CARTOGRAFIC

, Cartografia este stiinta care se ocupa cu constructia planurilor si hartilor t
opografice,
cuprinzînd:
- desenul cartografic, prin care se stabilesc normele de reprezentare a elemente
lor topografice'
de pe suprafata terestri pe plan, referindu-se la continut, semne conventionale,
inscriptii,
baza matematica si geodezica etc.;
-:- proiectiile cartografice, respe'ctiv procedeele matematice prin care se real
izeaza reprezentarea
suprafetei elipsoidului(sferei) pe plan;
.;.. editarea planurilor si 'bartilor topografice, adica studierea procedeelor d
e redactare,
cartografi ere, reproducere si multiplicare, pentru obtinerea planului sau' hart
ii topografice imprimate.
Planul sau harta obtinuta in urma editarii, este documentul fundamental pentru e
xecutarea
lucrarilor de cercetare, proiectare si constructii in diferite domenii de activi
tate si pentru, editarea
planurilor si hartilor tematice.
Scurt .istoric. Cartograrm a aparut din cele mai vechi timpuri si s-a dezvoltat,
concomitent cu '
alte stiinte: astronomia, geografia, geodezia, matematica.
Din antichitate s-au pastrat unele reprezentari cartografice, dintre care pot fi
amintite
cele din Egipt, Mesopotamia, China (unde apare pentru prima data raportul de sca
ra). In Grecia,'
Ptolemeu a elaborat "Ghidul geografic", lucrare compusa din opt carti, in care s
e dau informatii
de intocmire a hartilor, precum si tabele ,cu pozitia a peste 8000 localitati, d
intre care circa
40 sînt în Dacia. Hartile si tabelele cu pozitia punctelor sint' exprimate pentru pr
ima data prin
coordonate geografice (latitudine si longitudine) cu originea la' ecuator. In Im
periul (Roman s-a
elaborat harta denumita "Tabula Pentingiana" sub forma unor fisii pe anumite iti
nerarii, fiind'
'reprezentate prin semne conventionale: fluviile, orasele, soselele, drumurile,
resedintele guvernatorilor,
farurile de navigatie, hanurile, pasunile etc.
In evul mediu cartograrm se dezvfdta in continuare, remarcindu-se hartile chinez
e întocmite
al diverse destinatii (funciare, politico-administrative, militare), elaborindu-
se sistemul de multiplicare
si imprimare in culori. Merita a fi mentionata si harta geografica bizantina,cup
rinzind
Palestina, realizata in jurul anului 938. începînd din secolul al X-lea în Europa apar
numeroase
lucrari cartografice care au servit' la efectuarea marilor calatorii si descoper
iri geografice.
Pe teritoriul tarii noastre s-au realizat harti cu caracter informativ pîna în secol
ul al XVII-lea.
Un pas important in' dezvoltarea cartografiei il constituie realizarea hartii Mu
nteniei - 1'700, a
stolnicului Constantin Cantacuzino Si'~ hartii Moldovei -1737, a domnitorului Di
mitrie Cantemir.
Dupa anul 1840 se fac ridicari geometrice in vederea întocmirii hartiilor, realizi
ndu-se harti
la scara 1 :57600 pentru Oltenia, Muntenia"Moldova, Transilvania, Bucovina,' Bas
arabia si
Do~rogea. ,.
Din 1863 apar primele forme organizate, care in 1868 se legifereaza si se dezvol
ta constitUind
embrionul Institutului Geografic Militar, respectiva actualei Directii Topografi
ce Militare,
acestea fiind primele institutii românesti destinate a executa lucrari geodezice,
topografice si cartografice.
In perioada 1873-1899 s-au întocmit harti la scara 1:20000 pentru Moldova si
3
"
I
iI
Muntenia - p,îna la meridianul ZimniceB;- si la scara' 1 :10000 pentru Dobrogea, i
n proiectia
Bonne. Pe baza acestora' pina în anul 1916 s-au intocmit harti la scarile 1 :50000
, 1 :100000 si
1 :200 '000 si s-au transformat hartile existente, În proiectie Lambert. Din anul
1896 s-au înfiintat
scoli pentm pregatirea cadrelor de specialitate.
Dupa primul raZboi mondial s-a continuat activitatea si În anul 1932 s-a adoptat o
noua baza
stiintifica -- proiectia stereografica cu plan secant, pe elipsoid Hayford. Pe a
ceasta baza a
continuat lucrarile de întocmire si actualizare a hartilor pina În 1951 cînd s-a intro
dus proiectia
Gauss-Kruger pe elipsoid Krasovski.
în perioada 1951-1970 s-au realizat harti pe întreg teritoriul national la scarile 1
:25000,
1 :50000, 1 :100000, 1 :200000 si 1 :500000, si planuri topografice pentru toate
orasele la scarile
1 :10000 si ,1:5000. Modernizarea acestora s-a realizat în perioadal 1971-1986 obt
inîndu-se
harti unitare privind precizia, continutul si modul de reprezentare, lucrari cu
nivel calitativ mondial.
Dupa ,1987 a inceput actualizarea acestora.
Tot în aceasta perioada s-au realfzat planuri topografice pe o Însemnata suprafata,
necesare
economiei nationale: agricultura, silvicultura, exploatarea resurselor naturale,
planuri si barti
tematice.
în 1970 s-a adoptat proiectia stereo grafica cu plan unic secant, pe elipsoid Kras
ovski, pentnJ
executarea lucrarilor la scari mari necesare economiei nationale.
Capitolul 1
NOTIUNI INTRODUCTIVE DE DESEN CARTOGRAFIC
\, 1.1. DEFINITIA SI SCOPUL
DESENULUI CARTOGRAFIC
Desenul cartografic face parte din desenul tehnic, fiind modul de
reprezentare a elementelor topografice de pe teren. Acesta cuprinde
scrierea cartografica, semnele conventionale pentru reprezentarea planimetriei,
hidrografiei si altimetriei pe planurile si hartile topografice, precum
si pe hartile speciale.
Pentru a raspunde multiplelor conditii impuse, planurile si hartile topografice
trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte:
_. elementele reprezentate" inscriptiile si datele cifrice sa corespunda
cu cele din teren ca pozitie si valoare, asigurînd astfel precizia si
autenticitatea lor;
- sa fie clare, usor de. citit si expresive.
Aceste cerinte se realizeaza prin folosirea unor metode de Întocmire
precise si eficiente si prin asigurarea unei calitati grafice ridicate.
În acest sens, desenul are o importanta deosebita pentru realizarea
claritatii si expresivitatii hartilor si planurilor.
Desenul cartografic a avut o evolutie continua. Un rol deosebit În dezvoltarea
modului de reprezentare a elementelor de pe teren, respectiv a
desenului cartografic, l-au avut atlasele de semne conventionale. Acestea s-au
elaborat în functie de scara, scopul si continutul hartii. Dupa anul 1951 s-au
elaborat atlase de semne conventionale pentru toate scarile: 1 : 500, 1 : 1 000,
1 : 2000, 1 : 5000, 1 : 10 000, 1 : 25000, 1 : 50000, 1 : 100000, 1 : 200000,

1 : 500 000, 1 : 1 000 000. Atlasele contin semne conventionale, caracterele si
dimensiunile scrierilor, modele de cadru, explicatiile privind aplicarea semnelo
r
cqnventionale, abrevierile etc. Atlasele s-au îmbunatatit continuu, asigurîndu-se
concordanta cu continutul hartii si cu atlasele folosite pe plan mondial.
1.2. MA'fERIALE SI INSTRUMENTE PENTRU DESEN
1.2.1. MATERIALE PENTRU DESENUL CARTOGRAFIC
Hîrtia milimetricaeste hîrtie de desen opaca sau transparenta (calc, folii
plastice) împartita în. patratele prin linii longitudinale si transversale colorate,
distantate la 1 mm. La intervale de 5 mm, 10' mm si 50 mm, liniile sînt îngrosate
progresiv, usurînd astfel raportarea punctelor, a distantelor si respectiv
numararea patratelelor. Se foloseste pentru originalele planurilor topografice,
pentru grafice si pentru schite. Pe hîrtie milimetrica nu se Întocmesc originalele
5
care trebuie sa se pastreze timp îndelungat. Dupa executarea originalului pe
hîrtie milimetrica, acesta se copiaza pe hîrtie de calc sau pe folie plastica
transparenta, pentru multiplicare.
Hîrtia aIba pentru desen se foloseste pentru întocmirea originalelor planurilor
si hartilor. Ea trebuie sa fie densa, rezistenta, cu nuanta uniforma si fara
pete sau încretituri. Calitatea hîrtiei, de desen se încearca prin trasarea
repetata de linii cu un creion cu mina tare (3 H) si stergerea lor cu radiera,
dupa care în locul respectiv se deseneaza cu tus; folosind tragatorul si penita
,topografica. Liniile desenate trebuie sa fie compacte si uniforme, iar tusul
sa nu se întinda. '
Hîrtia de desen trebuie sa se pastreze în încaperi cu temperatura constanta
(18-20°C), ferita de umezeala, pentru evitarea defo,rmarilor. Pentru desen,
hîrtia se fixeaza pe planseta sau pe un suport nedeformabil, în functie de scop
si dimensiuni. Originalele care nu se pastreaza timp îndelungat se întocmesc
pe hîrtie necaserata sau caserata pe pînza. în acest caz, în timpul lucrului
hîrtia se fixeaza pe planseta cu pioneze, cu hîrtie gumata sau prin lipirea
marginilor.
Originalelecare trebuie sa se pastreze se întocmesc pe hîrtie caserata
(lipita) pe un suport rigid: placa de zinc, aluminiu, material plastic etc. Supo
rtul
trebuie sa se prepare pentru caserare prin granularea si degresarea ambelor
fete, asigurînd astfel aderenta hîrtiei la suport. Lipirea se executa, de regula,
cu o pasta formata din aracet si amidon.
Pentru mentinerea planeitatii, hîrtia se casereaza pe ambele fete ale suportului:
pe una se lipeste hîrtia de 'desen, iar pe cealalta o hîrtie (de sustinere)
de calitate inferioara, dar cu rezistenta si grosimea egala cu cea a hîrtiei de
desen. Hîrtia se umezeste înainte de caserare pentru asigurarea uniformitatii.
Pe placa suport si pe una din f~tele hîrtiei (de desen si sustinere) se întinde
în strat subtire si uniform din pasta de lipit cu ajutorul unei pensule, apoi
se aplica hîrtia pe placa si se întinde cu ajutorul unui rulou, dupa care se preseaz
a.
Suporturile presate si uscate se verifica, urmarindu-se planeitatea,
caserarea integrala si uniforma a hîrtiei pe ambele fete, lipsa petelor,' zgîrieturi
lor
si stersaturilor.
Hîrtia de calc este transparenta, folosindu-se pentru copierea desenelor
întocmite pe hîrtie milimetrica sau pe hîrtie alba. De asemenea, se utilizeaza
pentru întocmirea diferitelor proiecte si piese tehnice. în lucrarile topografice
se foloseste pentru întocmirea si copierea originalelor planurilor, pentru
întocmirea oleatei cu puncte cotate, a oleatei numirilor topice, a machetei de
culori, a benzilor de, racordare etc.
Hîrtia' de calc este de mai multe feluri:
- subtire, folosita pentru desene în creion si pentru schite;
- obisnuita, pentru copierea diferitelor proiecte si piese tehnice;
- de calitate superioara, pe care se copiaza planurile pentru multiplicare
si se întocmesc: oleata numirilor topice, macheta de culori si benzile de
racordare; ,
- pînzata, formata dintr-o pînza fina impregnata cu o pasta albastruie
care permite desenarea pe una din fete; se foloseste pentru planurîle care trebuie
sa se pastreze si sa reziste la copieri repetate, precum si pentru întocmirea
oleatei cu puncte cotate .
. Hîrtia de calc pînzata si cea de calitate superioara tinde sa fie înlocuite cU
folii din materiale plastice transparente.
Foliile plastice din poliester se utilizeaza pentru' desen si pentru reproduceri
cartografice. Acestea sînt transparente, matisate pe ltna sau pe ambele fete,
6
avînd grosimi de O,l ... 0,25 mm. Foliile plastice cu retea milimetrica im primata
Într-o culoare pala (inactinica), se folosesc la întocmirea planurilor topografice,
asigurînd multiplicarea directa. Foliile. pl'astice trebuie sa aiba în
general, urmatoarele caracteristici :
_ deformari minime ale dimensiunilor, la variatii de temperatura SI
umiditate;
- rezistenta la rupere si îndoire;
- transparenta maxima; ~
_ sa permita scrierea cu crei'onul, stergerea cu guma si desenul cu tus pe
suprafata matisata; .,
- sa se mentina desenul cu tus.
Pentru desen se foloseste tus special, care trebuie sa faca o buna aderenta
cu suprafata foliei plastice si sa se mentina culoarea compacta. în lucrarile
cartografice foliile plastice se utilizeaza pentru întocmirea oleatei cu puncte
cotate, a machetei de culori si pentru lucrari de carto-reproducere.
Hirtia heliografica sau ozalidul, se foloseste pentru multiplicarea planurilor
desenate pe hîrtie de calc sau pe folii plastice transparente. Este
sensibilizata pe una din fete. Copierea se -executa prin expunere la lumina,
cu ajutorul unui aparat numit heliograf. Dupa expunere se developeaza cu
vapori de amoniac, obtinîndu-se imaginea desenului.
Creioanele se utilizeaza pentru întocmirea planurilor originale si a
schitelor. Se folosesc creioane obisnuite sau pixuri cu mina neagra. Gradul
de tarie al minelor este notat prin numere si litere, astfel:
- cu mine moi: B, 2B, 3B 6B;
- cu mine tari: H, 2H, 3H 6H;
- cu mine intermediare: HB, F.
Taria minei se alege În functie. de calitatea hîrtiei si de caracteristicile
desenului.
Creioanele colorate se folosesc pentru evidentierea diferitelor suprafete,
dupa anumite norme; de exemplu, pentru macheta de culori, pentru
planurile geologice etc.
Penitele se folosesc petru' trasarea liniilor si executarea inscriptiilor.
Pentru desen se utilizeaza penite topografice, penite redis si penite cu vîrful
plat. .
Penitele topografice sînt mici si bine ascutite, utilizÎndu-se la executarea
desenului cartografic: semne conventionale, curbe de nivel, inscriptii, precum
si a desenelor tehnice fine. Liniile trasate pot avea grosimi minime de 0,1' mm.
Penitele redis au vîrful Îndoit sub forma. de cerc, cu diametrul de 0,5;
0,75; 1,00; 1,5; 2, ... ,5 mm, iar pe spate ~u o lama metalica sub care se
introduce tusul. Grosimea liniilor trasate este egala cu diametrul cercului din
vîrful penitei. Penitele redis se folosesc pentru scrierea pe documentatia anexa
a planului topografic.
Penitele cu vîrful plat sînt asemanatoare penitelor redis, cu latimea vîrfului
de 0-,5; 0,75; 1,0; 1,5 si 2,0 mm.Se folosesc pentru trasarea cadrelor
,formate din linii groase.
Gumele (radierele) servesc pentru stergereacreionului, a tusului si curatirea
planselor. Prin stergere nu trebuie sa se roada hîrtia si sa se Întinda grafitul.
Pentru stergerea' creion ului si curatirea planselor se folosesc gume
moi, iar pentru stergerea tusului se folosesc lame metalice si gume tari. Gumele
tari pot fi si sub forma de creion cu mina din guma, care se folosesc pentru
stergerea locurilor Înguste. Locul sters cu gumele tari trebuie satinat, pentru
ca tusul sa nu se Întinda În fibrele hîrtiei.
7
Tusul este în stare lichjda sau solida. Tusul lichid trebuie sa fie
fluid, fara reiiduuri, sa nu se decoloreze, sa aiba culoare intensa si sa
nu se întinda.
Originalele planurilor si hartilor topografice se deseneaza cu tus
negru, verde si sepia, culorile fiind diferentiate dupa elementele topografice
reprezentate.
Pentru desenarea pe folii din material plastic se folosesc tusuri speciale
- preparate chimic - de aceleasi culori. Acestea trebuie sa faca
o buna aderenta cu suprafata foliei pentru ca desenul sa se mentina
compact.
Acuarelele sînt formate dintr-o materie coloranta si un liant, prezentîndu-
se sub forma de pastile sau în tuburi. Culoarea se prepara în
farfurioare albe, in care. se pune apa curata si progresiv cite putina acuarela
luata cu ajutorul pensulei,pîna se obtine nuanta dorita. Se folosesc
pentru colorarea diferitelor suprafete de pe planuri si harti.
1.2.2. INSTRUMENTE PENTRU DESEN
Planseta serveste pentru întinderea si fixarea hîrtiei de desen, avînd
suprafata plana si neteda. Se c(mfectioneaza din lemn de tei, cu marginile
din fag aburit, pentru evitarea deformarilor.
Planseta poate fi asezata pe un suport special sau pe masa de lucru.
Plansetele fixate pe suport sînt de dimensiuni mari - pîna la 200 x
125 Cfi - avînd montate rigle si dispozitive pentru trasarea liniilor.
Suportul acestora permite fixarea plansetei în diferite pozitii, convenabile
executarii desenului. .
Pentru executarea desenelor de dimensiuni reduse se folosesc plansete
portabile, care se asaza pe masa de lucru. .
Teul este confectionat de obicei din lemn de par, fiind format din lineal
cu lungimi de 530, 730, 1 000, 1 250 si 2 000 mm, care are la capat o placa
mai groasa fixata perpendicular. Capul poate sa fie fix sau mobil, adica format
din doua placi, una fixa si una mobila, prinse între .ele printr-un surub cu piuli
ta,
Muchiile linealului trebuie sa fie drepte, paralele si netede, iar muchia
interioara a placii fixe a capului sa formeze cu muchiile linealului unghiuri
drepte,
. Cu teul se pot trasa linii drepte, paralele cu laturile planset~i, fixînd
muchia interioara. a placii f1xe a capului pe marginea din stînga a plansetei
si deplasînd-o succesiv, în functie de pozitia liniilor ce se traseaza. Pentru
trasarea liniilor înclinate fata de laturile plansetei, placa mobila de la capul
teului se fixeaza Ia inclinarea respectiva; capul teului se scoate pe marginea
din stînga a plansetei si se deplaseaza succesiv pentru trasarea liniilor.
Echerele au forma de triunghi dreptunghic cu unghiurile ascutite de 30,
45' si 60?, fiind confectionate din lemn, din metal sau din material plastic. El
e
servesc pentru trasarea liniilor drepte de diferite marimi si în diferite pozitii.
Trusa de compaS'contine. mai multe piese care servesc pentru desenarea

în creion si în tus a liniilor si cercurilor si pentru raportarea distantelor. Piese
le
principale din trusa de compas sînt:
, - compasul (fig. 1.1), folosit pentru trasarea cercurilor si arcelor de cerc,
este format din doua picioare articulate, îmbinate la partea superioara. Unul
din picioare are un vîrf metalic, care se fixeaza în centrul cercului, iar la
celalalt picior se..~onteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu .tragatorul
8
,,;".
Fig. 1.1. Compas. Fig. 1.2. Corn pas
rnicrornetric.
Fig. 1.3.
Corn pas distantier.
Fig. 1.4.
Balustru.
9
b c
. Fig. 1.5 Tragatoare:
a - tragator Sillplu;
b -tragator dublu;
c - tragator mobil.
Q
II
pentru tus. În trusa se afla un prelunghor pentru unul
din picioare, care se monteaza pentru trasarea cercurilor
cu raza mare;
- compasul micrometric (fig. 1.2) se foloseste pentru
raportarea distantelor pe original, fiind format din
doua picioare îmbinate la partea superioara. Este prevazut
cu un surub micrometric, pentru fixarea precisa
a distantelor dintre vîrfurile sale;
- compasul distantier (fig. 1.3) este format din
doua picioare îmbinate la partea su'perioara, care au
la capete vîrfuri metalice. Se foloseste pentru raportarea'
distantelor de pe scara grafica sau de pe rigla,
pe original;
- balustrul (fig. 1.4) serveste pentru desenarea cercurilor
mici, cu raza de 0,3 ... 10' mm. Este format
dintr-un ac de otel în jurul caruia se roteste un picior
la care se monteaza dispozitivul cu mina de creion sau
cu tragator. Piciorul se poate apropia sau departa de
ax cu ajutorul unui surub micrometric. în desenul cartografic
balustrul se foloseste pentru desenarea semnelor
conventionale circulare ale punctelor cotate,. 'conductelor,
gardurilor vii, padurilor, livezilor etc.;
-, tragatorul (fig. 1.5) se foloseste pentru trasarea
în tus. a liniilor de diferite grosimi. Este format
dintr-un mîner la care sînt montate la partea inferioara
doua lame de otel, care se pot apropia sau
departa cu ajutorul unui surub micrometric, pentru'
stabilirea grosimii liniei ce se traseaza. între lame1e
I
i1,!
;1
de dtel se introduce tusul. Sînt si tragatoare duble, cu doua perechi de lame,
pentru trasarea liniilor par.alele si tragatoare mobile pentru trasarea liniilor
curbe. în desenul cartografic se folosesc tragatoarele fixe Cu o pereche
delame pentru trasarea cadrului si a cailor de comunicatie reprezentate
printr-o linie, tragatorul cu doua perechi de lame pentru trasarea cailor
de -comunicatie reprezentate prin doua linii si tragatorul mobil pentru
trasarea curbelor de nivel.
Trusa Rotring (fig. 1.6) se foloseste pentru executarea desenului În tus,
Înlocuind În anumite cazuri penita topografica si tragatoruI. O trusa este
formata de obicei din patru tocuri, avînd vîrfuri cu grosimi de la 0,1. .. 0,5 mm.
Fiecare, toc are un dispozitiv de desen format dintr-un ac capilar si un rezervo
r
de tus, construit pe principiul stiloului. Dispozitivul de desen se poate atasa
la compas pentru desenarea cercurilor. Dupa folosire dispozitivul de desen
trebuie spalat, pentru a nu se Înfunda acul capilar. Se foloseste tus special,
care trebuie sa fie fluid si fara reziduuri.
Rotringul se poate utiliza pentru desenarea semnelor conventionale, trasarea
cadrului, trasarea curbe lor de nivel si executarea inscriptiilor; desenul
se executa mai usor si liniile trasate Îsi pastreaza grosimea.
Trusa Graphos (fig. 1.7) se foloseste' pentru executarea desenului În tus,
Înlocuind tocul si penita topografica. O trusa este formata din:
- un toc care are rezervor pentru tus si dispozitiv de montare a penitelbr;
- cinci sbrturi de penite (A, O, N, T si Z) care se schimba În functie
de caracterul desenului. .
În desenul cartografic se folosesc penite din sortul A; O si Z, cu care se
poate executa scrierea si trasarea liniilor cu grosimi cuprinse Între 0,1 si 5,0 r
om.
Sabloanele pentru scriere sînt confectionate din material plastic, sub forma
de rigle, avînd perforate literele alfabetului (majuscu1 si minuscul), cifrele si
semnele de punctuatie. Sabloanele sînt construite În general pentru scriere
bloc filiform si bloc (Înclinat si drept) de diferite dimensiuni. Scrierea se
executa cu rotringul. În lucrarile cartografice se folosesc de regula,
sabloane de dimensiunile 2,0, 2,5,' 3,5 si 5 rom.
Q b
Fig. 1.6. Rotring:
a - dispozitiv de desen; b - rezervQr pentru tus.
Fig. 1.7. Graphos:
a - penita; b - dispozitivul de montare a penitei; c - tocul.
10
Florarele (fig. 1.8) sînt confectionate din lemn sau material plastic, avînd
forme si taieturi corespunzatoare pentru trasarea diferitelo,r curbe. Se foloses
c,
de obicei, pentru racordarea aliniamentelor <;jiilor de comunicatie si
pentru trasarea curbelor complexe, desenul executÎndu-se de obicei cu rotringul.
Instrumentele de desen trebuie sa se pastreze curate, dupa întrebuintare
se sterg cu o cîrpa moale, apoi se aseaza la locul lor În trusa sau penal'.
1.2.3. IN~RUMENTE PENTRU MASURAT
Pentru executarea desenului topografic, În afara de instrumentele si
rechizitele pentru desen, sînt necesare si anumite instrumente pentru
masurarea lungimilor, a unghiurilor si pentru marirea si reducerea distantelor;
Dublul si triplul decimetru (fig. 1.9) sînt confectionate din lemn, metal sau
materiale plastice, avînd ambele muchii ascutite si gradate, una În centimetri
si milimetri, iar a doua În centimetri, milimetri si jumatati de
milimetru. Se folosesc pentru masurarea si raportarea distantelor pe plan.
Rigla de reductie este confectionata din lemn sau material plastic;
are lungimea. de 30 cm' si sectiunea triunghiulara, cu sase muchii
gradate pentru scari diferite, de obicei: 1: 1 000, 1: 2000;1 : 2500;
1 : 50QO. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor
la scarile respective ..
Rigla metalica este confectionata dintr-un aliaj cu coeficient mic
de dilatatie, cu lungimi de 50; 70 sau 100 cm, avînd una din muchii
tesita si cu gradatiile gravate În centimetri si milimetri. Unele rigle au
gravata pe fata o scara grafica transversala (fig. 1.10) cu baza 10,
altele au gravate scari grafice transversale pe ambele' fete, cu baza
1 : 10-1 : 20; 1: 25-1 : 50. Rigla metalica se utilizeaza pentru trasarea
cadrului, a retelei rectangulare si pentru masurarea si raportarea pe
plan a punctelor si distantelor.
,,,;'
'Fig. 1.9. Dublu decimetru.
Fig. 1.8. Florare.
001 O OS l -ocn t o , o sS
1. ,
400 GOOm
DOl
CC~
t2!.~
UlOOC
11
f " I ~
o IZ
= 111 o I t. i.. ~ j z \ 100 O 200
Fig. 1.10. Scara grafica transversala.
11
~.:- .._,,.. ....
Fig. 1.11. Cornpas cu tije.
Fig. 1.12. Cornpas
de reductie.
Compasul cu tije (fig. 1.11) este format dintr-o tije
metalica sau de lemn, pe care culiseaza doua mufe În
care se monteaza vîrfurile metalice. Ambele mufe au
suruburi de blocare, una avînd si surub micrometric
pentru deplasarea longitudinala. Se foloseste pentru
masurarea si raportarea pe plan a distantelor lungi,
În special a cadrului planurilor. Se utilizeaza Împreuna
cu rigla metaIica.
Compasul de reductie (fig. 1.12) permite transformarea
directa a distantelor de Ia o scara la alta,
pe baza principiului proportionalitatii laturilor triunghiurilor
asemenea - opuse la vîrf. Este compus din
doua brate identice, cu vîrfuri metalice Ia ambele extremitati,
prinse printr-un dispozitiv de fixare culisabil.
Pe brate sînt gravate valorile raportului de scara,
iar pe dispozitivul de fixare este gra vat un indice.
Raportul de scara se obtine prin aducerea indicelui
de pe dispozitivul de fixare În coincidenta cugradatia
corespunzatoare gravata .pe bratul compasului si
prin blocarea surubului. Raportul fixat se pastreaza
indiferent de deschiderea bratelor compasului.
Raportoarele sînt confectionate din metal sau din
material . plastic, sub forma de cerc sau semicerc,
avînd gradatii pe circumferinta, În sistemul centezimal
sau sexagesimal. Se folosesc pentru masurarea unghiurilor
Între diferite directii trasate pe plan si pentru raportarea pe
. plan . a punctelor determinate prin metoda coordonatelor polare (unghiuri
si distante).
1.3. FORMATUL, SCARA SI INDICATORUL DESENELOR
Pentru uniformizarea ,marimii
hîrtie s~au stabilit standarde, atît
cel cartografic. Acestea ~se aleg
desenului.
desenelor tehnice si a cohlor de
pentru .desenul tehnic cît si pentru
în functie de suprafata si de scara
1.3.1. FORMATUL DESENELOR
Formatul desenelof. tehnice (fig. 1.13) este stabilit prin STAS, cu urmato~
rele elemente: coala de desen e.f; originalul c. d; copia a, b si chenarul.
Coala de desen trebuie sa aiba dimensiuni mai mari deCÎt originalul,
pentru' fixarea pe planseta. Dupa executarea originalului, marginile
colii de desen se taie la formatul originalului.
