, Cartografia este stiinta care se ocupa cu constructia planurilor si hartilor t opografice, cuprinzînd: - desenul cartografic, prin care se stabilesc

normele de reprezentare a elemente lor topografice' de pe suprafata terestri pe plan, referindu-se la continut, semne conventionale, inscriptii, baza matematica si geodezica etc.; -:- proiectiile cartografice, respe'ctiv procedeele matematice prin care se real izeaza reprezentarea suprafetei elipsoidului(sferei) pe plan; .;.. editarea planurilor si 'bartilor topografice, adica studierea procedeelor d e redactare, cartografi ere, reproducere si multiplicare, pentru obtinerea planului sau' hart ii topografice imprimate. Planul sau harta obtinuta in urma editarii, este documentul fundamental pentru e xecutarea lucrarilor de cercetare, proiectare si constructii in diferite domenii de activi tate si pentru, editarea planurilor si hartilor tematice. Scurt .istoric. Cartograrm a aparut din cele mai vechi timpuri si s-a dezvoltat, concomitent cu ' alte stiinte: astronomia, geografia, geodezia, matematica. Din antichitate s-au pastrat unele reprezentari cartografice, dintre care pot fi amintite cele din Egipt, Mesopotamia, China (unde apare pentru prima data raportul de sca ra). In Grecia,' Ptolemeu a elaborat "Ghidul geografic", lucrare compusa din opt carti, in care s e dau informatii de intocmire a hartilor, precum si tabele ,cu pozitia a peste 8000 localitati, d intre care circa 40 sînt în Dacia. Hartile si tabelele cu pozitia punctelor sint' exprimate pentru pr ima data prin coordonate geografice (latitudine si longitudine) cu originea la' ecuator. In Im periul (Roman s-a elaborat harta denumita "Tabula Pentingiana" sub forma unor fisii pe anumite iti nerarii, fiind' 'reprezentate prin semne conventionale: fluviile, orasele, soselele, drumurile, resedintele guvernatorilor, farurile de navigatie, hanurile, pasunile etc. In evul mediu cartograrm se dezvfdta in continuare, remarcindu-se hartile chinez e întocmite al diverse destinatii (funciare, politico-administrative, militare), elaborinduse sistemul de multiplicare si imprimare in culori. Merita a fi mentionata si harta geografica bizantina,cup rinzind Palestina, realizata in jurul anului 938. începînd din secolul al X-lea în Europa apar numeroase lucrari cartografice care au servit' la efectuarea marilor calatorii si descoper iri geografice. Pe teritoriul tarii noastre s-au realizat harti cu caracter informativ pîna în secol ul al XVII-lea. Un pas important in' dezvoltarea cartografiei il constituie realizarea hartii Mu nteniei - 1'700, a stolnicului Constantin Cantacuzino Si'~ hartii Moldovei -1737, a domnitorului Di mitrie Cantemir. Dupa anul 1840 se fac ridicari geometrice in vederea întocmirii hartiilor, realizi ndu-se harti la scara 1 :57600 pentru Oltenia, Muntenia"Moldova, Transilvania, Bucovina,' Bas arabia si

Do~rogea. ,. Din 1863 apar primele forme organizate, care in 1868 se legifereaza si se dezvol ta constitUind embrionul Institutului Geografic Militar, respectiva actualei Directii Topografi ce Militare, acestea fiind primele institutii românesti destinate a executa lucrari geodezice, topografice si cartografice. In perioada 1873-1899 s-au întocmit harti la scara 1:20000 pentru Moldova si 3 " I

iI Muntenia - p,îna la meridianul ZimniceB;- si la scara' 1 :10000 pentru Dobrogea, i n proiectia Bonne. Pe baza acestora' pina în anul 1916 s-au intocmit harti la scarile 1 :50000 , 1 :100000 si 1 :200 '000 si s-au transformat hartile existente, În proiectie Lambert. Din anul 1896 s-au înfiintat scoli pentm pregatirea cadrelor de specialitate. Dupa primul raZboi mondial s-a continuat activitatea si În anul 1932 s-a adoptat o noua baza stiintifica -- proiectia stereografica cu plan secant, pe elipsoid Hayford. Pe a ceasta baza a continuat lucrarile de întocmire si actualizare a hartilor pina În 1951 cînd s-a intro dus proiectia Gauss-Kruger pe elipsoid Krasovski. în perioada 1951-1970 s-au realizat harti pe întreg teritoriul national la scarile 1 :25000, 1 :50000, 1 :100000, 1 :200000 si 1 :500000, si planuri topografice pentru toate orasele la scarile 1 :10000 si ,1:5000. Modernizarea acestora s-a realizat în perioadal 1971-1986 obt inîndu-se harti unitare privind precizia, continutul si modul de reprezentare, lucrari cu nivel calitativ mondial. Dupa ,1987 a inceput actualizarea acestora. Tot în aceasta perioada s-au realfzat planuri topografice pe o Însemnata suprafata, necesare economiei nationale: agricultura, silvicultura, exploatarea resurselor naturale, planuri si barti tematice. în 1970 s-a adoptat proiectia stereo grafica cu plan unic secant, pe elipsoid Kras ovski, pentnJ executarea lucrarilor la scari mari necesare economiei nationale.

usurînd astfel raportarea punctelor. 1 : 200000. elementele reprezentate" inscriptiile si datele cifrice sa corespunda cu cele din teren ca pozitie si valoare. 10' mm si 50 mm. fiind modul de reprezentare a elementelor topografice de pe teren. pentru grafice si pentru schite. planurile si hartile topografice trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte: _. desenul are o importanta deosebita pentru realizarea claritatii si expresivitatii hartilor si planurilor. usor de. explicatiile privind aplicarea semnelo r cqnventionale. 1 : 500 000. Se foloseste pentru originalele planurilor topografice. MA'fERIALE SI INSTRUMENTE PENTRU DESEN 1. a distantelor si respectiv numararea patratelelor. scopul si continutul hartii. hidrografiei si altimetriei pe planurile si hartile topografice. 1 : 1 000 000. liniile sînt îngrosate progresiv. semnele conventionale pentru reprezentarea planimetriei. modele de cadru.2. În acest sens. l-au avut atlasele de semne conventionale. asigurînd astfel precizia si autenticitatea lor. Atlasele contin semne conventionale. folii plastice) împartita în. MATERIALE PENTRU DESENUL CARTOGRAFIC Hîrtia milimetricaeste hîrtie de desen opaca sau transparenta (calc. caracterele si dimensiunile scrierilor.Capitolul 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE DE DESEN CARTOGRAFIC \.1. abrevierile etc. Acestea s-au elaborat în functie de scara.2. La intervale de 5 mm. patratele prin linii longitudinale si transversale colorate. Atlasele s-au îmbunatatit continuu.1. 1 : 5000. 1 : 100000. 1 : 1 000.sa fie clare. Un rol deosebit În dezvoltarea modului de reprezentare a elementelor de pe teren. Pentru a raspunde multiplelor conditii impuse. . distantate la 1 mm. precum si pe hartile speciale. 1 : 10 000. Dupa anul 1951 s-au elaborat atlase de semne conventionale pentru toate scarile: 1 : 500. 1 : 2000. 1. 1. respectiv a desenului cartografic. Desenul cartografic a avut o evolutie continua. asigurîndu-se concordanta cu continutul hartii si cu atlasele folosite pe plan mondial. 1 : 25000. 1 : 50000. Acesta cuprinde scrierea cartografica. DEFINITIA SI SCOPUL DESENULUI CARTOGRAFIC Desenul cartografic face parte din desenul tehnic. Aceste cerinte se realizeaza prin folosirea unor metode de Întocmire precise si eficiente si prin asigurarea unei calitati grafice ridicate. Pe hîrtie milimetrica nu se Întocmesc originalele 5 . citit si expresive.

de desen se încearca prin trasarea repetata de linii cu un creion cu mina tare (3 H) si stergerea lor cu radiera. rezistenta. De asemenea. pe care se copiaza planurile pentru multiplicare si se întocmesc: oleata numirilor topice. asigurînd astfel aderenta hîrtiei la suport.de calitate superioara. Originalelecare trebuie sa se pastreze se întocmesc pe hîrtie caserata (lipita) pe un suport rigid: placa de zinc. Liniile desenate trebuie sa fie compacte si uniforme. folosita pentru desene în creion si pentru schite. dupa care în locul respectiv se deseneaza cu tus. Suporturile presate si uscate se verifica. apoi se aplica hîrtia pe placa si se întinde cu ajutorul unui rulou. iar tusul sa nu se întinda. formata dintr-o pînza fina impregnata cu o pasta albastruie care permite desenarea pe una din fete.care trebuie sa se pastreze timp îndelungat. racordare etc. Hîrtia aIba pentru desen se foloseste pentru întocmirea originalelor planurilor si hartilor. Pentru mentinerea planeitatii.pînzata. hîrtia se fixeaza pe planseta sau pe un suport nedeformabil. Hîrtia de calc este transparenta. dar cu rezistenta si grosimea egala cu cea a hîrtiei de desen. urmarindu-se planeitatea. Pentru desen. matisate pe ltna sau pe ambele fete. Hîrtia de calc pînzata si cea de calitate superioara tinde sa fie înlocuite cU folii din materiale plastice transparente. în functie de scop si dimensiuni. a machetei de culori. Originalele care nu se pastreaza timp îndelungat se întocmesc pe hîrtie necaserata sau caserata pe pînza. . în timpul lucrului hîrtia se fixeaza pe planseta cu pioneze. Pe placa suport si pe una din f~tele hîrtiei (de desen si sustinere) se întinde în strat subtire si uniform din pasta de lipit cu ajutorul unei pensule. Supo rtul trebuie sa se prepare pentru caserare prin granularea si degresarea ambelor fete. 6 . . macheta de culori si benzile de racordare. a oleatei numirilor topice.topografica. cu hîrtie gumata sau prin lipirea marginilor. dupa care se preseaz a. ' Hîrtia de desen trebuie sa se pastreze în încaperi cu temperatura constanta (18-20°C). ferita de umezeala. Foliile plastice din poliester se utilizeaza pentru' desen si pentru reproduceri cartografice.subtire. se utilizeaza pentru întocmirea diferitelor proiecte si piese tehnice. în lucrarile topografice se foloseste pentru întocmirea si copierea originalelor planurilor. . cu o pasta formata din aracet si amidon. aluminiu. iar pe cealalta o hîrtie (de sustinere) de calitate inferioara. pentru evitarea defo. hîrtia se casereaza pe ambele fete ale suportului: pe una se lipeste hîrtia de 'desen. folosindu-se pentru copierea desenelor întocmite pe hîrtie milimetrica sau pe hîrtie alba. Calitatea hîrtiei. .' zgîrieturi lor si stersaturilor. în acest caz. Lipirea se executa. Dupa executarea originalului pe hîrtie milimetrica. Ea trebuie sa fie densa.rmarilor. Acestea sînt transparente. folosind tragatorul si penita . acesta se copiaza pe hîrtie de calc sau pe folie plastica transparenta. a benzilor de.obisnuita. Hîrtia' de calc este de mai multe feluri: . cu nuanta uniforma si fara pete sau încretituri. pentru multiplicare. caserarea integrala si uniforma a hîrtiei pe ambele fete. de regula. precum si pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate . material plastic etc. Hîrtia se umezeste înainte de caserare pentru asigurarea uniformitatii. pentru copierea diferitelor proiecte si piese tehnice. . pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. se foloseste pentru planurîle care trebuie sa se pastreze si sa reziste la copieri repetate. lipsa petelor.

Penitele cu vîrful plat sînt asemanatoare penitelor redis. obtinîndu-se imaginea desenului.0. cu ajutorul unui aparat numit heliograf. . 2H. . ~ _ sa permita scrierea cu crei'onul. Foliile plastice cu retea milimetrica im primata Într-o culoare pala (inactinica). Creioanele colorate se folosesc pentru evidentierea diferitelor suprafete.5.Se folosesc pentru trasarea cadrelor . 2B. Taria minei se alege În functie. 1. Creioanele se utilizeaza pentru întocmirea planurilor originale si a schitelor.5 si 2. pl'astice trebuie sa aiba în general. Penitele topografice sînt mici si bine ascutite.75. la variatii de temperatura SI umiditate. penite redis si penite cu vîrful plat.5. asigurînd multiplicarea directa. care se folosesc pentru stergerea locurilor Înguste. iar pentru stergerea tusului se folosesc lame metalice si gume tari.cu mine tari: H. pentru planurile geologice etc. Grosimea liniilor trasate este egala cu diametrul cercului din vîrful penitei. Gumele tari pot fi si sub forma de creion cu mina din guma. de exemplu. Se folosesc creioane obisnuite sau pixuri cu mina neagra. . 3H 6H. iar pe spate ~u o lama metalica sub care se introduce tusul.5 mm.. Liniile trasate pot avea grosimi minime de 0. .25 mm.00. Pentru desen se utilizeaza penite topografice. 0. Pentru desen se foloseste tus special. inscriptii. 1. 0. . se folosesc la întocmirea planurilor topografice.formate din linii groase. . Penitele redis au vîrful Îndoit sub forma.l . în lucrarile cartografice foliile plastice se utilizeaza pentru întocmirea oleatei cu puncte cotate. curbe de nivel. urmatoarele caracteristici : _ deformari minime ale dimensiunilor. cu latimea vîrfului de 0-. Gradul de tarie al minelor este notat prin numere si litere. a tusului si curatirea planselor. Penitele se folosesc petru' trasarea liniilor si executarea inscriptiilor. Copierea se -executa prin expunere la lumina. precum si a desenelor tehnice fine.. Este sensibilizata pe una din fete.cu mine moi: B.0 mm. cu diametrul de 0. F.rezistenta la rupere si îndoire. Hirtia heliografica sau ozalidul. care trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei plastice si sa se mentina culoarea compacta. Prin stergere nu trebuie sa se roada hîrtia si sa se Întinda grafitul. 1. 3B 6B.. 7 .sa se mentina desenul cu tus.avînd grosimi de O. utilizÎndu-se la executarea desenului cartografic: semne conventionale. dupa anumite norme.1' mm. Dupa expunere se developeaza cu vapori de amoniac. Penitele redis se folosesc pentru scrierea pe documentatia anexa a planului topografic. de calitatea hîrtiei si de caracteristicile desenului. 0.cu mine intermediare: HB.. pentru macheta de culori.transparenta maxima. 1. de cerc. a machetei de culori si pentru lucrari de carto-reproducere. . Pentru stergerea' creion ului si curatirea planselor se folosesc gume moi. stergerea cu guma si desenul cu tus pe suprafata matisata. pentru ca tusul sa nu se Întinda În fibrele hîrtiei.75. . Foliile. Locul sters cu gumele tari trebuie satinat. .. astfel: . Gumele (radierele) servesc pentru stergereacreionului.5. se foloseste pentru multiplicarea planurilor desenate pe hîrtie de calc sau pe folii plastice transparente. 2.

preparate chimic . mai multe piese care servesc pentru desenarea în creion si în tus a liniilor si cercurilor si pentru raportarea distantelor.". este format din doua picioare articulate. sa nu se decoloreze. Piese le principale din trusa de compas sînt: .1). care se asaza pe masa de lucru.. Unul din picioare are un vîrf metalic. fiind confectionate din lemn. Pentru desenarea pe folii din material plastic se folosesc tusuri speciale . Culoarea se prepara în farfurioare albe. 45' si 60?. . Pentru trasarea liniilor înclinate fata de laturile plansetei. Planseta poate fi asezata pe un suport special sau pe masa de lucru. cu marginile din fag aburit.pîna la 200 x 125 Cfi . . placa mobila de la capul teului se fixeaza Ia inclinarea respectiva. Capul poate sa fie fix sau mobil. . Acestea trebuie sa faca o buna aderenta cu suprafata foliei pentru ca desenul sa se mentina compact. in care. paralele cu laturile planset~i. Trusa de compaS'contine. Teul este confectionat de obicei din lemn de par. Cu teul se pot trasa linii drepte. Pentru executarea desenelor de dimensiuni reduse se folosesc plansete portabile. paralele si netede. fiind format din lineal cu lungimi de 530.~onteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu . prinse între . convenabile executarii desenului. avînd suprafata plana si neteda. . INSTRUMENTE PENTRU DESEN Planseta serveste pentru întinderea si fixarea hîrtiei de desen. se pune apa curata si progresiv cite putina acuarela luata cu ajutorul pensulei.pîna se obtine nuanta dorita. fixînd muchia interioara. 1 000. 1 250 si 2 000 mm.2. Muchiile linealului trebuie sa fie drepte. Acuarelele sînt formate dintr-o materie coloranta si un liant. din metal sau din material plastic. Plansetele fixate pe suport sînt de dimensiuni mari . care se fixeaza în centrul cercului. 1. îmbinate la partea superioara. sa aiba culoare intensa si sa nu se întinda. Se c(mfectioneaza din lemn de tei.tragatorul 8 . Suportul acestora permite fixarea plansetei în diferite pozitii.ele printr-un surub cu piuli ta. în functie de pozitia liniilor ce se traseaza. Se folosesc pentru colorarea diferitelor suprafete de pe planuri si harti. adica format din doua placi. 1.. El e servesc pentru trasarea liniilor drepte de diferite marimi si în diferite pozitii. Originalele planurilor si hartilor topografice se deseneaza cu tus negru.compasul (fig. pentru evitarea deformarilor. folosit pentru trasarea cercurilor si arcelor de cerc.2. una fixa si una mobila. 730. iar la celalalt picior se. . capul teului se scoate pe marginea din stînga a plansetei si se deplaseaza succesiv pentru trasarea liniilor.avînd montate rigle si dispozitive pentru trasarea liniilor. Echerele au forma de triunghi dreptunghic cu unghiurile ascutite de 30. care are la capat o placa mai groasa fixata perpendicular.Tusul este în stare lichjda sau solida.de aceleasi culori. Tusul lichid trebuie sa fie fluid. prezentînduse sub forma de pastile sau în tuburi. fara reiiduuri. a placii f1xe a capului pe marginea din stînga a plansetei si deplasînd-o succesiv. culorile fiind diferentiate dupa elementele topografice reprezentate. verde si sepia. iar muchia interioara a placii fixe a capului sa formeze cu muchiile linealului unghiuri drepte..

Fig.4.tragator mobil. 1. 1. Fig. Corn pas distantier. gardurilor vii. În trusa se afla un prelunghor pentru unul din picioare. 1.2.4) serveste pentru desenarea cercurilor mici. c . 1. b -tragator dublu. cu raza de 0. care au la capete vîrfuri metalice. fiind format din doua picioare îmbinate la partea superioara. 1.1 . Corn pas rnicrornetric. Se foloseste pentru raportarea' distantelor de pe scara grafica sau de pe rigla. 1.compasul distantier (fig.. Este format dintr-un ac de otel în jurul caruia se roteste un picior la care se monteaza dispozitivul cu mina de creion sau cu tragator.Fig. Fig. Fig. livezilor etc. Compas. . padurilor. -.. Q II pentru tus. 9 b c . care se pot apropia sau departa cu ajutorul unui surub micrometric.3.5) se foloseste pentru trasarea în tus. pe original.3 . .tragator Sillplu. în desenul cartografic balustrul se foloseste pentru desenarea semnelor conventionale circulare ale punctelor cotate. . pentru' stabilirea grosimii liniei ce se traseaza. Balustru.1. a liniilor de diferite grosimi. 1. pentru fixarea precisa a distantelor dintre vîrfurile sale.2) se foloseste pentru raportarea distantelor pe original. Piciorul se poate apropia sau departa de ax cu ajutorul unui surub micrometric.5 Tragatoare: a .! . între lame1e I i1. Este prevazut cu un surub micrometric..3) este format din doua picioare îmbinate la partea su'perioara. 1. 10' mm. Este format dintr-un mîner la care sînt montate la partea inferioara doua lame de otel.balustrul (fig..compasul micrometric (fig. 1. care se monteaza pentru trasarea cercurilor cu raza mare. tragatorul (fig. 'conductelor.

trasarea curbe lor de nivel si executarea inscriptiilor. Trusa Rotring (fig.7) se foloseste' pentru executarea desenului În tus.7. 1. Rotring: a .de dtel se introduce tusul. O trusa este formata din: . b .1. 1.rezervQr pentru tus. cu care se poate executa scrierea si trasarea liniilor cu grosimi cuprinse Între 0. .6. Sînt si tragatoare duble.dispozitivul de montare a penitei.penita. Trusa Graphos (fig. Rotringul se poate utiliza pentru desenarea semnelor conventionale. Fiecare. 0.cinci sbrturi de penite (A. 1.tocul.1 si 5.' 3. O. Graphos: a . sub forma de rigle. Q b Fig. Sabloanele sînt construite În general pentru scriere bloc filiform si bloc (Înclinat si drept) de diferite dimensiuni. T si Z) care se schimba În functie de caracterul desenului.dispozitiv de desen. avînd vîrfuri cu grosimi de la 0. . Fig. desenul se executa mai usor si liniile trasate Îsi pastreaza grosimea.0. 2. cifrele si semnele de punctuatie.5.alele si tragatoare mobile pentru trasarea liniilor curbe. N. care trebuie sa fie fluid si fara reziduuri. 1.un toc care are rezervor pentru tus si dispozitiv de montare a penitelbr. Se foloseste tus special.. trasarea cadrului. . În lucrarile cartografice se folosesc de regula. pentru a nu se Înfunda acul capilar.5 si 5 rom. avînd perforate literele alfabetului (majuscu1 si minuscul). sabloane de dimensiunile 2.0 r om. În desenul cartografic se folosesc penite din sortul A.5 mm. c . în desenul cartografic se folosesc tragatoarele fixe Cu o pereche delame pentru trasarea cadrului si a cailor de comunicatie reprezentate printr-o linie. cu doua perechi de lame. Dupa folosire dispozitivul de desen trebuie spalat. Scrierea se executa cu rotringul. tragatorul cu doua perechi de lame pentru trasarea cailor de -comunicatie reprezentate prin doua linii si tragatorul mobil pentru trasarea curbelor de nivel. Înlocuind În anumite cazuri penita topografica si tragatoruI. construit pe principiul stiloului. Sabloanele pentru scriere sînt confectionate din material plastic. toc are un dispozitiv de desen format dintr-un ac capilar si un rezervo r de tus. O si Z. O trusa este formata de obicei din patru tocuri. Înlocuind tocul si penita topografica. 10 . pentru trasarea liniilor par.6) se foloseste pentru executarea desenului În tus. b . Dispozitivul de desen se poate atasa la compas pentru desenarea cercurilor.

. Se folosesc pentru masurarea si raportarea distantelor pe plan. Unele rigle au gravata pe fata o scara grafica transversala (fig. . 001 O OS l -ocn t o .8. dupa întrebuintare se sterg cu o cîrpa moale.9) sînt confectionate din lemn. Florare. Rigla metalica este confectionata dintr-un aliaj cu coeficient mic de dilatatie. Dublu decimetru. Rigla metalica se utilizeaza pentru trasarea cadrului. altele au gravate scari grafice transversale pe ambele' fete.r curbe. Se foloses c. avînd ambele muchii ascutite si gradate.. . 1. 1. o sS 1. una În centimetri si milimetri. apoi se aseaza la locul lor În trusa sau penal'.~ UlOOC 11 f " I ~ o IZ = 111 o I t.10.. Dublul si triplul decimetru (fig.. ~ j z \ 100 O 200 Fig. are lungimea.. cu sase muchii gradate pentru scari diferite..8) sînt confectionate din lemn sau material plastic.. avînd forme si taieturi corespunzatoare pentru trasarea diferitelo.' 'Fig.9. Instrumentele de desen trebuie sa se pastreze curate. desenul executÎndu-se de obicei cu rotringul. 1: 2000. 1.:. pentru racordarea aliniamentelor <. . Scara grafica transversala. 1. cu baza 1 : 10-1 : 20. Fig.. 1 : 50QO.10) cu baza 10. metal sau materiale plastice. de obicei: 1: 1 000.Florarele (fig. IN~RUMENTE PENTRU MASURAT Pentru executarea desenului topografic. de obicei. 1. Rigla de reductie este confectionata din lemn sau material plastic. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor la scarile respective . sînt necesare si anumite instrumente pentru masurarea lungimilor..3. cu lungimi de 50. avînd una din muchii tesita si cu gradatiile gravate În centimetri si milimetri. a retelei rectangulare si pentru masurarea si raportarea pe plan a punctelor si distantelor. 1: 25-1 : 50.1 : 2500. iar a doua În centimetri.._.jiilor de comunicatie si pentru trasarea curbelor complexe. de 30 cm' si sectiunea triunghiulara.2.. . milimetri si jumatati de milimetru.. 11 ~. i.. 400 GOOm DOl CC~ t2!. În afara de instrumentele si rechizitele pentru desen. 1. a unghiurilor si pentru marirea si reducerea distantelor. 1. 70 sau 100 cm.

marginile colii de desen se taie la formatul originalului. fisia de În'dosariere lasîndu-se întotdeauna în partea stînga. Compasul cu tije (fig. 1. Ambele mufe au suruburi de blocare. 1. b si chenarul.12. Compasul de reductie (fig.1. atît cel cartografic.desenul tehnic cît si pentru în functie de suprafata si de scara 1. 1. 1.opuse la vîrf. În special a cadrului planurilor. desenelor tehnice si a cohlor de pentru .f. Se utilizeaza Împreuna cu rigla metaIica. SCARA SI INDICATORUL DESENELOR Pentru uniformizarea . pe baza principiului proportionalitatii laturilor triunghiurilor asemenea . Coala de desen trebuie sa aiba dimensiuni mai mari deCÎt originalul.11. Cornpas de reductie. tehnice (fig.3.pe bratul compasului si prin blocarea surubului. Fig. plan .11) este format dintr-o tije metalica sau de lemn. Se foloseste pentru masurarea si raportarea pe plan a distantelor lungi. 12 .Fig.1. sub forma de cerc sau semicerc. Cornpas cu tije.12) permite transformarea directa a distantelor de Ia o scara la alta. Acestea ~se aleg desenului. a punctelor determinate prin metoda coordonatelor polare (unghiuri si distante). prinse printr-un dispozitiv de fixare culisabil. Raportul de scara se obtine prin aducerea indicelui de pe dispozitivul de fixare În coincidenta cugradatia corespunzatoare gravata . avînd gradatii pe circumferinta. Simbolul si dimensiunile formatelor sînt indicate În tabelul 1. cu urmato~ rele elemente: coala de desen e. pe care culiseaza doua mufe În care se monteaza vîrfurile metalice. Este compus din doua brate identice. 1.marimii hîrtie s~au stabilit standarde. plastic. Se folosesc pentru masurarea unghiurilor Între diferite directii trasate pe plan si pentru raportarea pe . iar pe dispozitivul de fixare este gra vat un indice. 1. pentru' fixarea pe planseta. Raportul fixat se pastreaza indiferent de deschiderea bratelor compasului. Raportoarele sînt confectionate din metal sau din material . FORMATUL DESENELOR Formatul desenelof.13) este stabilit prin STAS.3. Formatele pot avea ca baza latura mare sau latura mica. În sistemul centezimal sau sexagesimal. FORMATUL. . una avînd si surub micrometric pentru deplasarea longitudinala. originalul c. copia a. d. cu vîrfuri metalice Ia ambele extremitati. Dupa executarea originalului. Pe brate sînt gravate valorile raportului de scara.

