Analiza A Editia A IVa M Nicolescu S Marcus N Dinculeanu

INVATAMINTULUI MrNlsrERUt Acod. M.
NICOIESCU
N. D!f'ICULEANU
A PATRA EDITIA
':";
py
qUF.
I I
t
A IREIA PREFATA LA EDITIA
\.
Ed,ilia a treia a. aol'urnutrui I atr ruanwalulwi de analizd. maternaticd Am linwt totwpi nu, prezintd. ntodificd.ri structwralefald. d,eed,ilia preced'entd.. datorite autorilor, ctt;i sd i.ndreptdrnpe ci.t posibil ati,t eroril'e gi scd'fd'ril'e erorile d,etipar. Am profitat de acest prilei ca sd. simpliJicd'm prezentarea unor capitole, precwm si unele demonstralii. In, acel,api timp arn cd.utat sd' aplicd.m gi mai ad;i,ncit conceptwl general, d,efunclie introdot's chiar nra.i comsecaent la inceputul, rnanualului la stud'iwl aplicaliilov I'ui' R saw R2 i'n Rz sau R3, aga-numitelor funclii uectoriale. priai.te ca spalii aectorial,e,ad,icd.La stwd,iwl, c6t'2, cd Era natural, ca sd.d'd.m ;i in cazwl'apl,icaliilor nuvne' ;i i'n acest rice, o interpreture fizicd. d'eriaatei i,ntii ;i deriuatei a doua. In acest rnod,, studentwl,este mai bine pregd.tit sd abordezestud,iile ulterioare de geometrie satt, de mecanicd.. Este probabil, cd. i,n aceastd.ed'i[ie se aor strec%rclalte erori. Vorn fi colegil'orca.rene aor sernnala I'ipswril,ede orice fel', aiutind'u'ne recunoscd.tori astfel sd ne i.mbund.td.limcontinuw Prezentarea manwalwlwi.
AUTORII
PREFATA LA EDITIA A DOUA
Interaal,ul, de tirnp foarte scurt la care aceastd ed,,itie u,rmeazdprirnei edili'i nu ne-a i'ngd'duit sd reflectdm prea rnotlt asupra twtwror i.mbunritdtirilor ce s-ar fi pwtut aduce tn redactarea;i prezentareamaterialului din acestaolum ;i nici nu ne-a perm'is sd culegetnobseraaliile fdczile de cititori. Cw toate Aceste&, am Procedatla unele modificdri pe care le-am crezut absopentrw mai buna Lnlelegere a Jenomenelor l,wt necesare tnatenzat,ice l>rezentate. se prez,intdmai sistetnaticdacd estepreAstfel, stwdiul girwrilor conaergente s,irurilor c&re conl)erg cd,tre cedatde stwdiwl, zero. Am'introdws 6n noua editie acest stwdiu prel,irninar. De asemenea,stud'iul fwncliitror 'integrabile Riemann a fost completat Prezentareaacestwicriteriu Gyeun cu teoremade ecltiaalenlda lui Lebesgue. interes gtiinliJic deosebit: pe de o farte, cititorwl, capdtd o infornralie precisd asupra structwrii fwncliilor 'integrabi!,eRiemqnn; pe de al,td parte, cyiteriul lwi Lebesgue delim'iteazd.exact dameniul de ,integrare cu rnetoda Riemann. '1900, a oblinut teorema sa d,e In fapt, dupd ce Lebesgue,tn jurul anulwi 'integrabil,itdlii i,n senswl,lui Riernann, a trebu,it sd se gtncaracterizare a d.eascd. la un alt lrocedew pentru a extinde integrala Rietnann; gi astfel a ajuns la integrala care-i poartd. numnle. Din lunct de aedere metodologic, criteriul lui Lebesguepermite sd. se dea dernonstralii rnwlt mai simple tuturor proprietdli.lor priaind funcliile integrabile Riernann ;i calculul cu acestefunclii. Aceste demonstratii figureazd tn edilia de fald.. In afard. de aceste rnodificdri mai 'imPortante, s-aw mai ad,us, de-a l,ungul,i,ntregul,ui curs, wnele mici, indrefitdri gi modificdri l>e care nu le ynai enumerd.rnaici. Toate tnd,reptd.r'ile,addugirile ;i cltiar swprirndlilrc fdcute cu scopwl amel,iord.rii ailt a formei cAt pi a conlinuiulwi nw modificd linia generald
d)
PREFATA
ne men!'inemrugd.minteacdtre colegii no;tri de specia' De a.cee6r a. ma.nual,wlwi. scd'pate9i de I,itate ;i cd.tre toli cititorii d,e a ne sencnala erorile eaentwal'e de a contribwi I'a o ;i mai bund' a ne trimite toate obseraaliile swsceptib'il,e brezetttare a acestwi tnanual,'
Decembrie, 1962
AUTORII
LA EDITIA'/NTII PREFATA
fi
f,i
a sa, fructwl' expecartea de fa[d. reprezintd, i.tt cea mai rnare tnd.swrd. dezbateri, in repetate precu'm unor al, sd.i., ;'i rien!.ei didactice e autorilor de prezenrnijloace bune celor rtr'ai gedi'nlelede colectitt ale catedre'i, aswpra tor"'o noliunil'ot d,e bazd'ale anal'izei pentrw Intieaga teorie a integralei, ca gi teoria curbelor rectificabil,e, exemfle, poartd. pecetea, a;a' culn sint redactate a nu. rla d,eci,tacested.owd, aici, a discr,tliilor fructuoase purtate i.n colectiail, amintit mai sus. pl'ecare wn In consecinld., manualatl de fa{d., cere ere ca pwnct de de in mod'sensibdl' manual, mai nechi al, unuis. d,intre autorir, se deosebegte acesta. i,n ordonarearnat.eriei,care a' u,rma'|, Ex'istd',in llimul ri,nd, o deosebire in rnanwalul, de fa!d', t'n mod strict, Progratna analiticd" Aceastd.frogramd' este d'iJeritd'de programa d'in 7949, ca gi de cea manual esternai cufrintnsug'iaI actual,wlui d.in 7953.Ca urmare, conl,inwtul zd.tor clectt al aechiulwi manual' a aawt loc o i'nflorire fd.rd' prece' In anii, regimulwi, d,ernocrat-popttlar d,in ce i,n ce rna'i I'argi d.ent a cercetdrii matematice, ca.le & cuprins sectoave puternicd' de ana' ale aceste,ictisciptine. In Particul&r, s-6t creat o gcoald. co'nti.zd.fwnc{ionald. gi topologie, fr'in efortwrile reunite ale catedreloTca're a Uni' rnaternaticd. de Facwl'tdlii ;i Jizicd' stituie ,itAri secyia ie aiatizd. a uersitd.lii d"in Bwcure;ti'
,lMiron ticE. vol. II, Nicolescu: 1953. lo calcul diferenfial 9i integtal, 1949;2" Anallzd matema-
ile
f i
PREFATA
In dezaol,tarea acestei g'coli, crtrsotl de o.na.lizd, (calcwtwl matemq.ticd d,iferen,tial, gi integral,) a jucat ;i ua treb+r,isd continue sd,joace un rol de bazd. Iatd d,e ce am consideratneces&rsd. dfun o orientare corespunzdtoare acestoti curs, tintnd, - binetnleles - sez,],il,a de tradilia creatd,gi ueri,ficatd frr.n experienla de ati,lia ani d.e la catedva de calcul d,iferenlial ;i integrat. Arn linwt, d,e asem,enea, se&nla de locul, d,in ce in ce rnai irnportant, pe care algebra abstractd. i'l' joacd in cercetarea mateuoaticd actuald,.Metodele algeltrei aw pd.trwns astd.zi tn aproape toate cel,el,qlte d.iscipline tnatentatice. Din acest naotia, dernnrcarea precisd i.ntve cliuerselesectoareal,e actiuitd.lii matenoatice d,euine o operalie din ce i,n ce mai grea. o astfet d.edernarcare, d'acdesteprea net subliniatd.,este chiar ddu,ndtoare id,eii d.ewnitate pe care cercetdtorwl incepdtor trebwie sd. o cap:sted,in studiul d.iversel,or d.isciptine waterm,atice. Toli factorii enwnerali w'tai stts gi,-awad,us contribwlia l,or i,n tnfdtisarea actuald.a curswlwi. O consecinld, a acestuifapt o constitwie,d,eeiemplu, lwnerea i.n acord a terncinologiei. wtilizate i,n curs cu terrninologi,a in uz 6n cercetarea actuald, frecwrn 9i ottilizareafrecaentd a limbajwlwi aectayisl, care are dwblu aaantuj : d,e a si,w'tplifi,ca prezentarea ;i d,e a i.nl,esni drumttl st're analiza fwnclional,d. Volwnwl acestui curs poate apd.reaprea mare fald d.enumd.rul d,e ore prin progratna actwald. atribuit analizei rnatenoatice Am fi putwt foarte bine sd.prezentfunacestcurs ca o reprod,ucere fid.etd a lec!.iilor orale, l,ucru ca.re &r fi noicgorat (nu prea mwlt, totu;i) volumul acestu'icurs. Considerd.rn insd cd clacd.aceastd. rnetodd. se foate susline cu argwrnente valabile, pentru un cwrs d.e speci,aliz&re, ea dev'inede-a d,reptwl, ddundtoare,i,n cazwl, wnwi cwrs fundarnental. Dacd profesorwl, d.i.nlipsd. d,e timp sau pentru n+otiae d.eordin pedagogic, gdsegte cw cale sd prezimle,i,ntr-o leclie aorbitd, nwrnai li,niile general,eale wnui ralionament, stud.entul, trebwie sd poatd gd.si tn ynamualralionarnentu,l, expus in toate d,etaliil,e. Mai rnalt d,ecitatit, otn adeudrat manual, consacyatotnei rnaterii fwnd,amental,e trebuie sd poatd,serui stwd,entwlwi;i d,upd. trecered. exa?nenel,or respecti,ne, cct o carte de referinld,, analogd unwi ,,diclionar politehnic" pentrw wn inginer. Intrucit aceastd.carte este d,estinatd.stwdenlil,or,awtoyii si,nt i,nteresa,t'i i,mcea mai mq.rerndsurd,sd cunoascd, rezu,ltatele exparienleifd.cwtecu yn&mualwl, de fald. la cel,el,al,te institulii d,e i.nud.ld.ntintsvtperior; ei aor Prirni cu recuna;tinld toate obseraaliilecare aor cantribwi la i.wbwnd.td.lirea euentnal,elor edilii urmd.toare.
AUTORII
Copitolul l
MULTTMT $r FUNCTII
$ L A p o r t e n e n l d , i n c l u z i u n e ,p o r l i l e u n e i m u l l i m i punct de uedere.naiz-inexpunerea noliurrilor Vom adopta aga-numituT din teoria muilimilbr, adic6 vom da noliunilor fundamentale-, mulfirne, relafie, proprieiate, corespondenfl etc., inlelesul pe care-l au in limbajul obignuit.
t-
1. Exemple de mullimi Denumirile mulfime, gr5madS, ansamblu, colectie slnt sinonime" Iatb citeva exemple de mullirni concrete: 1) Mu1limea oamenilor de Pe glob. 2) Mullimea litereior alfabetului latin.
2 . E l e m e n t e lu en e i m u l f m i ale Obiectele din care este alcdtuiti o mu1lime se numesc el,emenle mulfimii. Elementele unei mullimi pot fi obiecte de orice naturd, fie obiecte concrete, fie obiecte ale gindirii. Pentru studiu, problema esenliaii este posibilitatea de a distinge intre ele aceste obiecte.
\:J,
* Vom presupune cunoscute numerele intregi, penttu exemplificarea acest capitol. Teoria mulfimilor nu necesitd insb cunoagterea conceptului dimpotrivb, construitea sumereior necesitS cunoagterea teoriei mullimilor.
din noliunilot de numir, ci,
MULTIMI $I zuNCTII
din : 1a un 1oc o mulfime' O carte mu1acestei (clfuile) tii.*Bi"*""te1e prln Ln conlinut, fie prin format' t1e (aJe bate in ralionamente prin litere. ' ce combrnalu prin grafice sau luri eleiar mari' ri1" s3-"ot"az[ cu'iitere ;e spune de cele mai multe ori "mulA"
a"",1-"rli*""- nitota ptin Titeta
minat,
sau element tt#{::
otiter5poateindicafieunelemenf,d,eterminat,fieunele men|a rbityar,ne d e ta'rgument' ersa.|uaviabi'ld" numit i.'"."-*ea arbitrar al nnei mu$imi. uiJ"l;. "*tu
"i:;yffi, .1.-",,t-Triiirii oo inlocuiegte
unei mulfigi' s9 sau. tntr-o relalie relativd la elementele c[ se dH'1ui spune se xr' ur"JJ"-t^l'"t"tiiiat *'ii.t-o'
"
t'ut't':"";i;e
daci ea o"oio"^ o propozilie "a"oa#a]*oii";;;--; i.rtentdtate, arbitrare (argumentelor)'
esteo arbitrate cbo propri"tu!:'^T,:,^"1,?l::,i"-r*::,.'"11"H valorile ilate elementelor ,1""ffirt" fi
3. Moduri de definire o mullimilor
de egolitote 4. Relolio
mu1limi E, acela,g'i reprezintd' litere, '( Siy' **!"'--11ii"i Dacl d-oud reprezintS' nu y ",,* egal cu v"' Daci x Sr qi *" sar ,,x y" ." ."r"i"*ily cu egal este nu "3t" "ii"gtl ;i- r"%ltestJ ,,x acelasielernent." ,;i;t;+y
APARTENENTA,
iNCLUZIUNE,
PARTILE UNEI MULTIMI
!_:
este diferit d" y" . Semnul : se numegte sernn cle egalitate. Se verificb imediat ci relalia d.e egalitate are urmbtoarele proprietSfi* : l) x : x (egalitatea este reflexivd) ; 2) x : y :> y : r (egaiitatea este simetric[) ; (egaiitatea e s t e t t a n z i t i v i L()x , y g i a s i n t 3) *--y Siy:z:)x:z elemente arbitrare ale lui E) .
5. Relolio de oportenenld Dach a este un element al unei mullimi A (mai precis, dacl litera a reprezi.ntdun element al mullimii indic&te prin litera ,4), se scrie a 1 gi se citegte ,,a aparline mullimii A".Dacl.b nw esteelementalmullirnii 1, se scrie b + A gi se citegte ,,& nu aparfine 7lti A". Semnul se nunee;te semn de apartenenld.. Am definit astfel relalia de a(>artenenldintre eiementele unei muitimi si ' 'in multimea insdsi. loc' de & e A se poate scrie :{ =t a. 2 * { 1 ,3 . 7 j ; 3 f { z } ; { r , 3 , 7 } = 7 i t l , 3 , 7 j 7 5 .
E z en f l e . 5 { I , 2 , 3 , 4 , 5 , . . . } ,
t-
3e{1, 3,7}; 2et2};
-1*{r.
2, 3....};
6 . P o r l i l eu n e i m u l l i m i Fie E o mulfime. O proprietate P, care se referd 1a elementelelui E (pe care unele elemente o pot avea, iar alte elemente pot si nu o aibd), definegte o mullime format[ din acele elemente ale lui E care alr pro' prietatea P. O astfel de mulfime formatl din elementea1elui .E se numessubrnuilinoe a lui E. ie parte a ld E sa11 Proprietate& ,,fr: r" este adevdrat[ pentru toate elementele;v E, este o identitate. Partea definitd de aceasti proprietate se numeste t'artea plind. a lui E gi este formatl din toate elementele fui E, Asadar E este o parte sau o submultime (improprie) a sa ins5gi. DacL a q E, mtillimea {a} format| numai din elementul a este o parte a lui E. Aceastd parte poate fi definiti ca mullimea punctelor x e. E care au proprietatea x : &.
* :) ft : ! :> y : s se citegte este semnul i,mplicaliei, logice. De exemplu, implic6, (atrage) !:x", atwci !: y teznlt'a x", sau inc5, ,din x: sau ,d,ach z:y, ,,*:y ! : x". Semnul :) se poate citi, cle asemerea : deci, agadar, prin urmare, se citegte: ,,x:! 1 = 1e s t e s e m n u l e c h i a a l e n l e i l o g i c e . D e e x e m p l u , a : y ( = ) y : x este echivalent cu y:x",sav, dacd ginumai dacly:x" atunci gi a:y sa:o ,,x:! numai atunci clnd 3r: x" sa'a. incd ,,penttu ca x: y este necesar gi suficient ca y: fr", Semnul <+ se poate citi, de asemenea: adic6, inseamnd c5, este acelagi lucru cu etc.
10
MULTIMI $I FUNCTII
u coincide cu -E, atunci '4 se numega hti E. lerb si bartea aid'd a lui E, care se
"J;13 x,:"1",j;'*?'i 1""1"*:1"?B

notatl '?J9'.Printre elementele ti*i, """litl i"i1;iifp,rfit'or tui E,,ei pa.rlile E,'.bsi {a}dacr a a E' .ilii r, r"i l"'iir-ii l/\ai :"
tee x, + x. PlrlilemullimiiEpo!.ficonsideratecaelementealeuneinoimul-
"'pi'i'r6i E'e'p (E), 6 e ? (E), ta\ a'p (E)' Putenr decl scne Dac[douipin1;iAgiBaleluiEsintformatedinaceleagielemen. B i n s e a m n l c d l i t e r e l ee * A ! t : K n[t!p -i"9it,A: 'E t",."."r1" A:b ,p (E))(*u acelagielement al mullimii pirfilor neazd.sceeasibarte;i;i
a1e sale. Dacb fiecare element se citeste ,,.4 este conli'nwtd si 'd'e A C B se scrie de asemeinclude) pe A" (fig. 1). Dacl
AcB
A + R
Fis. 2
inclusi in B, se scrie A G P sau B b A Si se.,citeqtl'respecA nu este incltde.i" a" (fig' 2)' vom tiv ,,A nu este in"iusa ii n'; '"ol,B;oo A a 1ui E' ar.fi.partea oricare C i, ;;;"";;*""n!iab lui'E (sauintre proprietdlile urmiSe verific[ i*"diui ca letipi'a de incluziune are toare : (este reflexiv[) ; :s A': B (este antisimetrici) ; ;;",B -7 ii f C C:>A CC (estettanzttwa) C'fiind pdrli arbitrare ale lui E)'
iiiili"- ii ;iaktiwie int'e plrlile "riJ mullimii pirlilor Q-@D' . elemerrtele Am definit
OPERATII
CU MLTLTIMILE
1l par-
Relalia de incluziune este a relatie de ord'ine* in multimea Irlor Q @).
I,egltura dintre reTalia de apartenen!5 gi reTalia de incluziune este exprimatb de urmbtoarele proprietlli :
1) a e A S i A C B : ) a e . t s ; 2) q . e A t a l C A .
constituieprocedeul Proprietatea2 a relaliei de ordine (antisimetria) Observa!ie. obignuit de demonitrafie aêgalitSlii a dgua-.mullimi A. ii. B _Fig,.T"i precis, literele I 9i mueimef: se aratb intii cE x A:).v Q B (deci A c B) gi apoi se B leprezintd aoeea;i, ( d e c i B c A ) , d e u n d e r e z u l t dA : B ' arctt cL xQB:)x Ql
iu mullimile 5 2 . O p e r C I l ic
1. Reuniuned 5i intersecliq
Fie E o multime, A Si B doui pdrli- ale ei. Mu1limea elementelor care apa4in. cel'fwlin une!'q.din mulfirniie .4 qi B se numegte leuniunea lui / ;i B gi se noteazd A l) B (se citegte ,4. ieunit cu B) (fig. 3). Agadal f----.,
A U B : t . x ' x . A s a u . x , e B ) i' o f j - " - - 1

se nume;te serzra d'e L--]L__J
. Semnul U f eun1,wne.
Exernplu. {r, 2, 5} U {-1, 0, 2}:"{-1,
A UB
0,'1, 2, 5}.
uneie dacl qI tt ' "x ate lo
Fis.3
* O relalie z -< 7 definitE pentru Jt4 se numegte relali,e de ordine mullimi antisimetricd (z -< / ti / .-< t :) I : y) si definim rclalia o relatie de ordine; Relalia x 1 y este ireflexiud (x < x nt
M este totai mullime ordonatli. Mullimea M avern sa1l t < y, sau y < t(.
rnei multimi ,?I4 defineqte pe M o stvwcturd d'e pe ea se numegte upreun6 cu o ordine tlefiniti ordonat5, dacd oricare at fi elementele x I y cli1a
I2
MULTIMI $I FUNCTII
Mqlfime1 elementelor care aparlin g'il,wi A ;i lui. B se numegte intersec!'ia7ui A gi B gi se noteazd, A ) B (se citegte: ,4 intersectat cu B (fig. a). Aqadar: AnB:{xl%aA qtxeB}. DTce { gi B nu au nici un elernent comun, atunci intersecfia 1or este vidd.: A O B: @ . in acest caz se spune c5, A 9i B sint d.isjwnite(fig. 5). Exemptre. s} n {2.7}: {2};{1,2, i} n{8,7}:o. {r, 2, 5} n {0, 2, 5} : {2.s};{1,2,
qf)
AltE
F i s .4
AOB=6
Fig. 5
Am definit astfel operaliile de reuniune si interseclie, prin care fiec6rei perechi (A,B) de pdrli ale lui ,E i se asociazl mu1limea A l) B, respectiv A n B.
Cele dou6 operafii cu mullimile
tt
I \
r r
r f
v
- , 4 ,
au urmS.toarele proprietbfi: AnA:l (iclempoteufa),
5 ) A U @ : A : 6 ) A U E : E ;
I.egdtura
2) (AU B)Uc:AU @ nB)nc:An(Bnc) (asociativitatea), @ue): 3) AU B:B U A A n B:Bfll (comutativitatea), 4) AV (B nC) : (AU B) fl (l U c) ; A n@ g C):@ nB)U @ nq (distributivitatea).
A ^ F A
A n A : A
arbitrare ale lui E). gi opera,tiile de reuniune qi intersecfie este expride incluziune
(A, B qi C fiincl pdrli dintre relalia
matd cle urmdtoarele proprietbli: 7 ) A c A U B ; 8 )l c B < = > A U B : B ;

(A, B gi C fiind
9 )A c B : > A U C c B U C ; 10) A c C 9 iB c C : ) A l ) B c C ;
pdrli arbitrare
A N B CA, AcB (=)l fl B:A,
a1e lui E).
AcB:>A nCcB nC, C c A 9 iC c B : ) C c A n B
Sd definesc in mod asemindtor reurriunea gi interseclia mai multor mullimi Ar, A2,..., A, notate respectiv
n t
. A r U A " l ) . . . U A " , A r O A r n . . . (\ A, sauU A,

i-r
fi A,
i:l
2. Diferenfa. Complementoro
Fie E o multime, A gi B dou[ pir]i a1e ei. Mul]imea elementelor lui,4 care nw apartirLlui B se nume;te d.iferenladintre A gi B gi se noteazS A - B (se citegte ,4 minus B) (fig. 6). Agadar: A-B:{xlxeA.xEB).
OPERATIi
CU MWTIMILE
13
Diferen|a A - B se obline eliminind din A elemente care aparlin lui B. ;i Dacd, A gi B sint disjuncte, atunci A - B : A ; dacd A C B atunci A - B : 6 . irui ,4 gi se noteazi, CA, Diferenla E - A se numegte compl,ementara A;adar: CA:{(xlxaE, x+Al.
'
n , VA
Fia 7 Fis. 7
Fis.6
Compiementata fui ,4 este formati din toate elementele lui -E care rru aparlit l:uli A.
Lrrm6toarele propriet5li se deduc imediat:
r )C E : a ; l a : E , 2) E$A): A, 3)AUCA:E; 1) C@u B) : (Cr) n (CB); s)AcB<+$l:SB

(,a 9i B iiincl pdrli Din ptopriet5lile arbitrare 3 rezuit6 cd: 1e'ile:) tfCA
AnCA:s,
c( r n B) :( cA)u ( cB) ,
ale lui E).
9i
xeQA<=)*EA.
3. Produscortezion Fie E gi F doui mullimi distincte sau nu. Putem forma perechi ord.onate (x, y) cu elementele celor doui muifimi, cu primul element x din E ;i a1 doiiea element y din F. S5 considerdm toate perechile (*, y) de acest fel. Mullimea tuturor perechilor (*, y), considerate ca elemente, se nume;te prod,u,sul, cqrtezisn al lui E cu F gi se noteaze. E X F. Agadar: ExF:{(x,y)lxeE,yeF}. E gi F se numesc factorii produsului cartezian E x F; E este primu! factor, iarFesteal doilea factor.
I4
MULTIMI
SI FUNCTI]
frqiysenumesccoord'onatelesauproiecliilee|ementtiui(x,y );xeste pti*u proieclie' iar y este a doua coordonat[ sau a **o prima'JoJrdonata -doua proiecfie'
Exernplu. E : : {at, a"}, F : {br' br\' E x F (o'' bt)' (a'' b') }' {(a'' b1)' @'' b')'
E a11ui F cu 'E' ale clrui Se poate considera produsul cartezian F x x F eE; (i, *) cu y 9i "t"*"iti""itiperechile F x E: t(y,x)ly eF, x e,E). F xE' ln exemDacdE #F, vomfacedistinclieintre E xF 9i plul precedent, avem: F x E: {(br, a1),(bt, er), (br, at), (br, ar)}' caz' in 1oc d"eE x E Dac[ E - 7'-,evident E X F : F x E' in acest vom scrie E2. Astfel, Ez : {(x, Y) | x e. E, Y e'E}'
E*emplu.E:{at,ar}'En:{(at'a)'(ot'o')'(a''a')'(o''a'))'
')
a1e produsului cartezian sint, egale

i
irr EtXEzx "' x E,an mulfirni :uturor gruPelor (,r, *r, ' ' ' ' f,") unoe
^t'
n facLati
$ 3, Funclii
1, Defini!iofuncliei
Fie E 9i F d.ou[ mullimi
distincte sau nu'
Daeilo printr-un-procedeu oareearetlacem s5' eoresDefinilie. y eF' spunem *rundfi fieef,rui'element I eB oo elernent qi unul singur i[ u^ definit o funefie pe E eu valori in F' E' multiPrin fwnclie se inlelege ansamblul format din: mu1limea de la E 7a F' i'J' mea F gi"corespondenla
FUNCTII
1D
.f este ieu a
ql,
,E se numegte n+wl,timeade drtnilie (satt domeniul de definifie) al funcfiei, iar F se nume;te mwQimeai,n carefunctia ia ual,ori. O funclie se noteaze cu o 1iter6, de exemplu / (se pot folosi gi alte litere, g, k, F, g, O etc.)" Daci / este o funclie definiti pe .E cu valori in F, se spune de asemenea c5./ este o aplicalie a lwi E i,n F. Vorn folosi ad-eseanotalia f : E .-+ F care se citegte : funclia / definitd pe E cu valort in F, sau, aplicalta f a lui E in F. Dacb. intr-un ralionament intervin doui sau mai multe funcfii, vom folosi diagrame de forma urmitoare: G E -*F(
f .
"., / \ ,;\ H
!,:
ll
unde p-rintr-un grup de semne .^ n lF se inle1ege cd / este o aplicalie a1rliEinF. Dacd printr-o funclie f :E -->F, unui elemerlt a. e.E ii corespunde elementul (unic) b e F, se spune cb, b esteaal,oareafwncfiei f in ,,p'tnc{tl" a, gi se noteazLf(a). Agadar: b : f(a). Se spune, de asemenea,cE b este 'iwag,inect l:ui a prin funcfia /, sau ci D este_transfornoatul, |ti a prin funclia /, sau c5., funclia f ti,aniJormd oeainb. in loc de f(a) notalia ind,iciatd f*. Uneori. sefoloseste LTn element oarecare x a7 rr,.lfimii de definilie E se numegte de asemenea uariab'ild.saa argrtment a1 funcliei /. Funcfia / se reprezintd. de asemeneaprin notalia simbolici x --+ f(x), x = E. Se poate spu11e, de exemplu : fie funclia f carc fiecirui numir real r face si-i corespundd x2; sau, fie funclia / definitS. pe mullimea numerelor reale prin corespondenla x --+x2 (satprinegalitateaf(x) - xr).
l'rebuie fdcutd distinc{ie intre funclia f (care reprezintd corespongb.1tla!ie. _ denla de la E la F, in ansamblul ei) gi elementul f(x) din F (care reprezintd ual.oayea fincceea ce constituie liei / in r). Totugi, funclia se noteazS, aclesea cu f(x) in loc de z ni@), un altlz de limbaj foarte frecvent gi de foatte rrulte ori rcesar. De exemplu, funclia exponentiaid x->2Y, definitd pe mul,tirea numerelor reale, va fi notatd, mai simplu, 2r.
ililflfts-
Aplicaliile / ale unei mullimi E intr-o muilime F sint elementele unei muljimi, muQimea aplica,tiilor lwi E i.n F, care se noteazE FE. Exemple. 1^) fi" E: {.*,,u, u} gi F: indi{a, &, c}. Coresponden}a catb. im figura B prin sigeli define;te o funclie f :E --+ F. Avem : f(w) : b, f(a) : a, f(u) : b.
16
MULTIMI
SI FUNCTII
la: egale il puncte diJeri'te (de exemplu' mente care se nu fie valori a1efuncliei
f\ 'oka
aal'oare, a^"a areaceeag'i f{x) :a'
de funclie constant1'
F ca
L t
Ug-
y aU
w c*______aary
Fis.8
Fis.9
Fig' 10
2. Grqficul unei funclii 'O Fiefunc}iaf:E.-+F.Corespondenlax.-.f(x ) s t a b i l i de t l dpereche e f u n c t ieste a/ astff Jrdonati p"tt"tti f(fi {2 se poate ,"pr"r"otn'f,,io 4' meqte graficul funcliei /' A;adar:
x e.E;i /(t) un-element proalo.itii^""iftri^nE x'F,'d"our""* "t MultimeaGatutwrorperechilordeforma(x,'f(x))c17xe.EsenuG:{(x,f(*))lxeE}'

