Arheologia, care se naste ca istorie a artei, a demonstrate putin interes pentru obiectele antice, fara de frumusete.

Dar odata cu trecerea timpului, instrumentele c otidiene au inceput sa castige valoare pt arheologia clasica, atat pentru ca in sapaturi s-a aplicat metoda stratificata, cat si pentru ca anumite pe anumite obiecte s-au gasit iscriptii cu diverse caractere. Aceste iscriptii au atras atentia editorilor Copus Inscriptionum Latinarum, care pe langa epigrafia monumentala, a adunat si micile texte gasite pe ustensile. h.Dressel a pregatit volumul X din Copus Inscriptionum Latinarum, adunand material despre anforele din Roma, in special cel gasit in Castro Pretorio si Testaccio. Tot el a elaborat un tabel topologic (care se foloseste si azi) cu scopul de a exemplifica tot acest material gasit. Aceeasi functie avea si tabelul elaborate de mau pentru anforele din Pompei. Dupa ad doilea Razboi Mondial E.Birley,a insarcinat unul dintre elevii sai, A. H Callender sa creeze un corpus al stampilelor de pe anforele gasite in Europa. Dar munca era uriasa pt un unic cercetator. In orice caz, spre anii 1950 Calleender a desavarist munca sa, dar aceasta nu a fost publicata pana in 1965. Odata cu publicarea operei lui M.Beltrn Lloris in 1970 despre anforele romane in Spania, amforologia a cunoscut o mare dezvoltare. n In ultimii ani, amforologia s-a impartit in 4 sectoare: 1. 2. 3. 4. Amfore protoistorice, fino-punice, grecesti preclasice, etrusce. Anfore grecesti ale epocii clasice si elenistice Anfore Ale perioadei romane Amfore byzantine si antice-tarzii.

amfore Amphora:unitate de masura cu capacitate de 26 l

Amfore in grecia

Caracteristici generale Recipient circular, cu 2 toarte, de mare dimensiune, pt trasportul alimentelor, lichidelor si semilichidelor Recipiente de tramsport, premiu pt invingatorii de la panatenaice; produs de prestigiu, obiect de comert pt aristocrati

Zona de raspandire In toata Mediterana, marea neagra,, anumite zone di Galia atlantica, Britania

Cronologie Din sec. XVI i.H pana in sec XIV d.H. Gradual inlocuita de butoi , incepand cu sec III d.H

note Mari diferenete tipologice si de material , in functie de locul de productie

Attica, Corinto, Samo, Cnido, Rodi, Laconia

In special vin

Amfore in Etruria

Dolium

butoaie

Recipent de transport6, obiecte de prestigiu (amfore tireniene) Recipient confectionat de mana in diverse zi de lucru (argila se usca) Recipente din sipci de lemn, inventate in Gallia

Orasul Caere si Vulci

Sfarsitul sec. VIIIV i.H

Exclusiv pentru vin

In special in Italia Sec II i.H- Vd.H central

Orice tip de produse alimentare

Gallia, italia de nord, Britania

Incepand cu sec III d.H

Vinul ca marfa

Nave de transport

De la anfore la butoaie

Ceramica comuna din casa lui C. Iulius Polibus

din Pompei

Tehnica fabricarii unei anfore romane tipul Dressel 20, (da RODRIGUEZ ALMEIDA 1984).

Anfore repubblicane

1 - 3 (2 -3) - 5 (4 - 5 - 36 - 44 - 45) - 28 - 35 I sec. d.C. 6 (6 - 15) - 7 (7 - 8 - 9 - 10 - 11 - 41) - 12 (12 - 13) - 14 II-III sec. d. C. 20 - 23 - 25 (24 - 25 - 40) - 26 - 32 Epoche successive 16 (16 - 17) - 18 - 19 - 21 (21 - 22) - 27 (27 - 37) - 29 (29 - 31) - 30 - 33 - 34 - 38 - 39 - 42 begin_of_the_skype_highlighting 30 - 33 - 34 - 38 - 39 - 42 GRATUIT end_of_the_skype_highlighting

anfora cananiana : Sunt primele anfore aparute in Mediterana, fabricate de populatia cu acelasi nume, care locuia in regiunea de coasta dintre palestina si Siria, Libanul de azi, din sec XVIII pana in sec VIII i.H. Au transmis utilizarea acestor ricipiente si Egiptenilor, care la randul lor l-au transmis Grecilor.

structura anforei: 1. Buza, 2. Gat 3. Manere 4. Corp 5. Picior sau peduncul

Anforele Greco-arhaice

Anfora Greco- arhaica, material teracota, datare III-II I.H

- dateaza din sec. VII I.H, de cand grecii au inceput expansiunea lor. Forma este alungita, manerele incep imediat sub buza anforei, si se termina spre jumateatea

recipientului.

Amfore Greco-italice -au fost fabricate in tot bazinul Mediteranian cu acelasi caracteristici ale amforelor Greco orientale ( sec. IV-III i.H)

. Anfora de vin

Prima jumatate a sec II i.H, capacitate 17.8 l.

Dupa cucerirea Siciliei, la sf sec III I.H , producerea vinulkui a fost o sursa de investitie pt familiile senatoriale romane care au inceput sa stampileze amforele cu propriiile nume sis a le comercializeze in tot bazinul Mediteranian. Amfore fenico-punice Dupa sec VIII I.H devin comune in bazinul medit, amforele de tradizie fenico punice, care nu au nimic in comun cu cele de tradizie greaca, se inrudesc mai degraba cu cele cananaeene. Un tabel existent despre anforele feniciene a fost realizat de o comisie de studii americane alle Universitatii din Philadelphia, condusa de Cyntia J. Eiseman, pe relicvele din Ponticello (Reggio Calabria).

amphora punica pt transportarea graului

Amfore etrusce - au aparut in schimburi comerciale, dar doar pt 200 de ani, intre sec VII-V I.H Sunt foarte rare, cele mai multe exemplare au fost recuperate de per coastele franceze, in principal dintr-o epava de la La LoyeCap, din Antibe. Forma lor este ovoidala, cu manere rotunde, plasate aproape de gura recipientului, confectionate di argila deschisa la culoare.

Anfora etrusca pt transportatea vinului, circa 430 I.H

www.museodelleanfore.it
Dressel, H., CIL, XV, Inscriptiones urbis Romae latinae. Instrumentum domesticum, Pars 2, fasc. 1. Adjectae sunt tabulae duae amphorarum et lucernarum formas exprimentes, Berlin 1899\

Lamboglia, N. Sulla cronologia delle anfore romane di et republicana (II-I secolo a.C.), Rivista di Studi Liguri 21, 1955, 241-270. www.romasottoterranea.it