-.~ 1 ~ I 55 5 Uiti mea t!siei de indosariere h tmmJ J -.c Simbolul formatului Dimensiunile cOFiei a-o [mm) 841 xl 189 594 X 841 420x 594 297 X 420 2IOx 297 148 X 210 105 X 148 Dimensiuniie ':. C! e I ~I L Fig. J Il I I Ia .11 fII I +: I I I 1 .13.14.~d-b. 1.. Formatul desenelor tehnice. Legatura între formatele desenelor tehnice. . 1.-l 25 . marginea copieI: g I '.olii de desen: e-f (rom) 880 >< 1 230 625 X 880 450 X 625 330 X 450 240 X 330 165 X 240 120 X 165 1 . . Tabelul 1. 25 25 25 25 25 Fig..1 Dimensiunile desenelol" telmk.II 9 ----------f~---~. Distanta dintre fi Ichenar si.l ..

Az Ar Alt AJ A6 As A6 \ Formatul desenelor topografice se de marimea suprafetei. 1 : 1 000. fiind delimitate . De obicei. sau A2 . intocmesc pe form'atul STAS: Ao. în raport cu marimea suprafetei de caroiajul rectangular13 stabileste în functie de scara si planurile topografice la scarile 1 : 2 000. 1: 500 sau mai mari se A. ce se rtprezinta.

formata din doua linii paralele trasate orizontal. 1: 25000. 1.poate folosi pentru 1: 250. t:5000 Fig.2. prin scara se Întelege raportul dintre dimensiunileelement elor reprezentate d si corespondentele lor reale din teren D. de" asemenea. Fata de indicele zero. Talonul este. o' scara grafica transversala se construieste pentru doua scari.numerica: t = ~=1 : n.grafica. 1 : 200. De obicei. 1: 50000. 1: 20 000.10).1.3. 1 : la 000. 1. SCARA DESENELOR Scara . Scara grafica simpla. 1. fig. Scarile grafice transversale se. pe rigle metalice (pentru lucrarile de birou). '. iar În partea dreapta baza.: 500. 1: 50 000. 1: 200 000. 1 : 25 000 si mai mici sînt delimitate de caroiajul geografic. în lucrarile topografice. 1 : 500. gradata în centimetri. aceasta fiind reprezentarea scarii numerice. 300 I r Pentru raportarea si masurarea distantelor se foloseste scara grafica transversala (v. putîndu-se folosi si pentru scarile multiple. . 1. 1 : 1 000. 1 :5 000. în partea stînga se afla talonul gradat în milimetri. împartirea si dimensiunile medii ale acestora sînt prezentate În tabelul 5.harti topografice' 1: 25 000. . 1: 1 000 000. Aceasta se. liniile transversale fiind unite cu decalajul de o unitate. Scarile se exprima sub forma: .10.Planurile si hartile topografice la scarile 1: 5 000. 1: 10000.planuri topografice 1 : 2 000. de formatul ales pentru desen si de precizia de reprezentare necesara. stabileste În functie de marimea obiectelor ce se reprezinta. 1: 500 000. . împartit În 10 parti.15. '. avînd la ambele capete CÎte un talon. divizate. Se folosesc urmatoarele scari pentru: . 1 : 100 000. 14 . 1 : 500 000. scara 1': 1 000 si 1: 2000 poate folosi pentru 1 : 100. asa cum se arata În figura 1. 1: 200 000.1 sau 0. în dreptul diviziunilor sînt scrise valorile naturale ale lungimilor pentru ambele scari. a vînd forma unor trapeze.15). 1. 1: 100 000.planuri de situatie 1 : 100. care asigura o precizie de masurare de 0. avînd fixat indicele zero. de exemplu: -. 1 : 10000. este raporful dintre dimensiunile obiectelor reprezentate' SI corespondentele lor reale. Pe planurile si hartile topografice se trece scara grafica simpla (fig.05 rom. -' scara 1: 2 500 si 1: 5000 . graveaza pe placi metalice (pentru ridicarile topografice pe teren) si. care se Înscrie pe fiecare plan sau harta topografica în indicator sau sub latura de sud. Scara grafica transversala este formata dintr-o retea cu 10 sau 20 linii orizontale paralele echidistante.

îNTREBARI DE CONTROL 1.numarul si faza proiectului. 8 0 ""-'ori. ""'.~o Ci) 0 ~ C'. . în pozitie normala. 80 20 <:::> . (210 x 297 min).titlul proiectului. d . f titlul plansei.16 se prezinta un indicator în care sînt specificate datele ce trebuie sa se completeze. Care sînt materialele necesare pentru executarea desenului cartografic si carac teristicile acestora? 2. INDICATORUL DESENELOR Datele caracteristice ale plansei sau ale plaQ.. care se plaseaza în coltul din dreapta jos. cu doua laturi pe chenar. Care sînt instrumentele de masurat si caracteristicile acestora? 4. e .16.:) ( d ) ~ . 1.4. lasîndu-se la marginea din stînga fisia pentru îndosariere. . 1..180 Fig. iar pentru formatele A3 si A4 dimensiuni de 180 x 40 mm.3.1.3.operatii executate.numele institutiei proiectante.:) ~ <. În figura 1.scara planului si data terminarii. în coltul din dreapta jos.4. ' 1.. 15 85 <. Pentru formatele de deseTl mai mari de A2 . Ce cuprinde indicatorul desenelor tehnice? 15 . c .-30 11".. Care sînt instrumentele necesare pentru desen si caracteristicile acestora? 3.3. În interiorul plansei. 'Care este legatura Între formatele desenelor tehnice? 5.ului topografic întocmit se înscriu într-un indicator. Copiile se pliaza întîi pe verticala si apoi pe orizontala. Plierea se executa în asa fel înCÎt indicatorulsa ramîna deasupra. b . numele si semnaturile executantilor. PLIEREA DESENELOR Copiile desenelor sau planurilor topografice se pliaza pentru îndosariere la formatul A. Indicatorul desenelor tehnice: a . La planurile topografice care se întocmesc pe aceste formate se deseneaza indicatorul În care se Înscriu datele respective. indicatorul va avea dimensiuni de 180x 50 mm.I 25 25 .

16 . . Ele se scriu dupa anumite reguli geometrice si artistice.trebuie sa se foloseasca la scara respectiva. numirile de teren. în raport cu importanta si" marimea elementelor sau 'a suprafetelor. formatiilor vegetale si ale terenurilor. -. care nu pot lipsi din continutul nici' unui plan sau harti.datele caracteristice si explicative ale elementelor topografice . pentru fiecare scara sînt specificate dimensiunile si caracterele de scriere ce . De asemenea. . retelei hidrografice. în acest mod se realizeaza concordatita reprezentarii. cu alfabet latin.numele topice ale. plasata în asa fel înCÎt sa rezulte cu certitudine elementele sau suprafetele la .nului. s-au stabilit reguli privind caracterele de scriere ce se folosesc pentru anumite elemente si dimensiunile scrierii.numele punctelor retelei geodezice. teritoriului respectiv. cartierelor si cailor de comunicatie. formelor de relief. valorile retelei de baza. -' nomenclatura sau titlul plci. usor de citit. Pe planurile si hartile topografice se scriu: . Scrierea folosita este specifiCa acestui gen de lucrari. datele tehnice si explicative asupra întocmirii planului. în acest fel. uniforma. valorile coteloI' si ale curbelor de nivel de pe suprafata respectiva.cotele punctelor retelei de baza. . s-:au' stabilit datele tehnice care se scriu În indicator sau În afara cadrului planului. datele caracteristice. pen~ tru respectarea cerintelor impuse planurilor si harti lor top. planul sau harta furnizeaza informatii complete asupra.ografice. de unde si denumirea ei de "scriere cartografica". Scrierea acestora trebuie sa fie clara. .în atlasele de semne conventionale. . a punctelor caracteristice si valorile curbelor de niveI. în tara noastra. ~ Pentru îndeplinirea acestor conditii. . planurile si hartile topografice se scriu În limba româna literara.numele localitatilor.Capitolul 2 SCRIEREA CARTOGRAFICA Planurile SI hartile topografice contin semnele conventionale ale elementelor reprezentate SI inscriptiile care se refera la: numele de localitati. Numirile sînt deci un element. de baza. caracterele de scriere si dimensiunile acestora.care se 'refera si sa nu acopere reprezentarea elementelor topografice importante. elementelor topografice cu caracterele si dimensiunile scrierii.reprezentate. inscriptiile explicative ale semnelor con~ ventionale.

1. 2/3 din înaltimea nominala.. adica înaltimea literelor majuscule (v.1. fiind o scriere desenata.. a .1).-~ -= -=. . respectiv construirea . . fiind -format din: -. avînd în vedere elementele acestei scrieri. Literele minuscule cu depasire (superioara sau inferioara) au aceeasi înaltime cu literele majuscule.5. care limiteaza înaltimea -literelor majuscule si minuscule.2. construindu-sepe baza de ovale si . 2.° J ~-Q TTT ~ 1se' -= 'oe:: \ ---~ t:~ -'i:eJ ~.depasirea inferioara a literelor minuscule."~ -:=:j i Fig.scrierii cartografice: h -' înaltimea nominala.1. în ficele' -patru caractere de scriere II 2.:.erelor minuscule.corecta a literelo r si a cuvjntelor. fig.1. 2. iar cele fara depasire au înaltimea egala cu . din care patru sînt linii principale.. se disting: .înaltimea nominala h..cu caracterul scnerll.depasirea superioara a literelor minuscule. proportiile specifice caracterului respectiv. care asigura latimea. sînt linii auxiliare: . Portativul se traseaza corespunzator gura 2.1:. 2. linii longitudinale echidistante (13 sau 9). c . iar celelalte.".linii transversale echidistante. grosimea. PORT ATIVUL Portativul este o retea de linii care asigura constructia cor ecta a literelor. Portati vele .bastonate.' indiferent de. 2-Cartografie 17 .1. La fiecare litera._ .1 sînt prezentate portativele pentru principala. reguli geometrice. caracter. CONSTRUCTIA liTERELOR Literele _din fiecare caracter de scriere se bazeaza pe combinatia dintre linii drepte si curbe. ELEMENTELE SCRIERII CARTOGRAFICE Scrierea cartografica se executa dupa anumite. La _executarea ei trebuie sa se respecte regulile stabilite si sa se asigure claritate si concordanta cu desenul. b. i.. si spatiul. trasate la înclinarea stabilita.înaltimea iit. pastrînd . cu elementele lor componente.

minuscule literele cu depasire: b.Înclinarea.utilizate. Pentru executarea scri.1 Dimensiunile literelor in functie de Cuprins caracterul scrierii RomanA Cursiv Bloc Bloc filiform Dimensiunea nominalA "h" 6 unitati 6 unitati 9 unitati 9 unitati (inlHtimea literei majuscule) (h) (h) (h) (h) literele fara depasire: înaltimea literelor .1 mm 18 .1 se prezinta dimensiunile si proportiile pentru caracterele scrierii . cu trasaturi foarte fine si. 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h afata de: f. pun cuvintele sînt variabile În functie de caracterul scrierii si de forma literelor.. h h h h afara de l.j 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h minuscule i. ..w 5/6 h 5/6 h 7/9 h 8/9 h.W. Dimensiunile scrierii cartografice Tabelul 2. fata de perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului poate fi dreapta . W 3/6 h 3/6 b 4/9 h 4/9 h Latimea literelo'r f. 3/6 h 3/6 h 4/9 h 4/9 h ? lJitimea literelor 1 1/6 h 1/6 h 1/9 h 0.spatiul din interiorul literelor si intervalul dintre literele ce com. c. j. . Grosimea literelor 1/6 h .perpendicuIara.... În functie de caracterele scrierii.1 mm t 2/6 h 2/9 h . în functie de aceasta.1 mm majuscUle M 4/6 h 4/6 h 6/9 h 5/9 h W.M. /" a. t. d. g .. 4/6 h 4/6 h 6/9 h 6/9 h. 1. 1/9 h 2/6 h 0. Înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. . i.. dupa ce s-a verificat corectitudinea. exprimata in valori' unghiulate.erii. Se schiteaza apoi.. 1 1/6h. e.latimea si grosimea se stabilesc pentru fiecare caracter de scnere. se construieste portativu1. literele în creion. m. se stabileste înaltimea' nominala si. în tabelul 2. m. în functie de înaltimea nominala si de forma literei. 1/6 h 1/9 h 0.

CARACTERELE SCRIERII CARTOGRAFICE Pe planurile si hartile topografice. Aceeasi. cursiv si romana. Constructia literelor. cu penita topografica. ordine se. evitînd stergerea cu guma. La scrierea cursiva si romana. si la celelalte caractere. dupa desenarea literei se traseaza bazele si racordarile respective. bloc.II Fig. în general.1. In figura 2. 2. scrierea cartografica se diferentiaza dupa elementele la care se. 2. din care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 3 unitati depasirile 2* 19 . cutîndu-se direct desenul în tus.2. Dupa oarecare practica.2. folosindu-se patru caractere de scriere: bloc filiform.2. exe.cazul scrierii bloc. în . Daca schitele în creion nu corespund. schitarea în creion poate fi partiala. 2. SCRIEREA BLOC FILIFORM Este o scriere subtire. pastreaza.. se traseaza în tus. care se construieste dupa urmatoarele elemente: . se pot corecta direct la trasarea în tus.portativul este format din 12 unitati (13 linii Iongitudinale). se arata prin sageti ordinea în care se deseneaza. fragmentele de litere. refera.2.

F. grosimea literelor este uniforma. de exemplu.2 . 1. f.' m. j. se stabilesc dupa aceleasi reguli ca la scrierea bloc filiform. sau înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°.O. pentru scrierile cuprinse între 4 si 6 mm. eliminînd astfel impresia ca liniile orizontale sînt mai groase decît cele verticale. cazul literelor asimetrice. f. -. adica perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului. grosimile cresc proportional.latimea literelot este.1 mm. . Acesta se micsoreaza la o unitate în. de doua unitati. adica. 20 . . de doua unitati. de opt unitati.. daca înaltimea nominala este mai mica de 4 mm.înclinarea scrierii se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale portativului. se traseaz~ liniile transversale pe întregul portativ. iar în interiorul cuvintelor unele litere îsi micsoreaza latimea. r. j. egala cu o unitate . uniforma. la literele: A. -. 1.1 . . în general. . r. -' latimea literelor este. j. f. t.inferioare ale literelor minuscule.. de patru unitati.3 se prezintamo4elul de scriere bloc filiform. în cazul cînd scrierea trebuie încadrata într-un anumit interval. si înclinata spre dreapta cu 15°.25 mm. în interiorul cuvin~elor unele litere îsi micsoreaza latimea la trei unitati. din.portativul este identic cu cel al scrierii bl9C filiform.spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt si intervalul dintre cuvinte. . . care 9 unitati reprezinta înaltimea nominala h. facînd exceptie literele m si w. Transversal se traseaza liniile pentru înclinare. Acesta poate fi micsorat la sase unitati. portativului se stabileste îri functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 9). L. De regula. înclinarea se masoara în capatul portativului si.spatiul dintre literele ce formeaza acelasi cuvînt este. 2. T. în general. SCRIEREA BLOC Este o scriere groasa. de trei unitati.. grosimea va fi. . iar pentru cele. care se construieste dupa urmatoarele elemente: ! . în figura 2. r. mai mari de 6 mm. de patru unitati (facînd exceptie literele: f.t.înclinarea scrierii poate fi: dreapta. în functie de aceasta.4' se prezinta modelul de" scriere bloc. de regula. . de regula.~ t. de exemplu: F. L. i. y.. de 0. w. j. v. pastrînd marimea unitatilor longitudinale.2. în figura 2. i. Pentru uniformizar eascrierii trebuie ca partile orizontale ale literelor sa se deseneze mai subtiri cu 0. la 0. Scrierea bloc filiform poate fi dreapta. în asa fel încît aspectul cuvîntului scris sa fie unitar. 0. format din 12 unitati.~ . grosimea literelor este uniforma în raport cu înaltimea nominala. L. grosimea va fi de O. în general. m. V. facînd exceptie literele: J. w). perpendiculara pe liniile longitudinale ale portativului.. spatiul din interiorul lîterelor este. .2. j.15 mm. de exemplu: F. Valoarea unei unitati a.intervalul dintre cuvinte este. Y. pastrînd intervalele stabilite pentru liniile longitudinale. în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale' ale portativului . f -. .15 mm fata de' partile verticale.

. Scrierea bloc.4. ~ fOCSANI ARAD Orastie Albesti ) . 2.1( MAMAIA . ~ tuvwxyz 1234567890 ~ I ~ BUZAU Lerestl TlTANil! I P/esu . 1 (£~~~~ @~ tmfg ) E A B C D EF G HJ JK. 21 m'.567890 ~ .)~~t\~~L'dC\1S\\'d~Q\J~8\'\\'d ~ I .3.1 (AOS oab BffiS) f i ~ A8COEFGHIJKLMN =. 2.~ O P Q R..1( abcdeFghi}k/mnopqrs ~ o I!.~ tuvwxyz 1231. Scrierea bloc filiform . . 11 Fig.Creasta Ciucas.ljklmnoprs ~ . o. Fig.f---.!I I . OPQRSTUVWXYZ =~ abcdefgh. L M N =~. ~ I ~ \l..s TU V W X Y Z / ~ I .

latimea literelor este. e etc.1 .2 mm.spatiul dintre literele care formeaza acelasi cuvînt este.ne. în general. grosimea liniei curbe a literei "s"se mareste cu 0. . Pentru uniformitate. de o unitate.cule. t. 0. în interiorul literelor ramîne un spatiu de o umtate. avînd lungimea de 1/3 de unitate.. m.4. M.. pastrîndu-se marimea unitatilor longitudinale. în figura 2. care se micsoreaza la 3/4 de unitate în cazul succesiunii literelor ovale: o. .3.1 . Transversal se traseaza linii perpendiculare.5 'se prezinta modelul de scriere cursiva.înclinarea scrierii' se masoara fata de o perpendiculara trasata pe liniile longitudinale ale pQrtativului. 22 j . . a. latimea literelor se . 2.latimea literelor este.2. t. în interiorul cuvintelor. pe toata lungimea portativ ului . indiferent de pozitia literelor.. din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h si 2 unitati depasirile inferioare ale literelor mimis. Scrierea cursiva poate fi înclinata spre dreapta sau spre stînga cu 15°. grosimea "literelor este egala cu o unitate si se aplica pe majoritatea partilor longitudinale. indiferent de pozitia acestora ~ ' -. o se mareste înaltimea cu 0.2 mm..grosimea literelor este egala cu O' unitate pe majoritatea -partilor longitudinale. 0. care se construieste dupa urmatoarele elemente: -' portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale). Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominala a scrierii (u =h : 6).2. Depasirile literelor minuscule. . . . . se faC pe cîte doua unitati. o depasire superioara de o unitate. de trei unitati. de trei unitati. SCRIEREA ROMANA Este' o scriere dreapta" cu grosimi longitudinale. m.. pastrîndu-se' marimea unitatilor longitudinale. facînd exceptie literele: 1. . e. '.în interiorul cuvintelor latimea literelor se menti.portativul este format din 8 unitati (9 linii longitudinale) din care 6 unitati reprezinta înaltimea nominala h. . .bazele literelor formate din bastonate se deseneaza pe liniile longitudinaÎe. c. W. . Exceptie face' litera t. 0. 1. si dupa literele f si r. SCRIEREA CURSIVA. în functie de înclinarea stabilita se traseaza liniile transversale pe toata lungimea portativului. w.W. La literele ovale: c. în general. i.mentine. iar 2 unitati depasirile inferioare ale literelor minuscule. Este o scriere cu grosimi longitudinale. i.în interiorul literelor ramînînd un spatiu de o unitate. facînd exceptie literele: 1. Bazele se racordeaza de bastonata literei prin arce de cerc.' care are. în general. superioare si inferioare. eliminînd impresia ca acestea sînt mai scurte.1. M. . Pentru uniformitate.. Transversal se traseaza linii..înaltimea literelor este de sase unitati pentru scrierea majuscula si patru unitati pentru scrierea minuscula. 1.2. grosimea liniei curbe a literei S se mareste cu 0. pentru înclinare.2 mm. care se construieste dupa urmatoarele elemente: . Valoarea unei unitati a portativului se stabileste în functie de înaltimea nominal~ a scrier~ (u =h : 6). w.

.' ~ a IJ c d el. \\\'~ \\iut tw~~ ~ Fig.\\ ~ I ~ MA/lEA NEAGRA DUNAREA ~ I ~ \. '" \\ ~ l\ ~ . 2.2.-----Fig. Scrierea romana.5.. i\t \ m. ~ ~ ~ ~ '~ ~.~ [@AIE(f.JJ$ @ \\\\. ~. Scrierea cursiva. \\ c \\ e \' \\ '" \.--. g h i j h l m no p q r ~ ~ siu(}wxgz 123456789 ~ ~\\.\\t\)\\\ ~'l'L \t~ '-\~\\1 %~.6.\ID\\. Voinesti ~ ~ '~ ~ ~ gj ----======:Jl rfl~ -. \.~ \\ ~ \ 11 ~ ~ 'ABCOEF6UIJIiLMN ~ ~ o P Il R. Iacobem . 23 . ~ .S T U V W X y Z ~.

un sistem de simboluri.rînduri de cerculete.1 de exemplu: elementele de vegetatie (paduri. în functie de domeniul de aplicare semnele conventionale pot fi: topografice... mlastinilor etc. gard etc. cu grohoti$uri.&Ae~. în acest fel. cu ajutorul carora se reprezinta prin desen anumite elemente.). cu ajutorul carora se reprezinta pe planurile si hartile topografice elementele de pe teren.De exemplu. elemente ale retelei hidrografice (malul marilor. vii etc.1.saraturi etc.conturul elementului topografic se reprezinta prin semnul conventional specific (limita. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topogrl:l-fice mici care nu se pot reda prin reducerea dimensiunilor la scara. 3.pozitia si caracteristicile acestora. calitative ale elementelor reprezentate..". De obicei. semnul conventional de livada .~ se împarta în doua man grupe. Se folosesc pentru reprezentarea elementelor topografice care pot fi redate prin reducere la scara. prin .o::t!if. redînd în acelasi timp caracteristicile cantitative si. elemente de sol (suprafete cu nisipuri.). cadastrale. usor de desenat si de citit. se deseneaza pe contur semnul conventional ai împrejuritnii. pentru constructii etc. daca trebuie sa! se reprezinte o livada cu pomi frtlctiferiîmprejmuita cu gard de sîrma ghimpata. .. i pepiniere. livezi. aratîndu-se pozitia si caracteristicile. se asigura corespondenta dintre teren si plan. Semne conventionale de contur. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Semnele conventionale topografice formeaza un sistem unitar de . iar în interiorul' conturului.fluViilor. . iar în interiorul conturului se deseneaza semnele conventionale ale elementelor de pe suprafata respectiva. rîurilor.simboluri. Semne conventionale la scara. reteaua hidrografica etc. Semnele conventionale 37 . în aceasta situatie. miniere.). izlazuri. reteaua de comunicatie. semnul conventional are forma proiectiei sau a profilului elementului reprezentat. finete.). Capitolul 3 SEMNE CONVENTIONALE Semnele conventionale sînt. acestora. Deoarece elementele topografice de pe teren au forme si dimensiuni dife~te. constructii. geologice. Semnele conventionale trebuie sa fie sugestive.' constructiile care se pot re:" prezenta la scara etc. lacurilor. respectiv conditia de sugestivitate. de exemplu: punctele retelei de baza. cu .. a fost necesar ca semnele conventionale .

În cazul imprimarii planurilor si hartilor. fara sa se produca deformari sau confuzii.3 . DIMENSIUNILE SEMNELOR CONVENTIONALE în atIase sînt date dimensiunile semnelor conventionale _. lungimea segmentelor si intervalelor etc. la scara.1. Tabelul 3.din aceasta categorie au dimensiunile stabilite În atlasele de semne conventionale.. mori. Pe originalul de teren. conventionale si +0. În cazul reprezentarii pe planul 1: 5000. Înaltimea. Terenuri de sport Statii de transformatoare electrice Poduri pentru cai ferate si drumuri Oi'gun Linii de somiera Dimensiuni minime . Pe originalul de editare. în functie de dimensiuni. Din aceasta cauza. orientarea si dispunerea elementelor topografice. poteci. . se reprezinta prin semnul conventional cu dimensiunile prevazute În atlas. 3. diferind numai dimensiunile. curbe de nivel ajutatoare etc. latimea si diametrul semnelor. în tabelul 3. 1 2 3456 7 89 . fabrici. Elementele topografice de pe teren au dimensiuni mai mici decît cele rezultate din transformarea dimensiunilor semnu~ui conventiopal corespunzator în valori reale. 3.1. unele elemente topografice au cîte doua semne conventionale. se reprezinta.1 se dau exemple cu valorile minime ale elementelor de pe teren de unde Înce~ redarea la scara. În atlase. de regula. semnelor conventionale pot fi marite pîna la 1/3 fata de dimensiunile prevazute. dimensiunile.. forma. care dau infor~atii calitative suplimentare asupra elementului reprezentat.l mm la dimensiunile semnelor.1 DimelL'iiunile elementelor topografice 38 ..10 11 Elemente topografice Cladiri Cladiri ruinate Cladiri anexe Biserici si manastiri Uzine. iar cele care au dimensiuni mai mari. în tabelele 3. se admit. forma acestora se pastreaza. .2 mm la lungimea segmentelor semnelor conventionale liniare (drumuri de exploatare. folosirea lor facîndu-se diferentiat.). ii Nr.13 sînt prezentate principalele semne conventionale topografice pentru scarile 1: 2000-1 : 5000.. Aceste semne conventionale se folosesc pentru toate elementele ale caror dimensiuni reale sînt mai mici decît cele rezultate din transformarea la scara a dimensiunilor semnului conventional din atlas. centrale termice. pastrîndu-se pozitia. crt. în functie de scara. tolerante de :l:0. În mm care se refera la: grosimea li~iilor. Statii meteorologice . Unele semne conventionale de contur si de scara se Însotesc de inscriptii explicative si date caracteristice.

pe teren (mI 5x 10 lOx20 10><20 latime 15 10x20 20>:30 30x 50 20><30 lungiÎne 10 latime coronament 2.5 latime 5 .

