. .ate prin abscise si ordonate. .4.istematic.' pe original.ncomitenta. folosirtdu-seculorilementionate.. se schiteaza pe original elementele de planimetrie. tantele respective se re. pe etape. Aceasta. 'J 6. uriJ1a. Urmarind schitele întocmite în timpul ridicarii.2. Dupa raportarea tuturor punctelor pe original si definiriyaiea aefs" tuia.a capitolul 6. determinate prin aceste ... \ Pe..2. claritatea. în creion. La executarea desenului.2. îNTOCMIREA ORIGINALULUI îN . .lo. Acestea se redau prin linii drepte cu grosimea deO. de regula... efectuîndu-se operatiile. topl[o-.2.'.se schiteaza pe original elementele de planimetrie. se rea . urmarirea co. . Materialele.2.au fost raportate initial si se interpoleaza curbele de nivel Jespe<.men~ tionate Ia capitolul 3. '. gulare. 3. se trece Ia reprez~ntarea elementelor topografice.' ventionale.. 4. Prima operatie consta În trasarea cadrului int~riorsi a retelei rectan. grafice reprezentate pe schite cu punctele raportate pe origil1al.3:3.. . .~. Restul operatiilor se executa. ...elem. respcc'tîndJ-se prevederile . efectuîndu-se operatiile prevazute Ia capitolul 6. cu puncte'cotate... prevazute Ia capitolul 6. si dupa.prin metoda co~rdonatelor polare se raporteaza punctele 'determinate prin.1 .mentionate Ia capitolul. l Dupa verificarea corectitudinii transpunerii. reprezentarea se.si de ridicare. oleata de puncte cotate se /e-'ompleteaza punctele careri. vederile mentionate Ia capitolul 4. de hidrogrMie si de.~lul..aa .. s~aplicF. relief. Se identifica.12. în tab. rindu-se trasarea riguroasa prin punctele care le definesc.. ~fectuîn~u-se ~ operaJiile prevazute \. în cazul elementelor topografice determinate prin masurari linia re. corect semnele conventionale si sa se respectljl! toate prevederile . cOmplexitater continutului. . trebuie. si insttumeti. 133 .' De asemene~ urmarInd schitele mtocID1te în timpulndl-.tîndu-sepre1\ . coh .' di~-. ' .~ tele folo~ite pentru desen au fost prezentate în c. radie re. corectitudinea.CREION . \ . întreaga suprafata. : .s. orientarea si dimensiunile semnelor conventionale si . nt. datele. Dupa' raportarea acestor categorn de puncte.'. .

