, Cartografia este stiinta care se ocupa cu constructia planurilor si hartilor t opografice, cuprinzînd: - desenul cartografic, prin care se stabilesc

normele de reprezentare a elemente lor topografice' de pe suprafata terestri pe plan, referindu-se la continut, semne conventionale, inscriptii, baza matematica si geodezica etc.; -:- proiectiile cartografice, respe'ctiv procedeele matematice prin care se real izeaza reprezentarea suprafetei elipsoidului(sferei) pe plan; .;.. editarea planurilor si 'bartilor topografice, adica studierea procedeelor d e redactare, cartografi ere, reproducere si multiplicare, pentru obtinerea planului sau' hart ii topografice imprimate. Planul sau harta obtinuta in urma editarii, este documentul fundamental pentru e xecutarea lucrarilor de cercetare, proiectare si constructii in diferite domenii de activi tate si pentru, editarea planurilor si hartilor tematice. Scurt .istoric. Cartograrm a aparut din cele mai vechi timpuri si s-a dezvoltat, concomitent cu ' alte stiinte: astronomia, geografia, geodezia, matematica. Din antichitate s-au pastrat unele reprezentari cartografice, dintre care pot fi amintite cele din Egipt, Mesopotamia, China (unde apare pentru prima data raportul de sca ra). In Grecia,' Ptolemeu a elaborat "Ghidul geografic", lucrare compusa din opt carti, in care s e dau informatii de intocmire a hartilor, precum si tabele ,cu pozitia a peste 8000 localitati, d intre care circa 40 sînt în Dacia. Hartile si tabelele cu pozitia punctelor sint' exprimate pentru pr ima data prin coordonate geografice (latitudine si longitudine) cu originea la' ecuator. In Im periul (Roman s-a elaborat harta denumita "Tabula Pentingiana" sub forma unor fisii pe anumite iti nerarii, fiind' 'reprezentate prin semne conventionale: fluviile, orasele, soselele, drumurile, resedintele guvernatorilor, farurile de navigatie, hanurile, pasunile etc. In evul mediu cartograrm se dezvfdta in continuare, remarcindu-se hartile chinez e întocmite al diverse destinatii (funciare, politico-administrative, militare), elaborinduse sistemul de multiplicare si imprimare in culori. Merita a fi mentionata si harta geografica bizantina,cup rinzind Palestina, realizata in jurul anului 938. începînd din secolul al X-lea în Europa apar numeroase lucrari cartografice care au servit' la efectuarea marilor calatorii si descoper iri geografice. Pe teritoriul tarii noastre s-au realizat harti cu caracter informativ pîna în secol ul al XVII-lea. Un pas important in' dezvoltarea cartografiei il constituie realizarea hartii Mu nteniei - 1'700, a stolnicului Constantin Cantacuzino Si'~ hartii Moldovei -1737, a domnitorului Di mitrie Cantemir. Dupa anul 1840 se fac ridicari geometrice in vederea întocmirii hartiilor, realizi ndu-se harti la scara 1 :57600 pentru Oltenia, Muntenia"Moldova, Transilvania, Bucovina,' Bas arabia si

Do~rogea. ,. Din 1863 apar primele forme organizate, care in 1868 se legifereaza si se dezvol ta constitUind embrionul Institutului Geografic Militar, respectiva actualei Directii Topografi ce Militare, acestea fiind primele institutii românesti destinate a executa lucrari geodezice, topografice si cartografice. In perioada 1873-1899 s-au întocmit harti la scara 1:20000 pentru Moldova si 3 " I

iI Muntenia - p,îna la meridianul ZimniceB;- si la scara' 1 :10000 pentru Dobrogea, i n proiectia Bonne. Pe baza acestora' pina în anul 1916 s-au intocmit harti la scarile 1 :50000 , 1 :100000 si 1 :200 '000 si s-au transformat hartile existente, În proiectie Lambert. Din anul 1896 s-au înfiintat scoli pentm pregatirea cadrelor de specialitate. Dupa primul raZboi mondial s-a continuat activitatea si În anul 1932 s-a adoptat o noua baza stiintifica -- proiectia stereografica cu plan secant, pe elipsoid Hayford. Pe a ceasta baza a continuat lucrarile de întocmire si actualizare a hartilor pina În 1951 cînd s-a intro dus proiectia Gauss-Kruger pe elipsoid Krasovski. în perioada 1951-1970 s-au realizat harti pe întreg teritoriul national la scarile 1 :25000, 1 :50000, 1 :100000, 1 :200000 si 1 :500000, si planuri topografice pentru toate orasele la scarile 1 :10000 si ,1:5000. Modernizarea acestora s-a realizat în perioadal 1971-1986 obt inîndu-se harti unitare privind precizia, continutul si modul de reprezentare, lucrari cu nivel calitativ mondial. Dupa ,1987 a inceput actualizarea acestora. Tot în aceasta perioada s-au realfzat planuri topografice pe o Însemnata suprafata, necesare economiei nationale: agricultura, silvicultura, exploatarea resurselor naturale, planuri si barti tematice. în 1970 s-a adoptat proiectia stereo grafica cu plan unic secant, pe elipsoid Kras ovski, pentnJ executarea lucrarilor la scari mari necesare economiei nationale.

usurînd astfel raportarea punctelor. patratele prin linii longitudinale si transversale colorate. 1 : 500 000. MATERIALE PENTRU DESENUL CARTOGRAFIC Hîrtia milimetricaeste hîrtie de desen opaca sau transparenta (calc. distantate la 1 mm. fiind modul de reprezentare a elementelor topografice de pe teren. 1 : 25000. La intervale de 5 mm. Atlasele contin semne conventionale. precum si pe hartile speciale. asigurîndu-se concordanta cu continutul hartii si cu atlasele folosite pe plan mondial. caracterele si dimensiunile scrierilor. abrevierile etc. 1. citit si expresive. pentru grafice si pentru schite.1. hidrografiei si altimetriei pe planurile si hartile topografice.1. În acest sens. Acesta cuprinde scrierea cartografica. scopul si continutul hartii. 1 : 2000.2. Se foloseste pentru originalele planurilor topografice.sa fie clare. 10' mm si 50 mm. desenul are o importanta deosebita pentru realizarea claritatii si expresivitatii hartilor si planurilor. usor de. Un rol deosebit În dezvoltarea modului de reprezentare a elementelor de pe teren. asigurînd astfel precizia si autenticitatea lor. explicatiile privind aplicarea semnelo r cqnventionale. liniile sînt îngrosate progresiv. Acestea s-au elaborat în functie de scara. 1 : 50000. 1 : 1 000 000. Dupa anul 1951 s-au elaborat atlase de semne conventionale pentru toate scarile: 1 : 500. 1 : 10 000. respectiv a desenului cartografic. Aceste cerinte se realizeaza prin folosirea unor metode de Întocmire precise si eficiente si prin asigurarea unei calitati grafice ridicate. 1 : 5000. MA'fERIALE SI INSTRUMENTE PENTRU DESEN 1. l-au avut atlasele de semne conventionale. DEFINITIA SI SCOPUL DESENULUI CARTOGRAFIC Desenul cartografic face parte din desenul tehnic. . Pentru a raspunde multiplelor conditii impuse. 1. Pe hîrtie milimetrica nu se Întocmesc originalele 5 . modele de cadru. Atlasele s-au îmbunatatit continuu.Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DE DESEN CARTOGRAFIC \. folii plastice) împartita în. semnele conventionale pentru reprezentarea planimetriei. elementele reprezentate" inscriptiile si datele cifrice sa corespunda cu cele din teren ca pozitie si valoare. 1 : 100000.2. a distantelor si respectiv numararea patratelelor. planurile si hartile topografice trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: _. 1 : 1 000. Desenul cartografic a avut o evolutie continua. 1 : 200000.

Hîrtia' de calc este de mai multe feluri: . dar cu rezistenta si grosimea egala cu cea a hîrtiei de desen. cu o pasta formata din aracet si amidon. iar tusul sa nu se întinda. de regula. Supo rtul trebuie sa se prepare pentru caserare prin granularea si degresarea ambelor fete. dupa care se preseaz a. Lipirea se executa. în timpul lucrului hîrtia se fixeaza pe planseta cu pioneze. pentru copierea diferitelor proiecte si piese tehnice.' zgîrieturi lor si stersaturilor. a oleatei numirilor topice. urmarindu-se planeitatea. ' Hîrtia de desen trebuie sa se pastreze în încaperi cu temperatura constanta (18-20°C). Calitatea hîrtiei. apoi se aplica hîrtia pe placa si se întinde cu ajutorul unui rulou. Foliile plastice din poliester se utilizeaza pentru' desen si pentru reproduceri cartografice. Hîrtia de calc este transparenta.obisnuita. Hîrtia aIba pentru desen se foloseste pentru întocmirea originalelor planurilor si hartilor. racordare etc. se utilizeaza pentru întocmirea diferitelor proiecte si piese tehnice. folosita pentru desene în creion si pentru schite. pe care se copiaza planurile pentru multiplicare si se întocmesc: oleata numirilor topice. Originalelecare trebuie sa se pastreze se întocmesc pe hîrtie caserata (lipita) pe un suport rigid: placa de zinc. pentru multiplicare. cu hîrtie gumata sau prin lipirea marginilor. rezistenta. . . 6 . lipsa petelor. acesta se copiaza pe hîrtie de calc sau pe folie plastica transparenta. pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. a benzilor de. matisate pe ltna sau pe ambele fete. . . cu nuanta uniforma si fara pete sau încretituri. a machetei de culori. Pe placa suport si pe una din f~tele hîrtiei (de desen si sustinere) se întinde în strat subtire si uniform din pasta de lipit cu ajutorul unei pensule. se foloseste pentru planurîle care trebuie sa se pastreze si sa reziste la copieri repetate. ferita de umezeala. hîrtia se fixeaza pe planseta sau pe un suport nedeformabil. Originalele care nu se pastreaza timp îndelungat se întocmesc pe hîrtie necaserata sau caserata pe pînza. Liniile desenate trebuie sa fie compacte si uniforme. folosindu-se pentru copierea desenelor întocmite pe hîrtie milimetrica sau pe hîrtie alba. . Ea trebuie sa fie densa. iar pe cealalta o hîrtie (de sustinere) de calitate inferioara. formata dintr-o pînza fina impregnata cu o pasta albastruie care permite desenarea pe una din fete. aluminiu. Suporturile presate si uscate se verifica. macheta de culori si benzile de racordare. Pentru mentinerea planeitatii.subtire. precum si pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate . Hîrtia se umezeste înainte de caserare pentru asigurarea uniformitatii. dupa care în locul respectiv se deseneaza cu tus. Dupa executarea originalului pe hîrtie milimetrica.pînzata. hîrtia se casereaza pe ambele fete ale suportului: pe una se lipeste hîrtia de 'desen.care trebuie sa se pastreze timp îndelungat. de desen se încearca prin trasarea repetata de linii cu un creion cu mina tare (3 H) si stergerea lor cu radiera. material plastic etc.rmarilor. De asemenea. caserarea integrala si uniforma a hîrtiei pe ambele fete. Acestea sînt transparente. pentru evitarea defo. în lucrarile topografice se foloseste pentru întocmirea si copierea originalelor planurilor. folosind tragatorul si penita . Pentru desen. asigurînd astfel aderenta hîrtiei la suport. în acest caz.topografica.de calitate superioara. în functie de scop si dimensiuni. Hîrtia de calc pînzata si cea de calitate superioara tinde sa fie înlocuite cU folii din materiale plastice transparente.

F. Penitele cu vîrful plat sînt asemanatoare penitelor redis. cu diametrul de 0. inscriptii.sa se mentina desenul cu tus. 0. 1. se folosesc la întocmirea planurilor topografice. Gumele (radierele) servesc pentru stergereacreionului. curbe de nivel. pentru planurile geologice etc. . Penitele topografice sînt mici si bine ascutite.75. . de calitatea hîrtiei si de caracteristicile desenului. . ~ _ sa permita scrierea cu crei'onul. 0. 2B. Foliile. 1. pentru ca tusul sa nu se Întinda În fibrele hîrtiei. 2. care trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei plastice si sa se mentina culoarea compacta. . 7 . în lucrarile cartografice foliile plastice se utilizeaza pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. se foloseste pentru multiplicarea planurilor desenate pe hîrtie de calc sau pe folii plastice transparente. Taria minei se alege În functie. 3H 6H.. Este sensibilizata pe una din fete. 3B 6B. .formate din linii groase. Pentru desen se foloseste tus special.5.25 mm. penite redis si penite cu vîrful plat. Dupa expunere se developeaza cu vapori de amoniac.cu mine tari: H.1' mm. Penitele se folosesc petru' trasarea liniilor si executarea inscriptiilor. . asigurînd multiplicarea directa. la variatii de temperatura SI umiditate. Liniile trasate pot avea grosimi minime de 0. . cu ajutorul unui aparat numit heliograf. a tusului si curatirea planselor.0 mm. Locul sters cu gumele tari trebuie satinat. Gradul de tarie al minelor este notat prin numere si litere.cu mine moi: B. pl'astice trebuie sa aiba în general.rezistenta la rupere si îndoire. Hirtia heliografica sau ozalidul. iar pe spate ~u o lama metalica sub care se introduce tusul.75. Penitele redis se folosesc pentru scrierea pe documentatia anexa a planului topografic. obtinîndu-se imaginea desenului. 2H. Creioanele se utilizeaza pentru întocmirea planurilor originale si a schitelor. Gumele tari pot fi si sub forma de creion cu mina din guma. urmatoarele caracteristici : _ deformari minime ale dimensiunilor.5.0.5 mm. cu latimea vîrfului de 0-. Se folosesc creioane obisnuite sau pixuri cu mina neagra.00.. care se folosesc pentru stergerea locurilor Înguste. . Pentru stergerea' creion ului si curatirea planselor se folosesc gume moi. Grosimea liniilor trasate este egala cu diametrul cercului din vîrful penitei.transparenta maxima. Penitele redis au vîrful Îndoit sub forma. utilizÎndu-se la executarea desenului cartografic: semne conventionale. .5 si 2. precum si a desenelor tehnice fine. 1.l . a machetei de culori si pentru lucrari de carto-reproducere.Se folosesc pentru trasarea cadrelor . Foliile plastice cu retea milimetrica im primata Într-o culoare pala (inactinica).. Copierea se -executa prin expunere la lumina. iar pentru stergerea tusului se folosesc lame metalice si gume tari. astfel: . Creioanele colorate se folosesc pentru evidentierea diferitelor suprafete. de exemplu. 0. pentru macheta de culori.avînd grosimi de O. 1. dupa anumite norme. stergerea cu guma si desenul cu tus pe suprafata matisata...cu mine intermediare: HB. Pentru desen se utilizeaza penite topografice. de cerc. Prin stergere nu trebuie sa se roada hîrtia si sa se Întinda grafitul.5.

se pune apa curata si progresiv cite putina acuarela luata cu ajutorul pensulei.2. . care are la capat o placa mai groasa fixata perpendicular. Pentru desenarea pe folii din material plastic se folosesc tusuri speciale . Echerele au forma de triunghi dreptunghic cu unghiurile ascutite de 30. Planseta poate fi asezata pe un suport special sau pe masa de lucru. care se asaza pe masa de lucru. 1 250 si 2 000 mm. folosit pentru trasarea cercurilor si arcelor de cerc. Pentru trasarea liniilor înclinate fata de laturile plansetei.. Cu teul se pot trasa linii drepte.~onteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu . in care. iar muchia interioara a placii fixe a capului sa formeze cu muchiile linealului unghiuri drepte. prezentînduse sub forma de pastile sau în tuburi. fara reiiduuri. 1. în functie de pozitia liniilor ce se traseaza. Culoarea se prepara în farfurioare albe. Acestea trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei pentru ca desenul sa se mentina compact. . Pentru executarea desenelor de dimensiuni reduse se folosesc plansete portabile. . una fixa si una mobila. convenabile executarii desenului. verde si sepia. .de aceleasi culori. placa mobila de la capul teului se fixeaza Ia inclinarea respectiva. fiind format din lineal cu lungimi de 530. prinse între . fiind confectionate din lemn. care se fixeaza în centrul cercului.compasul (fig. Suportul acestora permite fixarea plansetei în diferite pozitii. El e servesc pentru trasarea liniilor drepte de diferite marimi si în diferite pozitii. avînd suprafata plana si neteda.Tusul este în stare lichjda sau solida. Plansetele fixate pe suport sînt de dimensiuni mari . sa nu se decoloreze. îmbinate la partea superioara. Se c(mfectioneaza din lemn de tei.. Acuarelele sînt formate dintr-o materie coloranta si un liant. sa aiba culoare intensa si sa nu se întinda. a placii f1xe a capului pe marginea din stînga a plansetei si deplasînd-o succesiv.avînd montate rigle si dispozitive pentru trasarea liniilor. Se folosesc pentru colorarea diferitelor suprafete de pe planuri si harti.1). mai multe piese care servesc pentru desenarea în creion si în tus a liniilor si cercurilor si pentru raportarea distantelor. paralele cu laturile planset~i.2.preparate chimic . iar la celalalt picior se.tragatorul 8 .pîna la 200 x 125 Cfi . capul teului se scoate pe marginea din stînga a plansetei si se deplaseaza succesiv pentru trasarea liniilor. 730. Capul poate sa fie fix sau mobil. 45' si 60?. paralele si netede. adica format din doua placi. culorile fiind diferentiate dupa elementele topografice reprezentate.. este format din doua picioare articulate. din metal sau din material plastic. . fixînd muchia interioara. Teul este confectionat de obicei din lemn de par. Muchiile linealului trebuie sa fie drepte. pentru evitarea deformarilor. 1. Tusul lichid trebuie sa fie fluid.pîna se obtine nuanta dorita. cu marginile din fag aburit. Piese le principale din trusa de compas sînt: .". Originalele planurilor si hartilor topografice se deseneaza cu tus negru. INSTRUMENTE PENTRU DESEN Planseta serveste pentru întinderea si fixarea hîrtiei de desen. Unul din picioare are un vîrf metalic. 1 000.ele printr-un surub cu piuli ta. Trusa de compaS'contine.

pentru' stabilirea grosimii liniei ce se traseaza.tragator mobil.1 . 1.3) este format din doua picioare îmbinate la partea su'perioara. Corn pas rnicrornetric.Fig.1. 1. Fig. gardurilor vii. 1. 1. c . care se pot apropia sau departa cu ajutorul unui surub micrometric. 1. cu raza de 0. Compas. 9 b c . între lame1e I i1.2. . Corn pas distantier.2) se foloseste pentru raportarea distantelor pe original. 1. 1.tragator Sillplu. Fig. -. Este prevazut cu un surub micrometric.4. Este format dintr-un ac de otel în jurul caruia se roteste un picior la care se monteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu tragator.. Este format dintr-un mîner la care sînt montate la partea inferioara doua lame de otel. pentru fixarea precisa a distantelor dintre vîrfurile sale. Fig.. Q II pentru tus.compasul micrometric (fig. pe original.. livezilor etc.3.! .3 . padurilor.4) serveste pentru desenarea cercurilor mici. . 'conductelor. 1. Fig. . care se monteaza pentru trasarea cercurilor cu raza mare.5) se foloseste pentru trasarea în tus. tragatorul (fig. a liniilor de diferite grosimi. În trusa se afla un prelunghor pentru unul din picioare. Piciorul se poate apropia sau departa de ax cu ajutorul unui surub micrometric.compasul distantier (fig.balustrul (fig.. 10' mm.5 Tragatoare: a . 1. Se foloseste pentru raportarea' distantelor de pe scara grafica sau de pe rigla. Balustru. în desenul cartografic balustrul se foloseste pentru desenarea semnelor conventionale circulare ale punctelor cotate. b -tragator dublu. fiind format din doua picioare îmbinate la partea superioara. care au la capete vîrfuri metalice.

O trusa este formata din: . N.dispozitiv de desen.5 si 5 rom. O si Z. tragatorul cu doua perechi de lame pentru trasarea cailor de -comunicatie reprezentate prin doua linii si tragatorul mobil pentru trasarea curbelor de nivel. pentru trasarea liniilor par. Sabloanele pentru scriere sînt confectionate din material plastic. 2. Rotringul se poate utiliza pentru desenarea semnelor conventionale. cu doua perechi de lame.dispozitivul de montare a penitei.penita. sabloane de dimensiunile 2. 1.' 3.5. În desenul cartografic se folosesc penite din sortul A. Graphos: a . . Sabloanele sînt construite În general pentru scriere bloc filiform si bloc (Înclinat si drept) de diferite dimensiuni.7) se foloseste' pentru executarea desenului În tus. 1.0 r om. În lucrarile cartografice se folosesc de regula. 10 .1 si 5. Dispozitivul de desen se poate atasa la compas pentru desenarea cercurilor. care trebuie sa fie fluid si fara reziduuri. în desenul cartografic se folosesc tragatoarele fixe Cu o pereche delame pentru trasarea cadrului si a cailor de comunicatie reprezentate printr-o linie. Rotring: a .cinci sbrturi de penite (A. Sînt si tragatoare duble.6) se foloseste pentru executarea desenului În tus. Trusa Graphos (fig. trasarea cadrului. desenul se executa mai usor si liniile trasate Îsi pastreaza grosimea.0.5 mm.1. 1. Scrierea se executa cu rotringul. Q b Fig. trasarea curbe lor de nivel si executarea inscriptiilor. Fiecare. O trusa este formata de obicei din patru tocuri. . Înlocuind În anumite cazuri penita topografica si tragatoruI. Înlocuind tocul si penita topografica.de dtel se introduce tusul.. sub forma de rigle. toc are un dispozitiv de desen format dintr-un ac capilar si un rezervo r de tus.tocul. avînd vîrfuri cu grosimi de la 0. c .7. Fig. O. . avînd perforate literele alfabetului (majuscu1 si minuscul).alele si tragatoare mobile pentru trasarea liniilor curbe. b . 0. cu care se poate executa scrierea si trasarea liniilor cu grosimi cuprinse Între 0.rezervQr pentru tus. construit pe principiul stiloului.6.un toc care are rezervor pentru tus si dispozitiv de montare a penitelbr. cifrele si semnele de punctuatie. Dupa folosire dispozitivul de desen trebuie spalat. T si Z) care se schimba În functie de caracterul desenului. 1. pentru a nu se Înfunda acul capilar. b . Trusa Rotring (fig. Se foloseste tus special.

~ UlOOC 11 f " I ~ o IZ = 111 o I t. Se folosesc pentru masurarea si raportarea distantelor pe plan. desenul executÎndu-se de obicei cu rotringul.. a unghiurilor si pentru marirea si reducerea distantelor. IN~RUMENTE PENTRU MASURAT Pentru executarea desenului topografic. de obicei.2.Florarele (fig. Se foloses c. 1. 1. . metal sau materiale plastice. ~ j z \ 100 O 200 Fig. iar a doua În centimetri.r curbe. 11 ~. 001 O OS l -ocn t o . În afara de instrumentele si rechizitele pentru desen. 1.. 400 GOOm DOl CC~ t2!. 1 : 50QO. una În centimetri si milimetri. Scara grafica transversala. o sS 1. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor la scarile respective . apoi se aseaza la locul lor În trusa sau penal'.:.jiilor de comunicatie si pentru trasarea curbelor complexe. de obicei: 1: 1 000. Fig. 1..' 'Fig. a retelei rectangulare si pentru masurarea si raportarea pe plan a punctelor si distantelor. Rigla de reductie este confectionata din lemn sau material plastic. sînt necesare si anumite instrumente pentru masurarea lungimilor. avînd una din muchii tesita si cu gradatiile gravate În centimetri si milimetri. 1: 25-1 : 50.._. milimetri si jumatati de milimetru.8) sînt confectionate din lemn sau material plastic.. . pentru racordarea aliniamentelor <. Unele rigle au gravata pe fata o scara grafica transversala (fig.8.10) cu baza 10. .. dupa întrebuintare se sterg cu o cîrpa moale..10.. i. Dublul si triplul decimetru (fig. 1. Dublu decimetru.. de 30 cm' si sectiunea triunghiulara.9) sînt confectionate din lemn. Rigla metalica este confectionata dintr-un aliaj cu coeficient mic de dilatatie. 70 sau 100 cm. 1. 1. 1: 2000... altele au gravate scari grafice transversale pe ambele' fete. avînd ambele muchii ascutite si gradate. cu baza 1 : 10-1 : 20. cu lungimi de 50. .9. Florare.3. Instrumentele de desen trebuie sa se pastreze curate.. avînd forme si taieturi corespunzatoare pentru trasarea diferitelo..1 : 2500. cu sase muchii gradate pentru scari diferite. are lungimea. Rigla metalica se utilizeaza pentru trasarea cadrului.

Dupa executarea originalului. originalul c. plan . 1.1.11) este format dintr-o tije metalica sau de lemn. Acestea ~se aleg desenului.desenul tehnic cît si pentru în functie de suprafata si de scara 1.opuse la vîrf. Formatele pot avea ca baza latura mare sau latura mica. Cornpas cu tije. Cornpas de reductie. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor lungi.f. FORMATUL DESENELOR Formatul desenelof. sub forma de cerc sau semicerc. b si chenarul. pe care culiseaza doua mufe În care se monteaza vîrfurile metalice. Fig. Se folosesc pentru masurarea unghiurilor Între diferite directii trasate pe plan si pentru raportarea pe . atît cel cartografic.pe bratul compasului si prin blocarea surubului. cu urmato~ rele elemente: coala de desen e. 1.12) permite transformarea directa a distantelor de Ia o scara la alta. . Pe brate sînt gravate valorile raportului de scara.12. FORMATUL. fisia de În'dosariere lasîndu-se întotdeauna în partea stînga. desenelor tehnice si a cohlor de pentru . Este compus din doua brate identice.marimii hîrtie s~au stabilit standarde. iar pe dispozitivul de fixare este gra vat un indice. 1. Coala de desen trebuie sa aiba dimensiuni mai mari deCÎt originalul. Raportul de scara se obtine prin aducerea indicelui de pe dispozitivul de fixare În coincidenta cugradatia corespunzatoare gravata . plastic. Compasul cu tije (fig.3.1. pe baza principiului proportionalitatii laturilor triunghiurilor asemenea . prinse printr-un dispozitiv de fixare culisabil. una avînd si surub micrometric pentru deplasarea longitudinala. Simbolul si dimensiunile formatelor sînt indicate În tabelul 1. copia a. 1. pentru' fixarea pe planseta. În special a cadrului planurilor.Fig. Ambele mufe au suruburi de blocare. d. a punctelor determinate prin metoda coordonatelor polare (unghiuri si distante). marginile colii de desen se taie la formatul originalului. Compasul de reductie (fig. tehnice (fig. 1. cu vîrfuri metalice Ia ambele extremitati. Raportoarele sînt confectionate din metal sau din material . 1.3. 12 . Raportul fixat se pastreaza indiferent de deschiderea bratelor compasului. avînd gradatii pe circumferinta.11. Se utilizeaza Împreuna cu rigla metaIica.13) este stabilit prin STAS. În sistemul centezimal sau sexagesimal. SCARA SI INDICATORUL DESENELOR Pentru uniformizarea .