Pentru planurile si hartile cu densitate mare. datelecarac. olmctele de reperaj fotogrammetric.i. livezi. vii. Original teren cNrtr.t<~U. semnele con. datele caracteristice si in.2. topografica. re.' . De obicei. Pe' planurile si hartile imprimate se mai evidentiaza suprafetele ac.1. pos. acestea se coloreaza pe originalul de teren prin tenta de creion. 39 .inscriptiile ex plicative ale ::> ZUJ ~' 3 Toponimele referitoare la planimetrie. În toate fazele de executie. 3.Jrale si ale UJ > I parcurilor nationale I I I 8 Curbele de nivel si valorile lor I 190 VElaelmureinteilsetoricede relief si inscriptii referi.1 5 Limitele elementelor de sol 6 Semnele conventionale si limitele eleUJ mentelor de vegetatie Q~ 7 Limitele rezervatiilor nat1.2. În fazele de executie elementele topografice se deseneaza în culorile înscrise în tabelul 3.:.tf. A' '\ ..toare la relief 11 Elementele de hidrografie.I . .Z mentelor de vegetatie .parcuri etc..prm culoarea verde. numele si cotele punctelor din reteaua geodezica. vatice prin culoarea albastra iar cele cu paduri. colorarea se executa pe o copie a originalului. pepiniere. O<~~ . La ~legerea culorilor s-a urmarit corespondenta cu culorile din natura.U~J ~=f-<~ turile hidrometrice si cotele batimetrice > < . le 1. obtinîndu-se astfel macheta de culori. ~ UJ @ Z 4 Datele caracteristice si inscriptiile ele. cele de orientare si cele cotate ::> ~ 2 Elementele de planimetrie. tus l Semnele conventionale.::> C lief si vegetatie.Catecreissttoicrea si .::> ventionale. armonia si proprietatile culorilor. de nivelment.. Gru'ptuorpiogdreafiecleemente În creion Desen in haPrltaanmuialmtlsparui.2 Culbrile semnelor conventionale . Tabelul 3. CULORILE SEMNELOR CONVENTIONALE Pentru asigurarea unei citiri usoare si sugestive.!J. planurile si hartile topografice se deseneaza în culori. Pentru identificarea suprafetelor respective.lo scriptiile explicative ale acestora ~ ~ VJ <::> apelor 12 Cotele nivelului mediu al la .

planimetr ie. .1.influenta. dreptunghi. la cele cu picior dreptunghiular.conforma cu orientarea reala a elementului pe teren. trebuie sa se faca în mod diferentiat. ' . elementele cu forma clara si contur precis.reprezinta prin puncte si linii. co. statii meteorologice. livezi etc. de exeinplu:~ 'Între reteaua hidrografica si detaliil~ de . baraje etc. 3. -. iar în zonele unde _elementele topografice sînt rare. etc. cladirile uzintlor si fabricilbr. drumuri. strazi. .punctele de baza. Axul semnului conventional sa corespunda cu ax~ elementului topografic reprezentat. I Între rete~ua hidrogtafica si formele de relief etc. . se redau prin exagerarea dimensiunilor sem40 .1.'sa' se obtina corelatia naturala între elementele componente ale continutului. care trebuie sa respecte urmiltoarele princi~: ' . . _ . la cele cu forma geometrica de cerc. poduri. . la cele care au baza semicerc sau linie dreapta. sa se' reprezinte si acelea ale caror dimensiuni sînt mai mici decît cele prevazute în atlase. stea.vîrful unghiului drept al semnului conventional. statii si posturi hidrometrice ' etc. Aceste cerinte 'se realizeaza prin generalizare. pe acestea nu se redau toate elementele tQPografice din teren. selectionîndu-Ie în functie de importanta lor. la: punctele de baza. 'În functie de densitatea elementelor. generalizarii asupra preciziei sa fie cît mai redusa.baza piciorului semnului conventional.centrul semnului conventional. patrat. . troite.. care nu (se pot reprezenta la scara. detaliile proeminente. în asa fel Încît sa nU influenteze precizia..4. diguri. precum si cele ce se pot reprezenta 'ila scara. se redau pastrîndu-se exact pozitia si orientarea. cele care se. Orientarea semnelor conventionale va fi: .generalizarea. astfel: în zone mai-aglomerate sa se elimine detaliile 'neesentiale si sa se' scoata în evidenta cele mai importante' din punct de vedere economic. punctele de orientare. . .suri de uzine si fabrici. monumente. pentru pastrarea preciziei trebuie sa se respecte urmatoarele reguli: . Distanta minima Între semnele conventionale va fi de 0.3.paralela cu laturile planului.paralela cu latura cea mai lunga a reprezentarii" la: sere. statii de radio si televiziune. la: cai ferate. la: cladiri. PRINCIPll DE GENERALIZARE Pentru a asigura claritatea si expresivitatea planurilbr si hartilor topografice." 3.. la cele cu pIcIOr fara linie orizontala la baza.elementele de planimetrie si de altimetrie importa~te. PLASAREA SEMNELOR CONVENTIONALE Semnele conventionale se plaseaza pe original dupa urmatqarele principii: Pozitia reala a elementului din teren sa corespunda ca: ' .. între curbele de nivel si elementele de sol.. . triunghi. La generalizarea elementelor de planimetrie. si de altiItletrie.3 mm. terenuri de sport si stadioane. .mijlocul liniei de baza a semnului conventional. .

generalizarea <lttografica. care nu se generalizeaza. _în functie de densitatea. ..13. 1\ . în cazul întocmirii planurilor sau hartilor la scari derivate. crt. de exemplu. . 3. pe un centimetru patrat la scara 1: 10 000 se reprezinta elementele de pe' un hectar.5 mm. pastrîndu-se orientarea lor. adica selectarea elementelor în functie de posibiilita": tile de reprezentare la scara respectiva. în procesul de redactare trebuie sa se efectueze . asigurîndu-se reprezentarea elementelor topografice corespunzatoare continutului si conditiilor de claritate si expresivitate.25 ha. care vor . se mentioneaza: . h=2.3 . . Semnele c. cu mult discernamînt. iar pe prima plansa. prin care se selecteaza elementele importante. -în partea din dreapta jos.pastrîndu-se exact pozitia centrului sau a a~ului si orientarea. Acesta este un proces complex. care se 'împarte în trei coloane de dimensiuni egale (50 mm). Pe toate plansele se traseaza chenarul.rdine.. 3. iar la scara 1: 25000. în functie de scopul pentru care se întocmeste harta. elementele de planimetrie si de altimetrie neesentiale se elimina pentru a se asigura claritatea planului. . pe hîrtie de desen format A4 (21Ox297 mm).destinatia hartii. (9 mm).elementele de planimetrie si 'de altimetrie' importante. astfel încît sa . Dintre factorii care influenteaza generalizarea.5. De aici rezulta ca generalizarea se accentueaza în raport cu micsorarea scarii. adica generalizarea se efectueazadife rentiat. semne convtn~ tionalesi inscriptii (35 mm). Fiecare coloana se va diviza În trei parti. Pe verticala.modul de reprezentare. Denumirile semnelor conventionale se scriu în tus negru. scara 1 hartii.cuprinde: nr.se asigure claritatea si expresivitatea hartii.adica în functie de dimensiunile semnelor conventionale si ale inscriptiilor sa se încarce suprafata hartii cu desen. pot fi deplasate ca pozitie cu valori de la 0. se deseneaza în tus. pe aceeasi suprafata de harta se reprezinta elementele de pe 6. dimensiunile si forma elementelor reprezent~te.5 la 1. a inscriptiilor si a denumirii semnelor conventionale.0 Imm. LUCRARI PRACfICE Sa se deseneze semnele conventionale topografice prezentate în tabelele 3. Pentru desenarea semnelor conventionale. la 41 ~_." " nului conventional. . asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. pentru a pastra caracteristicile generale ale zonei ce' se reprezinta.. -. se deseneaza indicatorul (150 x 20 mm). elemente topografice (45 mm). caracter bloc filiform. folosind planuri sau harti la scari mai mari.1. adica stabilirta elementelor ce trebuie sa se reprezinte si gradul lor de detaliere. spatiul se împarte corespunzator cu marimea semnului conventional. Generalizarea trebuie sa se efectueze într-o anumita o. -'. plansele se împart în trei coloane (89 mm).particularitatile zonei de cartografiat.onventionale.

3 2~~2:3}.marcate cu tlrUsi de JeDlD Puncte.din reteaua de stat 42 6 .. în culorile mentionate ..13..pentru originalul de teren din tabelul 3. 3. D. Tabelul 3." . ScmDc cOliveDtioDllc' .4..5 .-.pe cladiri . si diInensiunile prevazute în tabelul 2.3 ..din reteaua locali Puncte cotate .pe sol . de nivelment: . 3..pe biserici .198.pe: cosuri si constructii informA de turn Puncte de indesire a retelei topografice: -marcate cu barDa 4 s .revazuteîn tabelele 3.3 Nr.S:~ 96 fi ~ ' ".7 ifi17:2..-' '.'1. I dimensiunile "j:....2.3 ..marcate cu picbeti Dletalici .. Inscriptiile explicative ale semnelor conventionale se executa cu caractere de scriere.' sp2~p~&' .1. " Indicatorul se completeaza conform indicatiilor din c~pitolul 2.0A 183:? 3 Puncte ale retelei topografice instalate: . ' ElcmcDtc tOPOlI'afice .. .. en...2.i iDlCriptii Puncte ale retelei geodezice cu determinlri astronomice 2 Puncte ale retelei geodezice Viforita. 1114I~'l \.

l~ O oI +) I . ~ O 10.CU cadre si plans.. . ~ rlpz.. . 1: 5000. lZlma!!...1 = numâru' de etaje ". paiaIita sau chirpici .. ~ W .din lemn.. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 7 Cladiri: . : hC.din lemn ...' ..0 " . Odpz.din beton sau zidarie 8 16 " Cimitire .l] . .T~elul 3.. .le...... din beton armat 1 : l 000.4. o + .4. crt.e/... .din metal Cladiri anexe: ..din piatrl sau caramida -soproane 9 Cladiri subterane 10 Cladiri ruinate 11 Biserici si mînastiri 12 Capele 13 Moschei " 14 Monumente 15 Troite si" cruci : : ~.cer..4 Constructii In localititi Nr. 43. 1:2000.

Cuptor de caramida Statii meteorologice .. 4~.5 .0 Statii de alimentare auto Cuptor de var.betooata . ..fara turle .-.Jj gllrt!J gii. .soclaI-culturale .0 6.liilimea galerie.~ pe!ro/ 2jJ z"u.b.~ ~ [~~~ » 4~'~:?:O L ~ 3~O~ var 3P' ~ 4-P.cola.1.l. crt.Tabelul 3.5 Constructii industriale.cu turle .: 738.siexploatiri Nr.41-. :\1 [.cu cosuri . .J siderg ~text 18 19 Foraje Sonde de petrol sau gaze: . TerenUri de sport si stadioane 28' Rezetvor de gaze sau petrol 24 25 27 26 28 44 jl . .-o qaze MnI/yZ G¥J 20 21 22 Statii de radio sau televiziune Oficii telegrafice.fara cosuri Semne conventionale lsi inscriptii .consolidata cu lemn 4j)1~o '2/1 4Plt ~ 73~5 5. si telefonice Galerii de mina . 17 Elemente topografice Cladirile uzinelor si ale fabricilor: ./el'lel .

1 ~b 3.pentru tramvai .ZillirlJ1l.i <J. '2.~ .sn{o/lor 1lI-.din metal . . crt. ". ffOlcv .. .pe stilpi de lemn ~.'. --:1..~ -pe stilpi metalici o o ~fJil.wzt/i.din beton .0 1P:::O 45 ..0': :G ~ I 0 . .~:.sd!/i1lIiltâ I s///Jtlol' \ 30 31 32 Statii de transformatoare electrice Linii de transmisiuni (telegrafice sau telefonice) Stilpi de sustinere -. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 19\ Linii electrice .. '1 ~ I '6.Tabelul 3.din lemn .? 1.pentru telefon 4.?:.pe stilpi de beton .pentru lumina.0 []] fr~1/Jf.6 Linii electrice si de transmisiUni Nr..

2. crt.la suprafata Conducte de termoficare :-..subterane Conducte de petrol: .~pe!ro! 0. camine devizitare ..subterane Conducte de gaze: .._-_.0:-pm.la suprafata' Elemente topografice .J -' I ' "'y.._-----_ ._-----_.:"'_-.~-~.etpIIrI..0Semne conventionale si inscriptii "--. .cu statii de pompare Con. ...------ ._-.--T.: :2.subterane Conducte de canalizare: .-IJ-/ -.cu statii de . .......8 --. COnducte -.... .48-:4.r..pompare ._----Tabelul 3.cu statii de compresiune .--.5. 34 3S 36 37 38 46 I.subterane..subterane 33 Nr.:'la suprafata -:.subterane .C ---.rv ..: nI''.a~er ---C--c~----T..cu statii de pompare .O~ ' [IJ]::'P .1.C --G}...--.0: .. '2.---.-! ~.-T~-p'Q-mp.'la suprafata .gura de canal la dgola strAzii Conducte de abur sau aer: . --. . --f-_ ..7 .ts:... ducte de apa: ._-..

~_-=_ =:ZfllZlZlZ'ZlZ2!:' =::l'rz'Z:Z1lZ2iZ:zIZI=~QlZ1ZZlZZlZP!:l::' = :0. 40 .cu linii demontate Cii ferate cu ecartament ingust: .statii de cale feratA .D:.-== 47 ~--- ..A''.&. .7 .1000 &.f: 5000 f 1.J-I/.cu Iime simpli ~ .TabelUl '.semafor .cu linie dubli .8 Cii rente si colistJ'aqii mexe Nr.ecartament qprmal: -.' .__ -== 111 ==--==:::::I#I_' :::::::::..=::=1.platforma turnantA ~jr.cu linie simpli si electrificatl 1. ~/1lI.: _-=~p.cu linie simpla e _ E 1:1000 1:2000-1:5000 =-_~a:=.:J u:=:usi '~~. crt.(~:. ~ c:::::. Elemente topoarafice Semne convenlionale ti inscripJji 39 Cii fera~e:eu .0 rE.eu linie dubli si electrificatA -in constructie -.~r.0=.balte sau puncte de oprire . '<:_-------~ ==-_c=~:.cu linie simpli si' eJectrificatl ! T ! T 41 Constructii anexe: .-.0 F e8 1:2.J)aSllI'ell -.'*f~.=.3.000 . 8-l1IImiru/lldlilor Bh.

3 8.5.=.duble 45 FlJlliculare sau teleferice: .._..." II' 1111 II II -i :-3. 41 Elemente topografice .0 .44 Linii de tramvai: .construite din beton sau piatra '.tunel Poduri pentru calea ferata:' .2 .' crt.--. -++--""""-W-M.intrari în subteran la statiile de metrou -t+.-+f--'-++.\1 " J r 46 48 Benzi.0 -6.O II II II 'II .sinlple .sinlple : 6.7.1E.0'.0': fP .0: ) .5 :a::: .zid de sprijin si de consolidare 5.:l--=== 43 Linii de metrou: .transportoare permanente oo o o o o g 4.depou --rambleu si debleu Tabelul 3.5.0 rO. -1 . -== 1.8.'~f"-:~'f5-~S-.duble II ".0 I 1..-o~'-o-tl".--.sinlple -la suprafata ."0" 0.Nr.0 ! 'ITP1P.construite din metal .. =:::1_-= J I . I 42 ..1 l' 0. t.0 -b-.7 jfl/pi~ sl/S!im'n'.duble la suprafata II i...I.duble subterane -.. : 6.8 (continuare) Semne conventionale si inscriptii .--~ 6. 16.5 120 ==-IIK::"H=-'".: 0.sinlple subterane .5 .. EEITi ..) .

!Ii" C¥OSiJlJt1e 10.1. m o 126-7. drumuri si coostructii anexe I Tabelul 3.9 Nr.~ ___ O'~/_o ' .1.220B°-7~ 0 . .construite din metal F -fier.li/imea pi.2 ___ 0. ____:3_. '" . 200 .(~O_.rilmbleu si debleu . 1B '800 --50 51 Constructii anexe: .5 .1. 8 -Înaltimea deasupra nivelului apei. JOJ ____ o a(fO)As _.I"".3' =2x4As= 0--2X4B -._0:__ ~Q £o0~. crt.l'I'IQ'I'f. .-:.1.i O.1.l.Cartografie .1.1.modernizate .l I ===6 __ ql <_.rezistenta la o sarcina. m.!.construite odinlemn .1. .nemodemizate oDrumuri naturale: .de exploatare .1..1.!".poteci Semne conventionale si inscriptii .Sosete./jliml'a l/l1e/bl'l1rIJn m. 'l'j'j'i'I'I'I'I'I'I'I'ji i ' le " '" II I I "J o' 3.zid de sprijin sau de consolidare .1..3 .g.!. ---*1 1 .1.6 dimensiunile podului." 1) ._ 8 .=.<f' f'PI' .I .i I 4 .J 2 .îmbunatatite .. t..T" ti. 47 48 48 Elemente topografice o Autostrazi Sosele: .pietre kilometrice Poduri pentru sosele si drumuri: .' 1"". material de constructie.nlJmaruI!JenZl/pr fM.F'a11.construite din beton sau piatra 2. VI) sel)s dairruiJIie 4 ..litiml'a loiala' ========= 5(8)P =====.1.

/ f.60l' -t t ___ j" 1\ 1\ " IV V V V 'Aj"C----_ ----H-~-- .punti pentru pietoni ___ .poduri pe suporti plutitori .. __ 74~..podete tubulare .

.1. limite si imprejmuiri 55 Ziduri din beton.. 4.' piatra sau carimida . qS .~+-... ..de municipiu sau oras 52 53 54 Ziduri istorice 56 Garduri .5.. .0-0-0'-'0-0-0-0-0'-0. .4. .0. ._" -----'-'-11..S . _ .0.din nuiele Limite permanente ale elementelor de sol si de vegetatie . . I Semne conventionale si inscriptii I I " :5. "~N"NM"'~ ./Jl.l! ~o -. topografice .-. _' -.IJ !t.+-4.D: ~. _~ 0. Frontiera de stat Limite administrative .din lemn .-~~+-.-.4.l I )P..gard viu 57 50 I 1'.~.SP.metalice Nr. ÂC I .4p.de comuna Elemente.10 Frontiere. I . ee .. ... ~'...de\judet '.43 D].-.I ~ . e !. -_ . . crt.din sîrma ghimpata .0 ..I:e' O.e " " v X Y A V ru I .5. ee ee ~' ee..3 .~ .i . .~ -. ~ ~ .. .1 q5-"" :4P: 0. . . .0. -I .*.din plasa de sîrma .? . ..Tabelul 3.

.5 I . . 2.'.'lj~I.cu adîncimea malurilor' mai mare de 1 m.1 -..2 ------~ .consolidate cu beton sau piatra ''-/-~?----~-c... neamenajate .2/..din.' » ii' J.::=. negru ~ 2. mica de lm Canaluri .--!--!+i.. ! .. rertH st'1'1rJ .'Q_.D.. stînca sau piatra -.~. 51 0. Elemente topografice Semne conventionale si inscriptii 58 59 Linia de mal a marilor.''I... sepiJ O~Î=~.în constructie .'. -.cu adîncimea malurilor mai .7 rertk .'..m.1./.. flutftor.I......!tl.verde _0'f.::=~ vt'r~' .'' ... crt. lacurilor si riurilor Maluri.r.-/_..g i ..«. ... consolidate cu fasciile .I 60 Diguri . ).cu adîncimea malurilor mai mare de 1 m.-'~0._'. ~. .'l. abrupte: -.AI. construite pe diguri .0 verde ii.i j ( ii . =3::i~i.cu maluri.-.5 " rero'l' /vertk .-.i~: f<v~r~ ! ! ! . amenajate -:-.vereerk' myru .cu maluri consolidate Rîuri si pîraie: .din pamînt .. neconsolidate 61 62 4* . 0.1.pentru irigatii sau desecaci: . verde ~eI""'fl. .JIt"'''''I. " Tabelul 3:11 Reteaua bidrografica si constructiile anexe Nr.

52 Nr. crt. 63 64 Elemente topografice h:voare: - neamenajate - amenajate Constructu -anexe: - statii sau posturi hidrometrice l82,5-cota la capatul mirei (4,50) - gradati!! pe mira la care . s-a determinat cota l8l,5-cota Qivelului .mediu al .apei - docuri - ecluze 2-numarul camerelor de eeluzare 65 -lungimea camerelor 15-Iatimea portilor 3,5 -adincimea apei -' baraje - castele de apa - fintini -:- roti pentru irigatii - vaduri - faruri - feriboturi 850-latimea apei inm 75 x 12-dimensiunile feribotului in m 350-rezistenta la sarcina in t - bacuri pentru vehicule - bacuri pentru persoane I Tabelul 3.11 (continuare) Semne cOl1ventional~ si inscriptii

Tabelul 3.12 ReUef si elemente de sol Nr.o crt. 65 Curbe de nivel: - normale Semne conventionale si inscriptii 0'----48 ___ i_9-_,:!--', -: principale - ajutatoare _- -accidentale 0,2-4,0. 0".-0-_0 !iO 66 67 68 69 70 71 72 Rupturi de teren si tef"ase Rîpe si viroage Zone cu alunecari de teren Colti de stinca Zone stincoase Zone cu grohotisurt Terenuri cu saraturi: - inaccesibile -accesibile lIIIIIIJllllllllllmlll'll1/l~r~ Il'I,I"JI',/.",II~"'J, ',"II/II/Iii:;t..-Yeroe I I ",. ,I1J 53

54 Nr. crt. 73 74 75 Elemente topografice Terenuri cu mlastini: - inaccesibile - accesibile Suprafete nisipoase: - nisipuri uniforme - nisipuri cu ridicaturi -' riisipuri cu gropi - ,nisipuri miscatoare Vegetatie Paduri: .:- cu înaltime mai mare de 4 m - cu înaltime mai mica de 4 m - rare - doborîte de furtuna, uscate sau arse l' Tabelul 3.12 (continuare) I I Semne conventionale si inscriptii Tabelul 3.13 o. "o: , 1, :'0" 0"0"'6'" 0"0 o' () :00:: 1,0 " '1' ~ o;' ; 'f.Sr.J O 30 ~ lo ' '1 o: :..p..,.~....9.., ,Q.,.9.. A:...90.0 ~o: 25 - Îl1i/lime<1 D'U'tite iJi1r-IJ"rIQ in 111. 0,30- tliQmelru/ metltv I (0 O' . ji '. o" '.;'" 'O "I~o"o"'~ ;0:: 0,6 4 brad , ,oi :.0 I o:. ~9... q .. . 0.... ~.... C! ~ ,,?, . '? . '?: ...~ ~.T . Q, I Q, 1 .'. .\.., i.: ,,'C" '" ,.i-' .... J,.. L L l.. I L .....L...........L...........L..... '("L ..;.. II

.0 Il II .. .:. :. M: .. t . 0"...:... .:.. /1 II 4.... 4b oJj .. ::~ . S .. ...//#1.. trestie sau papuris Perdele de protectie Arbori izolati Tufe izolate Livezi sau pepiniere de pomi fructiferi Vii Culturi de orez Culturi de plante tehnice Tabelul 3. ~..:: ' .:::::::.~ ~ " 1 1::2..0.... : : o o"~ i> o o o o o o: : 4P InJr ! : o 0"0 o o o o o o o: : ... + i : 4:0. ~ j ~...:... ~ : .. '..0" " r :. .....O : . topografice Linii de somieta . ..r'r'W.. ..~. + .z .:.... o o: :'0 ...13 (cOIitinuare) I Semne c'onvelllionllie si inscriptii ' ."2.. o o O' : 4 .q : .t Nr... 76 77 78 19 80 81 82 ....0... 1..II + '* : L ..:::::::i::::::~ ..... ~::....~ ~.))i.S ~ S' S ~ E 4'0..... ....:: ..1: ..... " () o o o 0:::(0.1 .. o CI o o o o.:! ~ i...3...: ~ .. /\ /\..~.. crt.0.... .. o O'.-. ...:..... :'... :000000'0'0 o : : .~I .. i"~"" ~ ~ -...:2P /\ /\ /\ I : "" ~ t ~ '~i~" . ~ ... 0 0 0 ..'''1 'IV '1" .... Tufaris sau maracinis Suprafete cu ierburi naturale Suprafete cu izlazuri sau pasuni Suprafete' cu stuf..' 0o....v.8 O' o o"aoltleol 00 o o o ~.0 ........ 83 84 85 86 87 Elemente. "! 55 .

I.I. . I. I I .I I . I I I I. I .. .

grohotis Nb Capsunarii Ac Rîpe. Pentru categoriile de folosinta ale terenurilor se face o detaliere calitativa. Acestea se reflecta în planuri si registre cadastrale.! 3. silvic.De Finete cu. Tabelul 3. semnele conventionale topografice.Ct Livezi intensive Li Plaje si stranduri Cpj Livezi cu arbusti fructiferi Lf Taluze pietruîte Ctz Pepiniere pomicole Lp Alte terenuri :Cat Plantatii de dud ~ Ld CARTAREA CLADIRILOR I PADURI SI VEOETATlI Cladiri 'cu zida rie . avînd în vedere aspectul cantitativ.2. torenti I Nr Sere As Saraturi Ns Solarii Aso Haide Nh PASUNI Mocirle-smircuri jNm Pasuni P Gropi Ng Pasuni împadurite Pp DRUMURI SI Pasuni cu pomi fructiferi PI Drumuri cAI FERATE 1& Pasuni cu tufaris Pt Cai ferate Drumuri nationale Dn FiNETE Drumuri judetene jDj Finete F Drumuri comunale De Finete împadurite Fp Drumuri de exploatare . ravene. iar semnele conventionale se înlocuiesc cu simboluril e prezentate în tabelul 3. de regula.2. Cp Plantatii hamei Yha Cimitire ICi liVEZI Terenuri sportive :Cs Livezi L lU"guri si piete . .FORESTIERE din caramida si .plansee Paduri PD din beton armat A Plantatii si perdele protectie PDp Cladiri din caramida I Rachitarii PDr cu planseu de lemn B . hidrotehnic. SEMNE CONVENTIONALE CADASTRALE 1 3.1.14. La întocmirea planului cadastral se folosesc. calitativ si juridic.14 I Simbolurile categoriilor de folosintA ale terenurilor Categorii ! Categorii Simbol Simbol I ARABIL NEPRODUCTIV Arabil A Neproductiv N Gradini de legume Ag Nisipuri I Nn Orezarii Ao Bolovani. PRINCIPIi DE REPREZENTARE Prin lucrarile de cadastni trebuie sa se asigure cunoastereaj completa si sistematica a fondului funciar. edilitar si imobiliar. pomi fructiferi FI Strazi si ulite Ins Finete cu tufaris Ft CONSTRUCTII VII Constructii C Vii V Constructii-curti lee Vii nobile Vn Diguri Cd Vii hibride Vh Cariere ICa Pepiniere viticole Vp Parcuri .

. i . Pepiniere silvice PDps Cladiri. din lemn C Tufaris si maracinis PDt Cladiri din paianta D Cladire declarata monument HIDROGRAFIE istoric Mi Ape H Magazii din zidarie in Ape curgatoare Hr Garaj din zid-metalic gj Canale Rc Grajd din zid gr Lacuri si balti naturale Hb I Amenajari piscicole Hp SLtaucfuarriis de acumulare HHas I I 56 Vl. 1 . : 'l '1: \ I 1 !I 1 ..