ial. " . de relief artific.1. trebuie sa se respecte prevederile de la'.4. desenatea integrala a elementelor de pe suprafata respectiva. st~vilar6. .debleuri. \ Desenarea elementelor planimetrice. Desenarea elementelor de relief.3~ cu caracterele de scriere. baraje. \ La desenarea semnelor conventionale si a scri~rilor II!-entionate mai sus trebuie sa se respecte prevederile de la capitolele 2. .3.blee.ea cotell . jse.3. Prin masurari grafice se stabilesc pozitiile minutelor si apoi purictelorcare marcheaza secundele.1. de exemplu: poduri. La plasarea scrierii cu numele formelor se vor urmari si formele respective. scrierea numelor si a cotelor acestora.puncte cota te.sistematic 'pe suprafete mici.selectarea punctelor caracteristice si de detaliu la densitatea ceruta (7-10 pe dm2).e: ram. Desenarea retelei hidrografice prin semnele conven~ionale corespunzato~ re. capitolul 3. si de planimetrie. acestor~. sfîrsind cu vegetatia. Dupa transpunere se verifica concordanta 'curbelor de nivel cu hidrografia. în rap~rt cupunct~le cotate scrise pe original.planimetria si cu elementele de relief.Desenarea punctelor de.. Apoi sel scriu valorile curbelor de nivel. Intre cadrul interior si cel geografic se scriu: valorile rett(lei rectangular~" n. urmarindu-se dispunerea si densitatea acestora . Dupa desenarea \ planimetriei se efect~eaza o 'verificare de ansamblu a tuturOr elementelor reprezentate si se fac completarile si corecturile necesare. DEFINITIVAREA SI VERIFICAREA ORIGINALULUI Dupa desenarea" elementelor din continutul originalului. elementele. . " _ scrierea numirilor topice. reteaua de\ comunicatii si cea de transmisiuni si apoi pentru celelalte elemente.se executa întîi pentru. roti de irigatie. .' Transpunerea curbelor de nivel' se realizeaza. La desenarea elementelor de hidrografie. se pot \ desena si' o parte dm elementele de plammetne SI de rehef care au legatura cu reteauahidrografica..desenarea semnelor conventionale ale punctelor retelei geodezice.'" ... .3.. de longitudine 'si latitudine se obtiri din raportul dintre lungimea laturilor (la scara) si valorile unghiulare ale acestora. " .scnerea datelor caractenstIce SI exphcatlve ale elementelor topografice. diguri etc. Concomitent' cu ~ese~area. 1. bad si a scrierii consta în: .umele statelor si unitatilor administrative. si 5.2. . Se urmareste . mori. desenarea semnelor conventionale si scrierea cotelor a~estora . .prin copiere. .\ " . care constituie majoritatea elementelor topografice. resp~ctmdu-se semnele conventionale ale acestora. . se deseneaza cadrul geografic si celornamental. diguri etc. . numele localitatilor 134 . precum si dimensiunile prevazute îh tabelul 2.6..2.prin semnele convent~onale respective. de relief.. respectînd prevederile de la capitolul 2. De re~uIa. de obicei. . Dimensiunile lini~re ale minutelor.r la punctele retelei topografice. deseneaza împreuna cu elementele de planimetrie. _ desenarea semnelor conventionale si sCrier.2 SI se d~seneaza curbele de mvel cu tus. si scrierea datelor caracteristice ale acestora... reprezentate pe oleatacu .. de ridicare si de nivelment.3. conform pre~eder~lor de la capItolul 2.

' Dupa verificarea si corectarea deficientelor constatate. 6. r espectmldu-se prev~derile de la capitolul 5. . din tabelul 6. radiera resturile de creion si murdaria de pe original.4.4.6.' . . \ . ' ' .. \ .8 si continut ul de la capitolul 5. Apoi se scriu cu tus negru ins~riptiile din afara cadrului. se fixeaza si se deseneaza cu tus.t peste minuta desenata in creion.' \' în atlasele de semne conventionale exista modele de completare a. . Z..3 n. respectindu-se pozitiile prevazute pe figura 5. dimensiunea si caracterul scrierii. in cazul cind lucrarea. se sterg cu. \ .3.5 n" iar pentru rul de ordine al elevului. în acest scop se compara. atie. scara 1:2 000 ctiechidfs-. Sa se întocmeasca planul topografic la.asurarilor pe teren. La verificarea originalului desenat..daca toate elementele topografice smt reprezentate corect. originalul cu documentele deb~zasi cele intocmite -in timpul .cadrul.. iar cu tenta de creion verde. Se dau: -'coordonatele punctelor de sprijin. pe hirtie milimetbca.1. LUCRARI PRACTICE sel de sprijin. comUnI.. .n aceasta situatie trebuie sa se execute toate dperatiile mentionate la capitolul 6. de regula.4.codificarea coordonatelor punctelor astfel: pentru x si y cu +0.1. se retuseaza desenul daca nu este suficient de compact si se coloreaza cu tenta de creion albastru suprafetele acvatice. in tabelul 6. se folo$esc folii plastice.t t 'al' d' "1 . . sau calc pinzat. cate adera la' tnaterial ul plastic si . . originalele se intocmesc. verificîndu-se existenta.. ' . . în cazul planurl10r topografice la scan marI. este formata din mai multe.racordarea cu plansele vecine. \. planse. de obicei folii din material plastic matisat. trasarea corecta pe original si concordanta acestota cu celelalte elemente din continutul planului.rezultatele niasurarilor executate.1 . Aceasta' minuta se cO~liaza pe un material transparent.C.5 m.scrierea numirilor topice si a datelor caracteristice si explicative. .'1 .n fiind nUIna. privind: plasarea pe plan.controlind iriterpolarea burbelor de nivel. . 13l 1. paduri. precizia de raportare si corectitudinea reprezentarii.pentru zona nord Udresli. cu + 0. pe una din fete. . privind corectitudinea trasarii si ~ scrierilor pe cadru si in afara lui.a. in tabelul 6. aceasta reprezentind minuta originalului. tanta curbelor de nivel normale de 0. Daca. ' ' \ Pentru copiere. in punctele de SprIjIn si tele de detaliu intocmite in timpul ridicarii. succesiv. care se executa pe suprafete limitate. Se vor executa urmatoarele operatii: . . . cadrului si se dau dimensiunile scrierilor.saprafetele acoperite cu.4.3. se suprapune materialul transparep.2. se "urmareste: . corJctitudinea din punct de vedere gramatical . trebuie sa se' deseneze cu tus special. . .corectitudinea reprezentatii reliefului.schita de detaliu a partii de nord a satului Udresti. '1 d reprezen a e parti SI uectu e c lor c.