, Simbolul si dimensiunile formatelor sînt indicate În tabelul 1.1.
Formatele pot avea ca baza latura mare sau latura mica, fisia de
În'dosariere lasîndu-se întotdeauna în partea stînga.
12
II
9
----------f~---~. - -- l - ~d-b- - - - 11
fII I +: I I
I 1 . J
Il
I
I Ia
,
C!
e I
~I
L
Fig. 1.13. Formatul desenelor
tehnice.
Tabelul 1.1
Dimensiunile desenelol" telmk.c
Simbolul
formatului
Dimensiunile cOFiei a-o
[mm)
841 xl 189
594 X 841
420x 594
297 X 420
2IOx 297
148 X 210
105 X 148
Dimensiuniie ':;olii
de desen: e-f
(rom) -
880 >< 1 230
625 X 880
450 X 625
330 X 450
240 X 330
165 X 240
120 X 165
1
, Distanta dintre fi
Ichenar si. marginea
copieI: g
I ';~ 1
~ I 55
5
Uiti mea t!siei
de indosariere
h
tmmJ J
-;-l
25 .
25
25
25
25
25
Fig. 1.14. Legatura
între formatele
desenelor tehnice.
Az
Ar
Alt
AJ
A6
As
A6
\
Formatul desenelor topografice se stabileste în functie de scara si
de marimea suprafetei. De obicei, planurile topografice la scarile 1 : 2 000,
1 : 1 000, 1: 500 sau mai mari se intocmesc pe form'atul STAS: Ao,
A, sau A2
, în raport cu marimea suprafetei ce se rtprezinta, fiind delimitate
de caroiajul rectangular-
13
Planurile si hartile topografice la scarile 1: 5 000, 1 : 10000, 1 : 25 000
si mai mici sînt delimitate de caroiajul geografic, a vînd forma unor trapeze.
împartirea si dimensiunile medii ale acestora sînt prezentate În
tabelul 5.1.
1.3.2. SCARA DESENELOR
Scara . este raporful dintre dimensiunile obiectelor reprezentate' SI
corespondentele lor reale. Aceasta se. stabileste În functie de marimea
obiectelor ce se reprezinta, de formatul ales pentru desen si de precizia
de reprezentare necesara,
în lucrarile topografice, prin scara se Întelege raportul dintre dimensiunileelement
elor
reprezentate d si corespondentele lor reale din teren D.
Se folosesc urmatoarele scari pentru:
- planuri de situatie 1 : 100; 1.: 500; 1 : 1 000;
- planuri topografice 1 : 2 000; 1 :5 000; 1 : la 000;
- harti topografice' 1: 25 000, 1: 50 000; 1: 100 000; 1: 200 000;
1 : 500 000; 1: 1 000 000. '.
Scarile se exprima sub forma:
- numerica: t = ~=1 : n, care se Înscrie pe fiecare plan sau harta
topografica în indicator sau sub latura de sud;
- grafica, aceasta fiind reprezentarea scarii numerice.
Pe planurile si hartile topografice se trece scara grafica simpla
(fig. 1.15), formata din doua linii paralele trasate orizontal, divizate,
avînd fixat indicele zero. Fata de indicele zero, în partea stînga se afla
talonul gradat în milimetri, iar În partea dreapta baza, gradata în centimetri.
t:5000
Fig. 1.15. Scara grafica simpla.
300
I r
Pentru raportarea si masurarea distantelor se foloseste scara grafica
transversala (v. fig. 1.10), care asigura o precizie de masurare de 0,1
sau 0,05 rom; Scarile grafice transversale se. graveaza pe placi metalice
(pentru ridicarile topografice pe teren) si. pe rigle metalice (pentru lucrarile
de birou).
De obicei, o' scara grafica transversala se construieste pentru doua scari,
putîndu-se folosi si pentru scarile multiple, de exemplu:
-. scara 1': 1 000 si 1: 2000 poate folosi pentru 1 : 100, 1: 10000,
1 : 100 000, 1 : 200, 1: 20 000, 1: 200 000; '.
-' scara 1: 2 500 si 1: 5000 .poate folosi pentru 1: 250, 1: 25000,
1 : 500, 1: 50000, 1: 500 000.
Scara grafica transversala este formata dintr-o retea cu 10 sau 20
linii orizontale paralele echidistante, avînd la ambele capete CÎte un talon.
Talonul este, de" asemenea, împartit În 10 parti, liniile transversale fiind
unite cu decalajul de o unitate, asa cum se arata În figura 1.10. în dreptul
diviziunilor sînt scrise valorile naturale ale lungimilor pentru ambele scari.
14
1.3.3. INDICATORUL DESENELOR
Datele caracteristice ale plansei sau ale plaQ,ului topografic întocmit
se înscriu într-un indicator, care se plaseaza în coltul din dreapta jos,
În interiorul plansei, cu doua laturi pe chenar. Pentru formatele de
deseTl mai mari de A2
, indicatorul va avea dimensiuni de 180x 50 mm,
iar pentru formatele A3 si A4 dimensiuni de 180 x 40 mm.
""'. ,--
30 11". 80 20
<:::> .~o Ci) 0 ~ C'.I
25 25 ,
15 85 <;:) ~
<;:) ( d ) ~ , 8 0 ""-'ori,
- - ,- 180
Fig. 1.16. Indicatorul desenelor tehnice:
a - numele institutiei proiectante; b - titlul proiectului; c - numarul si faza
proiectului; d - operatii executate,
numele si semnaturile executantilor; e - scara planului si data terminarii; f -
titlul plansei.
La planurile topografice care se întocmesc pe aceste formate se deseneaza
indicatorul În care se Înscriu datele respective. În figura 1.16
se prezinta un indicator în care sînt specificate datele ce trebuie sa se
completeze. '
1.3.4. PLIEREA DESENELOR
Copiile desenelor sau planurilor topografice se pliaza pentru îndosariere
la formatul A, (210 x 297 min). Plierea se executa în asa fel înCÎt indicatorulsa
ramîna deasupra, în pozitie normala, în coltul din dreapta jos. Copiile
se pliaza întîi pe verticala si apoi pe orizontala, lasîndu-se la marginea din
stînga fisia pentru îndosariere.
1.4. îNTREBARI DE CONTROL
1. Care sînt materialele necesare pentru executarea desenului cartografic si carac
teristicile
acestora?
2. Care sînt instrumentele necesare pentru desen si caracteristicile acestora?
3.. Care sînt instrumentele de masurat si caracteristicile acestora?
4. 'Care este legatura Între formatele desenelor tehnice?
5. Ce cuprinde indicatorul desenelor tehnice?
15
Capitolul 2
SCRIEREA CARTOGRAFICA
Planurile SI hartile topografice contin semnele conventionale ale
elementelor reprezentate SI inscriptiile care se refera la: numele de
localitati, numirile de teren, inscriptiile explicative ale semnelor con~
ventionale, datele caracteristice, valorile coteloI' si ale curbelor de
nivel de pe suprafata respectiva. în acest fel, planul sau harta furnizeaza
informatii complete asupra, teritoriului respectiv. Numirile sînt
deci un element. de baza, care nu pot lipsi din continutul nici' unui plan
sau harti. Ele se scriu dupa anumite reguli geometrice si artistice, pen~
tru respectarea cerintelor impuse planurilor si harti lor top,ografice.
Scrierea folosita este specifiCa acestui gen de lucrari, de unde si denumirea
ei de "scriere cartografica".
Pe planurile si hartile topografice se scriu:
- numele localitatilor, cartierelor si cailor de comunicatie;
-. .numele punctelor retelei geodezice;
- numele topice ale; formelor de relief, retelei hidrografice, formatiilor
vegetale si ale terenurilor; .
- datele caracteristice si explicative ale elementelor topografice
.reprezentate;
- cotele punctelor retelei de baza, a punctelor caracteristice si
valorile curbelor de niveI;
-' nomenclatura sau titlul plci.nului, valorile retelei de baza, datele
tehnice si explicative asupra întocmirii planului.
Scrierea acestora trebuie sa fie clara, uniforma, usor de citit, plasata
în asa fel înCÎt sa rezulte cu certitudine elementele sau suprafetele la
,care se 'refera si sa nu acopere reprezentarea elementelor topografice
importante. ~
Pentru îndeplinirea acestor conditii, s-au stabilit reguli privind caracterele
de scriere ce se folosesc pentru anumite elemente si dimensiunile
scrierii, în raport cu importanta si" marimea elementelor sau 'a
suprafetelor. în acest mod se realizeaza concordatita reprezentarii. elementelor
topografice cu caracterele si dimensiunile scrierii. De asemenea,
s-:au' stabilit datele tehnice care se scriu În indicator sau În
afara cadrului planului, caracterele de scriere si dimensiunile acestora.
în tara noastra, planurile si hartile topografice se scriu În limba
româna literara, cu alfabet latin.
,în atlasele de semne conventionale, pentru fiecare scara sînt specificate
dimensiunile si caracterele de scriere ce .trebuie sa se foloseasca
la scara respectiva.
16
cu caracterul scnerll. în ficele'
-patru caractere de scriere
II
2.1. ELEMENTELE SCRIERII CARTOGRAFICE
Scrierea cartografica se executa dupa anumite. reguli geometrice,
fiind o scriere desenata. La _executarea ei trebuie sa se respecte regulile
stabilite si sa se asigure claritate si concordanta cu desenul, avînd în
vedere elementele acestei scrieri.
2.1.1. PORT ATIVUL Portativul este o retea de linii care asigura constructia cor
ecta a literelor,
fiind -format din:
-. linii longitudinale echidistante (13 sau 9), din care patru sînt linii
principale, care limiteaza înaltimea -literelor majuscule si minuscule, iar
celelalte. sînt linii auxiliare:
- linii transversale echidistante, trasate la înclinarea stabilita, care
asigura latimea, grosimea. si spatiul, respectiv construirea ,corecta a literelo
r
si a cuvjntelor. -
Portativul se traseaza corespunzator
gura 2.1 sînt prezentate portativele pentru
principala, cu elementele lor componente.
,...1:;:.5.",° J
~-Q
TTT
~
1se' -= 'oe:: \ ----
~ -
t:~ --
'i:eJ
~- -~ -= -=."~ -:=:j
i
Fig. 2.1. Portati vele .scrierii cartografice:
h -' înaltimea nominala; a - înaltimea iit.erelor minuscule; b- depasirea superioara
a
literelor minuscule; c - depasirea inferioara a literelor minuscule.
i.1.2. CONSTRUCTIA liTERELOR
Literele _din fiecare caracter de scriere se bazeaza pe combinatia dintre
linii drepte si curbe, construindu-sepe baza de ovale si .bastonate,
pastrînd . proportiile specifice caracterului respectiv. La fiecare litera,'
indiferent de, caracter, se disting: ,
,_ .- înaltimea nominala h, adica înaltimea literelor majuscule (v. fig. 2.1).
Literele minuscule cu depasire (superioara sau inferioara) au aceeasi
înaltime cu literele majuscule, iar cele fara depasire au înaltimea egala cu
.; 2/3 din înaltimea nominala;
2-Cartografie 17
- latimea si grosimea se stabilesc pentru fiecare caracter de scnere,
în functie de înaltimea nominala si de forma literei;
- spatiul din interiorul literelor si intervalul dintre literele ce com;.
pun cuvintele sînt variabile În functie de caracterul scrierii si de forma
literelor;
- Înclinarea, exprimata in valori' unghiulate, fata de perpendiculara
pe liniile longitudinale ale portativului poate fi dreapta - perpendicu-
Iara, Înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°, În functie de caracterele
scrierii.
în tabelul 2.1 se prezinta dimensiunile si proportiile pentru caracterele
scrierii .utilizate. .
Pentru executarea scri,erii, se stabileste înaltimea' nominala si, în
functie de aceasta, se construieste portativu1. Se schiteaza apoi. literele
în creion, cu trasaturi foarte fine si, dupa ce s-a verificat corectitudinea;
Dimensiunile scrierii cartografice
Tabelul 2.1
Dimensiunile literelor in functie de
Cuprins caracterul scrierii
RomanA Cursiv Bloc Bloc
filiform
Dimensiunea nominalA "h" 6 unitati 6 unitati 9 unitati 9 unitati
(inlHtimea literei majuscule) (h) (h) (h) (h)
literele fara depasire:
înaltimea literelor ... /" a, c, e... 4/6 h 4/6 h 6/9 h 6/9 h.
minuscule
literele cu depasire:
b, d, g ... h h h h
afara de l.M.W. 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h
? lJitimea literelor 1 1/6 h 1/6 h 1/9 h 0,1 mm
majuscUle
M 4/6 h 4/6 h 6/9 h 5/9 h
W. 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h
afata de: f, i, j, 1, m,
t, W 3/6 h 3/6 b 4/9 h 4/9 h
Latimea literelo'r f,j 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h
minuscule
i, 1 1/6h. 1/9 h
2/6 h 0,1 mm
t 2/6 h 2/9 h
.
m,w 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h.
Grosimea literelor 1/6 h . 1/6 h 1/9 h 0,1 mm
18
II
Fig. 2.2. Constructia literelor.
se traseaza în tus, cu penita topografica. Daca schitele în creion nu corespund,
se pot corecta direct la trasarea în tus, evitînd stergerea cu
guma. Dupa oarecare practica, schitarea în creion poate fi partiala, exe-
. cutîndu-se direct desenul în tus. In figura 2.2. se arata prin sageti ordinea
în care se deseneaza. fragmentele de litere, în ..cazul scrierii bloc.
Aceeasi. ordine se. pastreaza, în general, si la celelalte caractere. La
scrierea cursiva si romana, dupa desenarea literei se traseaza bazele si
racordarile respective.
2.2. CARACTERELE SCRIERII CARTOGRAFICE
Pe planurile si hartile topografice, scrierea cartografica se diferentiaza
dupa elementele la care se. refera, folosindu-se patru caractere de
scriere: bloc filiform, bloc, cursiv si romana.
2.2.1. SCRIEREA BLOC FILIFORM
Este o scriere subtire, care se construieste dupa urmatoarele elemente:
- portativul este format din 12 unitati (13 linii Iongitudinale), din
care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 3 unitati depasirile
2* 19
inferioare ale literelor minuscule. Transversal se traseaza liniile pentru
înclinare, pastrînd marimea unitatilor longitudinale. Valoarea unei unitati
a, portativului se stabileste îri functie de înaltimea nominala a
scrierii (u =h : 9); .
- înclinarea scrierii se masoara fata de o perpendiculara trasata pe
liniile longitudinale ale portativului. Scrierea bloc filiform poate fi
dreapta, adica, perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului,
sau înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. înclinarea se masoara
în capatul portativului si, în functie de aceasta, se traseaz~ liniile transversale
pe întregul portativ;
- latimea literelot este, în general, de patru unitati (facînd exceptie
literele: f, i, j, 1,' m, ,t, w), iar în interiorul cuvintelor unele litere
îsi micsoreaza latimea, de trei unitati; de exemplu: F, L, f, j, r;
- spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt este, de regula,
de doua unitati. Acesta se micsoreaza la o unitate în. cazul literelor
asimetrice, în asa fel încît aspectul cuvîntului scris sa fie unitar; de
exemplu, la literele: A, F, L, T, V, Y, f, j, r, v, y, t;~
- intervalul dintre cuvinte este, de regula, de opt unitati. Acesta
poate fi micsorat la sase unitati, în cazul cînd scrierea trebuie încadrata
într-un anumit interval;
-. grosimea literelor este uniforma în raport cu înaltimea nominala.
De regula, daca înaltimea nominala este mai mica de 4 mm, grosimea
va fi. de 0,1 mm; pentru scrierile cuprinse între 4 si 6 mm, grosimea va
fi de O,15 mm, iar pentru cele. mai mari de 6 mm, grosimile cresc proportional,
la 0,2 ... 0,25 mm.
. în figura 2.3 se prezintamo4elul de scriere bloc filiform.
2.2.2. SCRIEREA BLOC
Este o scriere groasa, uniforma, care se construieste dupa urmatoarele
elemente:
! . - portativul este identic cu cel al scrierii bl9C filiform, format din
12 unitati, din. care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h;
- înclinarea scrierii poate fi: dreapta, adica perpendiculara pe liniile
longitudinale ale portativului, si înclinata spre dreapta cu 15°. în
functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale' ale portativului
,
pastrînd intervalele stabilite pentru liniile longitudinale;
-' latimea literelor este, în general, de patru unitati, facînd exceptie
literele: J, i, j, 1, m,~ t, w. în interiorul cuvin~elor unele litere îsi micsoreaza
latimea la trei unitati; de exemplu: F, L, f, j, r;
f -. grosimea literelor este uniforma, egala cu o unitate ... Pentru uniformizar
eascrierii
trebuie ca partile orizontale ale literelor sa se deseneze
mai subtiri cu 0,1 .. ;O,15 mm fata de' partile verticale, eliminînd
astfel impresia ca liniile orizontale sînt mai groase decît cele verticale;
-. spatiul din interiorul lîterelor este, în general, de doua unitati,
facînd exceptie literele m si w;
- spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt si intervalul
dintre cuvinte, se stabilesc dupa aceleasi reguli ca la scrierea bloc
filiform.
în figura 2.4' se prezinta modelul de" scriere bloc.
20
!I
I
.1 (AOS oab BffiS)
f
i ~ A8COEFGHIJKLMN =- ~ O P Q R.s TU V W X Y Z / ~ I .1( abcdeFghi}k/mnopqrs ~
o I!. ~ tuvwxyz 1234567890 ~
I ~ BUZAU Lerestl TlTANil! I P/esu . ~ I ~ \l,)~~t\~~L'dC\1S\\'d~Q\J~8\'\\'d ~ I
- ,
Fig. 2.3. Scrierea bloc filiform .
. 1 (£~~~~ @~ tmfg )
E A B C D EF G HJ JK. L M N =-
~. OPQRSTUVWXYZ =-
~ abcdefgh.ljklmnoprs ~
- ~ tuvwxyz 1231,567890 ~
. ~ fOCSANI ARAD Orastie Albesti )
.1( MAMAIA .Creasta Ciucas. 11
Fig. 2.4. Scrierea bloc.
21
m';f---. o-
.,
,2.2.3. SCRIEREA CURSIVA.
Este o scriere cu grosimi longitudinale, care se construieste dupa
urmatoarele elemente:
-' portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale), din care
6 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 2 unitati depasirile inferioare
ale literelor mimis.cule. Transversal se traseaza linii, pentru înclinare,
pastrîndu-se marimea unitatilor longitudinale. Valoarea unei
unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominala a
scrierii (u =h : 6);
- înclinarea scrierii' se masoara fata de o perpendiculara trasata pe
liniile longitudinale ale pQrtativului. Scrierea cursiva poate fi înclinata
spre dreapta sau spre stînga cu 15°. în functie de înclinarea stabilita se
traseaza liniile transversale pe toata lungimea portativului;
- latimea literelor este, în general, de trei unitati; facînd exceptie
literele: 1, M, W, i, 1, m, t, w.în interiorul cuvintelor latimea literelor
se menti.ne, indiferent de pozitia literelor;,
- grosimea literelor este egala cu O' unitate pe majoritatea -partilor
longitudinale,în interiorul literelor ramînînd un spatiu de o unitate.
Pentru uniformitate, grosimea liniei curbe a literei "s"se mareste cu
0,1. .. 0,2 mm;
- spatiul dintre literele care formeaza acelasi cuvînt este; în general,
de o unitate, care se micsoreaza la 3/4 de unitate în cazul succesiunii
literelor ovale: o, a, c, e etc. si dupa literele f si r; ,
- înaltimea literelor este de sase unitati pentru scrierea majuscula
si patru unitati pentru scrierea minuscula. Depasirile literelor minuscule,
superioare si inferioare, se faC pe cîte doua unitati. Exceptie face'
litera t,' care are, o depasire superioara de o unitate. La literele ovale:
c, e, o se mareste înaltimea cu 0,1 ... 0,2 mm, eliminînd impresia ca acestea
sînt mai scurte;
'- bazele literelor formate din bastonate se deseneaza pe liniile longitudinaÎe,
avînd lungimea de 1/3 de unitate. Bazele se racordeaza de
bastonata literei prin arce de cerc.
în figura 2.5 'se prezinta modelul de scriere cursiva.
2.2.4. SCRIEREA ROMANA
Este' o scriere dreapta" cu grosimi longitudinale, care se construieste
dupa urmatoarele elemente: ,
- portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale) din care
6 unitati reprezinta înaltimea nominala h, iar 2 unitati depasirile inferioare
ale literelor minuscule. Valoarea unei unitati a portativului se
stabileste în functie de înaltimea nominal~ a scrier~ (u =h : 6). Transversal
se traseaza linii perpendiculare, pastrîndu-se' marimea unitatilor
longitudinale, pe toata lungimea portativ ului ; .
- latimea literelor este, în general, de trei unitati, facînd exceptie
literele: 1, M,W, i, 1, m, t, w. în interiorul cuvintelor, latimea literelor
se ,mentine, indiferent de pozitia acestora ~ '
-. grosimea "literelor este egala cu o unitate si se aplica pe majoritatea
partilor longitudinale. în interiorul literelor ramîne un spatiu de
o umtate. Pentru uniformitate, grosimea liniei curbe a literei S se
mareste cu 0,1 ... 0,2 mm; ,
22
j ,
~ [@AIE(f;JJ$ @ \\\\,~ \\ ~ \ 11 ~
~ 'ABCOEF6UIJIiLMN ~
~ o P Il R,S T U V W X y Z ~.'
~ a IJ c d el; g h i j h l m no p q r ~
~ siu(}wxgz 123456789 ~
~\\, \\ c \\ e \' \\ '" \, i\t \ m, '" \\ ~ l\ ~ . ~ .
~. \;\\t\)\\\ ~'l'L \t~ '-\~\\1 %~.\\ ~
I ~ MA/lEA NEAGRA DUNAREA ~ I ~ \,\ID\\. \\\'~ \\iut tw~~ ~
Fig. 2.5. Scrierea cursiva.
~
~
~
~
'~
~. Iacobem
.
Voinesti
~
~
'~
~
~
gj
----======:Jl
rfl~ -.,--.------
Fig. ,2.6. Scrierea romana.
23
,&Ae~..;.o::t!if,".
Capitolul 3
SEMNE CONVENTIONALE
Semnele conventionale sînt. un sistem de simboluri, cu ajutorul carora se
reprezinta prin desen anumite elemente, aratîndu-se pozitia si caracteristicile.
acestora. Semnele conventionale trebuie sa fie sugestive, usor de desenat si
de citit.
în functie de domeniul de aplicare semnele conventionale pot fi: topografice,
cadastrale, geologice, miniere, pentru constructii etc.
3.1. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE
Semnele conventionale topografice formeaza un sistem unitar de ,simboluri,
cu ajutorul carora se reprezinta pe planurile si hartile topografice
elementele de pe teren, prin .pozitia si caracteristicile acestora. De
obicei, semnul conventional are forma proiectiei sau a profilului elementului
reprezentat. în acest fel. se asigura corespondenta dintre teren
si plan, respectiv conditia de sugestivitate, redînd în acelasi timp
caracteristicile cantitative si. calitative ale elementelor reprezentate.
Deoarece elementele topografice de pe teren au forme si dimensiuni
dife~te, a fost necesar ca semnele conventionale .~ se împarta în doua
man grupe.
Semne conventionale de contur. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor
topografice care pot fi redate prin reducere la scara;1 de
exemplu: elementele de vegetatie (paduri, finete, izlazuri, livezi, i pepiniere,
vii etc.), elemente de sol (suprafete cu nisipuri, cu grohoti$uri,
cu ,saraturi etc.), elemente ale retelei hidrografice (malul marilor,flu-
Viilor, lacurilor, rîurilor, mlastinilor etc.),' constructiile care se pot re:"
prezenta la scara etc. în aceasta situatie, .conturul elementului topografic
se reprezinta prin semnul conventional specific (limita, gard etc.),
iar în interiorul conturului se deseneaza semnele conventionale ale elementelor
de pe suprafata respectiva. .De exemplu,. daca trebuie sa! se
reprezinte o livada cu pomi frtlctiferiîmprejmuita cu gard de sîrma
ghimpata, se deseneaza pe contur semnul conventional ai împrejuritnii,
iar în interiorul' conturului, semnul conventional de livada - rînduri de
cerculete.
Semne conventionale la scara. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor
topogrl:l-fice mici care nu se pot reda prin reducerea dimensiunilor
la scara; de exemplu: punctele retelei de baza, constructii,
reteaua de comunicatie, reteaua hidrografica etc. Semnele conventionale
37
din aceasta categorie au dimensiunile stabilite În atlasele de semne
conventionale; în functie de scara. Aceste semne conventionale se folosesc
pentru toate elementele ale caror dimensiuni reale sînt mai mici
decît cele rezultate din transformarea la scara a dimensiunilor semnului
conventional din atlas.
Unele semne conventionale de contur si de scara se Însotesc de inscriptii
explicative si date caracteristice, care dau infor~atii calitative
suplimentare asupra elementului reprezentat.
în tabelele 3.3 ... 3.13 sînt prezentate principalele semne conventionale
topografice pentru scarile 1: 2000-1 : 5000; forma acestora se
pastreaza, diferind numai dimensiunile.
3.1.1. DIMENSIUNILE SEMNELOR CONVENTIONALE
în atIase sînt date dimensiunile semnelor conventionale _. În mm -
care se refera la: grosimea li~iilor, Înaltimea, latimea si diametrul semnelor,
lungimea segmentelor si intervalelor etc. ..
Elementele topografice de pe teren au dimensiuni mai mici decît
cele rezultate din transformarea dimensiunilor semnu~ui conventiopal
corespunzator în valori reale, se reprezinta prin semnul conventional
cu dimensiunile prevazute În atlas, iar cele care au dimensiuni mai
mari, se reprezinta. la scara. Din aceasta cauza, unele elemente topografice
au cîte doua semne conventionale, folosirea lor facîndu-se diferentiat,
în functie de dimensiuni. în tabelul 3.1 se dau exemple cu valorile
minime ale elementelor de pe teren de unde Înce~ redarea la
scara, În cazul reprezentarii pe planul 1: 5000.
Tabelul 3.1
DimelL'iiunile elementelor topografice
38
.,
Pe originalul de teren, de regula, dimensiunile, semnelor conventionale
pot fi marite pîna la 1/3 fata de dimensiunile prevazute. În atlase,
pastrîndu-se pozitia, forma, orientarea si dispunerea elementelor topografice,
fara sa se produca deformari sau confuzii. Pe originalul de editare,
În cazul imprimarii planurilor si hartilor, se admit. tolerante de
:l:0,l mm la dimensiunile semnelor. conventionale si +0,2 mm la lungimea
segmentelor semnelor conventionale liniare (drumuri de exploatare,
poteci, curbe de nivel ajutatoare etc.). .
ii
Nr;
crt.
1
2
3456
7
89
.10
11
Elemente topografice
Cladiri
Cladiri ruinate
Cladiri anexe
Biserici si manastiri
Uzine, fabrici, mori, centrale termice.
Statii meteorologice .
Terenuri de sport
Statii de transformatoare electrice
Poduri pentru cai ferate si drumuri
Oi'gun
Linii de somiera
Dimensiuni minime
pe teren
(mI
5x 10
lOx20
10><20
latime 15
10x20
20>:30
30x 50
20><30
lungiÎne 10
latime coronament
2,5
latime 5
parcuri etc. ,prm culoarea verde. Pentru identificarea suprafetelor respective,
acestea se coloreaza pe originalul de teren prin tenta de creion.
Pentru planurile si hartile cu densitate mare, colorarea se executa pe o
copie a originalului, obtinîndu-se astfel macheta de culori.
3.1.2. CULORILE SEMNELOR CONVENTIONALE
Pentru asigurarea unei citiri usoare si sugestive, planurile si hartile
topografice se deseneaza în culori, În toate fazele de executie. La ~legerea
culorilor s-a urmarit corespondenta cu culorile din natura, armonia
si proprietatile culorilor. De obicei, În fazele de executie elementele
topografice se deseneaza în culorile înscrise în tabelul 3.2.
Pe' planurile si hartile imprimate se mai evidentiaza suprafetele ac..,
vatice prin culoarea albastra iar cele cu paduri, pepiniere, livezi, vii,
Tabelul 3.2
Culbrile semnelor conventionale
,
Original teren
cNrtr.. Gru'ptuorpiogdreafiecleemente În creion Desen in haPrltaanmuialmtlsparui.'