I aUi cazan Dale 2 sarnanlA Imn <'" caoa Dale 2 mvelitoare carton ~< ~"t':Z Wlav. E. sPa. I CONSTRUCTIA LA SOL 106.. I " ii <'" PERETI cArllmidA c:ArllmidA' ELEMENTE magazie " Olt: PLANSEE beton beton anul constr. ~j FUNDATII beton beton DENUMIREA . corn imobil I Il'ST. --l 1 ..~U. 4 .2. se întocmeste pentru fiecare imbbil I cîte o fisa (tabelul 3..73 .2.3 sobe teracotA. f I .A 2 I 3/4 ." CDRP 8 CORP A . DetS.JMUIRI ELEMENTE materiale de constructie I A B .2.SIR.OR. ~I~~I'fEJ. strada . LUCRARI PRACfICE I Sa se întocmeasca fisa imobilului pentru cladirile care apartin scolii~ pe baza masuratorilor si inventa~rilor care se vor executa. .~o'0".B 2 2/2 I cu sabe 5 sobe tera.u~~s:n .FISA TEHNICA A IMOBILULUI I din ~l!C. I în cazul cadastrului imobiliar.ciresi . I Tabelul 3.Coa. C ELEMENTE SCÎndurA ANUL CONSTRUIRII 1933 1933 anul STAREA TEHNICA bunA bunA. total total 8 DetS. . 3 .56 63.TO~ ~ I SUPRAFATA. domiciliul/sediul . ii 2 etaje+pi I etaj+piv tehnici bunA nilA (parter nilA (parter lungimea (m) 42 I FOLOSINTA locuintl l<>cuinlA CONSTRUCTII p.o. butuci pe A' t J. ners.r 23 22 .1 ELEMENTE CLADIRI II ELEMENTE ANEXE I MPRE. CORP CLADlR DENUMIREA n-nI~ MOBil A B C maeazie ru-EX .Fti. ani ~ A2 : ioi1 I pomi fructiferi: .A' o:: ! virsta . .st~. nr . 1: 500 TOTAL 597 . TEREN PLAN DE SIT UATIE SC.. ~lJR.A~V At.~GU... M.nale SI I notatiile specifice. 1970 ": <:.~.SI.. . i I i: CATEGORIA CLADIRI TOTAL ANEXE TOTAL Il SUPRAFETEI . ~.. zw . construÎrii 1975 I REGIM DE INALTlME parter + parter + s tarea . în legenda schitei sînt prezentate semnele conventio. I :te! I lE II) .sLf. L. III WCA NTUAMRARI (fDaEmiFliAi/MpIeUrIsoane) I Z'<" chiuvelA 2 2 '" cu-l cu 2 cu 3 ~r:..0~ .20 II) I copaci . vita-de-vie \ 36. ~10. .. i IV SUPRAFETE '.15 .NE.P.15) în care sînt trecute datele referitoare la imobilul luat în evidenta. . .QR. ELEcTRICE 'da da cu ec:hipam. 'sector 5 I PROPRIETAR.S~C.I ! I . 1 I I li 3. JeniDe cotA-lemne C .h 5/6 li fArA ecbipam.50 I ! 8 . ISNAVREPUATNOTAARE lte amblAn lteamblnA sDtaOrereattieb.~ 2:~eq \ 31.lq~L~ ..

90 86.170.. :s cAramidA.73 148189 3.. "'''.29 3.434.. ! INTOCMIT TEREN Marin Dumitru data: nota: INTOCMIT BIROU Constantinescu Gh.. 85. sau .43 329.62 437.2~ ) Î '" c. april.lDl ...00 3.64 326. Actualizat: august 1988 VERIFICAT Ionescu -Nicolae 19k2 I SEF ATELIER Inl!< Boceanu Ion I 57 i I ~ ~.83 2.r.:> paiantA sau ! chiroici I LOCUIBILA 105.42 .00 3.1~ 114.00 I Înlocuitori ..26 I .43 2.sau 1= irilocuitori 12..00 173. I . .52 162. -..62 Z~ paiantA sau 8Q chirpici .

1 . . care se ridica deasupra terenului înconjurator.Suprafata terestra (topografica) existenta în natura.. presupusa ca fiind prelungita pe sub c9ntinente. Suprafata geoidului sau suprafata de referinta altimetrica constituie originea pentru determinarea altitudinilor (cotelor) punctelor de pe suprafata topognifica. si suprafata de referinta.nereg~larjta~ileei. . . . rezultata din intersectia a doi versanti.i REPREZENTAREA RELIEFULUI 4. oceanelor în echilibru. situat pe supraf~ta. Creasta este înaltimea prelungita intr-o anumita directie. . care se prelungesc în terenul înconjurator. Ca suprafata de referinta s-a adoptat geoidul. DEFINITIA Sl CLASIFICAREA RELIEFULUI Pe planurile si pe hartile topografice se reprezinta totali~atea elemen' telor situate pe . .1. 84 . topografiica..' '.partea superioara a înaltimii. distingîndu-se: -' muntele.1 Suprafata topografica este foarte complexa din punct de vedere al reliefului.Capitolul 4 '. .' v ' I . cu altitudini între 200 si 800 m. " . FOR!\1E DE RELIEF Relieful suprafetei topografice este compus din cîteva forme tipice.piciorul pantei . înaltimi mici si cu pante line. mam~loane si sei.cu toate . combinate între ele.mamelonul" înaltime cu forma de cupola. 4. se considera ca fiind 'suprafata marilor si a:. înaltimile au urmatoarele parti principale: -' vîrful .. . . .suprafetele laterale' ale înaltimii.1.versantii .' Prin altitudine sau cota a unui punct se întelege distanta pe verticala dintre punctul respectiv.dealul.colina sau magura. Creasta poate fi o linie sin{{oasa cu vîrfuri. cu altitudini de peste 800 m. înaltimile se prezinta sub forme conice sau de cupola.sfîrsitul versantului. cu pamte de înclinari variabile. Prm rehefse mtelege totahtatea demvelanlor suprafetei terestre (topografice) fata de o " suprafata de referinta.1. Acestea se determina prin lucrari de nivelment. care într-o pnma aproximatie. . distingîndu-se doua categorii principale: 'forme de relief si elemente de relief.

unde s-a produs ruptura. La o vale se disting: originea. Hebleuri. . ce nu depaseste înaltimea dy 25 m fata de nivelul terenului înconjurator. O depresiune de întindere mica se numeste caldare sau gavan. cu forma inversa decît movila. sau artificiala. mai multe cazuri formata artificial. iar cele arti"ficiale cu culoarea neagra. " Valea este o depresiune prelungita care coboara într-o' directie.ului. alunecari de teren. diguri.adica partea cea mai de jos. din. Canera este formata artIfiCIal pentru extragerea. Sesul este forma plata de teren. fiind forma inversa a dig. Se disting urmatoa-. Viroaga sau ravena s-a format pe. de formare a. ..2~ ELEMENTE DE RELIEF Elementele de relief sînt denivelari accentuate. cupola. pentru irigatii si desecari. distingîndu-se: coronamentuI. sau actiunea oamenilor: ramblee. adica partea superioara a versantilor. situata în zonele de ses în luncile rîurilor. etc. 85 . în lungul apelor.doua vîrfuri consecutive. însotite de date caracteristice si explicative. iar cele cu altitudini mai mari se numesc podisuri. taluzele.' De regula.1 Aceste elemente de relief se reprezinta prin semne conventionale specifice.1. Rambleul si digul se construiesc pe caile de comunicatie. o adîncime de. în cele. La . iar la piciorul versilDtului. din cauza eroziunii sau alunecarilor de teren. construita pentru amenajarea terenurilor înpand supuse. cît si locul. Cele situate pîna la 200 m altitudine se numesc cîmpii.l adica partea superioara. . versantii înconjuratori si marginea. 1. adica confluenta a doua vai. doua vai ce coboara în cele doua parti opuse crestei. Debleul si santul rezulta din saparea terenului natural pentru construirea cailor de comunicatii.. adica versantii. elemente tipice de. Ripa sau ruptura de teren s-a format pe cale naturala. partea superioara. eroziunii. baza rîpei. relief: Movila este o înaltime izolata. rele . pentru irigatii si 'desecari.' de matenale sau zacaminte. cauza eroziunii si transportarii de catre torenti a materialului erodat.. ~ Terasa poate fi naturala.Saua este portiunea de creasta dintre . eleJ[ mentele naturale de relief se reprezinta cu culoarea sepia. Peretele stincos este asemanator cu o rîpa cu ve'rsantii din roca dura. Groapa este o adîncitura cu dimensiuni reduse. 4. Poate fi naturala sau. cale naturala pe firul apelor. firul vaii~au talvegul si gura vaii. baza taluzului . formate prin actiunea agentilor naturali: eroziuni. cariere etc. înclinati de regula cui 30 sau 45 Q. cu mici ondulatii. Depresiunea este. artificiala. . este marginea rîpei. Taluzul poate fi consolidat. avînd versantul aproape vertical. teren închisa de înaltimi. ". fiind atît locul de întîlnire a doua creste. deosebinduse fundul depresiunii. fiind linia de întîlnire a versantilor 'la partea lor inferioara. avînd aspectul rupturilor de teren. în forma de con sau.

.uniforma pe întreaga suprafata. METODE DE REPREZENTARE A REUEF~LUI i Reprezentarea formelor de relief pe planurile si hartile tc. METODA PLANUIULOR COTATE Reprezentarea reliefului prin cote consta în raportar~ pe plan a tuturor punctelor determina~. In general. .7 "65.9 .J o 066.4.8 0&6.& o 067. prin care sa se asigure in .3 68. . etc. 100 puncte pe dmll(indiferent de scara).ansamblu o repartizare cît mai. 4. Cu ajutprul unei retele.. o o 0682 oGSoS J Fig.punctele caracteristice ale formelor de relief~ vîrfuri.. (> 064. gavane.G o S 068.2 oGS. Plan topografic cotat. Indiferent de metoda aleasa..altitudinile .de.cu densitatea stabilita.62. . cladiri.etc.7 -o7.7 -67. ~ntersectii si ramificatii ale cailor de comunicatie. punctecotate cu asemenea densitate se poate reprezenta relieful prin orice metoda.8 . I ~cest sistem este pr~is. multe.2 06J. schimbari de panta.1.7 o 6S.inconvemente: formele de rehef nu apar 1D mod sugestiv SI scrierea cotelor încarca planul cu multe inscriptii.2 063.2. . _ . movile.1 o os. este necesar sa se cunoasca cbtele . dar prez~nta .0 063. (> -68.punctelor de.9 064.. Densitatea punctelor cotate este in functie de accidentatia terenului.1..2 066.punctele . . se cerb ca pe plan sa se realizeze o densitate de 50. simplu !i rapid.3 -66.8 067. sei. fintini. poduri.elementele de planimetrie si relief cu caracter permanent:. mam~Ioane. de scara planului si precizia ceruta.0 003. I . knetode. pe suprafata respectiva..doua ../.. _. . frînturile limitelor permanente .& 064-. vai.. pentru: . creste. altimetric si scrierea valorii cotei linga semnul conventional al fiecarui punct.>pografice a constituit o problema dificila. 1..5 06 . adoptîndu-semai.2.: .retelei de baza." oG'. .punctele de detaliu. De aceea planurilecot~ie se folosesc 4..1 .

it"<~ 06U '...1 o ..~. 065.. .l .6 (> S o . \ H.8.. 0&0.1 O6&. '~ f .8 "~~~. 065. 5.1 0GG.~ ..Pla eni 065. .~ .8 .9 i? " #23 " 86 .~.4 067. 0&5. o~ .8.. .~~?....p..J._ .0 06&3 \ ...2 '~~ o o $ o .0 068.. 0G3. ".0 "".S 066.67.06G.60 o 68.I \ 0f-2 .!. ~~.. soS o S o \ o' SoS .fu\ J 0'l.\ (> \ s 067.. o f o S \0 _~6.... ".....>.

Planul H este planul de proiectie . pe Baza acestui principiu.0 mm. si hartile topografice. nivel orizoJ}tale si echidistante (Al B. curbele de niyel se proiecteaza ca orice element de pe teren. avînd aplicabilitate generala la' planurile. respectiv den. rezulta o echidistanta grafica. 1: 2000. . METODA CURBELoR DE NIVEL Este metoda' care serv"te la reprezentarea formelor de relief in mod sugestiv si cu .pe care se proiecteaza curbele' de nivel de pe planurile.3.. . Echidistanta este distanta.2. Proiectarea formelor de relief. numita "curba de nivel". I în figura 4. Principiul metodei. pentru ca relIeful sa fie reprezentat clar SI expreSIV. curbelor de nivel. între ele . 4. C).2 este sectionat cu planuri de. I : I I l' 1\ I I J 1 I I t~17 Fig. \ în functie de valoarea echidistantei alese. Pentru o reprezentare sistematica. A. .' Marimea echidistantei se alege în functie de: precizia necesara reprezentarii reliefului.suficienta precizie.numai la scari mari: 1: 500. Intersectia unui plan de nivel cu terenul se face dupa o linie care uneste toate punctele situate la nivelul respectiv. reprezentat pe figura 4. sit~tea . planurile de nivel se aleg la distante egale. micsorate corespunzator scarii planului . C. 4.echidistanta ~rafica nu treb~e sa \tie maI mIca de 1. . Reprezentarea formelor si elementelor de relief. acestea fiind figuri asemenea formelor de relief. în figura 4. Sa ne imaginam ca terenul. .3 se prezinta cîteva forme si elemente de relief s~ecifice.1 se prezinta un exemplu de plan cotat.suprafata de referinta .Aceasta . 1: 1000. reprezentate prin curbe de nivel si semne conventionale.2.echidistante. pe verticala dintre planurile de nivel ce determina doua curbe de nivel consecutive. unde reprezentarea elelllentelor de planimetrie si hidrografie permite scrierea cotelor. 87 . de scara planului si' de înclinarea pantei terenului. accidenfatia terenului si scara planului topografic. 4.2. B. Fig. Pe planul de proie~tie. respectînd densitatea acestora.

~O . în zonele cu dune <le nisip.1.2 mm. Pentru originale se folosesc solutii preparate din acuarele.Se foloseste de obicei .'O 80.00 2.50 1.00 I : 500000 50. pe platouri. expresivilalii si Citi' rea usoara a reliefului reprezentat. la intervale egale cu valo~rea echidistant~ i.curbe de nivel normale. sei.entru redarea fidela a formelor putin pronunt.ivel se cla~ifica .0 20. gavane etc.25 0.5. astfel: . a CIncea sau a patra curl1>a nor. prin.0 . linii întrerupte (segmente de 7. Clasificarea curbelor de oiveL Pentru marirea.curbe de nivel accidentale. se folosesc trei culori de baza si nuantele aceS'tora. Acestea se traseaza în luncilel rîurilor. pentru suprafetele :de cîmpie.50 . Ea consta în colOlfarea suprafetelor de harta în raport cu altitudinile.contin~e .0 . conform scarii hipsometrice (din 200 m în 200m)..50 1 . 50000 19.cu grosi~ea de 0.0 mm).0 1.0 I : 5000 1.altitudinaIa. de regula pe curbele principale.albastru.10 0. pentru suprafetele acoperite cu apa.verde. sînt mai mari de 5. . 1. uniformizare.0 . fiind foarte' sugestiva. I . maro.curbe de nIvel pnnclpale. Pentru colorarea .0 40.' . .0 I /' .se traseaza curbele de nivel care delimiteaza suprafetele.6 cm pe plan.5 5.1 mm. 10000 2.1 . cerneala tipografica.' 1 : 500 0.25 0. . de I regula cu valoare de 200 m.5 .50 2.00 2.00 1: 1000000 100.' I . -. s-au adoptat anumite valori ale e9hidistantelor în functie de Scara planului si de zonele geografice.00 1 : 100000 20.0 10. I . la valori jntermediare.0 100. p..0 1. vai.mala.3.curbe de nivel ajutatoare. 200000 4@. 25000 10. la 1/2 din echidistanta. se stabileste scara hipsometrica sau . 0. (m1 Scara hirtii I (m) ses deal munte ses si Ideal munte . pentru suprafetele dehiroase si muntoase. I w . I : 100 0.2.pentru reprezentarea reliefului pe hartile geografice si turistice. 1.2. iar pentru imprimare.1 Echidistantele curbelo~ de nivel Echidistanta I t Echidistanta Scara planului. METODA TENTEWR H1PSOMETRICE Pentru. 88 4. 1: 1000 .originalului se executa urmatoarele operatiuni: -.5. prin linii . .0 200.50 1.ate care nu se percep p'rin trasarea curbelor de nivel normale si aju~atoare.astfel: . w .' curbele de n. . creste. vîrfuri. si în zonele cu.00 1 . prin linii continue cu grosimea de 0. Pe fiecare dm2 de plan se scnu 2-3 valon pe curbele ae nIvel. De regula.0 . valori care sînt prezeritate în tabelul . " . 2000 0.50 0. Tabelul 4. acolo unde distantele între curbele de nivel normale. 4. teren ses.

A în cazul mtocmuul manuale a planunlor SI.' .' A \ _' curbele de nIvel se copiaza de pe plan sau de pe harta. se folosesc doua procedee de' întocmire: \ _ manual.1 hipsometrice. II I ~ . executate la masini speciale. S-a întocmit un diapazon de hasuri. A . A" \. Pe hartile cu hasuri se scriu . modul de reprezentare fiind' foarte sugestiv. 4. .5. . începînd de la 00 pîna la 45 o. 4. .ile sînt scurte si apropiate (teren cu panta mare) planul apare întunecat. altitudinilor. . în functie de unghiurile de panta. nuanta de maro \ cea maI mchlsa pentru locunle cu altitudmea cea mal mare.. placaj sau material plastic.antelor. hartI10r In relIef se procedeaza astfel: .m.a mai d~par~e. apoi peste ac~stea se coloreaza suprafata cuprinsa în interiorul curbei de nivel imtdiat su~er!oar~ . a. METODA PLANURILOR SI HARTlLOR IN RELIEF Se foloseste I în general pentru întocmirea planurilor si hartilor cu caracter didactic. permite deter . I ~ --. _ se coloreaza cu tentj. Lungimea hasurilor este în functie de' înclinarea panteL . \ Pe hartile cu tente hipsometrice se înscriu si cotele unor puncte car~c-' teristice din teren. _ se coloreaza suprafetele acoperite cu apa. Acolo unde hasurile sînt lungi si rare (teren cu panta mica) planul apare luminat. _ se _stabileste linia de demarcatie între zonele de deal' si cele de cîmpie (de regul~ curba de 200 m). rezultînd.si cotele unor puncte caracteristice dlli teren.. . din 5 în 5o. pentru unicate. . si apoi Între ele se dtse"" neaza hasurile conform djapazonuluL Metoda hasurilor asigura expresivitatea terenului. dar n. Hasurile se traseaza pe directia pantei. \ _.coP\e ra desenul elementelor de planimetrie si se executa greu. numar' mic de exemplare si pentru matdte. sugerînd gradul de iluminare al terenului si respectiv de înclinare a pantelor. .. rezultînd ca locurile cu altitudinea cea mai fuica sa aiba culoarea verde mai închisa. '. cu tenta . verde suprafata cu altitudine mai mica decît curba de nivel limita'tl' (200 m) si apoi peste aceasta supdfata baltilor si a deltei. care se executa din carton. iar relieful prin tertte . mecanic. din 5 în 5°.albasfra . inarea. natura. arata directia si înclinarea p..(400 m) si as.u. folosind ca material folii plastice pe care s-au imprimat elementele de' plalnimetrie si hidrografie prin semne conventionale.2.2. la o departare una de ~lta cu 1/4 din lungimea lor.4.I j l' I 1. pentru tiraje mari. iar adolo unde hasuI. .. asemanator celui din.nica din dotare. în functie de numarul de exemplare si de teh. . METODA HASURILOR Se foloseste foarte rar.' \ Pentru aplicarea metodei se tr~seazaîn creion curbele de nivel corespunzatoare unghiurilor de panta. pentru hartile geografice. pe hîrltIe . _ se coloreaza cu tenta maro suprafata cupnnsa In mtenorul curbeI de nivel' limitata (cu altitudini mai mari de 200 m).

se aplica pe foiii de carton. placaj sau material plas~ic'. 89 .de calc si apoi .

iar la numItor valoarea coteI. de regula. . semllele conventionale ale punctelor retelei de baiA se scriu. iar la numitor cota la sol. '. copia luînd forma acesteia. ""C I punCte scrilndu-se la stînga sau 4easupra s~mnului conventioinal. executîndu-se simultan cu planul topo~ grafic. harta în relief. Operatia se repeta pentru obtinerea numarului dorit de exen1plare.care au suprafata egala cu a planulUi si grosimea egala cu echidistanta aleasa pentru curbele machetei. pînzat. .semnele conventionale ale punctelor caracteristice si de. Lînga . I .' du-se formele de teren reprezentate în trepte. . umplîndu-se spatiul dintre. 90 .. iar relieful prin tente hipsometrice. . iar oucatile rezultate. pe mater~al transparent. . reteaua rectangulara si valorile :. se taie foliile dupa urmele curbelor de nivel. avînd elementele de planimetrie si hidrografie repr~zentateprin semne conventionale. sub tormade fractie: l~ numarator numele sau numarul punc~u~ui. 4.matrita reliefului. . . Daca spatiul nu permite. .cadrul interior al plansei. Lînga. . marci). se fixeaza' si apoi se copiaza de .-. se lipesc una peste alta. în dreapta semnului conventional. de regula . din material plastic. asemanatoare ca la punctele retelei de baza. folie din material plastic !bat pe una din fete sau. -' punctele retelei de baza.. d~asupra Sau d~desubt. Se încalzeste copia imprimata pîna cînd materiaJul devine maleabil si apoi prin vacuumare. materialul ales se suprapune pe originalul planului. obtinîn'. pe: .punctele caracter~stice ale reliefului si' cele de detaliu. ele se pot scrie la stînga. peste care se suprapune copia imprimata pe folia plastica. Valorile cotelor se scriu.se coloreaza relieful în culorile conventionale (tente lhipsometrice) si se deseneaza elementele de plani~etrie si de hidr<?grafie. în numarul de 'exemplare dorit. I în cazul întocmirii mecanice a planurilor si hartilor în relief se executa: .1 ' _. care se deseneaza prin semne conventionale corespunzatoare categoriei' punctelor. ." La punctele unde marcarea punctulw se afla deasupra solului (pilastri. harta în relief se. la aceste puncte se pot scrie si numerele. . unde se introduce matrita reliefului. copii imprimate (ale planului sau ale hartii topografice) pe fotii plastice. . dar sa rezulte clar la ce punct se refera. edificii.. I Pentru întocmirea oleatei. Ea se întocmeste pentru fiecare plansa.' liu se 'scriu cotele lor. calc de calitate superioara. în cazul întocmirii planurilor prin ridicari topografice. -. conform dispunerii lor pe ~lan.se modeleaza relieful. deta.3. ÎNTOCMIREA OLEATEI CU PUNCTE COTAjE .. acesteia. I Prin racirea materialului se realizeaza planul sau. . manuala. \ I . Planul sau'. pe original: . numarul acestor '. se realizeaza suprapunerea copiei imprimata peste matrita.' ' l' . trepte cu materiale adezive si apoi se lasa sa' se usuce. '. calc. Oleata cu puncte cotate este documentul pe" care se raporteaza toate punctele determinate altimetric. . realizeaza la o masina de vacuumare. dupa proceddul aratat la întocmirea. se scriu sub forma! de fractie: la numarator cota marcarii..

raportate pe plan. . reteaua rectangulara cuvalorile respective. A.4.a se traseaza elementele' de relief. ror punctelor caracteristice. numele sau numerele punctelor retelei de baza si inscriptiile din afara cadrului . cu ~ote cunoscute. " . -în culoarea maro: elementele de relief si valoril~ lor.în partea dreapta: functia. puncte A si B.. în partea stînga: functia.în culoarea neagra: prin linie punctata se schiteaza liniile orografice ale terenului.. în creion se deseneaza: ' . Oleata cu puncte cotate se deseneaza în tus.în culoarea albastra: semnele conventionale si 'cotele punctelor determinate prin niasurari fotogrammetrice.i li' . sa se stabileasca locul. ~.. între doua puncte cotate vebine terenul are panta uniforma. ale reliefului. pe unde trebuie\ sa treaca curbele de nivel.. \ .în culoarea sepia~ cotele punctelor determinate prin maisurari geodezice si topografice.la mijloc: scara planului topografic si sistemul de referinta altimetric. filare' în timpul ridicarii topografice si filare în timpul stereorestitutiei. .=-dh' h " 91 .numele si semnatura conducato\rului unitatii de executie.în culoarea neagra: cadrul interior. astfel: .. oleata cu puncte cotate va avea acehlsi format. rente de nivel. lînga care se scriu datele caracteristice si elementele hidrografice.. hi si.în culoarea verde: elementele hidrografice. Acolo unde este posilJil.4 se observa asemanarea triunghiurilor. afara cadrului se trec în indicator. . inclusiv punctele de scliimbare a pantei. respectiv distantele acestora fata de punctul. d2 -=----=-= h h.\ '.Pei oleat. . . ca. De aici rezulta necesitatea cotarii thtu. .la mijloc: titlul lucrarii si nomenclatura plansei. Din figura 4.în partea stînga: numele institutiei care executa lucrarea. .\ Interpolarea se bazeaza pe proportionalitatea dintre distante si dife-. ?umele si se~natut~ executantului. Sub' latura de sud: -. de unde rezulta: d d. deci: d. " Deasupra laturii de nord se scrie: . iar datele mentionate a se scrie în. INTERPOLAREA CURBELOR DE' NIVEL Trasarea curbelor de nivel se executa de obicei prin: interpolare între punctele cotate.în continuare se prezinta interpolarea îintre punctele cotate" care considera..în partea' dreapta: caracterul documentului. se schiteaza liniile orografice ale terenului: crestele. 4. semnele conventionale ale punctelor retelei de baza.Daca planul topografic se mtocmeste m formatST AS. . Problema se' pune ca între doua. firul vailor etc. .

la scari mai mari de 1: 2 000. 4. valorile cotelor.t A. interpolarea si modelarea curbelor de nivel se executa în creion. 4.5. acolo unde cladirile ocupa suprafete apreciabile.6 se traseaza în creion firele de vale' si 'elementele de relief. Desenul curbelor de nivel se executa cu tus de culoare sepia. Originalul planului se întocmeste pe hîrtie de desen forma. 'pe oleata cu puncte cotate. în creion: Fata de acJste linii se traseaza caroiajul. prin linie punctata. curbele de ~ivel se tra~spun pe originalul planului !opografic. se traseaza CÎte o linie. trasare. cu lat:ura de 15 mm redusa la scara planului. Pozitia punctelor.a ridicat relieful prin nivelment geomel ric executat în caroiaj . asezata cu latura lunga în pozitie orizontala. Toate operatiile de: interpolare. Apoi se stabileste locul si se înscriu valorile curbelor de nivel. tueze conform principiilor mentionate la capitolul 3.. în tus negru. se' selecteaza punctele carora trebuie sali se scrie cota pe plan.tus. în inteiiorulchenarului.6.Fig. 93 . se deseneaza semnele conventionale si se scriu cotele acestora. De regula. modelare.Punctele retblei de baza si punctele cotate sînt la intersectia liniilor caroiajului. si firele de vale sînt prezentate în figura 4.. laturile patratelor fiind de 15 mm. peste semnele conventionale ale aces. pen~ru a fi desenate în \. Izograf... Fdlosind schita din figura 4. LUCRARI PRACTICE Pe o suprafata de t<?ren s. Inamte de efectuarea desenulUI. avînd în vedere respectarea categoriei curbelor de nivel si pastrarea semn1elor conventionale ale acestora. dupa cum urme~za: Pregatirea originalului planului topografic.5. Pe aceasta se traseaza chenarulsi indicatorul (150 x 20 mm). (297 x 210 mm). elementele de relief cu valorile lor. la 10 mm de' laturile de sus si din stînga. Tema se va executa în etape.lanurile topografice. Dupa definitivare. I Pe ]. definitivare si desenare a curbelor de nivel si a elementelor de relief trebuie sa se ~fec-.tora se deseneaza curbele de nivel. Punctele de caroiaj sînt dispuse în patrat.

4.se suprapune i~ograful pe planul topografic si se roteste în asa fel înCÎt cotele punctelor sa se încadreze între liniile izograful1ui cu valori coresp~rizatoare. rezulta.se mteapa cu un ~c locul unde Imnle lzografulUl cu valoarea curbelor de nivel inters~cteaza linia dtntrc: punctele cotatelrespective. 'Prin modelare se adIIilte o abatere fata de linia trasata initial. asigurîhd expresivitate formelor de r. Interpolarba se execq.I .75 m.te.E. pe întreaga suprafata si apoi se efectueaza modelarea. ha =2.75 =27. d.25 m. pastrîndu-se pozitiile stabilite prin interpolat:e. Liniilor li se da de regula valoarea de 1/5 din eFhidistanta.1 d=~x a 3. Dupa obtinerea .' x 2.25 mm.7 .25 ' .25' . '-' între punctele Asi B trebuie sa se traseze curbele. avînd linii paralele distaJ. 1 ' .5). la curbele de bi vei: A la punctul A d =32 X 1 75= 17 2 2 . d=32 mm. h.uleaza distantele 'de Sa consideram urmatorul" exemplu nu.' " .50-87. Elementele de relief trebuie sa se încadreze între curbele r de nivel. I Locul curbelor de nivel se stabileste prin interpo1are" întîi pe .:..si densitatea curbeI or de ni~el trasate. pe creste si apoi pe versanti: Unind punctele de acee~si valoare. s. =.Date cunoscute: HA =87.ta in 'mod.. pîna la 1/4 din distanta: dititre curbele de nivel. d.).4. 89 msi 90 m.0 m..' între perechi de' puncte cotate situate pe acelasi versant.> Analizînd structura reliefului . 1 FIg.' Pentru marirea randamentului. de nivel.Id . ' . h2=1.0 mm.U\-Ibel or. Acestea se întrerup CÎnd întîlnesc elemente \.75 m.bmm sau la 2. succesiv.urbelor de nivel pe întreaga suprafata.t. . 4.25 m. cu valorile: 88 m. corespunzator cu.de relief. care se întocmeste pe hîrtie de calc. .50.Se masoara pe plan. E= 1. locul curbelor de .25=3. dînd continuitate vailor si crestelor.3. . pozitia pe plan acurbelor de nivel.xO 75 3.Se calculeaza diferente de nivel: h=90. si 90.tate la l.firul vailor. Interpo~area curbelor de niivel. accentuînd liniile care marcheaza valoarea curbelor de nivel.e unesc punctele mtepa.1 mm.nivel se poate stabili prin interpol are grafica. .25=0. se stabilesc zonele unde trebuie sa se introduc~ curbe de n~vel ajutatoare si accidentale.elief reprezentate. folosind izograful (fig. 8g. acestea se modeleaza înlocuintl frînturile prin linii curbe. :d 1: " J -. astfel: .Secalc. . de nivel. valoarea c.' .. pe directia: AB. HB = =90. notînduse locul pe unde trebuie sa treaca curbele de nivel: 8~. distantele d" d. .75 in. -.92 h B I. meric: . =88-87. continuînd cu pozitia deplasata corespunzator cu valoarea relativa a elementului .4 mm.

curbele de nivel trasate pe caile de comunicatie' trebuie sa 'redea profilul longitudinal al acestora. '.resp~ctiv. I Pe planUrIle topografice la scan maI man' de 1: 5000. . .. . .

7209 .i~ Fig.'/235 ..7181 .PJ7~~S .-.7205 ..° ."e.: .-e.o' .' ~ OCI .°"'1 o"'1"""'l ."""'t .1258 '7i54 -719.7'15& .! s::oo-~o t-'.7QfJ2 '7C12 '7lJ.101J2 . °Et:S.x ° oo_.'.6. "0 t) ."-en -en ~ . '7U12 -716.:.. 4.~ l:S ('b O °.n"°' OEC..."o'1 E..1108 7048 985 .72/0 .~o~i' O._..~l:S~° o l:S "'1 ° 00.o0-~ o~.-.S. .126> .~ ::T"O oO°.0 . Date pentru lucrarea practica. ol:St:l~-SD < O'~ 8"~' E.7052 .7?1I1 '/25'4 Crihalo A 1326 ...-t:l. ....-..°00 O C I o.[~a~ CI'. O s:: ji. ~~~~"'.:::.> ~~t:So~ ..'::==~"~~2iE~:F::~~~+is3::... N <-o 9'p. 8 "sO:: ~"'1 + I ~ I ~ ~ O ° .72&0 ..It...7186 .:: ..1?6* -7275 '72/. IS 072. ~5>g5»~ ..7/15 .726'4 . '71126 '717&7.1187 .7Z67 .ZJ .."s0:":'0s-:: eo:"O a.7250 ...'/242 '73 " .. ° ° .Ff~~g~~:~'7 .0.:s ~ -en.7l90 ----."'1 ° ..Io-°0 ° "C ~ r:r ooo:::T:. _ t:loo :.72.:s t:l o t1:\ l"~OsS::Ol°:S..-s ~ '-o"..tl ..xoo .>..7/74 '72~ . 'S:: o . s :.72$ .l.G .'l . . ~pP.oo..-~0o "'1 .86 ~'.:.10 .'1290 ..l:S ~ S .._~ .s.g~"SloC' "lO 1: "'1 s:: P "'1 s:: = o .-~0S 5' p.3"". -.."x 0"'100S " :":Oo "'1000 e..-"" .

6985 ~\ 6974 '5990.6992 .7175 ...//7 \' '"j .--._-...1 \t.713~ ..-"'" \ ..7120""'~7112 . I '--. A .7014 .---.~67 ...../"-'" ..71/4 .E97a \.. ..717j ) il01 7015 ...6.7062 .I ----------... .7121 / '11" " \ I I ....-.-_ ..// "89 ..6987 4-83 .73.61 ~ I --..~ \ '7153...7115 ." sti 71Sa ..70'2 '701. IJ.'/215 28 '''71 0722....7tJ5.8.706'4 ....6'189' ....... .. 1/16 ..69/12 . /.....7//Z ....<..11st1 '1156 ..7 . 1194 --..18 ../-'G992 ...-" ''''"" '... '.1IJO '71"5: ... ..10'2 .70.715& .....---.~ '-:..7035 "..._.7014 ..52' '7f)EU '7"5 '7154 1 '7158 ." / -.. \ ' / -~. -. ..085 '71'6 .'697)\ '6960 /09.\ \ / " .>. ..717. '..J.7120 " .1992 . \ 1'1 ..7fJ"5 .96J .7 0S0 . -'" // : -... .'~90 '6983 '5972 '6951 .. ...7IS'ff" ... " ..7140 .\" .... \ . .7(100 \ ...... " '1I '7Z87 57 -Q...71'6 .. \ 6 \ / . \ 'J--/ \ .'_.:./ _------...7rJOb.7002 ~069.1176 . '..'12 75 ... 6. ..61 .7035 "'-:&8&5\ <>6~78 ~6910 . 7205 .S "085 .' . . .7110 ---. \ 1" ..981 '6.6981 ' .. I " ..12 '70'911 '7(J)" '76)9 .. ...5955 '101" .q"'~ __ '-----"i:80--5570 ..!J~.7//0 .7.6962_-::!!""~:.. I)'.7050 . '69. g \\ I1". " . ..~< --'o ...7Q84 ..-" / ...'12J2 ''1218 '7192 .. " \ // ..50/.'...'60 '717'2 '6996 . " . \ " . /. 97:l ....7102 .....7000 .7005 4<990 ..7205 .... 71Jl1 '6918 ('1958 .5.7024 .-.'12 3G '71.5950 '7026 '70f/1 . '7131 '7711I 719. '~ 06 \ .. ...970 (9B{J ..726>.. . _..'7015 __ <7001 ... 74 I " '7124 . .6982 '695' "70J2 '1100 .. . '" \ 1/ }.7061 .. II II -.62 .10 ... 5981 "~7J .

.7(12-0 .~ 6 $O ~/ '697(J --:.7DJO--'7170 '7tl...-1962 .(] . \ \ \ '71~S '71UZ .7Ia2 ':f . ...-..7100 '69910 --. .I .." Dumbrava ......~OJJ -Q-~~ I 1 .70B" .. 1 / 1 / I ".."/ ..?lOS A7J20 V1 I..702~..'.70..(J.. -.I 12 " "~\.6987\\. '71113 ... / -..7180 .'.--.

Transpunerea pe original a curbelor de nivel si desenarea lor in tus. Pentru aceasta sînt necesare urmatoarele operatii: .tarea punctelor C'arora li se scne cota pe plan. se executa prin &..5 rilsi apoi modelarea acestora. în tus verde. sepla.. desemnd semnele conventionale si scrierea cotelor acestora în tus negru (7. respectînd categoria si semnele conventionale ale acestora.~ . . .1. interpolate pe oleata (transpunerea.în creion maro: elementele de relief si valorile lor. respectîndu-se prevederile mentionate la subcapitolul 4.pe. .în creion verde: firele de vale.opiere)~. în tus sepia. plan a curbelot de nivel.transpunerea pe plan a curbelor de nivel. în tus . Pe oleata se executa.. .interpolarea curbelor de nivel cu echidistanta de 0. .. în creion. nivel. _ stabilirea locului si scrierea valorilor curbelor de .4. _' desenarea . \A _ selec.desenarea elementelor de relief.10 puncte pe dm2). în tus sepia.desenarea firelor de vale.

I .. economice . '1 Scara: ) . izvoare. .Capitolul 5 PLANURI SI HARTI Planurile si hartile topografice sînt reprezentari grafice ale elementelor situate pe. cu destmatIe speCIala.' . ~Îraie. constructii. corespunzator situatiti reale de pe teren.harti topografice la scari medii: 1: 50000. rîuri. : 5 00.).). suprafata terestra.' I . Acestea servesc ca material cartografic de baza pentru întocmireA hartilor la scari mai mici si pentru întocmirea hartilor tematice. . turistice. 1: 100 ~OO. cad~strale. unghiuri de panta.planuri de situatie la 1: 100. I -' hartI topografIce la scan ma. 1: 500.. CLASIFICAREA PLANURILOR SI HARTI:tOR Clasificarea se face În functie de: Continut: . hidrografie (mari. .. care se creeaza SI se folosesc pentru rezolvarea unor probleme precis determinate: scolare. Ca I 'harta topografica universala tipica.planuri si harti universale. c.completate. ere. 5. calculul elementelor necesare anumitor activitati (distattte. limite administrative. 96 .relief (elemente si forme de relief) . .uri topogr~fice la: '1.planuri si harti generale.n: 1: 25 000. profile.plan. mini. proiectarea si amplasarea diferitelor obiective. care contin principalele elemente topografiC. 1: 2000.harti topografice la scari mici: 1: 200 000. poate fi considerata harta topografica la scara 1 : 25000. de b~za a tarii noastre.0. orientari. canale etc. fluvii... fluviala sau maritinia). 1: 500 omo. retele de transmisiuni etc.etc. asigurînd informatiile necesare asupra zonei.ate este h~uta. . . determinarea pozitiei punctelor btc.utul acestora este' În raport cu scara de reptezentare si cu destinatia..Contin. 1: 10 000.harti geografice la ~ scari mai' mici de 1: 500 000. geologice.1. Eltmentele repre-' zentate îsi pastreaza pozitia relativa. Destinatie: . localitati. 1: 1 000. . . . vegetatie (naturala si cultivata).planuri si harti tematice. Într-un sistem de proiectie. e.tematIce. .). folosite pentru studierea generala sau în detaliu a anumitor zone.tematice cerute. pe care sînt reprezentate elementele de: planimetrie (cai de comunicatii. cu elementele . . dt navigatie (aeriana.

iar 'f . . I . 5. unde. h si. divizate în minute).). . prin puncte.5. retea~. . x=f. tara noastra scarile sînt standardizate. ELEMENTELE BAZEI MATEMATICE Proiectia cartografica det~inametoda de trecere a suprafetei elipsoidului terestru pe plan. ELEMENTELE DE BAZA ALE PLANURILOR SI HARTILOR Planurile si hartile topografice se construiesc pe baza unor 'elemente matematice si geodezice. specifice sistemului de proiectie. cbrespondentele lor în plan vor avea coordonatele x.2. cu dimensiunile determinate a. . geografica. pe el fimd marcate valorile de latitudine' si longitudine.. suprafata elipsoidului se reprezinta cu deformari.Pe planuri si harti scara este redata numeric' sau grafie. ale punctului initial si azimutul A.div!zata în... ~lipsoidului în corpul Pamîntului I se refera la stabilirea precisa a coordonatelor geografice il . . \ SIstemul de impArtire pe fOI SI nomenclatura. ee " reprezinta suprafata la care se raporteaza rezultatele tuturor masurarilor geoddice si . prechm si înaltimea suprafetei elipsoidului fata de geoid" HD Acest punct Ise numeste punct fundamental. Sistemul acestor linii serveste pentru rdportarea punctelor de baza.(f.. 7-Cartografie 97 .' .12 sînt functii continui. dupa coordonatele lor geografice f .. suprafata geoidului. al acestuia fata de un alt punct învecinat. r. folOSIt m tara noastra este unic. y=/2 (f..1. A si HE formeaza datele geodezice initiale.Â.cadrul geografic (se traseaza prm hme dubla. în . baza (triangulatie si nivel merit) se determina fata de punctul fundamental al triangulatiei. topofotogrammetrice. In. " I pe plan sau pe' harta si corespondentele lor situate pe suprafata ehpSOi..\ ' .2. y.tara noastra se folosesc proiectiile Gauss si stereografica -' 1970. ELEMENTELE BAZEI GEODEZlCE Elipsoidul de referinta.'. ' Cadrul 'planurilor si hartilor este' un sistem complex. atît în cazul proiectiei Gauss cît si în cel al proiectieisteteografice' 1970. I Scara' este raportul dintre lungimea elementelor liniare' reprezentate .Â). ". fiind stabilit pe reteaua geografica sau pe reteaua rectangulara).:A. Ca suprafata altimetrica de referinta se considera.1.cadrul ornamental (se traseaza printr-o linie.' de regula..cadrul interior (se traseaza prin linie subtire. Ecuatia oritarei proiectii cartografice. limiteaza reprezentarea pe planul sau harta topografica.dUlUi. .A. . . Orientarea.2. iar meridianele si paralelele prin anumite linii bine determinate. Proiectiile cartografice sînt adoptate prin conventii nationale sau internation. . care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice. din: '. 5. se~unde. b. I î:ptre cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza.functie de proiectia aleasa.ak în . groasa).2. Cadrul este f9rmat. sub forma ei ~enerala este: .. \ Punctele geodezice de. .

. lînga semnul conventional . aleI. '. pe strazi.reprezinta prin elementele topografice cOfponente.mtran.latie s~ reprezintageneralizatsauGu toate elementele componente.9~zul proiectiei Gauss sIstemul de coordonate 1942.in..punctele retele! topografice se reprezmta m totahtate. . .. de ca. 'de cercetare si proiectare.art~~ .' La scari m~ri (1: 1 000.:L.pastreze'~ plan pozitia. \ reprezentarea strazilor se poate efectua compl~t. . în localitati sînt urmatoarele tipuri de elemente topografice: ' ':-:""f. ". t.' de ocrotirea sanatatii. PUNCTE DE BAZA Pe hartile si .IOe asemenea.. etc.ocalitatile . I . yulturale. . . . CONTINUTUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE 5.punctele retelei geodezice se reprezinta in totalitate..prill semnele conventionale specifice categoriei fiecarui punct.' . _ obiectiveecollomice:" uzine.1 . --:: (Jblectlve SOCIal-culturale: msbtl1tn. -elemente de gospodarie comunaIa:' retele electrice. de t. ferate. .m.'. astfel: I ..transmisiuni.de apa. în tara noa~tra Ase foloseste .aferente acestora. cai..artt):"ed. .se scrienum~le punctul~ si "cota. 5.31.I ' . cotele se senu sub forma de fractie: la i numarator cota punctului marcat si la numit() r.trotuarele si acostamentele..3. '-'. . redîndu-se p... metr0l.lizare." 1. ..adtI1lDIstratIve.l.OOO).. fabrici.. Elementele.e ter.d~ come~t et~. parcuri.' '.lin~ ~e .. de tr~nsp()rt.. 'Cota SI numele fiecarUI punct se plaseaza fata de semnul convention. '. lînga\ semnul convetlti~ nalse scrie co~a.' I . .:cota~olului. pIete.. '. de alte cerinte. de educati( fiiica'etc.na.'..sa-si . împrejmuiri si vegetatie.strazI.stalatiile .ramvais i de trol~~puzfbulevarde. . iar cele din retelele locale se aleg astfel ca densitatea lor sa nu fie mai mare de 4 puncte pe dm2..e circulati~. -." . 5. .. punctele retelei de nivelment se trec prin selectie. Iar m cazul prOIectIeI stereografice sistemul 1970.planurile topografice trebuie sa se repryzinte reteaua de baza. . de învatamînt.'.2. .cladiri cu' destinatie' de locuinte si' anexe gospodaresti. precum si elementele de gospodade 'comunala.3. etc. . .oficare etc. ' .:2.conform situatiei depe teren... ce~e din reteaua dt stat în totalitate. unitati de constructii. în functie de posibilitatile de redare la scara.~ l respectiv" conform prevederilor de la capitolul 2..Sistemul de coordonate se adopta în fiecare tara în functie de proiectie si. .:Artereledecircu. . v'. d. cutoalle .quqsabila. . .. componente tre:bui~..pasaje. .în . .1.. I de.'. 98 ."se .'.3.. hnga semritil cOllventional se scrie "cota. '.'. .1. .'" . LOCALITATI . La punctele reteleI de baza SItuate deasupra s olulUI. în ~scuaruri.. l' A V " . În functie de" scara planului. '" . forma si orientarea.

.daca.. amenajare' prin: împrejmuiri. .' .. începînd cu scara 1 : 5 000 trebuie sa se generalizeze uneleeledente. I1\iP:tl1exphcatlye. Semnul conventional al statieLde alimentare auto '. " '.conQupte.'sem-b..' în. . care au caracter permanent si constituie importante puncte'de1brien'tare.' . . . ele . se reprezinta monumentele. fara însemnatate: .. de exemplu retelele edili tare subterane.'.". Acestea se. " 1 . forma. lmprejmumle se reprezInta In totalItate sau se generalIzeaza prm eliminarea celor mici si fara importanta. teprezinta"p[rin. tribune.. se plaseaza pe locul cladirii principale.. " Terenurile de-sport se reprezinta în functie de scaraplan'uluil de marime .anexele gds po.' Semnele conventionale ale galerii lor de mina se . seaza pe Jocul unde sînt instalate pompele.plaseazl\i pe1qcul intrarii în subteran.. cladiri etc. . Cladmle cu destmatlede locumte SI anexele gospodarestl'serepre . însotite de inscriptii explicative. ' . Depozitele de gaze sau petrol se reprezinta. xedau . prin:' Jrr1prejmuiri.castele de apa. d~ circulatIe Intenoare SI elemente. s~mn. cu situatia din teren. silozuri. ~\ .a." . CONSTRUCTII INDUSTlUALJi:. . "recipiente..sc.si de gradul de. de. crucile si alte elemente comlruite.. Z6nde.ri. în unele situatii. \ o. . .3. dareJti si.'~erzi dm parcun SI scuarun se reprezInta prm semnulconvenllOnal de arqort si gazon . artere.htional specific si al elementelor interioare: alei.' in. anumite elemente se reprezinta pe schite separatb. AGRICOLE SI EXPLOATARI Constructiile industriale si agricole situateînafaralocalit&tilor se reprezinta prin semnele conventionale aleelementelorcomponente:îmPirejmuiri. .. ["i Obiectivele sodal-culturale se reprezinta. î~ mod inutil' pianl:lI...f. ..latiilor..' co?v~ntionale ale elementelor si insta.\'se generalizeaza. conturul terenului.. .fidela ~situatiei a~borescen~e ~xistente. .. Daca este posibil.1 . rezervoare de iapa (:9\ o ..în~otite de in~c~il?tii explicat~ve. vegetatie'.' " . pastrîndu-sepozitia. ' . artere de circulatie si cladirile respective însotite de insdriptii explicative.sotite.conve. turnuri de racire. '~J~ 1 Serele se' reprezinta dupa conturul lor real. nu. Prin generalizare se pot elimina: cladirile nepermanente.'---:-' . 'dimensiunile si orientarea corespunzator. fara a' în~ar:a.setnnul conventional specific. . . cladirile' componente.pentru suprafetele acoperite cu iarba' si fiorL 5....se cartarea' acestora în funotie de scara. Dtlca reprezentarea nu se poate efectua la. Reprezen\tarea se completeaza cu inscri~ explicative referitoare la profilul" 09iectivului respectiv.1. Exploatarile miniere la suprafata se.. Interiorul cvartalelor se clompleteaza cu vegetatia existenta.. 7* Y--. deasemenea.'.. . . constrwte: COSUrI. prin 'semnele lor conventionale.tive'~e econ?mice se reprezint~ prin:' î~J?rej~~. cosuri. troitele. etc. respectîndu.3. .se"p[a!.. rezervoare.. prip redarea cîtmai . prin semneleconven~ionale ale' împrejmuirii. . Halele" ~telierele " magaziile si depozitele ser:eprezinta cu semnul conventional de cladire._. artere de circulatie. 'scara. se Irepr'ezintal cladirile permanente. Acestea se redau prin semnele lor conventionale. prin semnul. rezervoarelor si cladirilor. . cladiri. cladm. însotite de inscriptii explicative. . De regula. etc..biec. c~i~ unele clad~ri vlo~uibile ~ici. . artere de circulatie.ul conventional de rezerVOfse plaseaza pe locul fiecaruia. zinta în functie de densitate si de scar..

Diesel sau cu abur) si starea lor (îri exploatare. I:. cantoanelor.. . Liniile de cale ferata se reprezinta conform pozitiei real~. drumunsi constructii anexe. magaziilor. diferentiate în functie de: latimea ecartamentului (normale sau înguste). axa sempului co~ventional se plaseaza pe. Liniile de transmisiuni situate în afara localitatilpr se ~eprezinta în totalitate. ." ' I .3. teleferic. iar celelalte prin linii continui Icu grosimea de 0. ramblee. debleuri.4. p~~areleetc. cît si în afara localitatilor. semnale lurmnoase etc. zidhri de sprijin si. atît în interiorul. la suprafata sau subterane.>~ullocalitatilor. La liniile duble care nu se pot reprezenta la scara. troleibuz. Conductele' de petrol. funicular.a scarile mai mici de 1: 5. In int'eriorul localitat ilor.Soselele 'si drumurile se reprezinta în' functie de caracteristicile lor. Statiile de transformatoare electrice se reprezinta în totalitate. axa spatiului dintre linii. pentru cele instalate la suprafata si prin elemen~ele aferente situate la suprafata. sosele. l)aca nu se pot reprezen. haltelor. . tramv~i. de gaze si de apa..liniile 'de cale ferata. reprezinta în totalitate. semnele conventionale ale acestora pot fi deplasate fata de pozitia reala cu valori pîna la 0.. de co~solidare. precum si c~>nductele. . ~ lllstalatn pentru dirIjarea cIrculatIeI: semafoare. 5. plasîndu-se axa semn~lor conven100 . îns9tite de cobstructii aferente: statii depompare. de aer. cu exceptia celor situate lînga caile ferate.2mm. UNIT ELECTRICE.5 mm.castelelorde apa. pentru cele instalate subteran. Conductele de apa SI de abur se reprezinta numaI daca sînt instalate în afara serei.anexe si instalatiile pentru dirijarea circulatiei se reprezint a prin semnele lor conventionale. DE TRANSMISIUNI SI CONDUCTE Liniile electrice situate în afara localitatilor se reprezinta în totalitate. tU!1~~e. depourilor. ~bur-l' term~ficare SI canahzare. de compresiune"camine de vizitare letc." se reprezinta stîlpii de sustinere ai liniilor electrice si de transmisiuni la scarile 1: l 000 si 1: 2000. diferentiate) dupa natura stîlpilor de sustinere. . pastrîndu-se pozitia Ilor.5: RETELE DE COMUNICATIT Retelele de comunicatie sînt formate din: cai ferate.ta toate liniile. în afar~ localitatilor se. felul tractiunii (electrificate. acestea se' t:eprezinta si ~ interi<. Reprezentarea se reallzeaza prIn semnele conventIOnale respective." etc. 1'" . COIlstructiile .000. In statii se 'reprezinta linia prin.numarul liniilor (simple. Reteaua de cai ferate se reprezinta prin: . 5. Pe planurile la scara 1: l 000 si 1: 2 000. se scrie pumarul lor. benzi transportoare. pastrîndu-se legatura cu celelalte ~lemente pentru asigurarea claritatii planului si reprezentarea corecta a" elementelor principale . . însotite de inscriptii explicative referitoare la tensiunea curentului.cipil1a prin Semn conventional. tIuble). I ' . în construttie.constructiile anexe: cladirile statiilor.3. linii de metrou. prin semnele conventionale specifice. pod~ri.' demontate). ' " I .

. stîlpii de frontiera în totalitate. de categorie superioara.sosele. . ~ladiri. cu latimea partii carosabile ' de cel putin 14 m.drumuri naturale. si valoarea distahtei. . pavele. a santurilor. hidrografie si relief prin care trece f~ontiera de stat se reprezinta în tot!llitate. face circulatia mijloacelor de transport pentru lucrari agricole si exploatari forestiere. se reprezinta bornele si. cu raze de curbura mai mari de 50 m si pante mai mici de 10%. neprofilate si neacoperite.drumuri de exploatare permanente" pe care s~.drumuri naturale imbunatatite. se deseneaza grupele acolo unde. I Semnul conventional de frontiera sau limita administrativa în' cazul cind acestea sînt de-a lungul elementelor topografice. semnele conventionale ale cailor ferate si ale soselelor vor fi însotite de inscriptia directiei. 5. . unesc de obicei localitatile sau servesc ca' iesiri din localitati spre drumuri.acoperite cu asfalt. se reprezinta prin grupe de 3 -4 elem~nte ale semnului conventional. cu latimea partii carosabile de cel putin 4 m. De asemenea. pietre kilom~~rice.. Ocolesc localitatile si se intersecteaza C"tl alte drumuri la niveluri diferite. ' " Reprezentarea soselelor si a drumurilor va fi completata cu: raml1>lee. obligatoriu la schimbarile de directie lale elementelor respective.benzi. folosind:u-se punctele raportate prin coordonate. . putin 6 m.tionale pe axa soselelor si a drumurilor respective. La cadrul planului. asfalt sau pavele. batatorite de mijloacele de transport. 6 em. Grupele se. de' regula. Partea carosabila este întretinuta . diferentiindu-se dupa materialul de' constructie si dimensiuni . Soselele si drumurile se clasifica' astfel: '. a liniilor de somiera sau a altor elemente topografice liniare. nu rezulta diar pozitia . P~ plan. se traseaza astfel: Wl . raza de curbura minima de 150 m si pante mai mici deI4%. ~iatra sparta.grafic. Reprezentarea va fi ' însotita de datele caracteristice referitoare la materialuldeacopedre Si la dimensiuni. nisip etc.1 . cu latimea partii carosabile de c. sosele Si drumun se reprezmta 10 totahtate. existetite de obicei în zonele de deal si munte. 1 . . a canalelor. una fata de alta si în mod. intervale de 4 . asfalt sau pavele. debleuri. acoperite cu beton. fara fundatie si acoperire solida." . Frontierele si limitele administrative situate de-a lungul cailor de comunicatie. acesteia. cu datele -caracteristice specifice.autostrazi. cu doua sensuri de circulatie si cel putin patru. LIMITE SI IMPREJMUIlU Frontiera de stat se reprezinta conform pozitiei reale..3.poteci permanente pentru transporturi samarizate si poteci I de picior. indicata prin numele celei mai apropiate localitati' sau element geo. linii de tran~misiuni. piatra bruta.. acoperite cu beton.6. Podurl1e de pe calle ferate. piatra sparta sau pietris. prin lipsa semnului conventional de frontiera sau limita. \ Elementele de planimetrie.. FRONTIERE.cu diferite materiale: pietris. dispun la. Semnul conventional de -frontiera' se traseaza între punctele raportateJ în asa fel încît sa rezulte dar apartenenta de stat a eltmentelor topograifice de pe frontiera.sosele modernizate. \ . .. arb~ri e~c.