Graficulfuncliei/esteoparte,aprodusulllicar|ezianExFgieste caracterizat de urmdtoarele proprletaF: dintr_o pereche (*, y) ^ graficu_ y raficului, cele doud coordonate x 9i apar' nu care y) lrice altl pereche (x'
FI--NCTII
1 Q i l
Egalitatea
IG,
l' : f(x) '

veiificatd de toate elementele (x, u) a7egraficului gi numai de acestea, se graficwlui fwrtcliei f. nunre;te ecwal'ia Fie acum G o submuilirne a produsului cartezian E x F, caie are iroprietatea cE" liecare element n e E face parte dintr-o pereche (x, 1,]= G ;inutna'i din una. Putem atunci defini o funclie f : E -+ F, fScind'sd.-coreslryda fiec"d,ru'i -elementn -E, elenentul unilcy"e F, p"trito care (x,:li JC adici punind f(*) : ypentru fiecare pereche (x, y) eG" l\,Iullimea G este graficul funcliei .i astfel definite. Exewflw. Graficul aplicaliei icientice a rnnllimii E in ea fnsd;i e.ste nrtLllirnea perechilor (x, x) ca r e E. GraficLrlaplicalieiidentice se nunreste diagonala produsului carteziat E2.
lo Graficul uuei fuuctii f:E+Fcoincide cu produstl cartezian dacd mullimea F este formati dinr.r-un singut element. submulfime K C E X F care confine cloud perechi (x, y) Ei (r, y,), cu acela.si . Z'O prinr element "r, dar cu y I J/, r1r esie graficul unei fuur:tii, deoarece in corespontj.euta stabilitd de multimea K, 1:ui t i se a-qociaz5,doud elemente diferite, y gj y,. .: 4 De esemplu, mullimea punctelor (2, _o) din plan, care verificd ectatia xz = !(cercui cu centrul in origine ,i taza 2) ,tu.r este graficul unei funcfii, deoa.rece pentru ; : ] { existi doud numere diferite, y : {2 qi y' : - lZ, c^re verilicd aceastd ecuatie. 3o Din cauza corespondenfei dintre o funcfie f Si ecuatia y : I@) a gralicuiui -s5l G7, se folose;te uneori, pentru functie, nctatia y:.f(z). Observafii. -Ex i', <iaci gi numai
re1
:l
3 . F a m i l i i$ . iruri
in anumite caztri este util sa r.nni.enenr o frrnnfig
familie de clenrentedin .E; in acest indicialr 1, "";,';;i;i;=.XJ"Jt"iia pentrtl valoarea funcfieiintr-un punct r. Mullirrrea de definifie1se nunie;te atunci m,uQ'imea ind,ic'ilor; orice elemeut i e I se nune;te'irodice,iar Jo-se numeste element a1 familiei, c,r inciicele a, Elementelefami;iei poi coincid" (ctac5 / nu este biunivocl). O asemenea familie se noteazS: Un)o*t. De obicei,daca perrtru elenrerrtele mullimii E se i'oloscstc o literi n. o familie de elemente a1e 1ui .E se noteazd' (an)..r. Daci muilirnea indicilor este multimea I{ : {1, 2, g, ..., n,...; a nt.'merelor naturale, o familie (or)nen de'eiemente a1e'mulfimii E se tru*"it" A;adar, un;ir de elementedin.o este o funclie *sar. ' n->&n definitr pe mullinea AI a numerelor naturale, cu valori inE.
'!l ADaliza matematicE, vol. i
-n E f :tr
r:.a o
_LO
MUTTIMI $I FUNCTII
4, Reuniunigi interseclii de fomilii Fie (,4r)oE1 o familie de pirli (distincte sau nu) ale unei mullimi E. Mullimea_ elementelot x e E care au proprietatea cr aparlin cel . pulin unei mullimi An din familie se numegte reuniunea tamitiJi gi se noteaz6"
E,o''
Mullimea elementelor x.e E 9g9 aparlin tuturor mullimilor 1ie se numegte interseclia familiei gi-se-noteazi din fami-
Do''
DacL (Ao),sn lste oT^gjt de pirli gir se noteazd gi astfel: ale lui E, reuniunea gi interseclia acestui
UA" sau,4rUArUArl)...
respectiv
n:l
.,Arfi ArO... nA* sau,4O
1,: fr, oblinem o familie vidd de pirli ale-1ui E. seface convenlia Pu:1 ca reuniunea familiei vide sl Iie @, iar interseclia familiei vide si fie miiilimea -8. Cu*aceastS convenfie, at loc totdeiurr" "gulite1il"
: l ) C-A , Cier ( U A o )ier : ( 1 C A e i C ( n 1", ) iei td
oricare ar fi familia(An),er.
5. Restrictii de functii $i extensiuni Din defini!\ da\L ^y,2!iunii de funclie re.ait6, cb, doui funclii / qi g ,4 / egale sint daci sint definite pe aceeagi'mulfime E, at valori iri ateias'i ------7' 'corespbndenfd., mullime F gi daci stabilesc-aceeagi adicl dacE f(*) : g(r) pentru orice x e E. Altfelexprimat:funcliile'/gigsintegale dacl gi numaidac6 au ace, . ragl grailc.
19 Agadar, doub funclii /_gi.g sint diferite fie daci nw , sint definite pe aceea;i fie, in carirt'ciiAstnt a'etinite;; ;;;i";;i;H#;;#; T"l!i*g, ' au valori
diferite cel, pwlin intr_un punct xo d E, ftxr) + g(xo). Fie funclia a rui E. SX considerbm corespondenla 'f I t-F - e ^$i ,4 . o p-arte x '-+ f(x) stabilitb de functia nu,mai pentru elementele x e A. Aceast5
E
cd
ta
Fis. t l corespondeTi4 de-1'aA la^F- definegte o apticalie alui A in F, care se nurne;te restrict'ia fwncliei f .r,a *rriinrto.i, ;;;;, ae obicei, cu f o Fi';; (sau/l-.4). Agariar:'fundlia -fn: i --F este definiti prin egalitatea fn@) : J@) pentru x . A. efinifie, o extensiwne sau o frelunpire f(x)
ji Tff,{"f" 1, I i,Xof},i T, "f,"#TF :la A dacFL :'g(x)'

fentiu orice A;adar o funclie h:A -+ F are in general mai multe prerungiri 1a nrulfimea E g.uncfii,h_,are o ptei'irgire ,ilrii ti il;#;;'numai dach F esteformati dintr-un singur 61"r,-r*ni;.
stricfia Exemplu. E: {u, a, a}, F: funcliilor / qi g. {a, b, c}, a : {u, u}. Flrrnclia h dim figura lI este re_
6 . F u n c l i ic o m p u s e funclii. transformat de functia in elernentul / .vI f(x) F este trarisformat de func_ in tcest mod putem stabili " ";;;;_ la G:
PJ-p 5c x --> f(x) --+ sU@))
sU(*))
rtfe'j*-14+66
C-
2A
MULTIMI 91 FUNCTII
Funclia detinitfl P{E c3 oalg]i in G-plin corespondenla I) e f i'nr"ti ". funclia eompusi a functiilor g ;i f, inaceasti ordine x -+ g(f(x))ie iumegte g"f: qi se noteazil xeE @"J)@):sU@D pentru (g o/ se cite;te g compuscu "f)' " Funclia g./ estb definitl P.ep$fimea E. 9a ;i. funclia / "oitp..t.aln noi*ja g'"f 9i are valori in G ca 9i funclia g scris[ scrisi 1a dreapta 1a stinga in notalia g"f.
G
cm
wc>-----'------" Fig. 12
Este de observat ci peetru a obline funclia compusd g o/, se aplici
De aceeafuncfia definitd d,e ambii membri se noteazS!.9:J p: se numegte funclia compus[ a funcliilor h, g gi/, in ord.inea indicati:
' -n eJ-+r Jrc x ---+ su(x)) --+ h(g(f(x))) f(x) ---> NGU@D). x
multorfunclii' Se definegte in mod analog funclia compus[ a rrr:ai'
G d o u d f u n c f i i . _l n g e n e r a l t t n c l i a f " g gi g:F+ I" Fie /:E+F observatii. de funcfia g in elementul trl adevdt,'un elementT e F este transfotmat tto oo*t"liaJi"itel gli e - Z G, ; 9i dacd CU) * E, nu-i putem aplica funclia /' ""' .toit"i se pot defini ambeie funcfii compuse: goJr bacd f :Enf ii g,Fj-E Si,f.g.
E E ---> F *-) r -+ f(x) '---+sU@)) 1 -cffpt))
/ . . . 3 . ^ f--7 11--F
--> su) --+ fGuD v -f@UD. v
prima este cele douS funcfii compuse go;f ,i f " g siat in general-diferite, deoarece nu t, i^t ^ d6ua esti aefiiite pe r. L9adar operafia de compunete a funcfiitror d"finitt;; este comutativE.
APLICATII
BIUNIVOCE.
FUNCTII
INVERSE
,1
ej
DacE f: E+ E qi g:E-rE, atunci funcliile g "f muJfime E. Chiar in acest-ca-z cele _doud funcfii'com-pu6e constatd din exemplul dat in figura 13. 3o Fie funclia f :E+F. Dacd" i. este aplicalia identicd a lui E in E (i(t) :,
F /og sint definite pe aeeeagl Jf"d i"'g""ouf diferite, J. "o_ pentru z E), atunci
'lof
p0
'W Fig. 13
o W
lu adevdr. pentru orice ,. E avem (f ..,i) (r) :f(t(*)):/(z). Funcliile f o i qi f definite amiidou;.- pe mulfiTea E stibiles-9'Jg"9i5i'"6!"rp'.,)iti."p, a,i"i ,i"t -9i De asemenea, dac67 este apricaliaidentici a liri F io'r $@f :ypdo.i',-oria" "gliJ. l, dFi; atunci j"f:f, sint
I I
tn adev6r, pentru orice jr E avem f(x) e F qi (j "f) (z) - j(f('()) : f(x). pot fi amindoud definite dacd gi numai dacb =/. Aplicafia identic6 i a hti E in E este deci de compunere a funcliilor f :, E-> E, Sd notdm pt : {xlx e E, f(x) G}. Mul,rimea restricfia-/, ? 1", f ia Er. Agadar :-Jr: Er'+ G. Li Er - Ff. pentru oice- z g E, avlm : @ " f,) (x) cff,@)l : eff(x)). De aceea, prin abuz de limbaj, funcfia compusd g o 1fr, se noteaz| adeseag o /.
$ 4. Apl,icolii biunivoce. Funclii inverse
A p l i c o l i ep e o m u l l i m e --+p gi A o.parte a hi E. Mulfimea valorilor luate de ,__,-,Fiu.foncfia f :E se numegte i.maginea directd a lui A'pri,n fwnclia J,p-? sau, mai 4 if:\i_" / slmplu, imaginea lui ,4 prin / gi se troteazd. f(A).' A;adar:
f(A):{f(x)lxaA).
. Mulfimea f(A) este o parte a multimii F (deoarece f(x) e F pentru orrce ..f = A), gi se numegte de asemeneatransformata multimii A ptin Iunc'ra l.
l*F
22
MULTiMi SI FUNCTiI
Agadar, y c f(A) dacl 9i numai daci exist[ (cel pu]in) un element x e - A: astfel cai' : J@). jtbl i hJtregii mullimi de definilie se 'umegte mulfim'ea ;;&il;"
ruE slie
xeF. Trebuie s5 facem distinclie intrr a llri E be F". EiernPlw (fig. 1 ). f(E) : F ; f ( { u , a ) ) : i a , c } ; F .o F : {b, c). a u-a------'----; -f({t}): tc} ; f({a, u, t}) Din definilia funcliei deducem urmitoarele proprietSli: '^ ^ 3) Dacl. A C E Si A + g atltncif(A) =; @4) Dacd A C E este formatl numai dintr-u* elemeit, A : {x}, atunci /(24) este formatb nurnai dintr-un eiement, J@): {f(*)}, adic6
1)f(A U B) : f(A) U f@) 2) f(A n B) c f(A) of@).
Fig. 14
f({*}): {/(r)}.
d e m u l l i m iprintr-o {unclie. 2 . l m o g i n ir e c i p r o c e A p l i c o l i ib i u n i v o c e -, F si B.o parte a 7:triF. Mullimea tuturor elemenFie funclia f :E 'aTe"clror imagini prin funclia f apatlin 1ui B se n-umegte teTor x e. E imagine reciprocd (sau inversi) a 1ui B prin funclia / 9i se toteazd f {a) :
-1
_l
wm
qil
J @ ) : { x l x e E , f ( * ) e -B }; l
este o parte a mullimii
a + - ' R r
tinl
{lry\ J \ * t
E. Agadar, x e f(B) daci 9i numai dac[

_1
flf(ED : E' Evident, f(G) : E 9i c1easemenea Avern:
:J@,)-f(B). _1 _, b } ) : ( { a , t ) : ,}) {a,w, {u,u}; /({"}): 1 5 f Exemph.t(fi g .) . f ' ( { b , : { a , t } ; f ( { d } ): g . 3)f(A-B)
: 2) !{An B) I(l),nfq)
r) f(A u B) :- 1 JiA)U /(B) -l 1
- L
- r
APLiCATII
BIUNIVOCE.
FUNCTIi
INVERSE
23
_t / (B) poate fi vidS; 6) mullimea B CF_poate
Fe acest exemplu se constatl cd: n) m,l.7fimeaB CF poate fi nevidd gi totugi imaginea sa reciproci
fi formatd dintr-un singur element, 9i totugi inaginea reciproc[ / (B) poate fi formati din doul sau mai multe elemente.
u t f F a
Fiq. 15
Fri g r q. 1 ro 6
Se constati usor c5.: imaginea reciproci a oric[rei mu1limi nevide B C F este de asemenea nevid6, dacd gi numai d,ac| f(E) : F, adic5. dacd sinunai dacdf esteoaplicalie al:u;.E ft F. Dacl / este o aplicalie a htt E pe F, aLwci imaginile reciproce verifici gi ele proprietatea 1) a imaginilor directe :
Dacb BCF qi B+0, atunciig*A. Def inifie. Se spune eI lunclia f :E ->F este biunivoei, daei oricare ar fi elementele x' + x" din E, avem /(r') =f f(*") (adicfl doui elemente diferite din E au imagini diferite in F). ^. S.e verifici ggor c[ / este biunivoci daci gi numai dacd f(x') : : f(x") :s 7' : 5'?. Exemplw (fig. 16). O formulare echivalenti a definiliei unei funclii biunivoce este urmdtoare a : Fwncli,a F esteb,iuniuocd dacd. f : E --> ;i nwnai dacd, oricqrear fi y = F, . ionaginearec'iprocd a mul'lirnii {y} conline cel ruwlt om ele,tnent (putind. fi eventual vidb) . Lisdm pe seama cititorului, ca exercifiu, verificarea echivalenlei diferitelor formuliri ale definiliei unei funclii biunivoce. Dacl / este o aplicalie biuniaocd. a Iui E pe F, at:u.tci imaginile reciproce au aceleagipropriet5li ca 9i imaginile directe: I) daca BCF;i attinciji)*r, B:fr 2) B C p si B este formatd" dintr-un singur element, B : {y), ,dacd atunci / (B) este formatS. numai dintr-un singur element, r, pentru care -f(x) : y.
MULTIMI Si FUNCTII
3. Func,tiiinverse : F Pe F. Lceasta inseamnd c6'f(E) E ) . I nt \) e.F, existl un element Si wnul -' x. de la elementele espond'enfb f(*) ,te o apfi6alie tiwniiocd' ahti F.le .8, (sau functria inversl) a funcliei / 9i se noteazb/. Agadar: (sau reeiproefl) a funcfiei n e-fri n i ! i e. Se numeqte func,tie inversf, element y Q F ii eorespunile acel element (unic) / frrnelia / prin care fiecilrui 'x = E P6ntru eate J@) : Y' _l (y) sint echivalerite' x:f Egalit6li1e, f(*):y;i Funclialestelarinduls6uoaplica}iebiuniaocd'a_luiFpeEgi Funcliile ,f si / sint deci indeci admite o funclie inversr care este /. verse una alteia | .
u'\o
J _ ,
: y 9i x: 'f (y)' ded'ucem Din egalitllile echivalente /(z) j Vt-ll : n penttlT orice x Q E, f(w) :b, ( b ): w ;
pe F ad' mit funclii inverse. u

F )a
Fis. 17
I I t
il
I
APLICATII BIUNIVOCE. FUNCTII INWRSE
25 t'F,
Dacd functia f : E -+F este biunivocd. gi dacn/(E)
+ f I I
I
I
f :f(E) -, E. 2o Practic, dupi ce s-a verificat cE, : _n F esteo aplicalie biunif E -/se aocdalui E pe F, funcfia inversi obgine rezolvind rn raport cu r ecuafia y : f(x), (*eE,yeF).
Pentru fiecare y e-F, se obfine solufia unici in E
:tu-'ujf inversi
o-pn"i1i"ni""i"o"i ;"i;;E';;' f6j, ;iili
la_ir" o runcfie
atunci se con-
,:f(y).
3' Fie /: E+F o bi.uniuocd.E fis y-:lf _rE funclia sa inversd. Dacd"i este aplicafiai{icalie identicd aluiE ln'E, (i.(x): n pentflr otfce xE) avem
_I
7ir: o.
-t I rn adeviir (f z:d(z) pentru odce neE. "f)(x):f(f(")): Dacd j este aplicaria identicd a lui F ?fl'F (iu):y p.o*Lce y F), avem
o^Tf''F;ru';K1'J'i?ffi"e*imi ia"oti"a4'e
Fie/: E+ " . n*-"*"* ;t;i;-l
J "j' : ,.
E pe ea insdsi se numeste pel?nutdle. Apticafia
E permutarea inversi. Avem :
-t
f"f:i u"
sifof:i.
permutdrilor f : E+E este gtup* (necom'tativ) pentru opetafia ".-|u#"lt".mulfimea * Fie -E o -"tti::: g aplicalie.a produsului cartezian E x E in murfimea mette operafie de compur"." E se nu_ .io a. agod.i,-o oper_afiede murfimea E face ta vf i"-"r"-Lt?, aii a. "o*poo-r"-io i:,;:;'?:*i"t,Tff:-perechi
l) O operafie .e o y este asociativE dacd (tc o y) 2) Un element "eE : " z x o (y o z) oricarc ar Ii t, y, z e E. petttrtt operafia *oy d.ac,
vom """I5#."Tai" .E pe care-r
se numegte element neutru eox : t oe :
x oricare at fi * E. .z G A
3) Dacd e este elem::ll, opera,tia o y, se spune cE un etement are invers (sau este inversibil) T^11i: !:"trl ! pentru-aceastdo'plr"!i"a*i"*i"tirri"""r*"o.yEastfelca ttoy:!oX:e, lui x; y este de asemerei 'noteaz| l-:se__numegte.inversul lui z se r-1, a.gad,ar ! : x-t, * : ,)jootttabil 4) O operafie *oy este cornutativd dacE fr o J,t : ! ot ortcare ar li r,y
9i inversur sdu este z. rnversul
g E.
26
MULTI&{I SI FUNCTII
i umdrobile $ 5 . M u l l i mn
1. Corespondenla biunivocdo doud inullimi Fie /: E,--+F o aplicalie biunivoci a 7ui E peF, gi funclia sa invers[.
-1 E2^ t IIE J .
F ->E
o corespondenld. biuniuocd.iitte Se spune cd funcliile / gi ]treali zeazd" mulfimile E gi F, sau cE E gi F sint puse in corespondenld biunivocd prin aceste funclii. Orice mullime E poate fi pusi in corespond.enf[ biunivocS. cu ea insigi, de exemplu prin aplicalia identicb a lli E pe E. Dacd doui mullimi pot fi puse in coresponden!5biunivocb. prin funcJlileJ gi /, atunci pot exista gi alte funclii care s5lepun5 in corespondenlE biunivoc6. ln adevir, dac6,p este o permutare oarecare a ld E gi g o permutare oarecare a lui F, funcfia compusd . g"f"p:E-->F este de asemeneao aplicalie biunivoci a Iai E pe F, deci aceasti_aplicalie qi aplicalia sa recipr6c| iealizeaz5.de asemenea o coresponde!5 biunivoci intre .E gi F. Se ipune ci doud mullimi E Si F s?nt echiaalente, Si se scrie E - F" existi o aplicafie (adicl dacl biunivocl coresponden]d dac[ pot ti por" in biunivocd a ld E pe F). 2 , M u l l i m in u m d r o b i l e nwmd.rabild.daci este echivalentd cu dici dacl poate fi pusl in coresponrelor naturale. ,bill d.ac[ gi numai dacl" toate elemen(11, Ctrz, &g, . ., CIa, ' ' '
i:
$,
$'
1t
se flurnegte semigrwp. Dac* o operafie.asociativd E in care s-a tlefinit O mullime element neutru, E se numepte semigrup cu unitate. Un semigrup cu unitate incare .fiecate element este inversabil se tlumette g/24t. Un semigrup sau grup ln care operafia este comutativ6 se nu'ne9te semigrup, ressau abelian. 'pectiv grup comutativ, F"otru o operafie comutativd, se folosegte mai ales notalia aditivd * + t; in acest ca.z este ffifrit elementul neuttu ,,zero" qi este notat 0; inversul unui element r este nnmit -x. tolat ltti gi este opusul z ' x ' y sa.u xy; 1n acest AltE oirt"1i. uzuald pentru operafii este notafia multiplicativd caz elementul neutru este numit element u:ritate, sau ,,unu". Dac6 E este gtup, condifia necesard gi suficientd ca o submulfime E, c E s5 fie grup, este ca fr o y e E' gi i-r E', oricare at fi *, y e E eristd
j[i
j I
MULTIMI NUMARABILE
27
I ot*
tinitd. gi are z elemente daci este echi_ nj_a primelor n namere naturale.
niti se numestemulpimetiiitii..
mwlt nwmdrabild, dacl estre finitl
o
sau
l) Mrtllimea numerelor naturale este numdrab'i -Xf\t.*PIe' 2)'Mullimea numerelor pare
(deoarece
estenumirabild, u:?_11:g" ?;.lr' ;ni"7'r^t"'pot fi asezateintr_un corespondenta biunivo"a eir. "ui. -- numerelor natuiare --+
3) Mulfimea numerelor """--"i1Til"" imoare esten 2n.
este numirabill. ri finite. A 9i B sint echivalente dacd elemente. Lentelor lai A. Aceasta inseamni ,4 _ eci _.{1, 4,-8. {r ci echivalenti cu.o submulfime strictd
B 2, S, ..., aiii-ti-an au a elemente "1, atunci A._71,;,:::
a sa.
Din exemplele precedente seved.e cd. o murfime infinit' valentS. cu o Jubmutlime strictd .". e9"afT;;#;utfimile ,,numbrul" de eremente nu mai " .tu *""i"..i-iirr[G**.p*entru
poate fi echi_ iafinite mu1]imile
niruurI T:*fiftitfuT:ffiHea
unuilsir(A)n.* demulpimi numdra-
Ar: al---->at, oL_-_>al. . .. ,/ .r' ,/ Ar: a!
r ' /
al al
q,
A,: arz An: af
l ,/ , /r ' v
a!
r'
,/ a $ a!
,UP
2B
MULTIMI $i FUNCTII
S5 formbm acum girul urmitor at;... a l ; a t , a z r ;a 7 ,a f i ,a L t ;a i , a ? ,a " r , Orice ar fi mullimea An qi oricare ar fi elementul sdt a" , e1 face parte confine toate elementelereunionii-9^,4.' din acest gir; agadar, acest "sir deci aceastd reuniune este rrumdrabi]S'. o b s e rv ali e. Se poate arlta cd mulgimea _numerelor ra!;ionale sint mullimi numirabile, ;i c5 muilirnea si multimea numerelor al,gibyice -num5rabil5' iru-"t61ot reale nu este
negolie $ 6, Despre
ln matematici se folose;te ad,esearalionamentul ,,prin reducere 1a absurd" pentru demonstralia unei-proprietdli P' {9esi ralionament const6 presupunind ,,prin."&Lth" c5-proprietateaP nu este atjct'5'i"-f"pt"f "d, contradictorii. consecinle trag ratl ie pentru a putea folosi in ralionarnente propozilia negativ[ ,,prcpfgtatea P nu este adeviratS", trebuie s-o tiansformim intr-o propozilie echivalenti afirmativS. P" intr-o formulare echivalenti afir, negarea ProPrietblii P' lare mai lung[, negareasa este adesea
' l
i-'d" ,r"g"r" simPl[ si sigur[' mai intJi propoZipi simple, universal afirmative, sau particular afirmative' *--*O ii-pia universal afirmativ[ afirmi c5. toate elementele p;;piiiit" triigitii i at o proprietate P, 9i deci se poate formula astfel: """1 orice r e, E ate ProPrietatea P sau oricare ar fi x e E, x are proprietatea P' afirmativd affumb' cb unele elemente :lementelelui E) au o proprietate -P, :are au ProPrietatea P nt este vid[; ,,cel pufin" dal se subinlelege una, astfel incit o propozilie particular afinnativl se scrie exist[ n e. E cu ProPrietatea P' intre ele observSm c5, formal, cele douE feluri de. propozilii se deosebesc ,,oricare", iar altele cu ,,exist6"' pti" ]"pt"t-le unele io""p "o
Patea :%"ffiJ"li" p,op,i"t totdea'
DESPRE NEGATIE
29
se transforrnd. lropglilie i.ntr-una p.art'icutar afirmatiad, o-piopozilie. simpld'pnliiilir-itri*:iiiia" * tran sJorrn d intr-wnawn iaer sar afiiruitia d', i ar p'r;py, ;ir\';;' i ;;' i;';;";i;;;; tn contrariwl ei non P. sl plec6m de ra o propozilie simptd universal affumativ|: cl'ice x din E are proprietatea p, gi s-o negdm. Forma directi a neglrii este urmb.toarea: nu este adevdrat cd.orice r din E are proprietatea p. Aceasta inseamnd ch existd, sigur, ce1pufin un element din E care nu are proprietatea p, deci care are proprietlt"" p; "o"til*-non "q"a*il existd % eE care are ploprietatea non p. Si. plecdm acum de ra o propozilie simpld particurar afirmativd: Gel pufin) un elemeit x e'E ., s-o . :*::t:, "*r"^"r"^proprietate;- n:"-'negam: ;1 nu este ader'irat ci existb un erement x din E cu proprietatea p. Aceasta inseamn5 cE nici un element din.E nu are proprietatea p, sau: oricare ar fi elementtl x e E, x na are proprietatia p, ci proprietatea contrari, non P; agadar: oricare ar fi x a E, x are proprietate non p. De aici deducem urmitoarea reguli practici: p,in negare,,,o,icare" se trans.forn+d in ,,existd", ,,existd" se transfornt,d in ,,oricare", iar propr'ietateap i,i non p." lru orjce propozifie, nu numai pentru ,pozlttr complexe se reduce la negarea
Prin negare, o
simptd uniaersal afirrnatiad.
ftrF
30
MULTIMI $I FUNCTII
Va trebui s[ observ[m de fiecare dat[ c1: d'e (este.-.fun( d'esprecclre se afirryd' .cd' ,,existd"'-d'epind'e un el'ement "9, efxlrnA ca sxnt ca.le,se gi despre scriie tn propozilie i,naintea-saiti*ritrt, el dupi icrise de'elementele a"pitide (aw i,nainte(',,"fr;;;;;'i ;i arbitrare "" in propozitie. :in care sint fr" dlm astfel seama de importanla pe care-o are ordinea intr-o procuvintelor scrise cuvintele intr-o propozifie.^schimbarea ordinii prointr-o infelesul,.:-oîrSnsforme mult o""le sn-i schidbe'foaite tari sens' propozilte i-ntr-o chiar ""rlii" uneori, po"iiie d,iferitd sau, despre De asemen"", * 1i"iui s[ obserne* 6a dupl fiecare element proprietatea expresia adaugdm ,,cu care se afirmi ,,"=iJe'l trebuie s[ "a incit". ci" sau,,astfel se folosescnotafiile I qi Y.-B"ltto "exist[" 9i i" f.igii. -ui"Latl"e pfut""ttetile urrir6toare': ,,ort' pentru ,,oricare" ,,ori""li",;.'W"i ""-î"i6i gi ,,ex" pentru ,,exist6"'
,iiH
Copitolul lt
MULIIMI DE NUMERE REALE. FUNCTilREALE
$ 1. Numer e r eole
vom presupune cunoscute numerele reale gi proprietilile 1or, pe care I-4vyrrL!( mai jos. construirea numereror reare gi demonstrarea propriet6l'or ror se fac in detaliu la cursur,de aritmeti;t$i.irt expuse -Ni;"i;;;:*' in tratatul de anarizi mate_ rnatici (vol. r) ar academicia"tit.'i-ilrir.ir,
le rezumim
1..Structuroolgebricd o numerelor reole Mullimea numerelor reale va fi notatd cu R. Cu numerele reale se pot efectua?oui operat: operafia de adwnare face'sa reale un numbr real notal ut x "";;;pildH""a;;i' { y gi-itmit surna Operalia de inmuQire face "sA corespunaa r?ûmere reale un numdr real notat * . y xy gi: -proprielap: "ô Aceste operalii au urmitoarele x (adwarea este comutativd) !^,-,y !;l ; ^-l * .) f_+, tx + yt + z,= + 4 (adunareaeste asociativ5); U ! 3) x i 6': x (0-este neutru pentru lJ"Jrr"t; "l**"rrt 4) x * (- *) :0 (orice * are un opus _ z) ; "iier-'u','"rytft-ea R a aumerelor ri:ale este, d'eci, grup comutativ pentru operafra de
neutru, sau' element unitate pentru inmulfire) ; B) Dacd x+0, xxlt1(orice num5r n+0 afe invers pentru 0 este singurul numdr (pentru inmutlire). ""r"t?tjl:lrr.,"r.
.este cornutativd) ; EI f:^.= t,x*..(y:) linyrllirea (inmulfirea esteasociatiil); 3l t ) \.y):.: t ' x : x (r este erement
32
MULTIMI
DE NUMERE REALE' FUNCTII
REALE
de inmu$ire' Mulfimea numerelor d'iferite d'e 0 este grwp pentru operafia
9) *(y i
z) :
xy + xz (inmulfirea este distributiva fald de adunare).

R a numerelor reale este cotp* (pentru operafiile de adunare 9i
Agadar, nulfimea inmulfire).
S u m a x * ( - y ) d i n t r e r q i o p u s u l l u i y s e s c r i e ' m a i s i m p lastfel u'x.^l aitrtt" i Si y.,Operafia de scidere se reduce qi s" lo*"5i"'ali*tir!r dl tdtit'ute'.x - ! : x+ (-Y)' i;;;;
xx'-1 : Inversul x-L alunui numlt x + 0 se mai noteazd'! ; a;adat, l. Produsul r : x . L: y +0 l ditttt" un numer r 9i inversul unui num5r
se mai scriel;i
dintre t(;i y.Operalia de impdrci,tu!, se numeSte
numere {x, y) c't y +O i se asociaz[ citui flre (nrin care unei perechi de ' : .' tor ll se reduce astfel la aceead.e inmullire t 1 :v v vl nu are invers' Nu impirlirea cu 0 nu se.poate efectua, d-eoareceÔ ci imp5rlirea Spunem o definim' nu cu 0, d.dm nici un inleleJi-pa+it'ii sens. flrb o oPeralie este cu 0 DinproprietSfiledemaisusrezultlincSurmitoareleproprietifi: 1) Num[rul 0 este singurul element neutru pentru adunare' 2j Numarul I este singurul element unitate pentru inmulfire' 0' aj U" numlt real are un singur opus' Opusul lui 0 este lui 1 este 1' aj uo numir real diferit de 0 are un singur invers. Inversul ar fi zeR; z-- y_ z) oicare (li,5) x:y:>x*z:y+z x+z:y+ 6) x: !:) x-z-Y-z):)x:3t' e (sau er f i z e R ; t c : y : > x z : y z o r i c a ra *-: Loicatearfiz +A;
i z: V{tô:: d a c ie # 0 , a t u n c x
- Fi" E
+F
x: !'
aciitiv z { 1', 9i alta
notat'
-"lfime " mulripricafiv
l) este grup comwtatia pentru (lnmu$itea este asociativ5') ; 2) este semigtup pertrir tnmulfire de aclunate' fal6 distributivd 3) lnmu-lfirea este E se numeqte inel comutativ' este comutativE' DacE inmulfirea uuitate' are element unitate' E se numeqte inel cu DacE inmulfirea se oentru inmullire invers x element fiecare f\.are care Un inel cu unitate, E, ln Aqailat, un codutativ. nume'te.corp E se numegte corp, Dace ii-:"itrrl, de 0 este grup pentnt lnmu$ire' ".i"-"onotatiol., .1.il;;ior'direrite ,"
acestedoud operalii dacd: fii #irriiti.J E ";i; inel penti-a aclu:rare;
pe care s-a! tlefinit
doub operafii,. una notati
corp este un inel
"lilLliir;;
NUMERE
REAI.E
33
!
I
adunare).
eilnnssg gj
x-y astfel
-, -. -1
2 Close de numere reole Nu:nerele naturale sintx :
1 , 2 , 3 ,. . . , n ,
numar
de impbrcitul
Uu$imea numerelor naturale va fi notatS. cu N. 'n Sunia ?n + n gi produsul il,Lna do]o| numefe naturale rn qi sint de aserlle4ea numere natufale. Optrr..ri unui numlr natural nu mai este num[I natural. Inversul unui nimer natural ?Lnl mai este numer natural d.ecit dacd n : l. Multimea lY a numefelor natufale este semigrup comutativ pentfu
iur,ers. Nu implrlirea
3,-2,-1,0,L,2,3,...
lni I este 1. ,R; }lulfrnea numerelor intregi va fi notat6' ctt Z- Avem N CZ' Suma f * q gi produsul Pq a doal numefe intregi f Si q sint d.e asemenea numere intregi. in p1us,d_acip-este numlr intreg, opusul sau - 1 este de asemenea numdr intreg. Aga6arjmullimea Z a ntmerelor intregi este grup comutativ pentru adunare. Inversul unui num6r intreg I este tntreg numai dac| p : 1 sau b - - 1. deci. pentru inmulfire, Z eite semigrup (comutativ cu unitate). " Rezultd, ct mullimea Z' a numerelor intregi este inel' (comutativ cu unitate). y * , rafionale se pot reprezenta sub forml d.e fraclie Nwmeyel,e "o ;r n intregi ;i n 4' 0. Dou[ asemeneafraclii! SiY*reprezintS acelaginumlr ralionaT, dac1
Sl.
atftz+A;
&,:
* f
1,, 9i aita
numai dacl nr'n' : rn'n.

* Unii autorilconsiderd 9i pe 0 num6r natural-
se inmullire . ASadar, un
fumuifire3 -
Anatiza matematice, vol. I
.l at
T.4ULTIMI DE NUi\4ERi REALE. FUNCTTI REALE
Mullimea numereror raliorrare va fi notatd cu Q. o fraclie ! @r gi n 'ireductibitdd.ac| nt.9i 0) este z sint prime intre e1J il!:.ts] 2i ".s urtcare oo-U..:Ltional,se pcate reprezeniaintr_nrr singur.modU frffi lie ireductibiid cu nuvnxturalnun,taruxatur6!,. un numir intreg 1 se poate scrieca fraclie sub forma ! , deci n'rnerele I tntregi sint in acelagi timp numere rationale: Z eQ. suma.r * s;iprodusul r s a dou' nurnererationale sint cleasemenea numere rafionale.-fi plus, d-acl" r este numSr rafianal, atunci opusnl s6u : / ste numbr rational, iar dacb r 1 + A, inversul sdu - este de asemenea r numdr rafional. Rezult' cb mullimea Q a numerelor rationale este corp (comutatir,)l)acd. a gi b sint numere ralionale, atunci b_a gi l qaacen+Al sint numere rafionale, deci,ecuafiileq t *: & gi o*: { (aace a ;0} au solulii in caclrul numerelor rationale. Ecuafia az: q nu mai are i'iE totdeaunasorufic, . raiionald. Deexerii_ """ plu, ecualia.x2 : 2 nu are solulie,"1io""1a.--i";; ;d' Nw existd n'ici un nurndr iapionil i1 inii"fatrrt'{iit, egat Sd presupunem, prin absurd, cr exist6 un'numbr rJ.lion*t cw 2. r astfel ca rz : 2' si scriem nunrdrui r ca fraclie ireductibild : , +, unde !, ;i q nr sint numere intregi fbrb nici uir alt di'izor conrun afari de r, * r. Asadar cle uncle :
ltl :2sau \q)
tb\z ^
r l l i ,
L:2, q,
hz
i' :2q'' P, este un nnmdr par, deci gi y' este un numd.r par* : . ^R"r!td 9Ft ! :2*n. Egalitatea !, :2q, =" =&i"'atunci:'
de unde 4 r n 2: 2 q 2 ,
Zm.z: gz. Rezulti ci 42 este par, d.ecigi g este -au-pe .un numir par : q : 2n.. Aga_ "1^"1T-?1 dar, p 'i^g 2 ca divizor comun si L* ^presupunind cd ar exista urr num6r ragional ":""r-;;;f"li""'o "ortr"clicfie, ;";;-r;:t Vom arbta mai. departe cE, cadrul numerelor reale, oricare ar fi num.a{ natural 2,.9i oricare ar fi.in numirur t"it [iiii, i, ecaalia an : 64 are totdeauna soluiie.
f -r - 2(2mz + 2'ni + 1, adic6'J p, ui ri'i-p;;. * Dacd b at fi imoar, : 2nt. I, atunci -* am " avea .pz : (2m + I), : 4mz | 4m ! | :.
NUMERE REALE
35
numetelor rafio-la1e Q .9i bre corpul -d'eosebiri, care pot fi ,conside;i alte d.iverse consecinle ale unei deosebiri len![ mai deParte*. lioriale se numesc l&uftrereiralional'.e.' umlr care este solufie a unei ecualii algebrice d.e forma e,f +&o-t*-L +.'. *afi*ao:0 cn eoeficienfifao, &t, . . ., aturiumere intregi. Mullimea numerelor algebrice e# numdrabili. Nnmerele reale care nu sint algebrice se nllmesc nu,lneretranscend,ente. numerele e 9i zc slnt transcendente' Se dernonstreazl cE,
3 Structuro de ordine y" clefinegteo relalie de ordine ,,fi. { 'este I Y se scrie de asemeneaY > r (Y ra gi numai una d-in urmltoarele trei posibitit5'i: sau r'( !, sanTfi: !, satu x > y. a) Propri'ddtjl'e rel,aliei ,,x 1!" i F) r { r, oricare ar h x e R (este ireflexivi) ;
#.xll/"i";: .T,.iii'li#,'r:J'f
F) r< j,+t>
n;
(estetranzitivd); (iii) r<,"y- F Xt<z:)r<z oricara er fi z eR; z {;t x-z<y-zl ( i u )r < - y + x + z < - ? + x + z < y + e ( s a ux - z < Y - z ) ) x 1 ! "
I
( o ), < y E iz > 0 : > t i z < y z ( ; i Z < t ) ; z > 0 9i xz <y, (rat * )< y : ) - * ) - y : ( " i i )0 < , c < y : > ! >
f
("ô t 1.
i y
:) x 1y;
* Deosebfueaeste cE R este spafiu complet (orice gir fundamental este convergent) limiti pe cinct g ou este lexisti giruri Caucdy de trumere rafionale cate n-au "p.tl" ".-pt"t rafionalS).
[1"","
r,
{riri,'t*
5r
36
MULTIMI
DE NUMERE REALE. FUNCTII
REALE
Din (u) 9i (ui) rearTt| ce: x1! e iz ( a ) x z > y z { s i i r i ) ,

\ . . l
L<L):)x]y. z<0 9ixz<y - zfsa:u

t z z )
Numerele x > 0 se numesc numere strict pozitit,c. Numerele x <0 se numesc numere strici negatiae. Orice numir natural n este strict pozitiv: n S 0. Relinem de asemeneaurmd.toarele proprietifi* : intre doui numere reale cliferite <y- existi eel pu{in un numir -x rafional r gi cel pulin un numir ira{ional oc: x <r 1!, fi1 u1y.
Rezulti cd intre doud numere diferite reale exist[ oricit de multe nunlere ralionale gi oricit de multe numeie irafionale. Axioma lui Arhimede: oricare ar fi numerele r e a l ex > 0 gi y, existd un numdr natural a astfel ea nx, > :v-. in particular, luind fr : l, rezultd ci.: natural n ) !. Orieare ar fi numdrul real y, existi un numir
Dacd x f y (* nu este mai mare decit y), atunci sau r : j/ sau ,{ I !, ceea ce vom scrie x < y (x este mai mic sau egal cu y) . Relalia ,,fr{y." este echivalent[ cu rela]ia ,,x <y salJfr:y,, gi cu relalia ,,x f y'
De exemplu, 2-< 3 deoarece 2 ( 3; 2< 2 deoarece 2 :2.
DacE x4y @ nu este mai mic decity), atunci sau.ff:y sau x7!, ceeace vom scrie x > y (r este mai mare sau egal cu y) . . . Relalia ,,.!)>-,y" este echivalenth cu relalia ,,xi> y sau ir : y", c17 relalia ,,x 1 y", ;i cu relalid ,,! 4 i'. Numerele x > 0 se numesc numere poz,iti,ae; numerele r-<0 se numesc nulnere negative. Deoarece x>0:) x2 0gi r<0:)n< 0 rcz;,;Jt|cdoricenum5"r strict pozitiv este un numir pozitiv, gi orice numdr strict negativ este un numbr negativ. 0 este in [acelagi timp pozrtiv gi negativ, gi este singurul numrr' cu aceastd proprietate.
lntr-o fgerie construetivd ln mod riguros. a rutrrerelor reale; aceste proprieteli se pot demoflstra
NUMERE REALE
rla
bl Profiietd.lil'e relaliei ,,x { y" : oricare ar fi x R* (este reflexivd) ; r fi) " -< (este a n t i s i m e t r i c;b ;) fitl x(y qi y<x:)x:y y<z:)r<e (este fianzitivd); r-{-/ Si fiji) z ( g ix - z - o < ! - e ) o r i c a r e ar fi zeR; 6"\ *<y +tc+z-{y* n + z < - y + e ( s a ux - z ( y - z ) : ) x 4 l ; ( o ) r < y i z ) , - 0 ) x z 4 y z ; x 4 ! S iz ) 0 : > : < f ; z>0 si rz -{ yr["ô1-a 1l :> x<y;
\ z zJ
(oj) r-{/
=) -
n }- - !',
:, r-j = o. t"ii) 0( z-{.7 }

Din (v) + (vj) rezu.ltl, cd. x-<! g z<0:)xz2yz; #(-tr siz<0:>a>L; z<0 F xz{7'z{orra-. Z'l:) r2t. : zJ [
Din proprietiipe I) *-{y 2l x4y t<y celor douE rcIal1i reztlt6, incl, urmh.toarele proprietili: gr y < 7:Sx 1 z; t(<y gr x' <y' :l x * x' 4! gi y< z : ) %I z; * y' :
* l<y':>xtx'1y*y' (atlunarea nembru cu membru); ryegalit5filor 3) O< s--{-/ gn 0-{ f,'(-y":) xx' 4yy' (inmu$irea membru cu membm airlLegalntilltlor de numere pozitive) Relinem de asemenea"urm5.toarea propritate (care se poate demonstra _ riguros) :
I
luqil (9") gi (b,) .sint rloui giruri de numere ralionale eare au urmiltoarele rloui proprietdli I ) a , - ( e 2 4 . . . { e n \ <. . . ( b,-{
2) pentru oriee numir o('> 0, existil un numilr natural z, astfel efr b, - &n-{ a; atunci existi un numir real xs, si numai unul astfel incit an{
Observaf
xo-< D, oricare ar fi n eN.

a):0 (v. cap. fII).
ie. Condiiia 2) inseamnd cd tim(bn-
'tFi
MUTTIMI
DE NUMERE RNALE. FUNCTII
REALE
Fie n numere reale ap &2,.. . , an. Cel mai mare (maximul) dintre aceste numere se noteazd. max {ar, &2,.. , , eo} sau sup {6r, a",. , . , &n} iar ce1mai mic (minjmul) dintre acestenumere se noteaz[ lrriry'{ar,a2,..., &o\ sau inf {ar, ctz,... &,). Mai departe, aceste numere vor fi interpretate ca margini ale mu1limii
{ar, gr,. ' ', Gn}.
4. Modulul Modulul lzl a1unei numbr z se definegteastfel:
,., Ixdachx>o 0 dac[x :0 Sarltl :1 i l-xdacl 'r<o x<o l- x dacd sau ince, lxl : mu* tx, - *\. Proprietlli1e modulului sint urmltoarele: 7 ) l x l > - 0 ; l * l > 0 d a c i 9 i n u m a i d a c dx + 0 ; 2) l- xl: lxl; 3 ) l * * y l - < l z l * l y l ; l x - y l - < l r i * l y l; 4 ) l l x l - l y l l- ( l r - y l ; l l x l - l y i l( l r * y i ;
l#l
,-_ : ,I
xdacd'x>o
6) lxl <. d.ac[ < < e; daci gi numai daci - e -( r -{ e. lsl ( " DacL r este numdr raftonal, atunci lrl este de asemenea rational; dacd,p este lntreg, atunci gi ly'l este intreg. Se folosesc urmitoarele notalii 0' dac[x]-0 .r*:sup(r,0)' : lx'dacLx)'0 r-:suD (-x,0\:! r, dacl r-( 0 [0, daci r-< 0 t#* se numegte partea pozitivl" a numdrului x, iat #- se nume;te partea negativd]a numirului r. Se verifici fdr6 dificultate egalit[file
1C': ,c+ t(-
s )t x y t : t x. t t y t ;l ; l : : i , . : ,* o ; gi numai daci - e x
*o :
9i
x) *uxl *
l*l:*++xDe asemenea, avem
- :+(lxl-x).
y) : sup(.'r,
(* * y * lx - yl) inf. (x, y) : - sup (- x, * y) ;
I ,
NUMERE REALE
39
5. Reprezentoreonumerelor reole prin puncte Pe o dreoptd
m x l rr dacd si numai dacd P se : la P [a Q este Pozitiv)' de abscise",respeitiv x'1i y, numlrul a dintre P 9i originea O' vor fi ades6a iclentificate cu punctele ce 1e corespund. perechilorde nurnere 6. Reprezentqreo prin puncte din Plon
ei0'
y este ordonata lui P (fig' l8).-g Datorit5 acestei coresPondenle biuuivoce se identific[ un Punet 4 P cu perechea coordonatelor sale (r, y). ln loc de ,,Punctul P" vom spune adesea,,Punctul (tc,Y)". 7. lntervole
lui P, iar tuiui P; r este abscisa
I'
------->*
Fis. 18
Fie a -( b doui numere rea1e.oatecare. 1) Mulfimea tuturor punctelor t{ care verificl inegalitafile a 1 x <b (fig. 19) 9i se noteaz[ (a, b): se numegte intental, d,eschis (a, b)-- {xlxeR, a < x <b}. b 2) Mullimea tuturor punctelor _r care-verificl inega-1it_[fiLe -a 4 x -4 se numegte 'interaal,i'nchis so:usegmenl"(fig.20) 9i se noteazd' la, bl: la,bl:{xlxeR,a{x1b\.
ifpiln'.;
1,,11,,,,s1al"{t.iilnr.tifirr##tHn
l!:il#n**n"o""'
40
MULTIMI
REALE
3) Mullimea fa,b): {xlxaR,a4 x <b} se numegte interval inchisla stingagi d.eschis la dreapta(fig. 2l). 4) Mullimeu ,,(o, bl : {xlx e, R, a < x < b} senumegte interval deschis la stingagi inchisla dreapta(fig.22).
e b
=H=
a
Fig. 19
b Fis. 20 Fis. 21
HFid )t
Intervalele definite mai sus se numesc intervale '6 D se numesc extremitdt,ile intervaTalai : a este extremitatea mdrginite; a 9i stingi, iar este extremitatea dreapti. Avem (a, b) C fa, b) C la, bl ;i (a, b) C (a, bl C fa, bl. Dacd a:!b atunci la, af : {a} ;i (a, a) : (n', ;l-: Lr, a) : @. rntervalele inchise La, bl se mai numesc intervale compacte. -5). Mullimea {xlx.-a 4, * > a} se numegte sernidreaptd. d.eschisd ""-' nemS.rginiti.la dreapta (fig. 28) se noteaz6. (;,T;i9i x }- a} se numegte semidreaftd.inchisd nemdr. -6) Il-ullimea {.ylxvpl, 'ei je notea)e ginitd la dreapta (iis. 24) bi +;;;.-'"'"''"" 7) Mullimea {xlxeR, x I a} se numegte semid.reaptd d.eschisd nemEr_ ginitd. la stinga (fig. 25) 9i se noieazi 1_ *, o,. 8) Muitimea {xlrygf , x < a} se nume;te semiareaptd. tnchisd.nemdrginitl Ia stiriga (fis. 26)li i" x), &t. "oi"i"i-('
=f_
Fis. 23 Fis. 25
Fig. 26
Punctul u se numegte extremitatea semidreptelor. Dreapta intreagd R se mai noteazl (_ oo, i oo,). Semidreptele gi dreapta intreagi. R se numesc ,interaalenernd.rginite departe (cap. rv) vor fi ^^-- apar ,M"i fustificate simbolurile - o o g i f o c care in notalii intervaielor neniaieinite"
PUTERI INTREGI
t 1 tL
intregi $ 2. Puteri
1. Puterinoturqle natwral" Vom scrie: Fie a un numdr real' Si m ttn n:umdr s r : 6 1 $ i a n : a . ' a ' . . . a d a c |n > l '
' 3 f r
{, {N u m l r u l 4 ' s e n u m e g t e p u t e r e : n u m [ r uAvem laseni um ebaz aputer ii,iar oricare l*:e g t l' 9i 0":0 putcii' numSrul n se numetl" "ipoit""tr{ o ricare a 2 0 a t u n c ia " 7 0 Dacl ;;:d*"";-;:0;daca arfineN. lumesc buteri' naturale' sint urmitoarele:
0. 'icare ar fi naN' < 1 , o r i c a r ea r f i n e N ' fice imediat, plecind de 1a d'efinilia i orin recuren![: uli'rc^tt esie 6trict pozitiv)' oblinem
&" <7, oricare at fi ng,N' deduc inci urmitoarele proprietdli: Din propri"talif" Ee mai.s1': s-e, oricare at fi-neN' A" 1b*' 5\ Dac[ "Dffi A <-i-; ALt"""i
6i
P e n t r u0 < a < l ' '1 1' d'eci {*)" intr-adevlr, din 0 < a a, saa a| 1b',
"2-*-aiunci a'n>aft
: a* 1a* pentraa > l'
sauY > l'
ptooricare ar fi n 6 N, ceea ce demonstteazd
? ;:!;:":Y'Il ,-ni,ri"1u"""fi,i.l="#,'
'J
asemenea demonstratd'
(:" 1,.:i, "3;.': "#:fJ,11"t:,';) t : ";
r5ir*"
trFa{rt#'!'F{Fsffi'i'F
t q 14
IvIULTIMI DE NUMERE REALE. FUNCTII
REALE
2" Puteri tntregi Dacd,q*0se.definegte ao : l gi a-, - 1, oricare ar fi n, a N.
Puterile lui 0 negatit'nu se definesc' spunem ci 00 9i ti 0-,,, n l-N,rro ul,lJ"X:"""t tn acest fei am definit puteriie art ale nnui$numdt a d.iferit cle 0, ca orice exponent intreg 1. Puterile cl1 exponent intreg se numesc puteri i,ntregi. Proprietd.lile ?^wterilorintr.eg'i.s^tnt wrncd.toarele (oi de cite ori exponentul este -{ 0, baza va fi presupasd d.iferitd de 0) :
l) ao . clc af+c I 4 : aP-q.
2) (ao)q :
a.bl.
3 ) ( a b )-t a b b h t ( + ) ' : #
4)a-b:1.
af
5) Dacda>l
atunci:a?> ldaclp>0. aPll d a c l{ , < 0 . Dac5. 0 < a < 1 atunci : afr I I dacd p > 0. aP>ldac6p<0. puterilor . Fti*Lle patru proprietSli se deduc imetiiat din definilia lntregi gi din proprietilile corespunzdtoarea1eputerilor rraturale. Daci ? > Q,1 este natural gi in acest caz proprietatea 5) este adevd.rat6., ca o proprietate a puterilor naturale. Dac[ p < 0, atunci - p este natural; proprietatea 5) rezultd in acest caz din 4).
3. Inegolitoteo lui Bernoulli Oricare ar fi a > 1 si n naturatraaem: ( 1* a ) ' " ) - t l n a .
P e n t r u n : I a v e m ( 1 * a ) t : L i a : 1 + 1 . a, deci inegalitatea este verificati cu egalitate. S[ presupunem acum inegalitatea verificatS. pentru n : P: ( 11 a 1 o ) - l l p a gi s-o demonstrim pentru n: ? * l.
PUTERI INTREGI
43 a in inegalitatea precedentb
Deoarece 1 * q ) 0, inmullind cu 1* obflnem

sa.tl
(1 t a)o(r * a) >- (r { pa)(r{ a)
cE 0o 9i ile 0, cu
crponentul
(l + a;r+r >- 7 -1fa -. a + ?a, : I + (l * !)" + Pnr>- | + (l * f)a (deoarece fo= > O)Conform principiului induc,tiei complete, inegalitatea este adevbrati pentrn orice n eiiInegalitata demonstrati se numegte inegalitatea 1ui Bernoulli. Afl;cqii. 1) Dacd.& )- 2, ohtnci a" 2>n * 1, oricare ar fi n e N . fntr-adesdr,sEnotdm A : a - 1 ; d e c iA > - l S i a : A + 1 . Atunci: a' : (l + A)" >- | + %A )- | * n. in particular,22ru I l, 102n f 1, oricarear fi n eN. 2) Dacd e > l, pentnt. fiecare rutrndr real a, existd urc notmdr natwral n estfel ca a." > u. Sdnot6m A:s -1, deci,l>0 gia:1+A. adic[ astfel ca nA > cc (deoarece ;, ,{ > 0). Attraci, pentru num5rul tatlural n, oblilrtt avem: a" :.(l + A),'> | + nA > I * a ) a. Existl u:r numlr natural ,, ,
-=- r1ui
adevit este
Rezu1t5.c6 daci a > 1, atunci -1 poate fi ficut oricit de mic clacb a,ft se ia n snficient de mare. intr-adevdr, fie a > 0 un numdr arbitrar; sd, j exisf;i atu::ci un numdr z astfel ca anSz, decif < 1: notErn r:: a n f t ". SI obserrim cI pentru orice-num5r fi' > n averr &n') Ao, deci a. < 1 si '
an' Afi
deci
j_
an'
< e.
Rezu1t5, de asemenea,c[ dac[ (a") Si (b,) slnt doub giruri de rrumere ralionale care all urmitoarele dou[ proprietdli : 1) a,-{ ez{ . . . 4 en\< . . . -{ b,-{ 2) existf,un num6r l>
atea
0 astfeleabn-
en{jnutrt*o
oriee m N,
atunei existi un numflr unie ro astfel ca &, { intr-adevbr, d.acbse dE a>0, bn - &o-( a gi afkmalia numerelor reeale, exist[ w
xo< b, perrt"o oriee a N.
n astfelca la * pi deci rentltd. atunci dintr-o proprieta# anterioare a
--qFrr"-
44
MULTIMI
DE NUMERE REALE, FUNCTII REALB
mdr ginite S 3. Multir ni