J Il I I Ia .-l 25 .olii de desen: e-f (rom) 880 >< 1 230 625 X 880 450 X 625 330 X 450 240 X 330 165 X 240 120 X 165 1 . 25 25 25 25 25 Fig.~d-b. .11 fII I +: I I I 1 .. Tabelul 1.l .II 9 ----------f~---~.c Simbolul formatului Dimensiunile cOFiei a-o [mm) 841 xl 189 594 X 841 420x 594 297 X 420 2IOx 297 148 X 210 105 X 148 Dimensiuniie ':. 1. . Distanta dintre fi Ichenar si.. Legatura între formatele desenelor tehnice.14. 1.1 Dimensiunile desenelol" telmk. Formatul desenelor tehnice.-.13.. marginea copieI: g I '.~ 1 ~ I 55 5 Uiti mea t!siei de indosariere h tmmJ J -. C! e I ~I L Fig.

De obicei. 1 : 1 000. sau A2 . fiind delimitate .Az Ar Alt AJ A6 As A6 \ Formatul desenelor topografice se de marimea suprafetei. intocmesc pe form'atul STAS: Ao. ce se rtprezinta. în raport cu marimea suprafetei de caroiajul rectangular13 stabileste în functie de scara si planurile topografice la scarile 1 : 2 000. 1: 500 sau mai mari se A.

fig. 1 : 1 000. stabileste În functie de marimea obiectelor ce se reprezinta. prin scara se Întelege raportul dintre dimensiunileelement elor reprezentate d si corespondentele lor reale din teren D.numerica: t = ~=1 : n.1 sau 0. .1.15. graveaza pe placi metalice (pentru ridicarile topografice pe teren) si. o' scara grafica transversala se construieste pentru doua scari. De obicei. a vînd forma unor trapeze. formata din doua linii paralele trasate orizontal. putîndu-se folosi si pentru scarile multiple. este raporful dintre dimensiunile obiectelor reprezentate' SI corespondentele lor reale. Scara grafica simpla. t:5000 Fig. 1: 200 000. care se Înscrie pe fiecare plan sau harta topografica în indicator sau sub latura de sud. de" asemenea. . 1 : 500.grafica. 1 : 25 000 si mai mici sînt delimitate de caroiajul geografic.: 500. 1. scara 1': 1 000 si 1: 2000 poate folosi pentru 1 : 100. în lucrarile topografice. '. avînd la ambele capete CÎte un talon. 1: 200 000.3. 1: 500 000. 1 : la 000.Planurile si hartile topografice la scarile 1: 5 000. 1 :5 000. 1. Talonul este. de exemplu: -.harti topografice' 1: 25 000.poate folosi pentru 1: 250.05 rom. 1. . 14 . Scarile grafice transversale se. Scarile se exprima sub forma: . divizate. 1: 50 000. Se folosesc urmatoarele scari pentru: .10. Scara grafica transversala este formata dintr-o retea cu 10 sau 20 linii orizontale paralele echidistante. aceasta fiind reprezentarea scarii numerice. gradata în centimetri.10). 1: 50000.15). 1: 100 000. împartit În 10 parti. împartirea si dimensiunile medii ale acestora sînt prezentate În tabelul 5. în partea stînga se afla talonul gradat în milimetri. 1: 10000. liniile transversale fiind unite cu decalajul de o unitate. Pe planurile si hartile topografice se trece scara grafica simpla (fig. 1: 25000. de formatul ales pentru desen si de precizia de reprezentare necesara. -' scara 1: 2 500 si 1: 5000 . Aceasta se. Fata de indicele zero.planuri de situatie 1 : 100. '. 1.planuri topografice 1 : 2 000. SCARA DESENELOR Scara . 1 : 200. pe rigle metalice (pentru lucrarile de birou).2. 1 : 100 000. care asigura o precizie de masurare de 0. 1 : 500 000. 300 I r Pentru raportarea si masurarea distantelor se foloseste scara grafica transversala (v. iar În partea dreapta baza. în dreptul diviziunilor sînt scrise valorile naturale ale lungimilor pentru ambele scari. avînd fixat indicele zero. 1: 1 000 000. asa cum se arata În figura 1. 1. 1 : 10000. 1: 20 000.

16 se prezinta un indicator în care sînt specificate datele ce trebuie sa se completeze. 1.180 Fig.-30 11".3. iar pentru formatele A3 si A4 dimensiuni de 180 x 40 mm.~o Ci) 0 ~ C'.4..titlul proiectului.:) ( d ) ~ . d . cu doua laturi pe chenar. Copiile se pliaza întîi pe verticala si apoi pe orizontala. INDICATORUL DESENELOR Datele caracteristice ale plansei sau ale plaQ. în coltul din dreapta jos.1. f titlul plansei. La planurile topografice care se întocmesc pe aceste formate se deseneaza indicatorul În care se Înscriu datele respective.scara planului si data terminarii. b . c . .:) ~ <. (210 x 297 min). În interiorul plansei. Care sînt instrumentele de masurat si caracteristicile acestora? 4. ""'. Plierea se executa în asa fel înCÎt indicatorulsa ramîna deasupra.. PLIEREA DESENELOR Copiile desenelor sau planurilor topografice se pliaza pentru îndosariere la formatul A..numele institutiei proiectante. Care sînt materialele necesare pentru executarea desenului cartografic si carac teristicile acestora? 2. în pozitie normala. indicatorul va avea dimensiuni de 180x 50 mm. numele si semnaturile executantilor. care se plaseaza în coltul din dreapta jos.operatii executate.ului topografic întocmit se înscriu într-un indicator. Pentru formatele de deseTl mai mari de A2 .3. Care sînt instrumentele necesare pentru desen si caracteristicile acestora? 3. Indicatorul desenelor tehnice: a .3. 15 85 <. ' 1. 80 20 <:::> . e .numarul si faza proiectului. 1.16.I 25 25 . În figura 1. 8 0 ""-'ori. 'Care este legatura Între formatele desenelor tehnice? 5.. îNTREBARI DE CONTROL 1.4. Ce cuprinde indicatorul desenelor tehnice? 15 . lasîndu-se la marginea din stînga fisia pentru îndosariere. .

în tara noastra.trebuie sa se foloseasca la scara respectiva. s-:au' stabilit datele tehnice care se scriu În indicator sau În afara cadrului planului. . teritoriului respectiv. care nu pot lipsi din continutul nici' unui plan sau harti.Capitolul 2 SCRIEREA CARTOGRAFICA Planurile SI hartile topografice contin semnele conventionale ale elementelor reprezentate SI inscriptiile care se refera la: numele de localitati. valorile retelei de baza. pen~ tru respectarea cerintelor impuse planurilor si harti lor top. ~ Pentru îndeplinirea acestor conditii.ografice. Scrierea acestora trebuie sa fie clara. usor de citit.reprezentate. 16 . numirile de teren. în raport cu importanta si" marimea elementelor sau 'a suprafetelor.în atlasele de semne conventionale.numele localitatilor. -' nomenclatura sau titlul plci.numele topice ale. a punctelor caracteristice si valorile curbelor de niveI. planurile si hartile topografice se scriu În limba româna literara. -. formelor de relief. inscriptiile explicative ale semnelor con~ ventionale.cotele punctelor retelei de baza. în acest mod se realizeaza concordatita reprezentarii. .care se 'refera si sa nu acopere reprezentarea elementelor topografice importante. de unde si denumirea ei de "scriere cartografica". uniforma. . pentru fiecare scara sînt specificate dimensiunile si caracterele de scriere ce . cartierelor si cailor de comunicatie. cu alfabet latin. datele tehnice si explicative asupra întocmirii planului. elementelor topografice cu caracterele si dimensiunile scrierii. de baza.nului. Numirile sînt deci un element. plasata în asa fel înCÎt sa rezulte cu certitudine elementele sau suprafetele la . planul sau harta furnizeaza informatii complete asupra. . valorile coteloI' si ale curbelor de nivel de pe suprafata respectiva. formatiilor vegetale si ale terenurilor. De asemenea.datele caracteristice si explicative ale elementelor topografice .numele punctelor retelei geodezice. Ele se scriu dupa anumite reguli geometrice si artistice. în acest fel. s-au stabilit reguli privind caracterele de scriere ce se folosesc pentru anumite elemente si dimensiunile scrierii. . datele caracteristice. Pe planurile si hartile topografice se scriu: . Scrierea folosita este specifiCa acestui gen de lucrari. caracterele de scriere si dimensiunile acestora. . retelei hidrografice.

. se disting: . în ficele' -patru caractere de scriere II 2.1.1. din care patru sînt linii principale."~ -:=:j i Fig.1:. Portati vele . trasate la înclinarea stabilita.:. ELEMENTELE SCRIERII CARTOGRAFICE Scrierea cartografica se executa dupa anumite..erelor minuscule. sînt linii auxiliare: .1. La fiecare litera. CONSTRUCTIA liTERELOR Literele _din fiecare caracter de scriere se bazeaza pe combinatia dintre linii drepte si curbe. 2/3 din înaltimea nominala. care asigura latimea.5. fiind o scriere desenata.scrierii cartografice: h -' înaltimea nominala.linii transversale echidistante. a . fig. b.. . 2.' indiferent de. avînd în vedere elementele acestei scrieri.. iar celelalte..bastonate. iar cele fara depasire au înaltimea egala cu .1. cu elementele lor componente.depasirea inferioara a literelor minuscule.".înaltimea iit. PORT ATIVUL Portativul este o retea de linii care asigura constructia cor ecta a literelor. pastrînd . proportiile specifice caracterului respectiv.° J ~-Q TTT ~ 1se' -= 'oe:: \ ---~ t:~ -'i:eJ ~. La _executarea ei trebuie sa se respecte regulile stabilite si sa se asigure claritate si concordanta cu desenul.-~ -= -=.cu caracterul scnerll. adica înaltimea literelor majuscule (v. care limiteaza înaltimea -literelor majuscule si minuscule. caracter. respectiv construirea . i. fiind -format din: -. 2. linii longitudinale echidistante (13 sau 9).1 sînt prezentate portativele pentru principala. 2-Cartografie 17 .1. si spatiul._ . 2. Portativul se traseaza corespunzator gura 2.depasirea superioara a literelor minuscule. c .1).înaltimea nominala h. Literele minuscule cu depasire (superioara sau inferioara) au aceeasi înaltime cu literele majuscule. . construindu-sepe baza de ovale si .corecta a literelo r si a cuvjntelor. grosimea.2. reguli geometrice.

j 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h minuscule i.Înclinarea. d. în functie de înaltimea nominala si de forma literei. în functie de aceasta.erii.1 se prezinta dimensiunile si proportiile pentru caracterele scrierii . 1/9 h 2/6 h 0. pun cuvintele sînt variabile În functie de caracterul scrierii si de forma literelor.1 mm t 2/6 h 2/9 h . j. c. în tabelul 2.. .. . Se schiteaza apoi. 4/6 h 4/6 h 6/9 h 6/9 h.W.. se stabileste înaltimea' nominala si. se construieste portativu1. exprimata in valori' unghiulate. literele în creion.M. h h h h afara de l. 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h ? lJitimea literelor 1 1/6 h 1/6 h 1/9 h 0.spatiul din interiorul literelor si intervalul dintre literele ce com..... 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h afata de: f. Dimensiunile scrierii cartografice Tabelul 2. e. Grosimea literelor 1/6 h .1 mm majuscUle M 4/6 h 4/6 h 6/9 h 5/9 h W. Pentru executarea scri.1 Dimensiunile literelor in functie de Cuprins caracterul scrierii RomanA Cursiv Bloc Bloc filiform Dimensiunea nominalA "h" 6 unitati 6 unitati 9 unitati 9 unitati (inlHtimea literei majuscule) (h) (h) (h) (h) literele fara depasire: înaltimea literelor .perpendicuIara. i. 1/6 h 1/9 h 0. minuscule literele cu depasire: b. m. .1 mm 18 . /" a. cu trasaturi foarte fine si.utilizate. m.w 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h.. dupa ce s-a verificat corectitudinea. În functie de caracterele scrierii. W 3/6 h 3/6 b 4/9 h 4/9 h Latimea literelo'r f. g .latimea si grosimea se stabilesc pentru fiecare caracter de scnere. 1. 1 1/6h. fata de perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului poate fi dreapta . Înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. t.

exe. în .2.2. în general. cursiv si romana. pastreaza. SCRIEREA BLOC FILIFORM Este o scriere subtire. Daca schitele în creion nu corespund. se pot corecta direct la trasarea în tus. ordine se. 2. Constructia literelor. se arata prin sageti ordinea în care se deseneaza.cazul scrierii bloc.1. La scrierea cursiva si romana. folosindu-se patru caractere de scriere: bloc filiform.2. scrierea cartografica se diferentiaza dupa elementele la care se. bloc. Dupa oarecare practica. 2. si la celelalte caractere. schitarea în creion poate fi partiala. In figura 2. se traseaza în tus.portativul este format din 12 unitati (13 linii Iongitudinale). evitînd stergerea cu guma.. fragmentele de litere. care se construieste dupa urmatoarele elemente: . refera.2. 2. CARACTERELE SCRIERII CARTOGRAFICE Pe planurile si hartile topografice. Aceeasi. dupa desenarea literei se traseaza bazele si racordarile respective. din care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 3 unitati depasirile 2* 19 .II Fig. cutîndu-se direct desenul în tus. cu penita topografica.

T. i.' m.2. f.2. Acesta poate fi micsorat la sase unitati. 1. m. sau înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. pentru scrierile cuprinse între 4 si 6 mm. în cazul cînd scrierea trebuie încadrata într-un anumit interval. se traseaz~ liniile transversale pe întregul portativ. în asa fel încît aspectul cuvîntului scris sa fie unitar. în figura 2. iar pentru cele. w). Y. f. . la literele: A. de doua unitati. De regula. j. în general. Transversal se traseaza liniile pentru înclinare. care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h. de doua unitati.~ t. -. în interiorul cuvin~elor unele litere îsi micsoreaza latimea la trei unitati. Pentru uniformizar eascrierii trebuie ca partile orizontale ale literelor sa se deseneze mai subtiri cu 0. L. grosimea literelor este uniforma. perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului. portativului se stabileste îri functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 9). spatiul din interiorul lîterelor este. 20 .O. .3 se prezintamo4elul de scriere bloc filiform. adica. Valoarea unei unitati a.. f. f -.1 . facînd exceptie literele: J. grosimea va fi de O. . i. de patru unitati (facînd exceptie literele: f.25 mm. w.t.inferioare ale literelor minuscule. r. daca înaltimea nominala este mai mica de 4 mm. . t. de exemplu. de regula. în general. j.intervalul dintre cuvinte este.. pastrînd intervalele stabilite pentru liniile longitudinale.~ . 2. v. r. . y. SCRIEREA BLOC Este o scriere groasa. 1.2 . de exemplu: F. V. Scrierea bloc filiform poate fi dreapta. .latimea literelot este. F. de opt unitati.înclinarea scrierii poate fi: dreapta. -. de exemplu: F. L. se stabilesc dupa aceleasi reguli ca la scrierea bloc filiform. . de 0. j. de trei unitati.1 mm. .15 mm. la 0. L. în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale' ale portativului . eliminînd astfel impresia ca liniile orizontale sînt mai groase decît cele verticale. j. în general. care se construieste dupa urmatoarele elemente: ! .. egala cu o unitate . grosimile cresc proportional. pastrînd marimea unitatilor longitudinale. de regula.. uniforma. în functie de aceasta. Acesta se micsoreaza la o unitate în. de patru unitati. si înclinata spre dreapta cu 15°. în figura 2. . cazul literelor asimetrice.. format din 12 unitati. mai mari de 6 mm. din. . grosimea va fi. înclinarea se masoara în capatul portativului si. adica perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului. facînd exceptie literele m si w. -' latimea literelor este.spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt si intervalul dintre cuvinte. iar în interiorul cuvintelor unele litere îsi micsoreaza latimea.4' se prezinta modelul de" scriere bloc.portativul este identic cu cel al scrierii bl9C filiform. j. r. grosimea literelor este uniforma în raport cu înaltimea nominala.15 mm fata de' partile verticale.spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt este. 0.înclinarea scrierii se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale portativului.

.4.)~~t\~~L'dC\1S\\'d~Q\J~8\'\\'d ~ I . . 2.f---..1( abcdeFghi}k/mnopqrs ~ o I!. Scrierea bloc filiform . 21 m'.1( MAMAIA .!I I . 1 (£~~~~ @~ tmfg ) E A B C D EF G HJ JK.ljklmnoprs ~ . OPQRSTUVWXYZ =~ abcdefgh. ~ I ~ \l. Fig. .~ O P Q R. 11 Fig. o.Creasta Ciucas.567890 ~ . Scrierea bloc. ~ fOCSANI ARAD Orastie Albesti ) .s TU V W X Y Z / ~ I .1 (AOS oab BffiS) f i ~ A8COEFGHIJKLMN =. ~ tuvwxyz 1234567890 ~ I ~ BUZAU Lerestl TlTANil! I P/esu . 2. L M N =~.~ tuvwxyz 1231.3.

0.2 mm. m. Transversal se traseaza linii perpendiculare.2. .1 .2. 0. . Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominal~ a scrier~ (u =h : 6). pe toata lungimea portativ ului . Scrierea cursiva poate fi înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. i.. i. în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale pe toata lungimea portativului. '. t. o depasire superioara de o unitate. indiferent de pozitia acestora ~ ' -.5 'se prezinta modelul de scriere cursiva. pastrîndu-se marimea unitatilor longitudinale. . m. . La literele ovale: c. Bazele se racordeaza de bastonata literei prin arce de cerc.2 mm. e. care se micsoreaza la 3/4 de unitate în cazul succesiunii literelor ovale: o. din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 2 unitati depasirile inferioare ale literelor mimis. în interiorul cuvintelor. care se construieste dupa urmatoarele elemente: . în interiorul literelor ramîne un spatiu de o umtate. W. . eliminînd impresia ca acestea sînt mai scurte. w. e etc. grosimea liniei curbe a literei S se mareste cu 0.3.grosimea literelor este egala cu O' unitate pe majoritatea -partilor longitudinale. latimea literelor se . Depasirile literelor minuscule.cule.portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale) din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h.bazele literelor formate din bastonate se deseneaza pe liniile longitudinaÎe.ne. Este o scriere cu grosimi longitudinale. Exceptie face' litera t. facînd exceptie literele: 1. t. SCRIEREA CURSIVA. grosimea liniei curbe a literei "s"se mareste cu 0. Pentru uniformitate.spatiul dintre literele care formeaza acelasi cuvînt este. 22 j . facînd exceptie literele: 1. indiferent de pozitia literelor. 2.în interiorul cuvintelor latimea literelor se menti. 0..' care are. pentru înclinare. SCRIEREA ROMANA Este' o scriere dreapta" cu grosimi longitudinale. Pentru uniformitate. . 1. a. w. avînd lungimea de 1/3 de unitate. în general. . de trei unitati.4. de o unitate. si dupa literele f si r.înclinarea scrierii' se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale pQrtativului. iar 2 unitati depasirile inferioare ale literelor minuscule. . de trei unitati. se faC pe cîte doua unitati. o se mareste înaltimea cu 0.W. .înaltimea literelor este de sase unitati pentru scrierea majuscula si patru unitati pentru scrierea minuscula. în figura 2. 1..latimea literelor este.2.. . M. .. care se construieste dupa urmatoarele elemente: -' portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale). superioare si inferioare. grosimea "literelor este egala cu o unitate si se aplica pe majoritatea partilor longitudinale.2 mm..latimea literelor este. . M. în general. în general.1. pastrîndu-se' marimea unitatilor longitudinale.în interiorul literelor ramînînd un spatiu de o unitate. Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 6). c.mentine.1 . Transversal se traseaza linii..

\\ ~ I ~ MA/lEA NEAGRA DUNAREA ~ I ~ \. i\t \ m. ~ . Scrierea romana.5. Scrierea cursiva. \\ c \\ e \' \\ '" \.-----Fig. \.' ~ a IJ c d el.--.~ \\ ~ \ 11 ~ ~ 'ABCOEF6UIJIiLMN ~ ~ o P Il R. .~ [@AIE(f.JJ$ @ \\\\.6.. \\\'~ \\iut tw~~ ~ Fig. ~ ~ ~ ~ '~ ~.\\t\)\\\ ~'l'L \t~ '-\~\\1 %~.2. Iacobem . 23 . ~. Voinesti ~ ~ '~ ~ ~ gj ----======:Jl rfl~ -. g h i j h l m no p q r ~ ~ siu(}wxgz 123456789 ~ ~\\.S T U V W X y Z ~. 2. '" \\ ~ l\ ~ .\ID\\.

.rînduri de cerculete.1 de exemplu: elementele de vegetatie (paduri. un sistem de simboluri. cadastrale. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topogrl:l-fice mici care nu se pot reda prin reducerea dimensiunilor la scara.1. miniere. Semne conventionale la scara. acestora. de exemplu: punctele retelei de baza. Semnele conventionale 37 . se deseneaza pe contur semnul conventional ai împrejuritnii.o::t!if. mlastinilor etc. semnul conventional are forma proiectiei sau a profilului elementului reprezentat. semnul conventional de livada .. finete. pentru constructii etc. Capitolul 3 SEMNE CONVENTIONALE Semnele conventionale sînt. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topografice care pot fi redate prin reducere la scara. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Semnele conventionale topografice formeaza un sistem unitar de .. prin . constructii.. . izlazuri. în functie de domeniul de aplicare semnele conventionale pot fi: topografice. gard etc.De exemplu.saraturi etc. cu ajutorul carora se reprezinta prin desen anumite elemente.". Semnele conventionale trebuie sa fie sugestive. iar în interiorul' conturului. a fost necesar ca semnele conventionale . cu ajutorul carora se reprezinta pe planurile si hartile topografice elementele de pe teren.fluViilor.). Semne conventionale de contur. De obicei. Deoarece elementele topografice de pe teren au forme si dimensiuni dife~te. lacurilor. iar în interiorul conturului se deseneaza semnele conventionale ale elementelor de pe suprafata respectiva.&Ae~. redînd în acelasi timp caracteristicile cantitative si. livezi. i pepiniere. respectiv conditia de sugestivitate.pozitia si caracteristicile acestora.conturul elementului topografic se reprezinta prin semnul conventional specific (limita. daca trebuie sa! se reprezinte o livada cu pomi frtlctiferiîmprejmuita cu gard de sîrma ghimpata. cu . vii etc.simboluri. în aceasta situatie. 3..). reteaua de comunicatie. aratîndu-se pozitia si caracteristicile.). în acest fel.' constructiile care se pot re:" prezenta la scara etc. calitative ale elementelor reprezentate. se asigura corespondenta dintre teren si plan. cu grohoti$uri. . rîurilor.~ se împarta în doua man grupe. usor de desenat si de citit. elemente ale retelei hidrografice (malul marilor.). geologice. reteaua hidrografica etc. elemente de sol (suprafete cu nisipuri.

). în functie de dimensiuni. DIMENSIUNILE SEMNELOR CONVENTIONALE în atIase sînt date dimensiunile semnelor conventionale _.. ii Nr. la scara. iar cele care au dimensiuni mai mari.3 . Tabelul 3. 3. latimea si diametrul semnelor. se reprezinta prin semnul conventional cu dimensiunile prevazute În atlas. tolerante de :l:0. de regula.13 sînt prezentate principalele semne conventionale topografice pentru scarile 1: 2000-1 : 5000. În atlase.. 1 2 3456 7 89 .1 DimelL'iiunile elementelor topografice 38 . forma acestora se pastreaza. .l mm la dimensiunile semnelor. fabrici. orientarea si dispunerea elementelor topografice. Terenuri de sport Statii de transformatoare electrice Poduri pentru cai ferate si drumuri Oi'gun Linii de somiera Dimensiuni minime . fara sa se produca deformari sau confuzii. se reprezinta. Unele semne conventionale de contur si de scara se Însotesc de inscriptii explicative si date caracteristice.1 se dau exemple cu valorile minime ale elementelor de pe teren de unde Înce~ redarea la scara. lungimea segmentelor si intervalelor etc.. conventionale si +0.1.1. Pe originalul de teren. se admit. Înaltimea. folosirea lor facîndu-se diferentiat. Aceste semne conventionale se folosesc pentru toate elementele ale caror dimensiuni reale sînt mai mici decît cele rezultate din transformarea la scara a dimensiunilor semnului conventional din atlas. Pe originalul de editare.. în functie de scara. În cazul reprezentarii pe planul 1: 5000. crt. curbe de nivel ajutatoare etc. .10 11 Elemente topografice Cladiri Cladiri ruinate Cladiri anexe Biserici si manastiri Uzine.2 mm la lungimea segmentelor semnelor conventionale liniare (drumuri de exploatare. dimensiunile. Elementele topografice de pe teren au dimensiuni mai mici decît cele rezultate din transformarea dimensiunilor semnu~ui conventiopal corespunzator în valori reale. pastrîndu-se pozitia.din aceasta categorie au dimensiunile stabilite În atlasele de semne conventionale. poteci. Din aceasta cauza. Statii meteorologice . centrale termice. În cazul imprimarii planurilor si hartilor. mori. unele elemente topografice au cîte doua semne conventionale. în tabelul 3. diferind numai dimensiunile. 3. În mm care se refera la: grosimea li~iilor. care dau infor~atii calitative suplimentare asupra elementului reprezentat. în tabelele 3. forma. semnelor conventionale pot fi marite pîna la 1/3 fata de dimensiunile prevazute.

5 latime 5 .pe teren (mI 5x 10 lOx20 10><20 latime 15 10x20 20>:30 30x 50 20><30 lungiÎne 10 latime coronament 2.