.iHe ele .zitia" iar elementul tepografic respectiv se deplasea~a.'. . în functi e de :caracteristicile lor. topografice" daca frontiera sau limita trece pe imijlocul lor si sem~ul conventional al elementelor respective permite tr~sarea frontiereisau limitei administrative. santuri" împrejmuiri. viroage. în afara localitatilor.. în cazul cînd acestea sînt Pe marginea elementelor topografice. zidurile de piatra. elementele topografice liniare (rîuri.-' pe acea parte a.. se scrie valoarea înaltimii.t:hidrOgrafiCe care se reprezinta pe Planurile l si hartile '". de adîncimea si gradul de amenajare aliinalurilor. dar 'semnul conventional al. cazul limitelor \ administrative se" pastreaza pozitia elementelor topogtafice si se traseazay limit8. . Zidurile si valurile istorice se reprezinta' în totalitate daca au lungimi mai mari de Hcm pe plan.diferentiate' dupa gradul de amenaJare. .ati:va este în. RETEAUA mDROGRAFICA t9'P~~~~. ' \ "'-... Nu \se traseaza limita acolo unde suprafetele sînt conturate de. nivelului apei. .. '. rl'ladi. izvoatelesi fintîriile.3 mm de acestea.3. î~ totalitate. frontiera îsi pastreaza. ' .. "~ l' 5. "'Liniile de mal se redau. --. . I .. " " ' 1 ' . .'{. drurhuri.3mm de semnul conventional al frontierei.. pastrînd o distanta de 0.împrejmuirile se reprezinta prin selectie. culoare neagra pentru elementele de vegetatie si de culoare sepia pentru suprafetele de nisipuri. ' I ' .. sîrma ghimpata. -' . lungimea si permanenta lor.7.po..:e~~n. . atunCI se reprezinta numai frontiera de stat. I ' .redîndu.constructiile anexe ale retelei hidrograJice. daca au lun~ gimemai mare de lcm pe plan. " . ' . ale elementelor topografice.'(' lin. fluviilor si rîuriloli. limite administrative etc. 1. prinliniepunctata de.. I '. I . Daca frontIera de stat. \. gardurileviicare împrejmuies~obiective economice si sociale. al liniilor de somiera sau al altor el. cele termale .) . jghea102 .~ canaluri pentru irigatii sau' desecari. l '<.. în functie de natura malurilorsi constanta. Cele din localitati se selectionea za Jnfunctie de scara planului. se tedau toate bratele 'cu lungimi mai mari de 1 cmpe plan. caramida si gardurile metalice. îd. liniare. . cele cu înaltimi mai m'ari de 1 m..mal' ale.rîurile si pîraiele.gardurile din lemn.' ~ pe mijlocul apelor curgatoare. 'La. Limitel. pîraie.sau minerale si cele amenajate. daca frontierasau limita administrativa trece prin mijlocul lor.emente. ' La pîraiele si rîurile cu apa permanenta. .permanente ale elementelor de vegetatie si de sql se reprezintl. la 0. " . plasa de sîrma si. alternativ.se celerbai importante. iar celelalte prin selectie. Canalutile. realitate. elementelor respective nu' permite si trasarea sebnului conventional .. . în functie de/ scara planului.elementulUI topografic pe care frontiera sau lImIta administr. pe ambele parti.\. în functie de natiura si matimea Jor" astfel: " " I -.e. se suprapune cu lImItele de Judet.de frontiera sau limi~a administrativa. în functie de latimea lor.L. Izvoarele si flntînile se reprezinta în totalitate. lacurilor. în aceasta situatie.

desenate prin linii continue cu grosimea de 0. _ \ Curbele de nivel se traseaza pe toata suprafata planului sau a hartii topografice.valori cu adîncimea malurilor si dimensiunile digurilor.scara si complexitat ea . diguri. datele caracteristice se scriu astfel: . .I I 't"--. a caror valoare este multiplu de 4 sau 5 a echidistantei. se reprezinta prin semnele lor conventionale. la: vaduri. reprezinta prin' curbe de nivel.. rîuri si canaluri. '. terase. i. . \ Su. .. mai.principale. debleuri.. Pe fiesareplan sau harta topografica' se scnu cotele la:puncteleJ'eteltI de baza. viroage si rîpe. . exceptînd: suprafetele ocupate de mare. 103 . hidrografice se reprezinta cu deta. '.. în ansamblu. 5. etc. pentru echidistanta. curbel. JO valori pe dm2) în functie de. . .1 i mm. . Ridicaturile.pei.latimea si adîncimea apei. pe plan. punctele caracteristice ale reliefului. santuri etc. Ec~idistantele.' .3. 15.-~ burile. iar cele cJ valori mai mari. . Constructiile anexe ale retelei. 1a fintîni si laFuri. -. conductele si. în mlastini se r. baraje. 10. pla. gropi. 20. ' -. ~ _ .prafetele msipoase se reprezinta daca sînt. peptru echidistanta de 1. gropile sidunele active cu valori mai mici decît valoarea echidistantei se. ELEMENTE DE SOL SI VEGETATIE Relieful se.. de: O....'..' . ajutatoare. semne conventionale si puncte cotate . '. santurile con~truite pentru-. 1 cm. cariere.-.stabilesc}~ funCtieI ~e scaraplanulm SI de accidentatm terenulUI. cu densitatea stabilita (7. \ ..8. 20 m .adîncimea si calitatea apei.nirnetr~e si altimetrie cu caracter permanent.. fluvii. \ Terenurile cu saraturi si cele cu mlastini se reprezinta daca au supra. trasate pentru scoaterea în evidenta a anumitqr fO[. canaluri' si....'. \.or de nivel.. si la intervale de 10. p<i>sturi . .15 cm pe plan. bacuri. lînga ~emnele conventionale' ale acestora trebuie sa se scrie valorile caracteristice. lacuri. elementele de'. semn conventional.' . si citirea usoara a reliefului reprezentat.. prezentarea cît mai fidela a unor forme de relief caracteristice. cot~ pe malul apelor.liere maxima. care se deseneaza p. se .' .' \ . J. punctele de detaliu prin . \ . . saraturi. hidrometrice etc. .eprezinta vegetatia existenta. viroage. 10. în\' locurile caracteristice. '. prin curbe de nivel. '.. rîpe.irigatii si desecari se reprezinta în functie de dimensiunile si importanta lor. 5.reFefului. cu valoare de 1/2' din echidistanta. reprezinta prin. confluente. Pentru manrea expresl~ yitatii. Elementele de relief: rupturi de teren. la: cascade. RELIEF. prin semnele conventionale speCifice.\ La reteaua hidrografica. pe regula. fete mai mari de 50 mm2 pe plan. cu valoarea egala cu echidistanta. De exemplu.sageti care indica direclP si viteza de curgerea a.2 mm. mlastini.rin linii continue cu grosimea' de 0.'care sasy asigure.' .. ramblee. mede relief.' 111 de: O. . curbele de nivell se Impart astfel: -' normale. _.. prin combinarea semnelor conventionale. stîndi. . .0 m. . accidentale. 30. rn:ari de. trasate pentru re. 40 m. o repartizare cît mai unitara pe întreagasuprafat~.

c. Impar tIrea supr~feteI terestre In zone (pe latItudme) SI In fuse (pe IpngItudme).K. avînd forma hnor trapeze.si date carac~e~istice~ diferentia~e.. Al (5~4x841 mm).4. sînt delimitate pe caroiajulgeografic. exe:. Suprafetele acoperite cu paduri se reprezinta prin linie de contur. ranstI. semne conventi~nale. Aceleasi reguli se apl~ca si pentru vegetatia cultivata: livezi. vii. foioase sau mixte . pin.. stejar. plan unle topografice. arse. finete. -. smt del~mItate de carOla]ul geogIiafIc.4. la scan maI man de 1: 2 000. De regula. " .avmd dimensiunile prezeJ1tate în tabelul 5. maracinis.tile sînt delimitate de cadru. 104 .opo?rafice . tmere. M ~i pe fusele notate 34 si 35. se se întocmesc pe formate STAS: Ao (841 xl 189 mm). astfel: I " . Planurile si . artar etc. precum. A2 (420 x 594mm) sau pe formate stabilite conventional. specific. pItIce. izlazuri etc. delimitate pe reteaua rectangulat:a la valoarea de 0. ' Prin paduri se reprezinta si celelalte elemente topografice: poieni..L IMPARTIREA PE FOI SI NOMENCLATURA împartirea si dimensiunile foilor. pepimere. drumuri. . se întocmesc pe formate STAS sau pe formate de 50 x l 50 cm.5.selor.: '\ .lo"ngitudine A .la.flape zonele not~J~. . I în figura. Daca sfprafetele sînt mai mici de 1 cm2 .toriul tarii noastre se-a.1. Ambele proiectii folosescacel asi sistem de împartire si nomenclatura.2. 16~. fiird delimitate de caroiajul rectangular. se reprezinta prin contur si semn' 'conventional . 5. nu se mai contureaza.cutate pe suprafete man. Împartirea acestora este unitara. tei.scari mai mi?i . executate pe suprafete limitate. I Planurile . I Suprafetele compacte cu tufaris.1 se prezinta o portiune din harta de învatamînt la scara 1 : 25000. este aratata în figura 5. daca sînt mai ma'ri de 1 cm2 pe plan. la scari mai mici d e 1 : 5 000. dobonte de furtuna. Ter. culturi tehnice etc. fag.50 m fata de sol. si notarea acestora.starea padurll: mature. . . care se traseaza dupa anumite principi~ în func~ie de scara si de supr~f~ta r~preze~tata'1 . Pentru aceasta se traseaza conturul zonei pe o harta la scara convenabila si sb întocmeste schita cu dispunerea plap.si hartile t.. Planurile topografice .datele caracteristice se refera la înaltimea medie a copacilor si diametru! mediu la înaltimea de 1. jnepeni.are are dime!1siuni: pe" latitudine <P _~o ~i pe . avînd la baza harta la Scara: 1: 1 ogo 000.specia: brad. uscate sau taiate. linii electrice sau de transmisiuni etc.grupa: conifere. CADRUL PLANURILOR SI HARTILOR TOPOGRAFICE Planurile si har.entionale de vegetatie se pot combina pentru redarea cît mai fidela a situatiei din teren. 5.de 1 : 5 O~O.5 sau km întreg. în tara noastra plan~rile si hartile topografice se întocmesc în proiectie cilindrica transversala G\auss pe fuse de 3o sau de 60 si în proiectia stereografica -1970. I . ierburi naturale. . L. linii de somiera.la~ scari mai mari 1 : 2000. 1.. Semnele conv.hartile topografice.

rm\ L \ /( \ J '6~ c \ c \ B Ee Uif 10 fiI A ° . coresp. de Jxemplu L-35 (fig.. o 0° 6° 17° 78° 2/fO JO" heo 8 . se trateaza concomitent cu nomenclatura acestora. ' \ .. Pentru harta la scara 1: l 000 000. De-asemenea în talJelul 5 l 13 25 37 49 [-3S 6 IV D VI Fig.2).unzator cu împartirea foilor de harta. 5. Fig.2. Nomenclatura este proprie fiecarei scari. 1. 36 C' \ M o .3. împartirea. JI '32 33 3* JS. 5. împartirea de la scara 1 : 1 000000 pîna la scara 1 : 100000. care înlocuiestb titlul. derivînd una din alta. la scara 1 : 1 000000. împartirea pentru harta. în continuare pentru hartile si planurile la scan ~ai mari de l : l 000 000. 5.3.poate fi urmarit în figura 5. împartire ~ foilor de harta la scara l : l 000000 pîna la scara l : 100 OOO. nomenclatura este formata din litera cu care este notata zona si din numarul fusului. 1(J(J{)000 105 . Modul de. Nomenclatura hartilor si a planurilor topografice este un siStem de notare al foilor de harti si planuri topografice.

463 500 L-35-16~B-d-4-III 1. de. corelatia acestora cu scara si' dimensiunile foilor de harta..2. II.zona corespunzatoare hartii la scara 1: 100000 se împarte În 4 parti (2 x 2)" care se" noteaza cu primele litere majuscule ale alfabetului latin. fum profectia Gauss si stereogrmca .2. la care se. de la vest spre est si de la nord spre sud. împartirea! ei efectuînduse în continuare.3. D' 1. . 2'30" 3'45" \ 463 500 \ 1 : 5000 L-35-16-(53) 256 4 1.370 400 1 : 100000 L-35-16 144 4 1. mane.. 'zona corespunzatoare hartii la scara : 1000 000 se împarte în 4 parti (2 x 2) care se note-aza cu primele litere }najuscule ale alfabetului latin. pe \ pe 1u'" ' latitu.B.C. Nomenclatura Jnei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala. de la vest spre est si de la nord spre sud. 144 20' 30' \ 370 400 'o' 1 : 50000 L-36-16-C 1 : 100000 4 A. de la vest spre est si de la Inord spre sud. b. I Pentru harta' la A scara Al: 200~00. la care se adauga litera majuscula corespunzatoare zonei..2.D 10' 15' 1 370 400 4 1 : 25000 L-35-16-B-a 16 4 a. 5\. 106 .1 pye " lonSitu-\ x ~'[ dine ciine (mIIi) (1nmJ " 1: 1000000 L-35 1:1000000 4° 6° \ . .. IV se arata sistemul de împartire pe foi de harta si cum se formeaza noJenclaturile. de harti t?~ Notarea în ~ Scara Nomenclatura cuprinse în r cadrul fiefoaia: " ". carei foi pe . II. Pentru harta la scara 1: 50 dOO..-.3). ' lmenSlunea cadrrlor Nr. Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala~ la care se adauga c~fra araba corespunzatoare zonei.. de exem~lu: L-'35-C (fig.D 2° 3° \ 445 480 " l : 200 000 L-35~XVI 36 9 1.C. 5. se considera ca baza hattala aceasta scara (1 : 100 000). Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura initiala. III. Pentru harta' la scara 1: 100 000" zona corespunzatoare hartii la scara 1 : 1000000 se împarte în 144 parti (l2x 12). care se noteaz~ cu cifre arabe. de exemplu: L-35-16 (fig.)'«.0 zona corespunzato~r9 h~rtii la scara 1: 1 000000 se Imparte In 36 partI (6 x 6).B.Tabelul 5. I Pentru harta la scara 1: 500 000. Nomenclatura unei foi de harta va fi fQrmata din nomenclatura hartii . 5. XXXVI 40' 1° I.1 Smemm de imparpre pe foi d~ harta si nomenclatura. care se noteaza cu cIfre ro. adauga cifta romana corespunzatoare zonei.3). de la vest spre est si de la nord spre sud.4.. d 5' 7'30" \ 370 400 1 : 10000 L-35-16~B-c-3 64 4 1. . l \& d ~t.. '. 5. . .197@. . 1'52".3). 256 1'15" .445 480 1 1 : 500 000 L-35-C 4 4 A.c. Pentru hartile si planurile topografice la scari mai mari de 1: 100000. e~emplu: L-35-XVI (fig.

. \ Pentru' planul la scara 1:5 000.6. zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : 50000.în primul caZ. 5. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 . .35-16. la care se adauga cifra romana corespunzatoare zonei. 5. arabe.în al doilea caz. zona corespunzatoare unei harti la scara 1 : ~5 000 se împarte În 4 parti (2 x 2). cifra araba corespunzatoare zonei. la care se adauga litera minuscula corespunzatoare zd\.B-d-4III (fig. -de baza la scara 1 : 100000. Pentru harta la scara 1: 25000.Ila corespunzatoar e zonei. Se folosesc doua sisteme de .adauga cifd araba corespunzatoare zonei. de la vest spre est si de la nord spre sud .:(53).107 1 3 o ' '2 4 2 J 4 5 6 7 33 6S 11 49 81 Fig. se împarte în 4 parti (2 x 2). z~ma corespunzatoare unei .4).4). împartirea de 113 la scara 1 : 100 000 pîna la. . la care se adauga litera majuscl. 5. de exemplu: L-35-16-C (fig.4). de la vest spre est si de la nord Ispre sud. . notari si nomenclaturi: . d \ I \ \1 ~4\ .scara 1.parti.:25 000.5:4).nei. suprafetele rezultate din împartirea zonei în 256 parti se noteaza cu cifre. la due se.noteaza cu cifre arabe dt la vest spre est si de la nord spre sud. 1Il~ IV 1 100000 \ Pentru planul la scara 1: 10000. ' \. care se . Nomenclatura unei foi de harta va fi formata din nomenclatura Hartii la soara 1 : 50000.4. b\ \ J. la care se adauga.. care se noteaza cu priknele litere minuscule ale alfabetului latin. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura hartii la scara 1 : 100 000. de exemplu: L-35-1.: 5 000. de exemplu: L-35-16-B-a (fig . -de exemplu: L-35-16-B-c-3 (fig.harti la scara 1 : 100000 se împarte în 256 parti (16 x 16) ceea ce este similar cu împartirea zonei unui plan la scara 1 : 10 000 în 4. 5. . de exemplu: L. suprafata rezultata din împartirea zonei planului la scara 1 : 10 000 în 4 parti se noteaza cu cifre romane. în paranteza. Nomenclatura unei foi de plan va fi formata din nomenclatura planului la scara 1 : 10000.

din care se po.respunzator cu sistemul de împartire si de no.r. 108 .cmit un grafic general de raco.r. Fig.mpus din mai multe planse.4.ne. J Acesta s -a mto.5. s-au întocmit grafice de raco. to.ate lo.menclatura generala. care cuprind.cmesc pentru anumite zo.nul taru.menclatura a hartilo.nat~le geog~afice ale acesto.2.Io. prezentate anterio. se fo. 5.rtlUne este prezentata Ul figura 5.mune) cu limitele lo. daca planul este co.Io.ate judetele. GRAFICUL GENERAL DE RACORDARE A HARTILOR TOPOGRAFICE Pentru identificarea cu usurinta a unei harti sau plan s-a Înto.menclatura planurilo.5.r.~do.sitsistemul de împartire si no.o.No.rmat de regula din titlul lucrarii la care se adauga numarul plansei. Opo.seste co.. 5.ra. este fo.rdare pentru to. o.pograficecare se înto. n<:>menclatt~rile.calitatile (municipii.rase. co.rdare. Graficul. unde nu s-a fo.si ~o. Graficul general de racordare a hartilor topografice. I Pentru asigurarea cerintelor curente.r to.CmIt pentru mtreg terIto. în plus fata de grafi~ul general.r.ate deduce p6zitia harti!o.

109 . pe intervale de un minut. I între cadrul geografic si cel ornamental se marcheaza. la intervale corespunzatoare scarii. oraselor si comunelor. . . Linia dubla sbînnegreste alternativ. I Reteaua geografica. . de cadrul interior. liniile.3. asa cum se arata pe modelul din figura 5.6.lanul respeCtiv. între cadrul interior si cel geografic se traseaza. prin puncte.numele statelor. I In figura 5.. municipiilor.7 se prezinta exemple de acest fel.5. da(i. multe planse. numele localitatilor spre care merg caile de comunicatie si distanta pînala aceste localitaii. ELEMENTELE CADRULUI Cadrul hartilor si planurilor topografice este un sistem cOllflplex care limiteaza reprezentarea si pe care se trec anumite date grafice si numerice.an:BJrfa. reteaua geografica.tuate pîna la 2° departare pe longitudine fata de meridianul ma~ginal al fusului.a nu au numele scris pe plansa respectiva.! În/el"io'" Fig. . 1.priti segmente desenate în afara cadrului ornamental.4. . . de o parte si de alta a frontierei de stat: . Cadrul este format din trei parti: . la distanta de 7 rIfn. Morcarea /atifudim. traseaza prin linie dubla (cu interval de 1 mm).a numele nu estel titlul planului. de o parte SI de alta a limitelor acestora.paralele si meridiarle sau reteaua rectangulara. 1 Cadrul geografic I Cedru.numele judetelor.cadrul ornamental se traseaza printr-o linie groasa de 1 mm. . divizata în functie de scara. La hartile si planurile topografice întocmite în proiectia' Gauss.cadru este însotita de valorile respective. geografica . care marcheaza reteaua rectangulara. El reprezinta' reteaua.cadrul geografic se.' '3409 Reteaua reclr:mgu faNi He/eau(J fwdrmgu/arO / a fusu/uivecin 84 5410 CaiJlYJl orn. segmente valorile de latitudine si longitudine. . si anume pentru cele aflate deasupra si la dreapta valorilor pare. Pe acesta sînt mJrcate prin. unind colturile care s-au raportat prin coordonate.cadrul interior limiteaza reprezentarea pe harta sau pe' p. Se traseaza prin linii drepte. -. Elementele cadrului. sau dac. se marcheaza reteaua rectangulara a fusului vecin.numele localitatilor reprezentate pe mai. între cadrul interior si cel geografic se scriu: . si rectangulara trasata pe . "si\. la distanta de 1 mm de cadrul geografic. Numele acestora se însoteste de prepozitia "de". 5.6.

.9.8. a Numele statului si numele institutiei care a executat lucranea. . d Caracterul hartii sau al planului (nesecret.10.. Exemple de scriere pe cadru. . de exemplu: . .Variatia anuala a declinatiei . I f Schita declinatiei magnetice si valorile acesteia.8. cu ajutorul acesteia se obtin v~lorile unghiurilor de panta 'În functie de distanta dintre curbele de nivel si de echidistanta. .~~. scara grafica. Inscriptii' din afara cadrului..7. . . . . stabilit pentru evidenta automatizata. necesare unele inscriptii.==-===-~~ Q\VQ 1-_-_h =1 D=JGJIG Fig. .0°52' 2°14' '. ~~~.Convergenta medie a meridianelor .Declinatia magnetica În anul 1992 .d : c I 'O a b --CCJ-. Sub schema se scrie valoarea echidistantei. . Un exemplu se arata În figura 5. .. În urmatoarea ordine de la a la 1: . . secret). 110 Jud. -' Abaterea acului magnetic fata de reteaua rectangulara . .Consla i I / ..1 . . I e Valorile convergentei.. h Scara. 5. . g Schita anomaliilor magnetice (acolo unde este cazul). . 3°06' 0°03' ... . c Codul. . un exemplu se arata În figura 5.I .meridianelor Sl declinatiei magnetice. i Schema pantelor. secret de' serviciu. . . 5. plasate conform figurii 5.~LLJ. numerica. ..11. sistemul de proiectile si sistemul de referinta altimetric. In' afara cadrului ornamental al hartilor si al planurilor topografice mai sînt.--====-----= I m Fig. . un exemplu se arata În figura 5. b Nomenclatura hartii sau a planului topografic.

5..Fig. referitoare la operatiile efectuate si anul executiei. ~. de 1: 5 000. sistemul de proiectie si de referinta altimetric. Sistem de referinta alfimefric . ~ si d.. . .1970 . Scara. .reasi. IAc~st~a furmzeaza un mare volum de mformatll referItoare la teren.5. La planurile topografice la scari mai mari.. k Date privind întocmirea planului.cercetarea. j Schema limitelor administrative. folosirea teren. 111 .~lui.11. Schema pantelor. careI se întocmesc pe formate STAS. care constitUIe elementele de baza pentru efectuarea . iar în indicator se trec datele prevazute la hsi k. 5. Deasupra laturii de nord se trec inscriptiile prevazute la a.Marea Neagra Fig. . .' cadrul acestora va fi format din caetirul interior si cadrul ornamentaL Cadrul ornamentalpoate fi chenarth plansei.tuturor genurilor de lucrari. 5m Fig. 5._---'. . Schita dec1inatiei magnetice 10050 O blalijîlIW'Iil'!jî!d 1:5000 100 200 I I 300 I 400m t I ?roiec!ie stereografica . 5. I 1 Nomenclatura hartilor sau a planurilor cu care se racordeaza. de w studiul.9. Hartile si planurile topografice se folosesc în toate activitatile legate.10.' . FOLOSIREA HARTILOR SI A PLANURILOR TOPOGRAFICE . I în general hartile si planurile topografice se folosesc pe teren si la birou pentru rezolvarea anumitor probleme si ca material cartografic de baza. prospect~.

la care se aduna diferentele masurate grafic de la' punct .5:5... PRQSl.S . I în acelasI mod se pot determma SI pozItnlealtor puncte dm teren care nu sînt reprezentate pe harta.1 ' Coordonatele rectangulare x. Daca detaliul respectiv nu este reprezentat. Din valorile retelei rectangulare rezulta coordonatele x=5083.. Deci. extrase de pe' harta sînt: x=5 083 377. sau poate fi stabIlIt prm Ihtersectll IImare. cu echidistanta curbelor de ni veI de 5 m. .coordonatele .te si directii si rotirea hartii pîna se suprapun directi ile din teren cu corespondentele lor de pe harta.1.4 mmx25 000=435. I . . . Pozitia punctului de statie va fi la intersectia artelor de cerc trasate. y=5297. .12 o zona dintr-o harta topografica la scara 1 : 25 000.. pe teren si la cabinet se pot efectua cu ajutorul hartii. I ril or topografice.statie p. . sy=17. IdentIfIcarea SI determinarea anumitor puncte.. Se unfsc punctele corespondente de latitudine ep si longitudine A ce trec la sud si la vest d~ punctul B.geografIC mtre punctele marcate. Ise masoara dIstantele pe cadrul .9). De asemenea.Isuprapuse pe una din laturile cadrului interior de vest sau de est. Punct~.0 m). sau fata de detaliile din teren. . . . notîndu-se valo~ile<PA=45°51 '20".Identificarea pe teren a unor detalii reprezentate pe harta se efectueaza prin orientarea hartii. rectangulare ale punctului A. care corespund cu direct ia meridianului geografic pe teren. cu ajutorul' scarii. I . se prezinta în figura 5. în kilometri. d~ . fata de cel putin trei detalii identificate pe tererisi pe harta.?ate fi un detalIu reprezentat. I Determinarea punctului de statie se face dupa executarea orientarii. fig.' . acestea se teduc la s cara si cu ajutorul unui compas se traseaza arcele de cerc corespunzatoare distantelo r reduse. . I Orientarea.pîna la liniile caroiajului. determinarea punctului de statie si trasarlle. SIP~NURILOR TOP?GRAFICE . avîndînl vedere.EME CARE SE REZOLVA CU AJUTORUL HARTILOR v.5 m.. . y=5 297 435. Se masoha distantele pe teren de la punctele identificate la punctul de statie. yale unui punct A se' determina cu ajutorul retelei rectangulare trasate si a scarii hartii (1: 125000). I Coordonatele . Â =24°25'10" . Orientarea cu busola se realizeaza prin asezarea hartii pe o sUI1>rafataplana orizontala si a busolei cu gradatiile :ce indica diametrul N . Pe 4irect:iJilerespecti ve se ideIltifica semnele conVentionale ale punctelor vizate. 5.prin apreciere. el se noteaza prin semnul conventional c9respunzator. în plan orizontal. prin folosirea d~taliilor apropiate reprezentate ~ ha~ta .' . în..0 m.1. Pe teren hartIle SI planurIle se pot folosI pentru orIentare. distantele din teren reduse la scara hartii. I Orientarea fata de detaliile din teren se face prin identificarea pe harta si pe teren a unor punl.. efectuarea de studii etc. geografice cp " A ale un ui punct B se dletermina cu ajutorul marcajelor de pe cadrul geografic al hartii. Se roteste harta împreuna tu busola. '. Orientarea se poate face cu aj~torul busolei... corespunzatoare ..5 m. diverse studii si calcule -necesare lucrarilor de cercetare si proiectare. . consta în stabilirea pozitiei hartii în asa fel înCÎt sa se realizeze o corespondenta perfecta între locul de dispunere a obiectJlor din teren cu cele reprezentate pe harta.. '. I Pentru exemplificarea modului de folosire la cabinet a hartHor si planu. valori reale Csx-15.a directii lor între punctul de statie si punctele identificate pe teren.1 mmx25000=377. transformate. pîna cînd VÎrful nordic al acului magnetic indica gradatia ce reprezinta valoarea declinatiei magnetice (v.

10" 8.2 mm: 81\ =.7 mm) si se face ra112 .valortloT" de 10" (6'''=10''=12.

"v b.' b.Ia cu cadrul de vest al \hartii. punctelor se pot obtine direct.folosind coordonatelerectangulare ale punctelor extrase de pe harta si aplicînd relatia tg e= g ~ sau cotg e= t. . -. l:Jy IrectIa C. di~taÎ1ta C~B=138. pentru evidentierea diferentelor de nivel. parale. de exemplu.25 x 5!Y1. si aplicînd relatia: do= .8 mmx25 000=3 470 m.9 m fiind Înscrisa pe harta~ a punctului D este 560 fi fiind pe curba de nivel. pentru cele situate Între curbele de nivel.I Cotele. . proiectarea .8: 12. cota p~nctului B este 561. De exemplu. coordonatele geografice ale punctului B. Se masoara cu raportorul unghiul dintre cele doma directii (66g).B.x=1 720 m.do =3 472 m..7: 8.2 m) se aduna la valoarea curbei de nivel inferioare (435+1. extrase de pe harta. Deci. se face raportul distantelor (0. CB ' .1 mm). Pentru hartile situate la vest de meridianul axial"valorile se aduna.si exploatarea zacartlintelor de minerale utile sau pentru proiectarea si constructia' diverselor obiective economice. . Profilul topografic este reprezentarea grafica a unei sectiuni I verticale a terenului. pentru cele care au Înscrisa valoarea si pentru cele situate pe.B. Acesta serv~ste la studierea.25).8: 3'. cu precizia de 50C (proiectiile cartografide utilizate fiind conforme).se stabileste valoarea curbei de nivel inferioarepuncfului C (435 m).x .folosind coordonatele rectangulare ale punctelor extrase <!le pe harta. rezultînd: g"f 5. Datele n~cesare .mirii unui profIl (c(Jte si :dista. pentru d .se masoar~ d~iS!anta. si directia C. .prin masurarea dist~telorpe harta (cu rigla) si transfolimarea acestora În valori reale cu ajutorul scarii. sînt: Cf =45°51'25". pe un anumit traseu. obtine prin inteIi\lpOlare ~~: . . 1 .. se scad: I Unghiurile Între diferitele ijirectii de pe harta se pot masura cu raportorul. iar a punctului C se. iar pentru cele situate la est. se traseaza directia nord. în functie de cerintele lucrarii si de lungimea traseului. De exemplu. sau se obtin prin masurari pe teren. I ' . ~ -.y2. Xc =5081 765 m. . se stabileste scara: de reprezentare.. În acelasi mod. prin punctul <:.1=0.întoc. rezultînd 67g20c Convergenta meridianelor este Înscrisa pe harta.:24°25'11".2=436. Yc =5296595 m.' obtinîndu-se diferenta de nivel dintre punctul C si curba de nivel inferioara.y=3017 m. Orientarile directiilor se obtin: . YB =5299612 m. obtinîndu-se cota punctului C. Pentru aceasta. 8:. 87\' 0. ' .prin masurarea cu ajutorul raportotului.Cartogralie 113 . care poate fi unitara (scara lungimilor egala cu scara înaltimilor) sau diferentiata. rezulta: cotg'O= f1x = 1720 -O 570102' e =67g0( 49cC fjy 3017' . care se înmflteste cu valoarea echidistantei (0.2'10"~ 5". distanta I B-C va fi: xB =5083485 m.nte între puncte) se extrag Ide pe planuri si harti.portul dintre distantele masurate fata de liniile trasate.2 m).2 m). Distantele dintre puncte se pot obtine: I .8 mm) SI pma la curba de nIvel supenoara (3. x2 +b. de la curt>a de niv~l i~ferioara p~na la I punctul C (0.10"~ 1". curbele de nivel si prin interpolare. f:.7.diferenta de nivel obtinuta (l. la care se aduna valoarea convergentei meridianelor (ilg 2OC). De exemplu.

:: '-' . 11 ..':"g ~u l.. c :a ~coN N-ori ...... ki: '<t 99 !i9 '8os . o 8 V"l N ~ .:: ~o Q..0.el oI .1'\ ai> 1.. ... 10 ~ 1~:: ..-:. o. u l.. ~ .

r~ .' Datele extrase sînt înscrise si pregatite în .. magurate pe perpendicularele ridicate din punctele raportate pe directia orizontala. Jaruia se trec: numarul puncwlui.13. \ Pentru exemplific. pe indicatorul. se urmareasca valorile relative ale elementelor de relief. înaltimea elementelor de vege-' tatie etc.s-au raportat punctele profilului pe direotia longitudinala. punctele de. Profilul rezultat este prezentat in figur~ . Cu ajutorul datelor extrase se întocmeste profilul. cu .! . intersectiile Icu elementele de planimetrie si. Prin unire trebuie sa. -. cotele terenului.tabelul 5.14. milor 1: 10 000 si scara înaltimilor 1: 1 000. de 1O on mal mare decît scara lungimilor. Portiune din harta topografica la scara 1: 25000 (fictiva).2. pe plan sau pe harta se fixeaza tfaseul acestuia.folosind diferentele de nivel reduse la sc~ra.5. elementele de planimetrie.13 pe care s-a întocmit profilul cu scara lun~iFig. frîntura.\ ! în acest caz. scara înaltimilor este. pe care se marcheaza punctele caracteristice: capetiele profilului. rezultînd profilul terenului. d~stantele partiale si cumulate. \ Pentru întocmirea unui profil. cotele proiectate.'''' 8* 115 . succesiv. schimbarile de panta. . Apoi se masoara distantele între punctele marcate si se extrag valorile cotelor acestolra.are se considera traseul marcat pe har-ta la scara 1 : 25 000 din figura 5. fata de cota de referinta stabilita.s-a .. 5. .~declivitatietc. folosind distantele reduse la scara ~ . în functie de scara lungirhilor si a înaltimilor se raporteaza punctele caracteristice ale profilului.s-au raportat punctele pe directie verticala. se' unesc punctele raportate. curbele de nivel etc. care s-a 'întocmit astfel: \ -' s-a calculat lungimea traseului (164 mm) si diferenta de nivel maxima (100 rrim) pentru stabilirea formatului hîrtiei.trasat indicatorul pe care s-a marcat punctul 1 de începere a profilului si s-a stabilit cota de referinta (520). de obicei. Profilul întocmit~ se deseneaza În tus.

4 0.0 100.5 575 16.5 100.0 0.5 41.5 87.2 Date extrase si pregatite pentru intocmirea profilului topografic Valori: Distante Distante Distante Distante cumulate Puncte Detalii . Profil topografic (fictiv): scara lungimilor = I : 10 000.0 625 62.0 5 Liziera. .0 12.5 600 60. 5. 570 55 padure 137.0 0.Tabelul 5.0 4 Liziera padure 540 40.5 125.0 1 150.8 637.0 450.5 37.5 50.2 1 512.0 87.5 3 Fir vale 529 35.5 275.5 37.2 862.5 550 46 115.5 25.2 1012.8 687.5 101.5 156.5 175.0 375 550 25.5 63.5 100.5 Drum 610 7.5 8. scara înaltimilor = I : I 000.0 77.8 1 637.14.2 912.0 545 43 107.5 75.5 50.0 50.0 62.0 615 3.0 116 Fig.5 68.5 31.0 575 56.5 25 Viroaga 536 .0 540 31.5 87.5 775.5 2 Sosea 612 5.5 545 27.0 6 628. 570 18 45.5 86.0 605 11.2 1412.2 412.0 600 12.2 1 562.5 151.5 88.cotensivi eclurbe I :(m2Sml000 1c:um(m1u0ml0a0t)e0 cuml rmeua)llielte pîunIntmrcetIe 618.0 17.5 100. 'il' .5 1075.3 65.5 Viroaga 535 /34.8 87.5 1 375.0 225.2 312.5 187.0 27. 36.0 37.5 141.5 91.8 887.0 75.5 163.

e.'logiei de. plan deriva~ din planU.mtocmire dIrecta.1 I -' întocmire directa. corespunzatoare destinatiei planului. I I întocmirea se realizeaza . 1 : ~ OOOw.1topogr~fic si complel~at cu elemen l tele cadastrale specIfice.3. pe baza masurarilor topogtafice. ' . Aceasta tehnologIe se aplIca cu pnorHate.2.3 Derivarea . PLANURI CADASTRALE Materiale cartografice de bazl II \ Scara planurilor Document Scara: si hA/!tilor derivate 11 1 : 5000 1: 5 OO<ilsi 1 : 10000 Originale de teren sau de stereorestitutie 1 : 10000 1 : 1000(lSi 1 : 25000 1 : 25000 1 : 25000 . topofot6~rammetrice si cartografice. prefentat În tabelul 5. II. elemente topografi1e si elemente speciale. de regula.intr-un proces de derivare. cele obtinute prin lucrari geodezice. PLANURI SI HARTI TEMATICE I Planurile' si hartile tematice contin. carnete de sarcini sau teme de proiect~~e. i i 1 : 25000 1 :\1 50000 1: 50000 1: 100000 Originale de editare 1 : 100 000 1 :I[ 200000 1 : 200 000 1:1 500000 1 : 500 000 1 :!11000000 Pentru planurile si hartile tematice se folosesc. la scanle 1 : 2 000 si 1 : 5 000. . sînt de regula. prIn metode fotogrammetnc 1:~500 si. orili~alele PlanJ.5. 5. . de regula. rilor si hartilor topografice la aceeasi scara. În general: 111 : 500 pentri 1117 .liI 5. FOLOSIREA PLANURILOR SI HARTILOR 1'[ I CA MATERIALE CARTOGRAFICE DE BAZA ' Documentele cartografice care se folosesc pentru întocmirea planurilor si hartilor topografice la scari medii si mici. în asa fel Încît sa permita reprezentarea parcelelor. Scarile de întocmire se aleg în functie de densitatea elementel6r topograficel. la scarile 1 : 500' 1 : 1 000' Il ' ~ 1: 2000 si 1 : 5 000.\ . 1 .planurilor si J1irtiIor topografice 11 I 5. Ele pot fi originale de teren. ~ li w . prin diferite tehnologii: . II I Planurile si hartile derivate si cele tematice se obtin prin aRlicarea tehno. acestea fiind considerate ca materiale cartografice de baza. '1I il Planurile cadastrale se întocmesc.6. Continutul adestora se staL bileste prin instructiuni. sau a planurilor si h~hilor tema tice. de stereorestitutie sau de editare. la sc l l ara de întodmire sau la scari mai mari.6. In general. redactare si cartografiere.întocmire ca.1. în general la scarile .\ ' I Tabelul 5. ~orespunzatoare fiecarei si1fatii.

formelor principale de relief.3.numele 10calitatilor. apelor.' curtile si parcelele.caile ferate. cariere.' "\ . . industriale. instalatii de deservire a navigatiei. soselele si drumurile se'redau prin semnul conventional al . folOSIt pentru Întocmirea documentelor cadastrale.'.14) În centrul fiecarei parcele. Pe plan se face numerotarea cadastrala pentru tarlale si parc~le si se 'Înscriu simbolurile categoriilor . Daca fisia este mai lata de 5 In. înscrierea simbo\lurilor (v. . " ta .strazile În localitati se redau prin . Constructiile hidrotehnice se redau prin semnele conventionale ale elementelor componente.i. televiziune. ~iguri. mine etc. Localitatile se reprezinta cu toate elementele componente: . ' 118 . \ . de exploatare si aleile se redau prin semn conventional pe care se înscrie latimea drumului. stîlpii de sustinere a liniilor electricf si de tran smisiuni. conventional specific si inscriptii. terase. . comunale). numiri de teren: -' numele teritoriilor administrative vecine. Relieful se reprezinta prin elementele aces.de w folosinta.caii respective si prin delimitarea zonei. \ . . . La apele curgatoare si la canale s e înscriu Iatimile zonelor de protectie. limitele tarlalelor si parcelelor.drumurile comunale. Categorii de folosinta ale terenurilor. limitele perimetrelor construibile ale 10calitatilor. diferentiate dupa ramuri de folosinta si posesori.. în interiorul cladirilor se.l hid t h . strazi..viroage.înscriu indicii de cartare. cladirile de locuit. reprezentate la scara prin contur.. \ . liniile de mal ale apelor curgatoare si' statatoare. L ' . prin. fara a se trasa curbele de nivel . I rogra laSI c. . semnul. cu toate detaliile componente. tabelul 3. Instalatii: fabrici. acostamentele si prin limitele parcelelor (gardhrile). . poduri. drumuri etc.1. -.semnele conventionale ce reprezinta partea carosabila. Inscriptiile ce se trec pe planurilecadastrale În afara celor specificate anterior sînt: ' .. alunecari. linii de tramvai. Elementele de hotÂrnicie: frontiera de stat. 2. .arterele de circulatie: cai ferate.15 se prezmta un plan topografic la scara 1 : 500. Retele de comunicatii: . se trkseaza limitele acesHte.conductele se reprezinta prin semne conventionale pe care se Înscrie latimea fisiei ocupate. \ Planurile cadastrale contin în general urmatoarele elemente: I Puncte de baza reprezentate confo'lm prevederilor cap.. statii meteorologice. statii de radio.fara a se indica datele caracteristice.pozitia nordulUi.orase mari. 1: 1 000 si 1 : 2000 pentru localitati urbane si rurale si 1: 5 000 pentru zone agricole si silvice. limitele admibistrative (judetene. e ro e m ce se repreZlD prm semne conventionale. în figura 5. baraje. .ons Cta. transformatoare electrice. ravene. -. .da fi.cladirile publice. uzine. toponimie. orasenesti.tuia: rupturi de teren. tru ~. social-culturale etc.

5. H9 .15.Fig. Plan topografic la scara 1: 500. folosit pentru intocmirea documentel or cadastrale.

grafice. scrierile pe cadru (fig. . pe hîrtie de desen format A4~' asezata cu laturalunga în pozitie orizontal~ Se traseaza chenarul si indicatorul identic ca la plansele Ianterioar e.. pe care se traseaza chenarul. la est si la vest de 13 mm. iar celelalte cu bloc filiform minuscul.8. coordonatele rectangulare si cQtele a' cinci puncte alese pe harta prezentata în figura 5. la sud de 40 mm. orientarile sil unghiuril e. între punctele alese se vor determina distantele (numeric si grafic). conform figurii 5. 2. b. cu dimensiunile 240 x 140 mm.1.7) si inscriptiile din afara cadrului (fig.ga jos. Pe plansa se deseneaza scheletele din figura 5. I . Tabelul va cuprinde primele doua coloane ale tabelului 5. Sa se deseneze o planse cu scheletul si nomenclatura hartilo~ si planurilor topografice. Scrie~ile notate pe figura 5. Sa se determine coordonatele geografice.8).6). . cele de la "fi" cu bloc înclinat la dreapta majuscul. se întocmeste un tabel cu nomenclaturile I hartilor si planurilor care au fost hasurate' pe schelete. 5.2 (65 x 100 mrn)'1 figura 5. .nivelul indicatorului. I ' Se vor desena toate elementele cadrului cu valorile lor (fig. continutJI acest ora fiind aratat la cap.. LUCRARI PRACTICE 1.în partea din stîn.5. Pe pla~sa se deseneaza cadrul. pe hîrtie de desen format Ai.~. . .1. Spatiul dintre chenar si cadru va fi: la . la .'" asezata cu latura lunga în pozitie orizontala.3. 5.8 cu .4 (96 x 96 mm).3 (72 x 72 mm) si figura 5. 5.c" si : scara' numerica se executa cu caracter bloc drept majuscul.. I 3.7.4. Sa se deseneze o plansa cu cadrul hartilor si planurilor topo.nord de 20 tÎ1m. 5.

\ .. urma exploatarii imaginea fotOgrafiCa! a planului la scara dorita (fara curbe de nivel)..ter~n se f910sesc. . .fotointerpretarea.utse elementele de plaplmetne. . \ . ..Capitolul 6 INTOCMIREA PLANURILOR TOPOGRAFICE 6.proiectarea lucrarii. în~qcmirea oleatei cu puncte cotate si.origirt Ial 1~7 . . .. ... Pe baza rezultatelor acestui studiu se stabilesc operatiile care trebuie sa se efectueze si se ÎIhocmes c proiectele de executie necesare. metode topografice. cu ajut~)ful un0t: apara~e' sp'eciale.. în functiei de scara planului. METODE DE INTOCMIRE A PLANURILOR TOPOGRAFICE Metodele de întocmire a planurilor si hartilor topografice se aleg în functie de marimea suprafetei. care consta în raportarea pe suportul originalului a punctelor retelei . d.stereorestitutia si foioplanul. \ '. .aerofotografierea zonei. desenate în creion pe original. iar pentru planuri la Scara 1 : 2 000 si mai mari. \Pentru planurile si hartile la scara 1: 5000 si mai mici.pregatirea lucrarilor pentru întocmirea originalului. I în cazul metodelor topo-fotogrammetrice se executa urmatoarele operatii principale: .. . \ . proiectarea exploatarii fotogrammetdce. În . . Aceste puncte servesc pentru reprezentar~ pe original a elementelor de pe fotograme. .. cu densitatea si precizia ceruta. pe baza proiectului întocmit.. care consta în exploat~ rea fotogram.adlca Identificarea pe fotograme si pe teren a anumitor puncte (repere) dispuse convenabil si d~terminate prin metode topografice.desenarea originalului (obtinut prin exploatare fotogrammetrica) în tus. obtinîndu-se. I . . care consta în procurarea si studierea documentatiei tehnice existente.. de regula..e hldrografie.. se folosesc cu prioritate metode topo-fotogrammetrice. adica identificarea pe fotograme a imaginii elementelor topografice si desenarea acestora prin semne conventionale. .de baza.1..executarea reperaJulw fotogrammetnc.elor.executarea retelei. analizarea retelei geodezicesi de nivelment.întocmirea originalului prin fotophm. In functie de cerintele lucrarii si de diferentele de nivel din .întocmireaoriginalufui prin stereorestitutie. de rehef SI curbele de Illv:\el. cate se utilizeaza în zone cu teren ses.asigurîndu-se punctele 'de sprijin necesare lucrarilor ulterioare. doua metode de exploatare fotogrammetnca: . redate p--e. trasînd semnele conventionale peste elementeJe . obtiilînd. . topografice. scara planului si precizia necesara. obtinîndu-se fotogramelezonei de lucru la scara dorita. studierea zonei din punct de vedere \geogratic..

-' raportareapunctelor'pe ongmal. Coordonatograful rectangular (fig. Aceasta comporta urmatoarele operatii prinCipale: \ . ohtinînduJse originalul planului desenat În creion. exploatarilor sau altor scopuri. 1) este construit pe principiul axelor perpendiculare. INSTRUMENTE PENTRU RAPORTAREA PUNCTELOR Punctele retelei de . Pe baza rezult~telor studiului \ se stabilesc operatiile care . în continuare prezentîndu-se modul de executare' a acestora. . . a cadrului si definitivarea originalului.de drumuiri si de nivdment . prin: . . I 6. 128 . calculul si compensare'a. \ ( în cazul metodelor topografice.. mtocmuea. 6. punctelor pe originalul planului topografic se realizeaza în functie de' datele de baza.2. iar bratele sînt din bare de otel filetate.ridicarea elementelor topografice. trasarea curbe10r de nivel. cu ajutorul coordonatografelOI:. ' "\ . iar celalalt.Îndesirea retelei topografice . destinflte proiectarilor.asigurînd punctele de sprijin necesare ridicarii. ale cadrului si ale retelei rectali1gulare se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatograftilui rectangularl. fiind format dintr-o masa 1.avînd un dispozitiv de iluminare. RAPORTAREA PUNCTELOR PE PLAN Raportarea. cu ajutorul plansetei topografice. de ridicare la care se folosesc elementele masurate.1 mm. scrierea toponimiei." .1. . Pentru aceasta se executa: proiectarea. raportoare. ridicarii. ' . a retelei geodezice. de asemenea.2.. la care sînt montate doua brate. care consta În efectuarea masurarilor pe teren si a i calculel?f.. planul se poate realiza fie prin ridicare directa. unele operatii sînt identice. .proiectarea lucrarii. topografice si de nivelmlent si a cerintelor tehnice ale lucrarii.metode numerice.' \.metode grafice. Precizia de r~portare este de 0. . ' 6. originalului. riguros perpendiculare între ele. fie prin ridicare tahimetrica. densitate \ corespunzatoare.urmeaza sa se efectueze si se Întocmesc }\lfoiectele de executie necesare.' simboliiînd unul axa absciselor 2. La coordoriatografele moderne.desenarea în tus a. axa ordonatelor 3. pentru punctele determinate prin coordonate (rectangulare sau polare). cu. pentru punctele. Ridicarea tahimetrica constituie principala metoda de Întocmire a planurilor topografice la scara 1: 2 000 si mai mari. mata. nec:sare. ongmalulUl In creIOn si Întocmirea oleatei cu puncte cotate: . echere. cu ajutorul linor instfumentt' simple: rigle. Indiferent de metoda de întocmire. datelor caracteristice' si explicative. A . calculele si apoi originalul. suprafata mesei este din sticla..în creion sau peste imaginea fotografica. \ . masurarile \ pel teren. cotelor. care consta În studierea conditiilor geografice ale zonei. \ . executîndu-se masurarile pe teren. obtinînd astfel coordonatele' puncteloF de sprijin necesare.baza.

coordo.Intro. ra portar~. : .r.rii .ordo.ordonato.sibilitate de ro. . ~" Unul din brate este fix 2. La unele co. '. în centrul cercului.rtare 7 .grafe.zitiv de citire a co.pentru citirea sau înregistrarea valo.r-\ donate po.bilsi a cursorului s~ efectueaza mecanic sau prin impulsuri electrice.' .rilo.r\ determinate prin orientare si?istanta . 'dispo.-'. ". tamburul ~o.\ . la .de st~tie (c~o. si de deplasare' a bratului mo.un. Coordonatograful. iar celalalt se deplaseaza în lungul acestuia.lare).pedala.rsau .dispo.zitivul de citire.rul vernierelo. fixata cu unul din capete .rdo. cu tamburi gradati -.Deplasarea bratuluimo.emIcercsI o.sind cele-do.nato. trebuie sa se fixeze la dispo. avînd po.lo. Rigla este.ducerea valo. mentinînd în permanenta po.respunzato. Pe bratul m~bil 3. . Este fo.serveste".rtare. suprafata meseI este"o.2) . fo.' .nare asuprasistemulJi de rapo. \ Co.se deplaseaza .rapo.si un dispo. .natelo.o.rtarea punctelo.rscarii.citiJ \ rea acesto.cular 'perttru punctare.'. Fig. înainte de 'rapo.' .zitivde.un.are. '.'.natelor 5. Coordonatograf rectangular. \ .ra se efectueaza cu ajuto. actio.planseta:d~ lemn. cursor 4. rIgla.9-Cartografie 129 .bil si a. sînt gra~ dati pentru cele mai utilizabile scari.graful mai are un . . care . iar bratele sînt rigle gradate. La dispo. polar' (fig. 6~1.fata de punctul .rmat dIntr-un cerc sau un s.ua manivele la care' sînt co.'.r unghiulare.nectati tamburiigradati. . 6.zitivul de raportare se' intro.zitiv :de. cursorrllui 6" cu manivele.duce ac~creionsauo. Tamburii 5.tire." .zitiaperpendiculara.rsi lupelo.

I . FiJ. 6.2. Coordonatograf polar. C 'ul dA' t . al' J .erc este gra at 1D SISem centezlm sau sexageslma,l' Iar n.g 1a este' gradata în milimetri. Pe cerc si 'pe rigla sînt mOlhate verniere, care permit marirea preciziei de raportare. Pe rigla se deplaseaza un cursor care are un. dispozitiv de raportare. 6.2.2. METODA. COORDONATELOR RECTANGULARE . Punctele retelei de baza, ale colturilorcadrului interior, ale retelei rectangulare, ale retelei de ridicare si cele care sînt dettrminate prin coordonate rectangulare X, y se raporteaza pe original cu ~jutorul coordonatogra fului rectangular, executîndu-se urmatoarele opera~ii: PregAtire~ suportului. o~gln~lului. ?e original. se fixea~\ aproximativ locul coltunlor cadrulw mtenor, prUi masurancu o ngla, în functie.' de dimensiunile . plan sei, repartizînd în mod egal \ spatiul din afara cadrului.' i PregAtirea coordonat9grafului, care consta în stabilirea scafii de raportare la tamburiide citire si a valorilor origine ale citirilor. Orientarea originalului pe masa coordonatografului. Se \înregistreaza, .la . dispozitivele de citire, cordonatele coltului de sud-vest' si se deplaseaza originalul pentru ca punctul respectiv marcat pe! original' sa -se..puncteze prin ocularul dispozitivului de' raportare. Se \înregistreaza la dispozitivele de citire ".coordonatelecoltului . dispus .~ diagonala (nord-est) Si.se roteste .originalul în jurul primului colt, pînaI cînd a~esta se' ob.serva' prin ocular. Operatia se repeta pentru evitarea producerii de:greseli. Se fixeaza originalul pe masa coordonatografului prin cleme sau greutati. Raportarea punctelor. Se introduc la dispozitivele de. citire, succesiv,~ valorile coordonatelor x, yale fiecarui 'punct, prin: actionarea manivelelorsi 'întepareapunctului pe original. In acest fel se raporteaza,: . colturile .cadrului interior, punctele retelei rectairtgulare (la 3....:.;.;c5mLÎn afara 'cadrului interior), punctele retelei de bazal ale retelei de. ridicare si punctele determinate prin coordonate rectangulare. Punctele' "raportate se marcheaza prin întepaturi foarte fine (cu diametrul 0,1 ,mm), care se .încercuiesc, în creion, cu semnul conventionial al punc-' 130

tului respectiv. In partea dreapta, a sel1lnului conventional se noia~ numele sau n],Jmarul punctuluI. Punctele ,care marcheaza Coltlflle cadrului interior se evidentiaza prin patrate 'cu latura de 2Il1m, iar cele care marcheaza reteaua rectangulara, prin ,cerculete, însotite de valoarea lor. Definitivarea raportarii, care consta în: -, trasarea cadrului interior, tinind prin linii drepte colturile acestuia; liniile se prelu.ngesc cu 10 mm ~n afara colturilor; . ' ,', \ ' - trasarea reteleI rect8£8ulare, umnd punctele CU"valon coresp,ondente. Liniile retelei rectangulare se prelungesc cu 10 mm în afara cadrului /interior. La acestea se scr~u valorile lor; \ - desenarea semnelor conventIonale ale punctelor, scrierea numelor sau nume,relo,r ,si cot,e,lor acestora. Scrierea se executa în creion, \cu . caractere bl~ filiform, cu h =2,0 mm;, ' : - verificareac()rectitudinii raportarii, prin controlarea pozitiei fiecarui pun,ct în funCtie, de coordonate si de reteaua rec,'tan,' gulara; , \ - scrierea nomenclaturii, ,a scarii si a echidistantei. In cazul cînd nu se dispune de coordonatograf' rectangular, raportarea se poate efectua cu ajutorul compasului cu tije si al riglei metalice, Pentru planurile topografice care se întocmesc pehiriie milimetriCa, se procedeaza astfel: '\ -, se stabilesc 'valorile retelei rectangulare, care se noteaza pe caroiajul hirtiei miJimetrice, avînd în vedere scara de întocmire \a planului; " '" \ - se stabileste caroul pentru fiecare punct si apoi se raporteaZa p'ozitia ~cestuia,înregistrînd diferentele de abscisa si ordonata pe caroiajul milimetric ,al hirtiei; ,', ' " , '",1 ' - se, traseaza cadrul interior si se definitiveaza originalul cu punctele raportate, similar cazurilor precedente. I 6.2.3. METODA COORDONATtLOR POLARE Punctele masurate prin metoda radierii se raporteaza pe plan cu ajutorul coordonatografului polar. La aceste puncte se cunosc: \ '- orientarea directiei punctului. radiat sau unghiul dintre directia, punctului radiat si o directie origine; , \ - distanta dintre p\lnctul de statie si cel radiat (corectata si redusi la orizont). Pentru raportarea unui punct cu ajutorul coordonatografului polar se procedeaza astfel: -, se' asaza coordonatograful polar pe original, centrat pe 'punctul de statie, orientat pe direc.tia' origine; - se roteste rigla pîna se înregistreaza valoarea unghiului, se deplaseaza cursorul pe rigla pîna se' înregistreaza valoarea distantei redusa la scara si se înteapa punctul; - se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. Pentru raportarea punctelor radiate din aceeasi statie,c;()ordonatograful polar circular se orienteaza o singura data, iar cel semi9ircular de doua ori, întîi pentru ,raportarea punctelor din cadran ele 1,si II, si apoi pentru' cele din cadranel~ III si IV. \1:'"""-, 9* t 131

6.3.1. RAPORTAREA PUNCTELOR DE BAZA, punctele deterI ' se rapottea~a colturile ale retelei topografice ""Pe :originalul planului, topografic se raporteaza toate filinate,în urmatoarea ordine: , ,-', 'prinfiletoda coordonatelor rectangulare cadrului interior, punctele retelei rectangulare, ~ 132 t 6.3. INTOCMiREA SI DES'ENAREA ORIGINALULUI . \, Dupa' 'efe~tuar~ .~asurarilor ,pe teren si 'a calculelor necesare întocw. iriL, unui plan topografic, se 'Obtin: \ -. puncte determinate prin coordonaterectangulare, polare si echeirice; caroralis~aucalculat si cotele; . I -. puncte determinatt! prin masurari liniare ;. '-'. puncte cotate,. dispuse .în ,10. cu.ri . caracteristice si ~\e suprafata, avînd .densitatea necesara reprezentarii reliefului;, . ,-.....schitecu elemente topografice .si pozitia punctelor, necesare reprezentar ii planimetriei, hidrografiei sielementelo~de relief. .în cazUl 'cînd nu' se dispune de coordonatograf polar\. punctele radiate' se pot raporta cu aj utorul unui raportor si al unei rigle, astfel: , _ se asaZa' raportorul pe original,' centrat pe punctul de statie si orientat pe directia origine;" , \ . - se noteaza directiile punctelor radiate, urmarinâu-se gradatiile de pe raportor identice cu valoarea unghiurilor; \ - .., _. ,pe directia fiecarui punct radiat se asaza, succesiv, rigla gradata, masurînd1.l~se distanteleieduse la scara si întepînd pozitia \ fiecarui punct; -, .,se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului. 6.2.4. METODA COORDONATELOR ECHERICE Punctele masurate prin metoda absciselbr si ordonatielor seraporteaza pe ..plan cu ajutorul unei rigle, unui echer si al unhi, compas distanti. er. ~,ceste puncte sîritdeterminate. fata de o axa del ~pe~atii, prin absclse SI ordonate,. De regula, capetele axelor de operatll smt determinate prin coordonate rectangulare si sînt raporfate pe driginal. . ,! Pentru: raportarea punctelor prin metoda coordonatel6r echerice, se procede'aza astfel: .... .., . \ w . -'" se' traseaza axa de operatl1, umnd punc tele de capat pnntr-o linie fina" trasata <în creion;... . '.' \ _' se masoara" si se. înteapa,. pe aceasta axa, distantele reduse la .scara, corespunzatoare absciselor;. . . \ _.,. din punctele întepate pe axa de o'peratii se ridica perpendiculare (l.lr~arindu-~esShitaîntoc~itaîn timpu! rnavsurarilorr; ,\ . . ' -'pe '.directule perpendIculare se masoara succeSIV dIstantele reduse la scara, corespunzatoare ordonatelor si se înteapa punctele!; _". se deseneaza semnul conventional si se scrie numarul punctului raportat.

se schiteaza pe original elementele de planimetrie. "\ .aportate. . îNTOCMIREA ORIGINALULUI îN .' expresivitate a si citirea usoara a planului topografic. La transpunerea pe original trebuie sa.aa . completea~ . urmarirea co. Materialele.2.istematic. . Dupa' raportarea acestor categorn de puncte.' di~-. ~fectuîn~u-se ~ operaJiile prevazute \. reprezentarea se..2.2. se defmlhveaza . de hidrogrMie si de. Se identifica. nt.1 .mentionate Ia capitolul.a capitolul 6.e.3. . îh culorile corespunzatoare elementelor reprezentate 'prevazute în tabelul 3. s~aplicF. La executarea desenului. si dupa.lmm. DESENAREA ORIGINALULUI Originalul planului topografic se deseneaza cu tus. oleata de puncte cotate se /e-'ompleteaza punctele careri. ...ncomitenta. ' . folosirtdu-seculorilementionate. : .. . carii.s. puncte. lizeaza prin. 3. pe etape. . Prima operatie consta În trasarea cadrului int~riorsi a retelei rectan. vederile mentionate Ia capitolul 4..' De asemene~ urmarInd schitele mtocID1te în timpulndl-.3:3. efectuîndu-se operatiile prevazute Ia capitolul 6.prin metoda co~rdonatelor polare se raporteaza punctele 'determinate prin. cu puncte'cotate. Urmarind schitele întocmite în timpul ridicarii. precum si toate punctele care au coordonate rectangulare.~ tele folo~ite pentru desen au fost prezentate în c.prm metoda coordonatelor echence se raporteaza punctele deter'" min.12.' pe original. gulare. în creion. în tab. . rindu-se trasarea riguroasa prin punctele care le definesc. se trece Ia reprez~ntarea elementelor topografice.. determinate de punctele r. 'J 6.. uriJ1a. corect semnele conventionale si sa se respectljl! toate prevederile .4. Aceasta.2.3. 6.\ '. prevazute Ia capitolul 6. asigurîndu-se: precizia.1. . . de regula. se schiteaza pe original elementele de planimetrie... . corectitudinea. . relief.2. se rea . . grafice reprezentate pe schite cu punctele raportate pe origil1al. în cazul elementelor topografice determinate prin masurari linia re. radie re..~. sa se respecte curigurozitate po~itia.. caracteristice si explicative. coh .(i)n'" ginalulsi apoi se întocmeste oleata.CREION ..r. claritatea. 133 .a elementelor topografice reprezentate. Si. l Dupa verificarea corectitudinii transpunerii.. de hidrogr~fie si de re~ief. tantele respective se re..2.si de ridicare.tîndu-sepre1\ . trebuie. '..' ventionale.i element topografic si se reprezintael~mentul respectiv prin semne:.4. acolo tinde este p1osibil.ate prin abscise si ordonate.au fost raportate initial si se interpoleaza curbele de nivel Jespe<...elem. Restul operatiilor se executa.cu:' nUmirile topice. si insttumeti. datele.. '. respcc'tîndJ-se prevederile .3. l. Acestea se redau prin linii drepte cu grosimea deO.apitolul' 1.'.. Dupa raportarea tuturor punctelor pe original si definiriyaiea aefs" tuia.. topl[o-.'. .lo.'.duc Ia s~a~a si seapJic~ peplan~ îl1acelasi . orientarea si dimensiunile semnelor conventionale si . \ . determinate prin aceste . . punctele care determina pozitia fiecarl . cOmplexitater continutului. întreaga suprafata.men~ tionate Ia capitolul 3. \ Pe.~lul. efectuîndu-se operatiile. 4.mo\d se transpun de pe schite pe orIgmal toate elementele topografice"pentr\u.e. .

1. .3~ cu caracterele de scriere. mori. trebuie sa se respecte prevederile de la'. Intre cadrul interior si cel geografic se scriu: valorile rett(lei rectangular~" n.2. Desenarea elementelor de relief. " _ scrierea numirilor topice. . Dupa transpunere se verifica concordanta 'curbelor de nivel cu hidrografia.2. resp~ctmdu-se semnele conventionale ale acestora. \ La desenarea semnelor conventionale si a scri~rilor II!-entionate mai sus trebuie sa se respecte prevederile de la capitolele 2. .prin copiere. . de obicei. Concomitent' cu ~ese~area.\ " .3. . deseneaza împreuna cu elementele de planimetrie.debleuri. roti de irigatie. . . Dimensiunile lini~re ale minutelor. Prin masurari grafice se stabilesc pozitiile minutelor si apoi purictelorcare marcheaza secundele.ial.sistematic 'pe suprafete mici..e: ram.3.. reteaua de\ comunicatii si cea de transmisiuni si apoi pentru celelalte elemente.2 SI se d~seneaza curbele de mvel cu tus.. elementele.. de exemplu: poduri. .ea cotell . de relief. în rap~rt cupunct~le cotate scrise pe original. diguri etc. . La desenarea elementelor de hidrografie. acestor~. Desenarea retelei hidrografice prin semnele conven~ionale corespunzato~ re..planimetria si cu elementele de relief. conform pre~eder~lor de la capItolul 2. se pot \ desena si' o parte dm elementele de plammetne SI de rehef care au legatura cu reteauahidrografica. de longitudine 'si latitudine se obtiri din raportul dintre lungimea laturilor (la scara) si valorile unghiulare ale acestora. si de planimetrie. sfîrsind cu vegetatia. de ridicare si de nivelment. baraje. Apoi sel scriu valorile curbelor de nivel.3. de relief artific.1. care constituie majoritatea elementelor topografice. reprezentate pe oleatacu . precum si dimensiunile prevazute îh tabelul 2. si 5.desenarea semnelor conventionale ale punctelor retelei geodezice. La plasarea scrierii cu numele formelor se vor urmari si formele respective. diguri etc.4. urmarindu-se dispunerea si densitatea acestora . _ desenarea semnelor conventionale si sCrier. .' Transpunerea curbelor de nivel' se realizeaza. Dupa desenarea \ planimetriei se efect~eaza o 'verificare de ansamblu a tuturOr elementelor reprezentate si se fac completarile si corecturile necesare. . desenatea integrala a elementelor de pe suprafata respectiva. De re~uIa. 1. se deseneaza cadrul geografic si celornamental. bad si a scrierii consta în: . \ Desenarea elementelor planimetrice.selectarea punctelor caracteristice si de detaliu la densitatea ceruta (7-10 pe dm2).3. numele localitatilor 134 .Desenarea punctelor de. Se urmareste ..se executa întîi pentru. DEFINITIVAREA SI VERIFICAREA ORIGINALULUI Dupa desenarea" elementelor din continutul originalului.'" . scrierea numelor si a cotelor acestora.blee.umele statelor si unitatilor administrative. capitolul 3. " . respectînd prevederile de la capitolul 2. desenarea semnelor conventionale si scrierea cotelor a~estora .. jse.puncte cota te.6. si scrierea datelor caracteristice ale acestora. " ...prin semnele convent~onale respective..scnerea datelor caractenstIce SI exphcatlve ale elementelor topografice.r la punctele retelei topografice. st~vilar6.

comUnI.1.3. sau calc pinzat. radiera resturile de creion si murdaria de pe original. .'1 . in cazul cind lucrarea..6. cadrului si se dau dimensiunile scrierilor.n fiind nUIna. de obicei folii din material plastic matisat. corJctitudinea din punct de vedere gramatical . dimensiunea si caracterul scrierii. iar cu tenta de creion verde. originalele se intocmesc.saprafetele acoperite cu. Daca.5 n" iar pentru rul de ordine al elevului. '1 d reprezen a e parti SI uectu e c lor c. trebuie sa se' deseneze cu tus special. in tabelul 6. .8 si continut ul de la capitolul 5. La verificarea originalului desenat. .scrierea numirilor topice si a datelor caracteristice si explicative. planse. . . verificîndu-se existenta. se suprapune materialul transparep. \ .3 n. Se dau: -'coordonatele punctelor de sprijin. \ . . ' ' .1.4. în acest scop se compara.asurarilor pe teren.racordarea cu plansele vecine. . care se executa pe suprafete limitate.4. LUCRARI PRACTICE sel de sprijin. se "urmareste: . se folo$esc folii plastice.rezultatele niasurarilor executate.' \' în atlasele de semne conventionale exista modele de completare a. . succesiv.t t 'al' d' "1 . .schita de detaliu a partii de nord a satului Udresti. în cazul planurl10r topografice la scan marI.cadrul. cate adera la' tnaterial ul plastic si . . ' .t peste minuta desenata in creion. Se vor executa urmatoarele operatii: .3. Apoi se scriu cu tus negru ins~riptiile din afara cadrului. Z.4.a.C. pe una din fete. privind: plasarea pe plan.corectitudinea reprezentatii reliefului.. in punctele de SprIjIn si tele de detaliu intocmite in timpul ridicarii. cu + 0.2.controlind iriterpolarea burbelor de nivel. precizia de raportare si corectitudinea reprezentarii. este formata din mai multe. din tabelul 6. in tabelul 6.. r espectmldu-se prev~derile de la capitolul 5. privind corectitudinea trasarii si ~ scrierilor pe cadru si in afara lui. 13l 1. ' ' \ Pentru copiere.1 . se fixeaza si se deseneaza cu tus.codificarea coordonatelor punctelor astfel: pentru x si y cu +0. . .pentru zona nord Udresli. tanta curbelor de nivel normale de 0. atie. Sa se întocmeasca planul topografic la. \. Aceasta' minuta se cO~liaza pe un material transparent. de regula. paduri.5 m.daca toate elementele topografice smt reprezentate corect. originalul cu documentele deb~zasi cele intocmite -in timpul .. se sterg cu. ' Dupa verificarea si corectarea deficientelor constatate. trasarea corecta pe original si concordanta acestota cu celelalte elemente din continutul planului. se retuseaza desenul daca nu este suficient de compact si se coloreaza cu tenta de creion albastru suprafetele acvatice. .' . . pe hirtie milimetbca.4. respectindu-se pozitiile prevazute pe figura 5. \ . 6... aceasta reprezentind minuta originalului.n aceasta situatie trebuie sa se execute toate dperatiile mentionate la capitolul 6. scara 1:2 000 ctiechidfs-.

7' 85.OKm .2 x I 4089.8 etJciu~.3 87.6 86.9 456~.9 Tabelul 6..4 1317.z 87.4 84.2 84. z 85.2 89.9 'l ~ri \ ""'.8 86.3 '84..0 .84. ~ [25. [371 1\ .4 1 '1 Schita .9L .3 82.33& ) 63:4 85.!"~C.3 83.0 4384.3 106. I 74. Rece 71.7 137.0 1776.8 86.4 84. 65..6' I :~:~::. "'.9 '.(27' '" ~*:: 106.6 456~.6 84.6 3"r .9 .\:.3 87.1 84. I 4491. J12 Qi"il". 1474. ~. \ "-.8".9 86.6 ' 84.7 150 "33 33.8 87.5 86.328 \33. 133.0 . 1Ilx74 160:0 83.4 .0 I \ 75 76 77 78 79 80 Nr..8 S9. pct.8 1365.:.7 \. Izv.0 1568.2 y 1492.2 405~.

5 JI 134.0 20709 230 10 23030 264 00 289 20 30230 318 00 319 20 332 00 340 30 359 20 142 00 149 00 154 00 160 30 174 20 18~ 30 18.8. 4209.8 '17.8 86.0. 86.e sprijin.5 85.4 4056.2' I H6~?ri~~n ~~G\l\)"~"57 B :.4 4128.8 .4 85. Punde .1 1--1'-2 $ fJ 178.4 " }8. 71..0 4136.4 -:::=B~ /I~" 1/3IJ" 3' I ?O f.3 De / £'/35 66. 1'75.0 4024.132 129 .1' 84.3 85.2 1213.f'JG ~~ 1Zi.7 I/'1'0 102 1 '.7.0 89.0 87.6 .127 .6' 40 201 10 211 00 221 20 273 30 281 00 33900 x 4260. t n:2 86.6 86. .6 / .3 0 1~rl'i¥O " 1~" 75.6 1309.2 1185./lZ ~ 6 140.2 4118.60 1379.0 t2S7.4064.6 1042. 0.106.ct. Unghiuri p. t orizontale viza o I . . .2 '1418.~ 32.8 . '101 y 1455. 72:0 86.

pc!.8.7 94.8 85.3 86.887.1 86.9 85.9 "89.Nr. 85. ~ st. 67 68 '69 70 71 72 73 '74 64 £22 123 104 134 :?" 135 136 137 138 111 139. 140 141 142 61 318 . 86.1 86.7 86.5 z Rezultatele misui"rilor executate' pe teren I 86.4' 86.4 85. 319 322 320 323 324 325 326 330 329 328 Cote' Nr.7 84.4 85.4 83.2 .6 S7.2 89.8 86.4 85.

4 40.0 '1135..0 88.120.6 000 120 14 00 20 20 23 30 2400 2900 45 20 46 30 5040 70 10 87 50 9130 13320 62 327 313 312 ~14 315 316 311 3io .4 .4 90. 85.2 11020 62.2 108 30 82.2 x o 00 58 00 '44.1 89.7 162 30 78.4 88.2..7 191 30 .0 8.8 13830 88.5 .6 117:2 162.0 137.8:6 147 30 48.4 190.0 y 1140. 116 25 98.6 1240.6 1590.0 124 50 112.0 1756.8 86.2 135.0 88.0 1429.'S8.3 86.8 92.7.Dist.8 1733.3 ~24. do m 63.42.1 .5 183 10 96.4 1728.0 89.8 9~.94.

pc!.0 G 51 4120.6 cb 614440:0 62 4348.6 65 4352. 64 Tabelul 6.1 Nr.0 136 .8 64 4433.317 321 63 124 125 126 127 128 102 129 130 131 132 143 118 121 Nr.4 63 4354.0 664220. 61 I:J 50 4620. st.

2 82. st.5 84. Schita .0 20 00 87.1 83. Pct.1 O 00 O 30 121.9 83.345 232 343 234 235 344 346 347 351 348 "350 352 71 .3 81.2 108 00 27.2 26 00 138. orizontale do o / m 70 341 342 . vizat O I Nr.2 83.8 299 30 142.0 59 50 61.5 85.1 81.1 277 20 65.84.3 85. orizontale st.~ 315 30'.2 84.4 81.2 96 00 107.0 82.Tabelul 6.5 62 00 85.81.6 315 00 181. vizat Cote zm .2 103 20 85.. Pct.8 272 10 134.2 84.2 (continuare) \ Unghiuri Nr.1 Unghiuri Dist.2 24 30 39.

6 '83.0 127. Cote z m 85.2 67.4 180..6 Dist.2 86.9 83.7 83.6 135.8 84. do m o 00 47 00 123 10 143 30 15230 191 00 194 00 238 00 270 00 315 30 316 10 317 00 61 133 340 338 337 331 332 333 339 336 335 334 62 66 65 151 152 153 112 111 .0 70.6 77.7 200.7 83.6 104~0 56~0 51.2 61.6 83.7 83.2 83.9 86.

ilO"! Ilo oi'S* II : o: .2 45.0 75. A /11I __ --hO I67 .11 ~ 11° ot =~I~= =o)'" (jss 'ffo o..3 93.0 70...0 88.0 113.6 106.6 93.5 87..'92 of.7 124..2 88.rier'i 76 51 161 106 245 244 162 '.0 56.6 89. .3 88.2 87. 1~ ~1Q3 . o'1'57 Ilo o:! .1 93.DLCa. 163 . .. .6 96.9 88.4 58. 275 40 277 00 327 10 75.2 91.110 103 154 155 156 157 o 00 8 30 38 30 85 40 136 40 176 25 ( 197 00 218 00 234 10.1 90.2 .

'164 165 166 167 o 00 24 20 79 '10 165 30 187 20 251 40' 291 . 100.5 87.... ~'.6 88..1 .4 A i65' .2 . 50.!f&I". II .8 90..n 95.6 88.\ 65 66 000 192 110 00 193 234 30 44.Negrasl \0 4 011 25 101.3 "'-~..2 Lo1 IIOJEo: II" :..0 87..1\ \ 1B7 ..~J ft2 A 90..r..0 252'\ ' 85.10 301 20 315 40 330 30 349 50 104.7 1!:/2'llr". .0 87..0 82. ~~l.287.Pd.6.157 ~Io OE 0110 o> ~5f :="15& 72 69 O 00 252 76 20 253 113 30 .5 .IIO 1 ! 68..3 . 't 110.2 52.0 87.25..4 66. 192 o II 00 ~ 0110 o.8.. 96.3 70...'!!..~.7 88..0 87.0 88.3" 87. ~..

. IlS 105 92 20 . Schi'a z o .8 246 170 10 46.". : I ..1 c't. ".6 .. 'Wla...3 84..9 .P..'''27 101 24 30 85. m m m m 70 71 000 79 62 000 \ 233 17 40 62.tlfwt. ~~o 229 265 10 82..2 ~'J.7 -lf.0 j'" 173 99 20 55.4 fi /. I 176 319 20 89.8 85. . 224 109 50 162..4 87.8 86.8 / \ .4 86.1 68 67 000 69 68 000 171 3720 122. / ''''('''0 178 45 20 25.4.i i I !. UD. 183 I \ 223 79 30 85.0..6 249 228 44 48.5 85.0'om 74 68 000 247 104 30 34.2 85. i iTera.~ 83.0 86...6 86..5 .5 84. ~t..2 250 283 30 42.0 85.1 1.6 u'i ~ .0 86.0 82.0 83.1Uuri Diat.2 1 227 139 00 58.~ ...6 86.2 (continuare) I ' Nr.".4 86.3 238 51 40 140.nI 228 291 10 81.8 189 32500.7 .1 187 121 50 72.7 '11I f ..111o 236 162 30 96. '.8 .7 138 . '..6 59 10 t fii 1 85. 11\:0. 177 348 50 122.fI.:..5 I 226 133 00 168. . U"8IUuri Diat.8 231 69 20 81. 184 9220 179.!.7 186 111 20 103...0 82.0 85.3 181 58 40 40.2 .Jlf 230 242 50 97.2 "In.6 82. Vlut oriozont..~ 172 89.7 84.0 o.4 ~4_.8 85.fII l i'" 237 108 10 48. viza at.Tabelul 6. z Schi. 175 283 00 97.0 ~. Cot Nr.8 85. .0 82. A'" 179 56 30 94.3 239 35350 57..9 .0 85.. 46. .0 8i. I 225 12400 176.lIe d.. 185 110 50 156. .2 83. Cote orizontale d.120.. 86.0 83..1 84.0 86. 75 10 '167. I 174 209 30 79. .5 182 6800 91. It. 85. tIS '" 108.0 81. : 222 95 25 28.2 .2 81.4 .1 \ 63 64 000 ..3 8~. . Pct..0 86\3 Il 53 10 156.2 l. ii .2 188 208 20 43.2 '8311\".7 85.

raportarea punctelor de detaliu prin metoda coordonatelor .codificarea cotelor z ale punctelor de cu +0.DI. . Y77 -7.Omm. \ ' 3. Desenul se va executa în' tus. se.0.3. formatA. . Valorile obtinute se rotunjesc la zeci de metri. 25 mm la sud. Cadrul 3interior va avea 360x 250 mm. pastrîndu-se diferentele A x= 500 m.raportarea tangulare. -' . Coordonatele cadrului interior se stabilesc astfel: latura de nord: X7~ . pe hîrtie de desen sau . 40 mm la\':est si 20 rom la est.0.detaliu din tabelUl 6.0. 2.3 si 4. " Pe original se traseaza cadrul interior. Iscara 1 : 25000. Desenul se va executa cu tus negru. . si 6.Izv. format A (420'x 297 mm).datele caracteristice" explicative si valorile? conform tabelului 2.3 n.cota te. reteauarectângulara (la intervale de '100 m) si cadrul ornamental conform preCizarilor~e la capitolul 3.2 si 3. Balta Verde.15.2. latura de est:..0 mm.0.3. J .întocmirea originalului planului topografic în creion.20.Udresti. latura de sud: x70 +20. ~ I .y = 720 m.tpe hîrtie de desen. stabilit pe reteaua rectangulara. Carierii. .2. Negrasi. ' I Oleata cu puncte cotate se întocmeste conform prevederilor (le la subcapitolele 4. Sa' se deseneze originalul de teren al hartii topografice la.!J. se întocmeste si se deseneaza originalul respectîndu-se' indicatiile ~e la capitolul 6. Sa se deseneze originalul de teren al planului cadastral prezentat în figura 5.12 pe hîrtie de desen sau pe folie transparenta semimata. Pd. raporteaza punctele de sprijin si de.4.2. Originalul se întocmesU. Rece.2. . cursiv. . asezata cu latura lunga Yn pozitie orizontala. minuscul.întocmirea oleatei cu puncte . h =4.desenarea planului topografic în tus. Scrierile se vor executa astfel: . minuscul. .h = 3. ramînînd pîna la margine un spatiu de 22 mm la nord. roman drept. prezentat în figura 5. minuscul h = 5.pe folie transparenta selllitnata. . detaliu.0 mm. format A. latura de vest: Y 71 +7. bloc drept. "punctelor de sprijin prin metoda coordonatelorI rec:JOlare. re~pectînduse culorile prevazute m tabelul 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful