Capitolul I Evolutii de natura istorica si conceptuala

1. Aparitia ideii de unitate la nivel European: doctrinarii apartinand unor categorii socioprofesionale diferite plaseaza in timp originile ideii de unitate la nivel european diferit. Exista deosebiri in acest sens, intre sociologi, politologi, filozofi, sociologi, economisti, istorici, juristi. Punctele de vedere exprimate in cadrul aceleiasi categorii socio-profesionale sunt de asemenea diferite. O prima categorie de istorici plaseaza in timp originile unei astfel de idei inca din antichitate. n al doilea curent de opinie la care se raporteaza istoricii identifica unele din evenimente care au avut loc la nivel european chiar cu originile unei astfel de idei ! ex. campaniile lui "apoleon#. $l treilea curent de opinie originile ideii de unitate la nivel european apartin primei jumatati a sec.%&, perioada care a fost esentialmente marcata de cele % razboaie mondiale. 'uristii se identifica la randul lor cu cel de-al treilea curent de opinie al istoricilor. 2. Aparitia comunitatilor europene ( context dat de sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial care a generat aparitia invinsilor si invingatorilor. Prima comunitate a aparut din teama eventualei izbucniri a unei a treia conflagratii mondiale. In acest sens, dupa cel de-al doilea razboi mondial pe fondul falimentului societatii natiunilor apare in plan international universal O" prin semnarea Cartei de la )an *rancisco din +,-.. Practic, dupa cel de-al doilea razboi mondial sefii de stat sau/si de guvern, pentru prima data au apreciat ca obiective in comun pot fi realizate si altfel decat pe calea armelor adica prin intermediul organizatiilor internationale izbavirea generatiilor viitoare de flagelul razboiului. )e prolifereaza dupa O" mai multe organizatii internationale. In plan european Consiliul Europei . mai +,-, - 0ondra ! statut#1 niunea 2amala a statelor membre ale 3enelux-ului !3elgia, Olanda, 0uxemburg#, luata drept model si varianta de urmat pentru realizarea obiectivelor E din zilele noastre. $par organizatii de tip militar 4 5ratatul de la 2arsovia, "$5O. In anul +,.& 'ean 6onnet, presedinte al Organizatiei "ationale a Planificarii din *ranta a fundamentat teza realizarii controlului international asupra productiei de carbune si otel din *ranta si 7ermania. $tat carbunele cat si otelul reprezentau ramuri de baza ale industriei de armament. $mbele state erau mari puteri si influentau evolutiile societatii internationale in ansamblul acesteia. Prin intermediul controlului international se dorea conversia, transformarea productiei de razboi intr-o productie de pace adica se dorea inlaturarea dezastrelor de dupa cele doua razboaie mondiale si pe cale de consecinta realizarea bunastarii materiale si sprituale a popoarelor statelor Europei Occidentale. In acelasi an, +,.&, dar la , mai 8obert )chuman care era ministru al afacerilor externe din *ranta a lansat public pentru prima data teza prin intermediul unei 9eclaratii cunoscuta sub numele de Planul sau 9eclaratia )chuman. Prin intermediul unei astfel de declaratii se dorea lansarea infiintarii primei comunitati europene 4 comunitatea europeana a carbunelui si otelului ! CECO 4 CEC$#. 9eclaratia )chuman nu genera, nu determina efecte juridice ! drepturi si obligarii# ci avea numai un rol orientativ pentru conduita subiectelor de drept carora li se adresa. 9in acest motiv, la planul )chuman adera in continuare, pe langa *ranta si 7ermania, alte - state, adica Italia si 3enelux 4 in total : state. Cele : state semneaza la Paris la +; aprilie +,.+ 5ratatul de Instituire a Comunitatii europene a carbunelui si otelului ! CECO#, tratat care a intrat in vigoare la %< iulie +,.% pentru o perioada de .& de ani, motiv pentru care la %< iulie %&&% tratatul si-a incetat efectele si pe cale consecinta si prima Comunitate Europeana si-a incetat existenta. In anul +,.: politicianul belgian Paul =enr> )paa? a eliberat 8aportul cu privire la infiintarea a inca % comunitati europene( CEE 4 Comunitatea Economica Europeana si CEE$ 4 Comunitatea Europeana a Energiei $tomice ! E 8$5O6#. 8aportul )paa? similar planului )chuman nu producea efecte juridice ci avea numai rolul de a orienta la fel, conduita celor : subiecte de drept international !tot alea :# - fondatoare CECO. Cele : state semneaza la 8oma 5ratatele de instituire a celor doua comunitati europene !CEE si Euratom# la %. martie +,.@, tratate care au intrat in vigoare in ianuarie +,.; pentru o perioada nedeterminata. 5ratatul institutiv al comunitatii economice europene devenit in timp !dupa 1

5ratatul de la 6aastricht# 5ratatul institutiv al comunitatii europene !CE#, a fost modificat prin 5ratatul de la 0isabona din %&&@, intrat in vigoare la + decembrie %&&,, tratat prin intermediul caruia E se substituie comunitatii europene si ii succede acesteia. CEECE%&&, E1 a ramas numai E 8$5O6. 3. Delimitari conceptuale Pentru a exista si a functiona cele < comunitati europene au infiintat Institutii proprii in domeniile decizional, executiv,al controlului politic si jurisdictional. Institutiile infiintate prin 5ratatele de la 8oma sunt diferite sub aspectul denumirii lor de Institutiile infiintate prin 5ratatul de la Paris. Institutiile infiintate prin 5ratatul de la 8oma se simplifica si se uniformizeaza sub aspectul denumirii lor daca le raportam la cele infiintate prin 5ratatul de la Paris. 9in motive de coerenta si celeritate, institutiile similare infiintate prin cele < tratate fuzioneaza dand nastere unor institutii unice, uniforme. 9enumirile institutiilor in urma procesului de fuziune sunt diferite. institutiile rezultate in urma acestui proces duc la indeplinire atributii/ competente inscrise in toate cele < 5ratate Institutive. *uziunea s-a realizat gradual, treptat, avand caracter procesual incepand cu institutiile jurisdictionale in +,.;, continuand cu institutiile de control politic in +,:& si desavarsindu-se cu institutiile executive si decizionale prin intermediul 5ratatului de la 3ruxelles ! 5ratatul instituind o Comisie unica si un Consiliu unic 5ratatul de fuziune# din +,:., intrat in vigoare in +,:@. Consiliul E 5ratatul de la 0isabona Consiliu ! legislativul E#. Consiliul European este format din sefii de stat si de 7uvernpresedintele Comisiei1 Consiliul ! E# este format din ministri de resort1 Consiliul Europei 4 organizatie internationala formata din -@ de state 4 diferit de E.

Capitolul II 9ezvoltarea constructiei comunitare/ europene

dimensiunea calitativa( perfectionarea institutiilor comunitare si a constructiei comunitare in general1 dimensiunea cantitativa( extinderea comunitartilor europene prin aderarea unor noi state. Dimensiunea calitativa 4 are < etape succesive. +. crize si esecuri %. reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizei si a esecurilor1 <. texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta, adaugi, modifica ori completa prevederile initiale, originare ale tratatelor institutive. 1. crize si esecuri: in evolutia constructiei comunitare au fost inregistrate mai multe crize si esecuri. 8etine insa atentia doctrinei domeniului criza provocata de Apolitica scaunului golB practicata de catre *ranta in perioada iulie +,:. 4 ianuarie +,::. $ceasta criza a fost solutionata prin compromisul de la 0uxemburg. Contextul care a facut posibila aparitia crizei( un astfel de context a fost dat de continutul 5ratatelor Institutive care prevedeau faptul ca in prima perioada a constructiei comunitare deciziile vor fi adoptate cu unanimitate de voturi pentru ca sistemul votului unanim permitea invocarea dreptului de veto de catre fiecare stat memebru in cazul in care o decizie ce urma a fi adoptata contravenea intereselor unuia dintre state membre. O astfel de varianta a fost preferata din motive care tin de caracterul pronuntat eteregen al nivelurilor de dezvoltare economico- sociala existente in statele membre dupa cele doua razboaie mondiale. Considerandu-se ca pana in anul +,:. este posbila o relativa egalizare a nivelurilor de dezvoltare economice- sociala din statele membre, este de dorit sa se treaca de la votul unanim la votul majoritar. Intr-un astfel de context, *ranta a apreciat ca ii sunt puse in pericol grav interesele in domeniul agriculturii si a declarat ca va practica politica scaunului gol adica nu va mai participa la adoptarea deciziilor. "eexistand vointa politica la nivelului comunitatilor europene de a se renunta la prezenta *rantei intr-un astfel de sistem 2