. Pentru planurile si hartile cu densitate mare.:. obtinîndu-se astfel macheta de culori.prm culoarea verde. topografica. armonia si proprietatile culorilor.2 Culbrile semnelor conventionale . ~ UJ @ Z 4 Datele caracteristice si inscriptiile ele. le 1. semnele con.. Original teren cNrtr. vii. planurile si hartile topografice se deseneaza în culori.::> C lief si vegetatie.parcuri etc.1 5 Limitele elementelor de sol 6 Semnele conventionale si limitele eleUJ mentelor de vegetatie Q~ 7 Limitele rezervatiilor nat1. datele caracteristice si in.tf. olmctele de reperaj fotogrammetric. Pe' planurile si hartile imprimate se mai evidentiaza suprafetele ac. De obicei. acestea se coloreaza pe originalul de teren prin tenta de creion. tus l Semnele conventionale.2.Z mentelor de vegetatie . vatice prin culoarea albastra iar cele cu paduri. cele de orientare si cele cotate ::> ~ 2 Elementele de planimetrie.Catecreissttoicrea si .1. colorarea se executa pe o copie a originalului. Pentru identificarea suprafetelor respective.I .' .i. pos. pepiniere.toare la relief 11 Elementele de hidrografie.. A' '\ .!J.lo scriptiile explicative ale acestora ~ ~ VJ <::> apelor 12 Cotele nivelului mediu al la . livezi. 3. Gru'ptuorpiogdreafiecleemente În creion Desen in haPrltaanmuialmtlsparui.inscriptiile ex plicative ale ::> ZUJ ~' 3 Toponimele referitoare la planimetrie. datelecarac. numele si cotele punctelor din reteaua geodezica. 39 .U~J ~=f-<~ turile hidrometrice si cotele batimetrice > < ..Jrale si ale UJ > I parcurilor nationale I I I 8 Curbele de nivel si valorile lor I 190 VElaelmureinteilsetoricede relief si inscriptii referi. re.t<~U.2. La ~legerea culorilor s-a urmarit corespondenta cu culorile din natura. de nivelment. În toate fazele de executie. În fazele de executie elementele topografice se deseneaza în culorile înscrise în tabelul 3.::> ventionale. Tabelul 3. CULORILE SEMNELOR CONVENTIONALE Pentru asigurarea unei citiri usoare si sugestive. O<~~ .

elementele de planimetrie si de altimetrie importa~te. cele care se. monumente. Distanta minima Între semnele conventionale va fi de 0.1.vîrful unghiului drept al semnului conventional. . care trebuie sa respecte urmiltoarele princi~: ' . detaliile proeminente. diguri. în asa fel Încît sa nU influenteze precizia..paralela cu laturile planului. . 'În functie de densitatea elementelor. dreptunghi. . La generalizarea elementelor de planimetrie.. generalizarii asupra preciziei sa fie cît mai redusa.. la: cladiri. statii si posturi hidrometrice ' etc. la cele cu forma geometrica de cerc. care nu (se pot reprezenta la scara.. troite.centrul semnului conventional. punctele de orientare. cladirile uzintlor si fabricilbr. drumuri. 3.suri de uzine si fabrici.punctele de baza. Orientarea semnelor conventionale va fi: . la: cai ferate. selectionîndu-Ie în functie de importanta lor. Aceste cerinte 'se realizeaza prin generalizare. elementele cu forma clara si contur precis. .generalizarea. PRINCIPll DE GENERALIZARE Pentru a asigura claritatea si expresivitatea planurilbr si hartilor topografice. la cele cu pIcIOr fara linie orizontala la baza. pentru pastrarea preciziei trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: . .3.paralela cu latura cea mai lunga a reprezentarii" la: sere.baza piciorului semnului conventional. baraje etc.'sa' se obtina corelatia naturala între elementele componente ale continutului. _ . .planimetr ie. la: punctele de baza. trebuie sa se faca în mod diferentiat. între curbele de nivel si elementele de sol. sa se' reprezinte si acelea ale caror dimensiuni sînt mai mici decît cele prevazute în atlase. poduri. si de altiItletrie. pe acestea nu se redau toate elementele tQPografice din teren.4." 3. . etc. statii de radio si televiziune.conforma cu orientarea reala a elementului pe teren. se redau pastrîndu-se exact pozitia si orientarea. . terenuri de sport si stadioane. strazi. triunghi.. se redau prin exagerarea dimensiunilor sem40 . la cele cu picior dreptunghiular. co. de exeinplu:~ 'Între reteaua hidrografica si detaliil~ de . -.reprezinta prin puncte si linii. iar în zonele unde _elementele topografice sînt rare.mijlocul liniei de baza a semnului conventional. la cele care au baza semicerc sau linie dreapta. Axul semnului conventional sa corespunda cu ax~ elementului topografic reprezentat. .1. livezi etc. statii meteorologice. .influenta.3 mm. astfel: în zone mai-aglomerate sa se elimine detaliile 'neesentiale si sa se' scoata în evidenta cele mai importante' din punct de vedere economic. PLASAREA SEMNELOR CONVENTIONALE Semnele conventionale se plaseaza pe original dupa urmatqarele principii: Pozitia reala a elementului din teren sa corespunda ca: ' . ' . precum si cele ce se pot reprezenta 'ila scara. . patrat. I Între rete~ua hidrogtafica si formele de relief etc. stea.

în procesul de redactare trebuie sa se efectueze .destinatia hartii. Fiecare coloana se va diviza În trei parti. LUCRARI PRACfICE Sa se deseneze semnele conventionale topografice prezentate în tabelele 3.elementele de planimetrie si 'de altimetrie' importante.1. cu mult discernamînt. adica generalizarea se efectueazadife rentiat. pot fi deplasate ca pozitie cu valori de la 0.rdine. semne convtn~ tionalesi inscriptii (35 mm). 3. .cuprinde: nr. (9 mm). spatiul se împarte corespunzator cu marimea semnului conventional.. pe aceeasi suprafata de harta se reprezinta elementele de pe 6. Acesta este un proces complex. pe un centimetru patrat la scara 1: 10 000 se reprezinta elementele de pe' un hectar. Semnele c. -. se mentioneaza: .generalizarea <lttografica. în functie de scopul pentru care se întocmeste harta. 3.5.. care se 'împarte în trei coloane de dimensiuni egale (50 mm). Denumirile semnelor conventionale se scriu în tus negru.25 ha. pentru a pastra caracteristicile generale ale zonei ce' se reprezinta. prin care se selecteaza elementele importante.onventionale. Pe verticala. 1\ . asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. iar pe prima plansa.adica în functie de dimensiunile semnelor conventionale si ale inscriptiilor sa se încarce suprafata hartii cu desen. . în cazul întocmirii planurilor sau hartilor la scari derivate. -'. dimensiunile si forma elementelor reprezent~te. Pe toate plansele se traseaza chenarul. crt. Pentru desenarea semnelor conventionale. adica selectarea elementelor în functie de posibiilita": tile de reprezentare la scara respectiva.pastrîndu-se exact pozitia centrului sau a a~ului si orientarea.13. pe hîrtie de desen format A4 (21Ox297 mm). asigurîndu-se reprezentarea elementelor topografice corespunzatoare continutului si conditiilor de claritate si expresivitate. se deseneaza în tus. care nu se generalizeaza. _în functie de densitatea. iar la scara 1: 25000. Dintre factorii care influenteaza generalizarea. . plansele se împart în trei coloane (89 mm). elementele de planimetrie si de altimetrie neesentiale se elimina pentru a se asigura claritatea planului.5 mm.se asigure claritatea si expresivitatea hartii. astfel încît sa . De aici rezulta ca generalizarea se accentueaza în raport cu micsorarea scarii.particularitatile zonei de cartografiat. care vor .0 Imm. la 41 ~_.3 . folosind planuri sau harti la scari mai mari. a inscriptiilor si a denumirii semnelor conventionale.modul de reprezentare.. h=2. caracter bloc filiform. se deseneaza indicatorul (150 x 20 mm). elemente topografice (45 mm). .5 la 1." " nului conventional. pastrîndu-se orientarea lor. de exemplu. . scara 1 hartii. Generalizarea trebuie sa se efectueze într-o anumita o. -în partea din dreapta jos. adica stabilirta elementelor ce trebuie sa se reprezinte si gradul lor de detaliere.

ScmDc cOliveDtioDllc' .3 2~~2:3}...marcate cu tlrUsi de JeDlD Puncte.. en.2. 3..2.din reteaua locali Puncte cotate . I dimensiunile "j:.4..13..1..0A 183:? 3 Puncte ale retelei topografice instalate: . D...-.5 . în culorile mentionate .. 3..' sp2~p~&' .'1.pe sol .. Tabelul 3.." . ' ElcmcDtc tOPOlI'afice .3 ...198. .S:~ 96 fi ~ ' ".pe cladiri .3 Nr.-' '.marcate cu picbeti Dletalici . Inscriptiile explicative ale semnelor conventionale se executa cu caractere de scriere.i iDlCriptii Puncte ale retelei geodezice cu determinlri astronomice 2 Puncte ale retelei geodezice Viforita.pe: cosuri si constructii informA de turn Puncte de indesire a retelei topografice: -marcate cu barDa 4 s .din reteaua de stat 42 6 . si diInensiunile prevazute în tabelul 2. 1114I~'l \..pentru originalul de teren din tabelul 3. " Indicatorul se completeaza conform indicatiilor din c~pitolul 2.3 .7 ifi17:2. de nivelment: .revazuteîn tabelele 3.pe biserici .

.4 Constructii In localititi Nr..le.4. ..' .cer. crt. 43.... . : hC.0 " ..din lemn . .din lemn. ~ rlpz.din metal Cladiri anexe: . lZlma!!.. 1: 5000..din piatrl sau caramida -soproane 9 Cladiri subterane 10 Cladiri ruinate 11 Biserici si mînastiri 12 Capele 13 Moschei " 14 Monumente 15 Troite si" cruci : : ~. Odpz. o + ... .l~ O oI +) I .din beton sau zidarie 8 16 " Cimitire .T~elul 3.l] . ... ~ O 10.. din beton armat 1 : l 000. 1:2000. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 7 Cladiri: ..CU cadre si plans... ~ W ..1 = numâru' de etaje ". paiaIita sau chirpici .e/.4..

b.0 6. 17 Elemente topografice Cladirile uzinelor si ale fabricilor: . crt.cola.cu cosuri .41-.cu turle . .Tabelul 3. ..1.J siderg ~text 18 19 Foraje Sonde de petrol sau gaze: .l. 4~.consolidata cu lemn 4j)1~o '2/1 4Plt ~ 73~5 5./el'lel . . .5 Constructii industriale.liilimea galerie.soclaI-culturale .-.betooata .~ pe!ro/ 2jJ z"u.-o qaze MnI/yZ G¥J 20 21 22 Statii de radio sau televiziune Oficii telegrafice. :\1 [.5 ..Jj gllrt!J gii.0 Statii de alimentare auto Cuptor de var.~ ~ [~~~ » 4~'~:?:O L ~ 3~O~ var 3P' ~ 4-P. Cuptor de caramida Statii meteorologice .fara cosuri Semne conventionale lsi inscriptii . TerenUri de sport si stadioane 28' Rezetvor de gaze sau petrol 24 25 27 26 28 44 jl .fara turle .siexploatiri Nr. si telefonice Galerii de mina .: 738.

pe stilpi de beton . ffOlcv . ... '2. --:1. crt..0': :G ~ I 0 . .. .din metal .? 1.0 1P:::O 45 .0 []] fr~1/Jf.din beton . "..ZillirlJ1l.pe stilpi de lemn ~.pentru telefon 4. '1 ~ I '6.6 Linii electrice si de transmisiUni Nr.wzt/i.pentru tramvai .sn{o/lor 1lI-.'.sd!/i1lIiltâ I s///Jtlol' \ 30 31 32 Statii de transformatoare electrice Linii de transmisiuni (telegrafice sau telefonice) Stilpi de sustinere -.pentru lumina.?:.~ .Tabelul 3. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 19\ Linii electrice .i <J.din lemn .~ -pe stilpi metalici o o ~fJil.~:.1 ~b 3.

0: .cu statii de pompare Con.---..subterane Conducte de gaze: .subterane Conducte de canalizare: ._-_.:'la suprafata -:.O~ ' [IJ]::'P . 34 3S 36 37 38 46 I.1... --f-_ .'la suprafata ..: :2.--.0:-pm.r. '2.subterane ..C --G}.0Semne conventionale si inscriptii "--.cu statii de pompare .subterane Conducte de petrol: .la suprafata Conducte de termoficare :-.. COnducte -.--... . .7 .-! ~.2.subterane 33 Nr.cu statii de ._----Tabelul 3..------ . --.C ---...a~er ---C--c~----T..: nI''.pompare ..~-~. ducte de apa: ._-----_ ..8 --..rv ._-._-..:"'_-.... . .gura de canal la dgola strAzii Conducte de abur sau aer: ..J -' I ' "'y...la suprafata' Elemente topografice .-T~-p'Q-mp...cu statii de compresiune .48-:4....-IJ-/ -.~pe!ro! 0.subterane. ._-----_.5.--T. crt. camine devizitare .etpIIrI.ts:.

.semafor .-.ecartament qprmal: -.f: 5000 f 1.:J u:=:usi '~~.J)aSllI'ell -. '<:_-------~ ==-_c=~:.platforma turnantA ~jr.__ -== 111 ==--==:::::I#I_' :::::::::.statii de cale feratA .cu linie simpli si electrificatl 1.J-I/.0 F e8 1:2.0 rE.0=.7 .&.'*f~.(~:.cu Iime simpli ~ .=.000 ..1000 &.=::=1.cu linii demontate Cii ferate cu ecartament ingust: . ~ c:::::. crt.D:.~_-=_ =:ZfllZlZlZ'ZlZ2!:' =::l'rz'Z:Z1lZ2iZ:zIZI=~QlZ1ZZlZZlZP!:l::' = :0. .' .~r. Elemente topoarafice Semne convenlionale ti inscripJji 39 Cii fera~e:eu .3.cu linie simpla e _ E 1:1000 1:2000-1:5000 =-_~a:=. 8-l1IImiru/lldlilor Bh.A''. 40 .cu linie simpli si' eJectrificatl ! T ! T 41 Constructii anexe: . ~/1lI.TabelUl '.balte sau puncte de oprire .8 Cii rente si colistJ'aqii mexe Nr.: _-=~p.-== 47 ~--- .eu linie dubli si electrificatA -in constructie -.cu linie dubli .

"0" 0.0: ) ..sinlple -la suprafata .0 -b-. 41 Elemente topografice .zid de sprijin si de consolidare 5.7.=.sinlple subterane .5.1E.O II II II 'II .0'.0 rO.44 Linii de tramvai: . EEITi .'~f"-:~'f5-~S-.sinlple .7 jfl/pi~ sl/S!im'n'.: 0.1 l' 0.Nr.duble la suprafata II i.3 8.I.duble II ".--.-o~'-o-tl".5 120 ==-IIK::"H=-'".construite din beton sau piatra '. : 6. =:::1_-= J I ._. -1 .5 .:l--=== 43 Linii de metrou: .8 (continuare) Semne conventionale si inscriptii .. 16.duble subterane -.sinlple : 6....0 -6.intrari în subteran la statiile de metrou -t+..) .depou --rambleu si debleu Tabelul 3. t.--~ 6. -++--""""-W-M..0 I 1. -== 1..' crt..transportoare permanente oo o o o o g 4.-+f--'-++.5." II' 1111 II II -i :-3.2 .0 ! 'ITP1P.. I 42 .duble 45 FlJlliculare sau teleferice: .5 :a::: .\1 " J r 46 48 Benzi.0 .0': fP ..tunel Poduri pentru calea ferata:' .8.--.construite din metal .

3 . 'l'j'j'i'I'I'I'I'I'I'I'ji i ' le " '" II I I "J o' 3.l'I'IQ'I'f. JOJ ____ o a(fO)As _.. VI) sel)s dairruiJIie 4 .2 ___ 0..1.l.rilmbleu si debleu .1.1.construite odinlemn . 47 48 48 Elemente topografice o Autostrazi Sosele: .i O.!".." 1) .i I 4 .l I ===6 __ ql <_.nemodemizate oDrumuri naturale: .Sosete. . 200 ._ 8 .pietre kilometrice Poduri pentru sosele si drumuri: .zid de sprijin sau de consolidare .~ ___ O'~/_o ' .Cartografie . .=.' 1"".1.220B°-7~ 0 .1.1. m o 126-7.!.T" ti.I . '" . crt.litiml'a loiala' ========= 5(8)P =====.. m..de exploatare .1.1.li/imea pi.<f' f'PI' . drumuri si coostructii anexe I Tabelul 3.construite din beton sau piatra 2./jliml'a l/l1e/bl'l1rIJn m.modernizate .poteci Semne conventionale si inscriptii .5 .1. ---*1 1 .1.1.(~O_. ____:3_.3' =2x4As= 0--2X4B -.J 2 .construite din metal F -fier.rezistenta la o sarcina.6 dimensiunile podului. t.g.!Ii" C¥OSiJlJt1e 10.nlJmaruI!JenZl/pr fM. material de constructie.9 Nr.1.I"". 1B '800 --50 51 Constructii anexe: . ._0:__ ~Q £o0~.îmbunatatite . 8 -Înaltimea deasupra nivelului apei.-:.!.1.F'a11.

__ 74~./ f..podete tubulare .60l' -t t ___ j" 1\ 1\ " IV V V V 'Aj"C----_ ----H-~-- ..poduri pe suporti plutitori .punti pentru pietoni ___ .

~ . qS ._" -----'-'-11. .+-4.IJ !t.0 .10 Frontiere.. .3 .I ~ .din plasa de sîrma .S .? .0-0-0'-'0-0-0-0-0'-0.0. _' -. limite si imprejmuiri 55 Ziduri din beton.I:e' O.4.e " " v X Y A V ru I .1. -I .. .-~~+-.SP.din sîrma ghimpata .5. ÂC I . 4.. Frontiera de stat Limite administrative .din nuiele Limite permanente ale elementelor de sol si de vegetatie . crt.4p.' piatra sau carimida .-.de\judet '. ~ ~ .. .~.. .l! ~o -. . -_ ..~+-.5. .gard viu 57 50 I 1'..~ -. "~N"NM"'~ . .43 D].0.. . .0.4.... .de municipiu sau oras 52 53 54 Ziduri istorice 56 Garduri .*../Jl. _ .din lemn . I Semne conventionale si inscriptii I I " :5..Tabelul 3.1 q5-"" :4P: 0..D: ~. _~ 0. .de comuna Elemente.l I )P.i .-. I ... topografice . ee ee ~' ee. ~'. e !. .-.. .metalice Nr. ee .

mica de lm Canaluri ..!tl...-. -.7 rertk ..5 I . " Tabelul 3:11 Reteaua bidrografica si constructiile anexe Nr.-/_.'..-'~0.AI.pentru irigatii sau desecaci: .«..cu maluri consolidate Rîuri si pîraie: ._'... ).. rertH st'1'1rJ .'l. amenajate -:-..i~: f<v~r~ ! ! ! .cu adîncimea malurilor mai .::=. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 58 59 Linia de mal a marilor. neamenajate . construite pe diguri . . 2.::=~ vt'r~' .cu adîncimea malurilor mai mare de 1 m.cu maluri.r..--!--!+i.'..5 " rero'l' /vertk .. crt. 51 0.'Q_.i j ( ii .JIt"'''''I..'' .2 ------~ . . verde ~eI""'fl..cu adîncimea malurilor' mai mare de 1 m.. . ! .consolidate cu beton sau piatra ''-/-~?----~-c.din pamînt .2/.verde _0'f.D. . flutftor.1. stînca sau piatra -..'lj~I.1.în constructie .'. neconsolidate 61 62 4* .' » ii' J. lacurilor si riurilor Maluri..vereerk' myru .-./.I... =3::i~i. abrupte: -.. sepiJ O~Î=~.~.1 -.. ~. consolidate cu fasciile .m.''I. 0..g i .din. negru ~ 2.0 verde ii..I 60 Diguri .

52 Nr. crt. 63 64 Elemente topografice h:voare: - neamenajate - amenajate Constructu -anexe: - statii sau posturi hidrometrice l82,5-cota la capatul mirei (4,50) - gradati!! pe mira la care . s-a determinat cota l8l,5-cota Qivelului .mediu al .apei - docuri - ecluze 2-numarul camerelor de eeluzare 65 -lungimea camerelor 15-Iatimea portilor 3,5 -adincimea apei -' baraje - castele de apa - fintini -:- roti pentru irigatii - vaduri - faruri - feriboturi 850-latimea apei inm 75 x 12-dimensiunile feribotului in m 350-rezistenta la sarcina in t - bacuri pentru vehicule - bacuri pentru persoane I Tabelul 3.11 (continuare) Semne cOl1ventional~ si inscriptii

Tabelul 3.12 ReUef si elemente de sol Nr.o crt. 65 Curbe de nivel: - normale Semne conventionale si inscriptii 0'----48 ___ i_9-_,:!--', -: principale - ajutatoare _- -accidentale 0,2-4,0. 0".-0-_0 !iO 66 67 68 69 70 71 72 Rupturi de teren si tef"ase Rîpe si viroage Zone cu alunecari de teren Colti de stinca Zone stincoase Zone cu grohotisurt Terenuri cu saraturi: - inaccesibile -accesibile lIIIIIIJllllllllllmlll'll1/l~r~ Il'I,I"JI',/.",II~"'J, ',"II/II/Iii:;t..-Yeroe I I ",. ,I1J 53

54 Nr. crt. 73 74 75 Elemente topografice Terenuri cu mlastini: - inaccesibile - accesibile Suprafete nisipoase: - nisipuri uniforme - nisipuri cu ridicaturi -' riisipuri cu gropi - ,nisipuri miscatoare Vegetatie Paduri: .:- cu înaltime mai mare de 4 m - cu înaltime mai mica de 4 m - rare - doborîte de furtuna, uscate sau arse l' Tabelul 3.12 (continuare) I I Semne conventionale si inscriptii Tabelul 3.13 o. "o: , 1, :'0" 0"0"'6'" 0"0 o' () :00:: 1,0 " '1' ~ o;' ; 'f.Sr.J O 30 ~ lo ' '1 o: :..p..,.~....9.., ,Q.,.9.. A:...90.0 ~o: 25 - Îl1i/lime<1 D'U'tite iJi1r-IJ"rIQ in 111. 0,30- tliQmelru/ metltv I (0 O' . ji '. o" '.;'" 'O "I~o"o"'~ ;0:: 0,6 4 brad , ,oi :.0 I o:. ~9... q .. . 0.... ~.... C! ~ ,,?, . '? . '?: ...~ ~.T . Q, I Q, 1 .'. .\.., i.: ,,'C" '" ,.i-' .... J,.. L L l.. I L .....L...........L...........L..... '("L ..;.. II

..:. ..:.. 83 84 85 86 87 Elemente.... topografice Linii de somieta .v. + ... .. t .z ..:: ' .. ."2.~I ... /1 II 4......t Nr..1 .:. 4b oJj .0..' 0o...:: .... o CI o o o o..:2P /\ /\ /\ I : "" ~ t ~ '~i~" ......0.. 1.. M: .....~. 0 0 0 . crt..~ ~.0" " r :. '. 76 77 78 19 80 81 82 ......II + '* : L ... : : o o"~ i> o o o o o o: : 4P InJr ! : o 0"0 o o o o o o o: : .. S . i"~"" ~ ~ -.. 0".:::::::i::::::~ .. o O'.... . Tufaris sau maracinis Suprafete cu ierburi naturale Suprafete cu izlazuri sau pasuni Suprafete' cu stuf....:::::::. ~.. /\ /\.:.... ~ j ~..8 O' o o"aoltleol 00 o o o ~..O : .0 Il II .. .r'r'W. trestie sau papuris Perdele de protectie Arbori izolati Tufe izolate Livezi sau pepiniere de pomi fructiferi Vii Culturi de orez Culturi de plante tehnice Tabelul 3... .q : . ::~ ... o o O' : 4 . "! 55 .S ~ S' S ~ E 4'0.0 .3.... :000000'0'0 o : : .. o o: :'0 .1: .. :. " () o o o 0:::(0. + i : 4:0. .0...............:.... .... :'. ~ : ....-. ~ .13 (cOIitinuare) I Semne c'onvelllionllie si inscriptii ' ......))i...:! ~ i.....//#1..~.~ ~ " 1 1::2.:.: ~ . ~::.....'''1 'IV '1" . .

.. I I . I. I . I I I I.I.I I . I. .

silvic.De Finete cu. Pentru categoriile de folosinta ale terenurilor se face o detaliere calitativa. iar semnele conventionale se înlocuiesc cu simboluril e prezentate în tabelul 3. pomi fructiferi FI Strazi si ulite Ins Finete cu tufaris Ft CONSTRUCTII VII Constructii C Vii V Constructii-curti lee Vii nobile Vn Diguri Cd Vii hibride Vh Cariere ICa Pepiniere viticole Vp Parcuri . de regula. . grohotis Nb Capsunarii Ac Rîpe. torenti I Nr Sere As Saraturi Ns Solarii Aso Haide Nh PASUNI Mocirle-smircuri jNm Pasuni P Gropi Ng Pasuni împadurite Pp DRUMURI SI Pasuni cu pomi fructiferi PI Drumuri cAI FERATE 1& Pasuni cu tufaris Pt Cai ferate Drumuri nationale Dn FiNETE Drumuri judetene jDj Finete F Drumuri comunale De Finete împadurite Fp Drumuri de exploatare . avînd în vedere aspectul cantitativ. hidrotehnic. La întocmirea planului cadastral se folosesc.14. PRINCIPIi DE REPREZENTARE Prin lucrarile de cadastni trebuie sa se asigure cunoastereaj completa si sistematica a fondului funciar. semnele conventionale topografice.plansee Paduri PD din beton armat A Plantatii si perdele protectie PDp Cladiri din caramida I Rachitarii PDr cu planseu de lemn B . Acestea se reflecta în planuri si registre cadastrale.! 3.2.2. calitativ si juridic. edilitar si imobiliar. Cp Plantatii hamei Yha Cimitire ICi liVEZI Terenuri sportive :Cs Livezi L lU"guri si piete . ravene. Tabelul 3. SEMNE CONVENTIONALE CADASTRALE 1 3.1.14 I Simbolurile categoriilor de folosintA ale terenurilor Categorii ! Categorii Simbol Simbol I ARABIL NEPRODUCTIV Arabil A Neproductiv N Gradini de legume Ag Nisipuri I Nn Orezarii Ao Bolovani.Ct Livezi intensive Li Plaje si stranduri Cpj Livezi cu arbusti fructiferi Lf Taluze pietruîte Ctz Pepiniere pomicole Lp Alte terenuri :Cat Plantatii de dud ~ Ld CARTAREA CLADIRILOR I PADURI SI VEOETATlI Cladiri 'cu zida rie .FORESTIERE din caramida si .

Pepiniere silvice PDps Cladiri.. din lemn C Tufaris si maracinis PDt Cladiri din paianta D Cladire declarata monument HIDROGRAFIE istoric Mi Ape H Magazii din zidarie in Ape curgatoare Hr Garaj din zid-metalic gj Canale Rc Grajd din zid gr Lacuri si balti naturale Hb I Amenajari piscicole Hp SLtaucfuarriis de acumulare HHas I I 56 Vl. i .. 1 . : 'l '1: \ I 1 !I 1 .