1474. z 85.0 .4 84. ~.3 87.2 x I 4089. [371 1\ .7' 85. J12 Qi"il".8".6 84. pct.8 87.9 456~.9 86.3 87.3 '84.6 456~.9 Tabelul 6. I 74.8 1365.33& ) 63:4 85.OKm ..7 \.9 'l ~ri \ ""'.(27' '" ~*:: 106.6' I :~:~::.6 86.9 .4 .0 I \ 75 76 77 78 79 80 Nr.0 .2 y 1492. 1Ilx74 160:0 83.:.84...3 82. I 4491.8 S9.8 86.2 84.9 '.1 84.3 83. 65.8 etJciu~.8 86. ~ [25.0 1568.6 ' 84.5 86.7 137.7 150 "33 33.4 1317.0 1776.2 405~.9L .!"~C.4 1 '1 Schita .6 3"r .4 84.. Rece 71.2 89.z 87. Izv. "'.3 106.328 \33.\:. 133.0 4384. \ "-.

3 0 1~rl'i¥O " 1~" 75.3 85. 71.2 '1418.0 89.4 " }8.4 4128.ct.1 1--1'-2 $ fJ 178.0 20709 230 10 23030 264 00 289 20 30230 318 00 319 20 332 00 340 30 359 20 142 00 149 00 154 00 160 30 174 20 18~ 30 18. Unghiuri p. Punde . .8 '17. 72:0 86.60 1379.6 .4 4056.2 1185.2 4118.7 I/'1'0 102 1 '.6' 40 201 10 211 00 221 20 273 30 281 00 33900 x 4260.8.6 1042.0 4136.f'JG ~~ 1Zi.4 -:::=B~ /I~" 1/3IJ" 3' I ?O f. t n:2 86.8 .4064.1' 84.4 85.6 86.5 JI 134.106. 86.~ 32.132 129 ./lZ ~ 6 140.127 .6 1309. t orizontale viza o I . 1'75.0 4024.e sprijin.2' I H6~?ri~~n ~~G\l\)"~"57 B :. .0.0 87.5 85.8 .2 1213.3 De / £'/35 66.8 86..0 t2S7. . 4209. '101 y 1455.6 / . 0.7.

pc!.4 85.2 .8 86.3 86.5 z Rezultatele misui"rilor executate' pe teren I 86.4 85.Nr.7 86.7 94.8.6 S7.2 89.9 "89.1 86. 67 68 '69 70 71 72 73 '74 64 £22 123 104 134 :?" 135 136 137 138 111 139.4' 86.4 83.4 85.9 85.7 84.887.1 86. 319 322 320 323 324 325 326 330 329 328 Cote' Nr. 140 141 142 61 318 .8 85. 86. ~ st. 85.

7 191 30 .94.4 .1 89.0 124 50 112.0 1429.4 1728.7.4 88.8 1733.2 x o 00 58 00 '44.2 108 30 82.'S8.0 1756.0 137.6 117:2 162.4 190. 85.0 88.5 .120.8 86.1 .2 11020 62..0 '1135.7 162 30 78.3 86.Dist..8 92.5 183 10 96.2.4 40.0 89.0 y 1140.8 13830 88.2 135.8 9~.42. 116 25 98.0 88.6 1240.6 000 120 14 00 20 20 23 30 2400 2900 45 20 46 30 5040 70 10 87 50 9130 13320 62 327 313 312 ~14 315 316 311 3io . do m 63.6 1590.0 8.8:6 147 30 48.3 ~24.4 90.