comunitar ! *ranta fiind initiator si motor al constructiei comunitare# s-a ajuns la un compromis !compromisul de la 0uxemburg#. Potrivit compromisului de la 0uxemburg, incepand cu + ianuarie +,:: deciziile importante ale comunitarilor vor continua tot sistemul votului unanim, in timp ce deciziile mai putin importante vor cunoaste trecerea la votul majoritar. Votul unanim Consecinte pozitive( posbilitatea invocarii dreptului de veto Consecinte negative( celeritatea deciziei ! viteza# incetinita si sunt afectate comunitatile europene in ansamblul lor. Votul majoritar Consecinte pozitive( pentru comunitatea europeana in ansamblul ei si viteaza deciziei creste1 Consecinte negative( nu mai pot invoca dreptul de veto 9in +,:. pana in %&+& se constata o extensie a domeniilor care intra sub incidenta votului majoritar concomitent cu restrangerea votului unanim. 2. reflectii cu privire la posibilitatea depasirii crizei si a esecurilor: au fost numeroase aceste reflectii, au caracter abstract, adica nu tin, nu leaga, nu obliga, nu dau nastere la drepturi si la obligatii !nu produc efecte juridice#. $cestea au rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza. neori au caracter premergator adoptarii normelor cu forta juridca obligatorie. Ex. 4 8apoartele ( )paa? si Planul )chuman, 9ezbaterile, )intezele, etc. 3. texte de drept pozitiv care au rolul de a revizui sau dezvolta, adaugi, modifica ori completa prevederile initiale, originare ale tratatelor institutive. 5ratatul de la 3ruxelles dupa care urmeaza modificarile intervenite in materie financiara succesiv in anii +,@&, +,@. la care se adauga $ctul nic European din anul +,;: intrat in vigoare in +,;@1 5ratatul de la 6aastricht ! Olanda# +,,%1 5ratatul de la $msterdam ! Olanda# +,,@1 5ratatul de la "isa ! %&&+# intrat in vigoare in %&&<1 5ratatul de la 0isabona ! %&&@# intrat in vigoare in %&&,1 au un astfel caracter modificator, in ultimul rand 5ratatul de $derare a statelor la comunitatile europene. Dimensiunea cantitativa- largirea E prin aderarea unor noi state. In timp comunitatile europene au evoluat sub aspectul statelor memebre gradual de la cele : state fondatoare la cele ,-+&-+%-+.-%.-%@,cate exista in prezent. Procesul aderarii a fost unul continuu, neexistand etape in care sa fie intrerupt. )pecific este faptul ca in cadrul comunitatilor europene au fost inregistrate numai solicitari cu privire la dobandirea statutului de stat asociat, respectiv a statului de stat membru. "u s-a inregistrat nici o cerere privitoare la renuntarea la un astfel de statut !tratatele institutive si cele modificatoare nu au inscris in continutul lor si o astfel de reglementare pana la 5ratatul de la 0isabona care prevede si posbilitatea renuntarii statelor membre la un astfel de statut#. O problema a fost data totusi de faptul ca "orvegia de % ori consecutiv a refuzat prin referendum aderarea la comunitatile europene, ultimul refuz a intervenit din partea "orvegiei in toamna anului +,,- chiar in conditiile in care in primavara aceluiasi an s-a ajuns la un compromis cunoscut in doctrina domeniului sub denumirea de A compromisul de la OsloB/ compromisul pestelui. )tatelor membre ! %@# ale E li se alatura in continuare inca % state candidate la aderare 4 Croatia si 5urcia1 statele potential candidate 6acedonia, 6untenegru, )erbia, Cosovo, $lbania1 state ex sovietice( 8epublica 6oldova, craina, 7eorgia,$rmenia $zerbaijan, Elvetia, "orvegia.

Statutele succesiv dobandite de catre Romania in raport cu UE: a# 8omania stat asociat +,,. 4 +,,, in temeiul $cordului European instituind o asociere intre 8omania si Comunitatile Europene pe de o parte si statele membre ale acestora pe de alta parte. $cordul a fost semnat in anul +,,<, a fost ratificat in acelasi an si a intrat in vigoare la + februarie +,,.. b# 8omania, stat candidat la aderare %&&&-%&&-. In decembrie +,,, la =elsin?i, s-a luat decizia punerii in aplicare a tezei startului comun si finish-ului diferentiat adica decizia declansarii negocierilor de aderare cu toate statele asociate, finalizarea acestor negocieri, gradual, treptat cu fiecare stat in parte in masura indeplinirii criteriilor de aderare, materializate in cele <+ de capitole de negociere. In decembrie %&&- 4 aprilie %&&. s-a elaborat 5ratatul de $derare a 8omaniei si 3ulgariei. c# 8omania stat in curs de aderare 4 etapa declansata de semnarea tratatului de aderare la %. aprilie %&&.. d# 8omania stat membru al Comunitatilor Europene %&&@.

Capitolul III Ordinea juridica a

E ! dreptul comunitar european#.

1. notiune, concept ( ordinea juridica reprezinta ansamblul normelor care guverneaza raporturile stabilite intre comunitatile europene si statele membre, intre comunitati si statele in curs de aderare, intre comunitatile si statele candidate la aderare, intre comunitatile si statele asociate, intre comunitati si statele terte, comunitatile si alte organizatii internationale, comunitati si persoane fizice si juridice apartinand ori nu statelor membre. 2. principiile care guverneaza ordinea uridica: a# principiul asimilarii ( absorbtiei) dreptului comunitar/ E in/ de catre dreptul national ori dreptul intern al statelor membre. $cest principiu isi gaseste reflectarea in doua caracterisitci ale dreptului comunitar/ E si anume( caracteristica aplicarii imediate si a aplicarii directe a dreptului comunitar in dreptul national alo statelor membre. b# principiul prioritatii ! preeminentei, prevalentei# al dreptului comunitar in raport cu dreptul national ! a se vederea Constitutia 8omaniei republicata in urma revizuirii din anul %&&<, 5itlul 2I 4 Integrarea Euroatlantica, art. +-;- integrarea in E 4 alin.% 4 prioritate#. 3. clasificarea!ierar"izarea!sistematizarea normelor care compun ordinea uridica. In doctrina domeniului exista mai multe criterii de clasificare/ ierarhizare/sistematizare dar retine atentia unul dintre acestea 4 criteriul fortei juridice a normelor de drept al E. In sens larg sunt % categorii de norme ! izvoare# al dreptului comunitar, in sens restrans sunt . categorii. In sens larg( categoria izvoarelor primare1 categoria izvoarelor derivate ! secundare#. In sens restrans( izvoare primare1 izvoare derivate1 acordurile externe ale ale comunitatilor europene1 izvoare complementare1 izvoare nescrise. #. izvoarele dreptului comunitar european!dreptului $E. a) izvoarele primare 4 5ratatele Institutive si cele modificatoare. $cestea sunt edictate si adoptate de catre state ca subiecte de drept international in temeiul suveranitatii de care dispun. )unt similare 4

legilor fundamentale avand forta juridica similara Constitutiilor din dreptul intern. 9e la acestea nu se poate deroga decat prin norme avand forta juridica egala. %ratatele institutive sunt: 5ratatul instituind comunitatea europeana a carbunelui si otelului ! CECO# semnat la Paris de catre cele : state fondatoare ! *ranta, 7ermania, Italia si 3enelux# la +; aprilie +,.+ intrat in vigoare la %< iulie +,.% pentru o perioada de .& ani, motiv pentru care la %< iulie %&&% 5ratatul si-a incetat efectele si pe cale de consecinta si prima comunitate europeana si-a incetat existenta1 5ratatele de instituire a comunitatii economice europene si a comunitatii europene a energiei atomice !CEE si E 8$5O6# semnate la 8oma de catre acelasi : state fondatoare la %. martie +,.@ si intrand in vigoare in ianuarie +,.; pentru o perioada nedeterminata. 9in aceste considerente cele doua tratate asemanatoare 5ratatului de la Paris au fost in timp modificate. Cea mai noua modficare a 5ratatelor de la 8oma s-a realizat prin 5ratatul de la 0isabona. $cesta, ca tratat modificator este cel prin intermediul caruia E se substituie si ii succede comunitatii europene !CE#. %ratatele modificatoare: tratatul de la 3ruxelles din +,:. intrat in vigoare in +,:@ cunoscut in doctrina sub denumirea de 5ratatul de fuziune ori 5ratatul instituind o Comisie si un Consiliu unic1 modificarile intervenite succesiv in anii +,@&, +,@. in materie financiara !delegatii pentru conturi si comisarii pentru conturi#1 $ctul din +,@: adoptat in materie electorala1 $ctul nic European din +,;: intrat in vigoare in +,;@1 5ratatul de la 6aastricht +,,%1 5ratatul de la $msterdam +,,@ intrat in vigoare in +,,,1 5ratatul de la "isa din %&&+ intrat in vigoare in %&&<1 5ratatul de la 0isabona din %&&@ intrat in vigoare la + decembrie %&&,1 5ratatele de $derare a statelor la comunitatile europene, de la : state initiale pana la cele %@. !este vorba inclusiv de tratatul de aderare a 8omaniei si 3ulgariei la E, semnat in %. aprilie %&&., ratificat in acelasi an prin legea +.@/%&&. intrata in vigoare de la + ianuarie %&&@#. b) izvoarele derivate $cestea au caracter derivat raportandu-se la izvoarele primare adica acestea nu pot deroga de la 5ratatele institutive respectiv modificatoare. )unt edictate si adoptate de catre institutiile E in existenta si functionarea lor. In cazul in care acestea nu sunt conforme legislatiei primare, la nivelul E este reglementata actiunea in anulare ! recursul in anulare#. $cestea sunt ( regulamentul, directiva, decizia si recomandarea si avizul. &egulamentul este similar legii din dreptul intern, opereaza prin generalizare si abstractizare adica este obligatoriu in toate elementele sale. Orice aplicare incompleta este interzisa. 8egulamentul nu este susceptibil de trasnpunere adica este direct aplicabil fara a se prelua in legislatia interna. 8egulamentul este obligatoriu pentru subiectele de drept intern din toate statele membre. 8egulamentul este norma derivata cea mai rigida, exigenta adica este obligatorie atat in ceea ce priveste rezultatul de atins dar si in ceea ce priveste mijloacele pentru atingerea acelui rezultat ! %. zile de la publicarea in 'urnalul Oficial al E 4 intra in vigoare#. Directiva este mai flexibila decat regulamentul in sensul ca aceasta urmeaza tehnica legii cadru completata cu decretele de aplicare. )pre deosebire de 8egulament, directiva nu este aplicata direct ci aceasta se transpune in legislatia interna a fiecarui stat membru. 9in punctul de vedere al subiectelor carora li se adreseaza directiva ca regula generala este obligatorie numai pentru subiectele de drept intern din anumite state membre. Pe cale de exceptie directiva se poate 5