1970 ": <:.SIR. ani ~ A2 : ioi1 I pomi fructiferi: .h 5/6 li fArA ecbipam.73 .NE. domiciliul/sediul . ~10. sPa. I :te! I lE II) . .I ! I .15 .0~ . f I . 1 I I li 3. vita-de-vie \ 36. ~j FUNDATII beton beton DENUMIREA . 3 ..nale SI I notatiile specifice. I Tabelul 3.2..ciresi . total total 8 DetS. I în cazul cadastrului imobiliar.56 63. ~lJR.. .JMUIRI ELEMENTE materiale de constructie I A B .SI. .lq~L~ . ISNAVREPUATNOTAARE lte amblAn lteamblnA sDtaOrereattieb.A 2 I 3/4 .1 ELEMENTE CLADIRI II ELEMENTE ANEXE I MPRE. . . 1: 500 TOTAL 597 .. I aUi cazan Dale 2 sarnanlA Imn <'" caoa Dale 2 mvelitoare carton ~< ~"t':Z Wlav. nr .Coa.20 II) I copaci .TO~ ~ I SUPRAFATA.~U. construÎrii 1975 I REGIM DE INALTlME parter + parter + s tarea .. ELEcTRICE 'da da cu ec:hipam. ners." CDRP 8 CORP A .~. DetS. butuci pe A' t J. ii 2 etaje+pi I etaj+piv tehnici bunA nilA (parter nilA (parter lungimea (m) 42 I FOLOSINTA locuintl l<>cuinlA CONSTRUCTII p.3 sobe teracotA. zw . . se întocmeste pentru fiecare imbbil I cîte o fisa (tabelul 3.u~~s:n . corn imobil I Il'ST. LUCRARI PRACfICE I Sa se întocmeasca fisa imobilului pentru cladirile care apartin scolii~ pe baza masuratorilor si inventa~rilor care se vor executa.15) în care sînt trecute datele referitoare la imobilul luat în evidenta.2. C ELEMENTE SCÎndurA ANUL CONSTRUIRII 1933 1933 anul STAREA TEHNICA bunA bunA.Fti..o.r 23 22 .2. CORP CLADlR DENUMIREA n-nI~ MOBil A B C maeazie ru-EX . --l 1 .sLf. i I i: CATEGORIA CLADIRI TOTAL ANEXE TOTAL Il SUPRAFETEI . 4 ..~o'0".OR.~GU... i IV SUPRAFETE '. I " ii <'" PERETI cArllmidA c:ArllmidA' ELEMENTE magazie " Olt: PLANSEE beton beton anul constr.QR. L. . în legenda schitei sînt prezentate semnele conventio.S~C.A~V At..A' o:: ! virsta .FISA TEHNICA A IMOBILULUI I din ~l!C.st~. I CONSTRUCTIA LA SOL 106. 'sector 5 I PROPRIETAR. E. ~. III WCA NTUAMRARI (fDaEmiFliAi/MpIeUrIsoane) I Z'<" chiuvelA 2 2 '" cu-l cu 2 cu 3 ~r:. ~I~~I'fEJ. JeniDe cotA-lemne C .P. M.. TEREN PLAN DE SIT UATIE SC. strada .B 2 2/2 I cu sabe 5 sobe tera.50 I ! 8 .~ 2:~eq \ 31.

I ..62 437.42 .52 162.43 2.29 3.90 86.43 329. . sau .73 148189 3.170..2~ ) Î '" c. ! INTOCMIT TEREN Marin Dumitru data: nota: INTOCMIT BIROU Constantinescu Gh..26 I .00 173..00 I Înlocuitori .sau 1= irilocuitori 12. april.. :s cAramidA.00 3..64 326. 85.62 Z~ paiantA sau 8Q chirpici .434.r.:> paiantA sau ! chiroici I LOCUIBILA 105. "'''. Actualizat: august 1988 VERIFICAT Ionescu -Nicolae 19k2 I SEF ATELIER Inl!< Boceanu Ion I 57 i I ~ ~. -.83 2.lDl ...00 3..1~ 114.

. Suprafata geoidului sau suprafata de referinta altimetrica constituie originea pentru determinarea altitudinilor (cotelor) punctelor de pe suprafata topognifica. . care se prelungesc în terenul înconjurator. .nereg~larjta~ileei.' Prin altitudine sau cota a unui punct se întelege distanta pe verticala dintre punctul respectiv. 1 .Capitolul 4 '. care se ridica deasupra terenului înconjurator. .sfîrsitul versantului.partea superioara a înaltimii. Creasta este înaltimea prelungita intr-o anumita directie. care într-o pnma aproximatie.Suprafata terestra (topografica) existenta în natura.. cu altitudini de peste 800 m. distingîndu-se: -' muntele. .' v ' I . combinate între ele. 84 .colina sau magura. înaltimi mici si cu pante line. Prm rehefse mtelege totahtatea demvelanlor suprafetei terestre (topografice) fata de o " suprafata de referinta.i REPREZENTAREA RELIEFULUI 4.mamelonul" înaltime cu forma de cupola.cu toate . Creasta poate fi o linie sin{{oasa cu vîrfuri. . mam~loane si sei. rezultata din intersectia a doi versanti. topografiica. distingîndu-se doua categorii principale: 'forme de relief si elemente de relief. si suprafata de referinta.. cu pamte de înclinari variabile. oceanelor în echilibru. înaltimile au urmatoarele parti principale: -' vîrful . situat pe supraf~ta.dealul. se considera ca fiind 'suprafata marilor si a:. . " . cu altitudini între 200 si 800 m. . presupusa ca fiind prelungita pe sub c9ntinente. FOR!\1E DE RELIEF Relieful suprafetei topografice este compus din cîteva forme tipice. .1 Suprafata topografica este foarte complexa din punct de vedere al reliefului. .suprafetele laterale' ale înaltimii.versantii .1.piciorul pantei . înaltimile se prezinta sub forme conice sau de cupola. DEFINITIA Sl CLASIFICAREA RELIEFULUI Pe planurile si pe hartile topografice se reprezinta totali~atea elemen' telor situate pe . Ca suprafata de referinta s-a adoptat geoidul.' '. 4.1.. . Acestea se determina prin lucrari de nivelment.1.

cupola. adica partea superioara a versantilor. în cele. . Taluzul poate fi consolidat. Hebleuri. diguri. Sesul este forma plata de teren. formate prin actiunea agentilor naturali: eroziuni. pentru irigatii si 'desecari. cu mici ondulatii. situata în zonele de ses în luncile rîurilor.ului. 1. distingîndu-se: coronamentuI. doua vai ce coboara în cele doua parti opuse crestei. Viroaga sau ravena s-a format pe.Saua este portiunea de creasta dintre .1 Aceste elemente de relief se reprezinta prin semne conventionale specifice. Se disting urmatoa-. . artificiala.2~ ELEMENTE DE RELIEF Elementele de relief sînt denivelari accentuate. eleJ[ mentele naturale de relief se reprezinta cu culoarea sepia. La o vale se disting: originea. avînd versantul aproape vertical. cariere etc. 85 . fiind linia de întîlnire a versantilor 'la partea lor inferioara. taluzele.' De regula. de formare a. fiind forma inversa a dig. cale naturala pe firul apelor.adica partea cea mai de jos. pentru irigatii si desecari. însotite de date caracteristice si explicative. o adîncime de. elemente tipice de. teren închisa de înaltimi. La . adica confluenta a doua vai.. relief: Movila este o înaltime izolata. Ripa sau ruptura de teren s-a format pe cale naturala.' de matenale sau zacaminte.. iar cele cu altitudini mai mari se numesc podisuri. Peretele stincos este asemanator cu o rîpa cu ve'rsantii din roca dura.doua vîrfuri consecutive. Canera este formata artIfiCIal pentru extragerea. O depresiune de întindere mica se numeste caldare sau gavan. ~ Terasa poate fi naturala. în lungul apelor. cît si locul. iar cele arti"ficiale cu culoarea neagra. Cele situate pîna la 200 m altitudine se numesc cîmpii. Poate fi naturala sau. avînd aspectul rupturilor de teren. ". Groapa este o adîncitura cu dimensiuni reduse. etc. firul vaii~au talvegul si gura vaii. din cauza eroziunii sau alunecarilor de teren. " Valea este o depresiune prelungita care coboara într-o' directie. partea superioara. deosebinduse fundul depresiunii. sau artificiala. . unde s-a produs ruptura. 4. iar la piciorul versilDtului. în forma de con sau.. construita pentru amenajarea terenurilor înpand supuse. înclinati de regula cui 30 sau 45 Q. Debleul si santul rezulta din saparea terenului natural pentru construirea cailor de comunicatii.l adica partea superioara. sau actiunea oamenilor: ramblee. este marginea rîpei. alunecari de teren. Depresiunea este. Rambleul si digul se construiesc pe caile de comunicatie. ce nu depaseste înaltimea dy 25 m fata de nivelul terenului înconjurator. din. . eroziunii. cauza eroziunii si transportarii de catre torenti a materialului erodat. rele . baza rîpei. adica versantii. cu forma inversa decît movila. mai multe cazuri formata artificial. fiind atît locul de întîlnire a doua creste.1. baza taluzului . versantii înconjuratori si marginea.

2.1. prin care sa se asigure in .cu densitatea stabilita. 4.. .3 68. de scara planului si precizia ceruta. frînturile limitelor permanente .0 003.7 -67. ." oG'.7 o 6S. Plan topografic cotat.2. .. METODA PLANUIULOR COTATE Reprezentarea reliefului prin cote consta în raportar~ pe plan a tuturor punctelor determina~.. METODE DE REPREZENTARE A REUEF~LUI i Reprezentarea formelor de relief pe planurile si hartile tc.de.5 06 . fintini. knetode.. I . altimetric si scrierea valorii cotei linga semnul conventional al fiecarui punct.etc. poduri.punctelor de.inconvemente: formele de rehef nu apar 1D mod sugestiv SI scrierea cotelor încarca planul cu multe inscriptii.: . vai. o o 0682 oGSoS J Fig. pentru: .. creste.J o 066. schimbari de panta. (> -68. In general. De aceea planurilecot~ie se folosesc 4.0 063. adoptîndu-semai. se cerb ca pe plan sa se realizeze o densitate de 50.2 oGS.. movile./. ... . 100 puncte pe dmll(indiferent de scara). 1. I ~cest sistem este pr~is.& 064-.3 -66.punctele de detaliu.7 "65.9 . sei.7 -o7.. etc. este necesar sa se cunoasca cbtele .8 0&6.4.uniforma pe întreaga suprafata. dar prez~nta ..2 066.punctele .>pografice a constituit o problema dificila..9 064. . gavane. pe suprafata respectiva.62. ~ntersectii si ramificatii ale cailor de comunicatie. simplu !i rapid. (> 064.elementele de planimetrie si relief cu caracter permanent:.8 .doua . Cu ajutprul unei retele.1 o os.altitudinile . cladiri.2 063.2 06J.1.8 067.punctele caracteristice ale formelor de relief~ vîrfuri. multe. . .& o 067. Indiferent de metoda aleasa.retelei de baza. punctecotate cu asemenea densitate se poate reprezenta relieful prin orice metoda. mam~Ioane.1 . _.ansamblu o repartizare cît mai. _ .G o S 068. Densitatea punctelor cotate este in functie de accidentatia terenului.

67. 065.!.fu\ J 0'l.~ . 065.~..~ . ".6 (> S o ..it"<~ 06U '. . o~ .9 i? " #23 " 86 .4 067..2 '~~ o o $ o ..>. . 5..... '~ f . 0&5. .06G.8 . "..1 o .8 "~~~.60 o 68.J....p.I \ 0f-2 ..1 0GG. o f o S \0 _~6.8. soS o S o \ o' SoS ... \ H.0 "".l .S 066. 0G3.8.Pla eni 065.0 06&3 \ ._ . ~~.~~?....1 O6&... 0&0....0 068.~.\ (> \ s 067.

1: 1000.echidistanta ~rafica nu treb~e sa \tie maI mIca de 1. si hartile topografice. Reprezentarea formelor si elementelor de relief. I : I I l' 1\ I I J 1 I I t~17 Fig. METODA CURBELoR DE NIVEL Este metoda' care serv"te la reprezentarea formelor de relief in mod sugestiv si cu .numai la scari mari: 1: 500. curbelor de nivel. C).2 este sectionat cu planuri de. Principiul metodei. micsorate corespunzator scarii planului . Fig. accidenfatia terenului si scara planului topografic.2. acestea fiind figuri asemenea formelor de relief. Intersectia unui plan de nivel cu terenul se face dupa o linie care uneste toate punctele situate la nivelul respectiv. planurile de nivel se aleg la distante egale. pentru ca relIeful sa fie reprezentat clar SI expreSIV. Planul H este planul de proiectie .suprafata de referinta . pe Baza acestui principiu. respectiv den. în figura 4. 4. numita "curba de nivel". avînd aplicabilitate generala la' planurile.2. B. 4. Pe planul de proie~tie.' Marimea echidistantei se alege în functie de: precizia necesara reprezentarii reliefului. .0 mm.3 se prezinta cîteva forme si elemente de relief s~ecifice. 1: 2000.pe care se proiecteaza curbele' de nivel de pe planurile. Proiectarea formelor de relief. 4. reprezentate prin curbe de nivel si semne conventionale. A. de scara planului si' de înclinarea pantei terenului. .Aceasta . Pentru o reprezentare sistematica. .suficienta precizie. respectînd densitatea acestora.1 se prezinta un exemplu de plan cotat. Sa ne imaginam ca terenul. pe verticala dintre planurile de nivel ce determina doua curbe de nivel consecutive. nivel orizoJ}tale si echidistante (Al B. sit~tea . între ele . rezulta o echidistanta grafica. C. .3. \ în functie de valoarea echidistantei alese. . curbele de niyel se proiecteaza ca orice element de pe teren. 87 . unde reprezentarea elelllentelor de planimetrie si hidrografie permite scrierea cotelor. I în figura 4. reprezentat pe figura 4.echidistante.. Echidistanta este distanta.2.

0 200.0 .6 cm pe plan. 2000 0. 25000 10. Tabelul 4..astfel: . 0. ~O . " . valori care sînt prezeritate în tabelul . 1: 1000 . METODA TENTEWR H1PSOMETRICE Pentru.00 1: 1000000 100.0 . uniformizare. a CIncea sau a patra curl1>a nor. pentru suprafetele dehiroase si muntoase.curbe de nivel normale. Acestea se traseaza în luncilel rîurilor.1.0 mm). la intervale egale cu valo~rea echidistant~ i. 4. 10000 2. .contin~e .50 1 .albastru. I . vîrfuri.0 20. s-au adoptat anumite valori ale e9hidistantelor în functie de Scara planului si de zonele geografice. astfel: .se traseaza curbele de nivel care delimiteaza suprafetele. se stabileste scara hipsometrica sau .1 mm. 200000 4@. p.entru redarea fidela a formelor putin pronunt. I .2.1 . . I w .. 88 4. linii întrerupte (segmente de 7.ate care nu se percep p'rin trasarea curbelor de nivel normale si aju~atoare. expresivilalii si Citi' rea usoara a reliefului reprezentat. fiind foarte' sugestiva. conform scarii hipsometrice (din 200 m în 200m). Pentru originale se folosesc solutii preparate din acuarele.25 0.0 I : 5000 1. Clasificarea curbelor de oiveL Pentru marirea. Ea consta în colOlfarea suprafetelor de harta în raport cu altitudinile. pe platouri.verde. I : 100 0.50 0.' .Se foloseste de obicei . 50000 19.mala.'O 80. sînt mai mari de 5. la 1/2 din echidistanta.3.0 1. iar pentru imprimare.00 2.altitudinaIa.curbe de nivel ajutatoare. vai.00 I : 500000 50.cu grosi~ea de 0. cerneala tipografica.50 2. pentru suprafetele :de cîmpie.' I .00 2.' 1 : 500 0.0 I /' . 1.0 .00 1 : 100000 20.50 .0 . maro. se folosesc trei culori de baza si nuantele aceS'tora. . creste. w . -. teren ses.0 40.00 1 . la valori jntermediare.2 mm. pentru suprafetele acoperite cu apa.25 0.originalului se executa urmatoarele operatiuni: -. .0 1. Pentru colorarea . (m1 Scara hirtii I (m) ses deal munte ses si Ideal munte .1 Echidistantele curbelo~ de nivel Echidistanta I t Echidistanta Scara planului. de I regula cu valoare de 200 m.pentru reprezentarea reliefului pe hartile geografice si turistice. în zonele cu dune <le nisip.5. sei.5 5.0 100. 1. prin linii continue cu grosimea de 0.5 .curbe de nivel accidentale.2. Pe fiecare dm2 de plan se scnu 2-3 valon pe curbele ae nIvel.10 0. de regula pe curbele principale. .' curbele de n.0 10. prin. De regula. gavane etc.5. si în zonele cu.curbe de nIvel pnnclpale.50 1. acolo unde distantele între curbele de nivel normale.50 1.ivel se cla~ifica . prin linii .

si apoi Între ele se dtse"" neaza hasurile conform djapazonuluL Metoda hasurilor asigura expresivitatea terenului.5. .' .2. altitudinilor.. pe hîrltIe . mecanic. 4.albasfra . apoi peste ac~stea se coloreaza suprafata cuprinsa în interiorul curbei de nivel imtdiat su~er!oar~ . \ _. începînd de la 00 pîna la 45 o. modul de reprezentare fiind' foarte sugestiv. .. A . _ se _stabileste linia de demarcatie între zonele de deal' si cele de cîmpie (de regul~ curba de 200 m). numar' mic de exemplare si pentru matdte.nica din dotare. dar n. A" \. rezultînd ca locurile cu altitudinea cea mai fuica sa aiba culoarea verde mai închisa.I j l' I 1. se folosesc doua procedee de' întocmire: \ _ manual. I ~ --. A în cazul mtocmuul manuale a planunlor SI.. arata directia si înclinarea p. \ Pe hartile cu tente hipsometrice se înscriu si cotele unor puncte car~c-' teristice din teren. .' \ Pentru aplicarea metodei se tr~seazaîn creion curbele de nivel corespunzatoare unghiurilor de panta.(400 m) si as. verde suprafata cu altitudine mai mica decît curba de nivel limita'tl' (200 m) si apoi peste aceasta supdfata baltilor si a deltei. natura. II I ~ . pentru unicate. sugerînd gradul de iluminare al terenului si respectiv de înclinare a pantelor. a. _ se coloreaza suprafetele acoperite cu apa. în functie de unghiurile de panta. care se executa din carton. din 5 în 5o.ile sînt scurte si apropiate (teren cu panta mare) planul apare întunecat. inarea.. executate la masini speciale. Lungimea hasurilor este în functie de' înclinarea panteL . iar relieful prin tertte . în functie de numarul de exemplare si de teh.' A \ _' curbele de nIvel se copiaza de pe plan sau de pe harta. pentru tiraje mari. Hasurile se traseaza pe directia pantei. Acolo unde hasurile sînt lungi si rare (teren cu panta mica) planul apare luminat. folosind ca material folii plastice pe care s-au imprimat elementele de' plalnimetrie si hidrografie prin semne conventionale.m.si cotele unor puncte caracteristice dlli teren. '. METODA PLANURILOR SI HARTlLOR IN RELIEF Se foloseste I în general pentru întocmirea planurilor si hartilor cu caracter didactic. pentru hartile geografice. Pe hartile cu hasuri se scriu .u. . _ se coloreaza cu tentj.coP\e ra desenul elementelor de planimetrie si se executa greu. METODA HASURILOR Se foloseste foarte rar. . 4. placaj sau material plastic. .. S-a întocmit un diapazon de hasuri. rezultînd.4. permite deter . iar adolo unde hasuI. _ se coloreaza cu tenta maro suprafata cupnnsa In mtenorul curbeI de nivel' limitata (cu altitudini mai mari de 200 m). cu tenta . .2. din 5 în 5°. la o departare una de ~lta cu 1/4 din lungimea lor.a mai d~par~e. hartI10r In relIef se procedeaza astfel: . . asemanator celui din. nuanta de maro \ cea maI mchlsa pentru locunle cu altitudmea cea mal mare.1 hipsometrice.antelor. .

se aplica pe foiii de carton.de calc si apoi . 89 . placaj sau material plas~ic'.

3. I Prin racirea materialului se realizeaza planul sau. materialul ales se suprapune pe originalul planului. dupa proceddul aratat la întocmirea. Daca spatiul nu permite. se lipesc una peste alta. pe: . .se coloreaza relieful în culorile conventionale (tente lhipsometrice) si se deseneaza elementele de plani~etrie si de hidr<?grafie. Se încalzeste copia imprimata pîna cînd materiaJul devine maleabil si apoi prin vacuumare. '. iar la numitor cota la sol. realizeaza la o masina de vacuumare. în numarul de 'exemplare dorit.matrita reliefului. la aceste puncte se pot scrie si numerele. iar la numItor valoarea coteI. asemanatoare ca la punctele retelei de baza.care au suprafata egala cu a planulUi si grosimea egala cu echidistanta aleasa pentru curbele machetei. pînzat. pe original: . I Pentru întocmirea oleatei. harta în relief se. folie din material plastic !bat pe una din fete sau. semllele conventionale ale punctelor retelei de baiA se scriu. . pe mater~al transparent. Lînga . copii imprimate (ale planului sau ale hartii topografice) pe fotii plastice. . obtinîn'. ÎNTOCMIREA OLEATEI CU PUNCTE COTAjE . peste care se suprapune copia imprimata pe folia plastica.' du-se formele de teren reprezentate în trepte.se modeleaza relieful. '. deta." La punctele unde marcarea punctulw se afla deasupra solului (pilastri. . se realizeaza suprapunerea copiei imprimata peste matrita.' liu se 'scriu cotele lor. manuala. edificii. . Valorile cotelor se scriu.punctele caracter~stice ale reliefului si' cele de detaliu. I . . avînd elementele de planimetrie si hidrografie repr~zentateprin semne conventionale. . calc.. calc de calitate superioara. . 4. marci). harta în relief.1 ' _. -. ele se pot scrie la stînga. acesteia. . reteaua rectangulara si valorile :. unde se introduce matrita reliefului. dar sa rezulte clar la ce punct se refera. ""C I punCte scrilndu-se la stînga sau 4easupra s~mnului conventioinal. numarul acestor '. . copia luînd forma acesteia. Operatia se repeta pentru obtinerea numarului dorit de exen1plare. sub tormade fractie: l~ numarator numele sau numarul punc~u~ui. Lînga. conform dispunerii lor pe ~lan. I în cazul întocmirii mecanice a planurilor si hartilor în relief se executa: . se fixeaza' si apoi se copiaza de . . d~asupra Sau d~desubt. iar oucatile rezultate. Ea se întocmeste pentru fiecare plansa. iar relieful prin tente hipsometrice. . Planul sau'. . de regula. se scriu sub forma! de fractie: la numarator cota marcarii. de regula . care se deseneaza prin semne conventionale corespunzatoare categoriei' punctelor.cadrul interior al plansei. în dreapta semnului conventional. din material plastic. trepte cu materiale adezive si apoi se lasa sa' se usuce.... se taie foliile dupa urmele curbelor de nivel.semnele conventionale ale punctelor caracteristice si de.' ' l' . 90 . în cazul întocmirii planurilor prin ridicari topografice. Oleata cu puncte cotate este documentul pe" care se raporteaza toate punctele determinate altimetric.-. executîndu-se simultan cu planul topo~ grafic. \ I . umplîndu-se spatiul dintre.. . -' punctele retelei de baza.

semnele conventionale ale punctelor retelei de baza. puncte A si B. în creion se deseneaza: ' . de unde rezulta: d d. deci: d. între doua puncte cotate vebine terenul are panta uniforma.=-dh' h " 91 .în culoarea neagra: cadrul interior. hi si. numele sau numerele punctelor retelei de baza si inscriptiile din afara cadrului . sa se stabileasca locul. filare' în timpul ridicarii topografice si filare în timpul stereorestitutiei.. " . . \ . afara cadrului se trec în indicator. ca. INTERPOLAREA CURBELOR DE' NIVEL Trasarea curbelor de nivel se executa de obicei prin: interpolare între punctele cotate. A. cu ~ote cunoscute.la mijloc: titlul lucrarii si nomenclatura plansei. ?umele si se~natut~ executantului.în partea' dreapta: caracterul documentului.4 se observa asemanarea triunghiurilor.în continuare se prezinta interpolarea îintre punctele cotate" care considera.Daca planul topografic se mtocmeste m formatST AS. firul vailor etc. . ale reliefului. . Sub' latura de sud: -.a se traseaza elementele' de relief. respectiv distantele acestora fata de punctul.. iar datele mentionate a se scrie în.. " Deasupra laturii de nord se scrie: .\ '. în partea stînga: functia. .. lînga care se scriu datele caracteristice si elementele hidrografice. pe unde trebuie\ sa treaca curbele de nivel.în partea dreapta: functia. raportate pe plan.numele si semnatura conducato\rului unitatii de executie. 4. De aici rezulta necesitatea cotarii thtu. ror punctelor caracteristice. Oleata cu puncte cotate se deseneaza în tus.i li' . astfel: . .în culoarea sepia~ cotele punctelor determinate prin maisurari geodezice si topografice. . Din figura 4.în culoarea albastra: semnele conventionale si 'cotele punctelor determinate prin niasurari fotogrammetrice. rente de nivel.în culoarea neagra: prin linie punctata se schiteaza liniile orografice ale terenului. Problema se' pune ca între doua.la mijloc: scara planului topografic si sistemul de referinta altimetric. . oleata cu puncte cotate va avea acehlsi format..în culoarea verde: elementele hidrografice. . -în culoarea maro: elementele de relief si valoril~ lor. d2 -=----=-= h h. reteaua rectangulara cuvalorile respective.\ Interpolarea se bazeaza pe proportionalitatea dintre distante si dife-.4.Pei oleat. Acolo unde este posilJil. . ~.. se schiteaza liniile orografice ale terenului: crestele.. inclusiv punctele de scliimbare a pantei.în partea stînga: numele institutiei care executa lucrarea.

se deseneaza semnele conventionale si se scriu cotele acestora. Toate operatiile de: interpolare.lanurile topografice. pen~ru a fi desenate în \. 4. definitivare si desenare a curbelor de nivel si a elementelor de relief trebuie sa se ~fec-.. Fdlosind schita din figura 4. Punctele de caroiaj sînt dispuse în patrat. Pe aceasta se traseaza chenarulsi indicatorul (150 x 20 mm). tueze conform principiilor mentionate la capitolul 3. Tema se va executa în etape. dupa cum urme~za: Pregatirea originalului planului topografic. Desenul curbelor de nivel se executa cu tus de culoare sepia.6 se traseaza în creion firele de vale' si 'elementele de relief. 4. elementele de relief cu valorile lor.a ridicat relieful prin nivelment geomel ric executat în caroiaj .5.t A. în inteiiorulchenarului. Pozitia punctelor. valorile cotelor. LUCRARI PRACTICE Pe o suprafata de t<?ren s.. 93 . Originalul planului se întocmeste pe hîrtie de desen forma. la scari mai mari de 1: 2 000. acolo unde cladirile ocupa suprafete apreciabile. modelare. Inamte de efectuarea desenulUI. în tus negru. 'pe oleata cu puncte cotate. se traseaza CÎte o linie.tus. avînd în vedere respectarea categoriei curbelor de nivel si pastrarea semn1elor conventionale ale acestora.5. Dupa definitivare. interpolarea si modelarea curbelor de nivel se executa în creion. se' selecteaza punctele carora trebuie sali se scrie cota pe plan. asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. cu lat:ura de 15 mm redusa la scara planului..6. prin linie punctata. laturile patratelor fiind de 15 mm.tora se deseneaza curbele de nivel.Punctele retblei de baza si punctele cotate sînt la intersectia liniilor caroiajului. peste semnele conventionale ale aces. trasare. I Pe ]. la 10 mm de' laturile de sus si din stînga. în creion: Fata de acJste linii se traseaza caroiajul. De regula. Izograf. si firele de vale sînt prezentate în figura 4. (297 x 210 mm). curbele de ~ivel se tra~spun pe originalul planului !opografic. Apoi se stabileste locul si se înscriu valorile curbelor de nivel.Fig..