1 Nr.0 G 51 4120.8 64 4433.317 321 63 124 125 126 127 128 102 129 130 131 132 143 118 121 Nr.4 63 4354.6 cb 614440:0 62 4348.6 65 4352.0 136 . 61 I:J 50 4620. st.0 664220. pc!. 64 Tabelul 6.

2 84.~ 315 30'.81.2 82.1 81.2 103 20 85. orizontale st.Tabelul 6. orizontale do o / m 70 341 342 . st.4 81.2 26 00 138. vizat O I Nr. Pct.6 315 00 181.9 83.3 81.84.1 O 00 O 30 121.1 83.345 232 343 234 235 344 346 347 351 348 "350 352 71 .8 299 30 142.0 82. vizat Cote zm . Schita .2 24 30 39.5 85. Pct.8 272 10 134.2 83.1 277 20 65.1 Unghiuri Dist.0 20 00 87.2 (continuare) \ Unghiuri Nr.2 96 00 107.0 59 50 61.2 84..5 84.2 108 00 27.3 85.5 62 00 85.

6 77. Cote z m 85.9 83.0 70.6 83.9 86.2 67.6 Dist. do m o 00 47 00 123 10 143 30 15230 191 00 194 00 238 00 270 00 315 30 316 10 317 00 61 133 340 338 337 331 332 333 339 336 335 334 62 66 65 151 152 153 112 111 .8 84.0 127..2 61.6 '83.7 200.2 83.7 83.7 83.6 135.6 104~0 56~0 51.7 83.2 86.4 180.

0 56.0 113.2 88..0 88.3 88.6 89.110 103 154 155 156 157 o 00 8 30 38 30 85 40 136 40 176 25 ( 197 00 218 00 234 10.3 93.rier'i 76 51 161 106 245 244 162 '.11 ~ 11° ot =~I~= =o)'" (jss 'ffo o. ilO"! Ilo oi'S* II : o: .4 58.2 . 163 .0 75.2 91...2 87. 275 40 277 00 327 10 75..1 93.5 87.1 90.7 124. .'92 of. .DLCa. o'1'57 Ilo o:! .6 93. A /11I __ --hO I67 . 1~ ~1Q3 .2 45. .6 96.6 106..9 88..0 70.

10 301 20 315 40 330 30 349 50 104.8 90.7 88. ~~l.. 100..0 87.IIO 1 ! 68..5 .Negrasl \0 4 011 25 101. ~'.r.n 95.0 87.1\ \ 1B7 ..3 .3" 87.3 70.!f&I"..0 82.0 252'\ ' 85..6 88...3 "'-~.. 192 o II 00 ~ 0110 o.0 88.'!!.1 . ~. 50. II .4 A i65' .6.'164 165 166 167 o 00 24 20 79 '10 165 30 187 20 251 40' 291 ...0 87.287.Pd...~J ft2 A 90..157 ~Io OE 0110 o> ~5f :="15& 72 69 O 00 252 76 20 253 113 30 .2 Lo1 IIOJEo: II" :.. ..0 87... 96.\ 65 66 000 192 110 00 193 234 30 44..25.5 87.2 .~.6 88.8.2 52.4 66. 't 110.7 1!:/2'llr"..

6 59 10 t fii 1 85.6 .0 86. I 225 12400 176..Jlf 230 242 50 97.5 182 6800 91. Vlut oriozont.8 246 170 10 46.4 .0 85.Tabelul 6.. ~~o 229 265 10 82.0 86.. It.nI 228 291 10 81.i i I !.0 86. 184 9220 179. A'" 179 56 30 94.. .0 8i.7 85. 177 348 50 122.3 84.5 .2 "In. .8 85.0 j'" 173 99 20 55.. 185 110 50 156.2 ..2 1 227 139 00 58..3 8~... Cot Nr.~ . . 85.2 85.8 . '.5 85.4.. : 222 95 25 28.!.1 187 121 50 72.2 (continuare) I ' Nr... ii . 86.7 '11I f .2 .111o 236 162 30 96.lIe d.3 239 35350 57..0 85.5 84..4 fi /. UD.0 ~. 183 I \ 223 79 30 85. .tlfwt. 11\:0..0 81.1 c't. m m m m 70 71 000 79 62 000 \ 233 17 40 62. '.0 83.".:.6 86. i iTera.6 249 228 44 48...7 138 .1 \ 63 64 000 . Pct.0 82.6 u'i ~ .120.0 o. z Schi. .0 86\3 Il 53 10 156.0.0'om 74 68 000 247 104 30 34..2 83. Cote orizontale d.8 189 32500.8 / \ .8 85.9 . U"8IUuri Diat..0 82.2 '8311\"..3 181 58 40 40. viza at. IlS 105 92 20 .7 186 111 20 103. Schi'a z o .8 86.2 81.6 86.2 l.". 75 10 '167.4 86. / ''''('''0 178 45 20 25..0 83.fII l i'" 237 108 10 48.P.'''27 101 24 30 85.3 238 51 40 140.0 85. .7 -lf.4 ~4_..4 86. I 174 209 30 79.~ 172 89. 175 283 00 97. 224 109 50 162..2 250 283 30 42.0 82.6 82.1 84.4 87.. I 176 319 20 89.8 231 69 20 81.8 85.5 I 226 133 00 168. ".1 68 67 000 69 68 000 171 3720 122. tIS '" 108.. ~t.7 84.2 188 208 20 43..7 ...1 1. 'Wla.9 .1Uuri Diat. 46.~ 83. .2 ~'J..fI. : I .

Desenul se va executa în' tus. Coordonatele cadrului interior se stabilesc astfel: latura de nord: X7~ . " Pe original se traseaza cadrul interior. Rece. .. . Negrasi.12 pe hîrtie de desen sau pe folie transparenta semimata. Carierii.întocmirea originalului planului topografic în creion.pe folie transparenta selllitnata.3. 2. pe hîrtie de desen sau . minuscul.Udresti. Iscara 1 : 25000. latura de sud: x70 +20.0 mm.y = 720 m. . stabilit pe reteaua rectangulara. formatA. latura de vest: Y 71 +7.3 si 4.15.0. Originalul se întocmesU.2.2. pastrîndu-se diferentele A x= 500 m. format A.3 n. Sa se deseneze originalul de teren al planului cadastral prezentat în figura 5. J .0.DI. h =4. Sa' se deseneze originalul de teren al hartii topografice la. reteauarectângulara (la intervale de '100 m) si cadrul ornamental conform preCizarilor~e la capitolul 3. asezata cu latura lunga Yn pozitie orizontala. minuscul.0.cota te.20.3.h = 3.!J. .tpe hîrtie de desen. raporteaza punctele de sprijin si de. -' . si 6.întocmirea oleatei cu puncte . Y77 -7. re~pectînduse culorile prevazute m tabelul 3.raportarea punctelor de detaliu prin metoda coordonatelor . . \ ' 3. minuscul h = 5.desenarea planului topografic în tus. detaliu.Izv. cursiv. prezentat în figura 5. 25 mm la sud. 40 mm la\':est si 20 rom la est.2. ramînînd pîna la margine un spatiu de 22 mm la nord. . . Valorile obtinute se rotunjesc la zeci de metri. se întocmeste si se deseneaza originalul respectîndu-se' indicatiile ~e la capitolul 6. Balta Verde. format A (420'x 297 mm).2. bloc drept. ~ I . Cadrul 3interior va avea 360x 250 mm. Pd.raportarea tangulare.Omm.4. latura de est:. ' I Oleata cu puncte cotate se întocmeste conform prevederilor (le la subcapitolele 4.2 si 3. se.0 mm.0.codificarea cotelor z ale punctelor de cu +0. . "punctelor de sprijin prin metoda coordonatelorI rec:JOlare.datele caracteristice" explicative si valorile? conform tabelului 2. Desenul se va executa cu tus negru. Scrierile se vor executa astfel: .detaliu din tabelUl 6. roman drept.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->