,I
, tus
l Semnele conventionale, numele si cotele
punctelor din reteaua geodezica, topografica,
de nivelment, olmctele de reperaj
fotogrammetric, cele de orientare si
cele cotate ::> ~
2 Elementele de planimetrie, datelecarac- Catecreissttoicrea si ,inscriptiile ex
plicative ale ::> ZUJ
~' 3 Toponimele referitoare la planimetrie, re- ::> C
lief si vegetatie, ~ UJ
@ Z
4 Datele caracteristice si inscriptiile ele- Z
mentelor de vegetatie ,1
5 Limitele elementelor de sol -
6 Semnele conventionale si limitele ele-
UJ mentelor de vegetatie Q~
7 Limitele rezervatiilor nat1,Jrale si ale UJ > I parcurilor nationale I
I
I 8 Curbele de nivel si valorile lor
I
190 VElaelmureinteilsetoricede relief si inscriptii referi- t<~U.i.:.!J. O<~~
.toare la relief
11 Elementele de hidrografie, semnele con- ::>
ventionale, datele caracteristice si in- tf.lo
scriptiile explicative ale acestora ~ ~ VJ <::>
apelor
12 Cotele nivelului mediu al la , pos- U~J ~=f-<~
turile hidrometrice si cotele batimetrice > <
,
le
1, A' '\ .
39
"
3.1.3. PLASAREA SEMNELOR CONVENTIONALE
Semnele conventionale se plaseaza pe original dupa urmatqarele principii:
Pozitia reala a elementului din teren sa corespunda ca: '
- centrul semnului conventional, la cele cu forma geometrica de
cerc, patrat, dreptunghi, triunghi, stea;, '
- mijlocul liniei de baza a semnului conventional, la cele care au
baza semicerc sau linie dreapta; ,
- ,vîrful unghiului drept al semnului conventional, la cele cu picior
dreptunghiular; _
- baza piciorului semnului conventional, la cele cu pIcIOr fara linie
orizontala la baza.
, Orientarea semnelor conventionale va fi:
- paralela cu laturile planului, la: punctele de baza, co.suri de uzine
si fabrici, statii de radio si televiziune, statii meteorologice, monumente,
troite, statii si posturi hidrometrice ' etc. ; ,
- conforma cu orientarea reala a elementului pe teren, la: cladiri,
terenuri de sport si stadioane, cladirile uzintlor si fabricilbr, etc.,;
- paralela cu latura cea mai lunga a reprezentarii" la: sere, livezi
etc.
Axul semnului conventional sa corespunda cu ax~ elementului
topografic reprezentat, la: cai ferate, drumuri, strazi, poduri, diguri,
baraje etc.
Distanta minima Între semnele conventionale va fi de 0,3 mm.
3.1.4. PRINCIPll DE GENERALIZARE
Pentru a asigura claritatea si expresivitatea planurilbr si hartilor
topografice, pe acestea nu se redau toate elementele tQPografice din
teren, selectionîndu-Ie în functie de importanta lor. Aceste cerinte 'se
realizeaza prin generalizare, care trebuie sa respecte urmiltoarele princi~:
'
- generalizarea, trebuie sa se faca în mod diferentiat, 'În functie de
densitatea elementelor, astfel: în zone mai-aglomerate sa se elimine
detaliile 'neesentiale si sa se' scoata în evidenta cele mai importante'
din punct de vedere economic, iar în zonele unde _elementele topografice
sînt rare, sa se' reprezinte si acelea ale caror dimensiuni sînt mai
mici decît cele prevazute în atlase; ,
-,'sa' se obtina corelatia naturala între elementele componente ale
continutului, de exeinplu:~ 'Între reteaua hidrografica si detaliil~ de .planimetr
ie,
între curbele de nivel si elementele de sol, I Între rete~ua
hidrogtafica si formele de relief etc.; ,
- influenta, generalizarii asupra preciziei sa fie cît mai redusa.
La generalizarea elementelor de planimetrie, si de altiItletrie, pentru
pastrarea preciziei trebuie sa se respecte urmatoarele reguli:
- punctele de baza, detaliile proeminente, punctele de orientare,
elementele cu forma clara si contur precis, cele care se- reprezinta prin
puncte si linii, precum si cele ce se pot reprezenta 'ila scara, se
redau pastrîndu-se exact pozitia si orientarea, în asa fel Încît sa nU
influenteze precizia;
- elementele de planimetrie si de altimetrie importa~te, care nu
(se pot reprezenta la scara, se redau prin exagerarea dimensiunilor sem-
40
"
"
nului conventional,pastrîndu-se exact pozitia centrului sau a a~ului
si orientarea;
- elementele de planimetrie si 'de altimetrie' importante, care nu se
generalizeaza, pot fi deplasate ca pozitie cu valori de la 0,5 la 1,0 Imm,
pastrîndu-se orientarea lor;
-'. elementele de planimetrie si de altimetrie neesentiale se elimina
pentru a se asigura claritatea planului.
în cazul întocmirii planurilor sau hartilor la scari derivate, folosind
planuri sau harti la scari mai mari, în procesul de redactare trebuie sa
se efectueze ,generalizarea <lttografica. Acesta este un proces complex,
prin care se selecteaza elementele importante, asigurîndu-se reprezentarea
elementelor topografice corespunzatoare continutului si conditiilor
de claritate si expresivitate.
Dintre factorii care influenteaza generalizarea, se mentioneaza:
- destinatia hartii, adica stabilirta elementelor ce trebuie sa se reprezinte
si gradul lor de detaliere, în functie de scopul pentru care se
întocmeste harta;
-, scara 1 hartii, adica selectarea elementelor în functie de posibiilita":
tile de reprezentare la scara respectiva; de exemplu, pe un centimetru
patrat la scara 1: 10 000 se reprezinta elementele de pe' un hectar, iar
la scara 1: 25000, pe aceeasi suprafata de harta se reprezinta elementele
de pe 6,25 ha. De aici rezulta ca generalizarea se accentueaza în
raport cu micsorarea scarii;
- particularitatile zonei de cartografiat, adica generalizarea se efectueazadife
rentiat,
_în functie de densitatea, dimensiunile si forma elementelor
reprezent~te;
- modul de reprezentare, .adica în functie de dimensiunile semnelor
conventionale si ale inscriptiilor sa se încarce suprafata hartii cu desen,
astfel încît sa ,se asigure claritatea si expresivitatea hartii.
Generalizarea trebuie sa se efectueze într-o anumita o.rdine, cu mult
discernamînt, pentru a pastra caracteristicile generale ale zonei ce' se
reprezinta.
3.1.5. LUCRARI PRACfICE
Sa se deseneze semnele conventionale topografice prezentate în tabelele
3.3 ... 3.13, pe hîrtie de desen format A4 (21Ox297 mm), asezata
cu latura lunga în pozitie orizontala.
Pe toate plansele se traseaza chenarul, iar pe prima plansa, -în partea
din dreapta jos, se deseneaza indicatorul (150 x 20 mm), care se 'împarte
în trei coloane de dimensiuni egale (50 mm).
. Pentru desenarea semnelor conventionale, plansele se împart în trei
coloane (89 mm). Fiecare coloana se va diviza În trei parti, care vor
,cuprinde: nr., crt. (9 mm), elemente topografice (45 mm), semne convtn~
tionalesi inscriptii (35 mm). Pe verticala, spatiul se împarte corespunzator
cu marimea semnului conventional, a inscriptiilor si a denumirii semnelor
conventionale.
Denumirile semnelor conventionale se scriu în tus negru, caracter
bloc filiform, h=2,5 mm. Semnele c.onventionale. se deseneaza în tus, la
41
~_.
1\
-- .. I dimensiunile "j:,revazuteîn tabelele 3.3 ... 3.13, în culorile mentionate
,pentru originalul de teren din tabelul 3.2. Inscriptiile explicative ale
semnelor conventionale se executa cu caractere de scriere, si diInensiunile
prevazute în tabelul 2.2. "
Indicatorul se completeaza conform indicatiilor din c~pitolul 2.4.1.
Tabelul 3.3
Nr.
en. ' ElcmcDtc tOPOlI'afice , ScmDc cOliveDtioDllc' ,i iDlCriptii
Puncte ale retelei geodezice cu determinlri
astronomice
2 Puncte ale retelei geodezice Viforita,
3,0A 183:?
3 Puncte ale retelei topografice instalate:
.....pe sol
.198,7
ifi17:2,3
2~~2:3},"
,'1.5 .
D,S:~ 96 fi
~ '
",-' '. , 1114I~'l
\,'
sp2~p~&' .3
.....pe biserici
.....marcate cu picbeti Dletalici
- pe cladiri
- pe: cosuri si constructii informA
de turn
Puncte de indesire a retelei topografice:
-marcate cu barDa
4
s
- marcate cu tlrUsi de JeDlD
Puncte, de nivelment:
- din reteaua de stat
42
6
- din reteaua locali
Puncte cotate
T~elul 3.4
Constructii In localititi
Nr.
crt. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii
7 Cladiri:
- CU cadre si plans. din beton
armat
1 : l 000; 1:2000; 1: 5000;
~ W
- din piatrl sau caramida
-soproane
9 Cladiri subterane
10 Cladiri ruinate
11 Biserici si mînastiri
12 Capele
13 Moschei "
14 Monumente
15 Troite si" cruci
: :
~. : hC.e/. .. ..............
~ O 10,4.1 = numâru' de etaje ".
~ rlpz.cer.
lZlma!!.
Odpz.le.l~
O
oI
+)
I .l]
- din lemn, paiaIita sau chirpici
- din lemn
- din metal
Cladiri anexe:
- din beton sau zidarie
8
16 " Cimitire
.' ... o +
,4,0
" ...
,, .
43.
Tabelul 3.5
Constructii industriale, .soclaI-culturale .siexploatiri
Nr.
crt.
17
Cladirile uzinelor si ale fabricilor:
- cu cosuri
- fara cosuri
Semne conventionale lsi inscriptii
,
. :\1 [.41-;-.l.J siderg
~text
18
19
Foraje
Sonde de petrol sau gaze:
- cu turle
- fara turle
,.. ,
4~.~ pe!ro/
2jJ
z"u,-o qaze
MnI/yZ
G¥J
20
21
22
Statii de radio sau televiziune
Oficii telegrafice. si telefonice
Galerii de mina
- betooata
- consolidata cu lemn
4j)1~o
'2/1 4Plt ~ 73~5
5- liilimea galerie, .:
738,5 - cola,Jj gllrt!J gii,/el'lel
.~ ~
[~~~ »
4~'~:?:O L
~
3~O~ var
3P'
~
4-P.b.1.0
6,0
Statii de alimentare auto
Cuptor de var,
Cuptor de caramida
Statii meteorologice
, TerenUri de sport si stadioane
28' Rezetvor de gaze sau petrol
24
25
27
26
28
44
jl
Tabelul 3.6
Linii electrice si de transmisiUni
Nr.
19\ Linii electrice ., --:1. '2,0':
:G ~ I 0 .~
- pe stilpi de lemn
~. ffOlcv - pe stilpi de beton .. ... ". .~
-pe stilpi metalici o o ~fJil.ZillirlJ1l.i <J,sn{o/lor
1lI-,wzt/i,'.sd!/i1lIiltâ I s///Jtlol'
\
30
31
32
Statii de transformatoare electrice
Linii de transmisiuni (telegrafice
sau telefonice)
Stilpi de sustinere
-.- din lemn
- din beton
- din metal
- pentru lumina.
- pentru tramvai
- pentru telefon
4.?:.1
~b
3.~:.?
1;0
[]] fr~1/Jf.
'1 ~ I
'6.0
1P:::O
45
.: nI''.:
:2,O~ '
[IJ]::'P
;2,0:
- .rv - , ;etpIIrI.ts:.---.r.....,.- .
'2,0-
Semne conventionale si inscriptii
"--- ._-----_ ..._-._-----_._-_._-._-----
Tabelul 3.7
.~pe!ro!
0,8
--.48-:4,0:-pm.-IJ-/ -,, .-! ~...
--.--.--.a~er -
---C--c~-
----T- -T~-
-p'Q-mp.--T, --f-_
,1,5,
- - C --G}- C ---.. .,..
COnducte
-- subterane,
- cu statii de ,pompare
- subterane
- cu statii de pompare
- subterane
Conducte de petrol:
- 'la suprafata
- subterane
Conducte de gaze:
- la suprafata'
- cu statii de compresiune
- .cu statii de pompare
Con, ducte de apa:
....:'la suprafata
-:.. camine devizitare
- gura de canal la dgola strAzii
Conducte de abur sau aer:
- la suprafata
Conducte de termoficare
:-- subterane
Conducte de canalizare:
- subterane
33
Nr.
crt.
34
3S
36
37
38
46 I,J -'
I '
"'y.:"'_-.~-~- ------
TabelUl ',3.8
Cii rente si colistJ'aqii mexe
Nr.
crt. Elemente topoarafice Semne convenlionale ti inscripJji
39 Cii fera~e:eu .ecartament qprmal:
-- cu Iime simpli ~
- cu linie dubli
- cu linie simpli si electrificatl
1.1000
&,0
F
e8
1:2.000 - f: 5000
f
1.0
rE.
40
- eu linie dubli si electrificatA
-in constructie
-- cu linii demontate
Cii ferate cu ecartament ingust:
- cu linie simpla
e _
E -
1:1000 1:2000-1:5000
=-_~a:=,D:.: _-=~p.~_-=_
=:ZfllZlZlZ'ZlZ2!:' =::l'rz'Z:Z1lZ2iZ:zIZI=~QlZ1ZZlZZlZP!:l::' =
:0,7
- cu linie simpli si' eJectrificatl ! T ! T
41 Constructii anexe:
- statii de cale feratA
- balte sau puncte de oprire
- J)aSllI'ell
-- semafor
.- platforma turnantA
~jr.' . . ~ c:::::;:J u:=:usi '~~..(~:,&; ~/1lI.J-I/.
8-l1IImiru/lldlilor
Bh.A'';'*f~.
'<:_-------~
==-_c=~:;=;~r,-;=::=1,0=- __ -==
111
==--==:::::I#I_' :::::::::.-==
47
~---
Nr.'
crt.
41
- depou
--rambleu si debleu
Tabelul 3.8 (continuare)
,5,0
! 'ITP1P.1E, EEITi
- zid de sprijin si de consolidare
5,5
:a::: ."0" 0,3
8,0';
I
42
- tunel
Poduri pentru calea ferata:'
- construite din metal
- construite din beton sau piatra
'._.I.'~f"-:~'f5-~S-.--~ 6- --,8- --- -
7,5 120 ==-IIK::"H=-'", -==
1. t. =:::1_-= J I ..,=,:l--===
43 Linii de metrou:
,- sinlple -la suprafata
. 16,0
I 1.: 0,5
- sinlple subterane
- duble la suprafata
II
i,O
II II II 'II
- duble subterane
-- intrari în subteran la statiile de
metrou
-t+- - -+f--'-++-
,5,0 .. -++--""""-W-M- 44 Linii de tramvai:
- sinlple
: 6,0:
) .) ,1 l' 0,2
..,....duble
45 FlJlliculare sau teleferice:
- sinlple
- duble
II "." II' 1111 II II
-i :-3,0 -6;0 rO,7 jfl/pi~ sl/S!im'n',
-1 - \1 " J r
46
48
Benzi,transportoare permanente oo
o
o
o
o g 4,0 -b-,-o~'-o-tl".
: 6,0': fP
Sosete, drumuri si coostructii anexe
I Tabelul 3.9
Nr.
crt.
47
48
48
Elemente topografice o
Autostrazi
Sosele:
- modernizate
- nemodemizate
oDrumuri naturale:
- îmbunatatite
- de exploatare
- poteci
.g.3' =2x4As= 0--2X4B -- J
2 - nlJmaruI!JenZl/pr fM. VI) sel)s dairruiJIie
4 - /jliml'a l/l1e/bl'l1rIJn m. . ,
JOJ
____ o a(fO)As _- _
8 - li/imea pi,.!Ii" C¥OSiJlJt1e
10- litiml'a loiala' ========= 5(8)P =====.=.-:.(~O_.l I
===6 __ ql <_,
____:3_,_0:__ ~Q £o0~,2
___ 0;I .F'a11,220B°-7~
0
,
---*1 1 .~
___ O'~/_o ' , 1B '800 ---
50
51
Constructii anexe:
- rilmbleu si debleu
- zid de sprijin sau de consolidare
- pietre kilometrice
Poduri pentru sosele si drumuri:
- construite din metal
F -fier, material de constructie.
8 -Înaltimea deasupra nivelului
apei, m o
126-7.6 dimensiunile podului. m.
200 - rezistenta la o sarcina, t.
- construite din beton sau piatra
2.3
.1.1,1,1.1,1.1,1.1.,1,1.1,
'l'j'j'i'I'I'I'I'I'I'I'ji
i ' le " '" II I I
"J
o'
3,5
....<f' f'PI' .l'I'IQ'I'f.T" ti.l,!.I"".!".!.1,'
1"", '" ,"
1) .i
O,i
I
4 - Cartografie
- construite odinlemn
- podete tubulare
- poduri pe suporti plutitori
- punti pentru pietoni
___ ,/ f., __
74~;60l'
-t
t
___ j" 1\ 1\ " IV V V V 'Aj"C----_ ----H-~--
Tabelul 3.10
Frontiere, limite si imprejmuiri
55 Ziduri din beton,' piatra sau carimida
, I
I
I "
:5,D: ~.~
-.-.-._" -----'-'-11;l I
)P. .SP. I ....; ~ ~ . .. -- -- - 43
I
.5,0. .5,0.. - _' -, _ . _~ _ D].
0.1
q5-"" :4P:
0,3 . . . . . .S .
qS .... 4,0 . .i .I:e' O,?
,.
- de comuna
Elemente. topografice
. Frontiera de stat
Limite administrative
- de\judet
'- de municipiu sau oras
52
53
54 Ziduri istorice
56 Garduri
- metalice
Nr.
crt.
ee ee ~' ee.~ ee ,.1. . ,., ...
.~. ÂC I
- 0-0-0'-'0-0-0-0-0'-0-
.4,0. "~N"NM"'~
.4p. e
!,IJ !t,l! ~o -.-.-~~+-.~+-,+-4- I
~ .
~'..*..4./Jl.e " " v X Y A V ru I
- din sîrma ghimpata
- din lemn
- din plasa de sîrma
- din nuiele
Limite permanente ale elementelor
de sol si de vegetatie
- gard viu
57
50
I
1',
.... "
Tabelul 3:11
Reteaua bidrografica si constructiile anexe
Nr.
58
59
Linia de mal a marilor, flutftor,
lacurilor si riurilor
Maluri. abrupte:
-,- din, stînca sau piatra
-,- din pamînt
- consolidate cu beton sau piatra
''-/-~?----~-c.../,-.-'~0,;2/. ), ~,
sepiJ O~Î=~;-;m;::=. rertH
st'1'1rJ . =3::i~i;;::=~ vt'r~' .
2,0 verde
ii,' » ii' J.--!--!+i- i j ( ii , , , , 0,5 I
-.,.. consolidate cu fasciile
.'l.g
i ,
, ! ,i~: f<v~r~
! ! ! ,D,I
60 Diguri .
51
0.1
-.-
verde
_0'f,'Q_._'- -/_.-
1,2
-------
~ . .1,7 rertk
. negru
~
2,5 " rero'l'
/vertk
,,,«,,,',~,vereerk'
myru ,. verde
~eI""'fl,'lj~I,JIt"'''''I.r,,,,,,,!tl.I.AI,',',''I,''
- în constructie
- cu adîncimea malurilor' mai
mare de 1 m, amenajate
-:-. construite pe diguri
- cu adîncimea malurilor mai
mare de 1 m, neamenajate
- cu maluri consolidate
Rîuri si pîraie:
- cu adîncimea malurilor mai
. mica de lm
Canaluri .pentru irigatii sau desecaci:
- cu maluri, neconsolidate
61
62
4*
52
Nr.
crt.
63
64
h:voare:
- neamenajate
- amenajate
Constructu -anexe:
- statii sau posturi hidrometrice
l82,5-cota la capatul mirei
(4,50) - gradati!! pe mira la care .
s-a determinat cota
l8l,5-cota Qivelului .mediu al
.apei
- docuri
- ecluze
2-numarul camerelor de eeluzare
65 -lungimea camerelor
15-Iatimea portilor
3,5 -adincimea apei
-' baraje
- castele de apa
- fintini
-:- roti pentru irigatii
- vaduri
- faruri
- feriboturi
850-latimea apei inm
75 x 12-dimensiunile feribotului
in m -
350-rezistenta la sarcina in t
- bacuri pentru vehicule
- bacuri pentru persoane
I
Semne cOl1ventional~ si inscriptii
Tabelul 3.12
ReUef si elemente de sol
Nr.o crt.
65 Curbe de nivel:
- normale
0'----48 ___ i_9-_,:!--',
-: principale
- ajutatoare
_- -accidentale
0,2-
-4,0.
0".-0-_0
!iO
66
67
68
69
70
71
72
Rupturi de teren si tef"ase
Rîpe si viroage
Zone cu alunecari de teren
Colti de stinca
Zone stincoase
Zone cu grohotisurt
Terenuri cu saraturi:
- inaccesibile
-accesibile
lIIIIIIJllllllllllmlll'll1/l~r~
Il'I,I"JI',/.",II~"'J, ',"II/II/Iii:;t..-Yeroe I I ",.
,I1J
53
54
Nr.
crt.
73
74
75
Terenuri cu mlastini:
- inaccesibile
- accesibile
Suprafete nisipoase:
- nisipuri uniforme
- nisipuri cu ridicaturi
-' riisipuri cu gropi
- ,nisipuri miscatoare
Vegetatie
Paduri:
.:- cu înaltime mai mare de 4 m
- cu înaltime mai mica de 4 m
- rare
- doborîte de furtuna, uscate sau
arse
l'
I
I Semne conventionale si inscriptii
Tabelul 3.13
:'0" 0"0"'6'" 0"0 o' () o. "o: , 1,
:00:: 1,0 " '1' ~ o;' ; 'f.Sr.J O 30 ~ lo ' '1 o:
:..p..,.~....9.., ,Q.,.9.. A:...90.0 ~o:
25 - Îl1i/lime<1 D'U'tite iJi1r-IJ"rIQ in 111.
0,30- tliQmelru/ metltv I
(0 O' . ji '. o" '.;'" 'O "I~o"o"'~
;0:: 0,6 4 brad , ,oi
:.0 I o:. ~9... q .. . 0.... ~.... C! ~ ,,?, . '? . '?: ...~ ~.T .
Q, I Q,
1 .'. .\.., i.: ,,'C" '" ,.i-' ....
J,.. L L l.. I L
.....L...........L...........L..... '("L ..;..
II
.t
Nr.
crt.
76
77
78
19
80
81
82
, 83
84
85
86
87
Elemente. topografice
Linii de somieta .
Tufaris sau maracinis
Suprafete cu ierburi naturale
Suprafete cu izlazuri sau pasuni
Suprafete' cu stuf, trestie sau
papuris
Perdele de protectie
Arbori izolati
Tufe izolate
Livezi sau pepiniere de pomi
fructiferi
Vii
Culturi de orez
Culturi de plante tehnice
Tabelul 3.13 (cOIitinuare)
I
Semne c'onvelllionllie si inscriptii
' .; ~ j
~. /1 II 4.0 Il II ,,~
~ " 1 1::2,0" " r :............................................. ...
i"~"" ~ ~ -;z ;: ~
; /\ /\,:.:2P /\ /\ /\ I
: "" ~ t
~ '~i~" ;;; + ;;..'''1
'IV '1" ,II + '* : L .1
.3,0. o CI o o o o. " () o o o 0:::(0.
'.0.
....... , 4b oJj ... ... :
: o o"~ i> o o o o o o:
: 4P InJr !
: o 0"0 o o o o o o o:
: .; t .... :...,.q : ; M:
.. ~.S ~ S' S ~ E
4'0..:: ..... S ;r'r'W.~I ,v, ~ . 1.,. .~,::
' .
~::.:.:.:.:.~.:...))i. :'.:::::::.:::::::i::::::~
;.~ ~. + i :
4:0.:! ~ i."2.//#1. ,1: ;. ~ :
. .............. .. ............. 0 0 0 .-;
:000000'0'0 o :
: . o o: :'0 . o O'. 0",0 .0. o o O' : 4 .O : .' 0o,8 O' o o"aoltleol 00 o o o ~.
::~ . "!
55
I,
I,
I,
,.
I
I
,
I
I
I
I,I
I . ,
I
!
3.2. SEMNE CONVENTIONALE CADASTRALE
1
3.2.1. PRINCIPIi DE REPREZENTARE
Prin lucrarile de cadastni trebuie sa se asigure cunoastereaj completa si
sistematica a fondului funciar, silvic, hidrotehnic, edilitar si imobiliar. avînd
în vedere aspectul cantitativ, calitativ si juridic. Acestea se reflecta în planuri
si registre cadastrale.
La întocmirea planului cadastral se folosesc, de regula, semnele
conventionale topografice. Pentru categoriile de folosinta ale terenurilor se
face o detaliere calitativa, iar semnele conventionale se înlocuiesc cu simboluril
e
prezentate în tabelul 3.14.
Tabelul 3.14
I Simbolurile categoriilor de folosintA ale terenurilor
Categorii !
Categorii Simbol Simbol
-
I
ARABIL NEPRODUCTIV
Arabil A Neproductiv N
Gradini de legume Ag Nisipuri I Nn
Orezarii Ao Bolovani, grohotis Nb
Capsunarii Ac Rîpe, ravene, torenti I Nr
Sere As Saraturi Ns
Solarii Aso Haide Nh
PASUNI
Mocirle-smircuri jNm
Pasuni P
Gropi Ng
Pasuni împadurite Pp DRUMURI SI Pasuni cu pomi fructiferi PI Drumuri cAI FERATE 1&
Pasuni cu tufaris Pt Cai ferate
Drumuri nationale Dn
FiNETE Drumuri judetene jDj
Finete F Drumuri comunale De
Finete împadurite Fp Drumuri de exploatare .De
Finete cu. pomi fructiferi FI Strazi si ulite Ins
Finete cu tufaris Ft
CONSTRUCTII
VII Constructii C
Vii V Constructii-curti lee
Vii nobile Vn Diguri Cd
Vii hibride Vh Cariere ICa
Pepiniere viticole Vp Parcuri
.
Cp
Plantatii hamei Yha Cimitire ICi
liVEZI Terenuri sportive :Cs
Livezi L lU"guri si piete ,Ct
Livezi intensive Li Plaje si stranduri Cpj
Livezi cu arbusti fructiferi Lf Taluze pietruîte Ctz
Pepiniere pomicole Lp Alte terenuri :Cat
Plantatii de dud ~ Ld CARTAREA CLADIRILOR I PADURI SI VEOETATlI Cladiri 'cu zida
rie
.FORESTIERE din caramida si .plansee
Paduri PD din beton armat A
Plantatii si perdele protectie PDp Cladiri din caramida I
Rachitarii PDr cu planseu de lemn B .
. Pepiniere silvice PDps Cladiri. din lemn C
Tufaris si maracinis PDt Cladiri din paianta D
Cladire declarata monument
HIDROGRAFIE istoric Mi
Ape H Magazii din zidarie in
Ape curgatoare Hr Garaj din zid-metalic gj
Canale Rc Grajd din zid gr
Lacuri si balti naturale Hb I
Amenajari piscicole Hp
SLtaucfuarriis de acumulare HHas I
I
56
Vl. i
; 1 .. :
'l
'1:
\
I
1
!I
1
I
!
I ,o.
I în cazul cadastrului imobiliar, se întocmeste pentru fiecare imbbil
I
cîte o fisa (tabelul 3.15) în care sînt trecute datele referitoare la imobilul
luat în evidenta. în legenda schitei sînt prezentate semnele conventio,nale SI
I notatiile specifice. 1 I I
li 3.2.2. LUCRARI PRACfICE I
Sa se întocmeasca fisa imobilului pentru cladirile care apartin scolii~ pe
baza masuratorilor si inventa~rilor care se vor executa.