25 ' . =.e unesc punctele mtepa.75 m. valoarea c. corespunzator cu. E= 1.. ha =2. notînduse locul pe unde trebuie sa treaca curbele de nivel: 8~. Dupa obtinerea . 'Prin modelare se adIIilte o abatere fata de linia trasata initial. 1 ' .Se masoara pe plan. dînd continuitate vailor si crestelor.I . de nivel..75 in. succesiv.25 mm.nivel se poate stabili prin interpol are grafica.).ta in 'mod. asigurîhd expresivitate formelor de r. s.' x 2. pe directia: AB.t.0 m.firul vailor.75 =27. d.92 h B I. continuînd cu pozitia deplasata corespunzator cu valoarea relativa a elementului . distantele d" d. si 90. pastrîndu-se pozitiile stabilite prin interpolat:e.Secalc. -.' " . 89 msi 90 m. 4. :d 1: " J -.> Analizînd structura reliefului . avînd linii paralele distaJ. se stabilesc zonele unde trebuie sa se introduc~ curbe de n~vel ajutatoare si accidentale. . .50. 4.' Pentru marirea randamentului. . HB = =90. acestea se modeleaza înlocuintl frînturile prin linii curbe. Elementele de relief trebuie sa se încadreze între curbele r de nivel. '-' între punctele Asi B trebuie sa se traseze curbele. la curbele de bi vei: A la punctul A d =32 X 1 75= 17 2 2 .25=3.te.Id .25' .5). d. pe întreaga suprafata si apoi se efectueaza modelarea.25=0. I Locul curbelor de nivel se stabileste prin interpo1are" întîi pe . Liniilor li se da de regula valoarea de 1/5 din eFhidistanta.0 mm.bmm sau la 2. . pîna la 1/4 din distanta: dititre curbele de nivel.Se calculeaza diferente de nivel: h=90.3.se mteapa cu un ~c locul unde Imnle lzografulUl cu valoarea curbelor de nivel inters~cteaza linia dtntrc: punctele cotatelrespective.de relief. d=32 mm. accentuînd liniile care marcheaza valoarea curbelor de nivel.' . meric: .75 m.elief reprezentate. rezulta.4. cu valorile: 88 m.1 d=~x a 3. Interpo~area curbelor de niivel. h2=1.4 mm.E.' între perechi de' puncte cotate situate pe acelasi versant.25 m. .50-87. folosind izograful (fig.se suprapune i~ograful pe planul topografic si se roteste în asa fel înCÎt cotele punctelor sa se încadreze între liniile izograful1ui cu valori coresp~rizatoare.:.uleaza distantele 'de Sa consideram urmatorul" exemplu nu.si densitatea curbeI or de ni~el trasate..7 . ' . pe creste si apoi pe versanti: Unind punctele de acee~si valoare. de nivel. Interpolarba se execq.25 m.tate la l. h. pozitia pe plan acurbelor de nivel. care se întocmeste pe hîrtie de calc.urbelor de nivel pe întreaga suprafata.U\-Ibel or.Date cunoscute: HA =87.. astfel: . locul curbelor de . =88-87. 1 FIg. 8g.xO 75 3. Acestea se întrerup CÎnd întîlnesc elemente \.1 mm. .

. . curbele de nivel trasate pe caile de comunicatie' trebuie sa 'redea profilul longitudinal al acestora. I Pe planUrIle topografice la scan maI man' de 1: 5000.resp~ctiv. '. . . .

'.7'15& .oo.° .G . s :.~ ::T"O oO°.x ° oo_.'l .1187 ..'/242 '73 " . _ t:loo :.. IS 072..7250 .72$ .! s::oo-~o t-'... ~5>g5»~ .7/74 '72~ ."e..~o~i' O.n"°' OEC..' ~ OCI ._~ .._.g~"SloC' "lO 1: "'1 s:: P "'1 s:: = o ..72&0 .>..[~a~ CI'. "0 t) . N <-o 9'p.~ l:S ('b O °.~l:S~° o l:S "'1 ° 00.-.72/0 ..7181 .."""'t .101J2 .1?6* -7275 '72/.: . .1108 7048 985 .7?1I1 '/25'4 Crihalo A 1326 .-e.. 8 "sO:: ~"'1 + I ~ I ~ ~ O ° ."s0:":'0s-:: eo:"O a.It.°00 O C I o. .o' .-s ~ '-o".ZJ .'::==~"~~2iE~:F::~~~+is3::..Ff~~g~~:~'7 .726'4 .Io-°0 ° "C ~ r:r ooo:::T:....72. O s:: ji.. '7U12 -716.. ~~~~"'...0.. ."'1 ° .6.7209 . '71126 '717&7.7205 .s..7QfJ2 '7C12 '7lJ.1258 '7i54 -719.. Date pentru lucrarea practica."x 0"'100S " :":Oo "'1000 e.PJ7~~S .:..-."o'1 E. °Et:S..7/15 .-~0o "'1 . ol:St:l~-SD < O'~ 8"~' E.'1290 ..l:S ~ S .7052 .86 ~'.-~0S 5' p.xoo ...0 .'/235 ..:::.:s t:l o t1:\ l"~OsS::Ol°:S.l.7l90 ----..-.o0-~ o~.tl .7Z67 .126> . 4..10 . ~pP. -. 'S:: o .7186 .°"'1 o"'1"""'l .3"".-"" ..i~ Fig.:...:s ~ -en.> ~~t:So~ .:: . ° ° ."-en -en ~ .-t:l.S.

7024 ....7fJ"5 .717.715& . '..7205 .. ...E97a \../-'G992 ..\ \ / " .62 ..7140 . '7131 '7711I 719..q"'~ __ '-----"i:80--5570 .1 \t...96J .....69/12 ....7120 " .5.7061 . " \ // .713~ . ...7005 4<990 .:...-.7014 ...61 . A .." sti 71Sa ....7050 .726>.981 '6...71/4 ...1IJO '71"5: .7(100 \ . . " .6987 4-83 . " .. I " ....7120""'~7112 . II II -....50/.8.'12J2 ''1218 '7192 ..' .7.'60 '717'2 '6996 . \ . ..717j ) il01 7015 . 1/16 .7//Z ....---. \ 'J--/ \ .6..// "89 ...706'4 .J..7175 .'12 75 . 6....-.7 .71'6 .6981 ' ..7000 .'_.... .-" / .. _.7035 "'-:&8&5\ <>6~78 ~6910 .7002 ~069. g \\ I1".. 97:l .'7015 __ <7001 ....... .61 ~ I --. .. .... IJ.... I)'.. I '--._.>..11st1 '1156 ..---.7062 . . 7205 .\" .5950 '7026 '70f/1 . . /...6992 .6962_-::!!""~:..6'189' .....I ----------.//7 \' '"j .18 ./"-'" .... .7115 ... /..6982 '695' "70J2 '1100 .7//0 .10 .. 74 I " '7124 . .....-"'" \ .!J~.'. '._-. .. . '.. \ ' / -~.7IS'ff" ...70.5955 '101" .085 '71'6 .970 (9B{J .....7Q84 .'/215 28 '''71 0722.7014 . " . '" \ 1/ }..-" ''''"" '.7tJ5....1176 ..~< --'o ..<.7035 "..73.~ '-:... ...~67 ...12 '70'911 '7(J)" '76)9 . ..10'2 . 1194 --.6985 ~\ 6974 '5990. -'" // : -.52' '7f)EU '7"5 '7154 1 '7158 ...'12 3G '71.~ \ '7153... \ 1'1 .. \ 1" .-_ ..... \ " .1992 ...... 71Jl1 '6918 ('1958 ..7rJOb." / -. " '1I '7Z87 57 -Q.'~90 '6983 '5972 '6951 . 5981 "~7J .7121 / '11" " \ I I ..--.S "085 ..7 0S0 .7102 .7110 ---.. '~ 06 \ .'697)\ '6960 /09. -. . \ 6 \ / ... ..70'2 '701./ _------. '69..

\ \ \ '71~S '71UZ ..I 12 " "~\.~OJJ -Q-~~ I 1 . / -..702~....'. -.7180 ..-.....~ 6 $O ~/ '697(J --:...7DJO--'7170 '7tl. .7100 '69910 --. .70..-1962 ...(J.'.I ..?lOS A7J20 V1 I.. 1 / 1 / I ".."/ ." Dumbrava .(] .--..7Ia2 ':f .7(12-0 ..6987\\. '71113 ..70B" ..

.transpunerea pe plan a curbelor de nivel.tarea punctelor C'arora li se scne cota pe plan. Pentru aceasta sînt necesare urmatoarele operatii: . .pe.în creion verde: firele de vale. se executa prin &. _ stabilirea locului si scrierea valorilor curbelor de . în creion.desenarea firelor de vale.5 rilsi apoi modelarea acestora.1. plan a curbelot de nivel. sepla.. Pe oleata se executa. în tus .în creion maro: elementele de relief si valorile lor. . \A _ selec. . nivel. în tus sepia.4. respectîndu-se prevederile mentionate la subcapitolul 4.~ . în tus verde. . interpolate pe oleata (transpunerea.desenarea elementelor de relief. respectînd categoria si semnele conventionale ale acestora.. _' desenarea .10 puncte pe dm2).opiere)~. în tus sepia.. Transpunerea pe original a curbelor de nivel si desenarea lor in tus.interpolarea curbelor de nivel cu echidistanta de 0.. desemnd semnele conventionale si scrierea cotelor acestora în tus negru (7.

. . . pe care sînt reprezentate elementele de: planimetrie (cai de comunicatii.planuri si harti generale.plan. poate fi considerata harta topografica la scara 1 : 25000..). limite administrative. Eltmentele repre-' zentate îsi pastreaza pozitia relativa.). retele de transmisiuni etc.0. de b~za a tarii noastre.tematice cerute. geologice. determinarea pozitiei punctelor btc. ~Îraie. Destinatie: . CLASIFICAREA PLANURILOR SI HARTI:tOR Clasificarea se face În functie de: Continut: . 1: 10 000. '1 Scara: ) . 5.utul acestora este' În raport cu scara de reptezentare si cu destinatia. localitati.tematIce. turistice.etc. 1: 100 ~OO. 1: 500. hidrografie (mari. I -' hartI topografIce la scan ma.n: 1: 25 000.ate este h~uta. 1: 2000. profile. economice . asigurînd informatiile necesare asupra zonei. dt navigatie (aeriana. ere. .harti topografice la scari mici: 1: 200 000. : 5 00.. c.planuri si harti tematice. .uri topogr~fice la: '1.. 96 .Contin. fluvii.1. mini. . constructii.completate. canale etc.relief (elemente si forme de relief) . izvoare. cu destmatIe speCIala. proiectarea si amplasarea diferitelor obiective.. folosite pentru studierea generala sau în detaliu a anumitor zone. Acestea servesc ca material cartografic de baza pentru întocmireA hartilor la scari mai mici si pentru întocmirea hartilor tematice. corespunzator situatiti reale de pe teren. vegetatie (naturala si cultivata). .). care se creeaza SI se folosesc pentru rezolvarea unor probleme precis determinate: scolare. 1: 1 000.harti geografice la ~ scari mai' mici de 1: 500 000. orientari. I . unghiuri de panta.planuri de situatie la 1: 100. rîuri. Într-un sistem de proiectie. cad~strale. care contin principalele elemente topografiC. 1: 500 omo. e..Capitolul 5 PLANURI SI HARTI Planurile si hartile topografice sînt reprezentari grafice ale elementelor situate pe. fluviala sau maritinia). . calculul elementelor necesare anumitor activitati (distattte. . suprafata terestra.' . . .planuri si harti universale.' I . cu elementele . Ca I 'harta topografica universala tipica..harti topografice la scari medii: 1: 50000.

.. h si. Cadrul este f9rmat. din: '. suprafata geoidului. . atît în cazul proiectiei Gauss cît si în cel al proiectieisteteografice' 1970. 5. " I pe plan sau pe' harta si corespondentele lor situate pe suprafata ehpSOi..A. . folOSIt m tara noastra este unic. Proiectiile cartografice sînt adoptate prin conventii nationale sau internation.).cadrul interior (se traseaza prin linie subtire. suprafata elipsoidului se reprezinta cu deformari. In.Â.1. b. prechm si înaltimea suprafetei elipsoidului fata de geoid" HD Acest punct Ise numeste punct fundamental. pe el fimd marcate valorile de latitudine' si longitudine. geografica.Â).. y.2. cu dimensiunile determinate a. Ecuatia oritarei proiectii cartografice. I Scara' este raportul dintre lungimea elementelor liniare' reprezentate . r. I î:ptre cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza.cadrul geografic (se traseaza prm hme dubla.\ ' . ". ELEMENTELE BAZEI MATEMATICE Proiectia cartografica det~inametoda de trecere a suprafetei elipsoidului terestru pe plan. se~unde. A si HE formeaza datele geodezice initiale. în . al acestuia fata de un alt punct învecinat. Ca suprafata altimetrica de referinta se considera. .. 7-Cartografie 97 . iar 'f . limiteaza reprezentarea pe planul sau harta topografica. Orientarea. \ Punctele geodezice de.dUlUi. sub forma ei ~enerala este: . ELEMENTELE DE BAZA ALE PLANURILOR SI HARTILOR Planurile si hartile topografice se construiesc pe baza unor 'elemente matematice si geodezice. cbrespondentele lor în plan vor avea coordonatele x. \ SIstemul de impArtire pe fOI SI nomenclatura. divizate în minute). . .. dupa coordonatele lor geografice f . 5.. y=/2 (f. unde.2. fiind stabilit pe reteaua geografica sau pe reteaua rectangulara). baza (triangulatie si nivel merit) se determina fata de punctul fundamental al triangulatiei.Pe planuri si harti scara este redata numeric' sau grafie.2. groasa). retea~. . iar meridianele si paralelele prin anumite linii bine determinate.' de regula.functie de proiectia aleasa.. ' Cadrul 'planurilor si hartilor este' un sistem complex.5. I . x=f. ale punctului initial si azimutul A. .12 sînt functii continui. .div!zata în. prin puncte.cadrul ornamental (se traseaza printr-o linie. Sistemul acestor linii serveste pentru rdportarea punctelor de baza.'. care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice.:A.ak în . tara noastra scarile sînt standardizate. ee " reprezinta suprafata la care se raporteaza rezultatele tuturor masurarilor geoddice si ..tara noastra se folosesc proiectiile Gauss si stereografica -' 1970.2. ELEMENTELE BAZEI GEODEZlCE Elipsoidul de referinta. .1.(f.. ~lipsoidului în corpul Pamîntului I se refera la stabilirea precisa a coordonatelor geografice il . specifice sistemului de proiectie.' . topofotogrammetrice.

"se .' I . . ". ce~e din reteaua dt stat în totalitate..'.'.na. etc.Sistemul de coordonate se adopta în fiecare tara în functie de proiectie si.în . La punctele reteleI de baza SItuate deasupra s olulUI.lizare.. în tara noa~tra Ase foloseste . de tr~nsp()rt.'. unitati de constructii.OOO). --:: (Jblectlve SOCIal-culturale: msbtl1tn. în localitati sînt urmatoarele tipuri de elemente topografice: ' ':-:""f. cutoalle .'.ocalitatile . ..:L. .I ' .. lînga semnul conventional .. .art~~ . . . . în functie de posibilitatile de redare la scara..strazI.m..latie s~ reprezintageneralizatsauGu toate elementele componente. '.transmisiuni.IOe asemenea.. I de. .stalatiile . .. hnga semritil cOllventional se scrie "cota.planurile topografice trebuie sa se repryzinte reteaua de baza.'. împrejmuiri si vegetatie.. yulturale.. în ~scuaruri.1 .conform situatiei depe teren.. forma si orientarea. . ferate.9~zul proiectiei Gauss sIstemul de coordonate 1942.3.e circulati~. .. .. .~ l respectiv" conform prevederilor de la capitolul 2. parcuri. . v'.'.. 98 .2.prill semnele conventionale specifice categoriei fiecarui punct. PUNCTE DE BAZA Pe hartile si . '. de învatamînt.3. metr0l.. fabrici. 5. redîndu-se p. CONTINUTUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE 5.:2. 5. . . componente tre:bui~.quqsabila.punctele retele! topografice se reprezmta m totahtate. . de alte cerinte. 'Cota SI numele fiecarUI punct se plaseaza fata de semnul convention.se scrienum~le punctul~ si "cota.artt):"ed.reprezinta prin elementele topografice cOfponente. . '. pIete." .3.. LOCALITATI .' de ocrotirea sanatatii.:Artereledecircu. . '" ..cladiri cu' destinatie' de locuinte si' anexe gospodaresti. 'de cercetare si proiectare.31.adtI1lDIstratIve.pastreze'~ plan pozitia. cotele se senu sub forma de fractie: la i numarator cota punctului marcat si la numit() r." 1. precum si elementele de gospodade 'comunala. I ..ramvais i de trol~~puzfbulevarde. '.d~ come~t et~.de apa. aleI. . de ca. . ' . l' A V " . '-'.' '. -elemente de gospodarie comunaIa:' retele electrice.sa-si .:cota~olului.aferente acestora.e ter.trotuarele si acostamentele. de educati( fiiica'etc.punctele retelei geodezice se reprezinta in totalitate.oficare etc.' La scari m~ri (1: 1 000.. .. astfel: I . de t.in. lînga\ semnul convetlti~ nalse scrie co~a. d. În functie de" scara planului. \ reprezentarea strazilor se poate efectua compl~t.l...lin~ ~e .'" .' .pasaje.. cai. .1. iar cele din retelele locale se aleg astfel ca densitatea lor sa nu fie mai mare de 4 puncte pe dm2..1. etc.mtran. . t. punctele retelei de nivelment se trec prin selectie... -. Elementele. . pe strazi. _ obiectiveecollomice:" uzine. Iar m cazul prOIectIeI stereografice sistemul 1970.

Cladmle cu destmatlede locumte SI anexele gospodarestl'serepre . artere de circulatie. cladiri. cladm. vegetatie'. . cladiri etc.'---:-' . .. 'scara. se plaseaza pe locul cladirii principale. Interiorul cvartalelor se clompleteaza cu vegetatia existenta.1. în unele situatii.setnnul conventional specific. teprezinta"p[rin.si de gradul de. ..conQupte.. ["i Obiectivele sodal-culturale se reprezinta.sc. Reprezen\tarea se completeaza cu inscri~ explicative referitoare la profilul" 09iectivului respectiv.se cartarea' acestora în funotie de scara. cu situatia din teren. prin semneleconven~ionale ale' împrejmuirii. . .. cosuri. se reprezinta monumentele. troitele. pastrîndu-sepozitia. . Prin generalizare se pot elimina: cladirile nepermanente.latiilor." . " Terenurile de-sport se reprezinta în functie de scaraplan'uluil de marime .ri.. î~ mod inutil' pianl:lI. însotite de inscriptii explicative... Depozitele de gaze sau petrol se reprezinta.. Acestea se.1 . rezervoare de iapa (:9\ o . "recipiente. etc. 'dimensiunile si orientarea corespunzator..'. seaza pe Jocul unde sînt instalate pompele.htional specific si al elementelor interioare: alei. ' . turnuri de racire.în~otite de in~c~il?tii explicat~ve. respectîndu. " '. s~mn.' .'~erzi dm parcun SI scuarun se reprezInta prm semnulconvenllOnal de arqort si gazon .a..se"p[a!.f.. " 1 . de. ' .. ~\ . . .pentru suprafetele acoperite cu iarba' si fiorL 5..' " .. anumite elemente se reprezinta pe schite separatb.. tribune._. de exemplu retelele edili tare subterane.' co?v~ntionale ale elementelor si insta. constrwte: COSUrI. AGRICOLE SI EXPLOATARI Constructiile industriale si agricole situateînafaralocalit&tilor se reprezinta prin semnele conventionale aleelementelorcomponente:îmPirejmuiri. artere.. nu. însotite de inscriptii explicative.. .ul conventional de rezerVOfse plaseaza pe locul fiecaruia.' in. .fidela ~situatiei a~borescen~e ~xistente. zinta în functie de densitate si de scar. conturul terenului. Exploatarile miniere la suprafata se. d~ circulatIe Intenoare SI elemente. ...tive'~e econ?mice se reprezint~ prin:' î~J?rej~~.castele de apa.3.3..'. Acestea se redau prin semnele lor conventionale. începînd cu scara 1 : 5 000 trebuie sa se generalizeze uneleeledente. xedau . \ o.anexele gds po.\'se generalizeaza. ele .sotite. . artere de circulatie si cladirile respective însotite de insdriptii explicative. . prip redarea cîtmai ...'sem-b. . etc. amenajare' prin: împrejmuiri.. . crucile si alte elemente comlruite. .biec. . . rezervoarelor si cladirilor. deasemenea. Semnul conventional al statieLde alimentare auto '.. lmprejmumle se reprezInta In totalItate sau se generalIzeaza prm eliminarea celor mici si fara importanta. CONSTRUCTII INDUSTlUALJi:. prin 'semnele lor conventionale. . . prin:' Jrr1prejmuiri.. De regula.plaseazl\i pe1qcul intrarii în subteran.' . . Dtlca reprezentarea nu se poate efectua la.". Halele" ~telierele " magaziile si depozitele ser:eprezinta cu semnul conventional de cladire. Daca este posibil. forma. Z6nde.. '~J~ 1 Serele se' reprezinta dupa conturul lor real.. c~i~ unele clad~ri vlo~uibile ~ici. silozuri. se Irepr'ezintal cladirile permanente.' Semnele conventionale ale galerii lor de mina se . prin semnul. fara însemnatate: .daca. . 7* Y--. cladirile' componente. rezervoare. fara a' în~ar:a. artere de circulatie.conve.' în. care au caracter permanent si constituie importante puncte'de1brien'tare. I1\iP:tl1exphcatlye. dareJti si.

Diesel sau cu abur) si starea lor (îri exploatare. l)aca nu se pot reprezen. I:. pentru cele instalate subteran.5 mm. axa spatiului dintre linii. în afar~ localitatilor se. pastrîndu-se pozitia Ilor. semnale lurmnoase etc. de co~solidare." se reprezinta stîlpii de sustinere ai liniilor electrice si de transmisiuni la scarile 1: l 000 si 1: 2000. plasîndu-se axa semn~lor conven100 . benzi transportoare.. Liniile de cale ferata se reprezinta conform pozitiei real~. cu exceptia celor situate lînga caile ferate.castelelorde apa. 5. felul tractiunii (electrificate. Pe planurile la scara 1: l 000 si 1: 2 000. magaziilor. însotite de inscriptii explicative referitoare la tensiunea curentului. depourilor. . acestea se' t:eprezinta si ~ interi<. pentru cele instalate la suprafata si prin elemen~ele aferente situate la suprafata. .. axa sempului co~ventional se plaseaza pe. pod~ri.ta toate liniile. pastrîndu-se legatura cu celelalte ~lemente pentru asigurarea claritatii planului si reprezentarea corecta a" elementelor principale .constructiile anexe: cladirile statiilor. . troleibuz. In int'eriorul localitat ilor. diferentiate) dupa natura stîlpilor de sustinere. haltelor. precum si c~>nductele. Statiile de transformatoare electrice se reprezinta în totalitate. ramblee. de compresiune"camine de vizitare letc. 1'" . de aer. diferentiate în functie de: latimea ecartamentului (normale sau înguste).cipil1a prin Semn conventional.anexe si instalatiile pentru dirijarea circulatiei se reprezint a prin semnele lor conventionale. Reprezentarea se reallzeaza prIn semnele conventIOnale respective. p~~areleetc.000. prin semnele conventionale specifice. se scrie pumarul lor. ~bur-l' term~ficare SI canahzare. drumunsi constructii anexe. sosele.4. tramv~i. reprezinta în totalitate. Conductele' de petrol. îns9tite de cobstructii aferente: statii depompare.2mm.5: RETELE DE COMUNICATIT Retelele de comunicatie sînt formate din: cai ferate.Soselele 'si drumurile se reprezinta în' functie de caracteristicile lor. . semnele conventionale ale acestora pot fi deplasate fata de pozitia reala cu valori pîna la 0. I ' . .>~ullocalitatilor. cît si în afara localitatilor. Liniile de transmisiuni situate în afara localitatilpr se ~eprezinta în totalitate.numarul liniilor (simple. La liniile duble care nu se pot reprezenta la scara. atît în interiorul. iar celelalte prin linii continui Icu grosimea de 0. teleferic. ' " I . la suprafata sau subterane. Reteaua de cai ferate se reprezinta prin: . tU!1~~e.." ' I . ." etc.3.a scarile mai mici de 1: 5. funicular. COIlstructiile .3. UNIT ELECTRICE. Conductele de apa SI de abur se reprezinta numaI daca sînt instalate în afara serei. ~ lllstalatn pentru dirIjarea cIrculatIeI: semafoare. In statii se 'reprezinta linia prin. tIuble). zidhri de sprijin si.liniile 'de cale ferata. linii de metrou. 5.' demontate). în construttie. de gaze si de apa. debleuri. cantoanelor. DE TRANSMISIUNI SI CONDUCTE Liniile electrice situate în afara localitatilor se reprezinta în totalitate.

a santurilor.. a liniilor de somiera sau a altor elemente topografice liniare.. ' " Reprezentarea soselelor si a drumurilor va fi completata cu: raml1>lee. intervale de 4 . raza de curbura minima de 150 m si pante mai mici deI4%. stîlpii de frontiera în totalitate. se traseaza astfel: Wl . dispun la. Ocolesc localitatile si se intersecteaza C"tl alte drumuri la niveluri diferite. unesc de obicei localitatile sau servesc ca' iesiri din localitati spre drumuri. LIMITE SI IMPREJMUIlU Frontiera de stat se reprezinta conform pozitiei reale.6.autostrazi.. de categorie superioara. arb~ri e~c. \ .drumuri naturale imbunatatite. asfalt sau pavele. 6 em. Podurl1e de pe calle ferate. putin 6 m. neprofilate si neacoperite. acoperite cu beton. linii de tran~misiuni. folosind:u-se punctele raportate prin coordonate. cu latimea partii carosabile ' de cel putin 14 m. piatra bruta. La cadrul planului. semnele conventionale ale cailor ferate si ale soselelor vor fi însotite de inscriptia directiei. De asemenea. cu doua sensuri de circulatie si cel putin patru. 1 . se reprezinta prin grupe de 3 -4 elem~nte ale semnului conventional. cu latimea partii carosabile de cel putin 4 m. . una fata de alta si în mod. diferentiindu-se dupa materialul de' constructie si dimensiuni .. acesteia. . sosele Si drumun se reprezmta 10 totahtate.. I Semnul conventional de frontiera sau limita administrativa în' cazul cind acestea sînt de-a lungul elementelor topografice. Reprezentarea va fi ' însotita de datele caracteristice referitoare la materialuldeacopedre Si la dimensiuni. asfalt sau pavele. fara fundatie si acoperire solida. nisip etc. pavele. \ Elementele de planimetrie. indicata prin numele celei mai apropiate localitati' sau element geo. existetite de obicei în zonele de deal si munte.1 . batatorite de mijloacele de transport. debleuri.sosele. Grupele se.grafic. . se reprezinta bornele si. cu raze de curbura mai mari de 50 m si pante mai mici de 10%.tionale pe axa soselelor si a drumurilor respective. si valoarea distahtei. ~ladiri. Semnul conventional de -frontiera' se traseaza între punctele raportateJ în asa fel încît sa rezulte dar apartenenta de stat a eltmentelor topograifice de pe frontiera.drumuri naturale. . cu latimea partii carosabile de c. de' regula. nu rezulta diar pozitia . a canalelor." .poteci permanente pentru transporturi samarizate si poteci I de picior. Soselele si drumurile se clasifica' astfel: '. .drumuri de exploatare permanente" pe care s~. 5. piatra sparta sau pietris. ~iatra sparta. pietre kilom~~rice.. Partea carosabila este întretinuta .sosele modernizate. FRONTIERE. obligatoriu la schimbarile de directie lale elementelor respective.cu diferite materiale: pietris.acoperite cu asfalt. . prin lipsa semnului conventional de frontiera sau limita. acoperite cu beton. hidrografie si relief prin care trece f~ontiera de stat se reprezinta în tot!llitate. face circulatia mijloacelor de transport pentru lucrari agricole si exploatari forestiere. cu datele -caracteristice specifice. Frontierele si limitele administrative situate de-a lungul cailor de comunicatie.benzi. se deseneaza grupele acolo unde.3. P~ plan.

daca frontierasau limita administrativa trece prin mijlocul lor.7.'(' lin.zitia" iar elementul tepografic respectiv se deplasea~a..iHe ele . \.gardurile din lemn..sau minerale si cele amenajate.. . ale elementelor topografice.' ~ pe mijlocul apelor curgatoare. viroage. I '. daca au lun~ gimemai mare de lcm pe plan. "~ l' 5. ' La pîraiele si rîurile cu apa permanenta. santuri" împrejmuiri. I ' .3mm de semnul conventional al frontierei. Cele din localitati se selectionea za Jnfunctie de scara planului. . jghea102 .e. . dar 'semnul conventional al. Limitel. în cazul cînd acestea sînt Pe marginea elementelor topografice.ati:va este în.permanente ale elementelor de vegetatie si de sql se reprezintl. RETEAUA mDROGRAFICA t9'P~~~~. ' I ' . limite administrative etc.diferentiate' dupa gradul de amenaJare. .. în afara localitatilor.3 mm de acestea. "'Liniile de mal se redau.. la 0.'.constructiile anexe ale retelei hidrograJice.. î~ totalitate.:e~~n. l '<. în functie de natiura si matimea Jor" astfel: " " I -. " . pîraie. gardurileviicare împrejmuies~obiective economice si sociale. . lungimea si permanenta lor. I ... de adîncimea si gradul de amenajare aliinalurilor. " . atunCI se reprezinta numai frontiera de stat. ' \ "'-.. elementele topografice liniare (rîuri. plasa de sîrma si. nivelului apei. . --. '.se celerbai importante.\. se scrie valoarea înaltimii.. în functi e de :caracteristicile lor. .L. în functie de/ scara planului.po.t:hidrOgrafiCe care se reprezinta pe Planurile l si hartile '".elementulUI topografic pe care frontiera sau lImIta administr. iar celelalte prin selectie. Izvoarele si flntînile se reprezinta în totalitate. al liniilor de somiera sau al altor el.de frontiera sau limi~a administrativa. " " ' 1 ' . izvoatelesi fintîriile. lacurilor. pe ambele parti.. alternativ. caramida si gardurile metalice. cazul limitelor \ administrative se" pastreaza pozitia elementelor topogtafice si se traseazay limit8.mal' ale. în functie de latimea lor.împrejmuirile se reprezinta prin selectie. se tedau toate bratele 'cu lungimi mai mari de 1 cmpe plan. zidurile de piatra. drurhuri.emente.3. I .rîurile si pîraiele. ' . se suprapune cu lImItele de Judet. Daca frontIera de stat. 1. liniare. elementelor respective nu' permite si trasarea sebnului conventional . îd. ' . 'La.'{. -' .. topografice" daca frontiera sau limita trece pe imijlocul lor si sem~ul conventional al elementelor respective permite tr~sarea frontiereisau limitei administrative. . . cele cu înaltimi mai m'ari de 1 m. fluviilor si rîuriloli. sîrma ghimpata. rl'ladi..) .redîndu. Canalutile. Nu \se traseaza limita acolo unde suprafetele sînt conturate de. Zidurile si valurile istorice se reprezinta' în totalitate daca au lungimi mai mari de Hcm pe plan.~ canaluri pentru irigatii sau' desecari.. culoare neagra pentru elementele de vegetatie si de culoare sepia pentru suprafetele de nisipuri. în aceasta situatie.-' pe acea parte a. prinliniepunctata de. cele termale . realitate. frontiera îsi pastreaza. în functie de natura malurilorsi constanta. pastrînd o distanta de 0.. .

. confluente. terase. -.principale... accidentale. cu densitatea stabilita (7. hidrografice se reprezinta cu deta.3.. iar cele cJ valori mai mari. conductele si. mede relief. prin combinarea semnelor conventionale.adîncimea si calitatea apei. Pentru manrea expresl~ yitatii. a caror valoare este multiplu de 4 sau 5 a echidistantei. '. J. 1a fintîni si laFuri. \ ... mlastini.latimea si adîncimea apei. . trasate pentru scoaterea în evidenta a anumitqr fO[. hidrometrice etc. pe plan. prin semnele conventionale speCifice. gropile sidunele active cu valori mai mici decît valoarea echidistantei se. 5.irigatii si desecari se reprezinta în functie de dimensiunile si importanta lor. Constructiile anexe ale retelei. punctele de detaliu prin . ' -. Pe fiesareplan sau harta topografica' se scnu cotele la:puncteleJ'eteltI de baza. . fete mai mari de 50 mm2 pe plan. curbele de nivell se Impart astfel: -' normale. etc. _. JO valori pe dm2) în functie de. diguri. 5. \ Su. viroage si rîpe. rîpe. _ \ Curbele de nivel se traseaza pe toata suprafata planului sau a hartii topografice. în ansamblu. '.eprezinta vegetatia existenta.or de nivel.. curbel. santurile con~truite pentru-. . 15. stîndi.8.1 i mm.' . fluvii.nirnetr~e si altimetrie cu caracter permanent. ~ _ . reprezinta prin' curbe de nivel.. 10. o repartizare cît mai unitara pe întreagasuprafat~. reprezinta prin.. lînga ~emnele conventionale' ale acestora trebuie sa se scrie valorile caracteristice.I I 't"--. Elementele de relief: rupturi de teren. si citirea usoara a reliefului reprezentat. bacuri. 20 m . '. .pei.. mai. .. RELIEF.liere maxima. lacuri..stabilesc}~ funCtieI ~e scaraplanulm SI de accidentatm terenulUI. . . 1 cm. Ridicaturile. se reprezinta prin semnele lor conventionale. De exemplu. .\ La reteaua hidrografica. gropi. peptru echidistanta de 1. \ . exceptînd: suprafetele ocupate de mare. \.. cot~ pe malul apelor. la: vaduri. prin curbe de nivel.15 cm pe plan. prezentarea cît mai fidela a unor forme de relief caracteristice. desenate prin linii continue cu grosimea de 0. si la intervale de 10. 30.' . în\' locurile caracteristice. trasate pentru re. în mlastini se r. Ec~idistantele. .-~ burile.' \ . \ Terenurile cu saraturi si cele cu mlastini se reprezinta daca au supra. elementele de'.'.valori cu adîncimea malurilor si dimensiunile digurilor. pla.' . p<i>sturi .' . 10.0 m. i. .rin linii continue cu grosimea' de 0. cariere.. punctele caracteristice ale reliefului.'..prafetele msipoase se reprezinta daca sînt.'care sasy asigure.scara si complexitat ea .2 mm. debleuri. . pe regula. '. rîuri si canaluri. ajutatoare. semne conventionale si puncte cotate . . 40 m. viroage. care se deseneaza p. .sageti care indica direclP si viteza de curgerea a. la: cascade. se . canaluri' si. ramblee.' .' 111 de: O. cu valoarea egala cu echidistanta. santuri etc. pentru echidistanta. cu valoare de 1/2' din echidistanta. '. semn conventional. de: O. baraje. saraturi..... .reFefului. . ELEMENTE DE SOL SI VEGETATIE Relieful se. datele caracteristice se scriu astfel: .-. rn:ari de. 103 . 20.

. exe:. .K. 5. jnepeni.: '\ . A2 (420 x 594mm) sau pe formate stabilite conventional. specific. M ~i pe fusele notate 34 si 35. este aratata în figura 5. pin. Împartirea acestora este unitara. . se reprezinta prin contur si semn' 'conventional . finete.toriul tarii noastre se-a. -.1. daca sînt mai ma'ri de 1 cm2 pe plan. smt del~mItate de carOla]ul geogIiafIc.specia: brad.4..flape zonele not~J~. Suprafetele acoperite cu paduri se reprezinta prin linie de contur. executate pe suprafete limitate.. tmere. " .selor. Aceleasi reguli se apl~ca si pentru vegetatia cultivata: livezi. .datele caracteristice se refera la înaltimea medie a copacilor si diametru! mediu la înaltimea de 1. se întocmesc pe formate STAS sau pe formate de 50 x l 50 cm.. avînd forma hnor trapeze. ranstI.hartile topografice. la scari mai mici d e 1 : 5 000. . 104 . maracinis. precum. astfel: I " .entionale de vegetatie se pot combina pentru redarea cît mai fidela a situatiei din teren.cutate pe suprafete man. c.lo"ngitudine A . arse. I Planurile . care se traseaza dupa anumite principi~ în func~ie de scara si de supr~f~ta r~preze~tata'1 .are are dime!1siuni: pe" latitudine <P _~o ~i pe . De regula. pItIce. uscate sau taiate. în tara noastra plan~rile si hartile topografice se întocmesc în proiectie cilindrica transversala G\auss pe fuse de 3o sau de 60 si în proiectia stereografica -1970. plan unle topografice. I . L.5.. ierburi naturale.opo?rafice .4. izlazuri etc. pepimere. ' Prin paduri se reprezinta si celelalte elemente topografice: poieni. I în figura.avmd dimensiunile prezeJ1tate în tabelul 5. avînd la baza harta la Scara: 1: 1 ogo 000. vii. Semnele conv. .si hartile t. sînt delimitate pe caroiajulgeografic. Ambele proiectii folosescacel asi sistem de împartire si nomenclatura. se se întocmesc pe formate STAS: Ao (841 xl 189 mm). fiird delimitate de caroiajul rectangular. fag.tile sînt delimitate de cadru. Impar tIrea supr~feteI terestre In zone (pe latItudme) SI In fuse (pe IpngItudme). Planurile si .5 sau km întreg. nu se mai contureaza. 1. Al (5~4x841 mm). dobonte de furtuna.1 se prezinta o portiune din harta de învatamînt la scara 1 : 25000. Pentru aceasta se traseaza conturul zonei pe o harta la scara convenabila si sb întocmeste schita cu dispunerea plap.50 m fata de sol. artar etc. linii electrice sau de transmisiuni etc. Planurile topografice . CADRUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE Planurile si har.de 1 : 5 O~O. tei. delimitate pe reteaua rectangulat:a la valoarea de 0. 16~. 5.la~ scari mai mari 1 : 2000. si notarea acestora. culturi tehnice etc.la. la scan maI man de 1: 2 000. Daca sfprafetele sînt mai mici de 1 cm2 . Ter.starea padurll: mature. drumuri. foioase sau mixte . linii de somiera.si date carac~e~istice~ diferentia~e. I Suprafetele compacte cu tufaris.scari mai mi?i .L IMPARTIREA PE FOI SI NOMENCLATURA împartirea si dimensiunile foilor. semne conventi~nale.2.grupa: conifere. stejar.

nomenclatura este formata din litera cu care este notata zona si din numarul fusului. împartirea pentru harta.. împartirea de la scara 1 : 1 000000 pîna la scara 1 : 100000. 36 C' \ M o .2.poate fi urmarit în figura 5. împartirea. Nomenclatura hartilor si a planurilor topografice este un siStem de notare al foilor de harti si planuri topografice. derivînd una din alta. 5. Modul de. 1. la scara 1 : 1 000000. se trateaza concomitent cu nomenclatura acestora.3. Nomenclatura este proprie fiecarei scari. împartire ~ foilor de harta la scara l : l 000000 pîna la scara l : 100 OOO. în continuare pentru hartile si planurile la scan ~ai mari de l : l 000 000. coresp. o 0° 6° 17° 78° 2/fO JO" heo 8 .unzator cu împartirea foilor de harta. De-asemenea în talJelul 5 l 13 25 37 49 [-3S 6 IV D VI Fig.. Fig.2). rm\ L \ /( \ J '6~ c \ c \ B Ee Uif 10 fiI A ° . JI '32 33 3* JS. de Jxemplu L-35 (fig. 1(J(J{)000 105 . 5. 5. care înlocuiestb titlul.3. Pentru harta la scara 1: l 000 000. ' \ .

de exem~lu: L-'35-C (fig.-. Nomenclatura unei foi de harta va fi fQrmata din nomenclatura hartii .. 1'52".D 10' 15' 1 370 400 4 1 : 25000 L-35-16-B-a 16 4 a.1 Smemm de imparpre pe foi d~ harta si nomenclatura. de la vest spre est si de la nord spre sud. pe \ pe 1u'" ' latitu.2. 463 500 L-35-16~B-d-4-III 1. de la vest spre est si de la nord spre sud. care se noteaza cu cIfre ro. 106 . . II. e~emplu: L-35-XVI (fig.B. II.3). corelatia acestora cu scara si' dimensiunile foilor de harta.3. ..)'«.370 400 1 : 100000 L-35-16 144 4 1. 144 20' 30' \ 370 400 'o' 1 : 50000 L-36-16-C 1 : 100000 4 A.. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala. la care se. IV se arata sistemul de împartire pe foi de harta si cum se formeaza noJenclaturile. D' 1. .C. I Pentru harta la scara 1: 500 000.197@. 5. de la vest spre est si de la nord spre sud. mane.zona corespunzatoare hartii la scara 1: 100000 se împarte În 4 parti (2 x 2)" care se" noteaza cu primele litere majuscule ale alfabetului latin. se considera ca baza hattala aceasta scara (1 : 100 000). care se noteaz~ cu cifre arabe. XXXVI 40' 1° I. de la vest spre est si de la Inord spre sud.. 256 1'15" . de exemplu: L-35-16 (fig. de harti t?~ Notarea în ~ Scara Nomenclatura cuprinse în r cadrul fiefoaia: " ". '. Pentru hartile si planurile topografice la scari mai mari de 1: 100000.0 zona corespunzato~r9 h~rtii la scara 1: 1 000000 se Imparte In 36 partI (6 x 6).3). 5.... Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala~ la care se adauga c~fra araba corespunzatoare zonei.1 pye " lonSitu-\ x ~'[ dine ciine (mIIi) (1nmJ " 1: 1000000 L-35 1:1000000 4° 6° \ . carei foi pe . d 5' 7'30" \ 370 400 1 : 10000 L-35-16~B-c-3 64 4 1. b. ' lmenSlunea cadrrlor Nr.D 2° 3° \ 445 480 " l : 200 000 L-35~XVI 36 9 1. Pentru harta la scara 1: 50 dOO. . la care se adauga litera majuscula corespunzatoare zonei. III. 5\.B. fum profectia Gauss si stereogrmca .3).4. împartirea! ei efectuînduse în continuare. 2'30" 3'45" \ 463 500 \ 1 : 5000 L-35-16-(53) 256 4 1. I Pentru harta' la A scara Al: 200~00. . l \& d ~t. adauga cifta romana corespunzatoare zonei.2.. .C. de. Nomenclatura Jnei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala. Pentru harta' la scara 1: 100 000" zona corespunzatoare hartii la scara 1 : 1000000 se împarte în 144 parti (l2x 12). 'zona corespunzatoare hartii la scara : 1000 000 se împarte în 4 parti (2 x 2) care se note-aza cu primele litere }najuscule ale alfabetului latin. 5.445 480 1 1 : 500 000 L-35-C 4 4 A.c.2.Tabelul 5.

.107 1 3 o ' '2 4 2 J 4 5 6 7 33 6S 11 49 81 Fig. .parti.6.noteaza cu cifre arabe dt la vest spre est si de la nord spre sud. de exemplu: L-35-1. 5. Se folosesc doua sisteme de .5:4). de la vest spre est si de la nord spre sud .B-d-4III (fig. cifra araba corespunzatoare zonei. . -de baza la scara 1 : 100000. la care se adauga cifra romana corespunzatoare zonei. de exemplu: L.harti la scara 1 : 100000 se împarte în 256 parti (16 x 16) ceea ce este similar cu împartirea zonei unui plan la scara 1 : 10 000 în 4. de la vest spre est si de la nord Ispre sud. 5. zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : 50000.35-16. . 5.:(53). zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : ~5 000 se împarte În 4 parti (2 x 2). arabe. d \ I \ \1 ~4\ . de exemplu: L-35-16-B-a (fig . 1Il~ IV 1 100000 \ Pentru planul la scara 1: 10000. la due se.Ila corespunzatoar e zonei. suprafetele rezultate din împartirea zonei în 256 parti se noteaza cu cifre. de exemplu: L-35-16-C (fig. care se noteaza cu priknele litere minuscule ale alfabetului latin.4). z~ma corespunzatoare unei .: 5 000. ' \. la care se adauga.adauga cifd araba corespunzatoare zonei. în paranteza. suprafata rezultata din împartirea zonei planului la scara 1 : 10 000 în 4 parti se noteaza cu cifre romane. care se . -de exemplu: L-35-16-B-c-3 (fig.:25 000. se împarte în 4 parti (2 x 2). b\ \ J.nei.scara 1.4). Pentru harta la scara 1: 25000. împartirea de 113 la scara 1 : 100 000 pîna la.în al doilea caz. notari si nomenclaturi: . . Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 : 100 000. \ Pentru' planul la scara 1:5 000.4). Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura Hartii la soara 1 : 50000. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 . la care se adauga litera majuscl. la care se adauga litera minuscula corespunzatoare zd\. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura planului la scara 1 : 10000.în primul caZ. 5..4.

rmat de regula din titlul lucrarii la care se adauga numarul plansei. este fo.menclatura planurilo. se fo. J Acesta s -a mto.r to.Io. Opo.mune) cu limitele lo.r.ate lo. s-au întocmit grafice de raco.rdare pentru to.respunzator cu sistemul de împartire si de no.r.seste co.ate judetele.pograficecare se înto. GRAFICUL GENERAL DE RACORDARE A HARTILOR TOPOGRAFICE Pentru identificarea cu usurinta a unei harti sau plan s-a Înto. 108 . din care se po.rtlUne este prezentata Ul figura 5.r.cmesc pentru anumite zo. care cuprind. to. prezentate anterio.o. 5.ate deduce p6zitia harti!o.nat~le geog~afice ale acesto.CmIt pentru mtreg terIto. 5.5. I Pentru asigurarea cerintelor curente.No.r. Graficul general de racordare a hartilor topografice.Io.ne.2.menclatura generala.sitsistemul de împartire si no. unde nu s-a fo. daca planul este co.5.cmit un grafic general de raco.si ~o. o.~do. Graficul..mpus din mai multe planse.4. Fig.rdare. co.menclatura a hartilo. în plus fata de grafi~ul general. n<:>menclatt~rile.ra.rase.nul taru.calitatile (municipii.

-.paralele si meridiarle sau reteaua rectangulara. 1 Cadrul geografic I Cedru. .cadrul ornamental se traseaza printr-o linie groasa de 1 mm. si anume pentru cele aflate deasupra si la dreapta valorilor pare. . se marcheaza reteaua rectangulara a fusului vecin. . Morcarea /atifudim.7 se prezinta exemple de acest fel. între cadrul interior si cel geografic se scriu: .numele localitatilor reprezentate pe mai.a nu au numele scris pe plansa respectiva. . reteaua geografica. Pe acesta sînt mJrcate prin.numele statelor.lanul respeCtiv.cadrul geografic se. segmente valorile de latitudine si longitudine. asa cum se arata pe modelul din figura 5.cadrul interior limiteaza reprezentarea pe harta sau pe' p. Numele acestora se însoteste de prepozitia "de". multe planse.5. da(i. I Reteaua geografica. la distanta de 1 mm de cadrul geografic. traseaza prin linie dubla (cu interval de 1 mm). sau dac. ELEMENTELE CADRULUI Cadrul hartilor si planurilor topografice este un sistem cOllflplex care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice.6. la distanta de 7 rIfn. Cadrul este format din trei parti: .tuate pîna la 2° departare pe longitudine fata de meridianul ma~ginal al fusului.an:BJrfa. la intervale corespunzatoare scarii. . 5. de o parte si de alta a frontierei de stat: .priti segmente desenate în afara cadrului ornamental. geografica . 109 . Se traseaza prin linii drepte. si rectangulara trasata pe . divizata în functie de scara.3.a numele nu estel titlul planului. . Linia dubla sbînnegreste alternativ. . de o parte SI de alta a limitelor acestora. oraselor si comunelor.cadru este însotita de valorile respective.6.4. El reprezinta' reteaua.! În/el"io'" Fig. "si\. care marcheaza reteaua rectangulara. de cadrul interior. liniile. între cadrul interior si cel geografic se traseaza. I In figura 5.numele judetelor. pe intervale de un minut. I între cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza. La hartile si planurile topografice întocmite în proiectia' Gauss. . prin puncte. 1. unind colturile care s-au raportat prin coordonate.. Elementele cadrului.' '3409 Reteaua reclr:mgu faNi He/eau(J fwdrmgu/arO / a fusu/uivecin 84 5410 CaiJlYJl orn. municipiilor. numele localitatilor spre care merg caile de comunicatie si distanta pînala aceste localitaii.

Declinatia magnetica În anul 1992 . . 110 Jud. I e Valorile convergentei... g Schita anomaliilor magnetice (acolo unde este cazul). . .==-===-~~ Q\VQ 1-_-_h =1 D=JGJIG Fig. b Nomenclatura hartii sau a planului topografic. . secret de' serviciu.--====-----= I m Fig. 5. . -' Abaterea acului magnetic fata de reteaua rectangulara . . a Numele statului si numele institutiei care a executat lucranea. .10. . În urmatoarea ordine de la a la 1: .8. stabilit pentru evidenta automatizata.7.9.. secret). h Scara. 5. .0°52' 2°14' '. .8.~LLJ. Un exemplu se arata În figura 5. . .1 .d : c I 'O a b --CCJ-. .~~. .Convergenta medie a meridianelor . cu ajutorul acesteia se obtin v~lorile unghiurilor de panta 'În functie de distanta dintre curbele de nivel si de echidistanta. d Caracterul hartii sau al planului (nesecret. . .. ~~~.. . . 3°06' 0°03' . . plasate conform figurii 5. Inscriptii' din afara cadrului. sistemul de proiectile si sistemul de referinta altimetric. necesare unele inscriptii. Exemple de scriere pe cadru. .11.. . .meridianelor Sl declinatiei magnetice.Consla i I / . i Schema pantelor.. c Codul.Variatia anuala a declinatiei . . un exemplu se arata În figura 5. scara grafica.. I f Schita declinatiei magnetice si valorile acesteia. de exemplu: . Sub schema se scrie valoarea echidistantei. numerica. In' afara cadrului ornamental al hartilor si al planurilor topografice mai sînt.I . un exemplu se arata În figura 5.

9.Marea Neagra Fig. j Schema limitelor administrative. . . 5. care constitUIe elementele de baza pentru efectuarea .1970 . iar în indicator se trec datele prevazute la hsi k. . 5. I în general hartile si planurile topografice se folosesc pe teren si la birou pentru rezolvarea anumitor probleme si ca material cartografic de baza. 5. k Date privind întocmirea planului. sistemul de proiectie si de referinta altimetric.. Hartile si planurile topografice se folosesc în toate activitatile legate.10.tuturor genurilor de lucrari. referitoare la operatiile efectuate si anul executiei. ~ si d. Schita dec1inatiei magnetice 10050 O blalijîlIW'Iil'!jî!d 1:5000 100 200 I I 300 I 400m t I ?roiec!ie stereografica . folosirea teren. 5. Scara. 111 . I 1 Nomenclatura hartilor sau a planurilor cu care se racordeaza. .11. careI se întocmesc pe formate STAS.~lui. FOLOSIREA HARTILOR SI A PLANURILOR TOPOGRAFICE . 5m Fig.Fig. IAc~st~a furmzeaza un mare volum de mformatll referItoare la teren. Schema pantelor. .. .' cadrul acestora va fi format din caetirul interior si cadrul ornamentaL Cadrul ornamentalpoate fi chenarth plansei. de w studiul.cercetarea. Deasupra laturii de nord se trec inscriptiile prevazute la a. Sistem de referinta alfimefric .' ..reasi. de 1: 5 000.5. ~. La planurile topografice la scari mai mari._---'. prospect~.

cu ajutorul' scarii. . 5. prin folosirea d~taliilor apropiate reprezentate ~ ha~ta . se prezinta în figura 5. în plan orizontal.1. Orientarea cu busola se realizeaza prin asezarea hartii pe o sUI1>rafataplana orizontala si a busolei cu gradatiile :ce indica diametrul N .5:5. . sau fata de detaliile din teren. Deci. la care se aduna diferentele masurate grafic de la' punct . IdentIfIcarea SI determinarea anumitor puncte... I . SIP~NURILOR TOP?GRAFICE . .5 m. Pozitia punctului de statie va fi la intersectia artelor de cerc trasate. pe teren si la cabinet se pot efectua cu ajutorul hartii. I ril or topografice. Se unfsc punctele corespondente de latitudine ep si longitudine A ce trec la sud si la vest d~ punctul B.pîna la liniile caroiajului. I Determinarea punctului de statie se face dupa executarea orientarii. I . diverse studii si calcule -necesare lucrarilor de cercetare si proiectare. consta în stabilirea pozitiei hartii în asa fel înCÎt sa se realizeze o corespondenta perfecta între locul de dispunere a obiectJlor din teren cu cele reprezentate pe harta. Orientarea se poate face cu aj~torul busolei.te si directii si rotirea hartii pîna se suprapun directi ile din teren cu corespondentele lor de pe harta. sau poate fi stabIlIt prm Ihtersectll IImare.Isuprapuse pe una din laturile cadrului interior de vest sau de est. rectangulare ale punctului A.' .4 mmx25 000=435.' . transformate.1 ' Coordonatele rectangulare x. y=5297. Pe teren hartIle SI planurIle se pot folosI pentru orIentare. . determinarea punctului de statie si trasarlle. Punct~. distantele din teren reduse la scara hartii. Din valorile retelei rectangulare rezulta coordonatele x=5083. Ise masoara dIstantele pe cadrul . Pe 4irect:iJilerespecti ve se ideIltifica semnele conVentionale ale punctelor vizate.EME CARE SE REZOLVA CU AJUTORUL HARTILOR v. .?ate fi un detalIu reprezentat. geografice cp " A ale un ui punct B se dletermina cu ajutorul marcajelor de pe cadrul geografic al hartii. PRQSl.statie p.0 m). avîndînl vedere. Se masoha distantele pe teren de la punctele identificate la punctul de statie... care corespund cu direct ia meridianului geografic pe teren. y=5 297 435. valori reale Csx-15. '. . notîndu-se valo~ile<PA=45°51 '20".prin apreciere.9)..12 o zona dintr-o harta topografica la scara 1 : 25 000... I Coordonatele . . yale unui punct A se' determina cu ajutorul retelei rectangulare trasate si a scarii hartii (1: 125000). fata de cel putin trei detalii identificate pe tererisi pe harta..S .. Daca detaliul respectiv nu este reprezentat. I Pentru exemplificarea modului de folosire la cabinet a hartHor si planu. acestea se teduc la s cara si cu ajutorul unui compas se traseaza arcele de cerc corespunzatoare distantelo r reduse.Identificarea pe teren a unor detalii reprezentate pe harta se efectueaza prin orientarea hartii. extrase de pe' harta sînt: x=5 083 377. el se noteaza prin semnul conventional c9respunzator. De asemenea. corespunzatoare .1 mmx25000=377. în kilometri.. pîna cînd VÎrful nordic al acului magnetic indica gradatia ce reprezinta valoarea declinatiei magnetice (v. Se roteste harta împreuna tu busola. sy=17. I Orientarea.. Â =24°25'10" . I Orientarea fata de detaliile din teren se face prin identificarea pe harta si pe teren a unor punl. în.0 m. . efectuarea de studii etc. .coordonatele . . d~ .1. fig.. .5 m.a directii lor între punctul de statie si punctele identificate pe teren. cu echidistanta curbelor de ni veI de 5 m. '. I în acelasI mod se pot determma SI pozItnlealtor puncte dm teren care nu sînt reprezentate pe harta.geografIC mtre punctele marcate.