adresa si subiectelor de drept intern si toate statele membre, dar cand se intampla acest lucru se specifica in continutul ei. 9irectiva tot spre deosebire de regulment este obligatorie numai cu privire la rezultatul final de atins, adica numai o norma de rezultat nu si de mijloace. 9irectiva da posibilitatea statelor membre sa stabileasca ansamblul mijloacelor necesare atingerii rezultatul propus. Potrivit art. %-, din 5ratatul instituirii CE este obligatorie pentru destinatarii desemnati.directiva nu se aplica direct dar poate produce efecte directe adica trebuie sa fi expirat perioada de transpunere si anumita prevedere din directiva sa nu fi fost trasnpusa in legislatia interna!aceea netranspusa produce efecte direct#. Decizia spre deosebire de regulament dar asemanataore directivei ca regula generala este obligatorie pentru subiectele de drept intern special desemnate din anumite state memebre. 9ecizia asemanatoare regulamentului, spre deosebire de directiva este obligatorie atat cu privire la rezultatul final de atins cat si in ce priveste formele/mijloacele prin intermediul carora poate fi atins rezultatul propus. 9ecizia cunoaste procedura transpunerii in dreptul intern, asemenea directivei. &ecomandarea si avizul 4 acestea nu sunt izvoare derivate in sensul celor de mai sus adica nu tin, nu leaga, nu obliga 4 nu produc efecte juridice, nu dau nastere la drepturi si obligatii. $cestea au numai rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se adreseaza. neori au caracter premergator adoptarii normelor cu forta juridica obligatorie !ex. avizul dat de Parlamentul European 5ratatului de $derare a 8omaniei si 3ulgarie la E in data de +< aprilie %&&. adica premergator semnarii din data de %. aprliei %&&.#. $vizele se impart in trei mari categorii( facultativ1 consultativ1 conform. c) acordurile externe ale comunitatilor europene sunt similare tratatelor internationale1 sunt cele la care comunitatile actioneaza in temeiul statutului lor de subiecte de drept international adica in temeiul exercitarii in comun a suveranitatii statelor la nivelul comunitatilor europene. )uveranitatea nu poate face obiectul, date fiind componente sale, al delegarii, al transferului. 0ocul ierarhic pe care acestea il ocupa in ordinea juridica a comunitarilor europene 4 ocupa un loc ierarhic inferior izvoarelor primare dar superior izvoarelor derivate1 prin acordurile externe nu se poate deroga de la prevederile legislatiei primare dar astfel de acorduri externe pot determina modificari ale legislatiei derivate. acordurile incheiate cu statele puternic industrializate1 acordurile incheiate cu statele slab dezvoltate1 acordurile punctuale incheiate cu organizatiilor internationale. d) izvoarele complementare 4 acele norme care gasesc in sfera de aplicare si prelungirea izvoarelor primare ale dreptului comunitar european, ex. Conventia comunitara. +. exista domenii/ materii in care potrivit tratatelor institutive si modificatoare compententa edicatarii si adoptarii normelor revine exclusiv comunitarilor europene/ E. In aceste domenii orice interventie sub aspectul reglementarii din partea statelor membre este considerata ca fiind o incalcare a prevederilor tratatelor institutive si modifcatoare si pe cale de consecinta o astfel de inteventie este interzisa. Este vorba de acele domenii care intra sub incidenta politicilor comune ale E !politica comerciala comuna#. %. exista domenii/ materii in cadrul carora competenta edictarii sau adoptarii normelor, potrivit tratatelor institutive/modificatoare revine statelor membre. In aceste domenii orice interventie a comunitatilor europene este interzisa, fiind considerata o incalcare a prevederilor tratatelor institutive/ modificatoare !politica externa si securitate#. <. exista domenii/materii care, potrivit tratatelor institutive/modificatoare, cad sub incidenta edictarii si adoptarii normelor atat de catre comunitatile europene/ E, cat si de catre statele membre. In caz de conflict, prioritatea revine normelor adoptate la nivelul comunitarilor europene/ E. !competenta partajata 4 politice comunitare ( politica agricola comuna, politica de mediu#.

e) izvoare nescrie 4 metodele de interpretare si principiile generale de drept. 0a nivelul E exista posbilitatea formularii unui recurs in interpretare la dispozitia institutiilor nationale indiferent de grad !recurs prejudicial prealabil, actiunea preliminara#. Principiile nu se confunda cu principiile fundamentale ale dreptului international. $stfel de principii generale sunt( dreptul la un proces echitabil, la aparare, garantarea dreptului la proprietate. Principiile generale li se alatura principiile care au caracter tehnic( principiul neplatii zilelor de greva. )ediul materiei il reprezinta statutul Curtii Internationale de 'ustitie art. <;. opinii diferite ( cu privire la cutuma 4 izvoare de drept international si cu privire la jurisprudenta.

Capitolul I2 Caracteristicile comunitare / ale

+. caracteristicile comunitarilor europene/ ale %. caracteristicile ordinii juridice a E

E ca entitati de drept international1

+. caracteristicle comunitarilor europene/ ale E ca entitati de drept international1 a' caracteristica potrivit careia comunitatile europene! $E sunt asociatii de tip economic integrat( asociatii de tip economic integrat 4 argumente de text( denumirile tratatelor institutive care fac trimitere la caracterul economic !CECO, CEE, CEE$ 4 E 8$5O6#1 $rgumente care fac trimitere la obietivele stabilite prin tratatele institutive( conversia productie de razboi intr-o productie de pace - inlaturarea dezastrelor generale cauzate de cele doua razboaie mondiale si realizarea bunastarii materiale. Asociatii integrate: au luat fiinta prin fuziunea teritoriilor statelor membre si economiilor existente pe aceste teritorii. $cestea reprezinta o arie geografica unica data de ariile geografice ale tuturor statelor membre, arie geografica cunoscuta sub denumirea de piata interna. Piata unica este comparabila cu marile metropole ale lumii. O astfel de piata a fost posbil sa se realizeze prin adoptarea si aplicarea unor masuri avand natura multipla( masuri avand natura politica, administrativa, economica, juridica. Intre masurile de natura juridica avem( inlaturarea barierelor tarifare si a taxelor adiacente acestora dintre statele membre si inlocuirea lor cu tariful vamal comun dintre statele membre si statele terte1 interzicerea discriminarii de natura politica/ privata intemeiatea pe cetatenie/nationalitate/ persoana fizica 4 juridica, fapt care contribuie la favorizarea liberei circulatii a marfurilor, persoanelor, serviciilor, capitalurilor si a platilor1 interdictia care opereaza cu privire la ajutoarele de orice fel acordate de catre state ramurilor neperformante ale economiilor nationale !subventiile specifice, stergerea datoriilor, reesalonarea acestora, etc#. 5oate cele de mai sus sunt de natura sa contribuie la consolidarea spiritului concurential la nivelul E. b' caracteristica potrivit careia comunitarile europene!$E sunt organizatii internationale: Comunitatile europene sunt organizatii internationale, regionale, europene, deschise posbilitatii aderarii tutror statelor europene !sub rezerva indeplinirii a - categorii de cerinte - Criteriile formulate la Copengaha, 6adrid si =elsin?i#, avand insa si caracter inchis si supranational. 1 comunitatile europene sunt organizatii internationale pentru ca acestea au aparut in temeiul acordului de vointa liber exprimat de catre statele membre prin intermediul reprezentantilor special desemnati sa participe la incheierea tratatelor. 5ratatele institutive !Paris, 8oma# sunt tratate internationale multilaterale portrivit dreptului international si sunt veritabile legi fundamentale avand forta juridica obligatorie. ! organizatiile internationale regionale europene 4 statele europene au semnat cate un acord european institunind o asociere intre statul respectiv si comunitatile europene pe de o parte si statele membre ale acestora pe de alta parte. 5urcia a semnat numai un acord de asociere. 9iferenta este data de dialogul politic in sensul in care acodurile europene de asociere includ un 7

astfel de dialog, in timp ce acordurile de asociere nu il includ. $cordurile de asociere vizeaza numai raporturile de natura economica, comerciala. " conditii pe care statele canditate trebuie sa le indeplineasca pentru aderare: (onditii de natura politica( respectarea drepturilor omului in statul candidat la aderare inclusiv respectarea dreptului minoritatilor nationale si rezolvarea problemei copiilor institutionalizati1 existenta in statul candidat la aderare a unei democrarii de tip pluripartid. 8omania a indeplinit conditiile de natura politica aderand la Consiliul Europei in +,,<, respectiv devenind parte la Conventia Europena incepand cu %&&-. (onditii de natura militara: cuantificate in exigenta potrivit careia statele canditate la aderare trebuie sa fie nu numai state consumatoare de securitate ci si state furnizoare de securitate. 8omania a indeplinit o astfel de conditie, dobandind statului de stat membru al "$5O in %&&-. (onditii de natura uridica: angajamentul asumat de catre statele candidate privind aplicarea imediata, directa, si prioritara a dreptului comunitar/ E in dreptul intern !a se vedea Constitutia 8omaniei, art. +-;#. (onditii de natura economica: cad sub incidenta criteirilor de convergenta pentru trecerea la moneda unicadeficitul bugetar <D PI3, inflatie, nivelul dobandii @-,D anuale efective. 8omania a indeplinit si aceasta cerinta pentru ca prin raportul de tara dat publicitatii in data de : octombrie %&&-, 8omania a dobandit statulul de stat cu economie de piata functionala, capabil sa faca fata tensiunilor generate de concurenta existenta in cadul unei astfel de economii. # sunt organizatii internationale care au caracter inc$is . $cest caracter inchis este dat de procedura parcursa de catre statele asociate, candidate in vederea dobandirii statutului de state membre. O astfel de procedura, impune acordul pe de o parte al institutiilor, organizatiilor in cauza ! Comisie, Consiliu, Parlament# cat si acordul tuturor statelor membre ale organizatiei respective ! ratificarea tratatului de aderare se face prin legislativul existent la nivelul fiecarui stat sau prin referendum#. In cazul organizatiilor internationale deschise procedura impune acordul dat numai de catre institutiile organizatiei in cauza. % caracter suprational- este dat de aplicarea imediata, directa si prioritara a dreptului comunitar/ E in dreptul intern al statelor membre. c' comunitatile au o structura institutionala proprie, originala: E are cea mai puternica structura institutionala. 0a acest nivel facem distinctie intre institutiile E si organele acesteia. 9istinctia se intemeiaza pe criteriul participarii la decizieinstitutiile comunitare/ E participa direct la decizie in timp ce organele comunitare au un caracter tehnic, auxiliar si indeplinesc atributii pe urmatoarele < niveluri( pregatirea deciziei adoptate la nivelul E de catre institutiile E1 asigurarea continuitatii activitatii institutiilor mai ales intre reuniunile acestora1 asigura monitorizarii aplicarii deciziei comunitare. %. caracteristicile ordinii juridice a E +. aplicabilitatea este imediata1 %. aplicabilitatea este directa1 <. prioritatea %eorii cu privire la raportul dintre dreptul international si dreptul intern. 6onismul postuleaza teza potrivit careia normele dreptului international se gasesc in cadrul aceleiasi sfere de curpindere cu normele dreptului intern. Pe cale de consecinta,acestea la randu-le se afla in raporturi de subordonare unele fata de altele. Exista % teorii moniste. Prima postuleaza potrivita careia dreptul intern este superior in raport cu dreptul international. $ doua postuleaza prioritatea dreptului internatioanal in raport cu dreptul intern. Parintele teoriei raportului dintre dreptul intern si dreptul 8

international este =egel iar pentru raportul dintre dreptul internaitonal si dreptul intern este =ans Celsen. 9ualistii postuleaza teza potrivit careia dreptul internaitonal se gaseste intr-o sfera de cuprindere separata de normele dreptului intern, pe cale de consecinta potrivit dualistilor, intre cele doua categorii de norme nu se stabilesc raporturi de subordonare, prioritate a uneia fata de celalalta, motiv pentru care intre cele doua categorii se stabilesc numai relatii de coordonare si de coexistenta. 9octrina si practica materiei pun in evidenta faptul ca in privinta raporturilor dintre dreptul intern si dreptul internaitoanl respectiv a raporturilor dintre dreptul comunitar si dreptul national al statelor memebre, statele sunt diferite. O astfel de diferentiere intre state este data de < criterii( criteriul fortei economice1 criteriul geografic( diferetena se exprima 4 statele apartinand Europei de 2est, Est si Centrale1 raportarea la statutul de stat membru( diferenta se exprima intre statele fondatoare si statele nou admise in E. In doctrina dreptului comunitar, au fost fundamentate - mari teorii care vizeaza numai raporturile dreptul comunitar si dreptul national al statelor membre( a# teoria armonizarii dreptului national cu dreptul comunitar1 b# teoria substiuirii dreptului national de catre dreptul comunitar1 c# teoria coordonarii dreptului national de catre dreptul comuniar1 d# teoria coexistentei dreptului national cu dreptul comunitar. &eoria armonizarii dreptului national cu dreptul comunitar 4 aceasta include < etape succesive( +. etapa premergatoare statutului de stat candidat 4 etapa pe care o parcurg statele asociate1 %. etapa pe care o parcurg statele candidate la aderare1 <. etapa pe care o parcurg statele membre. In prima etapa, statele asociate nu au obligatia de a-si modifica normele potrivit aEuis-ului E. )tatele asociate sunt obligate ca in cadrul adoptarii normelor potrivit calendarelor legislative sa aiba in vedere apropierea si conformitatea acestora cu legislatia E. In etapa a doua, statele candidate sunt obligate sa-si modifice normelor pe masura parcurgerii capitolelor de negociere in sensul in care aceste state nu pot inchide capitolelel de negociere daca nu isi armonizeaza normele, in sensul conformitatii lor, in cadrul capitolelor care fac obiectul dezbaterilor !<+ de capitole de negociere#. In etapa a treia, statele membre sunt obligate sa-si modifice normele proprii pe masura aparitiei normelor noi la nivelul E !ex. transpunerea directivelor#. b) teoria substiuirii dreptului national de catre dreptul comunitar 4 totala sau partiala. )ubstituirea totala a normelor nationale de catre normele E intervine in acele domenii/materii care sub indicenta politicilor comune !ex. politica comerciala comuna, taxele vamale#. subtituirea partiala intervine in acele domenii/materii care cad sub incidenta politicilor partajate !partajare de competenta intre E si statele membre 4 politica agricola#. "u fac obiectul substituirii acele domenii care intra sub indicenta competentelor exclusiv nationale. Primele doua teorii !armonizare si substituire# sunt fundamentate de catre monisti si urmatoarele doua teorii apartin dualistilor. c) teoria coordonarii dreptului national de catre dreptul comuniar1 d) teoria coexistentei dreptului national cu dreptul comunitar. Potrivit teoriilor coordonarii si coxistentei statele membre nu sunt obligate sa isi modifice normele in raport cu modificarea sistemului normativ apartinand comunitatilor europene.

Capitolul 2 )istemul institutional comunitar european.

1.delimitari conceptuale: 9

E are o structura institutionala proprie originala, atipica, nonclasica. 0a nivelul E exista alaturi de institutii si organe cu caracter tehnic auxiliar. Institutiile nu sunt acelasi lucru cu organele. 9iferenta dintre institutii si organe este data de criteriul participarii la decizie. Institutiile E participa direct la decizie, ocupand un loc ierarhic superior daca le raportam la organele aceleiasi E, in timp ce organele E au un caracter tehnic 4 auxiliar. $cestea se regasesc pe < niveluri ale activitatii desfasurare( pregatesc decizia la nivelul E1 asigura continuitatea activitatii institutiilor indeosebi intre reuniunile acestora1 urmaresc aplicarea deciziei adoptata de catre institutiile E care asigura monitorizarea generala si speciala !procedura de infringement#. Institutiile E sunt( Consiliul European1 Consiliul !C E#1 Comisia1 Parlamentul European Curtea de 'ustitie a E !sistemul jurisdictional al E este format din trei institutii( Curtea de justitie, tribunalul !fostul tribunal de prima instanta# si tribunalul functiei publice#. Curtea de conturi1 3anca centrala europeana.

Organele tehnice, auxiliare 4 de regula sunt numite Comitetetendinta de multiplicare a comitetelor este denumita comitologie. Cele mai importante sunt( comitetul reprezentantilor permanenti ! CO8EPE8#1 comitetul regiunilor1 comitetul economic si social ! european#. nele organe tehnice 4 auxiliare detin acest statut numai temporar !tranzitoriu# in timp acestea dobandind statutul de institutii ale E.!ex.comitetul monetar, transformat in Institutul 6onetar European, devenit 3anca Centrala Europeana#. 2. principiile care guverneaza sistemul institutional al $E )activitatea institutiilor $E' a# principiul autonomiei de vointa1 b# principiul atribuirii de competente/atributii1 c# principiul echilibrului functional. a) principiul autonomiei de vointa ( se regaseste in doua aspecte esentiale in primul rand institutiile E isi pot elabora si adopta propriile regulamente de organizare si de functiontare. In al doilea rand institutiile E isi numesc functionarii proprii. $utonomia de vointa nu se confunda cu personalitatea juridica ! acea prerogativa care permite asumarea de drepturi si obligatii pentru a deveni subiect de drept#, pentru ca regula este cea potrivit careia institutiile E nu au personalitate juridica, exceptia fiind data de faptul ca 3anca centrala europeana are o astfel de personalitate juridica. $cest lucru se explica prin faptul ca institutiile europene, mai putin banca centrala, in raporturile la care participa se regasesc nu in nume propriu ! nu isi asuma obligatiile si drepturile in nume propriu# ci in cadrul in acestor raporturi institutiile participa in numele E pe care o reprezinta in cadrul acestor raporturi in temeiul mandatului dat de catre statele membre prin intermendiul tratatelor institutive si modificatoare. b) principiul atribuirii de competente'atributii( atributiile sunt conferite tuturor institutiilor mai putin institutiilor jurisdictionale carora le sunt oferite competente. 0a nivelul E nu este permisa decat indeplinirea atributiilor !competentelor# stabilite in mod expres prin tratatele institutive 10

si cele modificatoare. 9in motive de rigoare si celeritate, la acest nivel nu este permisa indeplinirea atributiilor/competentelor implicite, deduse. c) principiul ec$ilibrului (unctional reuneste doua componente( separarea puterilor E1 colaborarea intre institutiile care au rolul de a reprezenta puterile uniunii. )epararea puterilor E ! executiva, legislativa, judecatoreasca# vizeaza cu precadere inexistenta raporturilor de subordonare mai ales in materie decizionala. )epararea puterilor reuneste % aspecte( institutie a E nu poate delega, nu poate transfera atributii/competente altei institutii si nu poate primi/accepta astfel de atributii/competente1 institutie prin activitatea pe care o desfasoara nu trebuie sa obtructioneze o alta institutie in activittea pe care aceasta din urma o desfaosara si invers. )epararea puterilor E nu exlude ci dimpotriva presupune colaborarea intre institutiile care au rolul de a reprezenta aceste puteri. Ex elaborarea) adoptarea si aplicarea bugetului UE: Comisia Europeana centralizeaza estimarile in materie bugetara elaborate de catre fiecare institutie a E. In temeiul acestor estimari, Comisia Europeana elaboreaza anteproiectul de buget, pe care il transmite Consiliului. Consiliul pe baza anteproiectului elaboreaza proiectul de buget pe care la randul sau il transmite parlamentului. Parlamentul adopta sau respinge bugetul E. Curtea de conturi se ocupa de controlul general al conturilor. Institutiile jurisdictionale solutioneaza eventualele litigii aparute in materie bugetara. 3. (onsiliul European "u se confunda cu Consiliul !C E# si ambele nu se confunda cu Consiliul Europei. *riterii de distinctie intre *onsiliul European si *onsiliul (delimitari conceptuale): a) criteriul aparitiei celor ! institutii : consiliul european a aparut pe cale neconventionala ! nu a aparut prin tratate institutive ci prin intalnirile la varf ale sefilor de stat si/sau de guvern#. lterior a fost consacrata conventional existenta consiliului european !5ratatul de 6aastricht si 5ratatul de la 0isabona#. Consiliul a aparut pe cale conventionala, prin tratatele institutive !5ratatul de la Parisconsiliul special de ministri si 5ratatele de la 8oma#. b) criteriul componentei( Consiliul European a aparut avand in componenta sa sefii de stat sau/si de guvern la care s-a adaugat in timp presedintele Comisiei Europene. 0a lucrarile consiliului european participa si Inaltul 8eprezentant pentru afacerile externe si politica de securitate. )intagma sefii de stat si de guven se foloseste atunci cand ne raportam la institutia Consiliului European ca atare. )intagma sefii de stat sau de guvern se folosete in cazul in care ne raportam la statele reprezentate in cadrul consilului European !statele republici sunt reprezentate de sefii de state in timp ce statele monarhii sunt reprezentate de sefii de guvern#. Consiliul este format din ministrii afacerilor externe purtand denumirea de Consiliul $facerilor 7enerale si in al doilea rand din ministri de resort purtand denumirea de Consilii sectoriale/consiliie specializate !in functie de ordiniea de zi( consiliile sectoriale in domeniile agriculturii, finantelor, mediului etc#. c) criteriul atributiilor indeplinite( Consiliul European indeplineste cu prevadere atribuiti de natura politica in timp ce Consiliul indeplineste cu precadere atributii de natrua legilativa. (onsiliul european * aparitita si evolutia. $ aparut pe cale neconventionala. In existenta si in evolutia sa sunt inregistrate < etape succesive( +. +,:-- +,:@ ( sefii de stat si/sau de guvern cu prilejul reuniunilor lor informale la care participau, analizau numai intamplator si problemele care faceau obiectul afacerilor europene. %. +,:,- +,@.( pe agenda de lucru a reuniunilor sefilor de stat sau/si de guvern au fost inscrise in mod disctinct si problemele care vizau constructia europeana. <. +,@:- prezent( au fost inregristrate evolutii fara precedent in sencul ca o astfel de institutie dobandeste pe langa prerogativele de natura politica si prerogative de natura legislativa. Atributiile *onsiliului European !atributii de natura politica si atributii de natura legislativa#. 11

$tributiile de natura politica ale Consiliului European( stabileste strategia constructiei europene1 elaboreaza orientarile pe care se fundamenteaza constructia europeana1 stabileste liniile directoare de urmat in cadrul constructiei europene1 identifica noile domenii de ineres pentru constructia europeana. $tributii de natura legislativa 4 au fost dobandite dupa reuniunea de la 0ondra din +,@@ in sensul in care dupa reuniune, Consiliul European participa la deblocarea procesului decizional de la nivelul Consiliului. +n(iintarea organelor te$nice si adoptarea actelor de catre *onsiliul European Pentru indeplinirea atributiillor sale consiliul european infiinteaza o serie de organe care au caracter tehnic, auxiliar de tipul comitetelor. $cestea au caracter permanent, temporar si uneori ad-hoc in functie de problemele inscrise pe ordinea de zi. Pentru indeplinirea atributiilor sale, acelasi Consiliu European elaboreaza si adopta o serie de acte cum ar fi( deciziile adoptate in problemele cele mai importante ale constructiei europene1 directivele care de regula presupun trimiterea la o alta institutie a E cu precadere la Consiliu1 declarariile comune pentru % sau mai multi sefi de stat sau de guvern care vizeaza unele probleme importante ale societatii internationale. Presedintele Consiliului European alegerea presedintelui consiliului european este in competenta chiar a Consiliului European. $cesta se alege cu majoritate calificata pentru un mandat de % ani si jumatate cu pobibilitatea reinnoririi inca o data. Presedintele Consiliului European poate fi demis potrivit aceeleasi proceduri !de alegere# A in caz de impiedicare sau de culpa gravaB. $tributiile presedintelui consiliului european sunt( prezideaza si impulsioneaza !asigura celeritatea# lucrarile consiliului european1 asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor consiliului european in cooperare cu presedintele comisiei si pe baza lucrarilor consiliului afacerilor generale1 actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul consiliului european1 prezinta Parlamentuluii European un raport dupa fieacre reuniune a Consiliului European. Potrivit tratatului de la 0isabona asigura la nivelui sau si in aceasta calitate reprezentarea externa a uniunii in problemele referiotare la politica externa si de securitate comuna, fara insa a aduce atinge atributiilor Inaltului 8eprezentant al uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate. #. (onsiliul este o institutie interguvernamentala care exercita impreuna cu parlamentul european funcitilor legislativa si bugetara1 este legislativul E1 duce la indeplinire o serie de functii de definire a politicilor si de coordonare a acesotra potrivit conditiilor inscrise in tratate. Consiliul este format din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru imputernicit sa angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta si sa exercite dreptul de vot. *unctiile consiliului presupun in primul rand trei aspecte( exercitarea presedintiei1 existenta organelor auxiliare1 regulile si metodele de exercitare a dreptului de vot. Exercitarea presedintiei: presedintia formatiunilor consiliului cu exceptia celui de afaceri externe !aceasta este asigurata de catre Inaltul 8eprezentant# este asigurata de catre reprezentantii statelor membre in cadul Consiliului dupa un sistem de rotatie egal in conditiile stabilite 12

de art. %<: din 5ratatul privind *unctionarea E !fostul tratat institutiv al comunitatii europene#. 5ratatul de la 6aastricht5ratatul privind E. Potrivit art.%<: din 5* E Consiliul European adopta cu majoritate calificata( o decizie de stabilire a listei formatiunilor consiliului altele decat cea de afaceri externe si de afaceri genrale1 o decizie referitoare la presedintia formatiunilor consiliului cu exceptia celei de afaceri externe. ,rdinea de exercitare a presedintiei Ordinea initiala a fost stabilita prin tratatul institutiv. lterior s-a schimbat din doua considerente( respectarea principiului deplinei egalitati care impune situatia potrivit careia statele care in cadrul unui ciclu complet au exercitat presedintia in prima jumatate a anului in continuare acestea exercita presendintia in cea de-a doua jumatate a anului1 permanenta procesului de extindere presupune in mod implicit si majorarea intervalului de timp la care vine randul fiecarui stat membru sa exericte presedintia. Presendintele indeplineste rolul de a convoca legislativul !Consiliul# la initiativa acestuia, la initiativa unuia dintre membri Consiliului sau la initiativa Comisiei. Consiliul se intruneste in cadrul unor sedinte publice ori de cate ori delibereaza si voteaza un proiect de act legislativ. In acest scop, fiecare sesiune a consiliului se imparte in % parti consacrate deliberarilor privind actele legislative ale E iar in al doilea rand activitati fara caracter legislativ. Consiliul se intruneste in cadrul formatiunilor potrivit listei adoptate, un rol important consiliului afacerilor generale care asigura coerenta lucrarilor diferitelor formatiuni. Consiliul $facerilor 7enrale pregateste reuniunile Consiliului european si urmareste aducerea la indeplinire a masurilor adoptate in colaborare cu presedintele Consiliului European si cu Comisia. Existenta organelor cu caracter te$nic - auxiliar 0a nivelul Consiliului isi desfasoara activitatea mai multe astfel de organe. $stfel exista un secretariat general aflat sub autoritatea unui secretar general numit de catre Consiliu. Consiliul hotaraste cu majoritate simpla in privinta organizarii secretariatului general, in privinta problemelor de procedura precum si referitor la adoptarea regulamentuui sau de procedura. Exista mai multe comitete !fenomenul comitologiei#. Cel mai important este Comitetul reprezentantilor permanenti ai guvernelor statele membre !CO8EPE8#. $cesta raspunde de pregatirea lucrarilor Consiliului si de executarea mandatelor care ii sunt incredtintate de catre acesta. CO8EPE8 poate adopta decizii de procedura in situatiile prevazute de regulamentul de procedura al consiliului. Este format din cate o delegatie a statelor membre, condusa de un $mbasador. $lte comitete( comitetul regiunilor, comitetul economic si social ! ECO)OC mic#, comitetul pentru viza, pentru agricultura. Regulile si metodele de exercitare a dreptului de vot )ediul principal al materiei il reprezinta art. +: din 5ratatul privind E modificat prin 5ratatul de la 0isabona la care se adauga art.%<;-art.%-< din 5* E. Potrivit art. +: din 5ratatul privind E alin.<, Consiliul hotaraste cu majoritate calificata cu exceptia cazului in care tratatele dispun altfel. Incepand cu + noiembrie %&+majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin ..D din membri Consiliului cuprinzand cel putin +. dintre acestia si reprezentand state membre care intrunesc cel putin :.D din populatia uniunii. In prezent, exista in total <-. de voturi repartizate statelor membre pentru a se obtine majoritatea calificata. Cele mai multe voturi revin celor - state mari ( *ranta, 7ermania, Italia si 6area 3ritanie 4 cate %, de voturi. )pania si Polonia cate %@ de voturi, 8omania 4 +- voturi, 3elgia, 7recia, ngaria, Portugalia- cate +% voturi, Olanda +< voturi. Cele mai putin 6alta- < voturi, Cipru, 0etonia, 0uxemburg, Estonia, )lovenia cu cate - voturi. .inoritatea de blocaj: trebuie sa cuprinda cel putin - membri ai Consiliului pentru ca in caz contrat se considera ca a fost intrunita majoritatea calificata. Celelalte conditii privind votul cu majoritate calificata sunt stabilite la art.%<; alin % din 5* E. Prin derogare de la art. +: alin - din 5ratatul Privind E incepand cu + noiembrie %&+- si sub rezerva dispozitiilor stabilite prin Protocolul privind dispozitiile tranzitorii, in cazul in care Consiliul nu hotaraste la propunerea/initiativa Comisiei 13

ori a Inaltului 8eprezentant, majoritatea calificata se defineste altfel adica ca fiind egala cu @%D din membrii Consiliului! nu ..D# reprezentand statele membre participante care reunesc cel putin :.D din populatia E. Art 1/ alin % din &ratatul privind UE (.aastic$t modi(icat prin 0isabona) 9ispozitiile tranzitorii referitoare la definirea majoritatii calificate se aplica pana la <+ octombrie %&+la care se adauga cele care se vor aplica in perioada + noiembrie %&+- 4 <+ martie %&+@, dispozitii care fac obiectul reglementarii Protocolului privind dispozitiile tranzitorii ! in materie#. 9e observat este faptul ca tot Consiliul se intruneste in cadrul formatiunilor !consilii sectoriale# adoptand deciziile in domeniile/ materiile care cad sub incindenta politiiclor E. In ceea ce priveste deciziile Consiliul hotaraste cu majoritate simpla, de exemplu in privinta organizarii secretariatului general. $celasi sistem al majoritatii simple este urmat de catre consiliu in cazul adoptatii chestiunilor de procedura precum si in privinta propriului regulament de procedura. Potrivit art. %-% din 5* E Consiliul hotarand tot cu majoritate simpla, adopta dupa consultarea Comisiei, statutul comitetelor reglementate prin tratate. +. (omisia Europeana * executivul E Potritvit 5ratatului de la Paris purta de numirea de Inalta $utoritate, potrivit 5ratatului de la 8oma Comisie, prin tratatul de fuziune Comisia Europeana( asigura aplicarea tratatelor precum si a masurilor adoptate de catre institutii in temeiul acestora1 supravegheaza !monitorizeaza# aplicarea dreptului uniunii sub controlul Curtii de 'ustitie1 executa bugetul si gestioneaza progrmale1 exercita functii de coordonare, de executare si de administrare potrivit conditiilor stabilite in tratate1 cu exceptia politicii externe si de securitate comuna dar si a altor cazuri speciale prevazute de tratate, Comisia asigura reprezentarea externa a uniunii1 adopta initiativele de programare anuala si multianuala a uniunii in vederea incheierii unor acorduri inter-institutionale. $ctele legislative ale uniunii pot fi adoptate numai la propunerea comisiei, exceptie facand cazurile in care tratatele prevad altfel. Celelalte acte se adopta tot la propunerea comisiei numai in cazul in care tratatele prevad acest lucru. .andatul membrilor comisiei: este de . ani1 sunt alesi in temeiul competentei lor generale si a angajamentului asumat fata de ideea europeana, dintre personalitatile care prezinta toate garantiile de independenta. Executivul european isi exercita responsabilitatile in deplina independenta, motiv pentru care membrii comisiei nu solicita si nu accepta instuctiuni din partea nici unui guvern, institutie, organ, oficiu sau agentie. $cestia se abtin de la orice activitate incompatibila cu functiile pe care le indeplinesc sau cu sarcinile pe care le au. Executivul european numit intre data intrarii in vigoare a tratatului de la 0isabona si <+ octombrie %&+- este format din cate un resortisant al fiecarui stat membru inclusiv presedintele si Inaltul 8eprezentant al E pentru afaceri externe si politica de securitate, acesta din urma fiind si unul dintre vicepresedintii comisiei. Incepand cu + nov %&+- Comisia este formata dintrun numar de membri, incluzand presendintele si Inaltul 8eprezentant, corespunzator cu %/< din numarul statelor membre atat timp cat Consiliul European nu decide moficarea acestui numar hotararand cu unanimitate. 6embrii Comisiei sunt alesi potrivit noului sistem dintre resortisantii statelor membre in conformitate cu un sistem de rotatie strict egal in ceea ce priveste reflectarea diversitatii demografice si a celei geografice a tuturor statelor membre. $cest sistem de rotatie se stabileste de catre Consiliul European care hotaraste, potrivit %-- din 5* E in unanimitate. $rt. 14