I Tabelul 3.15
,
,FISA TEHNICA A IMOBILULUI I
din ~l!C.u~~s:n . strada .SIR. E.NE. L.OR. . nr .. 3 . 'sector 5 I
PROPRIETAR. ~lJR,A~V At.lq~L~ .SI.~U.~GU. ~10.0~ .
domiciliul/sediul .st~. ~I~~I'fEJ..QR. .S~C.TO~ ~ I SUPRAFATA. TEREN PLAN DE SIT
UATIE SC. 1: 500
TOTAL 597 . M.P.
, vita-de-vie \ 36,50 I ! 8 . butuci pe A' t J. --l
1 ,A'
o:: !
virsta ... 4 . ani ~ A2 :
ioi1 I
pomi fructiferi: , zw
.2.ciresi ." CDRP 8 CORP A .~
2:~eq \ 31.20
II) I copaci . I :te! I lE II) , f I ,,1 ELEMENTE CLADIRI II ELEMENTE ANEXE
I MPRE.JMUIRI ELEMENTE materiale de constructie I
A B , C ELEMENTE
SCÎndurA
ANUL CONSTRUIRII 1933 1933
anul
STAREA TEHNICA bunA bunA. construÎrii 1975 I REGIM DE INALTlME parter + parter + s
tarea
,
ii
2 etaje+pi I etaj+piv tehnici bunA
nilA (parter nilA (parter
lungimea (m) 42 I FOLOSINTA locuintl l<>cuinlA CONSTRUCTII
p. ~j FUNDATII beton beton DENUMIREA ,
I "
ii <'" PERETI cArllmidA c:ArllmidA' ELEMENTE magazie
" Olt: PLANSEE beton beton anul constr. 1970 ": <:,~o'0".~. ISNAVREPUATNOTAARE lte
amblAn lteamblnA sDtaOrereattieb. sPa.Fti.sLf.. I
aUi
cazan Dale 2 sarnanlA Imn
<'" caoa Dale 2 mvelitoare carton
~< ~"t':Z Wlav.Coa.r 23 22 ... III WCA NTUAMRARI (fDaEmiFliAi/MpIeUrIsoane) I Z-
'<" chiuvelA 2 2 '" cu-l cu 2 cu 3
~r:. ~. total total 8 DetS. ners. DetS. corn imobil I Il'ST. ELEcTRICE 'da da
cu ec:hipam. - - A 2 I 3/4 .h 5/6
li fArA ecbipam. - - B 2 2/2 I
cu sabe 5 sobe tera- 3 sobe teracotA.
JeniDe cotA-lemne C .,
i IV SUPRAFETE '. i I i: CATEGORIA CLADIRI TOTAL ANEXE TOTAL
Il SUPRAFETEI . CORP CLADlR DENUMIREA n-nI~ MOBil A B C maeazie ru-EX . I
CONSTRUCTIA LA SOL 106,56 63.73
,
170.29 3.00 3,00 173.2~
) Î '" c.r.lDl . sau
.... 85.73 148189 3,00 3.00 I Înlocuitori .
"'''- 434,62 437,62
Z~ paiantA sau 8Q chirpici .
:s cAramidA- sau
1= irilocuitori 12,1~ 114,64 326,83 2,43 2,43 329,26 I
;:> paiantA sau !
chiroici
I
LOCUIBILA 105,90 86.52 162,42 ,.,., ! INTOCMIT TEREN Marin Dumitru data: nota:
INTOCMIT BIROU Constantinescu Gh. .. april, Actualizat: august 1988
VERIFICAT Ionescu -Nicolae 19k2 I SEF ATELIER Inl!< Boceanu Ion
I
57
i I
~ ~. -- .
I
Capitolul 4
',' ';i
REPREZENTAREA RELIEFULUI
4.1. DEFINITIA Sl CLASIFICAREA RELIEFULUI
Pe planurile si pe hartile topografice se reprezinta totali~atea elemen'
telor situate pe ,Suprafata terestra (topografica) existenta în natura, ,cu
toate .nereg~larjta~ileei. ., ,.' v ' I , , , ,
Prm rehefse mtelege totahtatea demvelanlor suprafetei terestre (topografice)
fata de o " suprafata de referinta.
Ca suprafata de referinta s-a adoptat geoidul, care într-o pnma
aproximatie, se considera ca fiind 'suprafata marilor si a:, oceanelor în
echilibru, presupusa ca fiind prelungita pe sub c9ntinente. Suprafata
geoidului sau suprafata de referinta altimetrica constituie originea
pentru determinarea altitudinilor (cotelor) punctelor de pe suprafata
topognifica.'
Prin altitudine sau cota a unui punct se întelege distanta pe verticala
dintre punctul respectiv, situat pe supraf~ta, topografiica, si suprafata
de referinta. Acestea se determina prin lucrari de nivelment., ,
" - 1 Suprafata topografica este foarte complexa din punct de vedere al
reliefului, distingîndu-se doua categorii principale: 'forme de relief si
elemente de relief.
4.1.1. FOR!\1E DE RELIEF
Relieful suprafetei topografice este compus din cîteva forme tipice,
combinate între ele.
înaltimile se prezinta sub forme conice sau de cupola, distingîndu-se:
-' muntele, cu altitudini de peste 800 m;
- dealul, cu altitudini între 200 si 800 m;
- mamelonul" înaltime cu forma de cupola, care se ridica deasupra
terenului înconjurator; 1
- colina sau magura, înaltimi mici si cu pante line, care se prelungesc
în terenul înconjurator.
înaltimile au urmatoarele parti principale:
-' vîrful - partea superioara a înaltimii;
- versantii - suprafetele laterale' ale înaltimii, cu pamte de înclinari
variabile;
- piciorul pantei - sfîrsitul versantului.
Creasta este înaltimea prelungita intr-o anumita directie, rezultata
din intersectia a doi versanti. Creasta poate fi o linie sin{{oasa cu vîrfuri,
mam~loane si sei.
84
Saua este portiunea de creasta dintre .doua vîrfuri consecutive, fiind
atît locul de întîlnire a doua creste, cît si locul. de formare a. doua
vai ce coboara în cele doua parti opuse crestei.
Depresiunea este. o adîncime de. teren închisa de înaltimi, deosebindu-
se fundul depresiunii,adica partea cea mai de jos, versantii
înconjuratori si marginea, adica partea superioara a versantilor. O depresiune
de întindere mica se numeste caldare sau gavan. "
Valea este o depresiune prelungita care coboara într-o' directie,
fiind linia de întîlnire a versantilor 'la partea lor inferioara. La o vale
se disting: originea, firul vaii~au talvegul si gura vaii, adica confluenta
a doua vai. . .
Sesul este forma plata de teren, cu mici ondulatii. Cele situate pîna
la 200 m altitudine se numesc cîmpii, iar cele cu altitudini mai mari se
numesc podisuri.
4.1.2~ ELEMENTE DE RELIEF
Elementele de relief sînt denivelari accentuate, formate prin actiunea
agentilor naturali: eroziuni, alunecari de teren. etc., sau actiunea
oamenilor: ramblee, Hebleuri, diguri, cariere etc. Se disting urmatoa-.
rele . elemente tipice de. relief:
Movila este o înaltime izolata, în forma de con sau. cupola, ce nu
depaseste înaltimea dy 25 m fata de nivelul terenului înconjurator.
Poate fi naturala sau. artificiala.
Groapa este o adîncitura cu dimensiuni reduse, cu forma inversa
decît movila, în cele. mai multe cazuri formata artificial.
Ripa sau ruptura de teren s-a format pe cale naturala, din cauza
eroziunii sau alunecarilor de teren, avînd versantul aproape vertical.
La . partea superioara, unde s-a produs ruptura, este marginea rîpei, iar
la piciorul versilDtului, baza rîpei.
Viroaga sau ravena s-a format pe. cale naturala pe firul apelor,
din, cauza eroziunii si transportarii de catre torenti a materialului erodat.
Peretele stincos este asemanator cu o rîpa cu ve'rsantii din roca dura.
Rambleul si digul se construiesc pe caile de comunicatie, în lungul
apelor, pentru irigatii si desecari, distingîndu-se: coronamentuI,l
adica partea superioara; taluzele, adica versantii, înclinati de regula cui
30 sau 45 Q; baza taluzului .. Taluzul poate fi consolidat.
Debleul si santul rezulta din saparea terenului natural pentru construirea
cailor de comunicatii, pentru irigatii si 'desecari, fiind forma
inversa a dig,ului. ~
Terasa poate fi naturala, situata în zonele de ses în luncile rîurilor,
sau artificiala, construita pentru amenajarea terenurilor înpand
supuse. eroziunii. ", . 1.,
Canera este formata artIfiCIal pentru extragerea.' de matenale sau
zacaminte, avînd aspectul rupturilor de teren. .1
Aceste elemente de relief se reprezinta prin semne conventionale
specifice, însotite de date caracteristice si explicative.' De regula, eleJ[
mentele naturale de relief se reprezinta cu culoarea sepia, iar cele arti-
"ficiale cu culoarea neagra.
85
4.2.1.. METODA PLANUIULOR COTATE
Reprezentarea reliefului prin cote consta în raportar~ pe plan a
tuturor punctelor determina~. altimetric si scrierea valorii cotei linga
semnul conventional al fiecarui punct. . I
~cest sistem este pr~is, simplu !i rapid, dar prez~nta ..doua .inconvemente:
formele de rehef nu apar 1D mod sugestiv SI scrierea cotelor
încarca planul cu multe inscriptii. De aceea planurilecot~ie se folosesc
4.2. METODE DE REPREZENTARE A REUEF~LUI i
Reprezentarea formelor de relief pe planurile si hartile tc;>pografice
a constituit o problema dificila, adoptîndu-semai. multe. knetode. Indiferent
de metoda aleasa, este necesar sa se cunoasca cbtele - altitudinile
- punctelor de. pe suprafata respectiva, pentru: .
_ ..punctele .retelei de baza; . _,
- punctele caracteristice ale formelor de relief~ vîrfuri, creste, mam~-
Ioane, sei, vai, gavane, schimbari de panta. etc.; I . ,:
- ..elementele de planimetrie si relief cu caracter permanent:. ~ntersectii
si ramificatii ale cailor de comunicatie, poduri, cladiri, fintini, movile,
frînturile limitelor permanente .etc.; . 1. .
- punctele de detaliu, prin care sa se asigure in .ansamblu o repartizare
cît mai.uniforma pe întreaga suprafata,cu densitatea stabilita.
Densitatea punctelor cotate este in functie de accidentatia terenului,
de scara planului si precizia ceruta. In general, se cerb ca pe plan
sa se realizeze o densitate de 50... 100 puncte pe dmll(indiferent de
scara). Cu ajutprul unei retele- de,. punctecotate cu asemenea densitate
se poate reprezenta relieful prin orice metoda.
./.2
063,2
06J.&
064-.0
003.9
.62.9
064.0
063.5
06 .7
o 6S."
oG'.G
o
S
068.1
o os.,
o
o 0682
oGSoS
J
Fig. 4.1. Plan topografic cotat.
(>
064.7
"65.&
o
067.8
0&6.2
066.8
067.1 , (>
-68.3
68.7
-67.3
-66.7
-o7.J o
066.2 oGS.8
,\ (>
\
s 067.60 o 68.1 o .67... ;fu\ J 0'l.8 ,06G.l , 065.6 (>
S o , o f o S \0
_~6.S 066.4 067.0 068.0 06&3 \ ...
", soS o S o \ o' SoS .>..,
", 5.8. 065.1 O6&.1 0GG.I \ 0f-2 . o~ . 0&0.2
'~~ o o $ o , .~ .
'~ f , .
0&5.8 "~~~.~ ........ ~~..!.~..~~?...J._ ...it"<~ 06U
',,~. \ H.Pla eni
065.0 "".p,.8,, 0G3.9 i?
" #23
"
86
numai la scari mari: 1: 500; 1: 1000; 1: 2000,
unde reprezentarea elelllentelor de planimetrie
si hidrografie permite scrierea cotelor, respectînd
densitatea acestora.
în figura 4.1 se prezinta un exemplu de
plan cotat.
4.2.2. METODA CURBELoR DE NIVEL
Este metoda' care serv"te la reprezentarea
formelor de relief in mod sugestiv si cu .suficienta
precizie, avînd aplicabilitate generala la'
planurile. si hartile topografice.
I
: I I l' 1\ I I J 1 I I
t~17
Fig. 4.2. Proiectarea formelor
de relief.
Principiul metodei. Sa ne imaginam ca terenul, reprezentat pe figura
4.2 este sectionat cu planuri de. nivel orizoJ}tale si echidistante (Al B,
C). Intersectia unui plan de nivel cu terenul se face dupa o linie care
uneste toate punctele situate la nivelul respectiv, numita "curba de
nivel". Planul H este planul de proiectie - suprafata de referinta - pe
care se proiecteaza curbele' de nivel de pe planurile. A, B, C. .
Pe planul de proie~tie, curbele de niyel se proiecteaza ca orice element
de pe teren, acestea fiind figuri asemenea formelor de relief, micsorate
corespunzator scarii planului .. Pentru o reprezentare sistematica,
planurile de nivel se aleg la distante egale. între ele - echidistante. I
în figura 4.3 se prezinta cîteva forme si elemente de relief s~ecifice,
reprezentate prin curbe de nivel si semne conventionale, pe Baza
acestui principiu.
Echidistanta este distanta. pe verticala dintre planurile de nivel ce
determina doua curbe de nivel consecutive,' Marimea echidistantei se
alege în functie de: precizia necesara reprezentarii reliefului, accidenfatia
terenului si scara planului topografic. . . . \
în functie de valoarea echidistantei alese, de scara planului si' de
înclinarea pantei terenului, rezulta o echidistanta grafica, respectiv den-
. sit~tea . curbelor de nivel. .Aceasta .echidistanta ~rafica nu treb~e sa \tie
maI mIca de 1,0 mm, pentru ca relIeful sa fie reprezentat clar SI expreSIV.
Fig. 4.3. Reprezentarea formelor si elementelor de relief.
87
Se foloseste de obicei .pentru reprezentarea reliefului pe hartile geografice
si turistice, fiind foarte' sugestiva. Ea consta în colOlfarea suprafetelor
de harta în raport cu altitudinile.
Pentru originale se folosesc solutii preparate din acuarele, iar pentru
imprimare, cerneala tipografica. .
De regula, se folosesc trei culori de baza si nuantele aceS'tora, astfel:
- albastru, pentru suprafetele acoperite cu apa;
-. maro, pentru suprafetele dehiroase si muntoase;
- verde, pentru suprafetele :de cîmpie.
Pentru colorarea ,originalului se executa urmatoarele operatiuni:
-. se stabileste scara hipsometrica sau .altitudinaIa, de I regula cu
valoare de 200 m; "
- se traseaza curbele de nivel care delimiteaza suprafetele, conform
scarii hipsometrice (din 200 m în 200m);
Clasificarea curbelor de oiveL Pentru marirea. expresivilalii si Citi'
rea usoara a reliefului reprezentat,' curbele de n,ivel se cla~ifica .astfel:
- curbe de nivel normale, la intervale egale cu valo~rea echidistant~
i, prin linii .contin~e .cu grosi~ea de 0,1 mm; I w . w
- curbe de nIvel pnnclpale, a CIncea sau a patra curl1>a nor,mala,
prin linii continue cu grosimea de 0,2 mm;' I .'
- curbe de nivel ajutatoare, la 1/2 din echidistanta, prin. linii întrerupte
(segmente de 7,0 mm). Acestea se traseaza în luncilel rîurilor, în
zonele cu dune <le nisip,. pe platouri, vîrfuri, creste, vai, sei, gavane etc.
si în zonele cu. teren ses, acolo unde distantele între curbele de nivel
normale. sînt mai mari de 5- 6 cm pe plan; , I
- curbe de nivel accidentale, la valori jntermediare, p,entru redarea
fidela a formelor putin pronunt,ate care nu se percep p'rin trasarea
curbelor de nivel normale si aju~atoare. . . 1..
Pe fiecare dm2 de plan se scnu 2-3 valon pe curbele ae nIvel, de
regula pe curbele principale.
88
4.2.3. METODA TENTEWR H1PSOMETRICE
Pentru, uniformizare, s-au adoptat anumite valori ale e9hidistantelor
în functie de Scara planului si de zonele geografice, valori care sînt prezeritate
în tabelul . 4.1.
Tabelul 4.1
Echidistantele curbelo~ de nivel
Echidistanta I
t Echidistanta
Scara planului. (m1 Scara hirtii I (m)
ses deal munte ses si Ideal munte
,
~O
.
I : 100 0,10 0,25 0,50 1 ; 25000 10,0 ,'
1 : 500 0,25 0,50 1,00 1 ; 50000 19,0 20,0 .
1: 1000 . 0,50 0,5; 1,0 1,00 1 : 100000 20,0 40,0
,1 ; 2000 0,50 1,00 2,50 . I ; 200000 4@.'O 80,0
I : 5000 1,00 2,0 ;2,5 5,00 I : 500000 50,0 100,0
1; 10000 2,50 2,5 ;5,0 10,00 1: 1000000 100,0 200,0
I
/'
I
j
l'
I
1,
II
I
~
, .
I
~ --.
_ se coloreaza suprafetele acoperite cu apa, cu tenta .albasfra ;
_ se _stabileste linia de demarcatie între zonele de deal' si cele de
cîmpie (de regul~ curba de 200 m); . A" \. _ se coloreaza cu tenta maro suprafata
cupnnsa In mtenorul curbeI
de nivel' limitata (cu altitudini mai mari de 200 m), apoi peste ac~stea
se coloreaza suprafata cuprinsa în interiorul curbei de nivel imtdiat
su~er!oar~ ,,(400 m) si as.a mai d~par~e, rezultînd. nuanta de maro \ cea
maI mchlsa pentru locunle cu altitudmea cea mal mare;
_ se coloreaza cu tentj. verde suprafata cu altitudine mai mica
decît curba de nivel limita'tl' (200 m) si apoi peste aceasta supdfata
baltilor si a deltei, rezultînd ca locurile cu altitudinea cea mai fuica
sa aiba culoarea verde mai închisa. . \
Pe hartile cu tente hipsometrice se înscriu si cotele unor puncte car~c-'
teristice din teren.
4.2.4. METODA HASURILOR
Se foloseste foarte rar, pentru hartile geografice, sugerînd gradul de
iluminare al terenului si respectiv de înclinare a pantelor.
Hasurile se traseaza pe directia pantei, la o departare una de ~lta
cu 1/4 din lungimea lor., Lungimea hasurilor este în functie de' înclinarea
panteL . .
S-a întocmit un diapazon de hasuri, în functie de unghiurile de
panta, începînd de la 00 pîna la 45 o, din 5 în 5o. Acolo unde hasurile
sînt lungi si rare (teren cu panta mica) planul apare luminat, iar adolo
unde hasuI;ile sînt scurte si apropiate (teren cu panta mare) planul apare
întunecat. .' \
Pentru aplicarea metodei se tr~seazaîn creion curbele de nivel corespunzatoare
unghiurilor de panta, din 5 în 5°, si apoi Între ele se dtse""
neaza hasurile conform djapazonuluL
Metoda hasurilor asigura expresivitatea terenului, arata directia si
înclinarea p.antelor, .. dar n.u. permite deter .m. inarea. altitudinilor, a.coP\e
ra
desenul elementelor de planimetrie si se executa greu. .
. Pe hartile cu hasuri se scriu .si cotele unor puncte caracteristice
dlli teren;
4.2.5. METODA PLANURILOR SI HARTlLOR IN RELIEF
Se foloseste I în general pentru întocmirea planurilor si hartilor cu
caracter didactic, modul de reprezentare fiind' foarte sugestiv, asemanator
celui din, natura. în functie de numarul de exemplare si de teh-
.nica din dotare, se folosesc doua procedee de' întocmire: \
_ manual, pentru unicate, numar' mic de exemplare si pentru matdte,
care se executa din carton, placaj sau material plastic; \
_. mecanic, pentru tiraje mari, executate la masini speciale, folosind
ca material folii plastice pe care s-au imprimat elementele de' plalnimetrie
si hidrografie prin semne conventionale, iar relieful prin tertte
hipsometrice. A - .. '. A .1
în cazul mtocmuul manuale a planunlor SI, hartI10r In relIef se procedeaza
astfel: .' . ,,' A \ _' curbele de nIvel se copiaza de pe plan sau de pe harta,
pe hîrltIe
de calc si apoi .se aplica pe foiii de carton, placaj sau material plas~ic',
89
care au suprafata egala cu a planulUi si grosimea egala cu echidistanta
aleasa pentru curbele machetei; , ,1 '
_. se taie foliile dupa urmele curbelor de nivel, iar oucatile rezultate.
se lipesc una peste alta, conform dispunerii lor pe ~lan, obtinîn';'
du-se formele de teren reprezentate în trepte; ,
- se modeleaza relieful, umplîndu-se spatiul dintre. trepte cu materiale
adezive si apoi se lasa sa' se usuce;
- se coloreaza relieful în culorile conventionale (tente lhipsometrice)
si se deseneaza elementele de plani~etrie si de hidr<?grafie. I
în cazul întocmirii mecanice a planurilor si hartilor în relief se executa:
- matrita reliefului, din material plastic, dupa proceddul aratat la
întocmirea. manuala; ',' ' l'
.-. copii imprimate (ale planului sau ale hartii topografice) pe fotii
plastice, avînd elementele de planimetrie si hidrografie repr~zentateprin
semne conventionale, iar relieful prin tente hipsometrice, în numarul
de 'exemplare dorit.
Planul sau'. harta în relief se. realizeaza la o masina de vacuumare,.
unde se introduce matrita reliefului, peste care se suprapune copia imprimata
pe folia plastica. Se încalzeste copia imprimata pîna cînd materiaJul
devine maleabil si apoi prin vacuumare, se realizeaza suprapunerea
copiei imprimata peste matrita, copia luînd forma acesteia. I
Prin racirea materialului se realizeaza planul sau, harta în relief.
Operatia se repeta pentru obtinerea numarului dorit de exen1plare.
4.3. ÎNTOCMIREA OLEATEI CU PUNCTE COTAjE .
Oleata cu puncte cotate este documentul pe" care se raporteaza toate
punctele determinate altimetric, executîndu-se simultan cu planul topo~
grafic. Ea se întocmeste pentru fiecare plansa, pe mater~al transparent,
de regula ; pe: . calc, pînzat, folie din material plastic !bat pe una
din fete sau. calc de calitate superioara. I
Pentru întocmirea oleatei, materialul ales se suprapune pe originalul
planului, se fixeaza' si apoi se copiaza de .. pe original:
- cadrul interior al plansei, reteaua rectangulara si valorile
:. acesteia;
. -' punctele retelei de baza, care se deseneaza prin semne conventionale
corespunzatoare categoriei' punctelor; I
- punctele caracter~stice ale reliefului si' cele de detaliu.
Lînga. semllele conventionale ale punctelor retelei de baiA se scriu,
sub tormade fractie: l~ numarator numele sau numarul punc~u~ui,. iar la
numItor valoarea coteI." La punctele unde marcarea punctulw se afla
deasupra solului (pilastri, edificii, marci), se scriu sub forma! de fractie:
la numarator cota marcarii, iar la numitor cota la sol, numarul acestor '. . . -.
.. . . .. ""C I punCte scrilndu-se la stînga sau 4easupra s~mnului conventioinal.
'. . . Lînga .semnele conventionale ale punctelor caracteristice si de, deta- '
liu se 'scriu cotele lor. în cazul întocmirii planurilor prin ridicari topografice,
la aceste puncte se pot scrie si numerele, asemanatoare ca la
punctele retelei de baza. \ I .
Valorile cotelor se scriu, de regula, în dreapta semnului conventional.
Daca spatiul nu permite, ele se pot scrie la stînga, d~asupra Sau
d~desubt, dar sa rezulte clar la ce punct se refera.
90
,Pei oleat.a se traseaza elementele' de relief, lînga care se scriu datele
caracteristice si elementele hidrografice. Acolo unde este posilJil, se
schiteaza liniile orografice ale terenului: crestele, firul vailor etc.
Oleata cu puncte cotate se deseneaza în tus, astfel:
- în culoarea neagra: cadrul interior, reteaua rectangulara cuvalorile
respective, semnele conventionale ale punctelor retelei de baza,
numele sau numerele punctelor retelei de baza si inscriptiile din afara
cadrului ; ~.
- ,în culoarea sepia~ cotele punctelor determinate prin maisurari
geodezice si topografice;i li' ,,\ ',
- în culoarea albastra: semnele conventionale si 'cotele punctelor
determinate prin niasurari fotogrammetrice.
în creion se deseneaza: '
. - în culoarea verde: elementele hidrografice;
-în culoarea maro: elementele de relief si valoril~ lor;
- în culoarea neagra: prin linie punctata se schiteaza liniile orografice
ale terenului. "
Deasupra laturii de nord se scrie:
- în partea stînga: numele institutiei care executa lucrarea;
- la mijloc: titlul lucrarii si nomenclatura plansei;,
- în partea' dreapta: caracterul documentului.
Sub' latura de sud:
-, în partea stînga: functia, .numele si semnatura conducato\rului
unitatii de executie;
- la mijloc: scara planului topografic si sistemul de referinta altimetric.
- în partea dreapta: functia, ?umele si se~natut~ executantului. \
,Daca planul topografic se mtocmeste m formatST AS, oleata cu
puncte cotate va avea acehlsi format, iar datele mentionate a se scrie
în, afara cadrului se trec în indicator.
4.4. INTERPOLAREA CURBELOR DE' NIVEL
Trasarea curbelor de nivel se executa de obicei prin: interpolare
între punctele cotate, filare' în timpul ridicarii topografice si filare în
timpul stereorestitutiei.în continuare se prezinta interpolarea îintre
punctele cotate" care considera, ca, între doua puncte cotate vebine
terenul are panta uniforma. De aici rezulta necesitatea cotarii thtu.,.
ror punctelor caracteristice, ale reliefului, inclusiv punctele de scliimbare
a pantei. " .\
Interpolarea se bazeaza pe proportionalitatea dintre distante si dife-,.
rente de nivel. Problema se' pune ca între doua. puncte A si B, cu ~ote
cunoscute, raportate pe plan, sa se stabileasca locul, pe unde trebuie\ sa
treaca curbele de nivel, respectiv distantele acestora fata de punctul, A.
Din figura 4.4 se observa asemanarea triunghiurilor, de unde rezulta:
d d, d2 -=----=-= h h, hi
si, deci:
d,=-dh'
h "
91
Fig. 4.5. Izograf.
De regula, interpolarea si modelarea curbelor de nivel se executa
în creion, 'pe oleata cu puncte cotate. Dupa definitivare, curbele de ~ivel
se tra~spun pe originalul planului !opografic, pen~ru a fi desenate în \.tus.
Inamte de efectuarea desenulUI, se' selecteaza punctele carora trebuie
sali se scrie cota pe plan, se deseneaza semnele conventionale si
se scriu cotele acestora, în tus negru. Apoi se stabileste locul si se înscriu
valorile curbelor de nivel.
Desenul curbelor de nivel se executa cu tus de culoare sepia, avînd
în vedere respectarea categoriei curbelor de nivel si pastrarea semn1elor
conventionale ale acestora. I
Pe ],lanurile topografice. la scari mai mari de 1: 2 000, acolo unde
cladirile ocupa suprafete apreciabile, peste semnele conventionale ale
aces.tora se deseneaza curbele de nivel, prin linie punctata,
Toate operatiile de: interpolare, trasare,. modelare, definitivare si
desenare a curbelor de nivel si a elementelor de relief trebuie sa se ~fec-,
tueze conform principiilor mentionate la capitolul 3.
4.5. LUCRARI PRACTICE
Pe o suprafata de t<?ren s.,.a ridicat relieful prin nivelment geomel ric
executat în caroiaj .. Punctele de caroiaj sînt dispuse în patrat, cu lat:ura
de 15 mm redusa la scara planului. Pozitia punctelor, valorile cotelor,
elementele de relief cu valorile lor, si firele de vale sînt prezentate în
figura 4.6.
Tema se va executa în etape, dupa cum urme~za:
Pregatirea originalului planului topografic. Originalul planului se
întocmeste pe hîrtie de desen forma.t A. (297 x 210 mm), asezata cu
latura lunga în pozitie orizontala. Pe aceasta se traseaza chenarulsi indicatorul
(150 x 20 mm). în inteiiorulchenarului, la 10 mm de' laturile
de sus si din stînga, se traseaza CÎte o linie, în creion: Fata de acJste
linii se traseaza caroiajul, laturile patratelor fiind de 15 mm.Punctele retblei
de baza si punctele cotate sînt la intersectia liniilor caroiajului. Fdlosind
schita din figura 4.6 se traseaza în creion firele de vale' si
'elementele de relief.
93
92
h
B
I,I
,1
d=~x
a 3,25
mm;
:d 1: "
J -,Id
. 1 FIg. 4.4. Interpo~area curbelor
de niivel.
la curbele de bi vei:
A
la punctul A
d =32 X 1 75= 17 2
2 ,3,25' ,
- Secalc,uleaza distantele 'de
Sa consideram urmatorul" exemplu nu,:,
meric:
- Date cunoscute: HA =87,25 m; HB =
=90,50; E= 1,0 m; d=32 mm.
'-' între punctele Asi B trebuie sa se
traseze curbele. de nivel, cu valorile:
88 m; 89 msi 90 m.
- Se calculeaza diferente de nivel:
h=90,50-87,25=3,25 m,; h, =88-
-87,25=0,75 m; h2=1,75 in; ha =2,75 m.
d, =.E- xO 75 3,25 ' . ' ,7 ,4 mm,'
x 2,75 =27,1 mm.
- Se masoara pe plan, pe directia: AB, distantele d" d, d, notîndu-
se locul pe unde trebuie sa treaca curbele de nivel: 8~, 8g, si 90.
I Locul curbelor de nivel se stabileste prin interpo1are" întîi pe ,firul
vailor, pe creste si apoi pe versanti: Unind punctele de acee~si valoare,
rezulta, pozitia pe plan acurbelor de nivel. Dupa obtinerea .t,urbelor de
nivel pe întreaga suprafata, acestea se modeleaza înlocuintl frînturile
prin linii curbe, dînd continuitate vailor si crestelor, asigurîhd expresivitate
formelor de r,elief reprezentate. 'Prin modelare se adIIilte o abatere
fata de linia trasata initial, pîna la 1/4 din distanta: dititre curbele
de nivel, pastrîndu-se pozitiile stabilite prin interpolat:e.'
Pentru marirea randamentului, locul curbelor de .nivel se poate stabili
prin interpol are grafica, folosind izograful (fig. 4.5), care se întocmeste
pe hîrtie de calc, avînd linii paralele distaJ;).tate la l,bmm sau
la 2,0 mm. Liniilor li se da de regula valoarea de 1/5 din eFhidistanta,
accentuînd liniile care marcheaza valoarea curbelor de nivel.
Interpolarba se execq.ta in 'mod. succesiv,' între perechi de' puncte
cotate situate pe acelasi versant, astfel: .'
" - se suprapune i~ograful pe planul topografic si se roteste în asa
fel înCÎt cotele punctelor sa se încadreze între liniile izograful1ui cu valori
coresp~rizatoare; .' .... . 1 '
- se mteapa cu un ~c locul unde Imnle lzografulUl cu valoarea
curbelor de nivel inters~cteaza linia dtntrc: punctele cotatelrespective;
-. s.e unesc punctele mtepa.te, corespunzator cu, valoarea c.U\-Ibel or. de
nivel, pe întreaga suprafata si apoi se efectueaza modelarea. ,>
Analizînd structura reliefului ,si densitatea curbeI or de ni~el trasate,
se stabilesc zonele unde trebuie sa se introduc~ curbe de n~vel ajutatoare
si accidentale. Elementele de relief trebuie sa se încadreze între
curbele r de nivel. Acestea se întrerup CÎnd întîlnesc elemente \,de relief,
continuînd cu pozitia deplasata corespunzator cu valoarea relativa a elementului
resp~ctiv. '. . . .. I
Pe planUrIle topografice la scan maI man' de 1: 5000, curbele de
nivel trasate pe caile de comunicatie' trebuie sa 'redea profilul longitudinal
al acestora.
Ff~~g~~:~'7 . ~~~~"'.'::==~"~~2iE~:F::~~~+is3::;i~
Fig. 4.6. Date pentru lucrarea practica.
8 "sO:: ~"'1
+ I ~ I ~ ~ O ° .
~5>g5»~
;:s ~ -en... ....:: . 'S:: o ,...."-en -en ~
;:s t:l o
t1:\ l"~OsS::Ol°:S;."e; O
s:: ji;' ~ OCI ,.,
~pP,"x 0"'100S " :":Oo
"'1000 e.s.~o~i' O- ~ ::T"O
oO°..l.:.S;g~"SloC' "lO 1:
"'1 s:: P "'1 s:: = o . -. s :.: ."o'1 E.~l:S~° o
l:S "'1 ° 00- "'1 ° .... "0 t)
.~ l:S ('b O
°- "s0:":'0s-:: eo:"O a.... ol:St:l~-SD
< O'~ 8"~'
E.[~a~ CI'.! s::oo-~o t-'- """'t .-s ~ '-o"- °"'1 o"'1"""'l .._..°00 O C I o- l:S ~ S ..0
.
_ t:loo :..:..tl .It,>....° ..._~ .-e.n"°'
OEC;Io-°0 ° "C ~ r:r ooo:::T:;>
~~t:So~ .
N <-o 9'p,xoo ,-.-;-t:l,-~0-
S 5' p,x °
oo_- . °Et:S.oo.o0-~ o~.:::,.'l ..-~0o "'1 , .-..0, ° ° .'.o'
.7/74
'72~
.7209
.PJ7~~S
.72/0
.7'15&
.7Z67
.1187
.126>
.1258
'7i54 -719.3"",- .7l90
----- -""
.7181 .72,ZJ .'/235
.72$ .726'4 .7?1I1
'/25'4 Crihalo
A 1326 .'1290
.'/242 '73 " .72&0
.1?6* -7275 '72/,G
.7/15
.7250
.7186
.7052
, IS
072.10
.7205
.1108
7048
985 .101J2
.7QfJ2
'7C12
'7lJ.86 ~', '71126
'717&7,
'7U12
-716.
." sti
71Sa
.7050
.'12J2
''1218
'7192
.7115
.'12 75
.7205 .1176 .7//Z .7(100 \ .6992 .7024 ,,69/12 .7000
, I
'--, \ ' /
-~............ I " ,,'
.71'6 .706'4 ... 5981 "~7J .6981
' .6,10 .10'2
..... " ..... " ... '. \ 1"
. . \ 'J--/
\ ... .... .. \ " .,
\ .. .... . \ 6 \ /
.7IS'ff" .. .. 1/16 .713~ .7035 "'-:&8&5\ <>6~78 ~6910
..,~ '-:....,'." / -- \ \ / " .71/4 - ... .7 0S0 .7062 .70.18 .E97a \,96J ;5955 '101"
.1IJO '71"5: .11st1 '1156 .7121 / '11"
" \ I I ,/
_------.... '~ 06 \ . .. II II -,-" /
....., '. . . , '.,-- ---- 61 ~ I --..- ... .
7205 .7//0 .7rJOb.... .7005 4<990 .6982 '695' "70J2 '1100 .7035 ",,<,7fJ"5 .,085
'71'6 .715&
. .. g \\ I1",.,/"-'" ..,.
" , IJ. _....J..-"'" \
.7002 ~069,8.7.'_- ...... 6. 97:l .6985 ~\ 6974 '5990./-'G992 .7014 .7175 . 1194 ---
....._-- ....,,.---; " \ // ....>.-.... \ 1'1
, ..... -- \" ,,'60 '717'2 '6996 .6'189' .'697)\ '6960 /09,52' '7f)EU '7"5 '7154
1 '7158
,.- --- -_ ..... -'" // : -- . '" \ 1/ },..,,- -
_,,1 \t, 74 I "
'7124 .!J~- '~90 '6983 '5972 '6951 .6987 4-83 ,'7015 __ <7001 .7110
---- //7 \' '"j ..~< --'o .., /. /.7 , , I)'.~ \
'7153. .7Q84 .7tJ5. .1992 .5.981 '6.970 (9B{J .717.50/.;..7014 .7102 .717j
)
il01
7015 ,,// "89 .;6962_-::!!""~:..:.~67 .7061 .7140
,.,..-" ''''""
'.... 71Jl1 '6918 ('1958 .70'2 '701,q"'~ __ '-----"i:80--
-5570 ,5950 '7026 '70f/1 .7120""'~7112 .'/215
28 '''71 0722.
'7131
'7711I
719.S
"085
.726>., A .7120 " , " '1I
'7Z87
57
-Q- 73,12
'70'911
'7(J)"
'76)9
.'12 3G
'71.62
,I
----------- .
'69.61
-1962
.7100
'69910
--- .7DJO--'7170
'7tl,(]
.7180
.70."/ .~OJJ -Q-~~
I 1 , / -,--- I ,.-
~
6 $O ~/ '697(J
--:- (J.I
12 " "~\,..-- ...
'71113 ,',6987\\,,...'.., .7(12-0 ... ... \
\ \
'71~S '71UZ
,,
1 /
1 /
I ",," Dumbrava
.70B" .?lOS A7J20 V1
I, -- ,.702~- .7Ia2
':f
- în creion verde: firele de vale;
- în creion maro: elementele de relief si valorile lor.
Pe oleata se executa, în creion, .interpolarea curbelor de nivel cu
echidistanta de 0,5 rilsi apoi modelarea acestora, respectîndu-se prevederile
mentionate la subcapitolul 4.4.
Transpunerea pe original a curbelor de nivel si desenarea lor in tus.
Pentru aceasta sînt necesare urmatoarele operatii:
- transpunerea pe plan a curbelor de nivel, interpolate pe oleata
(transpunerea. se executa prin &,opiere)~. \A _ selec,tarea punctelor C'arora li
se scne cota pe plan, desemnd
semnele conventionale si scrierea cotelor acestora în tus negru (7.1..10
puncte pe dm2);
- .desenarea firelor de vale, în tus verde;
- desenarea elementelor de relief, în tus sepia;,
_ stabilirea locului si scrierea valorilor curbelor de . nivel, în tus . sepla;
_' desenarea ,pe. plan a curbelot de nivel, în tus sepia, respectînd
categoria si semnele conventionale ale acestora. .~
Capitolul 5
PLANURI SI HARTI
Planurile si hartile topografice sînt reprezentari grafice ale elementelor
situate pe, suprafata terestra, Într-un sistem de proiectie. Eltmentele repre-'
zentate îsi pastreaza pozitia relativa, corespunzator situatiti reale de pe
teren.Contin,utul acestora este' În raport cu scara de reptezentare si cu
destinatia, asigurînd informatiile necesare asupra zonei.
5.1. CLASIFICAREA PLANURILOR SI HARTI:tOR
Clasificarea se face În functie de:
Continut:
- planuri si harti generale, pe care sînt reprezentate elementele de: planimetrie
(cai de comunicatii, localitati, constructii, limite administrative,
retele de transmisiuni etc.); hidrografie (mari, fluvii, rîuri, ~Îraie, izvoare,
canale etc.); vegetatie (naturala si cultivata); .relief (elemente si forme
de relief) ; .' I
- planuri si harti tematice, care contin principalele elemente topografiC,
e,' .completate. cu elementele .tematice cerute. '1 Scara: ) ..,.
- planuri de situatie la 1: 100, 1: 500, 1: 1 000, 1: 2000;
- plan.uri topogr~fice la: '1. : 5 00.0, 1: 10 000; I
-' hartI topografIce la scan ma;n: 1: 25 000; .
- harti topografice la scari medii: 1: 50000; 1: 100 ~OO;
- harti topografice la scari mici: 1: 200 000, 1: 500 omo;
- harti geografice la ~ scari mai' mici de 1: 500 000.
Destinatie: .
- planuri si harti universale, folosite pentru studierea generala sau
în detaliu a anumitor zone, proiectarea si amplasarea diferitelor obiective,
calculul elementelor necesare anumitor activitati (distattte, orientari,
unghiuri de panta, profile, determinarea pozitiei punctelor btc.). Acestea
servesc ca material cartografic de baza pentru întocmireA hartilor la
scari mai mici si pentru întocmirea hartilor tematice. Ca I 'harta topografica
universala tipica, poate fi considerata harta topografica la scara
1 : 25000, c.ate este h~uta. de b~za a tarii noastre; . I .
- tematIce, cu destmatIe speCIala, care se creeaza SI se folosesc pentru
rezolvarea unor probleme precis determinate: scolare, cad~strale, mini.,.
ere, geologice, dt navigatie (aeriana, fluviala sau maritinia),. turistice,
economice .etc.
96
5.2. ELEMENTELE DE BAZA
ALE PLANURILOR SI HARTILOR
Planurile si hartile topografice se construiesc pe baza unor 'elemente
matematice si geodezice.
5.2.1. ELEMENTELE BAZEI MATEMATICE
Proiectia cartografica det~inametoda de trecere a suprafetei elipsoidului
terestru pe plan. în .functie de proiectia aleasa, suprafata elipsoidului
se reprezinta cu deformari, iar meridianele si paralelele prin anumite
linii bine determinate. Sistemul acestor linii serveste pentru rdportarea
punctelor de baza, dupa coordonatele lor geografice f ,Â., cbrespondentele
lor în plan vor avea coordonatele x, y. Ecuatia oritarei
proiectii cartografice, sub forma ei ~enerala este:
. x=f,(f,:A.); y=/2 (f,Â),.
unde. h si;12 sînt functii continui, specifice sistemului de proiectie.
Proiectiile cartografice sînt adoptate prin conventii nationale sau
internation.ak în .tara noastra se folosesc proiectiile Gauss si stereografica
-' 1970. , . .; I
Scara' este raportul dintre lungimea elementelor liniare' reprezentate . " I pe
plan sau pe' harta si corespondentele lor situate pe suprafata ehp-
SOi,dUlUi.Pe planuri si harti scara este redata numeric' sau grafie.,1, In,
tara noastra scarile sînt standardizate. '
Cadrul 'planurilor si hartilor este' un sistem complex, care limiteaza
reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice. Cadrul
este f9rmat, din: '.' ,\ '
- cadrul interior (se traseaza prin linie subtire, limiteaza reprezentarea
pe planul sau harta topografica, fiind stabilit pe reteaua geografica
sau pe reteaua rectangulara); . .. . I
- cadrul geografic (se traseaza prm hme dubla, pe el fimd marcate
valorile de latitudine' si longitudine,' de regula, divizate în minute);
- cadrul ornamental (se traseaza printr-o linie, groasa). , I
î:ptre cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza, prin puncte,
retea~, geografica,div!zata în. se~unde. . . ",'. \
SIstemul de impArtire pe fOI SI nomenclatura, folOSIt m tara noastra
este unic, atît în cazul proiectiei Gauss cît si în cel al proiectieisteteografice'
1970.
5.2.2, ELEMENTELE BAZEI GEODEZlCE
Elipsoidul de referinta, cu dimensiunile determinate a, b, ee " reprezinta
suprafata la care se raporteaza rezultatele tuturor masurarilor geoddice
si . topofotogrammetrice. Orientarea, ~lipsoidului în corpul Pamîntului I se
refera la stabilirea precisa a coordonatelor geografice il , r.... ale punctului
initial si azimutul A. al acestuia fata de un alt punct învecinat, prechm
si înaltimea suprafetei elipsoidului fata de geoid" HD Acest punct Ise
numeste punct fundamental, iar 'f ,A., A si HE formeaza datele geodezice
initiale. \
Punctele geodezice de, baza (triangulatie si nivel merit) se determina
fata de punctul fundamental al triangulatiei. Ca suprafata altimetrica de
referinta se considera. suprafata geoidului.
7-Cartografie 97
Sistemul de coordonate se adopta în fiecare tara în functie de proiectie
si. de alte cerinte. în tara noa~tra Ase foloseste .în .9~zul proiectiei
Gauss sIstemul de coordonate 1942, Iar m cazul prOIectIeI stereografice
sistemul 1970.
5.3. CONTINUTUL PLANURILOR
SI HARTILOR TOPOGRAFICE
5.3.1. PUNCTE DE BAZA
Pe hartile si ,planurile topografice trebuie sa se repryzinte reteaua
de baza,prill semnele conventionale specifice categoriei fiecarui punct,
astfel: I
- punctele retelei geodezice se reprezinta in totalitate; lînga semnul
conventional ,se scrienum~le punctul~ si "cota;. l' A V
" .- punctele retele! topografice se reprezmta m totahtate; hnga semritil
cOllventional se scrie "cota; , I
, '-', punctele retelei de nivelment se trec prin selectie; ce~e din reteaua
dt stat în totalitate, iar cele din retelele locale se aleg astfel ca densitatea
lor sa nu fie mai mare de 4 puncte pe dm2; lînga\ semnul convetlti~
nalse scrie co~a. ".,', ," .' I . La punctele reteleI de baza SItuate deasupra s
olulUI, cotele se senu
sub forma de fractie: la i numarator cota punctului marcat si la numit()
r,,:cota~olului. v'.'" ,'. ,,' '., . - I ' ,
, 'Cota SI numele fiecarUI punct se plaseaza fata de semnul convention,~
l respectiv" conform prevederilor de la capitolul 2.31.1.
5.3.2. LOCALITATI
, ..,:L.ocalitatile ."se .reprezinta prin elementele topografice cOfponente, în
functie de posibilitatile de redare la scara. Elementele. componente tre:-
bui~.- sa-si ,pastreze'~ plan pozitia, forma si orientarea; ,conform situatiei
depe teren. în localitati sînt urmatoarele tipuri de elemente topografice: '
':-:""f,artt):"ed.e circulati~;'. cai. ferate, .lin~ ~e . metr0l;l, de t;ramvais
i de
trol~~puzfbulevarde,strazI, pIete, aleI, ,mtran,pasaje. etc.;1 ,
, -elemente de gospodarie comunaIa:' retele electrice, I de.transmisiuni,
,de apa, de ca,na,lizare,. d,e ter.,m.oficare etc., cutoalle .in,stalatiile
,aferente acestora; '.. .
_ obiectiveecollomice:" uzine; fabrici, '. unitati de constructii, de
tr~nsp()rt,.d~ come~t et~.; . . .,. ,.'.. ," 1.,
--:: (Jblectlve SOCIal-culturale: msbtl1tn.adtI1lDIstratIve, yulturale, de
învatamînt, 'de cercetare si proiectare,' de ocrotirea sanatatii, de educati(
fiiica'etc.; ,', '. '" . ,', '
. '- cladiri cu' destinatie' de locuinte si' anexe gospodaresti;
,, -. împrejmuiri si vegetatie. .,' .
,,:Artereledecircu.latie s~ reprezintageneralizatsauGu toate elementele
componente, În functie de" scara planului.' La scari m~ri (1: 1 000;
t,:2.,OOO), \ reprezentarea strazilor se poate efectua compl~t, redîndu-se
p;art~~ ,quqsabila,trotuarele si acostamentele, precum si elementele de
gospodade 'comunala.IOe asemenea, pe strazi, în ~scuaruri, . parcuri, .. etc.
98
, 7*
Y--.'---:-' .
se reprezinta monumentele, troitele, crucile si alte elemente comlruite,
care au caracter permanent si constituie importante puncte'de1brien'-
tare. începînd cu scara 1 : 5 000 trebuie sa se generalizeze uneleeledente.
în unele situatii, anumite elemente se reprezinta pe schite separatb, de
exemplu retelele edili tare subterane. \
o.biec.tive'~e econ?mice se reprezint~ prin:' î~J?rej~~.ri, artere,. d~ circulatIe
Intenoare SI elemente, constrwte: COSUrI, cladm, etc; Acestea se
redau prin semnele lor conventionale, pastrîndu-sepozitia, forma; 'dimensiunile
si orientarea corespunzator. cu situatia din teren. Reprezen\tarea
se completeaza cu inscri~ explicative referitoare la profilul" 09iectivului
respectiv. ' . , ["i
Obiectivele sodal-culturale se reprezinta. deasemenea; prin:' Jrr1prejmuiri,
artere de circulatie si cladirile respective însotite de insdriptii
explicative. Dtlca reprezentarea nu se poate efectua la, 'scara,setnnul
conventional specific. se plaseaza pe locul cladirii principale; " ',1; "
Terenurile de-sport se reprezinta în functie de scaraplan'uluil de
marime .si de gradul de, amenajare' prin: împrejmuiri, artere de circulatie,
conturul terenului, tribune, cladirile' componente, vegetatie', etc.;în~otite
de in~c~il?tii explicat~ve.. . , . .' ,_..f.
Cladmle cu destmatlede locumte SI anexele gospodarestl'serepre . ,
zinta în functie de densitate si de scar,a. De regula, se Irepr'ezintal cladirile
permanente, respectîndu.,.se cartarea' acestora în funotie de scara.
Prin generalizare se pot elimina: cladirile nepermanente,anexele gds po.,.
dareJti si. c~i~ unele clad~ri vlo~uibile ~ici, fara însemnatate: , ~\ .
lmprejmumle se reprezInta In totalItate sau se generalIzeaza prm
eliminarea celor mici si fara importanta; Interiorul cvartalelor se clompleteaza
cu vegetatia existenta, prip redarea cîtmai ..fidela ~situatiei
a~borescen~e ~xistente,. fara a' în~ar:a. î~ mod inutil' pianl:lI.. Z6nde,'~erzi
dm parcun SI scuarun se reprezInta prm semnulconvenllOnal de arqort
si gazon - pentru suprafetele acoperite cu iarba' si fiorL
5.3.3. CONSTRUCTII INDUSTlUALJi:,
, AGRICOLE SI EXPLOATARI
Constructiile industriale si agricole situateînafaralocalit&tilor se
reprezinta prin semnele conventionale aleelementelorcomponente:îmPirejmuiri,
artere de circulatie, cosuri, turnuri de racire, "recipiente,conQupte,
silozuri,castele de apa, rezervoare, cladiri etc. Acestea se, xedau . prin
'semnele lor conventionale, însotite de inscriptii explicative. Halele" ~telierele
"
magaziile si depozitele ser:eprezinta cu semnul conventional de
cladire, însotite de inscriptii explicative.", ' , . . .... . .'
Semnele conventionale ale galerii lor de mina se ,plaseazl\i pe1qcul
intrarii în subteran. Exploatarile miniere la suprafata se,. teprezinta"p[rin,
s~mn., ele .' co?v~ntionale ale elementelor si insta.latiilor.,' în,sotite.. de,,'
in.sc. I1\iP:-
tl1exphcatlye.. ,', .',' " . " 1
. . . . . . . - ..
Depozitele de gaze sau petrol se reprezinta. prin semneleconven~ionale
ale' împrejmuirii, rezervoarelor si cladirilor. Daca este posibil;'sem-b.ul
conventional de rezerVOfse plaseaza pe locul fiecaruia, ,daca, nu,,\'se
generalizeaza. Semnul conventional al statieLde alimentare auto '.se"p[a!- ,
seaza pe Jocul unde sînt instalate pompele.' .. '~J~ 1
Serele se' reprezinta dupa conturul lor real, prin semnul,conve;htional
specific si al elementelor interioare: alei, cladiri, rezervoare de iapa
(:9\ o ,." ;1
."
etc. Conductele de apa SI de abur se reprezinta numaI daca sînt instalate
în afara serei.
5.3.4. UNIT ELECTRICE,
DE TRANSMISIUNI SI CONDUCTE
Liniile electrice situate în afara localitatilor se reprezinta în totalitate,
diferentiate) dupa natura stîlpilor de sustinere, însotite de inscriptii
explicative referitoare la tensiunea curentului. Statiile de transformatoare
electrice se reprezinta în totalitate, atît în interiorul, cît si în
afara localitatilor. ." ' I .
Liniile de transmisiuni situate în afara localitatilpr se ~eprezinta în
totalitate, cu exceptia celor situate lînga caile ferate. In int'eriorul localitat
ilor,"
se reprezinta stîlpii de sustinere ai liniilor electrice si de transmisiuni
la scarile 1: l 000 si 1: 2000.
Conductele' de petrol, de gaze si de apa, la suprafata sau subterane, în
afar~ localitatilor se., reprezinta în totalitate, îns9tite de cobstructii aferente:
statii depompare, de compresiune"camine de vizitare letc.
Pe planurile la scara 1: l 000 si 1: 2 000, acestea se' t:eprezinta si
~ interi<;>~ullocalitatilor, precum si c~>nductele. de aer, ~bur-l' term~ficare
SI canahzare. Reprezentarea se reallzeaza prIn semnele conventIOnale
respective, pentru cele instalate la suprafata si prin elemen~ele aferente
situate la suprafata, pentru cele instalate subteran.
5.3,5: RETELE DE COMUNICATIT
Retelele de comunicatie sînt formate din: cai ferate, linii de metrou,
tramv~i, troleibuz, funicular, teleferic, benzi transportoare; sosele, drumunsi
constructii anexe.
, Reteaua de cai ferate se reprezinta prin:
- liniile 'de cale ferata, diferentiate în functie de: latimea ecartamentului
(normale sau înguste), ,numarul liniilor (simple, tIuble), felul
tractiunii (electrificate, Diesel sau cu abur) si starea lor (îri exploatare,
în construttie,' demontate); I '
- constructiile anexe: cladirile statiilor, haltelor, cantoanelor, magaziilor,
,castelelorde apa, depourilor, ramblee, debleuri, zidhri de sprijin
si. de co~solidare, tU!1~~e, pod~ri, p~~areleetc. ; 1'" .
~ lllstalatn pentru dirIjarea cIrculatIeI: semafoare, semnale lurmnoase
etc. ' " I
. Liniile de cale ferata se reprezinta conform pozitiei real~. La liniile
duble care nu se pot reprezenta la scara, axa sempului co~ventional se
plaseaza pe, axa spatiului dintre linii. In statii se 'reprezinta linia prin-
,cipil1a prin Semn conventional, iar celelalte prin linii continui Icu grosimea
de 0,2mm. l)aca nu se pot reprezen.ta toate liniile, se scrie pumarul lor.
COIlstructiile ..anexe si instalatiile pentru dirijarea circulatiei se reprezint
a
prin semnele lor conventionale, pastrîndu-se pozitia Ilor. I:.a scarile
mai mici de 1: 5,000, semnele conventionale ale acestora pot fi
deplasate fata de pozitia reala cu valori pîna la 0,5 mm, pastrîndu-se
legatura cu celelalte ~lemente pentru asigurarea claritatii planului si
reprezentarea corecta a" elementelor principale .
.Soselele 'si drumurile se reprezinta în' functie de caracteristicile lor,
prin semnele conventionale specifice, plasîndu-se axa semn~lor conven-
100
tionale pe axa soselelor si a drumurilor respective. Reprezentarea va fi '
însotita de datele caracteristice referitoare la materialuldeacopedre Si
la dimensiuni.
Soselele si drumurile se clasifica' astfel:
'- autostrazi, acoperite cu beton, asfalt sau pavele, cu latimea partii
carosabile ' de cel putin 14 m, cu doua sensuri de circulatie si cel putin
patru- benzi, raza de curbura minima de 150 m si pante mai mici deI4%.
Ocolesc localitatile si se intersecteaza C"tl alte drumuri la niveluri diferite;
- sosele modernizate, acoperite cu beton, asfalt sau pavele, cu latimea
partii carosabile de c. putin 6 m, cu raze de curbura mai mari
de 50 m si pante mai mici de 10%.; 1
- sosele,acoperite cu asfalt, pavele, piatra bruta, piatra sparta sau
pietris, cu latimea partii carosabile de cel putin 4 m;
- drumuri naturale imbunatatite, fara fundatie si acoperire solida.
Partea carosabila este întretinuta .cu diferite materiale: pietris, ~iatra
sparta, nisip etc.; ,1
- drumuri naturale, neprofilate si neacoperite, batatorite de mijloacele
de transport, unesc de obicei localitatile sau servesc ca' iesiri din localitati
spre drumuri. de categorie superioara; ,
- drumuri de exploatare permanente" pe care s~. face circulatia mijloacelor
de transport pentru lucrari agricole si exploatari forestiere;"
- poteci permanente pentru transporturi samarizate si poteci I de
picior, existetite de obicei în zonele de deal si munte. ' "
Reprezentarea soselelor si a drumurilor va fi completata cu: raml1>lee,
debleuri, pietre kilom~~rice, linii de tran~misiuni, ~ladiri, arb~ri e~c, \ .
Podurl1e de pe calle ferate, sosele Si drumun se reprezmta 10 totahtate,
diferentiindu-se dupa materialul de' constructie si dimensiuni ..
La cadrul planului, semnele conventionale ale cailor ferate si ale
soselelor vor fi însotite de inscriptia directiei, indicata prin numele celei
mai apropiate localitati' sau element geo.grafic, si valoarea distahtei.