7 mm) si se face ra112 .10" 8.2 mm: 81\ =.valortloT" de 10" (6'''=10''=12.

1 mm). ~ -.prin masurarea cu ajutorul raportotului. Se masoara cu raportorul unghiul dintre cele doma directii (66g). se stabileste scara: de reprezentare. parale. . Orientarile directiilor se obtin: .25).10"~ 1". Pentru aceasta.2 m). sînt: Cf =45°51'25". Xc =5081 765 m. se face raportul distantelor (0.8: 12.mirii unui profIl (c(Jte si :dista. x2 +b. Distantele dintre puncte se pot obtine: I . ' .folosind coordonatelerectangulare ale punctelor extrase de pe harta si aplicînd relatia tg e= g ~ sau cotg e= t. . care poate fi unitara (scara lungimilor egala cu scara înaltimilor) sau diferentiata. si aplicînd relatia: do= . rezulta: cotg'O= f1x = 1720 -O 570102' e =67g0( 49cC fjy 3017' .Cartogralie 113 .8 mmx25 000=3 470 m.' b. . rezultînd 67g20c Convergenta meridianelor este Înscrisa pe harta. cu precizia de 50C (proiectiile cartografide utilizate fiind conforme).9 m fiind Înscrisa pe harta~ a punctului D este 560 fi fiind pe curba de nivel. Profilul topografic este reprezentarea grafica a unei sectiuni I verticale a terenului. YB =5299612 m.B..25 x 5!Y1.7.prin masurarea dist~telorpe harta (cu rigla) si transfolimarea acestora În valori reale cu ajutorul scarii. distanta I B-C va fi: xB =5083485 m. Datele n~cesare . se scad: I Unghiurile Între diferitele ijirectii de pe harta se pot masura cu raportorul. . extrase de pe harta. CB ' . pe un anumit traseu. obtinîndu-se cota punctului C.folosind coordonatele rectangulare ale punctelor extrase <!le pe harta. Yc =5296595 m.. punctelor se pot obtine direct. curbele de nivel si prin interpolare.2 m) se aduna la valoarea curbei de nivel inferioare (435+1. .1=0.se stabileste valoarea curbei de nivel inferioarepuncfului C (435 m).I Cotele. f:. .x=1 720 m. De exemplu. iar a punctului C se. coordonatele geografice ale punctului B. 87\' 0.2'10"~ 5".' obtinîndu-se diferenta de nivel dintre punctul C si curba de nivel inferioara.si exploatarea zacartlintelor de minerale utile sau pentru proiectarea si constructia' diverselor obiective economice.2 m). pentru cele care au Înscrisa valoarea si pentru cele situate pe.portul dintre distantele masurate fata de liniile trasate.Ia cu cadrul de vest al \hartii.7: 8. 1 . de la curt>a de niv~l i~ferioara p~na la I punctul C (0. Deci. rezultînd: g"f 5. cota p~nctului B este 561.diferenta de nivel obtinuta (l. proiectarea . la care se aduna valoarea convergentei meridianelor (ilg 2OC).do =3 472 m. si directia C.2=436. în functie de cerintele lucrarii si de lungimea traseului. 8:.8 mm) SI pma la curba de nIvel supenoara (3. Pentru hartile situate la vest de meridianul axial"valorile se aduna.y2. sau se obtin prin masurari pe teren. se traseaza directia nord.se masoar~ d~iS!anta.întoc.:24°25'11".B. l:Jy IrectIa C. Acesta serv~ste la studierea. obtine prin inteIi\lpOlare ~~: ..x . di~taÎ1ta C~B=138. iar pentru cele situate la est. De exemplu. De exemplu. de exemplu. pentru evidentierea diferentelor de nivel.nte între puncte) se extrag Ide pe planuri si harti.y=3017 m. I ' . prin punctul <:. În acelasi mod. pentru cele situate Între curbele de nivel. -. pentru d .8: 3'."v b. care se înmflteste cu valoarea echidistantei (0.

11 ...-:. . u l..:: ~o Q... c :a ~coN N-ori ... o.:: '-' .el oI .':"g ~u l. o 8 V"l N ~ .0.1'\ ai> 1.. 10 ~ 1~:: .. ki: '<t 99 !i9 '8os .. ~ ....

are se considera traseul marcat pe har-ta la scara 1 : 25 000 din figura 5. pe care se marcheaza punctele caracteristice: capetiele profilului.5.trasat indicatorul pe care s-a marcat punctul 1 de începere a profilului si s-a stabilit cota de referinta (520). cu . folosind distantele reduse la scara ~ .. r~ .s-au raportat punctele profilului pe direotia longitudinala. înaltimea elementelor de vege-' tatie etc. magurate pe perpendicularele ridicate din punctele raportate pe directia orizontala. milor 1: 10 000 si scara înaltimilor 1: 1 000. pe plan sau pe harta se fixeaza tfaseul acestuia. de 1O on mal mare decît scara lungimilor.2. cotele proiectate. Profilul rezultat este prezentat in figur~ ..tabelul 5.13 pe care s-a întocmit profilul cu scara lun~iFig. fata de cota de referinta stabilita. de obicei. se' unesc punctele raportate.\ ! în acest caz. elementele de planimetrie. Profilul întocmit~ se deseneaza În tus. . scara înaltimilor este. Portiune din harta topografica la scara 1: 25000 (fictiva).' Datele extrase sînt înscrise si pregatite în . Apoi se masoara distantele între punctele marcate si se extrag valorile cotelor acestolra. 5. succesiv. . în functie de scara lungirhilor si a înaltimilor se raporteaza punctele caracteristice ale profilului.14.'''' 8* 115 . pe indicatorul.! . schimbarile de panta. curbele de nivel etc. intersectiile Icu elementele de planimetrie si. Jaruia se trec: numarul puncwlui. -. d~stantele partiale si cumulate. Cu ajutorul datelor extrase se întocmeste profilul.folosind diferentele de nivel reduse la sc~ra. frîntura. punctele de. care s-a 'întocmit astfel: \ -' s-a calculat lungimea traseului (164 mm) si diferenta de nivel maxima (100 rrim) pentru stabilirea formatului hîrtiei.~declivitatietc.s-au raportat punctele pe directie verticala. Prin unire trebuie sa.s-a . cotele terenului. \ Pentru exemplific. \ Pentru întocmirea unui profil. rezultînd profilul terenului.13. se urmareasca valorile relative ale elementelor de relief.

0 116 Fig.5 37.5 75.0 600 12.2 1 562.0 50.2 312.5 25 Viroaga 536 .0 575 56.0 4 Liziera padure 540 40.5 Viroaga 535 /34.0 225.0 75.0 6 628. .5 100.0 62.2 1412.5 275. scara înaltimilor = I : I 000.5 1 375.5 25.0 0.14.5 68.5 31.5 163. 5.5 550 46 115.0 27.5 156.3 65.5 86.0 17.5 775.5 37.0 450.0 77.5 2 Sosea 612 5.0 87.5 100.2 412.5 545 27. 'il' .8 687.0 100.8 887.0 1 150.5 151.5 63.5 91.5 175.2 862.0 625 62.0 375 550 25.5 1075.8 637.0 0.0 12. 570 55 padure 137.0 5 Liziera.5 50.0 540 31.5 141.5 41.5 125.8 1 637.5 87. 36. Profil topografic (fictiv): scara lungimilor = I : 10 000.2 1 512.5 600 60.4 0.cotensivi eclurbe I :(m2Sml000 1c:um(m1u0ml0a0t)e0 cuml rmeua)llielte pîunIntmrcetIe 618.8 87.0 605 11.5 88.5 187.5 87.5 8.5 100.2 Date extrase si pregatite pentru intocmirea profilului topografic Valori: Distante Distante Distante Distante cumulate Puncte Detalii .5 50.0 37.2 912.5 101.5 575 16.5 3 Fir vale 529 35.0 615 3. 570 18 45.0 545 43 107.Tabelul 5.5 Drum 610 7.2 1012.

5. Scarile de întocmire se aleg în functie de densitatea elementel6r topograficel.'logiei de. Aceasta tehnologIe se aplIca cu pnorHate. orili~alele PlanJ. prIn metode fotogrammetnc 1:~500 si. '1I il Planurile cadastrale se întocmesc.intr-un proces de derivare. la scanle 1 : 2 000 si 1 : 5 000.planurilor si J1irtiIor topografice 11 I 5. ~ li w .\ . cele obtinute prin lucrari geodezice.1 I -' întocmire directa. II. la scarile 1 : 500' 1 : 1 000' Il ' ~ 1: 2000 si 1 : 5 000. I I întocmirea se realizeaza . II I Planurile si hartile derivate si cele tematice se obtin prin aRlicarea tehno. de regula.3 Derivarea . elemente topografi1e si elemente speciale. prefentat În tabelul 5. i i 1 : 25000 1 :\1 50000 1: 50000 1: 100000 Originale de editare 1 : 100 000 1 :I[ 200000 1 : 200 000 1:1 500000 1 : 500 000 1 :!11000000 Pentru planurile si hartile tematice se folosesc. 1 .\ ' I Tabelul 5. Continutul adestora se staL bileste prin instructiuni. ' . acestea fiind considerate ca materiale cartografice de baza. PLANURI SI HARTI TEMATICE I Planurile' si hartile tematice contin. ~orespunzatoare fiecarei si1fatii.6.2. PLANURI CADASTRALE Materiale cartografice de bazl II \ Scara planurilor Document Scara: si hA/!tilor derivate 11 1 : 5000 1: 5 OO<ilsi 1 : 10000 Originale de teren sau de stereorestitutie 1 : 10000 1 : 1000(lSi 1 : 25000 1 : 25000 1 : 25000 . de regula.mtocmire dIrecta. . la sc l l ara de întodmire sau la scari mai mari. . topofot6~rammetrice si cartografice.1topogr~fic si complel~at cu elemen l tele cadastrale specIfice.5. în asa fel Încît sa permita reprezentarea parcelelor. redactare si cartografiere.liI 5. Ele pot fi originale de teren. pe baza masurarilor topogtafice. În general: 111 : 500 pentri 1117 . rilor si hartilor topografice la aceeasi scara.3. e.întocmire ca. FOLOSIREA PLANURILOR SI HARTILOR 1'[ I CA MATERIALE CARTOGRAFICE DE BAZA ' Documentele cartografice care se folosesc pentru întocmirea planurilor si hartilor topografice la scari medii si mici. sînt de regula. în general la scarile . de stereorestitutie sau de editare. carnete de sarcini sau teme de proiect~~e.6. In general.1. corespunzatoare destinatiei planului. 1 : ~ OOOw. prin diferite tehnologii: . plan deriva~ din planU. sau a planurilor si h~hilor tema tice.

limitele perimetrelor construibile ale 10calitatilor. diferentiate dupa ramuri de folosinta si posesori.numele 10calitatilor.14) În centrul fiecarei parcele. orasenesti.strazile În localitati se redau prin . ' 118 . Relieful se reprezinta prin elementele aces.tuia: rupturi de teren. Categorii de folosinta ale terenurilor. strazi. social-culturale etc.drumurile comunale. Localitatile se reprezinta cu toate elementele componente: . Retele de comunicatii: . limitele tarlalelor si parcelelor. alunecari. înscrierea simbo\lurilor (v.. acostamentele si prin limitele parcelelor (gardhrile). .3.ons Cta.l hid t h . uzine. se trkseaza limitele acesHte.' "\ .fara a se indica datele caracteristice.conductele se reprezinta prin semne conventionale pe care se Înscrie latimea fisiei ocupate. -. . televiziune. . . fara a se trasa curbele de nivel . \ . terase. folOSIt pentru Întocmirea documentelor cadastrale. apelor. în figura 5. mine etc. de exploatare si aleile se redau prin semn conventional pe care se înscrie latimea drumului. reprezentate la scara prin contur. . în interiorul cladirilor se.. . statii meteorologice. I rogra laSI c.i. industriale. L ' .arterele de circulatie: cai ferate. . statii de radio.semnele conventionale ce reprezinta partea carosabila.. cladirile de locuit.caile ferate. e ro e m ce se repreZlD prm semne conventionale. " ta . limitele admibistrative (judetene. .înscriu indicii de cartare. tabelul 3.' curtile si parcelele.caii respective si prin delimitarea zonei. 1: 1 000 si 1 : 2000 pentru localitati urbane si rurale si 1: 5 000 pentru zone agricole si silvice. Elementele de hotÂrnicie: frontiera de stat. soselele si drumurile se'redau prin semnul conventional al . drumuri etc. transformatoare electrice. Instalatii: fabrici. ~iguri. -. instalatii de deservire a navigatiei. prin. comunale).de w folosinta.da fi. formelor principale de relief. \ Planurile cadastrale contin în general urmatoarele elemente: I Puncte de baza reprezentate confo'lm prevederilor cap. .orase mari. cu toate detaliile componente.viroage. cariere. toponimie. La apele curgatoare si la canale s e înscriu Iatimile zonelor de protectie. 2. semnul.. . Daca fisia este mai lata de 5 In. Inscriptiile ce se trec pe planurilecadastrale În afara celor specificate anterior sînt: ' . stîlpii de sustinere a liniilor electricf si de tran smisiuni. Constructiile hidrotehnice se redau prin semnele conventionale ale elementelor componente. baraje.15 se prezmta un plan topografic la scara 1 : 500. numiri de teren: -' numele teritoriilor administrative vecine. ravene. conventional specific si inscriptii. \ . linii de tramvai. Pe plan se face numerotarea cadastrala pentru tarlale si parc~le si se 'Înscriu simbolurile categoriilor .'. poduri.cladirile publice.pozitia nordulUi. \ .1.. liniile de mal ale apelor curgatoare si' statatoare. tru ~.

Fig. H9 . folosit pentru intocmirea documentel or cadastrale.15. 5. Plan topografic la scara 1: 500.

scrierile pe cadru (fig.5.. . . 5. Pe pla~sa se deseneaza cadrul. LUCRARI PRACTICE 1. la . b. 5. la est si la vest de 13 mm. pe hîrtie de desen format A4~' asezata cu laturalunga în pozitie orizontal~ Se traseaza chenarul si indicatorul identic ca la plansele Ianterioar e.nivelul indicatorului.grafice.7) si inscriptiile din afara cadrului (fig. la sud de 40 mm. 2.c" si : scara' numerica se executa cu caracter bloc drept majuscul. . Sa se deseneze o planse cu scheletul si nomenclatura hartilo~ si planurilor topografice. I . orientarile sil unghiuril e.'" asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. continutJI acest ora fiind aratat la cap. pe hîrtie de desen format Ai. Sa se deseneze o plansa cu cadrul hartilor si planurilor topo. coordonatele rectangulare si cQtele a' cinci puncte alese pe harta prezentata în figura 5.8.în partea din stîn.3.4.8). 5. .1. se întocmeste un tabel cu nomenclaturile I hartilor si planurilor care au fost hasurate' pe schelete.ga jos. iar celelalte cu bloc filiform minuscul. Tabelul va cuprinde primele doua coloane ale tabelului 5. I ' Se vor desena toate elementele cadrului cu valorile lor (fig. pe care se traseaza chenarul.6).. conform figurii 5.7.3 (72 x 72 mm) si figura 5.nord de 20 tÎ1m. I 3.~. cu dimensiunile 240 x 140 mm. 5. Sa se determine coordonatele geografice.4 (96 x 96 mm).8 cu . între punctele alese se vor determina distantele (numeric si grafic).2 (65 x 100 mrn)'1 figura 5. .. Pe plansa se deseneaza scheletele din figura 5. Scrie~ile notate pe figura 5.1. cele de la "fi" cu bloc înclinat la dreapta majuscul. Spatiul dintre chenar si cadru va fi: la .

. cu ajut~)ful un0t: apara~e' sp'eciale.. d. care consta în exploat~ rea fotogram. metode topografice. pe baza proiectului întocmit.. . cate se utilizeaza în zone cu teren ses.. \ .pregatirea lucrarilor pentru întocmirea originalului..întocmirea originalului prin fotophm. iar pentru planuri la Scara 1 : 2 000 si mai mari. topografice.. Aceste puncte servesc pentru reprezentar~ pe original a elementelor de pe fotograme. de regula. .asigurîndu-se punctele 'de sprijin necesare lucrarilor ulterioare. desenate în creion pe original.. studierea zonei din punct de vedere \geogratic. care consta în raportarea pe suportul originalului a punctelor retelei . \ '. .origirt Ial 1~7 .. . . . proiectarea exploatarii fotogrammetdce. în~qcmirea oleatei cu puncte cotate si.întocmireaoriginalufui prin stereorestitutie. . se folosesc cu prioritate metode topo-fotogrammetrice. \Pentru planurile si hartile la scara 1: 5000 si mai mici.desenarea originalului (obtinut prin exploatare fotogrammetrica) în tus. trasînd semnele conventionale peste elementeJe . .. \ . În . METODE DE INTOCMIRE A PLANURILOR TOPOGRAFICE Metodele de întocmire a planurilor si hartilor topografice se aleg în functie de marimea suprafetei. I în cazul metodelor topo-fotogrammetrice se executa urmatoarele operatii principale: ..1.aerofotografierea zonei.utse elementele de plaplmetne. redate p--e. obtinîndu-se.stereorestitutia si foioplanul.elor. . analizarea retelei geodezicesi de nivelment.fotointerpretarea.ter~n se f910sesc.proiectarea lucrarii. . I . adica identificarea pe fotograme a imaginii elementelor topografice si desenarea acestora prin semne conventionale.de baza. doua metode de exploatare fotogrammetnca: . \ .. . cu densitatea si precizia ceruta..e hldrografie. obtiilînd. scara planului si precizia necesara. de rehef SI curbele de Illv:\el.executarea reperaJulw fotogrammetnc..executarea retelei. . urma exploatarii imaginea fotOgrafiCa! a planului la scara dorita (fara curbe de nivel). . In functie de cerintele lucrarii si de diferentele de nivel din .... în functiei de scara planului. care consta în procurarea si studierea documentatiei tehnice existente. obtinîndu-se fotogramelezonei de lucru la scara dorita.adlca Identificarea pe fotograme si pe teren a anumitor puncte (repere) dispuse convenabil si d~terminate prin metode topografice. Pe baza rezultatelor acestui studiu se stabilesc operatiile care trebuie sa se efectueze si se ÎIhocmes c proiectele de executie necesare.Capitolul 6 INTOCMIREA PLANURILOR TOPOGRAFICE 6.

cu ajutorul linor instfumentt' simple: rigle.desenarea în tus a. obtinînd astfel coordonatele' puncteloF de sprijin necesare." . trasarea curbe10r de nivel. INSTRUMENTE PENTRU RAPORTAREA PUNCTELOR Punctele retelei de . Pe baza rezult~telor studiului \ se stabilesc operatiile care . . care consta În studierea conditiilor geografice ale zonei. fiind format dintr-o masa 1. Aceasta comporta urmatoarele operatii prinCipale: \ . în continuare prezentîndu-se modul de executare' a acestora.de drumuiri si de nivdment . Pentru aceasta se executa: proiectarea. ohtinînduJse originalul planului desenat În creion. Precizia de r~portare este de 0. masurarile \ pel teren. a cadrului si definitivarea originalului. unele operatii sînt identice. A .. 1) este construit pe principiul axelor perpendiculare. 128 . . pentru punctele. mtocmuea. echere. \ .avînd un dispozitiv de iluminare. iar bratele sînt din bare de otel filetate. ' 6. cotelor.1 mm. mata. densitate \ corespunzatoare. nec:sare. . destinflte proiectarilor. . de asemenea. ridicarii. ongmalulUl In creIOn si Întocmirea oleatei cu puncte cotate: . a retelei geodezice. punctelor pe originalul planului topografic se realizeaza în functie de' datele de baza. executîndu-se masurarile pe teren. datelor caracteristice' si explicative. fie prin ridicare tahimetrica. RAPORTAREA PUNCTELOR PE PLAN Raportarea.2.în creion sau peste imaginea fotografica. cu. axa ordonatelor 3.. 6. Indiferent de metoda de întocmire. .Îndesirea retelei topografice . ' "\ . Coordonatograful rectangular (fig. pentru punctele determinate prin coordonate (rectangulare sau polare). calculul si compensare'a. .2. care consta În efectuarea masurarilor pe teren si a i calculel?f. cu ajutorul coordonatografelOI:.asigurînd punctele de sprijin necesare ridicarii. originalului.ridicarea elementelor topografice. suprafata mesei este din sticla. ale cadrului si ale retelei rectali1gulare se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatograftilui rectangularl. \ . ' . I 6.metode grafice. -' raportareapunctelor'pe ongmal.' simboliiînd unul axa absciselor 2. exploatarilor sau altor scopuri.urmeaza sa se efectueze si se Întocmesc }\lfoiectele de executie necesare. scrierea toponimiei.proiectarea lucrarii.. La coordoriatografele moderne. iar celalalt. prin: .. de ridicare la care se folosesc elementele masurate. calculele si apoi originalul. topografice si de nivelmlent si a cerintelor tehnice ale lucrarii. Ridicarea tahimetrica constituie principala metoda de Întocmire a planurilor topografice la scara 1: 2 000 si mai mari.metode numerice. planul se poate realiza fie prin ridicare directa. raportoare.' \. la care sînt montate doua brate.baza. \ ( în cazul metodelor topografice. riguros perpendiculare între ele.1. cu ajutorul plansetei topografice.

rIgla. Tamburii 5. 'dispo.rii .grafe.rtare.pedala.rtare 7 .ra se efectueaza cu ajuto.respunzato. la .9-Cartografie 129 .si un dispo.rdo.-'. Este fo. La unele co. \ Co.rilo. actio.natelor 5.ducerea valo. fixata cu unul din capete .zitiv :de. iar bratele sînt rigle gradate.natelo.pentru citirea sau înregistrarea valo. Coordonatograful. . ~" Unul din brate este fix 2. La dispo. cursor 4.Intro.nectati tamburiigradati.are." . .r\ determinate prin orientare si?istanta .nare asuprasistemulJi de rapo. si de deplasare' a bratului mo.rscarii. Coordonatograf rectangular. sînt gra~ dati pentru cele mai utilizabile scari.\ .lare).2) . 6~1.zitivul de citire.'.fata de punctul .un. care .rtarea punctelo.ordo.r unghiulare.ordonato. ".rapo. ra portar~.citiJ \ rea acesto. .coordo. fo.se deplaseaza .graful mai are un .r. \ . Pe bratul m~bil 3.' .' . cursorrllui 6" cu manivele. : .rmat dIntr-un cerc sau un s.rul vernierelo. .cular 'perttru punctare.tire. .ua manivele la care' sînt co.r-\ donate po.'. cu tamburi gradati -. tamburul ~o.lo. '.nato.sind cele-do.dispo.'.Deplasarea bratuluimo.serveste".sibilitate de ro. Fig. mentinînd în permanenta po. suprafata meseI este"o.bil si a. polar' (fig.zitiv de citire a co. iar celalalt se deplaseaza în lungul acestuia. trebuie sa se fixeze la dispo.zitivul de raportare se' intro.duce ac~creionsauo.rsi lupelo. în centrul cercului.bilsi a cursorului s~ efectueaza mecanic sau prin impulsuri electrice.emIcercsI o.rsau .' . Rigla este. avînd po. 6.un. înainte de 'rapo. '.zitivde.o.planseta:d~ lemn.de st~tie (c~o.zitiaperpendiculara.