%--sistemul de rotatie stabilit in unanimitate de catre Consiliul European se intemeiaza pe urmatoarele principii( a# statele membre sunt tratate in mod absolut egal in ceea ce priveste stabilirea oridinii de rotatie si a duratei prezentei reprezentantilor !resortisanti# lor in cadrul Comisiei. 9iferenta dintre numarul total de mandate detiune de catre resortisanti a % state membre nu poate fi niciodata mai mare de +. b# sub rezerva dispozitiilor anterioare fiecare dintre comisiile succesive este constituita astfel incat sa reflecte in mod corespunzator diversitatea demogragica si geografia a statelor membre. 1resedintele comisiei Prerogative( defineste orientarile in cadrul carora Comisia isi exercita misiunea1 decide in legatura cu organizarea interna a Comisiei pentru a asigura coerenta, eficacitatea si colegialitatea actiunilor acesteia1 numeste pe vicepresedinti, altii decat Inaltul 8eprezentant pentru afaceri externe si poltica de securitate. 2esemnarea presedintelui si alegerea acestuia. 5inand seama de alegerile pentru Parlamentul European si dupa ce s-a procedat la consultarile necesare, Consiliul European horatarand cu majoritate calificata, propune Parlamentului European un candidat la functia de presedinte al Comisie. $cest candidat este ales de catre Parlamentul European cu majoritatea membrilor care il compun. In cazul in care, acest candidat nu intruneste majoritatea, Consiliul European, hotarand tot cu majoritate calificata propune in termen de o luna un nou candidat care este ales tot de catre Parlamentul European conform aceleiasi proceduri. .embrii comisiei( Consiliul de comun acord cu presedintele deja ales adopta lista celorlalte personalitati pe care le propune pentru a fi numite membri ai comisiei. $legerea acestora se face pe baza sugestiilor statelor membre. $lte etape de urmat( Presedintele comisiei, Inaltul 8eprezentant, precum si ceilalti membri sunt supusi in calitate de organ colegial votului de aprobare al parlamentului european1 pe baza acestei aprobari, comisia se numeste de catre consiliul european, hotarand cu majoritate calificata. .embrii *omisiei - statut3 se abtin de la orice activitate incompatibila cu natura functiilor lor1 statele membre respecta independeta acestora si nu incearca sa ii influenteze in indeplinirea sarcinilor lor1 pe durata mandatului, membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesionala, remunerata sau nu1 la instalarea in functie, acestia se angajeaza solemn sa respecte pe toata durata mandatului si dupa incetarea acestuia obligatiile impuse de mandat, in special fiinf vorba despre obligatii de onestitate si de prudenta in a accepta dupa incheierea mandatului anumite functii sau avantaje. In cazul nerespectarii acestor obligatii, Curtea de 'ustitie sesizata de catre Consiliu, hotarand cu majoritate simpla sau sesizata de catre Comisie poate horari decaderea din drepturile la pensie ori din drepturile la alte avantaje echivalente. +ncetarea mandatului membrilor comisiei $rt. %-: din 5* E inafara de inlocuirea ordinara !la implinirea termenului# si de deces, functiile membrilor comisiei inceteaza in mod individual prin demisie sau prin destituire. 6embrul comisiei care a demisionat sau a decedat este inlocuit pe perioada ramasa pana la incheierea mandatului de un nou membru avand aceeiasi cetatenie numit de catre consiliu de comun acord cu presedintele comisiei dupa consultarea parlamentului europeanintervine consiliul care hotaraste in unanimitate 15

la propunerea presedintelui comisiei poate decide ca nu este necesara inlocuirea in special in cazul in care durata ramasa pana la incheierea mandatului membrilor comisiei este scurta. In cazul presedintelui, adica daca acesta este demis/destituit/decedat se inlocuieste pentru diferenta de mandat. 9e asemenea, in caz de demisie/ destituire/decedare a Inaltului 8eprezentant si acesta este inlocuit pana la incheierea mandatului. In cazul demisiei tutoror membrilor comisiei, acestia raman in functie si continua in perioada ramasa pana la incheierea mandatului pana cand sunt inlocuiti, sa gestioneze afacerile curente ale E. Parlamentul european poate adopta o motiune de cenzura impotriva comisiei, caz in care toti membrii comisiei trebuie sa demisioneze. ,. -arlamentul european Potrivit tratatului de la Paris purta denumirea de $dunarea comuna, potrivit tratatului de la 8oma 4 $dunarea1 prin fuziunea realizata in +,:& - adunarea parlamentara europeana pentru ca % ani mai tarziu, +,:% 4 Parlamentul european. Atributiile parlamentului european: Potrivit art. +- alin + din 5ratatul privind E, parlamentul european exercita impreuna cu Consiliul functiile legislativa si bugetara. In ceea ce priveste functia legislativa, acesta a cunoscut o serie de evolutii care fac trimitere la faptul ca, la origfini parlamentul european a fost numai o institutie a controlului politic. In timp, Parlamentul European s-a raportat si la procesul decizional 4 activitatea legislativa ! s-a raportat gradual, treptat#. $stfel, pana la $ctul nic European din +,;: intrat in vigoare in +,;@ parlamentul european avea numai rol consultativ in materie legislativa. Prin $ctul nic European, Parlamentul European dobandeste preogative care tin de cooperarea in materie legislativa, pentru ca prin 5ratatul de la 6aastricht, din +,,% intrat in vigoare in +,,<, Parlamentul European sa devina institutie co-decizionala. In prezent, asistam la o partajare a atributiilor de natura legislativa intre Parlamentul European si Consiliul. In ceea ce priveste materia bugetara, Parlamentul European este institutia care adopta bugetul E sau il poate respinge cand este cazul. Parlamentul european exercita functii de control politic si consultative potrivit conditiilor inscrise in tratate. Parlamentul european se implica in alegerea si numirea membrilor comisiei si audiaza membrii comisiei avand posbilitatea ca un astfel de control politic 4 demiterea prin motiunea de cenzura a comisiei. Parlamentul european alege presedintele comisiei. Pana la tratatul de la 0isabona parlamentul european nu alegea presedintele comisiei ci doar il aproba. *omponenta parlamentului european Este format din reprezentanti ai cetatenilor uniunii. "umarul acestora nu poate depasi @.& plus presedintele. 5ot potrivit tratatului s-a stabilit si un prag minim de : membri pentru fiecare stat, reprezentarea cetatenilor fiind asigurata in mod proportional descrescator. Consiliul european adopta in unanimitate la initiatia parlamentului euroepean si cu aprobarea acetuia o decizie de stabilire a componentei parlamentului european, respectand principiile de mai sus. 6embrii parlamentului european sunt alesi prin vot universal, direct, liber si secret pentru un mandat de . ani. ,rganizarea parlamentului european 4 cuprinde urmatoarele elemente de structura( biroul parlamentului european 4 are in componenta sa un presedinte, +vicepresedinti si . chestori1 conferinta presedintilor 4 grupurilor politice parlamentare ! fostul birou largit#1 comisiile care la randul lor sunt ( permanente, temporare si de ancheta1 grupurile politice parlamentare1 mediatorul european - ombudsman 4unctionarea parlamentului european: sesiunea ordinara are loc anual in a doua zi de marti a lunii martie1 se poate intruni si in sesiune extraordinara la cererea majoritatii membrilor care il compun, la cererea comisiei sau a consiliului.

16

Parlamentul european elaboreaza un proiect pentru stabilirea dispozitiilor necesare care sa permita alegerea membrilor sai prin vot universal, direct, potrivit unei proceduri uniforme existente in toate statele membre sau conform unor principii comune tuturor statelor membre. 9upa avizul comisiei si cu aprobarea consiliului parlamentul european, hotarand prin intermediul regulamentelor, din propria initiativa, conform unei proceduri legislative speciale, stabileste statutul si conditiile generale privind exercitarea functiilor membrilor sai. Consiliul hotaraste in unanimitate cu privire la orice regula si conditie referitoare la regimul fiscal al membrilor sai sau al fostilor membri. Parlamentul european si consiliul, hotarand tot prin intermediul regulamentelor si tot in cadrul unei proceduri legislative ordinare, stabilesc statutul partidelor politice la nivel european, indeosebi acele probleme care vizieaza finantarea lor. =otarand cu majoritatea membrilor care il compun, parlamentul euroepan poate cere comisiei sa prezinte o propunere pe care o apreciaza necesare privind acele aspecte care incumba elaborarea unui act al E pentru aplicarea tratatelor !legislatia derivata care se adopta in aplicarea tratatelor#. In cazul in care comisia, nu porezinta astfel de propuneri trebuie sa justifice in fata parlamentului european motivele care conduc la o astfel de situatie. Pentru indeplinirea atributiilor sale, parlamentul euroepan poate infiinta la solicitarea unei patrimi a membrilor care il compun o comsiei temporara de ancheta. O astfel de comisie indeplineste rolul de a ancheta, de a exammina fara a aduce atingere atributiilor conferite prin tratat a allot institutirii ,organe, oficii, sau agentii,pretinsa incalcare a normelor de drept sau administrarea defectuoasa in aplicarea dreptiului uninuii cu exceptia cazului in care pretinsele fapte fac obiectul examinarii de catre o instanta judecatoreasca si atata timp cat procedura jurisdictionala nu s-a incheiat. Comisia temporara de ancheta isi inceteaza existenta o data cu depunerea raportului sau. 6odalitatea de exercitare a dreptului de ancheta se stabileste de caEtre parlamentul european care hotarand prin regulamente din propria initiativa, portrivit unei proceduri legislative speciale, dupa aprobarea de catre consiuliu si comisie. 2reptul la petitie )ediul materiei il reprezinta art. %%@ si %%; din 5* E. Oricare cetatean al uniunii, respectiv orice persoana fizica sau juridica avand resedinta sau sediul social pe teritoriul unui stat membru are dreptul de a adreasa parlamentului european cu titlu individual sau in asociere cu alti cetateni ori cu alte persoane o petitie privind un subiect care tine de domeniile de activitate ale uniunii si care il priveste in mod direct. n rol important revine ombudsman-ului european care este ales de catre parlamentul european si este imputernicit sa primeasca plangeri din partea oricarui cetatean, persoana fizica sau juridica, avand sediul social pe teritoriul unui stat membru. Obiectul unei astfel de plangeri vizieaza situatia de administrare defectuoasa inregistrata in activitatea institutiilor, a organelor, oficiilor sau a agentiilor uniunii cu exceptia curtii de justitie a E, in exercitarea functiilor jurisdictionale ale acesteia. Ombudsman-ul investigheaza aceste plangeri si intocmeste un raport pe care il prezinta parlamentului european. Ombudsman-ul este ales pentru fiecare mandat al parlamentului european pe durata legislaturii !. ani# cu posibilitatea reinnoirii. El poate fi destituit de curtea de justitie la plangerea parlamentului european in cazul in care nu mai indeplineste conditiile necesare exercitarii functiei sale sau in cazul in care a savarsit o abatere grava. El trebuie sa-si indeplineasca atributiile in deplina independenta, iar in indeplinirea atributiilor sale acesta nu solicita si nu accepta instructiuni din partea vreunui guvern, institutie, organ, oficiu sau agentie. Pe timpul mandatului, el nu poate exercita nici o alta activitate profesionala remunerata sau nu. .. /istemul urisdictional al $E $cesta cunoaste noi componenete 4 art.+, alin + al tratatului privind 0isabona, articol Curtea de justitie a ue cuprinde( Curtea de 'ustitie 5ribunalul ! fostul tribunal de prima instanta#1 17

E ! 5 E# modificat dupa

5ribunalele specializate ! tribunalul functiei publice#. 8olul principal al (urtii de 0ustitie al $E este acela de a asigura respectarea dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor. In acest sens, statele membre stabilesc caile de atac necesare pentru a asigura o protectie jurisdictionala efecitva in domeniile reglementate de dreptul E. *omponenta) organizarea si (unctionarea) competente ( rationae materiae si rationae personae): Curtea de 'ustitie este formata din cate un judecator pentru fiecare stat membru. $ceasta este asistata de catre avocati generali. 9e retinut este ca atat judecatorii cat si avocatii curtii de justitie sunt alesi dintre personalitatile care ofera toate garantiile de independenta si catre intrunesc conditiile cerute prentru exercitarea in tarile lor a celor mai inalte functii jurisdictionale sau care sunt jurisconsulti ale caror competente sunt recunoscute. $cestia sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre pentru o perioada de : ani dupa consultarea comitetului special infiintat in acest sens. In ceea ce priveste comitetul, potrivit art.%.. din 5* E, emite un aviz cu privire la capacitatea candidatilor de a exercita funcitilor de judecator si avocat general in cadrul curtii de justitie si al tribunalului inainte ca guvernele statelor membre sa faca nominalizarile potrivit prevederilor tratatului. Comitetul este format din @ personalitati alese dintre fostii membri ai curtii de justitie si ai tribunalului, dintre membrii institutiilor nationale supreme precum si din juristi reputati dintre care unul este propus de catre parlamentul european. Consiliul adopta o decizie care stabilieste regulamentul de functionare al acestui comitet precum si o decizie prin care sunt desemnati membrii comitetului. Comitetul hotaraste la initiativa presedintelui curtii de justitiei. In structura curtii de justitie mai intalnim un presedinte ales dintre judecatori pentru un mandat de < ani cu posibilitatea reinnoirii acestuia, un grefier, un grefier adjunct, numiti de catre curtea de justitie pentru un mandat similar celui al judecatorilor si al avocatilor generali ! : ani# cu posbilitatea reinnoirii, raportori adjuncti, referentii de specialitate 4 formeaza Cabinetul judecatorilor si al avocatilor generali. Curtea de justitie se intruneste in camere sau in 6area camera. Potrivit art. %.+ din 5* E curtea de poate intalni si in sedinta plenara cand statutul prevede acest lucru. $vocatul general are rol de a prezenta in mod public cu deplina impartialitaEte si in deplina independenta concluzii motivate cu privire la cauzele care potrivit statutului curtii de justitiei a E necesita interventia sa. Alte probleme: la fiecare < ani are loc o inlocuire partiala a judecatorilor si a avocatilor generali potrivit statutului curtii de justitie a E1 curtea de justitie este cea care isi stabileste propriul regulament care se supusne aprobarii consiliului. %ribunalul "umarul judecatorilor acestuia se stabileste prin statutul curtii de justitie a E. )tatutul poate prevedea ca tribunalul sa fie asistat de avocati generali. 6embrii tribunatlului sunt alesi dintre persoanele care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor inalte functii jurisdictioanale. )unt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre pentru un mandat de : ani dupa consultarea comitetului. 0a fiecare < ani are loc o inlocuire partiala iar membrii care si-au incetat mandatul pot fi numiti din nou. 'udecatorii desemneaza dintre ei un presedinte tot pentru un mandat de < ani cu posiblitatea reinnoirii. %ribunalul specializat 5ribunalul poate sa judece in prima instanta actiunile cu exceptia acelor care sunt atribuite unui tribunal specializat sau curtii de justitie. Parlamentul european este cel care in conformitate cu procedura legislativa ordinara poate infiinta tribunale specializate pe langa tribunal, impreuna cu consiliul.5ribunalul specializat are competenta de a judeca in prima instanta anumite categorii de acituni in materii speciale. 6embrii tribunalului specializat sunt alesi dintre persoanele care ofera depline garantii de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea unor functii jurisdictionale. 18

1. (urtea de conturi Infiintarea acesteia se circumscrie obiectivelor urmarite de comunitatile europene, respectiv Erealizarea uniunii economice si monetare. 0a origini, curtea de contuti a avut statului de organ tehnic pentru ca prin tratatul de la 6aastricht sa dobandeasca statutul de institutie a E. Curtea de conturi nu este o jurisdictie. Ea asigura controlul permanent al conturilor E. *omponenta si (unctionarea *urtii de *onturi $ceasta numara %@ de membri, ei sunt alesi dintre personalitatile care au apartinut sau apartin in statele lor institutiilor de control extern sau dintre personalitatile care au dobandit o calificare speciala si ofera toate garantiile de independenta. )unt numiti pe un mandat de : ani cu posbilitatea reinnoirii acestuia. Presedintele curtii de conturi este ales ca si in cadrul curtii de justitie, dintre membrii acesteia pentru un mandat de < ani cu posibilitatea reinnoirii acestuia. In ceea ce priveste statutul membrilor curtii de conturi, acestia trebuie sa isi exercite functiuile in deplina independenta in interesul general al uniunii, si in acest sens nu trebuie sa solicite, sa accepte instructiuni de la nici un guvern, sau alt organism pe timpul mandatului. 5rebuie sa se abtina de la orice activitate incompatibila cu natura functiilor indeplinite. )tatutul de membru al curtii de conturi este incompatibil cu descfasurarea oricarei alte activitati profesionale remunerate sau nu. 0a instalarea in functie membrii curtii de conturi se angajeaza in mod solemn sa respecte pe toata durata mandatului si dupa incetarea acestuia obligatiile impuse de mandat in special obligatia de onestitate si cea de prudenta in a accepta dupa incetarea mandatului anumite functii sau avantaje. 4unctionarea *urtii de *onturi Isi desfasoara activitatea ca un organ colegial, fiecarui membru al sau repartizandui-se cate un sector specific de activitate. +ncetarea mandatului membrilor curtii de conturi:inafara de schimbarea ordinara si de deces, functiile membrilor curtii de conturi inceteaza in mod individual prin demisie sau destituire declarata de curtea de justitie. Persaoana in cauza este inlocuita pana la incetarea mandatului. $tat avizele cat si rapoartele anuale, curtea de conturi le accepta cu majoritatea membrilor care o compun. Atributii curtii de conturi -% mari categorii de atributii( atributii de control1 atributii consultative. Atributiile de control : curtea de conturi are rolul de a examina aspectele de legalitate si regularitate a totalitatii veniturilor si cheltuielilor uniunii indiferent ca sunt bugetare sau nu. Curtea de conturi isi exercita controlul pe domenii asupra institutiilor si statelor membre in masura in care au beneficiat de fondurile uniunii. )ubstanta atributiilor curtii de conturi este data de resonsabilitatea exercitarii controlului permanent al conturilor uniunii. Atributii de natura consultativa( rolul de asistenta pentru autoritatile bugetare !comisie, consiliul, parlamentul european#. Elaboreaza avize in materie consultative.

19