5.3.6. FRONTIERE, LIMITE SI IMPREJMUIlU
Frontiera de stat se reprezinta conform pozitiei reale, folosind:u-se
punctele raportate prin coordonate. P~ plan, de' regula,. se reprezinta
bornele si. stîlpii de frontiera în totalitate. , \
Elementele de planimetrie, hidrografie si relief prin care trece f~ontiera
de stat se reprezinta în tot!llitate, cu datele -caracteristice specifice.
Semnul conventional de -frontiera' se traseaza între punctele raportateJ în
asa fel încît sa rezulte dar apartenenta de stat a eltmentelor topograifice
de pe frontiera.
Frontierele si limitele administrative situate de-a lungul cailor de
comunicatie, a canalelor, a santurilor, a liniilor de somiera sau a altor
elemente topografice liniare, se reprezinta prin grupe de 3 -4 elem~nte
ale semnului conventional. Grupele se, dispun la. intervale de 4 ... 6 em,
una fata de alta si în mod, obligatoriu la schimbarile de directie lale
elementelor respective. De asemenea, se deseneaza grupele acolo unde,
prin lipsa semnului conventional de frontiera sau limita, nu rezulta diar
pozitia . acesteia. I
Semnul conventional de frontiera sau limita administrativa în' cazul cind
acestea sînt de-a lungul elementelor topografice, se traseaza astfel:
Wl
\.' ~ pe mijlocul apelor curgatoare, al liniilor de somiera sau al altor
el.emente, topografice" daca frontiera sau limita trece pe imijlocul lor
si sem~ul conventional al elementelor respective permite tr~sarea frontiereisau
limitei administrative;. ' \
"'-, alternativ, pe ambele parti. ale elementelor topografice, daca frontierasau
limita administrativa trece prin mijlocul lor, dar 'semnul conventional
al. elementelor respective nu' permite si trasarea sebnului conventional
.de frontiera sau limi~a administrativa;, . I ..
--,-' pe acea parte a.elementulUI topografic pe care frontiera sau lImIta
administr.,ati:va este în, realitate, în cazul cînd acestea sînt Pe marginea
elementelor topografice, liniare. în aceasta situatie, frontiera îsi pastreaza,
,po.zitia" iar elementul tepografic respectiv se deplasea~a, pastrînd
o distanta de 0,3mm de semnul conventional al frontierei. îd. cazul limitelor
\ administrative se" pastreaza pozitia elementelor topogtafice si se
traseazay limit8; la 0,3 mm de acestea., . ' . . 1, .
Daca frontIera de stat, se suprapune cu lImItele de Judet, atunCI se
reprezinta numai frontiera de stat. " , I
'. Zidurile si valurile istorice se reprezinta' în totalitate daca au lungimi
mai mari de Hcm pe plan. 'La, cele cu înaltimi mai m'ari de 1 m,
se scrie valoarea înaltimii. " " ' 1 '
, " ,împrejmuirile se reprezinta prin selectie, în functie de natiura si mat-
imea Jor" astfel: " " I
-, zidurile de piatra, caramida si gardurile metalice, daca au lun~
gimemai mare de lcm pe plan;, I
- gardurile din lemn, sîrma ghimpata, plasa de sîrma si, gardurileviicare
împrejmuies~obiective economice si sociale, î~ totalitate,
iar celelalte prin selectie,. în functie de/ scara planului, lungimea si
permanenta lor. ' , I
' .. Limitel.e,,permanente ale elementelor de vegetatie si de sql se reprezintl,
prinliniepunctata de. culoare neagra pentru elementele de vegetatie
si de culoare sepia pentru suprafetele de nisipuri. Nu \se traseaza
limita acolo unde suprafetele sînt conturate de, elementele topografice
liniare (rîuri, pîraie, viroage, santuri" împrejmuiri, drurhuri, limite
administrative etc.) .
..'{, "~ l'
5.3.7. RETEAUA mDROGRAFICA
t9'P~~~~;:e~~n.t:hidrOgrafiCe care se reprezinta pe Planurile
l
si hartile
'",'(' lin,iHe ele ..mal' ale, rl'ladi, lacurilor, fluviilor si rîuriloli, în functi
e
de :caracteristicile lor; , ' I '
, - rîurile si pîraiele, în functie de latimea lor, de adîncimea si gradul de
amenajare aliinalurilor; l
'<;.L.. izvoatelesi fintîriile;diferentiate' dupa gradul de amenaJare;
',~ canaluri pentru irigatii sau' desecari; , , \,
-' ,',constructiile anexe ale retelei hidrograJice.
"'Liniile de mal se redau, în functie de natura malurilorsi constanta,
nivelului apei. ' La pîraiele si rîurile cu apa permanenta, se tedau toate
bratele 'cu lungimi mai mari de 1 cmpe plan. Izvoarele si flntînile se
reprezinta în totalitate, în afara localitatilor. Cele din localitati se selectionea
za
Jnfunctie de scara planului,redîndu..,se celerbai importante,
cele termale ,sau minerale si cele amenajate. Canalutile, jghea-
102
I
I
't"--.-.-~
burile, conductele si. santurile con~truite pentru-- irigatii si desecari se
reprezinta în functie de dimensiunile si importanta lor. .\
La reteaua hidrografica, datele caracteristice se scriu astfel:
. _. cot~ pe malul apelor, la: cascade, baraje, confluente, p<i>sturi
. hidrometrice etc. si la intervale de 10- 15 cm pe plan; \
- latimea si adîncimea apei, la: vaduri, bacuri, canaluri' si. în\' locurile
caracteristice; '.' . .'
- adîncimea si calitatea apei, 1a fintîni si laFuri;'
- valori cu adîncimea malurilor si dimensiunile digurilor;
- sageti care indica direclP si viteza de curgerea a.pei.
Constructiile anexe ale retelei, hidrografice se reprezinta cu deta;liere
maxima, prin semnele conventionale speCifice.
5.3.8. RELIEF, ELEMENTE DE SOL
SI VEGETATIE
Relieful se. reprezinta prin' curbe de nivel, semne conventionale si
puncte cotate .. Ec~idistantele. curbel,or de nivel. se ,stabilesc}~ funCtieI ~e
scaraplanulm SI de accidentatm terenulUI. Pentru manrea expresl~
yitatii. si citirea usoara a reliefului reprezentat, curbele de nivell se
Impart astfel:
-' normale, cu valoarea egala cu echidistanta, care se deseneaza p,rin
linii continue cu grosimea' de 0,1 i mm; .' .' \
- principale, a caror valoare este multiplu de 4 sau 5 a echidistantei,
desenate prin linii continue cu grosimea de 0,2 mm. De exemplu, peptru
echidistanta de 1,0 m, de: O, 5, 10, 15, 20 m ... , pentru echidistanta. i,' 111
de: O, 10, 20, 30, 40 m, etc. . . .' ..... '
-. ajutatoare, cu valoare de 1/2' din echidistanta, trasate pentru re,.
prezentarea cît mai fidela a unor forme de relief caracteristice; '..'... J.
-. accidentale, trasate pentru scoaterea în evidenta a anumitqr fO[;
mede relief. . . '. . '., . '. _ \
Curbele de nivel se traseaza pe toata suprafata planului sau a hartii
topografice, exceptînd: suprafetele ocupate de mare, lacuri, fluvii, mlastini,
saraturi, rîuri si canaluri, ramblee, debleuri, diguri, gropi, cariere, stîndi,
viroage si rîpe. ~ _ .'. . \.
Pe fiesareplan sau harta topografica' se scnu cotele la:puncteleJ'eteltI
de baza, punctele caracteristice ale reliefului, elementele de'. pla.nirnetr~e
si altimetrie cu caracter permanent, punctele de detaliu prin .'care sasy
asigure, în ansamblu, o repartizare cît mai unitara pe întreagasuprafat~,
cu densitatea stabilita (7... JO valori pe dm2) în functie de.scara si complexitat
ea
.reFefului. , \
. Elementele de relief: rupturi de teren, terase, rîpe, viroage, santuri
etc. se reprezinta prin semnele lor conventionale. pe regula, lînga ~emnele
conventionale' ale acestora trebuie sa se scrie valorile caracteristice.. .... \
Su.prafetele msipoase se reprezinta daca sînt. mai. rn:ari de. 1 cm,
pe plan. Ridicaturile, gropile sidunele active cu valori mai mici decît
valoarea echidistantei se. reprezinta prin. semn conventional, iar cele cJ
valori mai mari, prin curbe de nivel. \
Terenurile cu saraturi si cele cu mlastini se reprezinta daca au supra,.
fete mai mari de 50 mm2 pe plan. în mlastini se r.eprezinta vegetatia existenta,
prin combinarea semnelor conventionale.
103
: '\
. Suprafetele acoperite cu paduri se reprezinta prin linie de contur,
semne conventi~nale, .si date carac~e~istice~ diferentia~e, astfel: I " . "
- starea padurll: mature, pItIce, tmere, pepimere, ranstI, dobonte
de furtuna, arse, uscate sau taiate;
- grupa: conifere, foioase sau mixte ;
- specia: brad, pin, stejar, fag, tei, artar etc.;
- datele caracteristice se refera la înaltimea medie a copacilor si
diametru! mediu la înaltimea de 1,50 m fata de sol. I . '
Prin paduri se reprezinta si celelalte elemente topografice: poieni, linii
de somiera, drumuri, linii electrice sau de transmisiuni etc. I
Suprafetele compacte cu tufaris, maracinis, jnepeni, finete, ierburi
naturale, izlazuri etc. se reprezinta prin contur si semn' 'conventional
. specific, daca sînt mai ma'ri de 1 cm2 pe plan. Daca sfprafetele sînt
mai mici de 1 cm2
, nu se mai contureaza. Aceleasi reguli se apl~ca si pentru
vegetatia cultivata: livezi, vii, culturi tehnice etc. 1. .
Semnele conv..entionale de vegetatie se pot combina pentru redarea
cît mai fidela a situatiei din teren. I
în figura.5.1 se prezinta o portiune din harta de învatamînt la
scara 1 : 25000.
5.4. CADRUL PLANURILOR
SI HARTILOR TOPOGRAFICE
Planurile si har,tile sînt delimitate de cadru, care se traseaza dupa anumite
principi~ în func~ie de scara si de supr~f~ta r~preze~tata'1 ,.
De regula, plan unle topografice; la scan maI man de 1: 2 000, se
se întocmesc pe formate STAS: Ao (841 xl 189 mm), Al (5~4x841 mm),
A2 (420 x 594mm) sau pe formate stabilite conventional, fiird delimitate
de caroiajul rectangular. Planurile si .hartile topografice, la scari mai mici d
e
1 : 5 000, sînt delimitate pe caroiajulgeografic, avînd forma hnor trapeze.
5.4.L IMPARTIREA PE FOI SI NOMENCLATURA
împartirea si dimensiunile foilor. în tara noastra plan~rile si hartile
topografice se întocmesc în proiectie cilindrica transversala G\auss pe fuse
de 3o sau de 60 si în proiectia stereografica -1970. Ambele proiectii folosescacel
asi
sistem de împartire si nomenclatura.
Planurile topografice .la~ scari mai mari 1 : 2000, executate pe suprafete
limitate, se întocmesc pe formate STAS sau pe formate de 50 x
l
50 cm, delimitate
pe reteaua rectangulat:a la valoarea de 0,5 sau km întreg. Pentru aceasta
se traseaza conturul zonei pe o harta la scara convenabila si sb întocmeste
schita cu dispunerea plap.selor. -.. I
Planurile .si hartile t.opo?rafice ,la.scari mai mi?i .de 1 : 5 O~O, exe:.cutate
pe suprafete man, smt del~mItate de carOla]ul geogIiafIc,avmd
dimensiunile prezeJ1tate în tabelul 5.1.
Împartirea acestora este unitara, avînd la baza harta la Scara: 1: 1 ogo 000,
c.are are dime!1siuni: pe" latitudine <P _~o ~i pe .lo"ngitudine A . 16~., Impar
tIrea
supr~feteI terestre In zone (pe latItudme) SI In fuse (pe IpngItudme),
precum. si notarea acestora, este aratata în figura 5.2. Ter,toriul tarii
noastre se-a.flape zonele not~J~.K, L, M ~i pe fusele notate 34 si 35.
104
,
JI '32 33 3* JS, 36 C'
\ M
o
, rm\ L
\
/(
\ J
'6~
c
\ c
\
B
Ee Uif 10 fiI A
° .
Fig. 5.2. împartirea pentru harta.
la scara 1 : 1 000000.
o
0° 6° 17° 78° 2/fO JO" heo
8
,
împartirea. în continuare pentru hartile si planurile la scan ~ai mari
de l : l 000 000, se trateaza concomitent cu nomenclatura acestora.
Nomenclatura hartilor si a planurilor topografice este un siStem de
notare al foilor de harti si planuri topografice, care înlocuiestb titlul.
Nomenclatura este proprie fiecarei scari, derivînd una din alta, coresp,unzator
cu împartirea foilor de harta. ' \ .
Pentru harta la scara 1: l 000 000, nomenclatura este formata din
litera cu care este notata zona si din numarul fusului; de Jxemplu
L-35 (fig. 5.2).
Modul de. împartire ~ foilor de harta la scara l : l 000000 pîna la
scara l : 100 OOO,.poate fi urmarit în figura 5.3. De-asemenea în talJelul 5 l
13
25
37
49
[-3S
6
IV
D
VI
Fig, 5.3. împartirea de la scara 1 : 1 000000
pîna la scara 1 : 100000.
1; 1(J(J{)000
105
Tabelul 5.1
Smemm de imparpre pe foi d~ harta si nomenclatura,
fum profectia Gauss si stereogrmca - 197@.
,
D' 1. l \& d
~t,)'«, ' lmenSlunea cadrrlor
Nr. de harti t?~ Notarea în ~
Scara Nomenclatura cuprinse în r cadrul fie-
foaia: " ", carei foi pe , pe \ pe 1u'" ' latitu- 1 pye " lonSitu-\ x
~'[ dine ciine (mIIi) (1nmJ
"
1: 1000000 L-35 1:1000000 4° 6°
\
- 445 480
1
1 : 500 000 L-35-C 4 4 A,B,C,D 2° 3°
\
445 480
"
l : 200 000 L-35~XVI 36 9 1, II, ... XXXVI 40' 1° I- 370 400
1 : 100000 L-35-16 144 4 1,2, ... 144 20' 30' \ 370 400
'o'
1 : 50000 L-36-16-C 1 : 100000 4 A,B,C,D 10' 15' 1 370 400
4
1 : 25000 L-35-16-B-a 16 4 a, b,c, d 5' 7'30" \ 370 400
1 : 10000 L-35-16~B-c-3 64 4 1,2,3,4, 2'30" 3'45" \ 463 500
\
1 : 5000
L-35-16-(53)
256 4
1,2, ... 256 1'15" , 1'52", 5\. 463 500
L-35-16~B-d-4-III 1, II, III, IV
se arata sistemul de împartire pe foi de harta si cum se formeaza noJenclaturile,
corelatia acestora cu scara si' dimensiunile foilor de harta. I
Pentru harta la scara 1: 500 000, 'zona corespunzatoare hartii la
scara : 1000 000 se împarte în 4 parti (2 x 2) care se note-aza cu primele
litere }najuscule ale alfabetului latin, de la vest spre est si de la nord spre
sud. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala,
la care se adauga litera majuscula corespunzatoare zonei; de exem~lu: L-'35-C
(fig. 5.3). . I
Pentru harta' la A scara Al: 200~00.0 zona corespunzato~r9 h~rtii la
scara 1: 1 000000 se Imparte In 36 partI (6 x 6), care se noteaza cu cIfre ro,.
mane, de la vest spre est si de la nord spre sud. Nomenclatura Jnei foi de
harta va fi formata din nomenclatura initiala, la care se. adauga cifta romana
corespunzatoare zonei; de. e~emplu: L-35-XVI (fig. 5.3).
Pentru harta' la scara 1: 100 000" zona corespunzatoare hartii la
scara 1 : 1000000 se împarte în 144 parti (l2x 12), care se noteaz~ cu cifre
arabe, de la vest spre est si de la nord spre sud. Nomenclatura unei foi de
harta va fi formata din nomenclatura initiala~ la care se adauga c~fra araba
corespunzatoare zonei; de exemplu: L-35-16 (fig. 5.3). ,,-,
Pentru hartile si planurile topografice la scari mai mari de 1: 100000,
se considera ca baza hattala aceasta scara (1 : 100 000), împartirea! ei efectuîndu-
se în continuare.
Pentru harta la scara 1: 50 dOO,zona corespunzatoare hartii la
scara 1: 100000 se împarte În 4 parti (2 x 2)" care se" noteaza cu primele
litere majuscule ale alfabetului latin, de la vest spre est si de la Inord spre
sud. Nomenclatura unei foi de harta va fi fQrmata din nomenclatura hartii
, '.
106
107
1
3
o '
'2
4
2 J 4 5 6 7
33
6S
11
49
81
Fig. 5.4. împartirea de 113
la scara 1 : 100 000 pîna
la,scara 1.: 5 000.
--
de baza la scara 1 : 100000, la care se adauga litera majuscl,Ila corespunzatoar
e
zonei; de exemplu: L-35-16-C (fig. 5.4). ' \.
Pentru harta la scara 1: 25000, zona corespunzatoare unei harti
la scara 1 : 50000, se împarte în 4 parti (2 x 2), care se noteaza cu priknele
litere minuscule ale alfabetului latin, de la vest spre est si de la nord Ispre
sud. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura Hartii
la soara 1 : 50000, la care se adauga litera minuscula corespunzatoare zd\.nei;
de exemplu: L-35-16-B-a (fig .. 5.4).
b\
\
J,
d \
I \ \1 ~4\ . 1Il~ IV
1 100000 \
Pentru planul la scara 1: 10000, zona corespunzatoare unei harti la
scara 1 : ~5 000 se împarte În 4 parti (2 x 2), care se ,noteaza cu cifre arabe dt
la vest spre est si de la nord spre sud. Nomenclatura unei foi de plan va fi
formata din nomenclatura hartii la scara 1 ,:25 000, la due se.adauga cifd
araba corespunzatoare zonei; -de exemplu: L-35-16-B-c-3 (fig. ,5:4). \
Pentru' planul la scara 1:5 000, z~ma corespunzatoare unei .harti la
scara 1 : 100000 se împarte în 256 parti (16 x 16) ceea ce este similar cu împartirea
zonei unui plan la scara 1 : 10 000 în 4.parti. Se folosesc doua sisteme de ,
notari si nomenclaturi: .
- în primul caZ, suprafetele rezultate din împartirea zonei în 256 parti
se noteaza cu cifre. arabe, de la vest spre est si de la nord spre sud .
. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii
la scara 1 : 100 000, la care se adauga, în paranteza, cifra araba corespunzatoare
zonei; de exemplu: L-35-1.6.:(53);

- în al doilea caz, suprafata rezultata din împartirea zonei planului la
scara 1 : 10 000 în 4 parti se noteaza cu cifre romane. Nomenclatura unei
foi de plan va fi formata din nomenclatura planului la scara 1 : 10000, la
care se adauga cifra romana corespunzatoare zonei; de exemplu: L- 35-16- B-d-4-
III
(fig. 5.4).
No.menclatura planurilo.r to.pograficecare se înto.cmesc pentru anumite
zo.ne, unde nu s-a fo.Io.sitsistemul de împartire si no.menclatura generala, este
fo.rmat de regula din titlul lucrarii la care se adauga numarul plansei, daca
planul este co.mpus din mai multe planse.
5.4.2. GRAFICUL GENERAL DE RACORDARE
A HARTILOR TOPOGRAFICE
Pentru identificarea cu usurinta a unei harti sau plan s-a Înto.cmit
un grafic general de raco.rdare, din care se po.ate deduce p6zitia harti-
!o.r, n<:>menclatt~rile,si ~o.o.~do..nat~le geog~afice ale acesto.ra. J Acesta s
-a
mto.CmIt pentru mtreg terIto.nul taru. Opo.rtlUne este prezentata Ul figura 5.5.
Graficul, se fo.Io.seste co.respunzator cu sistemul de împartire si de
no.menclatura a hartilo.r, prezentate anterio.r. I
Pentru asigurarea cerintelor curente, s-au întocmit grafice de raco.rdare
pentru to.ate judetele, care cuprind, în plus fata de grafi~ul general,
to.ate lo.calitatile (municipii, o.rase, co.mune) cu limitele lo.r.
Fig. 5.5. Graficul general de racordare a hartilor topografice.
108
5.4.3. ELEMENTELE CADRULUI
Cadrul hartilor si planurilor topografice este un sistem cOllflplex
care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si
numerice. Cadrul este format din trei parti: . 1.
- cadrul interior limiteaza reprezentarea pe harta sau pe' p,lanul
respeCtiv. El reprezinta' reteaua. geografica - paralele si meridiarle -
sau reteaua rectangulara. Se traseaza prin linii drepte, unind colturile
care s-au raportat prin coordonate;
- cadrul geografic se. traseaza prin linie dubla (cu interval de
1 mm), la distanta de 7 rIfn. de cadrul interior. Pe acesta sînt mJrcate
prin. segmente valorile de latitudine si longitudine. Linia dubla sbînnegreste
alternativ, pe intervale de un minut, si anume pentru cele
aflate deasupra si la dreapta valorilor pare;
. - cadrul ornamental se traseaza printr-o linie groasa de 1 mm, la
distanta de 1 mm de cadrul geografic. I
între cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza, prin puncte,
reteaua geografica, divizata în functie de scara.
între cadrul interior si cel geografic se traseaza. liniile. care marcheaza
reteaua rectangulara, la intervale corespunzatoare scarii.
La hartile si planurile topografice întocmite în proiectia' Gauss, "si-
\- tuate pîna la 2° departare pe longitudine fata de meridianul ma~ginal
al fusului, se marcheaza reteaua rectangulara a fusului vecin,priti segmente
desenate în afara cadrului ornamental. . I
Reteaua geografica. si rectangulara trasata pe ,.cadru este însotita
de valorile respective, asa cum se arata pe modelul din figura 5.6.
între cadrul interior si cel geografic se scriu:
- numele statelor. de o parte si de alta a frontierei de stat:
- numele judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor, de o parte
SI de alta a limitelor acestora; .
- numele localitatilor reprezentate pe mai. multe planse, da(i;a nu
au numele scris pe plansa respectiva. sau dac.a numele nu estel titlul
planului. Numele acestora se însoteste de prepozitia "de";
-. numele localitatilor spre care merg caile de comunicatie si distanta
pînala aceste localitaii. I
In figura 5.7 se prezinta exemple de acest fel. .
Morcarea
/atifudim;'
'3409
Reteaua
reclr:mgu faNi
He/eau(J fwdrmgu/arO
/ a fusu/uivecin
84
5410
CaiJlYJl
orn.an:BJrfa, 1
Cadrul
geografic
I Cedru,!
În/el"io'"
Fig. 5.6. Elementele cadrului.
109
0°52'
2°14' '.
3°06'
0°03'
.d
: c I
'O
a b
--CCJ-- --====-----=
I
m
Fig. 5.7; Exemple de scriere pe cadru.
In' afara cadrului ornamental al hartilor si al planurilor topografice
mai sînt, necesare unele inscriptii, plasate conform figurii 5.8, În
urmatoarea ordine de la a la 1: .
a Numele statului si numele institutiei care a executat lucranea;
b Nomenclatura hartii sau a planului topografic,;
c Codul, stabilit pentru evidenta automatizata;
d Caracterul hartii sau al planului (nesecret, secret de' serviciu, secret);
I
e Valorile convergentei- meridianelor Sl declinatiei magnetice; de
exemplu: ..
- Convergenta medie a meridianelor . . . . . . .
- Declinatia magnetica În anul 1992 . . . . . . . . .
-' Abaterea acului magnetic fata de reteaua rectangulara
- Variatia anuala a declinatiei . . ..
110
Jud.Consla
i
I
/
,.I
.~~. ~~~. ;;;~LLJ;;;==-===-~~ Q\VQ 1-_-_h =1 D=JGJIG
Fig. 5.8. Inscriptii' din afara cadrului. I
f Schita declinatiei magnetice si valorile acesteia; un exemplu se
arata În figura 5.9;
g Schita anomaliilor magnetice (acolo unde este cazul);
. h Scara, numerica, scara grafica, sistemul de proiectile si sistemul
de referinta altimetric; un exemplu se arata În figura 5.10;1 .
i Schema pantelor; cu ajutorul acesteia se obtin v~lorile unghiurilor
de panta 'În functie de distanta dintre curbele de nivel si de echidistanta.
. Sub schema se scrie valoarea echidistantei. Un exemplu se
arata În figura 5.11; .
Fig. 5.9. Schita dec1inatiei
magnetice
10050 O
blalijîlIW'Iil'!jî!d
1:5000
100 200
I I
300
I
400m t
I
?roiec!ie stereografica - 1970 .
Sistem de referinta alfimefric - Marea Neagra
Fig. 5.10. Scara, sistemul de proiectie si de referinta altimetric.
5m
Fig. 5.11. Schema pantelor.
~._---',..
j Schema limitelor administrative.
k Date privind întocmirea planului, referitoare la operatiile efectuate
si anul executiei; .' . I
1 Nomenclatura hartilor sau a planurilor cu care se racordeaza.
La planurile topografice la scari mai mari. de 1: 5 000, careI se întocmesc
pe formate STAS,' cadrul acestora va fi format din caetirul interior
si cadrul ornamentaL Cadrul ornamentalpoate fi chenarth plansei.
Deasupra laturii de nord se trec inscriptiile prevazute la a, ~ si d,
iar în indicator se trec datele prevazute la hsi k. .
. 5.5. FOLOSIREA HARTILOR
SI A PLANURILOR TOPOGRAFICE . .
Hartile si planurile topografice se folosesc în toate activitatile legate.
de w studiul, .cercetarea,. prospect~.reasi. folosirea teren.~lui. IAc~st~a
furmzeaza un mare volum de mformatll referItoare la teren, care constitUIe
elementele de baza pentru efectuarea ,tuturor genurilor de lucrari. I
în general hartile si planurile topografice se folosesc pe teren si la birou
pentru rezolvarea anumitor probleme si ca material cartografic de baza. .
111
5:5.1. PRQSl..EME CARE SE REZOLVA CU AJUTORUL HARTILOR
v. SIP~NURILOR TOP?GRAFICE . .1. . .
Pe teren hartIle SI planurIle se pot folosI pentru orIentare, IdentIfIcarea SI
determinarea anumitor puncte, efectuarea de studii etc. I
Orientarea. consta în stabilirea pozitiei hartii în asa fel înCÎt sa se realizeze
o corespondenta perfecta între locul de dispunere a obiectJlor din teren
cu cele reprezentate pe harta. Orientarea se poate face cu aj~torul busolei,
sau fata de detaliile din teren. .' . I .
Orientarea cu busola se realizeaza prin asezarea hartii pe o sUI1>rafataplana
orizontala si a busolei cu gradatiile :ce indica diametrul N - S .Isuprapuse pe
una din laturile cadrului interior de vest sau de est,. care corespund cu direct
ia
meridianului geografic pe teren. Se roteste harta împreuna tu busola, în
plan orizontal, pîna cînd VÎrful nordic al acului magnetic indica gradatia ce
reprezinta valoarea declinatiei magnetice (v. fig. 5.9). I
Orientarea fata de detaliile din teren se face prin identificarea pe harta
si pe teren a unor punl,;te si directii si rotirea hartii pîna se suprapun directi
ile
din teren cu corespondentele lor de pe harta. . I
Determinarea punctului de statie se face dupa executarea orientarii, prin
folosirea d~taliilor apropiate reprezentate ~ ha~ta .. Punct~. d~ .statie p,?ate
fi un detalIu reprezentat, sau poate fi stabIlIt prm Ihtersectll IImare, fata de
cel putin trei detalii identificate pe tererisi pe harta; Se masoha distantele

pe teren de la punctele identificate la punctul de statie, acestea se teduc la s
cara
si cu ajutorul unui compas se traseaza arcele de cerc corespunzatoare distantelo
r
reduse. Pozitia punctului de statie va fi la intersectia artelor de cerc
trasate.. . ..... .. '. I
în acelasI mod se pot determma SI pozItnlealtor puncte dm teren care nu
sînt reprezentate pe harta. '. . I
.Identificarea pe teren a unor detalii reprezentate pe harta se efectueaza
prin orientarea hartii, determinarea punctului de statie si trasarlle,a directii
lor
între punctul de statie si punctele identificate pe teren. Pe 4irect:iJilerespecti
ve
se ideIltifica semnele conVentionale ale punctelor vizate, avîndînl vedere, .prin
apreciere, distantele din teren reduse la scara hartii. Daca detaliul respectiv
nu este reprezentat, el se noteaza prin semnul conventional c9respunzator.