I . FiJ. 6.2. Coordonatograf polar. C 'ul dA' t . al' J .erc este gra at 1D SISem centezlm sau sexageslma,l' Iar n.g 1a este' gradata în milimetri. Pe cerc si 'pe rigla sînt mOlhate verniere, care permit marirea preciziei de raportare. Pe rigla se deplaseaza un cursor care are un. dispozitiv de raportare. 6.2.2. METODA. COORDONATELOR RECTANGULARE . Punctele retelei de baza, ale colturilorcadrului interior, ale retelei rectangulare, ale retelei de ridicare si cele care sînt dettrminate prin coordonate rectangulare X, y se raporteaza pe original cu ~jutorul coordonatogra fului rectangular, executîndu-se urmatoarele opera~ii: PregAtire~ suportului. o~gln~lului. ?e original. se fixea~\ aproximativ locul coltunlor cadrulw mtenor, prUi masurancu o ngla, în functie.' de dimensiunile . plan sei, repartizînd în mod egal \ spatiul din afara cadrului.' i PregAtirea coordonat9grafului, care consta în stabilirea scafii de raportare la tamburiide citire si a valorilor origine ale citirilor. Orientarea originalului pe masa coordonatografului. Se \înregistreaza, .la . dispozitivele de citire, cordonatele coltului de sud-vest' si se deplaseaza originalul pentru ca punctul respectiv marcat pe! original' sa -se..puncteze prin ocularul dispozitivului de' raportare. Se \înregistreaza la dispozitivele de citire ".coordonatelecoltului . dispus .~ diagonala (nord-est) Si.se roteste .originalul în jurul primului colt, pînaI cînd a~esta se' ob.serva' prin ocular. Operatia se repeta pentru evitarea producerii de:greseli. Se fixeaza originalul pe masa coordonatografului prin cleme sau greutati. Raportarea punctelor. Se introduc la dispozitivele de. citire, succesiv,~ valorile coordonatelor x, yale fiecarui 'punct, prin: actionarea manivelelorsi 'întepareapunctului pe original. In acest fel se raporteaza,: . colturile .cadrului interior, punctele retelei rectairtgulare (la 3....:.;.;c5mLÎn afara 'cadrului interior), punctele retelei de bazal ale retelei de. ridicare si punctele determinate prin coordonate rectangulare. Punctele' "raportate se marcheaza prin întepaturi foarte fine (cu diametrul 0,1 ,mm), care se .încercuiesc, în creion, cu semnul conventionial al punc-' 130

tului respectiv. In partea dreapta, a sel1lnului conventional se noia~ numele sau n],Jmarul punctuluI. Punctele ,care marcheaza Coltlflle cadrului interior se evidentiaza prin patrate 'cu latura de 2Il1m, iar cele care marcheaza reteaua rectangulara, prin ,cerculete, însotite de valoarea lor. Definitivarea raportarii, care consta în: -, trasarea cadrului interior, tinind prin linii drepte colturile acestuia; liniile se prelu.ngesc cu 10 mm ~n afara colturilor; . ' ,', \ ' - trasarea reteleI rect8£8ulare, umnd punctele CU"valon coresp,ondente. Liniile retelei rectangulare se prelungesc cu 10 mm în afara cadrului /interior. La acestea se scr~u valorile lor; \ - desenarea semnelor conventIonale ale punctelor, scrierea numelor sau nume,relo,r ,si cot,e,lor acestora. Scrierea se executa în creion, \cu . caractere bl~ filiform, cu h =2,0 mm;, ' : - verificareac()rectitudinii raportarii, prin controlarea pozitiei fiecarui pun,ct în funCtie, de coordonate si de reteaua rec,'tan,' gulara; , \ - scrierea nomenclaturii, ,a scarii si a echidistantei. In cazul cînd nu se dispune de coordonatograf' rectangular, raportarea se poate efectua cu ajutorul compasului cu tije si al riglei metalice, Pentru planurile topografice care se întocmesc pehiriie milimetriCa, se procedeaza astfel: '\ -, se stabilesc 'valorile retelei rectangulare, care se noteaza pe caroiajul hirtiei miJimetrice, avînd în vedere scara de întocmire \a planului; " '" \ - se stabileste caroul pentru fiecare punct si apoi se raporteaZa p'ozitia ~cestuia,înregistrînd diferentele de abscisa si ordonata pe caroiajul milimetric ,al hirtiei; ,', ' " , '",1 ' - se, traseaza cadrul interior si se definitiveaza originalul cu punctele raportate, similar cazurilor precedente. I 6.2.3. METODA COORDONATtLOR POLARE Punctele masurate prin metoda radierii se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatografului polar. La aceste puncte se cunosc: \ '- orientarea directiei punctului. radiat sau unghiul dintre directia, punctului radiat si o directie origine; , \ - distanta dintre p\lnctul de statie si cel radiat (corectata si redusi la orizont). Pentru raportarea unui punct cu ajutorul coordonatografului polar se procedeaza astfel: -, se' asaza coordonatograful polar pe original, centrat pe 'punctul de statie, orientat pe direc.tia' origine; - se roteste rigla pîna se înregistreaza valoarea unghiului, se deplaseaza cursorul pe rigla pîna se' înregistreaza valoarea distantei redusa la scara si se înteapa punctul; - se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. Pentru raportarea punctelor radiate din aceeasi statie,c;()ordonatograful polar circular se orienteaza o singura data, iar cel semi9ircular de doua ori, întîi pentru ,raportarea punctelor din cadran ele 1,si II, si apoi pentru' cele din cadranel~ III si IV. \1:'"""-, 9* t 131

6.3.1. RAPORTAREA PUNCTELOR DE BAZA, punctele deterI ' se rapottea~a colturile ale retelei topografice ""Pe :originalul planului, topografic se raporteaza toate filinate,în urmatoarea ordine: , ,-', 'prinfiletoda coordonatelor rectangulare cadrului interior, punctele retelei rectangulare, ~ 132 t 6.3. INTOCMiREA SI DES'ENAREA ORIGINALULUI . \, Dupa' 'efe~tuar~ .~asurarilor ,pe teren si 'a calculelor necesare întocw. iriL, unui plan topografic, se 'Obtin: \ -. puncte determinate prin coordonaterectangulare, polare si echeirice; caroralis~aucalculat si cotele; . I -. puncte determinatt! prin masurari liniare ;. '-'. puncte cotate,. dispuse .în ,10. cu.ri . caracteristice si ~\e suprafata, avînd .densitatea necesara reprezentarii reliefului;, . ,-.....schitecu elemente topografice .si pozitia punctelor, necesare reprezentar ii planimetriei, hidrografiei sielementelo~de relief. .în cazUl 'cînd nu' se dispune de coordonatograf polar\. punctele radiate' se pot raporta cu aj utorul unui raportor si al unei rigle, astfel: , _ se asaZa' raportorul pe original,' centrat pe punctul de statie si orientat pe directia origine;" , \ . - se noteaza directiile punctelor radiate, urmarinâu-se gradatiile de pe raportor identice cu valoarea unghiurilor; \ - .., _. ,pe directia fiecarui punct radiat se asaza, succesiv, rigla gradata, masurînd1.l~se distanteleieduse la scara si întepînd pozitia \ fiecarui punct; -, .,se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. 6.2.4. METODA COORDONATELOR ECHERICE Punctele masurate prin metoda absciselbr si ordonatielor seraporteaza pe ..plan cu ajutorul unei rigle, unui echer si al unhi, compas distanti. er. ~,ceste puncte sîritdeterminate. fata de o axa del ~pe~atii, prin absclse SI ordonate,. De regula, capetele axelor de operatll smt determinate prin coordonate rectangulare si sînt raporfate pe driginal. . ,! Pentru: raportarea punctelor prin metoda coordonatel6r echerice, se procede'aza astfel: .... .., . \ w . -'" se' traseaza axa de operatl1, umnd punc tele de capat pnntr-o linie fina" trasata <în creion;... . '.' \ _' se masoara" si se. înteapa,. pe aceasta axa, distantele reduse la .scara, corespunzatoare absciselor;. . . \ _.,. din punctele întepate pe axa de o'peratii se ridica perpendiculare (l.lr~arindu-~esShitaîntoc~itaîn timpu! rnavsurarilorr; ,\ . . ' -'pe '.directule perpendIculare se masoara succeSIV dIstantele reduse la scara, corespunzatoare ordonatelor si se înteapa punctele!; _". se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului raportat.

1 .i element topografic si se reprezintael~mentul respectiv prin semne:. . carii. ... '. Si. \ Pe. în cazul elementelor topografice determinate prin masurari linia re. efectuîndu-se operatiile.2..elem. precum si toate punctele care au coordonate rectangulare..ncomitenta. în tab.a elementelor topografice reprezentate. . datele.. 6. si insttumeti. îNTOCMIREA ORIGINALULUI îN . puncte.a capitolul 6. sa se respecte curigurozitate po~itia. uriJ1a.. cu puncte'cotate. . Acestea se redau prin linii drepte cu grosimea deO.\ '.. relief. 'J 6..4.lmm. de hidrogrMie si de. acolo tinde este p1osibil. urmarirea co. claritatea. "\ . reprezentarea se. folosirtdu-seculorilementionate. respcc'tîndJ-se prevederile . se rea . îh culorile corespunzatoare elementelor reprezentate 'prevazute în tabelul 3. radie re. completea~ . . Dupa' raportarea acestor categorn de puncte. caracteristice si explicative. 133 . ' .' expresivitate a si citirea usoara a planului topografic.e.prin metoda co~rdonatelor polare se raporteaza punctele 'determinate prin.'.(i)n'" ginalulsi apoi se întocmeste oleata.istematic. cOmplexitater continutului.' pe original.lo.. coh . oleata de puncte cotate se /e-'ompleteaza punctele careri.2.2.2. gulare. Restul operatiilor se executa.aa .r. Aceasta. \ . nt. rindu-se trasarea riguroasa prin punctele care le definesc. corect semnele conventionale si sa se respectljl! toate prevederile . trebuie. asigurîndu-se: precizia..12. ~fectuîn~u-se ~ operaJiile prevazute \..men~ tionate Ia capitolul 3. se schiteaza pe original elementele de planimetrie... vederile mentionate Ia capitolul 4. Prima operatie consta În trasarea cadrului int~riorsi a retelei rectan.. se trece Ia reprez~ntarea elementelor topografice. se defmlhveaza . tantele respective se re.au fost raportate initial si se interpoleaza curbele de nivel Jespe<... . . Dupa raportarea tuturor punctelor pe original si definiriyaiea aefs" tuia.3:3.4.' ventionale.~. . topl[o-.. '. La executarea desenului.aportate.' di~-. 4. s~aplicF. de regula. determinate de punctele r. .duc Ia s~a~a si seapJic~ peplan~ îl1acelasi . întreaga suprafata. Urmarind schitele întocmite în timpul ridicarii.3..ate prin abscise si ordonate. . . .si de ridicare.mo\d se transpun de pe schite pe orIgmal toate elementele topografice"pentr\u..e. Se identifica. punctele care determina pozitia fiecarl .'. corectitudinea. .prm metoda coordonatelor echence se raporteaza punctele deter'" min. grafice reprezentate pe schite cu punctele raportate pe origil1al.' De asemene~ urmarInd schitele mtocID1te în timpulndl-. de hidrogr~fie si de re~ief.'.2. DESENAREA ORIGINALULUI Originalul planului topografic se deseneaza cu tus. prevazute Ia capitolul 6.~lul. . si dupa. l Dupa verificarea corectitudinii transpunerii. lizeaza prin.~ tele folo~ite pentru desen au fost prezentate în c..s. orientarea si dimensiunile semnelor conventionale si .3. 3. Materialele.2. pe etape. l. efectuîndu-se operatiile prevazute Ia capitolul 6.1.tîndu-sepre1\ .cu:' nUmirile topice.3. .mentionate Ia capitolul. determinate prin aceste .CREION .se schiteaza pe original elementele de planimetrie. în creion. : . La transpunerea pe original trebuie sa.apitolul' 1.

. baraje.2. . conform pre~eder~lor de la capItolul 2. Intre cadrul interior si cel geografic se scriu: valorile rett(lei rectangular~" n. . elementele. Dupa desenarea \ planimetriei se efect~eaza o 'verificare de ansamblu a tuturOr elementelor reprezentate si se fac completarile si corecturile necesare.selectarea punctelor caracteristice si de detaliu la densitatea ceruta (7-10 pe dm2).blee..puncte cota te. La plasarea scrierii cu numele formelor se vor urmari si formele respective. Dimensiunile lini~re ale minutelor. deseneaza împreuna cu elementele de planimetrie. trebuie sa se respecte prevederile de la'. resp~ctmdu-se semnele conventionale ale acestora. " .1.e: ram. .3. de relief artific.. \ Desenarea elementelor planimetrice. Desenarea elementelor de relief. Dupa transpunere se verifica concordanta 'curbelor de nivel cu hidrografia. bad si a scrierii consta în: . numele localitatilor 134 .3.. de ridicare si de nivelment. de relief. acestor~.. care constituie majoritatea elementelor topografice.se executa întîi pentru....prin semnele convent~onale respective. " _ scrierea numirilor topice. . mori. desenarea semnelor conventionale si scrierea cotelor a~estora .prin copiere.3~ cu caracterele de scriere. diguri etc.3.ea cotell .planimetria si cu elementele de relief. precum si dimensiunile prevazute îh tabelul 2. roti de irigatie. se pot \ desena si' o parte dm elementele de plammetne SI de rehef care au legatura cu reteauahidrografica. de obicei. scrierea numelor si a cotelor acestora.scnerea datelor caractenstIce SI exphcatlve ale elementelor topografice. . .6.r la punctele retelei topografice.' Transpunerea curbelor de nivel' se realizeaza. DEFINITIVAREA SI VERIFICAREA ORIGINALULUI Dupa desenarea" elementelor din continutul originalului.4. st~vilar6. reprezentate pe oleatacu . în rap~rt cupunct~le cotate scrise pe original.sistematic 'pe suprafete mici. de exemplu: poduri. Apoi sel scriu valorile curbelor de nivel. . Se urmareste .desenarea semnelor conventionale ale punctelor retelei geodezice. urmarindu-se dispunerea si densitatea acestora . Concomitent' cu ~ese~area. de longitudine 'si latitudine se obtiri din raportul dintre lungimea laturilor (la scara) si valorile unghiulare ale acestora.ial.3. respectînd prevederile de la capitolul 2.\ " .. si de planimetrie. Prin masurari grafice se stabilesc pozitiile minutelor si apoi purictelorcare marcheaza secundele.2. " . diguri etc. se deseneaza cadrul geografic si celornamental..1. desenatea integrala a elementelor de pe suprafata respectiva. sfîrsind cu vegetatia. . La desenarea elementelor de hidrografie.'" .umele statelor si unitatilor administrative. si scrierea datelor caracteristice ale acestora. 1.Desenarea punctelor de. \ La desenarea semnelor conventionale si a scri~rilor II!-entionate mai sus trebuie sa se respecte prevederile de la capitolele 2. reteaua de\ comunicatii si cea de transmisiuni si apoi pentru celelalte elemente. capitolul 3. . _ desenarea semnelor conventionale si sCrier.. Desenarea retelei hidrografice prin semnele conven~ionale corespunzato~ re.debleuri. jse. De re~uIa. .2 SI se d~seneaza curbele de mvel cu tus. si 5.

cadrul. \ . . din tabelul 6. Apoi se scriu cu tus negru ins~riptiile din afara cadrului. .1 . Se vor executa urmatoarele operatii: .schita de detaliu a partii de nord a satului Udresti. de obicei folii din material plastic matisat. . in punctele de SprIjIn si tele de detaliu intocmite in timpul ridicarii. . . iar cu tenta de creion verde. pe una din fete. . se retuseaza desenul daca nu este suficient de compact si se coloreaza cu tenta de creion albastru suprafetele acvatice. în cazul planurl10r topografice la scan marI.C. se "urmareste: .n aceasta situatie trebuie sa se execute toate dperatiile mentionate la capitolul 6.' .n fiind nUIna..2. ' .'1 .3 n. . . 13l 1. 6.racordarea cu plansele vecine. Sa se întocmeasca planul topografic la. Z.5 m.4. ' ' \ Pentru copiere. \ . precizia de raportare si corectitudinea reprezentarii. . cadrului si se dau dimensiunile scrierilor. La verificarea originalului desenat..controlind iriterpolarea burbelor de nivel.3.. atie.t t 'al' d' "1 . de regula. Daca.corectitudinea reprezentatii reliefului. ' Dupa verificarea si corectarea deficientelor constatate. Se dau: -'coordonatele punctelor de sprijin. paduri. tanta curbelor de nivel normale de 0. \ .' \' în atlasele de semne conventionale exista modele de completare a. trasarea corecta pe original si concordanta acestota cu celelalte elemente din continutul planului.scrierea numirilor topice si a datelor caracteristice si explicative. originalul cu documentele deb~zasi cele intocmite -in timpul . LUCRARI PRACTICE sel de sprijin. dimensiunea si caracterul scrierii.1. .1. se folo$esc folii plastice.4. sau calc pinzat. scara 1:2 000 ctiechidfs-.rezultatele niasurarilor executate. in tabelul 6..a. planse. corJctitudinea din punct de vedere gramatical . se fixeaza si se deseneaza cu tus. pe hirtie milimetbca. cu + 0. r espectmldu-se prev~derile de la capitolul 5. aceasta reprezentind minuta originalului. in cazul cind lucrarea. \.6.4. cate adera la' tnaterial ul plastic si .4. '1 d reprezen a e parti SI uectu e c lor c.codificarea coordonatelor punctelor astfel: pentru x si y cu +0. comUnI.3. . Aceasta' minuta se cO~liaza pe un material transparent... respectindu-se pozitiile prevazute pe figura 5.pentru zona nord Udresli. se suprapune materialul transparep. . in tabelul 6.5 n" iar pentru rul de ordine al elevului.t peste minuta desenata in creion. trebuie sa se' deseneze cu tus special. care se executa pe suprafete limitate.8 si continut ul de la capitolul 5. . privind: plasarea pe plan. în acest scop se compara. radiera resturile de creion si murdaria de pe original. . ' ' . se sterg cu. succesiv. privind corectitudinea trasarii si ~ scrierilor pe cadru si in afara lui. este formata din mai multe.daca toate elementele topografice smt reprezentate corect.asurarilor pe teren. originalele se intocmesc. verificîndu-se existenta.saprafetele acoperite cu.

8 87. pct.0 .8 86.8 1365. I 4491. [371 1\ . Rece 71.1 84. ~.6' I :~:~::.7 150 "33 33.4 1 '1 Schita .2 y 1492.2 x I 4089.2 89. ~ [25.33& ) 63:4 85.9 86..OKm . Izv.3 '84.\:.0 .3 106.5 86.z 87.7 \.0 I \ 75 76 77 78 79 80 Nr.84.. 65..9 .9 456~.6 3"r .8"..0 4384.0 1568.6 456~.328 \33.9 Tabelul 6.0 1776.8 86.9L .6 ' 84.2 405~. "'.8 S9.3 87. 1Ilx74 160:0 83.2 84.3 87.:.!"~C.3 82. 133.3 83. z 85. \ "-.4 84.7' 85.6 86.8 etJciu~.9 '.(27' '" ~*:: 106.4 84.7 137.4 1317. 1474. J12 Qi"il".4 . I 74.6 84.9 'l ~ri \ ""'.

72:0 86.2 1185.8 86.4064.0 87.0 t2S7.132 129 .f'JG ~~ 1Zi.3 De / £'/35 66.6 1042.1 1--1'-2 $ fJ 178.4 " }8.2 '1418.0 4024. '101 y 1455.3 85. 4209.0 89. 86.127 ./lZ ~ 6 140.e sprijin.5 85.106.4 4056.6 .8. Punde .ct.3 0 1~rl'i¥O " 1~" 75.0 4136.0 20709 230 10 23030 264 00 289 20 30230 318 00 319 20 332 00 340 30 359 20 142 00 149 00 154 00 160 30 174 20 18~ 30 18.4 85.6 / .4 -:::=B~ /I~" 1/3IJ" 3' I ?O f.8 '17.7. 71. 0. .7 I/'1'0 102 1 '.1' 84. 1'75.0. .4 4128.6' 40 201 10 211 00 221 20 273 30 281 00 33900 x 4260.5 JI 134. t n:2 86.~ 32.60 1379.8 .2 1213. Unghiuri p.6 1309.8 .. t orizontale viza o I . .2 4118.6 86.2' I H6~?ri~~n ~~G\l\)"~"57 B :.

140 141 142 61 318 .2 .4' 86.7 94.1 86.4 83. 67 68 '69 70 71 72 73 '74 64 £22 123 104 134 :?" 135 136 137 138 111 139.887.5 z Rezultatele misui"rilor executate' pe teren I 86.2 89.8 85.7 86. pc!.7 84.6 S7.4 85.1 86.3 86. 319 322 320 323 324 325 326 330 329 328 Cote' Nr.8 86. ~ st. 85.4 85.4 85.Nr.9 85.8.9 "89. 86.

Dist.2 11020 62.0 89. do m 63.1 89.3 86.8:6 147 30 48.5 .6 117:2 162.7 191 30 .8 1733.2 x o 00 58 00 '44.0 '1135.'S8.8 9~.6 1240.8 86.7 162 30 78.4 90.8 92..0 88.8 13830 88.0 y 1140.4 1728. 116 25 98.4 .42..2 108 30 82.4 40. 85.120.2 135.94.0 88.1 .0 124 50 112.3 ~24.6 1590.4 88.0 1429.0 1756.0 8.0 137.5 183 10 96.2.7.6 000 120 14 00 20 20 23 30 2400 2900 45 20 46 30 5040 70 10 87 50 9130 13320 62 327 313 312 ~14 315 316 311 3io .4 190.

317 321 63 124 125 126 127 128 102 129 130 131 132 143 118 121 Nr. st. 61 I:J 50 4620.6 65 4352.0 664220. 64 Tabelul 6.0 G 51 4120.0 136 .6 cb 614440:0 62 4348.4 63 4354. pc!.1 Nr.8 64 4433.

2 (continuare) \ Unghiuri Nr. Pct. Pct.3 81.345 232 343 234 235 344 346 347 351 348 "350 352 71 .1 81. st. orizontale st.0 20 00 87.1 O 00 O 30 121.2 103 20 85.9 83. vizat Cote zm .2 83.1 277 20 65.6 315 00 181.2 82.3 85.0 59 50 61. orizontale do o / m 70 341 342 .0 82.84.1 Unghiuri Dist.~ 315 30'.8 272 10 134.2 84.5 85..4 81.5 62 00 85.2 96 00 107.2 24 30 39. vizat O I Nr.2 26 00 138.Tabelul 6.1 83.81.8 299 30 142. Schita .2 108 00 27.5 84.2 84.

2 83.7 200.6 '83.9 83.2 61. Cote z m 85.0 70.0 127.6 135.8 84.6 77.6 104~0 56~0 51..7 83.2 67.2 86.7 83.7 83.6 83.9 86.6 Dist.4 180. do m o 00 47 00 123 10 143 30 15230 191 00 194 00 238 00 270 00 315 30 316 10 317 00 61 133 340 338 337 331 332 333 339 336 335 334 62 66 65 151 152 153 112 111 .

.3 88.2 87.0 113. 275 40 277 00 327 10 75.DLCa.2 91..2 .3 93.0 88.. ilO"! Ilo oi'S* II : o: .rier'i 76 51 161 106 245 244 162 '.9 88.6 96.2 45.0 56. 1~ ~1Q3 .4 58..2 88. A /11I __ --hO I67 .7 124.110 103 154 155 156 157 o 00 8 30 38 30 85 40 136 40 176 25 ( 197 00 218 00 234 10. o'1'57 Ilo o:! . 163 .0 75.6 106.5 87.1 93.'92 of.6 93.0 70. ..11 ~ 11° ot =~I~= =o)'" (jss 'ffo o.1 90. ..6 89..

5 87.4 A i65' .3" 87..IIO 1 ! 68..~.3 "'-~. II .0 87.5 .4 66.r. 96.3 .8 90.Negrasl \0 4 011 25 101.2 Lo1 IIOJEo: II" :. ~..1\ \ 1B7 .6..n 95.0 82.0 87.'!!. 't 110..2 52.0 87.. 50..Pd.. ~'.287.\ 65 66 000 192 110 00 193 234 30 44..!f&I"..2 ..~J ft2 A 90.0 88. 192 o II 00 ~ 0110 o.. .6 88. 100.'164 165 166 167 o 00 24 20 79 '10 165 30 187 20 251 40' 291 ..3 70.0 87.1 ...8...7 1!:/2'llr".25.0 252'\ ' 85.6 88.7 88. ~~l..157 ~Io OE 0110 o> ~5f :="15& 72 69 O 00 252 76 20 253 113 30 ...10 301 20 315 40 330 30 349 50 104.

".8 / \ .5 84..Tabelul 6.5 85.0 85. 85.1 1.fII l i'" 237 108 10 48.6 . I 225 12400 176.8 .3 181 58 40 40.0 86.. 46.Jlf 230 242 50 97. IlS 105 92 20 .. ~~o 229 265 10 82..1 c't.1 187 121 50 72.1 84.2 '8311\"...3 238 51 40 140.~ 172 89.7 '11I f .0 82.2 l. 224 109 50 162.0 83. .0. 'Wla.. i iTera.2 (continuare) I ' Nr.~ 83.8 231 69 20 81. . UD.lIe d.0 o.1 \ 63 64 000 .0 86..7 138 .6 86.0 82. . 11\:0.. viza at. Schi'a z o . 185 110 50 156. 177 348 50 122.2 1 227 139 00 58. .2 250 283 30 42.8 85..P..8 85. Cot Nr.0 83.111o 236 162 30 96. m m m m 70 71 000 79 62 000 \ 233 17 40 62...2 ..0 ~.2 "In.3 8~..0 82.'''27 101 24 30 85.fI.8 85.0 85.1 68 67 000 69 68 000 171 3720 122..:.5 . Vlut oriozont.0 j'" 173 99 20 55.3 239 35350 57. U"8IUuri Diat.4 87.8 86.. : 222 95 25 28.7 84. 75 10 '167.8 246 170 10 46.5 182 6800 91.4 fi /.0 86\3 Il 53 10 156.0 86.0 85. ". It. tIS '" 108..nI 228 291 10 81. Pct.. I 174 209 30 79.6 u'i ~ .4 86. 184 9220 179.9 .6 82.tlfwt. Cote orizontale d. 183 I \ 223 79 30 85. A'" 179 56 30 94.2 81.120.i i I !.!..6 249 228 44 48. 86.~ .6 86..6 59 10 t fii 1 85. . 175 283 00 97. '.5 I 226 133 00 168.8 189 32500.. z Schi. : I .0'om 74 68 000 247 104 30 34. ~t.7 186 111 20 103.1Uuri Diat. .4 .2 85..9 .2 188 208 20 43.4 86.7 -lf.. I 176 319 20 89..4 ~4_.2 ~'J. '..4. ii .3 84..7 .2 83. / ''''('''0 178 45 20 25.7 85.0 81. .0 8i...".2 .

2 si 3. roman drept. detaliu.2. Coordonatele cadrului interior se stabilesc astfel: latura de nord: X7~ . .2.2. h =4.4. ~ I . Scrierile se vor executa astfel: . cursiv. .2.y = 720 m.15. prezentat în figura 5. Desenul se va executa în' tus. "punctelor de sprijin prin metoda coordonatelorI rec:JOlare. Originalul se întocmesU. formatA.cota te. asezata cu latura lunga Yn pozitie orizontala.0. latura de vest: Y 71 +7. -' .3 n.0.raportarea tangulare.0. se.h = 3.0 mm. minuscul h = 5. format A (420'x 297 mm). ' I Oleata cu puncte cotate se întocmeste conform prevederilor (le la subcapitolele 4. minuscul. ramînînd pîna la margine un spatiu de 22 mm la nord. 25 mm la sud.Udresti. format A. raporteaza punctele de sprijin si de. \ ' 3. latura de sud: x70 +20.. pe hîrtie de desen sau .Omm.3.raportarea punctelor de detaliu prin metoda coordonatelor . Balta Verde. Pd.20.0 mm.tpe hîrtie de desen. . .!J.detaliu din tabelUl 6. Desenul se va executa cu tus negru. Cadrul 3interior va avea 360x 250 mm. Valorile obtinute se rotunjesc la zeci de metri. bloc drept.întocmirea oleatei cu puncte . . " Pe original se traseaza cadrul interior. Sa' se deseneze originalul de teren al hartii topografice la. Iscara 1 : 25000. stabilit pe reteaua rectangulara.pe folie transparenta selllitnata.0.datele caracteristice" explicative si valorile? conform tabelului 2. minuscul. 2.Izv. si 6. .12 pe hîrtie de desen sau pe folie transparenta semimata.DI. re~pectînduse culorile prevazute m tabelul 3. Carierii. 40 mm la\':est si 20 rom la est. Y77 -7. Negrasi. latura de est:. J .3.codificarea cotelor z ale punctelor de cu +0. . . Sa se deseneze originalul de teren al planului cadastral prezentat în figura 5. pastrîndu-se diferentele A x= 500 m. reteauarectângulara (la intervale de '100 m) si cadrul ornamental conform preCizarilor~e la capitolul 3.desenarea planului topografic în tus. se întocmeste si se deseneaza originalul respectîndu-se' indicatiile ~e la capitolul 6.întocmirea originalului planului topografic în creion. Rece.3 si 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful