Sunteți pe pagina 1din 2

Mircea ELIADE Noaptea de Sanziene Pe langa meditatiile consacrate timpului sau cronica dramatica a unei societati ce cunoaste, dupa

al doilea razboi mondial, o serie de schimbari radicale, Noaptea de Sanziene este si un admirabil roman de dragoste. Din aceasta perspectiva, trista idila traita de Ste an !iziru si de Ileana Sideri pare a i o reluare a legendei despre "ristan si Isolda. Noaptea de Sanziene are rolul iltrului magic in masura sa ii uneasca pe cei doi indragostiti intr#o iubire vesnica. $eea ce ar trebui sa ie sursa unei ericiri depline se va dovedi insa un blestem cumplit deoarece, desi nu vor putea iubi pe altcineva, cei doi vor i obligati de ursita lor male ica sa traiasca alaturi de altcineva. $eea ce mai apropie povestea de dragoste din romanul lui Mircea Eliade de legenda este inalul, si anume unirea persona%elor printr#o nunta tanatica, adica implinirea dupa moarte a iubirii si, ast el, in rangerea destinului vitreg din timpul vietii. &omanul vine sa ilustreze, o data in plus, teza lui Eliade ca iubirea autentica nu se poate implini pe pamant. 'nirea cuplului are loc doar in cer, intr#o simbolica nunta tanatica ce dobandeste semni icatii cosmice si inseamna regasirea sacrului. Aceasta deoarece iubirea este considerata ca un prim prag a( mortii, iar moartea este vazuta ca treapta suprema a dragostei. Pe langa "imp, Dragostea reprezinta o alta tema esentiala in creatia scriitorului. Erosul nu este insa conceput in maniera sentimental# romantica, ci este puternic spiritualizat, alcatuind un instrument de cunoastere, o veritabila aventura meta izica, o poarta catre universul mitului. 'N &)MAN ")"AL Comentand structura si semnificatiile romanului, Eugen Simion remarca aptul ca este vorba de o naratiune cu o intriga comple*a, di icil de parcurs pentru cititorul care este obisnuit cu o cronologie normala a evenimentelor. Acesta se vede con runtat cu o relatare in care se mani esta din plin simultaneitatea planurilor epice, vocile narative se amesteca, iar persona%ele sunt mesagerii unor semni icatii meta izice. $riticul atrage atentia asupra aptului ca Noaptea de Sanziene este primul caz de roman total din literatura romana+ resca istorica, roman politic, roman sentimental, roman intelectual, roman de moravuri si, nu in ultimul rand, roman mitic,.-Din aceasta naratiune e*trem de ambitioasa, in care #asemenea lui Eminescu in Lucea arul # Eliade doreste sa sintetizeze principalele teme ale creatiei sale, nu lipsesc nici meditatiile asupra scrisului si a conditiei scriitorului. Ast el, prozatorul $iru Partenie este un dublu al lui Ste an !iziru, iar observatiile sale despre arta reiau cateva din ideile semni icative ale autorului despre cliseele literaturii traditionale si necesitatea impunerii naratiunii mitice+ .ac parte dintr#o generatie de scriitori sacri icati. Niciunul dintre noi nu va putea scrie in stil ma%or. Su erim de ticurile psihologiei, de cliseele literaturii recente etc. "rebuie redescoperita naratiunea mitica. Dar nu o va redescoperi 'm l ca mine, un rationalist incapabil sa guste miturile, Numeroasele meditatii despre conditia artei si a artistului ac ca te*tul sa ie dublat mereu de un metate*t, ara ca Noaptea de Sanziene sa se trans orme intr#un veritabil metaroman, asa cum se intampla in cazul &omanului adolescentului miop.Pe strada Mantuleasa, Pelerina, Da/an reprezinta alte te*te ce se trans orma 0sI1 intr#o resca a societatii romanesti din anii totalitarismului. Pe de alta parte, teoriile despre arta spectacolului lansate de actorul si regizorul Dan 2ibicescu amintesc de alte opere ale scriitorului, cum ar i+ Adio3, 'ni orme de general, Incognito la 2uchen4ald, Nouasprezece tranda iri. Este cunoscut aptul ca arta spectacolului -#a preocupat tot timpul pe Mircea Eliade, ale carui naratiuni s#au constituit, in mod recvent, in dezbateri ingenioase pe tema e*perimentului teatral. in plus, scriitorul oscileaza mereu intre doua tehnici de creatie. El mai asculta de estetica autenticitatii, transpunand in roman numeroase elemente autobiogra ice. Pe de alta parte, el incearca sa lucreze dupa un plan riguros, asemenea unui autentic romancier de tip balzacian. Prin urmare, autenticismul este unul indirect, camu lat sub perspectiva naratorului omniscient. Spre deosebire de vechea si ingusta ierarhizare a romanului romanesc

din perioada interbelica in rural si urban, prin tematica abordata si prin locul des asurarii intamplarilor 02ucuresti, Londra, Lisabona, PariS1, Noaptea de Sanziene marcheaza o autentica europenizare a romanului romanesc. Este vorba de o europenizare a problemelor abordate, dar si a tehnicilor narative asumate, chiar daca Eliade nu este omul ultimei mode. Constant in preocuparile sale, el ii prefera experimentului narativ excesiv promovat de noul roman" francez magia povestirii si a mitului precum si fascinatia ideilor, experimentul ontologic. Mircea Eliade nu refuza inovatiile naratologiei (nuvela Pe strada Mantuleasa # in care numerosi e*egeti au vazut un adevarat paradis naratologic, # ramane un bun e*emplu in acest senS1, dar acestea nu se trans orma intr#un act narcisiac gratuit. Dincolo de e emeritatea modelor, prozatorul a invatat ca romanul inseamna oameni si intamplari,, iar romanul Noaptea de Sanziene ilustreaza in mod stralucit acest deziderat. Si toi ca o nota a originalitatii absolute a prozatorului putem adauga ca acesta introduce in cartile sale si o mare parte din gandirea eseistului, iloso ului miturilor si al religiilor. Spargerea cronologiei traditionale, alternanta vocilor narative, simultaneitatea planurilor epice, s idarea echilibrului compozitional traditional reprezinta alte coordonate ale unui roman care este doar in aparenta unul traditional. Aceasta deoarece in spatele cronicii destramarii geogra iei sacre a patriei se ascunde romanul simbolic, nonconven#tional, al retragerii din istorie. Marea per ormanta a lui Mircea Eliade este aceea de a sti cum sa impace realismul istoric cu realismul mitic 0 antasti$1, de unde e ectul de insolit al naratiunii. "raducand pro undele nelinisti e*istentiale ale autorului, problema abolirii timpului istoric reprezinta o preocupare permanenta careia i se subordoneaza aproape intreaga literatura antastica a lui Mircea Eliade, romanul Noaptea de Sanziene devenind magistrala teoretizare a acestui deziderat. Alaturi de celelalte opere ma%ore ale e*ilului romanesc ce nu au putut sa vada lumina tiparului decat dupa -565, acest amplu roman#epopee arunca o noua lumina asupra literaturii romane postbelice, pe care o imbogateste atat prin tematica abordata cat si prin noua viziune asupra conditiei persona%elor. Mircea Eliade. !rizonierul istoriei" este genul de carte care se citeste ca o biografie senzationala, dar in egala masura ca o lucrare docta si placuta. Pe langa meditatiile consacrate timpului sau cronica dramatica a unei societati ce cunoaste, dupa al doilea razboi mondial, o serie de schimbari radicale, Noaptea de Sanziene este si un admirabil roman de dragoste. Din aceasta perspectiva, trista idila traita de Ste an !iziru si de Ileana Sideri pare a i o reluare a legendei despre "ristan si Isolda. Noaptea de Sanziene are rolul iltrului magic in masura sa ii uneasca pe cei doi indragostiti intr#o iubire vesnica. $eea ce ar trebui sa ie sursa unei ericiri depline se va dovedi insa un blestem cumplit deoarece, desi nu vor putea iubi pe altcineva, cei doi vor i obligati de ursita lor male ica sa traiasca alaturi de altcineva. $eea ce mai apropie povestea de dragoste din romanul lui Mircea Eliade de legenda este inalul, si anume unirea persona%elor printr#o nunta tanatica, adica implinirea dupa moarte a iubirii si, ast el, in rangerea destinului vitreg din timpul vietii. &omanul vine sa ilustreze, o data in plus, teza lui Eliade ca iubirea autentica nu se poate implini pe pamant. 'nirea cuplului are loc doar in cer, intr#o simbolica nunta tanatica ce dobandeste semni icatii cosmice si inseamna regasirea sacrului. Aceasta deoarece iubirea este considerata ca un prim prag a( mortii, iar moartea este vazuta ca treapta suprema a dragostei. Pe langa "imp, Dragostea reprezinta o alta tema esentiala in creatia scriitorului. Erosul nu este insa conceput in maniera sentimental# romantica, ci este puternic spiritualizat, alcatuind un instrument de cunoastere, o veritabila aventura meta izica, o poarta catre universul mitului.

S-ar putea să vă placă și