De asemenea, pe teren si la cabinet se pot efectua cu ajutorul hartii, diverse
studii si calcule -necesare lucrarilor de cercetare si proiectare. I
Pentru exemplificarea modului de folosire la cabinet a hartHor si planu- . I ril
or topografice, se prezinta în figura 5.12 o zona dintr-o harta topografica
la scara 1 : 25 000, cu echidistanta curbelor de ni veI de 5 m.1 '
Coordonatele rectangulare x, yale unui punct A se' determina cu
ajutorul retelei rectangulare trasate si a scarii hartii (1: 125000). Din
valorile retelei rectangulare rezulta coordonatele x=5083, y=5297, în
kilometri, la care se aduna diferentele masurate grafic de la' punct .pîna
la liniile caroiajului, transformate, cu ajutorul' scarii, în. valori reale
Csx-15,1 mmx25000=377,5 m; sy=17,4 mmx25 000=435,0 m). Deci,
.coordonatele . rectangulare ale punctului A, extrase de pe' harta sînt:
x=5 083 377,5 m, y=5 297 435,0 m.' . I
Coordonatele . geografice cp " A ale un ui punct B se dletermina cu
ajutorul marcajelor de pe cadrul geografic al hartii. Se unfsc punctele
corespondente de latitudine ep si longitudine A ce trec la sud si la vest
d~ punctul B, notîndu-se valo~ile<PA=45°51 '20"; Â =24°25'10" .. Ise masoara
dIstantele pe cadrul ,geografIC mtre punctele marcate, corespunzatoare
valortloT" de 10" (6'''=10''=12,2 mm: 81\ =.10" 8,7 mm) si se face ra-
112
portul dintre distantele masurate fata de liniile trasate, rezultînd:
g"f 5,8: 12,2'10"~ 5"; 87\' 0,7: 8,7.10"~ 1". Deci, coordonatele geografice
ale punctului B, extrase de pe harta, sînt: Cf =45°51'25", ~ -.:24°25'11".
Distantele dintre puncte se pot obtine: I
- folosind coordonatele rectangulare ale punctelor extrase <!le pe
harta. si aplicînd relatia: do= ,"v b. x2 +b.y2. De exemplu, distanta I B-C
va fi: xB =5083485 m, Xc =5081 765 m,' b.x=1 720 m, YB =5299612 m,
Yc =5296595 m, f:.y=3017 m, .do =3 472 m;, I '
- prin masurarea dist~telorpe harta (cu rigla) si transfolimarea
acestora În valori reale cu ajutorul scarii; de exemplu, di~taÎ1ta
C~B=138,8 mmx25 000=3 470 m.
Orientarile directiilor se obtin:
- folosind coordonatelerectangulare ale punctelor extrase de pe
harta si aplicînd relatia tg e= g ~ sau cotg e= t,x . De exemplu, pentru
d
. . l:Jy
IrectIa C- B, rezulta:
cotg'O= f1x = 1720 -O 570102' e =67g0( 49cC
fjy 3017' , CB '
- prin masurarea cu ajutorul raportotului. Pentru aceasta, prin
punctul <:; se traseaza directia nord, parale,Ia cu cadrul de vest al \hartii,
si directia C- B. Se masoara cu raportorul unghiul dintre cele doma directii
(66g), la care se aduna valoarea convergentei meridianelor (ilg 2OC),
rezultînd 67g20c Convergenta meridianelor este Înscrisa pe harta. Pentru
hartile situate la vest de meridianul axial"valorile se aduna, iar pentru
cele situate la est, se scad: I
Unghiurile Între diferitele ijirectii de pe harta se pot masura cu
raportorul, În acelasi mod, cu precizia de 50C (proiectiile cartografide utilizate
fiind conforme). - I
Cotele. punctelor se pot obtine direct, pentru cele care au Înscrisa
valoarea si pentru cele situate pe., curbele de nivel si prin interpolare,
pentru cele situate Între curbele de nivel. De exemplu, cota p~nctului
B este 561,9 m fiind Înscrisa pe harta~ a punctului D este 560 fi
fiind pe curba de nivel, iar a punctului C se. obtine prin inteIi\lpOlare
~~: , ' .
- se stabileste valoarea curbei de nivel inferioarepuncfului C (435 m);
- se masoar~ d~iS!anta.. de la curt>a de niv~l i~ferioara p~na la I punctul
C (0,8 mm) SI pma la curba de nIvel supenoara (3,1 mm); ,
-, se face raportul distantelor (0,8: 3',1=0,25), care se înmflteste
cu valoarea echidistantei (0,25 x 5!Y1,2 m),' obtinîndu-se diferenta de nivel
dintre punctul C si curba de nivel inferioara; 1
- diferenta de nivel obtinuta (l,2 m) se aduna la valoarea curbei
de nivel inferioare (435+1,2=436,2 m), obtinîndu-se cota punctului C.
Profilul topografic este reprezentarea grafica a unei sectiuni I verticale
a terenului, pe un anumit traseu. Acesta serv~ste la studierea, proiectarea
,si exploatarea zacartlintelor de minerale utile sau pentru proiectarea
si constructia' diverselor obiective economice. Datele n~cesare
,întoc.mirii unui profIl (c(Jte si :dista.nte între puncte) se extrag Ide pe
planuri si harti, sau se obtin prin masurari pe teren.
în functie de cerintele lucrarii si de lungimea traseului, se stabileste scara:
de reprezentare, care poate fi unitara (scara lungimilor egala cu scara
înaltimilor) sau diferentiata, pentru evidentierea diferentelor de nivel.
8:- Cartogralie 113
,-:..
~ ... u l.:: '-' .
o
8
V"l
N
~ ..
11
,.':"g
~u l.::
~o
Q, .. o...
10 ~
1~:: .el
oI
..... c :a
~coN
N-ori
.1'\ ai>
1.0. ki: '<t
99 !i9 '8os
\
!
în acest caz, scara înaltimilor este, de obicei, de 1O on mal mare
decît scara lungimilor. \
Pentru întocmirea unui profil, pe plan sau pe harta se fixeaza tfaseul
acestuia; pe care se marcheaza punctele caracteristice: capetiele
profilului, punctele de, frîntura, schimbarile de panta, intersectiile Icu
elementele de planimetrie si, cu . curbele de nivel etc. Apoi se masoara
distantele între punctele marcate si se extrag valorile cotelor acestolra.
Cu ajutorul datelor extrase se întocmeste profilul, pe indicatorul. Jaruia
se trec: numarul puncwlui, cotele terenului, cotele proiectate, d~stantele
partiale si cumulate,~declivitatietc. în functie de scara lungirhilor
si a înaltimilor se raporteaza punctele caracteristice ale profilului. \
Pentru exemplific,are se considera traseul marcat pe har-ta la scara
1 : 25 000 din figura 5.13 pe care s-a întocmit profilul cu scara lun~i-
Fig. 5.13. Portiune din harta topografica la scara 1: 25000 (fictiva)..
milor 1: 10 000 si scara înaltimilor 1: 1 000.' Datele extrase sînt înscrise
si pregatite în .tabelul 5.2. Profilul rezultat este prezentat in figur~
,5.14, care s-a 'întocmit astfel: \
-' s-a calculat lungimea traseului (164 mm) si diferenta de nivel
maxima (100 rrim) pentru stabilirea formatului hîrtiei;!
- s-a .trasat indicatorul pe care s-a marcat punctul 1 de începere
a profilului si s-a stabilit cota de referinta (520);
- s-au raportat punctele profilului pe direotia longitudinala, folosind
distantele reduse la scara ~
- s-au raportat punctele pe directie verticala, magurate pe perpendicularele
ridicate din punctele raportate pe directia orizontala, fata de
cota de referinta stabilita, .folosind diferentele de nivel reduse la sc~ra;
-. se' unesc punctele raportate, succesiv, rezultînd profilul terenului.
Prin unire trebuie sa, se urmareasca valorile relative ale elementelor
de relief, elementele de planimetrie, înaltimea elementelor de vege-'
tatie etc.
Profilul întocmit~ se deseneaza În tus.
r~ ..''''
8* 115
Tabelul 5.2
Date extrase si pregatite pentru intocmirea profilului topografic
Valori: Distante Distante Distante Distante
cumulate Puncte Detalii .cotensivi eclurbe I :(m2Sml000 1c:um(m1u0ml0a0t)e0 cuml
rmeua)llielte pîunIntmrcetIe
618,4 0,0 0,0 0,0
615 3,5 8,8 87,5 87,5
2 Sosea 612 5,0 12,5 125,0 37,5
Drum 610 7,0 17,5 175,0 50,0
605 11,0 27,5 275,0 100,0
600 12,5 31,2 312,5 37,5
575 16,5 41,2 412,5 100.
570 18 45,0 450,0 375
550 25,5 63,8 637,5 187,5
545 27,5 68,8 687,5 50,0
540 31,0 77,5 775,0 87,5
Viroaga 535 /34,5 86,2 862,5 87,5
3 Fir vale 529 35,5 88,8 887,5 25
Viroaga 536 . 36,5 91,2 912,5 25,0
4 Liziera
padure 540 40,5 101,2 1012,5 100,0
545 43 107,5 1075,0 62,5
550 46 115,0 1 150,0 75,0
5 Liziera. . 570 55
padure 137,5 1 375,0 225,0
575 56,5 141,2 1412,5 37,5
600 60,5 151,2 1 512,5 100,0
625 62,5 156,2 1 562,5 50,0
6 628,3 65,5 163,8 1 637,5 75,0
116
Fig. 5.14. Profil topografic (fictiv):
scara lungimilor = I : 10 000; scara înaltimilor = I : I 000. 'il'
liI 5.5.2. FOLOSIREA PLANURILOR SI HARTILOR 1'[
I CA MATERIALE CARTOGRAFICE DE BAZA '
Documentele cartografice care se folosesc pentru întocmirea planurilor
si hartilor topografice la scari medii si mici, sau a planurilor si h~hilor tema
tice,
sînt de regula, cele obtinute prin lucrari geodezice, topofot6~rammetrice si
cartografice, acestea fiind considerate ca materiale cartografice de baza. Ele
pot fi originale de teren, de stereorestitutie sau de editare, la sc
l
l ara de întodmire
sau la scari mai mari. I I
întocmirea se realizeaza ,intr-un proces de derivare, prefentat În tabelul
5.3. ' ,\ ' -
I Tabelul 5.3
Derivarea .planurilor si J1irtiIor topografice 11 I
5.6.1. PLANURI CADASTRALE
Materiale cartografice de bazl II
\
Scara planurilor
Document Scara:
si hA/!tilor derivate
11
1 : 5000 1: 5 OO<ilsi 1 : 10000
Originale de teren sau de stereorestitutie 1 : 10000 1 : 1000(lSi 1 : 25000
1 : 25000 1 : 25000
, i
i
1 : 25000 1 :\1 50000
1: 50000 1: 100000
Originale de editare 1 : 100 000 1 :I[ 200000
1 : 200 000 1:1 500000
1 : 500 000 1 :!11000000
Pentru planurile si hartile tematice se folosesc, de regula, orili~alele PlanJ.
rilor si hartilor topografice la aceeasi scara. II I
Planurile si hartile derivate si cele tematice se obtin prin aRlicarea tehno-
,'logiei de, redactare si cartografiere, ~orespunzatoare fiecarei si1fatii.
5.6. PLANURI SI HARTI TEMATICE I
Planurile' si hartile tematice contin, elemente topografi1e si elemente
speciale, corespunzatoare destinatiei planului. Continutul adestora se staL
bileste prin instructiuni, carnete de sarcini sau teme de proiect~~e.
'1I
il
Planurile cadastrale se întocmesc, de regula, la scarile 1 : 500' 1 : 1 000'
Il ' ~
1: 2000 si 1 : 5 000, prin diferite tehnologii: ,1 I
-' întocmire directa, pe baza masurarilor topogtafice, în general la scarile
1:~500 si. 1 : ~ OOOw; . ~ li w .\ - mtocmire dIrecta, prIn metode fotogrammetnc
e; In general, la scanle
1 : 2 000 si 1 : 5 000; , , II, 1
- întocmire ca. plan deriva~ din planU;1topogr~fic si complel~at cu elemen
l
-
tele cadastrale specIfice. Aceasta tehnologIe se aplIca cu pnorHate.
Scarile de întocmire se aleg în functie de densitatea elementel6r topograficel,
în asa fel Încît sa permita reprezentarea parcelelor, În general: 111 : 500 pentri
1117
orase mari, 1: 1 000 si 1 : 2000 pentru localitati urbane si rurale si 1: 5 000
pentru zone agricole si silvice.', , \
Planurile cadastrale contin în general urmatoarele elemente:
I Puncte de baza reprezentate confo'lm prevederilor cap. 2.3.1;
Elementele de hotÂrnicie: frontiera de stat, limitele admibistrative (judetene,
orasenesti, comunale), limitele perimetrelor construibile ale 10calitatilor,
limitele tarlalelor si parcelelor;
Categorii de folosinta ale terenurilor, prin. înscrierea simbo\lurilor (v. tabelul
3.14) În centrul fiecarei parcele;
Instalatii: fabrici, uzine, statii meteorologice, transformatoare electrice,
statii de radio, televiziune, stîlpii de sustinere a liniilor electricf si de tran
smisiuni,
cariere, mine etc., reprezentate la scara prin contur, semnul. conventional
specific si inscriptii;
Retele de comunicatii: .
- caile ferate, soselele si drumurile se'redau prin semnul conventional al
.caii respective si prin delimitarea zonei; - , ,,' "\
- strazile În localitati se redau prin .semnele conventionale ce reprezinta
partea carosabila, acostamentele si prin limitele parcelelor (gardhrile);
- drumurile comunale. de exploatare si aleile se redau prin semn conventional
pe care se înscrie latimea drumului; \
, - conductele se reprezinta prin semne conventionale pe care se Înscrie
latimea fisiei ocupate. Daca fisia este mai lata de 5 In, se trkseaza limitele
acesHte.i;da fi. tru ~;l hid t h . " ta . L ' , I rogra laSI c,ons Cta. e ro e m
ce se repreZlD prm semne conventionale,
liniile de mal ale apelor curgatoare si' statatoare, ~iguri, baraje;
poduri, instalatii de deservire a navigatiei. La apele curgatoare si la canale s
e
înscriu Iatimile zonelor de protectie. Constructiile hidrotehnice se redau prin
semnele conventionale ale elementelor componente, ,fara a se indica datele
caracteristice;
Localitatile se reprezinta cu toate elementele componente:
- arterele de circulatie: cai ferate, linii de tramvai, strazi, drumuri etc.;
- cladirile publice, industriale, social-culturale etc.;
-, cladirile de locuit;
-,' curtile si parcelele, cu toate detaliile componente, diferentiate dupa
ramuri de folosinta si posesori.
în interiorul cladirilor se.înscriu indicii de cartare;
Relieful se reprezinta prin elementele aces,tuia: rupturi de teren, terase,
ravene,viroage, alunecari, fara a se trasa curbele de nivel ;
Inscriptiile ce se trec pe planurilecadastrale În afara celor specificate anterior
sînt: ' , \
- numele 10calitatilor, apelor, formelor principale de relief, toponimie,
numiri de teren:
-' numele teritoriilor administrative vecine;
- pozitia nordulUi.
Pe plan se face numerotarea cadastrala pentru tarlale si parc~le si se 'Înscriu
simbolurile categoriilor .de
w
folosinta. , \ .
în figura 5.15 se prezmta un plan topografic la scara 1 : 500, folOSIt pentru
Întocmirea documentelor cadastrale. '
118
Fig. 5.15. Plan topografic la scara 1: 500, folosit pentru intocmirea documentel
or cadastrale.
H9
1. Sa se determine coordonatele geografice, coordonatele rectangulare si
cQtele a' cinci puncte alese pe harta prezentata în figura 5.1. între punctele
alese se vor determina distantele (numeric si grafic), orientarile sil unghiuril
e.
2. Sa se deseneze o planse cu scheletul si nomenclatura hartilo~ si planurilor
topografice, pe hîrtie de desen format A4~' asezata cu laturalunga în pozitie
orizontal~ Se traseaza chenarul si indicatorul identic ca la plansele Ianterioar
e.
Pe plansa se deseneaza scheletele din figura 5.2 (65 x 100 mrn)'1 figura 5.3
(72 x 72 mm) si figura 5.4 (96 x 96 mm).în partea din stîn.ga jos, la
.nivelul indicatorului, se întocmeste un tabel cu nomenclaturile I hartilor si
planurilor care au fost hasurate' pe schelete. Tabelul va cuprinde primele
doua coloane ale tabelului 5.1. . I
3. Sa se deseneze o plansa cu cadrul hartilor si planurilor topo,grafice, pe
hîrtie de desen format Ai.'" asezata cu latura lunga în pozitie orizontala, pe care
se traseaza chenarul. - . I .
Pe pla~sa se deseneaza cadrul, conform figurii 5.8, cu dimensiunile
240 x 140 mm. Spatiul dintre chenar si cadru va fi: la .nord de 20 tÎ1m, la sud
de 40 mm, la est si la vest de 13 mm. ; , I '
Se vor desena toate elementele cadrului cu valorile lor (fig. 5.6), scrierile pe
cadru (fig. 5.7) si inscriptiile din afara cadrului (fig. 5.8), continutJI acest
ora
fiind aratat la cap. 5.4.3. Scrie~ile notate pe figura 5.8 cu ,,~, b.,c" si
: scara' numerica se executa cu caracter bloc drept majuscul, cele de la "fi"
cu bloc înclinat la dreapta majuscul, iar celelalte cu bloc filiform minuscul.
Capitolul 6
INTOCMIREA PLANURILOR TOPOGRAFICE
6.1. METODE DE INTOCMIRE
A PLANURILOR TOPOGRAFICE
Metodele de întocmire a planurilor si hartilor topografice se aleg în
functie de marimea suprafetei, scara planului si precizia necesara. \Pentru
planurile si hartile la scara 1: 5000 si mai mici, se folosesc cu
prioritate metode topo-fotogrammetrice, iar pentru planuri la Scara
1 : 2 000 si mai mari, metode topografice. . . I
în cazul metodelor topo-fotogrammetrice se executa urmatoarele operatii
principale:
- proiectarea lucrarii, care consta în procurarea si studierea documentatiei
tehnice existente, studierea zonei din punct de vedere \geogratic,
analizarea retelei geodezicesi de nivelment. Pe baza rezultatelor
acestui studiu se stabilesc operatiile care trebuie sa se efectueze si se ÎIhocmes
c
proiectele de executie necesare;. I
- aerofotografierea zonei, pe baza proiectului întocmit, obtinîndu-se
fotogramelezonei de lucru la scara dorita; \
- executarea retelei. topografice, ;asigurîndu-se punctele 'de sprijin
necesare lucrarilor ulterioare, cu densitatea si precizia ceruta, în functiei de
scara planului; ..... . . . .. \
- executarea reperaJulw fotogrammetnc,adlca Identificarea pe fotograme
si pe teren a anumitor puncte (repere) dispuse convenabil si d~terminate
prin metode topografice. Aceste puncte servesc pentru reprezentar~
pe original a elementelor de pe fotograme; , \
'- fotointerpretarea, adica identificarea pe fotograme a imaginii elementelor
topografice si desenarea acestora prin semne conventionale;
. - pregatirea lucrarilor pentru întocmirea originalului, care consta în
raportarea pe suportul originalului a punctelor retelei .de baza,. în~qcmirea
oleatei cu puncte cotate si. proiectarea exploatarii fotogrammetdce.
In functie de cerintele lucrarii si de diferentele de nivel din .ter~n se f910-
sesc, de regula, doua metode de exploatare fotogrammetnca: .stereorestitutia
si foioplanul;. \
- întocmireaoriginalufui prin stereorestitutie, care consta în exploat~
rea fotogram.elor. cu ajut~)ful un0t: apara~e' sp'eciale, obtiilînd,utse
elementele de plaplmetne, d.e hldrografie, de rehef SI curbele de Illv:\el,
desenate în creion pe original; .
- întocmirea originalului prin fotophm, cate se utilizeaza în zone
cu teren ses, obtinîndu-se. În . urma exploatarii imaginea fotOgrafiCa! a
planului la scara dorita (fara curbe de nivel);
- desenarea originalului (obtinut prin exploatare fotogrammetrica)
în tus, trasînd semnele conventionale peste elementeJe .- .... redate p--e...origirt
Ial
1~7
în creion sau peste imaginea fotografica; de asemenea, scrierea toponimiei,
cotelor, datelor caracteristice' si explicative, trasarea curbe10r de nivel,
a cadrului si definitivarea originalului. \ (
în cazul metodelor topografice, planul se poate realiza fie prin ridicare
directa, cu ajutorul plansetei topografice, ohtinînduJse originalul
planului desenat În creion, fie prin ridicare tahimetrica, executîndu-se
masurarile pe teren, calculele si apoi originalul.
Ridicarea tahimetrica constituie principala metoda de Întocmire a
planurilor topografice la scara 1: 2 000 si mai mari, destinflte proiectarilor,
exploatarilor sau altor scopuri. Aceasta comporta urmatoarele operatii
prinCipale: \
- proiectarea lucrarii, care consta În studierea conditiilor geografice
ale zonei, a retelei geodezice, topografice si de nivelmlent si a cerintelor
tehnice ale lucrarii. Pe baza rezult~telor studiului \ se stabilesc
operatiile care .urmeaza sa se efectueze si se Întocmesc }\lfoiectele de
executie necesare;, .. ' "\ .
- Îndesirea retelei topografice - de drumuiri si de nivdment - asigurînd
punctele de sprijin necesare ridicarii, cu, densitate \ corespunzatoare.
. Pentru aceasta se executa: proiectarea, masurarile \ pel teren, calculul
si compensare'a, obtinînd astfel coordonatele' puncteloF de sprijin
necesare, ridicarii;. \
- ridicarea elementelor topografice, care consta În efectuarea masurarilor
pe teren si a i calculel?f. nec:sare; . ..' \. A .
-' raportareapunctelor'pe ongmal, mtocmuea, ongmalulUl In creIOn
si Întocmirea oleatei cu puncte cotate:
- desenarea în tus a. originalului.
Indiferent de metoda de întocmire, unele operatii sînt identice, în
continuare prezentîndu-se modul de executare' a acestora. I
6.2. RAPORTAREA PUNCTELOR PE PLAN
Raportarea. punctelor pe originalul planului topografic se realizeaza
în functie de' datele de baza, prin: , '
- metode numerice, pentru punctele determinate prin coordonate
(rectangulare sau polare), cu ajutorul coordonatografelOI:; \
- metode grafice, pentru punctele. de ridicare la care se folosesc
elementele masurate, cu ajutorul linor instfumentt' simple: rigle, echere,
raportoare. '
6.2.1. INSTRUMENTE PENTRU RAPORTAREA PUNCTELOR
Punctele retelei de ,baza, ale cadrului si ale retelei rectali1gulare se
raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatograftilui rectangularl. Precizia
de r~portare este de 0,1 mm." ,
Coordonatograful rectangular (fig. 6; 1) este construit pe principiul
axelor perpendiculare, fiind format dintr-o masa 1, la care sînt montate
doua brate, riguros perpendiculare între ele,' simboliiînd unul
axa absciselor 2, iar celalalt, axa ordonatelor 3. La coordoriatografele
moderne, suprafata mesei este din sticla. mata, - avînd un dispozitiv de
iluminare, iar bratele sînt din bare de otel filetate.
128
" ,
Fig. 6~1. Coordonatograf rectangular. : . ~"
Unul din brate este fix 2, iar celalalt se deplaseaza în lungul acestuia,
mentinînd în permanenta po.zitiaperpendiculara. Pe bratul m~-
bil 3,se deplaseaza .un. cursor 4, care ,are,' ,un. 'dispo.zitivde, ra portar~.
La dispo.zitivul de raportare se' intro.duce ac~creionsauo.cular 'perttru
punctare. ',',', , ",' .' . '. ,', \
Co.o.rdo.nato.graful mai are un .dispo.zitiv de citire a co.ordo.natelor 5,
cu tamburi gradati -, si de deplasare' a bratului mo.bil si a. cursorrllui
6" cu manivele,-'.si un dispo.zitiv :de, actio.nare asuprasistemulJi
de rapo.rtare 7 - pedala.Deplasarea bratuluimo.bilsi a cursorului s~
efectueaza mecanic sau prin impulsuri electrice; fo.lo.sind cele-do.ua
manivele la care' sînt co.nectati tamburiigradati. Tamburii 5. sînt gra~
dati pentru cele mai utilizabile scari. înainte de 'rapo.rtare, trebuie sa
se fixeze la dispo.zitivul de citire, tamburul ~o.respunzato.rscarii. . ,\
. La unele co.ordonato.grafe, suprafata meseI este"o.planseta:d~ lemn,
iar bratele sînt rigle gradate. ,Intro.ducerea valo.rii ,coordo.natelo.rsau ,citiJ
\
rea acesto.ra se efectueaza cu ajuto.rul vernierelo.rsi lupelo.r.
Coordonatograful. polar' (fig. 6.2) ,serveste". la ,rapo.rtarea punctelo.r\
determinate prin orientare si?istanta ,fata de punctul .de st~tie (c~o.r-\
donate po.lare). Este fo.rmat dIntr-un cerc sau un s.emIcercsI o. rIgla.
Rigla este, fixata cu unul din capete . în centrul cercului, avînd po.sibilitate
de ro.tire,pentru citirea sau înregistrarea valo.rilo.r unghiulare. \
.9-Cartografie 129
I .
FiJ. 6.2. Coordonatograf
polar.
C 'ul dA' t . al' J .erc este gra at 1D SISem centezlm sau sexageslma,l' Iar n.g
1a
este' gradata în milimetri. Pe cerc si 'pe rigla sînt mOlhate verniere,
care permit marirea preciziei de raportare. Pe rigla se deplaseaza un
cursor care are un. dispozitiv de raportare.
6.2.2. METODA. COORDONATELOR RECTANGULARE
. Punctele retelei de baza, ale colturilorcadrului interior, ale retelei
rectangulare, ale retelei de ridicare si cele care sînt dettrminate prin
coordonate rectangulare X, y se raporteaza pe original cu ~jutorul coordonatogra
fului
rectangular, executîndu-se urmatoarele opera~ii:
PregAtire~ suportului. o~gln~lului. ?e original. se fixea~\ aproximativ
locul coltunlor cadrulw mtenor, prUi masurancu o ngla, în functie.'
de dimensiunile . plan sei, repartizînd în mod egal \ spatiul din
afara cadrului.' i
PregAtirea coordonat9grafului, care consta în stabilirea scafii de raportare
la tamburiide citire si a valorilor origine ale citirilor.
Orientarea originalului pe masa coordonatografului. Se \înregistreaza,
.la . dispozitivele de citire, cordonatele coltului de sud-vest' si se
deplaseaza originalul pentru ca punctul respectiv marcat pe! original' sa
-se..puncteze prin ocularul dispozitivului de' raportare. Se \înregistreaza
la dispozitivele de citire ".coordonatelecoltului . dispus .~ diagonala
(nord-est) Si.se roteste .originalul în jurul primului colt, pînaI cînd a~esta
se' ob.serva' prin ocular. Operatia se repeta pentru evitarea producerii
de:greseli. Se fixeaza originalul pe masa coordonatografului prin cleme
sau greutati.
Raportarea punctelor. Se introduc la dispozitivele de. citire, succesiv,~
valorile coordonatelor x, yale fiecarui 'punct, prin: actionarea
manivelelorsi 'întepareapunctului pe original. In acest fel se raporteaza,:
. colturile .cadrului interior, punctele retelei rectairtgulare (la
3....:.;.;c5mLÎn afara 'cadrului interior), punctele retelei de bazal ale retelei
de. ridicare si punctele determinate prin coordonate rectangulare. Punctele'
"raportate se marcheaza prin întepaturi foarte fine (cu diametrul
0,1 ,mm), care se .încercuiesc, în creion, cu semnul conventionial al punc-'
130
tului respectiv. In partea dreapta, a sel1lnului conventional se noia~
numele sau n],Jmarul punctuluI. Punctele ,care marcheaza Coltlflle
cadrului interior se evidentiaza prin patrate 'cu latura de 2Il1m, iar
cele care marcheaza reteaua rectangulara, prin ,cerculete, însotite de
valoarea lor.
Definitivarea raportarii, care consta în:
-, trasarea cadrului interior, tinind prin linii drepte colturile acestuia;
liniile se prelu.ngesc cu 10 mm ~n afara colturilor; . ' ,', \ '
- trasarea reteleI rect8£8ulare, umnd punctele CU"valon coresp,ondente.
Liniile retelei rectangulare se prelungesc cu 10 mm în afara
cadrului /interior. La acestea se scr~u valorile lor; \
- desenarea semnelor conventIonale ale punctelor, scrierea numelor
sau nume,relo,r ,si cot,e,lor acestora. Scrierea se executa în creion, \cu .
caractere bl~ filiform, cu h =2,0 mm;, '
: - verificareac()rectitudinii raportarii, prin controlarea pozitiei fiecarui
pun,ct în funCtie, de coordonate si de reteaua rec,'tan,' gulara; , \
- scrierea nomenclaturii, ,a scarii si a echidistantei.
In cazul cînd nu se dispune de coordonatograf' rectangular, raportarea
se poate efectua cu ajutorul compasului cu tije si al riglei metalice,
Pentru planurile topografice care se întocmesc pehiriie milimetriCa,
se procedeaza astfel: '\
-, se stabilesc 'valorile retelei rectangulare, care se noteaza pe
caroiajul hirtiei miJimetrice, avînd în vedere scara de întocmire \a
planului; " '" \
- se stabileste caroul pentru fiecare punct si apoi se raporteaZa
p'ozitia ~cestuia,înregistrînd diferentele de abscisa si ordonata pe caroiajul
milimetric ,al hirtiei; ,', ' " , '",1 '
- se, traseaza cadrul interior si se definitiveaza originalul cu punctele
raportate, similar cazurilor precedente. I
6.2.3. METODA COORDONATtLOR POLARE
Punctele masurate prin metoda radierii se raporteaza pe plan cu ajutorul
coordonatografului polar. La aceste puncte se cunosc: \
'- orientarea directiei punctului. radiat sau unghiul dintre directia,
punctului radiat si o directie origine; , \
- distanta dintre p\lnctul de statie si cel radiat (corectata si redusi
la orizont).
Pentru raportarea unui punct cu ajutorul coordonatografului polar
se procedeaza astfel:
-, se' asaza coordonatograful polar pe original, centrat pe 'punctul de
statie, orientat pe direc.tia' origine;
- se roteste rigla pîna se înregistreaza valoarea unghiului, se deplaseaza
cursorul pe rigla pîna se' înregistreaza valoarea distantei redusa
la scara si se înteapa punctul;
- se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului.
Pentru raportarea punctelor radiate din aceeasi statie,c;()ordonatograful
polar circular se orienteaza o singura data, iar cel semi9ircular
de doua ori, întîi pentru ,raportarea punctelor din cadran ele 1,si II, si
apoi pentru' cele din cadranel~ III si IV.
\1:'"""-,
9* t 131
6.3.1. RAPORTAREA PUNCTELOR DE BAZA,
punctele deter-
I '
se rapottea~a colturile
ale retelei topografice
""Pe :originalul planului, topografic se raporteaza toate
filinate,în urmatoarea ordine:
, ,-', 'prinfiletoda coordonatelor rectangulare
cadrului interior, punctele retelei rectangulare,
~
132 t
6.3. INTOCMiREA SI DES'ENAREA ORIGINALULUI
. \,
Dupa' 'efe~tuar~ .~asurarilor ,pe teren si 'a calculelor necesare întocw.
iriL, unui plan topografic, se 'Obtin: \
-. puncte determinate prin coordonaterectangulare, polare si echeirice;
caroralis~aucalculat si cotele; . I -. puncte determinatt! prin masurari liniare
;.
'-'. puncte cotate,. dispuse .în ,10. cu.ri . caracteristice si ~\e suprafata,
avînd .densitatea necesara reprezentarii reliefului;, .
,-.....schitecu elemente topografice .si pozitia punctelor, necesare reprezentar
ii
planimetriei, hidrografiei sielementelo~de relief.
.în cazUl 'cînd nu' se dispune de coordonatograf polar\. punctele radiate'
se pot raporta cu aj utorul unui raportor si al unei rigle, astfel:
, _ se asaZa' raportorul pe original,' centrat pe punctul de statie si
orientat pe directia origine;" , \ .
- se noteaza directiile punctelor radiate, urmarinâu-se gradatiile
de pe raportor identice cu valoarea unghiurilor; \
- .., _. ,pe directia fiecarui punct radiat se asaza, succesiv, rigla gradata,
masurînd1.l~se distanteleieduse la scara si întepînd pozitia \ fiecarui punct;
-, .,se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului.
6.2.4. METODA COORDONATELOR ECHERICE
Punctele masurate prin metoda absciselbr si ordonatielor seraporteaza
pe ..plan cu ajutorul unei rigle, unui echer si al unhi, compas distanti.
er. ~,ceste puncte sîritdeterminate. fata de o axa del ~pe~atii, prin
absclse SI ordonate,. De regula, capetele axelor de operatll smt determinate
prin coordonate rectangulare si sînt raporfate pe driginal.
. ,! Pentru: raportarea punctelor prin metoda coordonatel6r echerice, se
procede'aza astfel: .... .., . \ w . -'" se' traseaza axa de operatl1, umnd punc
tele de capat pnntr-o
linie fina" trasata <în creion;... . '.' \
_' se masoara" si se. înteapa,. pe aceasta axa, distantele reduse la
.scara, corespunzatoare absciselor;. . . \
_.,. din punctele întepate pe axa de o'peratii se ridica perpendiculare
(l.lr~arindu-~esShitaîntoc~itaîn timpu! rnavsurarilorr; ,\ .
. ' -'pe '.directule perpendIculare se masoara succeSIV dIstantele reduse
la scara, corespunzatoare ordonatelor si se înteapa punctele!;
_". se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului
raportat.
si de ridicare, precum si toate punctele care au coordonate rectangulare,
efectuîndu-se operatiile prevazute Ia capitolul 6.2.2; "\
- prin metoda co~rdonatelor polare se raporteaza punctele 'determinate
prin. radie re, efectuîndu-se operatiile. prevazute Ia capitolul 6.12.3.
Urmarind schitele întocmite în timpul ridicarii, acolo tinde este p1osibil,
. se schiteaza pe original elementele de planimetrie, de hidrogr~fie
si de re~ief, determinate de punctele r.aportate; ,'.. ,\ '.
- prm metoda coordonatelor echence se raporteaza punctele deter'"
min.ate prin abscise si ordonate, ~fectuîn~u-se ~ operaJiile prevazute \. l.a
capitolul 6.2.4.' De asemene~ urmarInd schitele mtocID1te în timpulndl-.
carii, .se schiteaza pe original elementele de planimetrie, de hidrogrMie
si de. relief, determinate prin aceste .. puncte.... '. : . \ .
Dupa' raportarea acestor categorn de puncte, se defmlhveaza .(i)n'"
ginalulsi apoi se întocmeste oleata. cu puncte'cotate; respcc'tîndJ-se
prevederile .mentionate Ia capitolul, 4.3.
6.3.2. îNTOCMIREA ORIGINALULUI îN .CREION .
Dupa raportarea tuturor punctelor pe original si definiriyaiea aefs"
tuia. se trece Ia reprez~ntarea elementelor topografice. Aceasta. se rea ..
lizeaza prin, urmarirea co.ncomitenta. Si.. ,.s.istematic.aa ,elem.e. nt.e.lo.r,
. topl[o-.
grafice reprezentate pe schite cu punctele raportate pe origil1al. . . '.
Se identifica,' pe original, punctele care determina pozitia fiecarl ,i
element topografic si se reprezintael~mentul respectiv prin semne:. coh ..'
ventionale, în creion, folosirtdu-seculorilementionate. în tab,~lul,. 3.~.
în cazul elementelor topografice determinate prin masurari linia re; .' di~-.
tantele respective se re.duc Ia s~a~a si seapJic~ peplan~ îl1acelasi .mo\d
se transpun de pe schite pe orIgmal toate elementele topografice"pentr\u,
întreaga suprafata. La transpunerea pe original trebuie sa. s~aplicF;
corect semnele conventionale si sa se respectljl! toate prevederile .men~
tionate Ia capitolul 3.1. .', l
Dupa verificarea corectitudinii transpunerii. si dupa; cOmplexitater
continutului, reprezentarea se. completea~ ,cu:' nUmirile topice, datele.
caracteristice si explicative. . . . \
Pe, oleata de puncte cotate se /e-'ompleteaza punctele careri.,.au fost
raportate initial si se interpoleaza curbele de nivel Jespe<;tîndu-sepre1\ ..
vederile mentionate Ia capitolul 4.4. ' ...'.1 .
'J
6.3:3. DESENAREA ORIGINALULUI
Originalul planului topografic se deseneaza cu tus, îh culorile corespunzatoare
elementelor reprezentate 'prevazute în tabelul 3.2. La executarea
desenului, trebuie, sa se respecte curigurozitate po~itia, orientarea
si dimensiunile semnelor conventionale si ,a elementelor topografice
reprezentate, asigurîndu-se: precizia, corectitudinea, claritatea,.' expresivitate
a
si citirea usoara a planului topografic. Materialele. si insttumeti.~
tele folo~ite pentru desen au fost prezentate în c,apitolul' 1.2; .
Prima operatie consta În trasarea cadrului int~riorsi a retelei rectan.,.
gulare. Acestea se redau prin linii drepte cu grosimea deO,lmm, uriJ1a..
rindu-se trasarea riguroasa prin punctele care le definesc..
Restul operatiilor se executa, de regula, pe etape.
133
Desenarea punctelor de. bad si a scrierii consta în:
- desenarea semnelor conventionale ale punctelor retelei geodezice,
scrierea numelor si a cotelor acestora;
_ desenarea semnelor conventionale si sCrier,ea cotell
,r la punctele
retelei topografice, de ridicare si de nivelment;
...,...selectarea punctelor caracteristice si de detaliu la densitatea
ceruta (7-10 pe dm2), desenarea semnelor conventionale si scrierea
cotelor a~estora ; " ,. . ., 1;
- scnerea datelor caractenstIce SI exphcatlve ale elementelor topografice;
"
_ scrierea numirilor topice, respectînd prevederile de la capitolul 2.3.1.
La plasarea scrierii cu numele formelor se vor urmari si formele respective,
reprezentate pe oleatacu ,puncte cota te. , \
La desenarea semnelor conventionale si a scri~rilor II!-entionate mai
sus trebuie sa se respecte prevederile de la capitolele 2.3.2. si 5.3~ cu
caracterele de scriere, precum si dimensiunile prevazute îh tabelul 2.2.
Desenarea retelei hidrografice prin semnele conven~ionale corespunzato~
re. Concomitent' cu ~ese~area. acestor~, se pot \ desena si' o
parte dm elementele de plammetne SI de rehef care au legatura cu
reteauahidrografica, de exemplu: poduri, baraje, st~vilar6, mori, roti
de irigatie, diguri etc. . " ,'" ,\ "
, Desenarea elementelor de relief,prin semnele convent~onale respective,
si scrierea datelor caracteristice ale acestora. De re~uIa, elementele,
de relief artific,ial,e: ram,blee, ,debleuri, diguri etc., jse, deseneaza
împreuna cu elementele de planimetrie. \
Desenarea elementelor planimetrice, care constituie majoritatea elementelor
topografice, .se executa întîi pentru, reteaua de\ comunicatii
si cea de transmisiuni si apoi pentru celelalte elemente, sfîrsind cu vegetatia.
Se urmareste .sistematic 'pe suprafete mici, desenatea integrala
a elementelor de pe suprafata respectiva. Dupa desenarea \ planimetriei
se efect~eaza o 'verificare de ansamblu a tuturOr elementelor reprezentate
si se fac completarile si corecturile necesare.
La desenarea elementelor de hidrografie, de relief, si de planimetrie,
trebuie sa se respecte prevederile de la', capitolul 3.1.'
Transpunerea curbelor de nivel' se realizeaza, de obicei, ,prin copiere.
Dupa transpunere se verifica concordanta 'curbelor de nivel cu
hidrografia, ,planimetria si cu elementele de relief. Apoi sel scriu valorile
curbelor de nivel, urmarindu-se dispunerea si densitatea acestora
. în rap~rt cupunct~le cotate scrise pe original,. conform pre~eder~lor de
la capItolul 2.3.2 SI se d~seneaza curbele de mvel cu tus, resp~ctmdu-se
semnele conventionale ale acestora.
,6.3.4. DEFINITIVAREA
SI VERIFICAREA ORIGINALULUI
Dupa desenarea" elementelor din continutul originalului, se deseneaza
cadrul geografic si celornamental. Dimensiunile lini~re ale minutelor.
de longitudine 'si latitudine se obtiri din raportul dintre lungimea
laturilor (la scara) si valorile unghiulare ale acestora. Prin masurari
grafice se stabilesc pozitiile minutelor si apoi purictelorcare marcheaza
secundele.
Intre cadrul interior si cel geografic se scriu: valorile rett(lei rectangular~"
n.umele statelor si unitatilor administrative, numele localitatilor
134
t t 'al' d' "1 .a. '1 d reprezen a e parti SI uectu e c lor c; comUnI.C. atie, r
espectmldu-se
prev~derile de la capitolul 5.4. Apoi se scriu cu tus negru ins~riptiile
din afara cadrului, respectindu-se pozitiile prevazute pe figura 5.8 si continut
ul
de la capitolul 5.4. ,,' \'
în atlasele de semne conventionale exista modele de completare a.
cadrului si se dau dimensiunile scrierilor. \;
La verificarea originalului desenat,. se "urmareste: .'
- daca toate elementele topografice smt reprezentate corect. în
acest scop se compara, succesiv, originalul cu documentele deb~zasi
cele intocmite -in timpul .,asurarilor pe teren, verificîndu-se existenta,
precizia de raportare si corectitudinea reprezentarii; . \
- corectitudinea reprezentatii reliefului,controlind iriterpolarea burbelor
de nivel, trasarea corecta pe original si concordanta acestota cu
celelalte elemente din continutul planului; , ' , \
- scrierea numirilor topice si a datelor caracteristice si explicative,
privind: plasarea pe plan, dimensiunea si caracterul scrierii, corJctitudinea
din punct de vedere gramatical ; \
- cadrul, privind corectitudinea trasarii si ~ scrierilor pe cadru si
in afara lui;
- racordarea cu plansele vecine, in cazul cind lucrarea, este formata
din mai multe. planse. '
Dupa verificarea si corectarea deficientelor constatate, se sterg cu.
radiera resturile de creion si murdaria de pe original, se retuseaza
desenul daca nu este suficient de compact si se coloreaza cu tenta de
creion albastru suprafetele acvatice, iar cu tenta de creion verde,saprafetele
acoperite cu. paduri. ... . ' ' , ,,'1 .
în cazul planurl10r topografice la scan marI, care se executa pe suprafete
limitate, originalele se intocmesc, de regula, pe hirtie milimetbca,
aceasta reprezentind minuta originalului. Aceasta' minuta se cO~liaza
pe un material transparent, de obicei folii din material plastic matisat,
pe una din fete, sau calc pinzat. ' ' \
Pentru copiere, se suprapune materialul transparep,t peste minuta
desenata in creion, se fixeaza si se deseneaza cu tus. Daca. se folo$esc
folii plastice, trebuie sa se' deseneze cu tus special, cate adera la' tnaterial
ul
plastic si .n aceasta situatie trebuie sa se execute toate dperatiile
mentionate la capitolul 6.3.1 - 6.3.4.
sel
de sprijin; din tabelul 6.1,
Z, cu + 0,3 n, - n fiind nUIna-
. . . . 13l
1. Sa se întocmeasca planul topografic la, scara 1:2 000 ctiechidfs-,
tanta curbelor de nivel normale de 0,5 m,pentru zona nord Udresli.
Se dau:
-'coordonatele punctelor de sprijin, in tabelul 6.1;
- rezultatele niasurarilor executate. in punctele de SprIjIn si
tele de detaliu intocmite in timpul ridicarii, in tabelul 6.2;
- schita de detaliu a partii de nord a satului Udresti.
Se vor executa urmatoarele operatii:
- codificarea coordonatelor punctelor
astfel: pentru x si y cu +0,5 n" iar pentru
rul de ordine al elevului;
z
87.3
87.8
87.3
87.6
84.8
86.9
Tabelul 6.2
y
1492.0
1568.0
1776.0
, 1474.8
1365.4
1317.2
x
I 4089.2
405~.4 .
I
4491.6
456~.0
4384.9
456~.0
I
\
75
76
77
78
79
80
Nr.
pct. z
85.4
84.9
'.84.3
82.3
83.2
84.4
84.9
86.4
1
'1
Schita ; I
74.5 86.7 \...
Izv. Rece
71.8 86.7 150
"33
33.6 86.6' I
:~:~::.:.!"~C. ~
[25.1 84.9L , [371 1\ ,\:;
65.7' 85.8",,, J12 Qi"il", ~.
133.6 ' 84.6 3"r , \ "-.328 \33,0
; "', 1Ilx74 160:0 83.9 .(27' '" ~*:: 106.3 '84.9 'l ~ri
\
""'.33& )
63:4 85.3
106.8 S9.7
137.2 89.8 etJciu~;OKm
106.0 89.6 ,132
129 , 71.6 86.5 JI
134.8 86.4 "
}8.5 85,7 I/'1'0
102 1
'. 72:0 86.3 De / £'/35
66.4 85.6 / .f'JG ~~
1Zi; ;127 , , 0,7, ,/lZ ~ 6
140.0 87.2' I H6~?ri~~n
~~G\l\)"~"57 B :. t n:2 86.4 -:::=B~ /I~" 1/3IJ" 3'
I ?O f,~
32.3 85.3 0 1~rl'i¥O " 1~"
75.8, 86.1 1--1'-2 $ fJ
178, 1'-
75.1' 84.8 '17. '101
y
1455.60
1379.6
1309;2
1185.6
1042.0
t2S7.2
1213.2
'1418.0
20709
230 10
23030
264 00
289 20
30230
318 00
319 20
332 00
340 30
359 20
142 00
149 00
154 00
160 30
174 20
18~ 30
18,6' 40
201 10
211 00
221 20
273 30
281 00
33900
x
4260.0,
4209.2
4118.0
4136.4
4128.8
,4064.0
4024.4
4056;8
, Punde ,.e sprijin,
Unghiuri
p.ct. t orizontale viza o I
Nr.
pc!.
67
68
'69
70
71
72
73
'74
64 £22
123
104
134
:?" 135
136
137
138
111
139,
140
141
142
61 318
. 319
322
320
323
324
325
326
330
329
328
Cote' Nr.
~ st.
85.4
85.9
85.8
85.4
85.8,
86.3
86,7
86.4'
86.1
86.8
86.6
S7.2
89.5
z
Rezultatele misui"rilor executate' pe teren
I
86.7
94.1
86.4
83.7
84.4
85.8-
87.9
"89.2
Dist.
do
m
63.2
135.4
190.0
137.8
92.6
117:2
162.3
~24.8
9~.1
.120.4
40.5
.94.4
90.0
y
1140.0
1756.0
'1135.6
1240.0
1429.6
1590.4
1728.8
1733.2
x
o 00
58 00 '44;2; 85.2
108 30 82.1 89.2
11020 62.4 88.7.
116 25 98.0 89.0
124 50 112.0 88.8
13830 88.0 8.8:6
147 30 48.0 88.7
162 30 78.4 .,'S8.5
183 10 96.8 86.7
191 30 .,42.3 86;6
000
120
14 00
20 20
23 30
2400
2900
45 20
46 30
5040
70 10
87 50
9130
13320
62
327
313
312
~14
315
316
311
3io
317
321
63
124
125
126
127
128
102
129
130
131
132
143
118
121
Nr.
pc!.
64
Tabelul 6.1
Nr.
st.
61
I:J 50 4620.0
G 51 4120.6
cb 614440:0
62 4348.4
63 4354.8
64 4433.6
65 4352.0
664220.0
136
\
Unghiuri
Nr. Pct. orizontale
st. vizat O I
Nr. Pct.
st. vizat
Cote
zm
.81.3
81.2
82.9
83.4
81.1
83.2
83.1
81.0
82.5
85.5
84.3
85.2
84.2
84.1
O 00
O 30 121.0
20 00 87.2
24 30 39.2
26 00 138.0
59 50 61.5
62 00 85.2
96 00 107.2
103 20 85.2
108 00 27.8
272 10 134.1
277 20 65.8
299 30 142.6
315 00 181.~
315 30'- 84.1
Unghiuri Dist.
orizontale do
o / m
70
341
342
,.345
232
343
234
235
344
346
347
351
348
"350
352
71
.
Schita
.
Cote
z
m
85.8
84.2
83.7
83.7
83.6
'83.7
83.6
83.9
83.9
86.2
86.4
180.0
70.0
127.2
61.6
77.6
104~0
56~0
51.2
67.6
135.7
200.6
Dist.
do
m
o 00
47 00
123 10
143 30
15230
191 00
194 00
238 00
270 00
315 30
316 10
317 00
61
133
340
338
337
331
332
333
339
336
335
334
62
66 65
151
152
153
112
111
110
103
154
155
156
157
o 00
8 30
38 30
85 40
136 40
176 25 (
197 00
218 00
234 10.
275 40
277 00
327 10
75.6
96.4
58.2
45.0
70.0
113.6
106.0
75.7
124.0
56.1
90.0
88.6
89.2
91.3
93.6
93.1
93.2
88.9
88.5
87.3
88.2
87.2
,'92
of,
o'1'57
Ilo o:!
.11 ~
11° ot
=~I~= =o)'" (jss 'ffo o; .. .
ilO"!
Ilo oi'S* II : o: .....
1~ ~1Q3 ;
A /11I
__ --hO
I67 . ..DLCa.rier'i
76 51
161
106
245
244
162
'. 163
'164
165
166
167
o 00
24 20
79 '10
165 30
187 20
251 40'
291 .10
301 20
315 40
330 30
349 50
104.8 90.2
52.0 88.8, ,Pd,Negrasl
\0 4 011 25 101.0 87.2 Lo1 IIOJEo:
II" :... ~.IIO 1 !
68.0 87.4 A i65' ..!f&I";~J
ft2 A 90.0 87.1 . ~'- - n
95.287.3 "'-~. ~~l; 50.3" 87;7 1!:/2'llr",r;
100.5 87.6... 't 110.6 88.0
82.7 88.5
;\
65 66 000
192 110 00
193 234 30
44.0 87.3
70.6 88.2
....'!!.~........... 192
o II 00 ~
0110 o;
II ;157
~Io OE
0110 o>
~5f :="15&
72 69 O 00
252 76 20
253 113 30
..
96.4
66.0
252'\ '
85.3 .25.1\ \
1B7
Tabelul 6.2 (continuare) I '
Nr. Pct. U"8IUuri Diat. Cot Nr. UD.1Uuri Diat. Cote
orizontale d. z Schi,. ~t. It. viza at. Vlut oriozont.lIe d. Schi'a z o , m m m
m
70 71 000 79 62 000
\
233 17 40 62.0 83.3 181 58 40 40.0
8i.8
231 69 20 81.2 83.5 182 6800 91.7 -lf......P.!.. .
85.2 ~'J.tlfwt.
183 I \ 223 79 30 85.6 82.1 1,. . ii . . . 75 10 '167.8 85.9
, 'Wla. : I .,. i iTera.. :
222 95 25 28.0 81.4 fi /,. 184 9220 179.6 86.6
u'i ~ . .i i I !.. 224 109 50 162.0 82.2 "In; '......fI,;.", 185 110 50 156.4 87.1
c't.;. I 225 12400 176.2 81.7 186 111 20 103.8 86.5 I 226 133 00 168.0 82.1 187
121 50 72.0, 86.2
1 227 139 00 58.0 82.2 188 208 20 43.7 84;8
189 32500. 46.3 8~.8
,1
68 67 000 69 68 000
171 3720 122.4 86.3 238 51 40 140.0 86\3
Il 53 10 156.4 86.9 .fII l i'" 237 108 10 48.0 85.6
59 10 t fii 1
85.~ 172 89.6 86.2 ,..111o 236 162 30 96.0 j'"
173 99 20 55.7 85.2 . 11\:0.Jlf 230 242 50 97.2 '8311\", I
174 209 30 79.5 85.4 .,", ~~o 229 265 10 82.0 83.7 .
175 283 00 97.2 85.7 '11I f ...~ 83.~ .nI 228 291 10 81.5 ,. I
176 319 20 89.5 84.3 239 35350 57.1 84;6
,
177 348 50 122.8 85.1
\
63 64 000 . , tIS '"
108.0 ~.'''27 101 24 30 85.4. / ''''('''0 178 45 20 25.3 84.2 l. . A'" 179 56 30
94.8 85.4 ~4_.:,. ",0 o. IlS
105 92 20 ,120;0 85.8
/ \ .
'.0'om
74 68 000
247 104 30 34.0 86.8
246 170 10 46.0 86.6
249 228 44 48.0 86.2
250 283 30 42.0 85.7
138
detaliu din tabelUl 6.2,
"punctelor de sprijin prin metoda coordonatelorI rec:-
JOlare;
J
- codificarea cotelor z ale punctelor de
cu +0,3 n;
- raportarea
tangulare;
- raportarea punctelor de detaliu prin metoda coordonatelor
- întocmirea originalului planului topografic în creion;
- întocmirea oleatei cu puncte ;cota te;
-' ,desenarea planului topografic în tus.
Originalul se întocmesU,tpe hîrtie de desen, format A (420'x 297 mm),
asezata cu latura lunga Yn pozitie orizontala. Cadrul 3interior va avea
360x 250 mm, stabilit pe reteaua rectangulara, ramînînd pîna la margine
un spatiu de 22 mm la nord, 25 mm la sud, 40 mm la\':est si
20 rom la est. Coordonatele cadrului interior se stabilesc astfel: latura
de nord: X7~ - 20,0; latura de sud: x70 +20,0; latura de vest: Y 71 +7,0;
latura de est:, Y77 -7,0. Valorile obtinute se rotunjesc la zeci de metri,
pastrîndu-se diferentele A x= 500 m;!J.y = 720 m. , "
Pe original se traseaza cadrul interior, reteauarectângulara (la
intervale de '100 m) si cadrul ornamental conform preCizarilor~e la
capitolul 3.2 si 3.3; se, raporteaza punctele de sprijin si de. detaliu, se
întocmeste si se deseneaza originalul respectîndu-se' indicatiile ~e la
capitolul 6.2, si 6.3. ' I
Oleata cu puncte cotate se întocmeste conform prevederilor (le la
subcapitolele 4.3 si 4.4.
Scrierile se vor executa astfel:
- Udresti, roman drept, minuscul h = 5,0 mm;
- DI. Carierii, Pd. Negrasi, bloc drept, minuscul, h =4,0 mm;
- Izv. Rece, Balta Verde, cursiv, minuscul,h = 3,Omm;
- datele caracteristice" explicative si valorile? conform tabelului 2.2.
2. Sa se deseneze originalul de teren al planului cadastral prezentat
în figura 5.15, pe hîrtie de desen sau ,pe folie transparenta selllitnata,
formatA. . Desenul se va executa cu tus negru. \
' 3. Sa' se deseneze originalul de teren al hartii topografice la, Iscara
1 : 25000; prezentat în figura 5.12 pe hîrtie de desen sau pe folie transparenta
semimata, format A.. Desenul se va executa în' tus, re~pectîndu-
se culorile prevazute m tabelul 3.2.
~
I

CARTOGRAFIC

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CARTOGRAFIC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

, Cartografia este stiinta care se ocupa cu constructia planurilor si hartilor t

1 : 2000, 1 : 5000, 1 : 10 000, 1 : 25000, 1 : 50000, 1 : 100000, 1 : 200000,

Trusa de compaS'contine. mai multe piese care servesc pentru desenarea

zonei; de exemplu: L-35-1.6.:(53);

cel putin trei detalii identificate pe tererisi pe harta; Se masoha distantele

S-ar putea să vă placă și