1 . M u i l i m im o j o r o t eM . u l l i m im i n o r o t e . Mullimimdrginite trie .4 o mullime de numere reale. dacd' existd' wc swperi_o.r) Se spwne cd.A este noajoratd' (sau m'd.rgi'nitd' pwnct din A, adi,cd'astfel' se noai afld tm nu cdru,'ia punct b ta dreapta -tnci.t _nici b se nwmeptem'ajorant al' n+wl'x.=<b Peitru' orice xGA. No'tn+d'rul, 'lim,ii A. Dac[ b este un majorant a1 1ui A ;i dacit b < b', atunci gi b' este un majorant a1 1ui A. Se spwne cd. mwl'!'itneaA este m'inoratd. (satt' rnd.rginitd' inferi,or) d9.r4. nw-senoa'iafl'd, nici un punct d'in A, adi,cd' tm pwnct ala sti'ngacd.rot'ia ex'istd. m,inorantal mul!i'' pentru a se nunoe;te xeA.Itlwndrul orice a4x astJeli.rr.ctt mii A. Dacd. a este un minorant al lttt A si a' < q attttci gi a' este un minorant a1thtt A.
Se sfwne cd'mullimea A estetndrS a 9i' b adicd.dacd.existd'doud tt'wmeve 'b { - A ; Fis. 28
mS.rginitl 1a stinga, care conline pe , (fig. 27). De asemenea/ este minorati dacb existd o semidreapid nemdrginiti 1a dreapta, care conline pe ,4 (fig. 28). ,4. este mlrginitl dac6 exisi[ un interval-mS.rginit (inchis sau nu) care conline pe ,4. iis. 27 O mu$ime .4 esto rn6rginiti tlaaH 9i numai daeil Frop ozilie. existd un n-uni$r ltt > 0 astfef ea lxl < M pentru otiee x Q A' Dacb existb. M > 0 astfel ca - M -{ x -1 M pentru orice xQA, adt ginit [- M, Mf ;i deci,4 este mirgir exist5 un interval mirginit (a, b) ca (lal, \bl). xeA. Sd punem M : lr'a:x a d i c b-.L I < deci-M<-iat,4a, sau jxj ( ,Li pentru orice x=A.
-1} e s t e m a j o r a t a . d - a - rn u e s t e m i n o r a t e ' ...' -2' Exemple. l) Mulfimea {..., -t, -1 este de b)- -7 este un majotani a1 ei. Numirul deci nu este m6rginitS.'Orice'numdr asemenea un majorant qi anume cel, mai mi,c noajorant, 9i {ace parte din muifime. dat nu este raajoratd, deci nu este este minoratl 2) Multimea {1, 2, ..., 4, ...} mdrginiid; ori"" iromh. a -< 1 este minorant al siu. Numdrul 1 este cel, mai, mare ,ninorant qi face parte din mulfirne.
' A
MULTIMI
MARGiNITE
45
3 ) U n i n t e w a l ( a , b ) e s t e o m u $ i m e m a j o r a t bu') , g i mb ino ratE ,de ciestemS r g ieste nitd. o r imai ce cel a major-ant; un este rr1^x ti ;ri* lrumir a'-< a este "" ;1";;;;i a oo fac parte. di'' multime. a majorapt; !ri" fi -"i *tJ**T b mare minoran t, i^t dh acestenumem6rginitd' 9d ryi--]: "'"o*\#e 4) Orice mullime finit'd' {au.o'' jl-ai mare din 4ceste nuinere este un majorant al mulfimii' cel iar minorant, re este un
2. Morqinile unei multimi a unei Un numdr rn se-nume$te-malginq.inferioarf, Def initie. noteaz'" Se minoranf al mu{imii /. mugimi A daeil.este"iefTJ?u*" m:inl A:io| * (se citegte ,,infimum" sau "inferior")' mu$imi '4 {aen a Jnei Un numHr M*se numeqte margiTg suprioari noteazd: c-L;ai mic fralorant it mutlimii '4' Se M:snpA-_sygx
".ts
(se citegte ,,supremum" .satl "suDerior")' wnice' Existenla marginilor at"a ilarsinile "*itia-,--sint' de urmltoarea: este asigurat5 "r.;]fi;?;,
gi oti"-"'i rrfi*" ;*;iAA majdratdare marginesuperioaril'
Teoremfl.oricemu$imeneviiliminoratiaremargineinferioarf,
mul;imi m*iont'e A' Vom face demonstralia in cazal unei 'tnaiorant al al I'li- A' ;i b tn -x Fie a nu numlr care nu esternajorant ca: astfel a A oo punct a""i ht A; ""ipo1itt ""i.ta a < x 0 in plus,^putem alege numerelui .4). 'ralionil' (Ii caz csntrar alegem .enea D' estemajorant' iar b;i b' tiii""ii >
punct x e A astfel ca ar4 x -{ b,.,i Si PresuPunem ci am g6sit do majorant alhtliA,iat b*sE a.nseMufie
plrli egale si si notdm ct1 56 impirlim segmentul la*, b*,f in d'ou[ care extreniit"t". Jti"'gL in+tiwest'e majorant lanar, b"+r1 partea pentru
.10
N{ULTIMI
REALE
a1 1ui A, iar extremitatea dreapt5 b,*, este rnajorant a1 lui 24. Numerele a,q1 $i b,n, slnt rafionale, , an'-{&*1t l bn+t'-( b, ;i bn+t- a"+, : ii' Am demonstrat astfel, prin recilrenle, ci putem gisi doud ;ir:g:l]i (a,) ;i (&,,) cu urmdtoarele propriet[fi: d.e numere ra!'ional,e, --1 &r-\<. . . --( &r'-(''' -\<br'-1br. .',1 . . ez 1) a, -{ 2) b, - ao: Lpentru$oricare n G. A'.
orice num[r b, este 3) Nici un numer annw este majorant aIlttiA;i A. lui al maiorant " Din proprietSlile 1) gi 2) rezrslt| c1-exist6 un num6r real s" ;i unui singur astfel incit
a* -,1x--( &, pentrul orice zr e Ai.l fji. al muilimii,4. majorant mai mic cel S[ ar6tdm cd oreste x --{ o.oricare ar ft x e, A. intr-adev5r, I) creste majorant alhti A, adicd" punct xo e' A xtt u { xn. ci ar exista absurd, prin si preiupunem, run Putem alegepe z suficient de mare astfel ca z, I *o - u; atutci bn a," 1 b" 1.1t,, * ro gi fiindch en . *--(-0, rezuTtb' 1 fro - *, deci bn 1e* - oc contraziceiaptui'c[ D, este'majorant allti A, conform propriet5lii 3). """"?" 2) a este ce1riai mic majorant a1 1ui A. inft-adevbr, s5 presupunem cd ar dxista un majorant' a' 1u' ailtti A' Putem alege jpe a suficient de - a.' ;i atunci b,- G',< q"- d', d.e unde - &*1 oc mare astfel ca!( s3u u' 1ao,' .I)ed"- bn(0,.rezuit[.- !*1-g' 1s- - bn- &' 9i fiindc5. al 1ui "4, estefmajorant cL an A, 7ti deducem a1 niajorant a,"este oafece Si i: t' ii: ceea ce este in contradicfie cu proprietatea 3). ,. este rnarginea IJrmeazl. cb creste'ce1ma-imlc ma'icrani a1lui A, adtcd" A. a lr:i superioar[ se demonstreazl in mod analog existenla matgirrit inferioare a unei muilimi minorate. c o r o I a r. orice mul$ime m*rginit[ are margine inferioars ,eimargine superioari. fntr-adevlr, o mullirne m6rginitd este ;i minorat6=;i majoratfl. Din definilia marginilor unei mu1!imi, deducem c5: a unei mullimi '4, daci 9i numal Un num6r rn esternarginea'inferioard. daci verifici urmdtoarele dou[ condifii: l) rn --1x pentru orice x e A (tn esteiminorant a1 1ui '4) ; -: incit pomct A astfel pwlin x-e u,n cel, existd. m, a 2) oricare ar Ji 2 * < o"'1fig.29), (nici un numer ,x) m nu este minorant al lui 24, adicb n't, este ce1 mai mare minorant) .
STRUCTURA TOPOLOGrcA'PE DREAPTA
47
"este margin'easuferioard' a unei mu1limi lJe asemenea,un numir M doui condifii-: . urmdtoareie ,4 CacE ;i 'x numai d-ac[ verifici majorant a1iui '4.); este x petttr+t' orice a.A.,{\ ft -1tI iel ptt'lin wn punct x e A astfel incit ex'istd M, x ar I 2\ ov'icare li '(fig. 30) (nici un numS'r y.1 +[" a1 x
nu'este iajoiaht allai A, .ad19a $ estecel mai mic majorant al lu A).

Dacb -4 este m5rginitS, atunci x =A'' otice i n f , { - ( r - - { s u p 1 ,p e n t r u
ot'
il
tl
ri^ I = '29
Fig. 30
Avem tnf A : sup ,4 <laci 9i numai dacE mullimea -4 este formati dintr-un singur punct. l,{arginile unei mullimi pot s5 aparlina sau s5 nu aparlina mu1fimii.
E x e n ' r p ls eu " p { . . . , - n , ' . . , - 2 , - 1 } : - 1 ; i n f { 1 , 2 ' . . . . ,- n , ' , , } - t ; i n f ( 0 , 1 ) : 0 I)9iI*(0,-1);ini10.1)-:0 9i 010.1), sup [0,1): I r ) ' : i . a iio*(0, eisup(0, eiifii0.i).
Dac6"A posedS un ce1rnai mic numSr tn, attnci rn:inf ,4:min AqA. Dac[ -4 posedd un cel mai mare numir ]i1, atunci A a A. .M : suP A : rr:rax.
$ 4. Structurotopologico pe dreoptd l.vecindt@ a.ltiro orice mula.ecind,tate pe dreaptl. vom n1.1m\ * ,., "**t confinedeschis intei'al rin {a,b) .cate ?e .xo,.,adici lime V "ui" "oigine (a,b) care xoeia,blCV, tn particular,orice interval deschis ls*"t.itr"ii
*<. fro{ b, ccnfirie pe jrs, adic[ astfel ca G' ,r xo (fig.3i). este vecindtate a 7ti VecirrXt6li1e de forma
Zd
r:.
\t
-*r\-
*4 0
:i"^-tt t-+E ' u txo- u, xs { x) Fis. 32 Fis. 31 simetr'ict1 e1 > 0 se numesc uecind,td,!,'i ce ale hti xo {fig. 32). simetricd,a /'wi xo. xo cottline o vec'ind'tate Orice uec'ind,tate V a I'ot'i fntr-ad.evir, fie (a, b) un interval deschis astfel ca xo a (a',b)Ctt. qi (ro-4, Deoarec {e t<xo(&,'avem a:inin (*o-a,b-xo)}0 ro]- a)C{a, b)CV. natoritd'acestei observalii, va fi suficient, mai departe, si considerdm numai vecindtiliie de forma (a, &) sau vecin[t5file simetrice a1eunui punct.
48
Vecindtdfile
MULTIMI
REALE
pulctului zo au utmS,toarele proprietdli: I) Orice mulfime [/ care contine o vecindtate V a L',ti xo este de asemenea o vecin5tate a lui xo. ale lui zo este de asemenea o vecinEtate a hti ro a doud vecindt5li 2) Iniersecfia (fig. 33). V a hi .to confine pe .r0. 3) Orice vecindtate 4) Pentru orice vecindtate v a fui zo exist5 o vecinatate w : (a, b) a lui xo, astfel lncit 7 este vecinEtatea fiecHrui ptnct y e W'
r { a
o x
v-z-____/\-__-_____\ e o c g
\ b
Fis, 33
Fis. 34
Prin alegerea veciudt6filor fiec5rui punct cle pe dreaptd, am definit pe dreaptd o strtr'cturd. lopol,ogicd sal- o topologie*. Cu aceastb topologie, dreapta .R este un spa!'iu topologic numit dreapta reald..
ir.,Ljii,\: Pro p ozilie.' a Iui r gi 6 veeii[tate .
Orieare ar fifpunctele x +y, existi o veeindtateU : U n V : A. V a lui y, ffrîl punete eonn:une
Se presupunem x < y; existi un num6r c astfel ca x < g-< y (fig. 3a) ; luind a < x gi b ) y, U : (a, c) este o vecinetate a 1ui fr, V : (c, 6) este o vecinetate a lui ! ;i a OV -- g.
Propdetatea un spafiu sepalet. enunlatb in aceastb propozitie se exptimd spunind cd dreapta real5 este
Mullimi deschise 2. Puncteinterioore, Fie ,4 o muttime de numere. exista o vecinepwnct interior al rnu,ftimi,i. A d.ac6 un punct x, din A este ca astfel adicd mullimea.4, in conlinutd alai r0, tate (a, bl xoe. (a.,b) C A. o veeste punct interior a1 lui 14 inseamS deci cag4'este A spune ci .ro -se-numegte "ro. 7 a1e mullimii interioare M"it;;"-puncteloi cin[late a 1ui
* Fie E o mullime. Dacd penku fiecare element tt e E s-a ales 9 mulJime de.pdrli -x, cafre indeplinesc cele patru_ condilii din text, se zice cE 19(z), numite aeeindtd,li ale lui ' s-a definit pe mu$imea E o stvuctwtd topologi,cd sat o topologie. topologi'c' numegte spali'u se topologicd b siructurd s-a definit O mutlime b p" "ut" puncte' iar elementele sale se flumesc O mullime de vecindtbli ale lui z-se aumegte si,stem.Jund,amen-tal de uec|ndtdli ale I'u4 z confine o vecindtate din sistemul funtlamental. x, dacd fiecdre vecindtate a'lui Intervalele (a, b) care confin un punct r de pe dreapta Jormeazd.un sistem fundamen- o, tal de vecinStdli ale lui r. De asemenla, vecinStbfile siqetrice ale ,Lui x, de forma (, lui zale vecinbtdli Lotmeazl.unsistemfundamentalde x df n, x * u), sauciefbrma lr +
STRUCTURA
TOPOLOGICA
PE DREAPTA
49
'i,nteriovul'lui conlinut in
1ui 'd este gi se noteaz6' Int r4 sau A' Evident' interiorul

\.r-A
Interiorul mullimii
ii sintinterioli?;l?";t"Y sale ,or .ail17^: A;;dt"t a""i to"t" punctele
a "*1" ::';?:;fi;i?"?t"i*a:,y.i+l*:":-1t""?*1,nlill'fJr":r1; ""?")r'i';;;,:t11i,flli:-*:,"','.o';"i-7,i"'""mnrcrnici-ovecinrtate f

v interio_r punct e"i"fill'l:#iFij+"? ,iil;;:"iji":,"i;'A1"-iecinttite n' v(\A: ca i"*a' *ir"ei "1 :);;"il;'t" X1ff'rf':l'?ttr'll,i,
Exemple. i) I\Iul,timea I:tt vidd' @ este deschisd' deoatece @: b' 2)Dreapta**""*UO-"*deschisd'fn-adevdr'oricepun ct*o'FRestepunctinte(a' b) a 1ui zo' avem evident cl vecinbtate rior al 1ui R, deoatece,'1ti"d xoe(a'b) cR' orice punet *oe (a' b) -io o -mu-lfime deschis6' deoatece 3) l'n interval deschis (a' b) este a lui zo chiar intervalul *-"".lndtate f irt.r")i"fui. este Drrnct interior "f"J "O"tai, "f (a, b), avem: xo (a' b) c (a' b)' 4)oticesemidreaptdd.eschisd(nem5rginitSiadreaptasaulastinga)esteomulfime punctu' deschisS. b nu este o muJlime deschis', deoarece r.in interval de {orma la, b-l.ctt a < a1 intervalului' punct interior o t.t (o., p) ""i" (o, P) a lui a, avem d 1 a 1 B, deci oricare ar fi vecindtatea Intr-ac]ev5r, ru este conlinutb in la' bl' deschise b gi semidreptele inchise nu sint mullimi 6) rntervalele r", ui, to, bl ctt a < ' singur punct lu este cleschisS' 7i O mullime {a} format| dintr-tn
ffifi ;#].;1"6;:iyt4y:(:::h!:(^*,":*'l:,"".?:l?":tif:
vide este tot mu1limea vid'1'
aTtti xonu este complet'conlintftE in A' exterior ld A' daci vn este Spunem c6 un punct !o'R este bunct
sff
urmltoarele: Propriet6!i1e mulfimilor deschise sint mu1limi deschise este o mu1de 1) Reuniunea unei familii oarecave !ime deschisS. deschise este o mlll'lme 2) Interseclia unei familii fi,nite de mullimi deschisS. 3) R S1 @ sint mu1limi deschise'
I)omonstralie 1) Fie (A6);q o familie oarecare de muilimi deschise 9i A :l) Aa' Fie. T oeA i exis-
tSomu$ime).6dtrtlamiliecareconlinepexo;dat14estetleschisi,deciexist5,ovecindtate (a, b) a hti xo astfel ca xoe(a,b)cAi
Analiza
maiematicA,
vol
l|fl*t;
50
Si cum Al C A, avem
MULTIMI
DE NUMERE REALE. FUNCTIi REALE
loe(a,b)cA, aclic5. ro este punct interior a7 rd A. cum ro.a fost ales arbitrar 1n '- A, rcz.,ltd. cd orice p'tlact x I este punct interior al ltti A, deci 2 este ao*ira.---^ 2) Fie (lJra;s, o familie finitd cte mulfimite deschise A : 9i ,n A i ff ru. atunci *o E Ar, xo Ar, . . ., *o E An. Dat murlimile "r. A; slnt d"sctisl]L""i ,o poo"t interior al fiecdreia; existd deci intervalele deschise(or,, "st" Or), ,.., (a*, ij astiet ca: r o ( d v b t ) C A t u n o e ( a z ,b r ) c A r , . . . , n o e ( a n , btuc ) An. Sd notbm a : n^rr (ar: ?r, ...., an) $i e -.ar" et,.br,. ..., bn). atrrnci a I xo { b deci (a, u) este o 'ecin'tate a-r.oi'to9i in toate"intervar6ie bt), @r, br),,.. "stli'cJnp"ut6 cu atlt mai muf in toate mulliltL;;,-2;":..,*,a). @t,
;;;ir["f;!*.deci
tra";l di"i" iiia-
xo(a,b)cA. Aqadar zo este punct interior al lui L Cum ro a Iost ales arbitrat punct a S I este punct intedor al lui l, deci I este deschisd. Io rntersecliauneifamilii d"..hi.?bt"tvafii' De exemplu, mulfimils Ar:[q
fus. A,
tezlrltb" cd orice
infinitedemrdfimi 1l , n:1,2,8, n l
deschise nu este totdeauna ... s l n t d e s c h i s e ,d a r i n t e r _
1, n
secfia lor A : nAn: n:1
{0} nu este deschisl.
Hffi
2o se poate demo-nstra cd"orice murfime deschisd-oe dreaptd se poate pune rn mocl forma reuuiunii unei familii cel'n oit oo-ambile de intetvati deschise disjuncte T|"
Fiecdrui pv*ct *o i l" poate ataga rn acest mocl un intervat (ao, bo) c.G care contine punctul zo, astfei Fg. incit orice'int"t"it\i, b) = (ao, tJ;;;r;;" incrrs in G. Dacd existd un punct x, e G astfel incit xt ---"" ralionlnd E (ao, bo), atunci, ^*' ca mai sus, gdsim un interval maxilm c9, ' ,1ar,_'07 "*"-"""g"?rlu'nlirri,?r. Eviclent (ao, bo) n @r) nri': A. Atfful' o mulfime deschisd G c R este o reuniune de intervale disjuncte dou6 cite dorrd. Rdrnltre sd atEtdm cd mulfimea I a acestor intervale este cel mu-lt numbrabil5. t*:-laevdr, mullimea A, a intervalelor dtr A, carc au lungimea " ) I, este cel mult numS.rabild (eventual vidE). pentru fiecare nrmai natural l;;iiiila An a intervalelor "; 1 1 dit I care au lunglmea ,q, a este de asemenea cel mult numdrabild (eveotual ; * _ , vidd)'Fiecareinterval face parte din una din muitimile r3r,, A, deciA: cel mult n'mdrabild, ca reuniune numdrabild de mullimi cel murt ,rrr-#r?lrr. dintre ele, vide). qi deci l este
(eventuar unere
STRUCTURA
TOPOLOGICA
PE DREAPTA
51
3. Puncte oderente. Aderenlo unei mullimi. Mullimi inchise Fie ,4 o mulfime d.e numere. Un punct ,(o e R (nu neapbrat din A) se numegtepwnct aderent aTh:j A, dac5.in orice vecinbtate V alai xo existi cel pulin un punct din A (eventuai numai xo, dacl xo e. A), adici daci
Anv+4.
Mullimea punctelor aderente aie mullimii z4 se numegte aderenla llui .r4. sau i.nchidereaiui 24.gi se noteazl A. Orice punct xo aA este punct aderent aI hi A, deoareceln orice vecinS.tate afui xo se glsegte cel pulin punctul xo din A. ASadar, mulfimea z4 este conlinutd ln inchiderea sa:
Ace'
F
O mullime poate s[ aibi gi alte puncte aderente-caresb nu-i aparfinb. O mgllime ,4 se numegte mufiime tnchisd daci este ega16cu inchiderea sa:A :4. A spune cL xo*A, irisearrtndcE existi o vecinitate V a lui .ro cu iar aceasta inseamn[ cd ro estd punct exterior al lui,4, adiei 11 nA:@, punct interior al mu$imii CL,.S| reciproc. Avem agadar CA : Int fi,A gi glnt A: GA.
yo a ve mV OA +fr 9i Vfifi,A+fr .
SpunJm c5 yo este an pwnct frontierd. al unei mullimi .,4, dacd este aderent 9i lui ,4 gi lui $,4, adicd dacl apar]ine mul]imii A\ET. Mullimea A n@ a punctelor frontier[ a1e1ui ,4'se numeStefrontiera mullimii 14 gi se noteazd Fr1. Deducem de aici cb FrA: Fr[,4. A spune cd yo G Fr.A inseamnS. cd pentru orice vecindtate V a It;i
Exemple. 1) lnchiderea dreptei R este tot .R, deoarece alte puncte care s5-i fie adetente nu mai existS. Dreapta R este o mulfime inchisd (in acelagi timp, ea este qi o mulfime deschisd), 2) lnchiderea mullimii aiei un punct vide este mulfimea vid6: @: O. lntr-adevdr, *oeR nuesteaderentluiO,deoareceoricarearfivecindtatea V a lui zo avem V ng:4. Mulfimea vidd este deci o mullime inchisi (ea este qi tleschisi). 3) lnchidetea unui interval lnchis [a, b] este tot" [a, b], deoarece nici un alt punct d.inafara intervalului nu ii este aderent. In adevHr, fie to S. fa, b]. Pettru a face o alegere, sE presupunem cd rn 1a. Existd o vecindtate V alti x., care illl conline pe a, deci V f) la,bl: A. Un interval inchis este, agadar, o mu$ime lnchisS. ^4) lnchiderea unei mu{imi {xo} formatiL numai dintr-un punct este mulfimea tnsd4i: {zo}. In adev6r, dacd *, I xo existl o vecindtate V a fui xr care nu confine pe zo, cleci v A {"0}: o. Mul,timea formati dfutr-un singur punct este deci o mullime lnchisi. D a c E a < b, avem (a,b)-.: La,b) : (i:-Ul: 5) ta,tl. lntr-adevdr a este punct aderent orichruia din intervalele (a,b), la, b) qi (a, bl, deoarece odce vecinitdte (a, p) a lui a, d. < a < p, conliae punctele de la dreapta lui a, care se afld
^t
MULTIMI
DE NUMERE REALE. FUNCTII REALE
Punctele atat6' cd.b este punct-aderent al intetvalelor' in fiecare clin aceste intervale. La fel se bl nu sint puncte aderente ale nici unuia din aceste mlus ;o, #';;-"p*t,*-l"t*""r"r"i **'' intervale. se obfine addugind semirlreptei extremitatea sa' cate O lnchiderea unei semidtepte li este punct aderent' t : n. ln adevdr, ralionale: Q ,r z oqrc arierent multimii i; Oti"" nurnEr real z. este aderent-mu11ttl9:::*erelor
in ori""'rrJ"iieii-(i'ul
firnii
a -existd ;a.J*i;d;iii;t::lt'l'l:.: ir"31"11"iii-Y; d) wrrctr r\*urar rL4;;;;;;;td;tP'ta' -"j1T::"1?: ,.Tli x orice vecindtate (a'b) a lfi in T:f:.***f;:'',T"f lntr-adevdr' numerelor irafionalt.
l'ti x
puncte,.tltttiill:
ie afla cet P"!" qjltS'
, ) i , +1 ;.
1 1
i__^r:^-^r g9!"13t
l : { , ,2
) t
I 3 "'i'
i n
U';
^l j
1 0 ){ 1 ,2 . 3 , . ' . , n " " } : { 1 '2 ' 3 ' " ' ' n '
Margineasw!>erioard'Maune,irnwQ'irni,ma,jorateAestepunctaderent al Lwi A. (o, F) o vecindtate a 1ui M, adicd n I M I F: intr-adevlr, fie V: ca q I x{ M, ad1c[ astfel Exist6 atunci cet pulin or.'poti"t x A A astfel c -*a x e , ( a , P ) , d e c i V n A + A ' muftimi rninorate este S"-r'iati'ia fe1'.a kiigi"ea inferi'oard.nL e un'ei fiu'nct ad,erental, acesteia' pct'nctead'erente ale Rezult e .e **iil,""iit ,"t1, mul,lirni md.rginite si,nt aceste'ia.
observafii.l.DreaptalntreagS'Rgimuifineavid6sintgiinchiseqideschise, reale care au aceastb proprietate' si sirrt *iogor"le mlrigimi de numire nici des&isê, cle exemplu intervalele de foflna 2 " Exista multimi care ru sint nici inchise ( a . b 1 c a a < b . s a , e . la,b) t"' ", deschise 9i cele inchise este dati de urmdtoarea Lotg-it" iilti. iJ*uiio#
O mu$ime / ot,i-tie" Prop plornentara sa f,,4 este deschisd'
este inehis[ ilacf, qi numai dae6 corn-
deci zo8,
:= i,:x:sl tx,n:;; "?'J'"3'x'?
adicd froQ A' Ctm xo a
Corolar.omrrllimeBested.eschisHdaeilqiuurnaidaeflcompiementara sa f,B este inchisi'
.-.iEtlllt#,
'*trdrr
r :ir!'rr!,:r !- ,i
STRUCTURA TOFOLOGICA
PE DREAPTA
B : QA gi se aP1icl Propozilia se noteaz| A : EB,d-eci tn aderzd.r, precedentS. prietdlile.T,;Lir.!il1to,l"t#:lu duc pro "' se de -lncns
"l;:t'i* e #Jt ir#i il:l'* "iJL'"
a'
Eemcnstralie' 1) Fie (l);Er mnllini o farrrilie oarecare c1enullimi inchise 9i 'l: f,l;' o|'Ao'Atunci
sint
deschise$ .l)r|At
Dar este tot o mullirne deschisi'
c l - c -i iA ; - - Qt . /t ' a i ' el
deci f,l este cleschisS, 9i deci I 2) Fie (A;)r<;,<* este inchisl' inchise 9i e: ,l UJ* Atunci f,;l; sint o famiiie fi'nitd' de nnlfimi
desclise Si flr}A;
este deschisS" Dar
n , J - n U ^ , i: : h to,, tv.'-uEr-, inchis[' este deschisd 9i rleci '4 este deci f;l
O b s e r v a ! i i ' 1 " R e u n i ' - r n e a u n e i f a m i l i i i n f i ' n i ' t e U r " r - o t l t - t i n c h i s e n u m a i e s t e insint t':1'2' " De exeuplu' rnullimiie o':L;'t|' totcleaunao rntllime inchis6' : clrise clar reutriunea 1cr "l (0' 1l:" ,U:ro": este inchisd'
2 . o r i c e m u r l i m e f i n i t l _ e s t e i n c h i s b . , r n t r de - a d-"[r-i e v 5 . r , o ninchise u l l i m e l i (deoarece n i t d { a r ' c d sint 2 ' " " aforrnate ' } e s + ' e numar teriniunea familiei finite {at}' {o"\' " " ldftJ B este uB clac' orice p'nct a1 f i "tt;"":"n;"""j: este trensd.,intr-o mu1lime cE o '.r1!ime l b sirt a < cu (a' b) intervalele (a' b)' la' b)' Z D" aderent lui,4, aclici au"a -A'c """"'p1u' .l"ts" ltt inten'alul incliis ie' b]' cE"A este peste t'"^"Ti'i't"ptte dacb'A': 1' Tl tot dens6'; muilimea nilmeleDacd o ru.'aifime I este densd .ft: i1]:: este peste liii-lnereloruo9'ooti" tct tiet'tsi De exernplu, multirnea deIlsa' tct peste e'ste lor iratioflale
il'f' contine marginea superioare O muilime Lncltisd;i majorati .A'i1i punct aderent al 1ui / M est'e cleoarece i;i conline matg\nea T"i,ti^"-a"thisd.- si minoratl lle asemen";"; gi narinferioard. . , y,.-:^^:tx +. """" i;i conline marglnea inferioar[ O^;"lfime i'nclzi'siiI'i tnd'rginitd' ginea suPerraarl.
(ff* "
MULTIMI
FUNCTII DE NUMERE REALE'
REALE
it4
4, Punctede ocumulore'
;#::t;r;'f':rnifrVi:;: ." ""*&4 p ruil:-"'"l {,u::#ti{{", "r#""Hf:l
deacumula''" punct :ste f; ;1iTfi'l? "] T:1}ff:i Il iiio' care nu mai contlne
a tui de zo' n punct #0 est'e punet de- 3cynrulare al unei mril.
]1,--*=t[ e[-in oriec este infinit[)' ";i"##"t;"#,nJi

I d.ac[ *o4i*"Jfhy'
o infinitate
ui ro se afl[ o inf]1"iQ!e sint- diferite ii ""t"tutt" diferi'"e ce A Puncte din
l-*-2'=t----trJ ' c l
Fiq 35
&
P
L
t"'*-+ :
z
g
s
STR.UCTURA TOPOLOGICA
PE DRE-APTA
Corolarull.Dae[omrr$imeAaneunpunetdeacunaulatenea -este infinitfl. de acuO mu$ime iinitf, nu are nici un punct Corolarul2. cnulare. rultimi infinite care nu au nici un llirirea i/ a numerelor naturale este acumutare' nu-qi conline marginea superioard il'l' ,ui 2, deoarecet14este punct ad'erent toratf, '4 rru-;i conline marginea infecumulare aI 7rY A ' Aiia A nu-qi conline una d'in margini' 7ut A.
n uneLe cazuri marginile f 10. 1l : sint puncte de acuiuu-
o e [0, 1], iar 0 9i 1 sint Puncte
#:::: l':i3#":'l' ?;i?: I;"4",=,Lf'll;,1

!]tr'.1are.
ilaci $i O Tru$inte A este inehisfi tlaci qi numai Prop ozi[ie. eon{lne todte puietele sale de aeumulare' Dac5.,4 este inchis6, avelr' A :
nchisi. O r i e em u $ i r n e Weierstrass-Sotrzano' ?eorerna lui aeumulare' punet de un pulin eel are i"Ti"ite *xtgl"lii;i infinit6, a tn minotant a|7ui A ;r^b *"t"i" a Si b ralionale' Fie l' : b- a>0 ; i" d,oue p-lrti egale' Deoarece '4 este iL pdrli c&1i1" o infinitate d"e puncte tu aceastd proprietate; ,u$ pirli "ate L '
tr q:ia, bl.
*J
;ii ;i b1 sint ralionale 9i b, - ar:
ffir
DO
MULTIMI
DE NUMERE REALE. FUNCTiI
REALE
S[ presupunem ci am g[sit doui numere ralionale a,gi b* astfel .ca segmentul la*,b,f si conlinb o infinitate d.epuncte dln A Eib,- o*:;' S[ impirlim segmenttl la*, b,] in doub pdrli egale.-Deoarece segmentul le,,-bn) conline o infinitate d.epuncte din A, ce1pulin una din cele doun plili conline de asemeneao inflnitate delpuncte din A. Si notdm cu lfl*+r, bo*rf :uia din cele doui pdrli care are aieast[ proprietate. Numerele --( bn gi b,*, - &ntr : rafionale, a, --{ &*+t l Da+r en+r;i-bn+Lsint #r' Am demonstrat astfel prin induclie complet[ cb putem g6si doul giruri (o*) Si (b.) de numere ralional,e,cu urmitoarele pro_prietSfi: 1) a, --( az 4 .,. .'-1 dr.\< . . . -( b, -( . . . \< &r --( bt. orice z ly'. 2) b* - a*: ;pentru 3) Segmenttil la,, b,lconline o infinitate de puncte dir' A, oricare ar fi n eN. Numerele a* gi b, nt aparlin neapirat mullimii A. Din ProprietS1) !i1e gi 2) deducem c6 existd un numdr xo astfel incit a* t-( ro --( b'ôricare ar fi n natural. Si ar[tlm ch xo este punc! de acumulare aI lti A. (cr, 9) o vecinitate a lui xo, adicd u"l xo ( p. Putem alege Fie Z: pe z suficient d.e mare, astfel incit si avem a .1 & n - - { z o ( b , < P . Dar segmentul la,, b,] conline o infinitate de puncte din A; atunci vecin1tatei (", g) at1",i io conline de asemeneao infinitate de puncte din A, deci .ro este punct de acumularc a7 ltti A.
observaf ie. Punctul x nt aparline neapSrat lvi A, dacl I nu este inchisS.
l_lyflttrt
..tp""t",i.t
l-Lebesgue
daci este o mu1lime c de numere reale se numegte mu1lime cornpactd, tnchisd. ;i rnd.rginitd..
Exemple. 1) O mulfime finitb C-: {ot, or, ..., an} 9st9 inchisd 9i mbrginitS, cleci este o mulfime {a} totryat{" numai dintr-un punct este compactS. , _ compaeth.. l-n paiticular, la, bl se inchis gi riarginit 2) Un iiterval [a, 6] este o mullime compactl. Intervalele numesc'interuale conePacte. IndeintervalecompacteesteomulfimecompactS. 3) Oreuniune'finit1I, U 1e U ...l) 4) Intervalele (a,b), la,b); @,bl nu si''t compacte'd.e_oarece nu sio1 inchise. 5j Semidreptele qi'dr;apta intreagd nu sInL compacte deoarece nu sint mSrginite'
. vom spune ci o familie (B")*e"r de mu1limi corstituie o .acoperirea unei mullimi A, dace orice puncL i 1e aparline cel pulin uneia din mullimile familiei, adicb claci A C U,8,.
STRUCTUR.A TOPOLOGICA
PE DREAPTA
D I
Dacifamiliaesteformatidintr-unnum6rfinitdemullimi'vom o acoperirefi'nitd a mullimii -At '.poo""J1a-constituie all o propnetate impoitantl d'at[ d'e compacte Mu1limi1e P,gtT: - D a g fC r-oste''o lui Borel-Lehesgue' T e o rÔio ema se"poate extrage desehise inteivale sa eu a o"ic" u"op*,.ite "o*piriX-, o adoperire finitl a sa' :ormatl d'in intervale deschise' ... . ' x-', fiecare din acestepuncte este re. Ceie n intetvale Io', '''' Inn cofi-
ct l,:b-&,avem
a .-1 at ( b, '-( b, b1 a'r:
l_.
2
riiiim**
l
bn -
ralionale a* gibn astfel ca S5 PresuPunernc5. am g[sit d-ou[ nllmere de t nu poate fi acoperitl cu un numlr finit frn: l e i l , b^7 )C
,r
lllhnruuu llll{l * llliirrdll
lilmru; i ittu,'
llifllmt' ,r rllilffilll
+r
intervale din familie. pirli egale' prin punctul Sd impdrlim segmentui la*' b*f in doui rtle lan, c,7 n C sau lco' b'7 fl C nu de intervale din familie' S[ notS'm cu lli aie segmentului la' b) "u-tu ?.t-",fT: .te fi acoPerit[ cu un numar lirut Ge ;int rationaie 9i avem
d,* ',1 Q'n11{ brar''1bn,
hn + L v f "l4 + L - : . ' d,t,
lhlr.i''
5U
MULTI\4I
DE NUMERE REALE
FUNCTiI
REALE
doul astfel,prin induclie completl' cii putem construi Am demonstrat : proprietali cu urrnbtoarele qirori j),1 ;t-E;fti; ;urnere rafionale'
1)ar-< ez{ "' 4en N' 2) b* - o* : ! P"ntru orice n e' imea lon, b,f fl C nu Poate fi accPeritd
liT"l3"in,o"u,
Teorema.Dae[ilirrorieeacoperireeuit rter.r'a|edeselrise,arrnei acoperir'e-ti"ite' atunei C este eompactd" mu[imi C, se*poate-extrage o
1" este mlrginit 9i C C ,9r'^r itrmeazd' Mu1limeaI md'rg'iniia' in primul rind cd C este o mu$ime .---i-rJ:'"n) : fr: deci I J- () C fiecare inLetval 'i' ca . 1ui C' Din cele de mai sus dectucem ..., f ,*.Deoarece fiecareinterval
=, iS:i l'"i#ll f:liffi f f "":?'il:f,ft
o b s e r v a f i i . l " A t i t i n t e o r e t n a d i r e c tnu-neapaiat 5citEiinteo tem a r e c i p rdeschise' ocd,sepotconsiintervale din aeslhfl a mul'i'mi1or comdera acoperiri formate aft'-"f-tf*i definifie ca ia r1li lor-J-iJi;;;; proprietatea -s^pu1iile ". ";r;;#;-i**-u generale' topologice puct" trr
FUNqTII
REALE
59
sau nu este mdrginitd' exista 2o se poate ardta priu exemqlg c5 dac6 c nu este inchisd, o acoperire finit5' poate ertrage ru se care din J" flri C posibil sd nu se poat6 elte deschise, nu sh? ""-i"tJ*?.-a.t"Ûise, ."op.rire d-io ""op"ril De asemenea, or"j^-"fii-if" o acoPerire finitd. extrage ---- 'Exempli. (-1, 1). rntervalele t1 c:
. It:t-t*;,t-;)'
rn-t:
1 \
. ,:l-t+ t-E)"' ' r *'
1 l
t l I r l-t*-''t-;),..
cu un numSr finit din aceste inter' constituie o acoperire a hi c, dar c nu poate fi acoperit5 vale. 2) C : t0, *co)' fntervalele : (n - 2' n) "' 1 r : ( - l , t ) , 1 2 : P ' 2 ) ' ' r a: ( 1 ' 3 ) ' ' ' ' ' I * o.lgoperirêfinitil a lui 6' constituie o acoperire ahti C' clin care nu se..poategxtlage Bn: {z}' Familia (B)tec penluii""*" s5^consitlerdrimu$imea z C 3) C : t0, f l. o acoperire finitd' constituie o acoperire a lui C, clin cate nu se poate extrage
$ 5. Funcliireole
1. FuncJiireole, functii de voriobild resld Funcliile/ ; E + F in care F este o multiTe de numere,reale se numesc functii cu nal,ori reate sii, mai simptu , fuiclii rea.Ie satr fulclii, nurnerice' '"'--'--SJi"iiLdefinita t-= i ; i se cite,ste.3ttei i funcfia.reale / ry .E:11 pe E cu valon reale definitd funclia pe .8, sau definitl / funclia numcric6 / numence sau -F"r;tttG *reale se nu--F in care E este.o.lultime dg:"*:i" f :E reel'q.. aerl'eb1'l'd. de sa,o real, f'ancti'i, mesc funciii di argument bacd atit f itt 9i F stnt mullimi c d,eelgument r se numesc funclii rea,l,e cea rr.ai mt in Acestea .roi' fi 6tudiate altd specificare, fdrl" soune ,,functie" r-ealI de vaiiabila real[. Printre fun funcliile elementare, stud.iate in gcoala medie'
I I
r)
{
2. Operolii cu fun4ii reole
definitepA A'respectiv e n E-+ A, f Si S'a.ial"""fii' reat'e

f;A->R, g:B-'R'
pdrli ale 1ui E' astfel ca Fie E o muf ime oarecar.e, A -qi.B d'ou6 B:
(ffi*"
--'*"-;,1t1*..i1*,?il;iJl;JJ$L""'?::i;irii,"ii:H
iilor
*"1'j MuLTiMr DE NuMERE
t"t'tttt
*lltt
tr',"d,';#l$:t*ry"*: ir*:f ,"","S1?Tt'#t::l',;:{Ji:#!i:ifltf ii::ltl't!t"-"4!il"i"",1* llHt:xi"*""Jffi #ti #ill?Eii"'s;r'#*trft r.(!; ;l;i*i *JElt'Jtt .u, 3ir;191,;1t ,li j[]#i d"rl#I;r i';?HffnT ffi :iftit ffi ffi*i*T$:"sl:ili^*'r:'*i*:,fff**{^'i::
11ft"u'll"id;t'7 p"
;;;;"b"
cateestedernna'
'L"I'r?io7--q'u:::',x"1#3'.'tffi d^ B ,il:11.:-,":; - . EfSHFj't rnultiwea ji=;i;**,t:i:"il;',; pe H; a,ytn;ta ii"fl{31'fr :i;Itil:n':: rt:f:"iit,pto

x e d o B' "*t:":=:.1:oo c11 0 n1l are sens. p ' rinegal'itatea
2\ Prod'usul'.q'f
;";;t";
impdr\ireaL' trebuie
egat'itatea i1 p't" -, . ,nutl';i*leia lca 9i' xA' (o/) lx):o"flx)' d 0 B pe mwl'linoea d'efinitd' este g fu+tclia f 9i' Jotncliitor fg atr 3\ Prod'usul' pri'n egali'tatea x e' A ) B' g(x), : - Gu' ffs)(r) f(x) pe nt'ul'li'm'ea d'efi'ni'td' I g estefunclia "B 4)'Inaersa- a funcli'ei' .L egal.itatea P r m g @ ) : o } ' Go: {x\x aB' und,e
xaAOB. ,^.\ t-o(x\. pe (j + s)@: to^'^":^::-)' c"eJi*'itd' ,',t,p,n'1ia a' *i,,i.'y ,n ilumar dint're x't'10
:?n [iJ''
g-1' scrie de asemenea poate I se d" in loc
notalia g-1 ;?tbure confundat[
trebuie Nu ..::'H*lj;ugj,*ilr+; fi"#tr ,g ""JJ#i ? l?i'u3 ""o-P' ,il,""?l?" cu a funcliei'inverse

xaA' defi'-
l':tj:| ;f:W?^rI,u;*f;ff.i' ""+i'..{-i Lurnd a: Y'ested'eJtntrw

Ef'Fi"tllo"-J (J)(") :-flx)'
egali.'atea t o ;i f) prin
funclia '. f ;i s este Atunci - s :/ + (-g) d.intrefunclia tn. f 6) Di{:!:"Y':j pitn' egat'ilatea pe ni,td, mut'lt'rne t"n x a A o B' - s@), _ f(g g)(r),: rf
FUNCTII
REALE
61
Din d,efiniliile3) 9i 4) ded'ucem: pe L dint , funcli'af 9i' !:1. funcli'a-detinitd' fwnclia g este 7\ ' C'itwt, c ,. c A n B - Go prin egalitatea rnwl,lirnea
f lt'l :rl4- . f slx) \s )

fi definite' o, funcliile/ + e' f - s,ts si *nupot f" : 0 pe A l) B' funcfia 1 nu poate fi tlefinita' dacdGo: 4 fl B, adicd dacd g(r) De asemenea, O b s e r v a ! i i . 1 ' Dacd A fl B :
2oSSnotSmcuImullimeafurrcliiiorrealedefinitepepSrlialemullimiiE: s:{f,A+RlAcE}' Se verific6 ugor urmdtoarele proprietSli ale operafiilor definite mai sus:
r)f-te:c+f' 2 )( f + d + h : f * @ - r h ) .
3) Funcfia itlentic nule 0(*) : 0 clefinitb pe E este zero pentru aclunare:
f+0:f.
esteins6 srup pentru'i;;;;:;;;"'"-ai'a (f -fl(*):f(r) -orU-"
Mul.timea&estedecisemigrupcom'utativcuelementneutfllpefltru adunare.& nu + A aveml-/:
A *E' ci f : A +R' -J@):0 Pentra x eA'
R ;i
Funcfia/_/estedefinitdpelgiestediJeritEdefunclia0careestedefiaitbpeintreaga A.'adaclai, fulclia / nu are'opus in mullimea &' q fe: cf. 5) Udh: fGD'
QFuncliac:orstant5id.enticegaldc:u|'e(r):l,clefinitdpeE,esteuoitatepentfu iomulfire:
ef:f. lnmulfire. Mulfimea ff ests semi,grup comutativ cu unitate 9i Pentru adunate: de fal6 lnmullirea este distributivd
7) I@:rh): fe 'r fn'

Mu$imea
nafe.
ff nu
este,Lnel perrtrtt cele dou6 opetalii acum o mullime A c E,gi
pentru
cd nu estel$uPlpentru
adu-
nite,
3" SE consideram toa.te, pe A
mu$imea
g (A' R) a funcfiilor
reale' defi-
ff(A,R):{f:A+R}' - c' df 9i/g sint definite tot pe multimea l' Dac6. fsi g slnt definite pe l, atunci f + c, f g R)' (A' deci apirlin tot mu$imii
ilF,,ffi
*';n;
62
REALE FUNCTIt MULTIMI DE NUMERE TItu
deci esteiael
lff*#;H|#,rJ'r":-"rp'il
"u
: numere
runclia dintre "'p:tiu produsur cu egar tt *";. gg:if;;:,-fft$t J:tkt:ru.F,/g:rr";r:rfr'.,te ^"'[1I de pto" "oo*tuJta fuacfii' clus a cloud, d.ii"iT##rl'"trYf:ii"/po"te tn caz particular ri deci consiclerat
(i) * s) : dJ + de' "(.f (n) (" * 9V: "I t 9f' (iii) n(9fl: ("9)/. ( i u )r ' l : f . : @fls: f("e)' (i) "fe) g t?::.:o RezultE cd mullimea q ' f)
e f * g qI "f ' pentru operafiil aeatoriatr*
llimea
funcliilor
t'iT'4iildi--i;lhi;t':'B .Pe
deordine structurr
,f -{ I E, vom scrie
reale definite
pe E' '
pozitiad'si f,"'p=oi"-- ci- funcaia/ este negatiad 9i scriem scriem f >- O' orice 'r E' spunemc[ / este pentru ( 0 Dacb J(xl /-< 0.
Dac6'Eesteullspafiuvectorialgidac6osubmullimeE'CEesteinchisdfaladeadutJ";,. arunci E'este de ase'enea u**tlo?"rT pentru oricex.y E qi ccE, ""t" un sPaliu vectorial' ,_. _.\ o opere!1e ad'uqate (*:y)':" x t I 9l -;i; s-a definit o-operafie de * O mu$ime E pe care i,""io;a-"i''tpifiu tin'iar dac':
**r" oo-";t".li'oii7 .r, ,o-"*li. inmurfire de """-ll?;j*tar:-"-a-J:?:'""':1::"i"i'Ht'fJ"G)
Dlementele ""'i ipJfrt'"""toiitt^t"-o"mesc n (x' v) oinmugire .*'.fi?:'T-"1ff"";"#".:",T iift-.,'*';t""t##:'ff:;::T1"t,
vectori' iar numer
- t'*)df-';*'.1;*"," scarari' numesc se
' . ii1$Ffr'"";{ii*::*J!;#ff."J' :;:::::".'",
"s\it-!i-:-iillv dacainmul: x("v)' comutativd'; algebra ,,1^L'--*E se numegte comrltatlva'y este t' iti-"riitei il""i algebtdcu unitate' tirea are unitate, a '! ""ti"9t"
ri
t
FUNCTII REALE
Dac6" E este o algebri qi dacd o submrillime E' c E este furchisd fald cle adunare, fuurulcu scalari: lnmu$ire 9i ' fire ' qi a-R, atunci E'este de az gE', oricareat fi 7,y eE nJl=E'9i n+y eE, asemenea o algebrd, Deoarece s-a atdtal cd ff(A, R) este algebrd, deducem c5 penttu a demonstta ci o submultime de fr-.ncfii 8' c ff(A, R) este o algebtl, este suficient sA aretdm cA ceie tfei oFerafii, e{ecluate asupra fulcliiLor dir: S'', ne condrr.c tot la func{ii din &'. Se verilfice ugoi c5 ,,.f-< 8" este o relafie de ordine pe mullirnea S'(l?, i?), cu urmdtoarele proprieteti :
1).f<.f. z) f .< e 9i C-<"f:)"f : s3) .f -J + h: 0 pentru otice r E :),f \< g. Dac6. f(x) ) 0 pentru orice t e .E spunem ce funclia f este -strict poz'it'iad., iai dac5 f(r) < 0 pentru orice # E spunem ci funclia / este strict negatiad.. Vom nota cu l/l funclia definitd pe Efprin egalitatea
f(x) >' o ' pentru x eE. ("t ' : lf(.)"dacl" Ift @): lf(x)l \ - f(x), dacd /(z) -< 0
fi numiti modulul funcliei /. Funclia lfl Fie funcfiile""' f , g: E '-+ R. Vom nota cu sup (/, g) funcfia real[ definitl pe .E, card ln fiecare punct x E are drept \raloare pe cel mai mare dintre numerele f(x) Si g(x) : sup (/, e)@) : sup (/(*), g(r)), n e E.
Se define;te d,e asemeneafunclia i"t (f,g), prinlegalitatea inf (/, g)(x) : inf (/(r), ^S@)), n eE.
Funeliile sup ("f, g) gi inf ("f, S) t" numesc, respectiv, anvelopa superioard 'funcfiilor f Si g. ;i anvelopa inferioari a Mai general, dacd (fr)n., este o familie tle funclii reale definite pe E, se definesc anvelopa infeiioar5 f,rt anvelopa superioar6 ggp , a acestei i!, familii, prin inegalitSlile (int J,\@) :
\ir J iel
inf ft@) ;i isup fnl @): )

\tr
suP fn@).
deI
Funcliile ,f+ : sup (/, 0) Si ,f- : sup (-/, 0)
se numesc respectiv partea pozitivd gi partea negativ[ a funcliei /.
64 Avem
MULTIMI
REALE
f* (*):
cl a'
{t;.'"
dacl. f(x) >- O dacn /(r) g 0
f0 ,dacdf(x)>-0 -\x) 1,. : -f@), daci /(*).-< o | Se verificd imediat urmitoarele egalitbli :
f:f*
-f-
+/) fn:+(n
lfl : f+ + -f- : sup ("f,-/),' f- : : \fl - f)
(,f, sup r) : +U + s+ l/-el)

inf (/ g) : - sup (-/, -g)
4. Funclii mdrginite Fie funclia rea76" f : E - R definitd pe o mu$ime oarecare E 9i fie ACE. Se spune ci funclia / este rninoratd salnmd.rginitd inferior pe rnuQimea A daci inraginea f(A) a l:u;iA prin funclia / este o mu$ime minoratl, adic6"d.acd. existd.un numdr o e R, astfel,i.nctt a <.f(tc) pentru orice x eA. Marginea ilferioarl int f(A) a mu'llimii f(A) se numegte marg,inea inferioard. a func!,iei f pe mwQimea A qi se f,oteazl f@), ipj
i'rt f(x) : inf f{A)'

Numirui rn :
inf. /(r) este caracteizat de urmitoarele doud proprie-
tdli (care expriml faptul cd m este cel ruai mare rninorant aI rnwllimii f(A)) : l) m < f(x), oicare ar fi x a A; ' 2) dacd"n I q, existd x e A astfel ca f(*) < ". DacE" f este minorati pe domeniul sdu de definilie .E, se spune, mai simplu, cE este minorati, fdrd, a mai specifica mu1limea pe cafe are aceastl proprietate, iar numiral inf J@) se numegte marginea inferioard. a funcliei f.
FUNCTII REALE
65
ariabili reald, a spune ci / este minoI in intregime deasupra unei drepte toratd.saw md.rginitd. swperior pe rnwl'nllime majoratl, adici" dacd' existd. un oricare ar fi x e A. r mu1limii /(,a) se numegte marginea ,4 pi se noLeaz6.;yy f@: ffiP f(4: suP /(z{)'
t[!i
Numirul M : ,,tpo/(*) este caracterizat d.eurm[toarele doud proprie(care expriml fap-tul c5 M este cel,mai mic rnaiorantalmtllimiif(A)): t) f(x) < M, oricare ar fi x e A; a s t f e lc a q " < f ( x ) ' existi xaA Zj aice q1M,
Dac6.f este majoratl pe domoriul siu de defini]ie E, se spun", tolj a.rnai specifica mullilea pe cafe are aceastd simplu, cL/ este majoratl, f.Ltd, numS* iar ptopf"trt.i, f@) se nume-ste ntarginea superioard, a fwnc::g 'liei 'f. a spune ci este majo-Daci / este o funclie real[ de variabila tea-15", ratb insea#'5 ci graficirl siu se afl[ in intregime sub o dreapti y : b paraleil cw axa.Ox (fig. 37).
t i
,1
Fis. 37
pe mu$iTea 4.4?te este 9i Ti19Se spune ci funclia/ estemd'rginitd. este mlrginiti. dace adice pe A', mijorati ratb gi 'Aceaita _mulfimea valorilor /(.4) t'nci,t sd aaem b astfel a nwmere doud ins6amn[ cd existd. ;i p e n t r u x Q A . o r i c e a <-- .' f ( x ) 1 b hi'"* tit 11x1-{ sup f@) ; cele doui margini sint egale dac[ ;i numai
leA xeA
daci ./ este constantl, pe A.

5 ADaliza Eatematica vol. I
66
FUNCTII IV'ULTIMI DE NUMERE REALE.
REALE
h:! ly I 1
!) ------
existi dicf, existh nu-mil tlicf, o"to meriiilrft" -eriif;i'idilfolte ;i ;i-numhi este ineit astfel 0 M'> oo numfl"r
----:
,mea de definilie E' r''om spune' ma1 ti sPecificare' 'aria6la rea15,a spune c[ / este mirafl1 in intregime cuprins intre doua xa Ox (fig' 38)' F u n e [ i af : E - +R FroPoziIie'
,:i
r
l
it
'i
,{
I iceastâpropozilie c5'. modulul dacl numii dacl,gi *t" ;;Gi;it[ Fis.38 ta" li1 Jste o funclie mirginit6'... , mlr-ginite"funcfiilef" * g'' sint R i da9i* c[ ugor f,,g.t Se verific6 7 glu (E' R) a funcliilor reale mdrgrq.f si fs.sint mdrginit",-al"f "i"f" mea frtJ-d3ri"ite pe E este o algebrd"
si dacd a)0 g este-minoratE atunci/f ie' Dacd' f 9i g sint,-il:t'"!; Observaf Mullimea functiilor minofut.?at6' ti" i" .a poate insb atunci a/ este minoratd. f"""di.'-"f i.t. oo ..t" gtuP Pertru ad'unare' maiorate' consideraliise pot face pentru-fnrctii AceleaÊi caz avem: dacd - / eite majorat5' In acest -ioo"'Jiai;;;"';"i Func{ia; "rt"
- u*
fP) In adevsr,f(E) : {f(x)lx a FI: i3t -itir"r huctii'numai dacl existd &"-;Efiilf L/ v lYl < M renlrr1 u*>-o 1tp "' '' i4 Pentrlt oricex=E' adicelf(r)l-< yef(E), -''-{Lrulta'[in'
x a E' Il(r)l < M pentru oriee
tut"f(x): -#E
9i numai
Ff@)'
De asemenea / este majoratd
daci
dacd - / este minorate
$i avem:
,"pE I@) : - f,.t" (-/("))'
DemacumcltevaproprietElialefuncfiilormirginite-"" :Ydemo:rstratieesteimediat m ad : rginitb pe r ii dacd B c I atunci/ este dt l) Dacd f: E +T"'"tii'-a?'s-'iail'
Bti
,f(*)' irlf. f (x) )' itt f (x), sup /(r) -<.s3g rEA xeB xei ,eB at;unci I mbrginitd pe submultitrile A $ B' 9\ Dacdf :E+Reste B . peAU qi dacd /-< g atunci : 3) Dacb funcliile /, g: E + R sint mbrginite
este ndrginitd
:tJ@)
-< ryfrs(z)' sug'f(z)-< sup
g(r)'
mdrginite' atunci 4) Dacb funcfiile f ,i g: E + R sint J@) a inf g(z); lurf.(f(t\' 1- e@)))-inf "' " reE leE *eE "' sup (/(*) * eQd) -< sup /(r) { sup-g(z)'
.-er'
"'
tE
*eE
-jr
,llli*
FUNCTII
REALE
67
illlllilttlr',*''
rlilmn,r,lilidruurlttu
5 . F u n c t i im o n o t o n e Fie/: E --+R o fwnclie reald.de aariabild reald.(E C R) pi fie A CE. pe A, daci., oricare arfi x' < x" din A, Spunem ci funcfia/este crescdtoare avem f(x') < J@"). Spunem cd funclia / este descrescd.toare Pe A, daci, oricare ar fi x' < ):" din A, avem f(x') >-f(x"). Daci funclia / este cresc6toare(respectiv descrescitoare)pe tot domeni*1 si.u de definifie, va fi numit6, mai simplu, funclie crescitoare (respeciir- descrescltoare) fdrl. a mai specifica mullimea pe care are 1oc aceasti proprietate. Funclii1e crescitoare gi funcliile descrescltoare se numesc funclii nanotone. Reciproc, O funclie constantd este gi crescitoare gi descrescS.toare. dacd o funclie este gi crescltoare gi descrescEtoare, atunci ea este constanti. prin aceea Observalie. O funclie crescitoarese catacterizeazd" c[ o inegalitate dintre valorile argumentului se transformi intr-o inegalitate de acela;i sens (eventual, egalitate) intre valorile funcfiei. Agadar, o funclie crescdtoare se poate defini gi cu ajutorul urmitoarei implicalii : x' 2 x" :t f(x') >- f(x"). O funclie descrescitoaretransformi o inegalitate dintre valorile argumentuiui intr-o inegalitate de sens contrar (eventual, egalitate) intre valorile funcfiei. Agadar, o funclie descrescdtoarese poate caracteiza prin; f,' ) r;" :>.f(x') < I(*"). pe A, dacl,, oricare ar fi Spunem cd funclia / este strict crescd,toare x' < x" din A, avem f(x') <f(x"). Orice functie strict crescS.toareeste crescdtoare deoarece daci f(*') < f(..t") atunci J(v') < f(*"). Spunem cd funclia / este strict descrescdtoare fe A, dacd, oricare ar fi .i' 1 .\i" dtn A, avem f(x') > f(x"). Orice funclie strict descrescitoare este descrescitoare. Dac[ funclia / este strict crescdtoare (respectiv strict descrescitoare) pe tot domeniul siu de definilie, va fi numitd, mai simplu, funclie strict crescdtoare (respectiv strict descrescitoare) fLrd" a mai specifica mullimea pe care are loc aceastS. proprietate. Funcliile strict cresc5toare gi strict d.escrescdtoare se numesc funclii strict monotone. Crice funclie strict monotoni este monotoni. O b s e rv al i e. Funcfia/este strict crescitoaredacl gi numai dac5 r' > lJ" :> f(x') > f(*").Funclia / este strict descrescdtoare dac[ gi numai dacd x' 2 x" :> f(*') 1 f(x").
Urmdtoarele proprietd.ti imediat: se verificd 1)Dacd,f;igslnt(strict)crcscd.toaregid)0,atuncif*g;iufstnt(strict)crescdloarc.
0 c
l i -
-9
rffilr"1=
. _-. _rriifi .6,*sHrirrti.,qa{llaat*itln*.rr*
6B
MULTIMI
REALE
Agad'armul|imeafunc|iilorreale(strict)crescdtoaredelinitepeomulfimeEc.Reste n) al {uucfiilor f :.E.1 R' vL *- --';l con c,onue** ln spafiul vectorial G @' este (strict) descrescdtoate. atunci -f crescdtoare', esie i"rd istrict) f definite pe E c R nu este Srup pentru cresc6toare teale Agaclar, mu$imea funcliilor adunare. i 3)Dacdf(x)>0pentruor'i'celeE'idacdfeste(stri'ct)crescd'toare,atwncifunc|da7 descrescdtoare. este (strict) -Daciin propozi}iiledemaisusselnlocuiesccuvintele,,cresc5tor,,qi,,descrescbtor,, ale funcfiilor monotooe' d.lte proprietbli uft"t, t"'.tii" Iuncfia lor compus6' "lr d ou6 funcfii 9i g"f g t B ' ' R , A + B 4) Fie/: 9l "A->R' descrescdtoate, atunci ambele-(strict) sau i^.U i gi g iint ambele (sttict) crescEtoate crescdtoare' (strict) .1 este P funcfia ! "ompo.A DacSunatlinfuncliile/gigeste(sttict).ctesc6toareqicealaltdeste(sttict)desctescS. tlescrescitoate' tour", uton"i funcfia compusS g ' / este (strict) ooot
Pro p ozitie.
O funclie striet monotoni este biunivoei' x" -dottl' :!ie 'x". strict molotone, ^Fi !' 4 d'ac6" < / 9st" Atanci f(*') f(x") lacl J este strict descrescdtoare'decl' ;te biunivocl' lnotone admit funclii inverse'
Propozi'ie.Funcliainversiaunei-fulcfiistrictclescitoaleeste erescfltoare. strict este strict deseres""'""F"riii!i" i"""r.e a unei funefii striet deseresedtoare citoare. pe B, l@) : Fie / o aplicalie strict crescd'toarea 1ui '4'
r
lr
n - A hnclia inversl' Fie y' <y"; l, "*', *" punctele din A Pentru care avem
91 -r\ l l h I at' Y t
B, ;i fie s5 aritlm te fU') <f(y")' r l e

-t
f(x") : y" x" : f( y") .
d.eci
x' : f (!'),
-1 -1
A. ardta ce JU') <IU")

-,
revine 1a a ardta c6"x' < fr"'
(ctt virful in origine) dacd * Fie E un spaliu vectorial. o mullime c c E se numegte con C' ux avem 0 ct > numLr 6rice C^9i p"ot o ori"" e 0} conline lntreaga semidreaptb {arlcr > punct), Asadar" c este con 6ac6 o dati cu un x' cu vtrfuf h odgine, care trece 1rin rraca Un con C c E se nuoeeqte con conaefr * I aclicd, ar f.i r' Y eC t e C, oricare corililie intregul segment care Ie u[e9te'
dacb o datd cu doub puncte t Ei y'
ri
FUNCTII
REALE
*' ),- /'. Deoarece/estestrict cresc5', ce contrazice alegereay' < y"' c-eea
. cr / este strict crescitoare' ;citoare, se procedeazL inmod analog' -1
fr)
G r a f i c e l ea d o u d ProP ozilie' functii reale tle iariabili reali, inverse .iot .i-*ttiee fa![ de prima "J"'"ft-i* hiseetoare. Fie / o aplicafie biun'ittocd'a 7:uiA apltcaiia reciProcl a 1ui Pe B, t*i I
B peA:
f :A -' B
A<-B:f. Avem y : f(x) dacl 9i numai dacb ' ( r \ . t ce , A , y e B . * : 7" Iin Punct (r, Y) se af15Pe gra
6. Oscilolio unei fun4ii pe o multime q!-!:1!^SÊ:, oarecar--e-E Fie/: E '* Ro funclie d'efinitb pe o mullime superloaratl o marglne ate A' pe mu$imea marginita este no.alu"tlial margini aceste dintie multjme. DiferenJa pe-aceast^d ;;;rgil;'l'i"rio"ra : a/A) noteaz[ se A pe mullirnea si se nume$te orrrrrrri fi,i'lli; i int a1(A) : suP /(,a) f(A)' proprietSli.pe mullimi1e Din aceastbd.efinifie rczulth.ci to7 are urmbtcarele 4 CE, (t, este Pozitivi)' deoarece
ll
g (o,r este crescdtoare)' d'eoarece Lf/(B) ;
imf=
rU
MULTIMI
DE NUMERE REALE, FUNCTII
REATE
3) ar(A) - sup (f(*') - -f(x")).

. x,eA a"eA
lntr-adevlr, - sup f(r') Si int f(A) :i.nf sup ll.4) ' .f(x"): x"A x'eA
deci
- s.Lq(-f(*"))'
t"eA
suPU@') - f\*"))' :'"Zj L esteformat[ dintr-un singur punct Se verific[ imed.iatcd dacl mu1]imea sup (-l@")): stp as(A) f(x') * /'A ' : ,'eV
-r -' x, atttnci col({r}) : 0. funclia daci De asemenea, / este constonti pe A, atunci o7('4) : Q'
7. Oscilolio unei functii intr-un punct S[presupunemacumcS 'f-:E3Rggteofuncliemlrginitidefinitl 'E fie x E. Pentru fiecare vecinioe o muldim" d" ,ro-"te reale, C R, gi 'aflv fi E) a functiei pe mullimea iiti i i'l- r si considerim oscilalia
v o E gi s[ notdm
: .,3x)
inf .,y(vn E),1
V ale Iui r. Numiunde marginea -se inferioarS. se ia pentru .toate vecin*tdfile punctul' x' i'n numegte oscilaliaiuncliei J rul *'il!'"ti" -* orr(r) a"ri"it"u oscilatriei intr-uti purict ne.putem folosi numai de intervalele / care confin pe Jt sau care au centrul in x:
^r(x):\*,^,(rnE),
orice vecindlat= V a ltti x, confine un interval cu centruTin x' deoarece a DacL x esteun punct tzoTatal'l:ulib, atunci existi o vecinitate :V tcesi caz io1(V OE) :<o;({r}) Q t u i r a s t t e li n c i t i n f : { x ) ' l t t
-este definitl tunclia P r o p o zi ,ti e. S[ pres]rpunem.,ei.It E .'R E-;a;e o*it*1iu sa ./(;) este mirginiti, 9i si pe o mllpi*" ",i*iu;i notim ro : sup cor(r).
rE
FUNCTII
REALE
77
Atunci pentru orice numir e > 0, existd un numdr 8(") > 0 astfel ineit orieare ar fi intervalul 1 de lungime ( 8(e), sd avem or(1 O E)_< to f e. PinipotezS, avem o7(r) -( co,oricare ar fi x E. Fie e > 0 gi x e E. Deoarece
^/x) :
|:!,"1, n E),
existl un intervaT I,
ctt centrul in .r, astfel lncit sd avem
^rQ, O E) < u1@) * e -{ ol.+ e. Procedind astfei pentru fiecare x e E, obfinem o familie (l"),Ex de intervale deschise,care acoperi pe E,'astfel incit pentru fiecare x e E si avem , (ofe. cn1(/nE) fn fiecare interval /" si alegem un interval deschis J*, ca centrul in x, gi cu lungimea egal5 cu jtmltatea lungimii l:ui I ,. Familia de intervale deschise (J,)"ee acoperi de asemeneamullimea compacti E. Conform teoremei 1ui Borel-T,ebesgue, din aceastd acoperire se poate extrage o acoperire finitl a lui E: Jr,, Jr", ..., Jro. intervalele flind. agezate in ordinea crescA'toare a.indicilor: . xrl xzl ... 1 x* Sd notim cu S lungimea celui mai mic dintre acesteintervale. Numirul I astfel oblinut este num[rul ciutat. Fie intr-adevSr un interval ,I de lungime ( E. Daci I O E : Q, atan punem deci cI I n E * 0. in acest intregime in reuniu-nea a doud interr nind c5.interva1ul I,.arelungime mai: deci IC.I"- gi deci
i
ri:
.r(1 O E) -{ coy(I,n E) < <o* E

gi propozilia este demonstratS.
E'
I ,). (t
'}
I
CoPitolul lll
D stRuR l EN U M E R E
$ 1. Generolitoli
1. Denumirigi nototii
giruri' ;a stabiliti de funclia ;ir:
%!." ' care sE subinfelege' lnl[turincl mullimea de clefinifie l' 2' " " a indicilor: lit,-tir otdio"" crescitoare rdmtn numai -rrtori#'iotili"i
611, 6tr2, &gr. " , Anr " 'znQ
Aceasta este scrierea obignuitS' -a ?ir! evidenfl caracterul de fun-cfie al grrut insi caracterulde funclie al grrulur,oat
GENERALITATI
J J
;#Atunci cind se d[ un gir concret de numere, in care.indicii nu mai sfiit scrigi; caracterul de functie al girului se pune in evidenli dacb asociem numirului I primul termen din gir, numlrului 2 a1 doilea termen din gir etc. Doi termeni diferili ao Si a1, U + j), pot avea aceeagivaloare.
Exemple de giruti: 1) 2) 3) 1) 5) 6) l,2, 2, 4, t, 3, 2, l, -1, 1, 0, 3, 4, ...(girul numerelor naturale). 6, 8, ...(girul numerelor naturale pare). 5,7, ...(girul numerelor flaturale impare). 4, 3, 6, 5, ...(gir d.e numete naturale). -2, -3, -4, ...(9irul numerelor intregi Strict negative). 1, 0, 1, 0, ...
zi r, r, t, 1,...
8) 0, 0, 0, 0, ...
t\
Potrivit egalitdlii a doui funcfii, doud giruri (a") Si (0") sint egale' dacl gi numai daci au termenii corespunz[tori aceluiagi indice egali:
:b1, a.1 az:b2,..., &*:b*,,..
Un gir (a,) este constq.ntdacl este o func]ie constantS, adicb dacb toli termenii au aceeagi valoare. _V
&t: &z: Q'": &4: " ' : d^
f
I F
Dac[ not[m ca & \aloarea comuna"a tat:uror termenilor. un sir constant se scrie:
q . ,& , & , . . . , & , . . .
Termenii unui gir se pot reprezetta prin puncle pe dreaptb. Daci. doi_saumai mu$i termeni au aceeagi ei se reprezinti, evi^dent,prin _valoare, acelagi punct pe dreapt6. De exemplu, toli termenii unui'gir constarit se reprezinti prin acelagi punct.
'ry
+
I
2. Operolii cu giruri Fie (a") gi (b,) doub siruri :

(a,) : ar, az, at,. . a , , ,. se deduc operaliile cu girurile : ( b , ) : b r ,b r , b r , . . . , b n , . . . Din definilia operaliilor
:
cu funcliile
I
q
( a " )+ ( b " ) : ( a * * b , ) : e r l b r ,
a(a)
az*br,..., dn*bn,...
d.&o,...
( a a , ) : d . c r b d . & 2 , .. . ,
( o " ) ( b " ):
( a n b , ) : a r b r , a r b r . . . , a n b n ,. .
&n
*:(:)'
at
1,
1, ..., 1,...
@z
( d . a ca d* . t ' 0 p e n t r uo r i c ea 6 t r l ) .
74 ln particular:
-(a*) : ( a * )(an)(go),
(b,) \b" J
SIRURI DE NUMERE
(-n")
d 1 , ,- a 2 , . . . , br,dr-
-Qn,...
(b*): (o*- b,)tdt) y,

bL
br,..., &n- b^,"' p e n t r u o r i c ez N .
%,...,?,...,
b2 bn
bnt'0 dac6"
pentruladunarea girurilor, iar $irul constant 0, 0,. . ., 0,. . . "l!" zero pentru lnmullirea girurilor. Ilulfiunitate este 1,. . . sirul constant 1, 1, . .'., mea sirurilor de numere -rea1eeste o algebrd'. * 3. $iruri rirfirginite Un gir (a,) este rninoyat (satt rndrginit inferior) dacb exist[ un numir cr astfel incit a 4 e, pentrn oice n, A N. un numdr I $ir.al (a,) este noajoral (sau nodrgi,nitsuperior) dacl exista astfel incit e*<g pentruaticenaN. doui numere oc{ 0' astfel incit $iru1 (a,) este md.rginit, dac1 exist[ sd avem d--1 an =< P Pentru otice n g N''x consid.erafiile din capitolul rI, .S 5, asupfa funcliilor paarginite, se ap1ic5, in particular, girurilor numerice: -PIopozi{ia1.Un]gir(a,)estern[rginit<taail;inumaidacdexisti un numflr- M >0 estfel incit si avem '\la, l ( M, Pentru oriee a N. ln cazul qirurilor insl este suficient ca inegalitatea si fie verificati numai incepind de la un anumit rangl hpropozi{ia2.Daei e x i s t f lu n n u m i l r M > 0 g i u n n u r n f r z o astfol incit sd avem la^l < M, Pentru % 2- %o atunei girul (4") este mf,rginit. intr-adevir, luind. Xi[' : tnax (iarl, larl,.',, lan"l,M), averrt' Pentru orice ra N, laol4 M', deci (a,) este mdrginit. r.
GENERALITATI
75
.I
flrl verific[ far[ se Se verific[

lat d.
nite, i"J', no: ;:.. .'
iitl'imlea Ais"ftu si'rurilor'mdrginitese noteazi ctt liteta rn' inferioari (a,) se a:fit:?i" marginea pintru a;"q"GrT; iut -de 11 ;lt "li;, proprietdli:
1,'f a,i canctertzat1 urm5toarele
a i, ;;i
mirgiasemenea eirurite(a,* b,),$1,,);i ,(a,b"),:1?1"d" girurilor ndrginite esteo algebrd'
mSrginite, rrrarBrruLtr' s1 \or, slnE giruri dacd,(a*) c5 daca dificultate ca dificultate \a'il si.(b") .sint 9trurr
nQN
1) m 4 a, Pentra otice n; 2) pentru orice a ) m, exisl[ un termen a'n< e - sup ttn, caracterizatd d'eurm[tcarele proprietd]i: ;, *"rgro"u1op.iio^ta_U ileN 7) o* < M, Pentrtt otice n; 2) pentru orice a < M, existd un termen &n ) e'
Exempte' l. Orice gir constant-a ' a' a" deci e -< ar:( 9, Pentru orice re N )' " ' &"" este mdrginit (putem lua a: 9 : a'
2) l,
1 t, ;'
l
( . ' ., este mdrginit
lavem
0 -<
1 ; -<
'J
- 5-(-;-.r)'
l ' \
l1lnl
s ) - 1 ,-
t'
i'
7,
mirsinit ...este
[avem
4) O, 1,0, 1, 0, 1, ... este mdrginit (avem la'l -< 1!)'o3,. . ., a', . .' 5) Dac6 0 < a < l, avem c < a, Z I pentru ori""'rbN, deci girul l, a, a2, margirite: sint urnStoare girurile particular, ln este in5'rginit.
ilirinir
1 -1 - 1 -t - l 1' . 2- , 2 2 ' 2 3 , . . . ; t '.1 0 ,
l 10, 103
iiii
Prin sirurile care nu sint mSrginite se numesc airuri inemirgjnite. : defini]ii oblinemlurmitoarele o"gutd" proprietdfii de mlrginire, ar fi numErul un gir (a,) este nemirginit, daefl gi numai dacd, el_ieare M' furcit gir astfel > dim la*l X,I > A, dxiuie'uo termen a* Sau: un pir (a,) este-nemarginit, dae[ gi nunai dacil., oriaare ar fi uurnerele o 1 g, eii*ti rin terriien al dii glr cire nu se afld euprins intre d $i 9, ileei pentru eare avern sar\ a'n< ct, sau I 1o* ln limbaj geometric, un gir (a,) este nemdrginit dacb in alara oticErui interval inXrginit exist[ ce1 pulin un termen din gir' un gir este nernSrginit fie dac[ nu este,majorat, fie daci nu este minorat, fie d'ac[ nu este nici majorat, nici minorat'
riu este ginit,e' 1) 1'2'3, ... ,n' , ' ' este mi[orat (de 0) dat E x e m b l e d e s f u u r i n e m d r-ti lW>O' existd un numir natural nlM' oricare ar ln'adev,r, ar -3' ,.., -n,... este majorat (de 0)' dar nu este minotat; oricare 2) -1, -2, -n < - M. deci existd nlM, III>0, 1i 3) 0,1, 0,2, 0,3, ..., 0,n, ...este minorat. mojorJ '
,l 1ffinr=
76
$IRURI DE NUMERE
nembrginit' ln aclevdr' folosincl inegaI' a' a2' a3""'q!""-'este 4) DacE a>l,9iru1 astlel ca ru ti )-0, exista"un num5r natural n ;i;;;";.""i litatealuiBernoulli,.-alao. 'ii->xr, deci girul flu.este majorat' ln Particular, girurile 1 , 1 0 , 1 0 2 , 1 0 e ,. . ' l, 2, Zz, 2c, .. . sint * " - nem6rginite. -^*x--ini$ (fr natural).este nem6reinit' $ l u ' , 2 h , g h , . . . , r t h , '.. . . . 'ti" natural n"fr1r ol1 tw>o, ori""i" lntr_adevdr, "iiste n > M. Dar h )- l, deci
j",*u:, _n,t "u>-",u\\iii r?,

4. Siruri monotone
-6,
. . ' nu este nici majorat,
nici minotat'
,8
^p"-'ifi el: I"';r:*:#i;,#"T;&"' Astf i"ffi .pr tor=

uqun 9r \e")
funcliilor Consid.erafiile din capitolul II' . S 5 -asqp-ra
monotone se
ez4...4o*4&n+L\<... cel urmltor) ' (fiecare termen este mai mic sau .egal cu t^'--*u"-iii dac6" (a,) este descrescd'tor
6h)- &z>,- . ,. )t &*2- 6trr'122 "'
cu cel urm6tor)' (fiecare termen este mai mafe sau e-gal monotone' ' senumescairluLi Gscrescatoare siruril" "r"s"atoui;;iF;ril" dacl este strict' crescd'tor (a,) iil;f
etl621acl
d'eoa-rece'dacl a* { &n1u Orice gir strict cresc6tor este crescltor' 1 &n+r atunci a.n -"--"b;"t]; dacd (l[j este strict d'escrescd'tor'
a1 ) 6[z] es]
o r i c e g i r s t r i c t d e s c r e s c d t o r e s t e d e s c r e s c [ t o r strict .$irur ilestrictcresclvnonotone' se numesc air*rxi toare gi giruriie ttti"t a"t-"t"t"1!oare monoton' ori.r.p' sir strrct " monoton esteun 9ir
]l ?.:.:: a ) 0t atun& |tn', ASadar mutl este un '#r;\":f
arele prop ",J' ""Jirfi.e ia;;" i;ii."ttate urmato - ozilii : u'rlurL*uv -6il#i'yr')r:;"Xf:i,
r:r)^"'o
strict crescdtoare) estecres atunci ;irut' (-a^)
strict .d'iscrescd'tor)' ,rt, iitiiiiitir"'('"spectia nu este grup oentru ad'unare' Agadar, ôryiXJX";t;;Ii;; "t-"t"atott" crbsidtorld'enurnere (i,-f,,;i,;1;i'i 3) Dacd.(a*)esteun 1ir ,,,,,ato," \? strict d'escrescd'tor)' (respectia > 0, atwnci girwl'(L)tut d'escrescd'tor
GENERALITATI
77
Daclinproprietl}iled.emaiggiseinlocuiescunulcualtulcuvintele * oLiit alte propriet[li ale giruriior mono,,crescitor" 9i ,,a"r"iill;;;i tone.

*pxemple d'e giruri' monotone t) Orice $ir constant " 4, a, a' ..., a' "'
estegicrescdtorgid'escrescltor.Reciproc,dacdungitestegircrescbtotgiclescrescstoratrrnci este constant. 2) l, 2, 3, .. . ..' n, ' ' 'este strict ctesc6tor' 3) I, 1, 2, 2, 3,3,
l l
" 'este crescdtor'

1
4) L
;'
;''' girul
;'
"
e s t es t r i c t d e s c r e s c d t o r '
5) Dacd all,
I'a,a2,.",{, "' I avem: a! <an'ta' oricate n<n+ a>l;1 cleoarece Intt-adevbr' crescbtor' este strict arfizN. lu Patticular, girurile . ... l , Z , 2 2 , . . . , 2 o , . . . ;1 , 1 0 , 1 0 2 , . . .' ., l 0 * , sint strict sescdtoare. 6) Dacd 0<acl, girul
I' a, a',..', dt"" O<a<l Si n<n * I avem este strict descresc6tor; deoarece ar fi nN. oricafe an>an*r tn particular girurile I l I I I 1 t , i ' - r , '. . - , r " , " ' ; r ' r o ' 6 r ' " " t o * '" ' sint strict descrescdtoare' 7) $irol
n<n + l, aveg n-h< (n f IIF oricate ar fi zeN' cresc6tor.Intr-acler6r, deoarece -"i;';it; este ** strict t) 0' l' 0' 1"" ' 'o' r"" stnt rnomotone' d,ceiruri;;;';; 2 \ O , ' 1 ,o , 2 : ,0 , 3 ' " . ' 0 , n ' " 3\ 1, -2, 3, -4' 5, -6, ' ' '
15
lh, 2h, 3h, ....
,nh,,..
.(A natural)
5. Sub;iruri Dac[ Fie ar, a2, &s,, . ' , &*,' ' ' u1I 9ir' tut1%21nt1..'1nP 1"' girttl este un Sit strict crescdtor de numere matwrale'
d'nr2 anp dn"" ' ' ' &'0" '
se numegte sub;['r al girului inilial'
7B
SIRURI DE NUMERE
Daci % t : 1 , f l z : 2 , f r s : 3 , . . . n b : ? , . . . . . .
&rr, Ar"r..,,, &apr...
subgirul
nP )-'P' 2o Un ctescdtor obline subqir (orp)peN al girului de numere naturale P -, nb cq girul nr an: P -> ,xf 4 aflp. (o)rra1g se prin cotnpunerea gittthti sttict
.r
$ 2. $iruriconvergente
1. Un exemplu de $irconvergent Si considerdm sirul '
o r , & 2 , . . . ,a r r . . , . .
't
in care e.^: J-,(n e N) . Ne dim seama,foarte ugor, ci termenii acestui nhofientit, se a\rcPie tot naai mult d'e zero. Sir d.escresc Vom incerca sA cuprindem intr-o formulare matematicS precise aceaste constatare de ordin experimental. Pentru a verifica matematic c[ telrnenii girului precedent se apropie in adevdr de zero cind rangul lor cregte, vom proceda astfel: ne vom da un numer pozitiv e (dup6 voie, il puten deci presupune oricit de mj.c Yoiry) 9i vom ver:ifica dacb eiist[ un rang v inceqind de 1a care termenii girului 35 scadl toli sub e. Fentru aceasta trebuie ca n > v sd implice
-I < s .
Dar n ) v este echivalent
""*.i
1 - ( E , I V ) - '
Dac[ d.eci avem:
adic6:
$IRURI
CONVERGENTE
79
atunci cu atit mai mult vom avea I a pentru toli ,terrnenii. de rang mai n ", mare d,eci,t v. rnegalitatea precedenti poate fi verificat6, de exemplu, daci ludm pentru v ce1 mai mic numir nattral care deplge9te pe 1 .
er'
rangul v depinde de e, adic[ Jste o funclie de e. ,., __-Ppi,cum,s.e,vede, rr vom scne asttel: ye. e )0 existdunrengv" astfeli,ncttn>v. - . Agadar: Pentrworicenwmdr sd irnplice &, { e. . Aceasti propozilie constituie constatarea, formulati in termeni mateintuit experimental,la-inceput, anume ci termenii giru_ fl?tt^ll_?.laptului lu1 conslderat se apropie tot mai mult de nim[rul zero. Daci ia fiecare termen al girului consid.erat am adduga numirul 1, am obfine un a1t gir b y b 2 , . . . , b * , .. . Din ralionamentul ficut mai sus renjrt| c6.: + | :+. i Pentru o'rice nwrnd.rE ) 0 existd, un /&ng v, astfel,i.ncit n; v". sd impl,ice 0<b,=1(e. :onstatarea, matematic formulatd, a 'opie necontenit de numdrul l. ;e da un aspect geometric: 56 consi_ punctului l. pentru rL ) )te, toli ter_ vecinitlfi. ln afarb. va riniine irumai bermenii: b p b 2 ,. . . . , b u " . numirul,.acestor termeni,. care este totdeauna finit, de. .^r.^,^B.i1"lofeies, prnoe cle e. I * . . . S"-"iqro9, s{ presupunen c[ orice vecinitate (l _ a punc_ tului 1 las5. in atxe an numir finit (depinri"a ad-") dl ", termeni. ") Daci bu"este termenul de rang cel mai inalt'riiat p"lt; ;;;;;ti";;: "t"iel menii girului se vor afla in intervalul (1 I + e).", 2. Definilio limitei consideraliile din exemplur preced.ent ne cond.uc Ia. urmdtoarea D-eJ i n i f i e. un numir a esle rimita 'nni gir (a,) daed oriee veeinitate a lui a coipine toli termenii ginrlui, oo irnui numer finit de termeni. "*e"p6d cn b, =
80
$IRURI DE NUMERE
sa mici, cu atit se vor afla in afara r finit' :a $irul'ui (a*) se spune de asemenea cd'tre 'S'itii toi'tigent (sau conaerge)
SCNS:
p-o": o'
I'itde c6tre infinit este egal cu a) (Citit : limitd de a, cind n sau: lim an: (citit: limita de an este egal[ cu a) iau incl: o" 7 a
a'n -->a' sc siruri convergente' '" iot fi numit*e giruri d'iaergente' '' este 11t daci nici un numlr real nu ir, deducem' Prin negare urmltoarea
oticare daebo divergent daei gi'numai 'utu"u afld o P r o p ozili e' Un gir (a.")cste se edreia io 7;t1"t-o, ar fi numirlrt a.,;;.d""-;*.iilxtut" de termeni ai qirului' i"d"il"t" are q" a'' A" " '' &'" ' este convergent 9i Exemple. 1) $iru1 constant reprezentareape d{"9313 ui coincid in -
ri'iTiiJii*
a"
tiii t"'m .nii eirului(fdrd

a'*: a' Scriem
rice n - N' 7im a:
J1T
, 1 I. -
' 2
mai sus deducem ci qirul 2) Din exemplul considerat I L ,' . . , a r e l i m i t a 0 : - , , ' ' t 3 n
tmI:0
fr1@ ilt'
sau
I-t0'
n
V: oarecare 9i vecinbtatea sa ['divergent. Fle a un numEr este cel p,,lio oatutale numere doud Deoarece distanla dintre
$irul numerelor Exemplede giruri, diuergente.l) i**tti

7.:t "gaa
'' ''.ti1
* -'ce i
' i'. ::-,-: runtrue
2 cu I' ln aceasta vecin6-
SIRURI CONVERGENTE
nici c5 t a t e s e a f l a c e l n r u l t u n n u m S t n a t u f a l , d egir' c i . iCun a f ao r a^ e i trlst seaf l 6 o iarbitrat n { i n i t a trentltb eclenu me r e nun atrr. ales rale. Deducein cd' a nt "'-llirtJ#l"""toi aeci convergent' este qit' lt"tt"i t 1imii6 5ir-r1l-3; nurnbr nu este **---ca 9lrurlle 2) Se demonstreazl' ca m.ai sus -1, -2, -3' '. '' -n' " ' l, -2, 3, -4, 5, -6' . . .
sint divergente.
""'"ii-$tJ-b,
0' l''"estedivergent' (| in afaravecin[talii adevar, ln girului. a limitb este nu I la' sd atitdm lntii c6 r, o' 1,""''
3\ ; ) "
luilseafl6oinfinitatecletermeniaigirului,anumeto}itermeniiegalicu0(fig.40).Deci
""::";:]i.",:i':]0
vecin'tatea(-; , legind n u e s t ei i m i t s a q i r u l u i a
/ a de l, putem alege o vecindtate num6r oarecare diferit de 0 si nici a Dac6 a estelun girului' Deci tetmenii hfi' ane sa si tt"t" r" #tTi.i;'rl'ii sa care nu conline "tut cl limita girului' Rezultd 11" atlici nu are nici o limit6' sirul".t" divergent. este Din faPi . b . / \ / \ d Obsetvalie' u 4 a a lui a se t t tu1 c5. intt-o vecinitate ai de termeni i"tioitate "iia-o siiuiui, nu rezultd cd in afara Fig.40 icestei r-ecin6tdli se afl5 neap6d.e termeni. rat un numdr finit I I ( | 0 se'af15 cite o intetiorulvecindt5liil-; "t"i De exemplu: atit in afara cit 9i in i)
i)"t::t
infinitate
de termeni
ai Eirului 0, l' 0' 1' 0' I' " '
lll
metoarea
deurdatd fi:"fitf ifii "i"i uneste

exisffi "" "*ii.'V(j iiittr,
pentr1rffi65.mJar e ib,
n),- N(e), sa avem
gir (a') $a95 si numai daeio T e o r e m a. Un num[r a estelimita unui incii oricarear fi
@* _ al < e. : Fie e ] 0 oarecare' Dupd curn S[ presupunem intii cL a' ]*: '"' gir care nu verîfica inegalitatea am remarcat mai sus, termenti a)- dn (o *:) deci sint in num[r ta,- al< s9.ufl;;i uiu'" "' ? se mai afll nici """ioeta,tii " ga", i""i''itt*i**"".on dqp.e finit;putem "1t"',it':i1-li ar fi n > N(t) oricare N("j': 1i f 1' atunci unul dintre "."9r.,".'i-"";;"d;
6 -\reljza matematica, vol l
lll
,tlffi;=
82
SIRURI DE NUMERE
aveln tr.n e (a - e, e * e), adici lo* - al ( e gi prima implicalie a teoremei este demonstrate. Reciproc, se presupunem verificat5. condilia din enunlul teoreme_i. Fie 7 o vecinitate a lui a. D:upS'cum am remarcat mai sus, vecindtata V a I e) cu e ) 0. conline o vecinitate simetrici a 7ui a, de forma (o ", pentru n )-N{e) Ccnform presupunerii, pentru acest e exist5 N(e) astfel incit si avem la,-al { e, adici a.*e(a - , a*") C V. Tn afara veciniltetiiZ alti a se afll cel mult primii N(") - I termeni, in numbr fintt. Urmeazd. cd a este limita girului (o*) s) cu aceasta gi a doua implicalie a teoremei este demonstratd. Din aceast5 teoreml, deducem, prin negafie, urmS.toarea Pro p ozilie. $irul (a*) este divergent daoi gi numai daef,,,pentru orice numii a. e R, existfi un numir eo] 0 (eare rlepinde de a) eu;proprie,tatea ei oricare ar fi N, existfl un numflr n > N (z depintie de N gi de a) astfel ineit sil avenn lan - al >- eo.
( e dinenunfulteoremei poate fi lnlocuitd Observafii. l" fnegalitatea lo*-ol cu inegalitatea la, - al :( e. lntt-adevii, d.aci lap - al < e, atunci putem scrie de asemenea lao - al '-< e, al --<e este satisficutd pentru Reciproc, dac6 pentru fiecare e)0, inegalitatea larn)>N'(e),atunci avem lo,I e , ol -< o n)-N' |p"ot [;i t, deci lonol ( e pentru
n )- N(e): t'[;
2o Inegalitatea n),N(e) din enun.tul teoremei poate fi bJocuit6 cu inegalitatea strictd n > N(e). atunci avem iao- al < e pentru lotr-adev5.r, d.acd la*al < e pentru oice n )N("), orice z > N(.). atunci, notintl N(e):N'(e) * 1 Reciproc, dacdlar-al <e pentru oticen >II'("), avem lan - al <e pentru orice n)- N(.). 3o Dacd pentru fiecare e > 0 existd i/'(e) astfel ca lo* atunci, notind N(e) : r,(;), o | <e pentru oice n)-N'(e), avem
lan-ol ln genetal, notlnd N(e) : I an gisi
< jrcntru
oticen)N(").
N'(ae), al (
cr > 0, avem re pentru orice n)>- N(e). pentru fiecare e 10 putem
qi b*+b, d.acd a >0gi B > 0, atunci 4o DacE an+a acelagi numdr N(e) pentru ambele girud astfel ca lanFie lntr-adevEr a | < c r eq i l b " - b | {
p e o r i c a r ea r l i n } - N ( e ) . acest e existb un num5r N'(e). -iV'(e) astfel ca
> 0; deoarece @n+ d, pentru lan -
al < ae pentru orice n)
SIRURI CONVERGENTE
B3
N"(e) astfel ca
Deoarece bn+b,
pentru
acelagi numdr
e existi
un num6r
lb"-b | < P".

S5 luEm N(e) :maxN'(e),.li"(e) la*;dac6 n)-N(e), attttcin)N'(") qi n),N"(e), deci a | < ae qi lb*-b I < pe pentru orice n ).Atr(")'
5" Condilia ca e sd fie stri'ct pozitia esle ese-niial6' pentru e : 0, In atlev6i, siogurele giruri care indeplinesc contlifia, clig enuntul teotemei g_i_ v"--rifi"e egalitatea 4n : d, inceplnd de la un anumit rang N(0), deci care sint $iruriie gir constant numai printt-un numdr finit de termeni. diferd de un ""r. cu e a limitei unui qir, dupi cum 6. Vorir lolosi definifia cu vecindtdli sau definilia va fi mai convenabil ln rafionamente.
F i e ( a " ) ; i ( a " ) r l o u i lg i r u r i de convergen!6. Criteriu gi daeil a,-->0, atunci an-+&' pentru oriee'lL R. Ilaei la,-al-< lo,l Eia.e in adevir, fie e > 0. Deoarece d.n->0, existb un numer N(e) astfel ca < e. Atunci, cu atit mai mult pentru orice n >, N(") se_-avem1"."1 -, a. pentru an deci ( N(e\, n al e \a2 i n p a r t i c u l a r ,d a c b l a * l 4 l o - , 1 ; i d a c 1 o ' n + 0 , a t u n c i a , + $ .
cdtre 0 3. Siruri convergente Din teorema din numerul preced-ent,deducem, in particular, luind A,:0, existi 1. &,-n 0 dacfl gi numai ilae[, pentru oriee e > 0, Pro p ozitia un numdr N(e) astlel incit si avem ln,l < e, Griearear fi n ) //(r). Prin negafie, deducem apoi 2. Fentru ea (a*) si nu aib6 trimita 0 este necesar Pro p oziti^ gi sufieient s[ ei:iste un nurnflr e0> 0 eu proprietatea e[ Pentru orice irumflr N existi n> N ea la^l]- eo. insemnbtatea special[ a ;irurilor Propozif ia convergente cdtre 0 rezultd din
' ,-a-+8. 3 . A v e m & o 1 & , i l a e d p i m n n a i d n e i la
tntr-adevar, condjfia d.in enunlu1 teoremei d.ela numlrul precedent: pentru orice e ) 0, existi I/(e) astfel incit la,al < e, pentru n)>- I{(e) inseamni, in acelagi timp, cd An -', & ;i cd an - a - 0.
(ffi'=
da
SIRURI DE NUMERE
poate serie C o r o I a r. .A.veman + a' ilaci gi numai dacb girul (a,) se sub forma
CI*: & t dn
ou ar->0 ,itir "'t'dn- a', avem &r: a.*- oT. ii din propolntr-ad'evlr, notind- dn: "c6" a* -+ a dacl^gi numai dacS .oc' + Q' pie"ed.entb -a" deducem
fi;;;;i" ziliei urmltoate
Jii"ti
"onv"rg"nte
cltre 0-se oblin cu ajutorul propo-
Daeb, (a*) este un qir ereseitor gi nemfuginit ile P r o p o zilia -4. numere ; 0, atunei ! -' 0' existS Fie e ) 0. s5 not6m A : !. Deoarece (a,) este nemSrginit N avem n un termen au) A. Deoarece (a") este cresc[tor, _pentru orice ]:N' Notind "l/(e) de unde 0< f <+<e' a*)-(ry, deci &*)A,
d n A
avem d.eci
lll<e,
lenl
p e n t r uo r i c e n >N("),
deci
1 -0.
a,n
atunci t'0 pentruorie,en' Prop ozi[ia 5. Dat;6.a,-+0gidac6'an sirul {l I estenemirginit. '

\anl
=O' un numir oaiecare' S[ notim ":; N(e) si Deoarecea*+0, existl un numbr N(e). astfel incit pentrt %]-' adici - - - - - ll lt M, deci 9iru1illeste nemdr- -!- > 1, ' avem la*l( e, d.eci \a*l l""l' lo,l' e ginit. o^"^-'Tr"orcriem qi criteriul de convergen![ pentru giruri coflvergente citre 0: P r o p o z i , t i a 6 . D a e [ l a , l { l " , l F i e , + 0 a t u n e i& n + 0 ' tntr-ad.evir fie M )0
cdtre 0' 1) Dacd 4 > l' girul Exemple de giruri conuergente 1 ,,;, 1 *' I '"", ... arelimita0:
I
lim--:0(a>l).
n+a d"
deoatece girul l,
este crescdtor gi nemdrginit.
$IRURI CONVERGENTE
B5
t
fr1@
n Iu particular.lly z":
"t1x
-*
: O.
"lt
2) Dacd.0 < a < 1, qirul 1, a, a2' ..,' a'are limita 0: liman:0,

tu-4@
(0<a<1) l af:-tezlult|limax:0'
bfr fr'a atunci girul
l d.eoarece,notindb::,
&
t avem b > l, deci lim -:0sideoarece

n-o oft <....este un 'ir
3) DacS nr1nz1nz1.....n!
de numerenaturale,
t
nr are limita 0:
1
/12
1
n3
pa@ n.p
1 l lim-:0sau-+0. npP
lntr-adevdr, un gir de numere naturale di,ferite este nemdrginit gi ptin ipotezE girul (np)pen este crescbtor. -# 1 1 l n p a r t i c u l a r ,l i m - : 0 ; l i m - : 0 ; n 2 n l l * 2 n 1 : 0' lim; * n h
l I
4. Proprietdlile girurilorconvergentg 1. Un sir eonvergent are o singuri limiti Pro p ozitia gir eonvergent este uniei). (limita
tft
unul
Fie (a") un tir convergent cdtre un num5r a. Dac6, a' =f &, existl o vecinetate V ahi a gi o vecindtate V' alti a'firi puncte comune (fig. a1). Deoarece &**& 9i Z es Yt tate a 7ui a, in Z se afl, de termeni din gir; acegt afliin afarahiZ;.Ag;< # o vecinitate V', a lrti a' Fis' 41 reia.se afld"o infinitate d.etermeniai giruiui (a,), deci a' riu este limita acestui gir. UrmeazL cd a este singura 1imit5 a girului (o"). 2. Dac[ (a*) este un gir convergent, atunei girul Yg Pro p ozi,tia (la,,l) este eonvergent gi
t'
lim la*l: lt)I o"l

(limita modulului este egali eu modulul limitei).
$IRURi DE NUMERE
S[ notdm a ::* s[ avem
an. Bie e ) 0. ExistS un numir .l/(e) astfei incit
la, - al q e, pentru crice n2z N(e)., Dar

l, ,
lla"l
d.eci
1
,l - lall4 la" - al, pentru odce a,
, -, . r lla"l loll < e Pentru oricen> N(")
deci la,l -+ lal:
: : r^ )y io,,l lal l]:T
n.u e s t e a d e v l r a t d : d a c d g i r u l P r o p o z i l i ar e c i p r o c 5 Observa!ie. (a,) cd rezult| na este convergent. (la,l) este convergent, 9iru1 De exemplu, 9iru1 1,-1, 1, -1,... nu este convergent, iar girul modulelor 1, 1, 1, 1, ... este convergent, fiind constant' pentri giiurile convergente catre zero este adevbrath"gi propozilia reciprocl: 3. Ilaefl lanl*0, atunci&*+a (9i reeiproc]. :i; Prop ozilia In ad.evbr, la,l - 0 inseamnd' c6: pentru orice E > 0 exist[ 'l/(e) astfel incit si avem la*l < e, pentru crice n )- N(e), iar aceasta inseamn6 c5' a, -+ 0'
EtemPlu. $irurile
'| -- 1 " 2 '

au limita
i 4 modulelot
I I . t - ' 2 , 3
L ' -
1 B '
1 4
2 '
0, deoarece qitul
are limita
0.
4. Orice ;ir eonvergenteste milrginit' ,{} P r o p o zi[ia 1 avem Fie (a,) un ;ir convergent qi a limita sa' Luind tut :|al=! Deoaa. a lui este o vecinS.tate /1,1) -M 1ol"'A, deci intervilul (-fu1,
SIRURI CONVERGENTE
B?
exist-l rece in afara acestei -recinltSfi se af15.un num6r finit de termeni, adic1 M)' ana(-M, avem N *22 s[ pentro incit astfel ;;-";;;l/ -M < a^ < X'[, deci l a * l < M , p e n t r t t o r i c en 2 - N ' lJrmeazh cE ;irui (a,) este mlrginit' Din aceastl fiirpozilie deducem urm[torul C o r o I a r. Oriae gir nemilrginii este divorgent' 5. Prin schimbareaordinii termenilor unui 9ir ccn.v Propozilia o*i,rro*t u* ilrpi.ru Ln ;ir convergent cdtre aeeeagilimitfl' ior' in adev[r, pozifia pe dreaptb a termenilor nu depinde de rangutr ci nutnai de valoarea 1or numericd' orilit convergent cLtre a ti (e") este u.n gir oblinut d'in Dac6"(a.) "rt" atunci in"afara fiecdrci vecindtlti 1a,; prirr-s"ilrirt"t"u or'J"ii;;;';ilor, num6r finit a',,i ase afl[ orr r,ota, ii"ii a" termeni ai girului lo) p! ac,el'tpi e' llffilta tot ate (b,,) girul de terrnenj ai ;irdui (0,,), cleci 9i 6 . D a c f il a u n ; i r c o n Y e r g e n t i g . i $ 1 i g [s a u s e . s e o * l e Fro pozi!ia lirni!'r ' 9i are aeeeagi un nt:rndr tiiiit de f *r'-*i, gitut ol1l".it este con"vergenl a., attTtrciin afara fiecirei vecinatSli a 1ui a se in acievar, cLac|an --+ ai girului (a*), ia't d.upa adSugareasau.sccatermeni d-e finit afli un numbr i"t"r ottol rruw.drfinit de termeni, in afaia fiecirei veci'ht[fi a lui a s.e af15 tot un numir finit de termeni ai girului obfinut, d.eci9i acesta are li' mita s,. ?. Bae[ (a*) esteun gir convorgentqi ilaeri exisri t pnopozi{ia ave]n s[ no astfel incif a"{ atunei 6ro -{ p, pentrB n >/ ?1'o
( .l o(
a- -'
( t
n +, ,
--+-------+--)Jn, d \ '../J
\-
^, 3n
"=):-Ta,<9'
Fig. 42
Si notSm a :7im a, ;i s[ arbtim cd a -{ a -( 9. Si presupunem prin, absurd cb,a <a. I,uind d.' < A, intervalul U .: {\'.,..4) este o vecini a'nF (1', a), adicl &o{ e pentru iate a lui a. Deoarece &n + d, aYerrL ioli termenii, cu excepfia'unui .numbr finit dintre ei, ceea ce contrazice &n)- a pentru n,)-71n. Agad.ars.-1 q., gi 1a fel se arati c5 a-{ p. ipc;teza
o*>1,)r o'
Ir lttltlilL! lLlf({ltflti -
C o r o I a r. Oac[ (a*) este un gir eonvergent de termeni >- 0, atunoi
Se ia a : 0 in propozilia 7.
B8
$IRURI DE NUMERE
o b s e r v a ! i e ' D a c i i n p r o p o z i l i i l e p r . e c e d e n t e t e r m e n iinegalit5li iqiiul"i li*ita verificS' (a") verifica io"gJfitiii 1lri"t", "o t'""oita "e stricte. ! û"^ an)0' 6ar 7fu a*:0' De exemplu, pentru girtl a,Propoziliaurmltoareexprim[oproprietateduallceleidinpropoiita pentru inegalitlli stricte' Z, zilia ,, (a*) este un^;ir^ convergent ;i daci i Prop oziliu -s. - Paen p-,-ii"""i existi un iumir zo astfel incit sh avem n<i^-;_2 a 1 dn ( intr-adevir, P, Pentr\ n> no'
: ("' P) este o vecinSnotind o : I:Ta,, intervalrtl V astferincit pentru n 7- %o tate alui a. DeoareceAft-, ,, "*iJte un numir nn sE avem &n eV, adicl a I anl F' Corolarull.Dac[7imao>0,atunciexistflunnumflraoastfel ineit si avem &*) Seiaa:0. Corolarul ineit si avem an 10, SeiaP:0. Corolarul ineit s[ avem a, + 0, Pentru % )- flo' 3 . D a e dL i m a n = * 0 'atunei existi un numir zo astfel Pentru n 2 no' 2. I}aeh lima,{,0, atunci existi un num[r zo, astfe| 0, Pentru fr7- %o'
S 3. Operolii cu giruri convergente convergorte operatiile algevom arlta c6, efectuind asupra,girurilor i-nmuilirea, 9i' i.i*"4i*t."tt.."""ltti, brice obignuite (aduJa;;;;-*edqt"l, convergente' giruri iot oblin se lmphrgirea) t"ttii"tii, "" """-Tt"
OPERATII
CU $IRURI
CONVERGENTE
B9
c6tre zero 1. Operctii cu giruriconvergente Prop ozi$ia ' *+0 1 ' D a e da a, lbn-+0
arbn -> 0
qi bn-->0a ' tunei
d6, + 0, Pentru oriee numflr a R' + 0 9i b' -+ 0' existi un numd'r lntr-ad,evlr, fie e > 0' Deoarece a'tu N(e) astfel incit s[ avem la,l < ] Dar ;i lb-l a i, pentru otice n > N(')'
la, * b*l--(la,l + lb*l'

deci la* -l b*l { e, Pentru orice n2z N(e), 0. adic| an ! b, ---> 0 qi aa* -> 0 se d'emonstreaz[ in mod aseminitor' Relafiile Q'nb,--+ atea propozilie mai generali' ot*l.to hitt d"t ii ";;;;;ii. un qir mflrginit' Pro p ozi ia 2' Daei &*+A qi daefl (b,) este atunei a*bn + 0. 0 astfel incit Deoarece9iru1 (&,) esbemirginit, existS'un numir M > deci b,' termenii se urr"-- 1US -<'A, f ""tto toli : lt,,llb,1 4 Mla"l, pentru orrcen' iaobol. un numir N(e) astfel incit sd Fie acun s ) 0' Deoarecea, - 0, existd
avem
la*l< f , l.ttt.o ]tltmeazl' atunci c5
otice n > N(t)'
N("), n la*b,l 1s, pentrn orice >adicl" a,bn -'+ 0-
a, + 0 9i (b,) este un gir eonvergent, atunei C o r o l d r u l 1 . Date6,

aobn --+ Q.
lntr-adevir, ;irul convergent (b-) este m[rginit' dici -d,+ 0 li b."l-01 Din acest corolar t"r"ite-i" pitiiculur c5 0, d'eoarece \c'an) aant 9ff1J1 atunci ao-O] atunci dnbo- 0 9i ci d.ac6"
90
SIRURI DE NUMERE
girul constant ("), c?:" poate fi considerat c! prod'usul diutre 9iru1 (a') 9i d'emonstrat6' In-|"JJi;i; 9i propozilia 1.a'fost complet ilil;;;gent. 2 . B a c Ha n + 0 ' a t u n c i- & * + O ' Corolarul Se ia a -l in ProPozilia 7'
CorolarulS.I}ac[a,,+0$ib*+0atuneia'n_b*+0' (;bJ 7 0t intr-adevSr, -bn -' 0 9i &n b*:= a* * unui uumlr h sdm;:i ded'iicem-'ce coffpletb induclie Prin d9if^* c[tre convergente giruri asemenea d" Jait" ?"i" tiot d.e giruri "onrr"rg"or""" zeTo.
O b s e r v a l i e . M u l f i m e a q i r u r i l o r c o n v e f g e n tun ec6 t r e 0 .ln e salgebra t e o . a l , zr g ea b tEirurilor d.Aceas tSalge. mdr,d'eal* ,o ,r. oio"il#fiit;;'te brb se noteaz, "r-t" "a "" *tott"'*u, a Eirurilor colvergente este de asemeneao departe se va ardta cE mulfimea.o ideal un 9i in algebra c' r treitiria cd co este rrg.tra-.^6io "iioiarur
2. Opero!ii cu Siruriconvergente slt e9u-ag-irurieonvergente' iar * P r o p o zili al-, t. Daeh.(ar) $i (b."), gi"1o-b*)sint ebnvergente9i oc R, atunci giruriie 1o-li)1,'(ia',1
: + :*u" t:n @" * b*) I11-o"
: (limita sumei este egali cu suma limitelor) lrm (uu*) : o lfu o*i lim (a*b,) : 1im a,lim b,
n4@
n4Q fr+@
(limita produsului este egalf, cu produsul limitelor)' se pot scrie sub Fi; a :lim &, 9i U : l\yb"' $irurile (a') qi (b*)
forma a, 9i b*: b * 9*' &n f p'' avem und-e a, -+ 0 9i P, -t 0. Atunci, notind Tn: @ *b) ) (b* 9') : (a*b) * (o** 9J: ( e + q " ** an*bn: n a ! b: iar y* : a., * 9o - 0, deci an * bn bn' 7im (a* I b*) : a' + b: lim an ! lirr:' &n: (I *
'IcE O sub:nulliqe ;e1 9i brice yeE
*v"'
* Fie E o algebrd comutativi. este o algebrl 9i dacE Gil;;;"
se numeqte ideal al algebrei E daci avem xyel'
OPERATII CU $IRURI CONVERGENTE
91
Avem apoi
&An: -* Si a.an 0 deci d.&* -'-+ ss6tr 1 d . A '+ d.tLn
t*"n,: ln sfirgit, notind 8,: enb, Dar (a I en\n *
d Q: , ag* |
"l*o".
ban, avem
x*)(b I 0
dn\* n 0,
a9,^-
ab { u,$* t ag* * ba* : ab i 8,. gi bun -* 0, d.eci 8n: &*8n * ag, * ba, -+ 0 9i
g*) :
deci anbn -, ab:
)y
: 6Ib :l*r-)\2r* (o"r-)
Prin induclie completi se d.emonstreazbci suma ;i produsul unei familii finite de giruri convergente sint de asemeneasiruri convergente gi limita sumei este egali cu suma limitelor, iar limita produsuiui este egald cu produsul limitelor. ^ in particular, luind A giruri convergente egale cu (a,), deducem
;
Corolarul este eonvergent ;i
: (l,,rya")n. h^ @r,)
l. Ilacigirul(a") este eonvergento afunei qirul (-o,) lim (-a*) : -lfu o*.
Se ia a :
-1
in propozifia 1.
C o r o I a r u I 2. Daei (o,) qi(b,) sint doul giruri eonvergente, atunci girul {a, - b,) l;ste eon.,'ergent gi
- b") : l**, l::u, l* (o,
(limita diferenlei este egal5 eu diferenla limitelor). intr-adevir, presupunind c[ an -'+a ;t b, * b, avem -b, gi e, - bn : dn + eb*) -> a | (-b) : a - b-
-- -b
-# Exempte, ,) ,lT,
r .l
::\-("
: a * b
nao
. , :) ::::.' * ):2, * :
I
iim-:a!b0--a.
?l
2)Dacd0<q<l,atunci 1-q"
I
L - q
1 - q
- q
,fr
I pnxp,r*
92
Dar lim 8n :0,
n4@
SIRTJRI DE NUMERE
deci
:*H:*-*::*'":+
l"Dacdqirurile Obsetva!ii. qirurile (an) gi (b,)'sint convergente De exemPlu, girurile (arlbn)9i(arbn)
sint convergente' nu
rezultd cd
:'-'
1, 0, 0, I,
nu sint convergente, cleqi suma lor
l, 0,
qi ptodusul lor 0, 0, 0, 0, ..., 0, 0, . '.

sint convergente, fiind constante' este o algebrd.cate conline algebra co a 'iruril0r 2. Mulfimea girurilor convergente se noteaze cu o' convergeu.te cbtre O.'Algebra giturilor coflvergente sa lim a, se qir coflvergent (an) din , litiita ii"c!-rui rr"J'Ja*"lr*p""ae Functia ""r" numegte operalia d'e tvecere la lim'itd'*' Egalitatea lim
n4@
(an *
bn) :
lim. a* |
tu4@
lim
n4@
bn
aratd
c5. operalia Egalitatea
de trecere la limitd
este aditiad' (aa") : a lim an

,4-@
tlim
n4@
aratb c5 operalia de trecere la limith ldniavd. *Fie
este omogend,.Agadar, operafia de trecere la limitd
este
funglie T: E-> F - pentru E gi F doud spalii vectoriale_(eventual algebte)- O aectoviale - se numegte spali'i sittL ia va'ioti F ii care domeniul de definilie d!ii""rir-"t "ut. obevatie. uyot@tre; qi mul{imea in care ia vaoperalie T : E + E - pentru care mullimea de definifie operatot' de obicei, se numette, loti, coincid ooperalieT:E->.R_perrtrucafespaliulvectorialincare?iavaiori,es|edr.eapta numericd - se numegte funclional'd' ad'itiad d'acl" Fie ?' E + t o op.ia1i.. Spunem cd T este o operafie
1.7(* + y'1 T(x) + :KE dacd operafie cmogend' o este ? cd Spunemi T(ax):
T(y)' oricare at fi x' y E'
a T ( z ) , o r i c a r ea i r Ii x eE 9i ceR' op-eralieliniard'. rumette O opera{ie aditivi 9i- cmogeni se dacd naci r ii F .iot Jg'"t*, t!oo.- cE opeiafia T este mulliplicatiud' T(ty) : T@) fQ), oticare ar li r, Y eE' operaliadetrecerelaljmitdT(an):liman,definitdpespa{iulveqtorialE:calgirucu valori reale, este de fapi o-funclionald. Ea este liniarb 9i multiplicativd' convergeate, rilor
OPERATII CU $IRURI CONVERGENTE
Egalitatea
7fut (a,b*)
n1@
linl' an 7im bn
tu+@ fr-A
arati
cd oPeralia
cie trecere la limitd
este multiplicatiud"
3. Citul o doud giruri convergente Reamintimc[daclungir(a,)arclimita#0,atunciavem'.un}0., eventual, a unui numbr.finit dintre ei' o"rrtr,r-ioii termenii, "tt "*""p1iu, limita' nie a *:glji::^prin aceasta p"t"p inld.tura, il";;;"-ii ^ presupune vom De aceea in continuare c[ dacd un gir are limita t' 0, atunci toli ( " { . . ) iermenii s6i sint t' 0, chiar daci acest fapt o e e p nu va fi sPecificat. Fis.43 \rom^ d.emonstra mai intii urmltoarea girul L e m I . Dacd (b,) este un qir eonvergentecu limita 4 0, atunei
estem[rginit. f1'l \o"J

56 notim b : b, sint ;0,
ljm b* + 0. Atunci putem presupune ci toli termeni'i
deci gitd [:.) este definit' \on) o" S[ 1uim, de exemPlu, o : lal 2 0' A v e m i i m l b , l : l b " l > inegalitatea rJrmeazil cb existi un rang N incepind d'e 1"
lb*l > a. Atunci
"uff-".r"*
1
lbrl
<1,
n> N. pentru
1 l a lb.vl J 1
cr
Luind.
M :
frr&x
1 1 ' b b , l I .l I
deci girul
(+)
\b")
ul<
ar fi m, M, oricare
este mirginit.
D a c Sb ' n-r 0, (9i b,# ' t"t"i9t'"1 (lJ 0 p e n t r u f i e c a r e a )t este ne-
Obsetva!ie.
mbrginit.
=f P r o p o z i ! i a . Daei girul (b,) este eonvergent 9r dacl lim bo 0,

fl-@
a t u n c is ' irullll
:.t
e s t eeonvergent gi
I1m
n'6
I
n4@
1
Lim b,
b,
i$'"$ d .{ffi#-lnm|,di[*ril''iif
$IRURI DE NUMERE
::* intr-adevbr, notind U

b4 b
b, + 0' avem
l_1:b_bn:1!(b_b,).
bnb brb
- b,) +0' Din lema precedenti rezttltd' cd Dar b- bn'O, deci itU -,nit. deci! . L(u-b*) -->0. rr\ girui | - | este margl bn o \ w n J , I I I
-> 0' adrca: + : A$adar, +b - + ' ' n 6 b * o

I 1 .. Ilm-:-:-'
"-i
O b s er v ali e' Dac6"b*+0'
u"
IZb"
convergent' deoareceestenemdrginit ""**
/1'\ 9iru1 [tr)
sint doui giruri eonvergente qi P r o p o zi\i a . Dae[ (9-). Ai (b') eonvergent 'si dacf, lim t- + O, atunei 9** [;)este
lim an
.. &n n1@
iY k:
,i^k
(limita citului este egalfl eu eitul lt*;;;' i giruri de pr,,"* scrie 9iru1 cit ca un produs lntr-adevir,
?:o,'!'
oa utu /
,,L atlunci c[ 'irul lvergent' b*' avem

n1@ n4@
produs
' -
l \
lan
este
lim
a'
,--
ti m 9 :
bn
,*,
l i m (o.' !) : " bn)

\
o ' +: fim anr i' ,_!: b n4@ ,JJ tn
! - ":3- - '
b ]:-^.u"
Corolar.
D a n ' la i ln + e + 0 q i h N '
a t u n e id * u ' * o - u '
tir o;' : l):: o")

r \-,t ' r -> ah *0, lntr-adevir af,
decii
a'l'
* 1,, adic6 a;Q+ a-h' 4E
OPERATII
CU $IRURI
CONVERGENTE
95
Din acest corolar gi d.in observalia care tumeazl propozitia I deducem c5, dac[ 4n'-, A =f 0, avem : k i'ntreg, fi ar oricare an)h, t]:,rl: [tj1n, este adevarat' chiar dac6 egalitatea iar pentru k natwral, lilt'_a":0. Mai d.eparte se va ardta cE"dacl 1im &* ) 0, egalitatea rlmine adevdtat| pentru orice exponent real.
observafii. T.ergent, nu rezultS'ca cool" Propozilia reciprocS nu este aclev6tat6: dacl $irul cit este cele dori5 giiuri stnl convergente. De exemplu, giflrrile egale l, 2, 1, 2, ..., 1, 2, ... 1, 2, 1, 2, .. ", 1, 2, ... nu sint convergente, inltimp ce pirul clt 1,l,1,1,.... l, 1,... este convergent, 2o fiind coflstant. 0 ,i bn->0, qirur nemdrginit, deci nu este convergent. ""(?\este \on J
DacE @n4 o I
Dacd. ar+0
gi bn+O,
despre girul cit (?1
este convergent, alteori este divergent. Mai mult, oticare at fi a e R, se poate gdsi un $ir an+ 0 gi,un gir b, + 0, astfel-,ca? vn
y b ")
""
se mai
poate afirma
nimic. uneori
".
Exemfle: I l) (an):l, , ,
1
3 & 4
1
1 @ , 2
I
' &
an-> 0
( b n ): a , ;
ba+ 0
n
-4 &4
( b"\ l-l,o,
\an )
)i
bn
A.
a,o.,...,a,...
l 4 1
. .. ' 32' 42'
I I
l l 2\ (a^\: l. - , 2 3
/L \ . 1 \un). t' _
I n I
n2' "'
an+
I
{-
bn->0
22,
I A-.1
lzl: \b"l
t, 2, 3, 4, . ' ., n' .. ' qescltor 9i nemdrginit
$IRURI DE NUMERE
o,
_ I
t 2 '
I
an+
(b):r,
I
' 32'
b6+ 0
(:ol , - ,,
\b")
descrescbtor gi nembrginit.
an-> 0
( b " )r:,t , s ,
('u)"'o't'o'
7'
' '2n -t'
2n'
bn-'0
nu are limitd.
4. Trecereo lo limit6 in inegolitoli
P r o P o z i \ i a 1. Daci (o,) qi (b,) sint doud giruri eonvergente 9i dae6. a,.-( b, Pentru oriee n N, atunci:
):T'"=:*b''
lntr-adevir,
Fis' 44 :*
9iru1 (b*
- o,) este convergent 9i
(b, - a^)::*
b" -:\o"
Pe d,ea1t[ Patte, b* Rezultd c5:
an)- 0 pentru oricen ei/, deci lim (b,- o,) >0' 7im b, - lim an )- 0,
n1Q n4@
adicS:
,:\"-<fim
b"'
rf rr{
O b s e t v a l i e . D a c [ a n l p * p e n t r u o r i c e nG N n u p u t e m d e d ' u c e ct' n:umaic[ 1im an4ltm bn' i"a*:*b'n, .U 1I3 Propozilia urmitoare este 9i un criteriu de convergen!1' 'Y.;i'daeI b, pentr:l - l T t =atunei;irul "t^ti (x") limiti, a'ce'ea;i ;irurileirf giruri. dou5 gi celelaite este eonvergenr gr ur" a"eeugiiimite'ca Prop
tJ
;1 ta"f .irl".Gg.dip_gi"au
ozilia
2. Dac[ a,1x,(
SIRURI
FUNDAMENTALE
(CAUCHY)
o1
Din inegalitdliTea, =< 1tr, -{ b, deducem0 -4 xn - en { b, - ao. Deoa: an 1im lim b, : 0, pe baza criteriului d.e convergen!6 1im (o*-b,) rece n1@ n4@ fr4@ rcntltd. lim (x, - e*) : 0.
(Kr, -
","""f
deci :
fru:
a,o) I
an,
- a*)+ en: 0 + *,::* y: ", : !: (:;,, llt ,!r-T
o,:
)iyb,.
Propoziliile de mai sus rdmin adevdrate chiardacSinegalitdlile Obserr-atie. sirt reriiicate doar incepind de 1a un anumit rang. lntt-adevdr, inlSturind. termenii in numdr rinit care nu rerifici inegalitdlile, obtinem noi giruri cu aceleagi limite, ai c5,ror termeni vedi:c:,'-cii, inesaiitXfile respective.
$ 4. $iruri fundcmentole (Couchy) ln definilia limitei unui ;ir, aceast[ 1imit5. a intervenit in mod explicit. Pentru a putea verifica pe baza acestei definilii ce un gir este convergent, trebuie sd avem o indicalie asupra limitei insegi. Pentru un numer r e s t r i n qr l e . i r r r i c a i l i , e t c . , i n t u i t i v , n e d d m s e a m au g o r ill, f al cI limita 1or este 0. Folosind propriet[li1e sirurilor, criteriul de convergen]d gi operaliile cu girurile convergente, din convergenla girurilor cunoscute putem deduceconvergenla altor giruri. Daci ni se di un Sir (a") c[ruia nu-i putem apiica unul d.in aceste proced-ee, in general este foarte greu, uneori chiar imposibil, s[ precizim dac[ girul este convergent. Chiar dacb gtim ci este convergent, in general nu-i putem determina limita, dac[ nu avem vreo indicalie asupra ei, pentru cd nu putem incerca toate numerele reale d.aci verifice sau nu d.efinitia limitei. Agadar, definilia limitei este de un folos practic atunci cind dupi puline incerciri reugim si g6sim limita girului. Importanla teoreticl a acestei definilii este ins5. foarte mare, ea sti Ia baza anaTizeimatematice.
llil ilfl
\,)'\z"J'1rc')
1 . D e f i n i l i o g i r u l u if u n d o m e n t o l
l t i
cauchy.a reu;it s6. d.eao definilie echivalenti a unui gir convergent, ^ in care nu mai intervine limita girului, ci numai termenii girului. e f i ati !i e. Un-gir (a,) se nlrrnegtegir lundamentual sau gir Cauchy, -numir dac[ pentrq -orice numflr s ] 0 existi un N(e) astfel irieit oricaie ar Ii ru > lrr(") Ei n > N(e) si avem lem-anl<e.
7 Analiza matematicd, vol. I
SIRURI DE NUMERE
In cele ce '.meaz1 vom ardta ci noliunile de 'ir fundamental 9i de convergent sint echivalente'
pot fi ii. 1o ca gi tn definilia limitei unui $fu,inegalithli7en)-jv(e) observaf @rl \< e, sau cu lnlocuite .i n> Nie); inegalitillt7e la*- arl I e pot fi irlocuite clrlamla*-arl 1 a e , u n d ea ) 0 ' fuaclamentale, a } 0 si p > 0, atuaci pentru fiecare giruri 2" I,acji @n) 9i (b2) stnt douE -i.r. e ) 0 putem gdsi acelagi N(e) astfel ca p e , r n ' n ) ' N ( e ) ' a r t i o r i c a r e < lam- &nl < n" tr lb--b*l <i s " u c ; t 'l a a - a n l
Definilia unui $ir fundamental se. Pgate enunla in formele echivalente date 6e urm6t6arele doui propozirii: 1. Un qfu (a*) este fundamental daei gi numai daei, Y prop ozilia ar II Dentr; orie'e nun'ilr e ;> 0 exlsti un numflr N(e) astfel ineit oricare avem s[ N n2 W1"1qi orieare ar fi P e l a n + p - e n l1 e , intr-adevdr, dac[ in d.efini]ia de mai sus, consideIdfrL tn > n, avern ln: n * b cu P; 1 9i oblinerh con4ilia dirn.enunfgl Propozifiei'"Re;irunoaproc, din i:onditia enunfat[ in propozilie se obtill.de11ilFa 91fl1lu1 '*;î;";i"a'i : n * y', {eôa1e^9e dac[ n 2 N(e) 9i f >- 1, avem de m > N(e) (vezi obs. 1'). "."*.rr"'u daci K pr opozif ia 2. Un gl:r (a,) estefundamental dae[ si numai N(e) astfef ineit oricare pentru orice numir e > 0 existn'rii ""-A*Tf arfin)Ns[avem la*-anl 1e. Din definilia girului fund.amenta| rezrild condilia din propozifia 2, h;jnd.rn: f/ : N(e). Reciproc, si'fresupunem verificatd cond;fia din enunlul propozifiei. - o*l < ar fi Fie e ) 0; existl un numir N astfel ca lo* * oricare n)-N. Dacl. n, m)- N avem deci la* - a,l : - ex * ett - a*l 4 la*16r* axl * lax - anl I i + * : t'
n propozilia :ntal tevine angul celor afpmae da oi termeni
2 se poate folosi mai ugor in rafiga doi terla a afiu:m:a cd diferenla cloi termeni este suficient de rnare' e, diferenla a doi termeni este mai unul de altul'
$IRURI
FUNDAMENTALE
(CAUCHY)
99
2. Subgiruriconvergente. Lemo lui esdro P r o p 9 ?.it.+ . s-i are aeeeaEi limit5. 1. Oriee subgir al unui gir eonvergent este convergent
intr-adevrr, dacl a.n-> tr., in, af.ara oricirei vecinitili a lui a se afl[ un numer finit de termeni ai girului (a") si deci, cu atit mai mult, un numlr frnif ds termeni ai oricirui subgir al siu; deci orice subgir al ginir:ui (a*)
a:e hrrllila a-
. i" eggS4ar, girul oblinut dintr-un gq convergentprin suprimarea nsui numir finit de termeni este convergentgi tinde citre aceedpi fimiti ca girul ioi""l.
Ezc*pk. 1) Deoarece girul
, , lt , t,
lim tae
are limita I
:0
tt
urmitoarele
ale sale
rl
*
z' 7' ;' 1,

au' de a+me:rea
"" 2n'"';
I
I,
l 3 ' t
5 " " ' 2 n - 1 " " l I ,r"""
*,
limita
sr
0:
..,e,.'.4eff;
1,
2r'g"""'
, l i m, 2n
:Q;
lin, E 2n-l
:0;
l i m - - ; : 0 -; ' - il -i m - : - : 0 . ^--nh n"
1im4*:Q fr+@ urmEtoareie subgiruri ale sale
(0<a<1)
a, a3, a5, . - ., a2n-1, a5, al,, 415, . . ., asr,
. .. , ,.
\x
4.
au de asemenealimita 0 bropozifia teciproctr este de asemeneaadevdrat5: daci orr'casubgir 9.b:".tva1ie. (a") 9s!e convergent, atunci $irul (a") este de asemenea convergent, deoarece (rir) f Eld"i insugi este unul din sub$iruri. Daci insE. lc:umai unelc -sub$ruri slnt -convergente, nu rezulti cd girul este convergent de exemplu,.girul0, 1, 0, 1, 0, 1, .,'. are subgirud convergentecum slnt O,'O,0, .. . ; l, 1, 1,1. . ; oar trril mrllal rru este convergent. De asemenea, girul 0, 1,0,2,0,3, . . ., 0, a, . . . este divergent gi confine subgirul convergent 0, 0, 0, ...
100
SiRURI DE NUMERE
o condilie suficienta pentru ca un 'ir sd conlina subgiruri convergente este dati d.e Lema vergent. lui cesdro. orice $ir mdrginit conline un subgir conPutem glsi dou[ numere ra|,ional'e a 9i b
Fie (r,) un gir m[rginit. astfel ca
alxn1b pentru oice n aN. """* siî"rpa4im segmenttl fa, bl in doui pirli egale, prin punctul rulioCe1pulin unul dintre cele d.ou[ segmente par]iale conline na| c :t; infinitate de termeni ai girului' o " ^--^g;;ta* parliale care conline cu fi.-Url ii"t d,intre acestesegmente. par]iale au ac'a1!i sigmente o infinitate ae termini'ai'girului. Dac[ ambele cu -'de notdm si exemplu [at' bt] pe cel clln oroorietate, convenim avem ralionale sint b, a, 9i ititigu. Numerele 9i
a4at4br-(b li b 1- a l :
T 2 '
unde am notat l: b - a. qonJine o infiniSd presupunem c[ am gbsit un segment lor, .b*f.sa16 ra'lonale bnsint a*9i c6" t1 astfel (.r"), girului tate de te?meni ai
b ,- a * : k '
i
segmentul l&n, b*l lmpirlim br*r] :L cn: tl notem cl la.oa1, ^-, o infinitate de termeni ""t" "or,-1irre -4 b, an 4 dn+\ l bnar
h.. d."
in doul p[r!i egale prin punctul unul din cele d'ou[ segmente par]iale ai girului (r,)' Avem: 9i b*+t en+t: z!,,+r'
iar a,*t gi b,*, sint rafionale' Amdemonstratastfelprininduc}iecompletlc6putem.gSsidou[ r'aliona1e cu'urmito-arele propriet[]i : 'ir"ri (i)1 ;i-(bJ d" ;orrr"r"
1) a1 -{ 42 -{
( 4 , (
2) b" - t l " : 6
I
pentru oricezN.
t ! t i . ri
9 l
f E
SIRURI
FUNDAMENTALE
(CAUCHY)
101
3) Fiecare segment lan,b*f conline o infinitate de termeni ai girului (""). Din primele dou[ proprietSli deducem c[ existS un punct z 9i numai unul, astfel ca a* 4 x -( b, Pentru orice n e N, S5 ardtim ci z este limita unui subqir al girului (r,)' Si alegem un termen xn, al girului (r,) astfel ca xn, et lar, bt]. Deoarece segmentul lar, brf conline o infinitate de termeni ai girulrri (x"), putem gbsiun termen xn"aI gitthti astfel ca frn,e l&2, br] qi %r 1fl2. Si presupunem c[ am ales w tetmen xno e lap, bp]' Deoarece girirlui (r"), putem gdsi in l*p,-r, bp*rf conline o infinitate de termeni ai ca astfel np cl frrto, 1np,., # ut tbimen *,p*, e iap*t, bp+t]. A:::. dernonstrat astfel, prin induclie complet|, F (",o1" I -< p { , asffel ca cd"putem gdsi un
"?
flrlnz
F ap 4 lcnp-{ bp Pentru orice P e N. A;adar, (.r,J esteunsub;iral girului (2"). sE arltim ci subgirul (x"p) este convergent cdtte x. Rimiie Din inegafite'ile ap4x-4b9, ,ap4 xro-4 bp deducem:
'$
l*np-, l-( bo- oo<#

pentru fiecare y'. $irul[*J""" crescitor gi nemdrginlii.'fe convergent cltre 0 (deoarecegirul "- este baza critetiului de convergenti deducem cb
&)@
o0
5 7im xn^: r
gi lema este demonstratd.
lfFH
112
3. Criteriullui Ccuchy
SIRURI DE NUMERE
leme' 1ui Cauchy' vom demonstra dou[ lnainte de a enunla criteriul este mlrginit' L e m a 1' Orice qir fundamental natural f,g{a s : 1' glsim un num6r Fie (a,) un gir fundamentaf' n )- N si avem lr : lr iri"Jtfelcapentruorice lan-avl<1 sau -l sau incl
&N-l.--eo1a'N+l'
17 < a n- a o q
Dac[ not[m
7vs: M atunci Pentru
- lj, mifl {A1, &2, . . , , & N - r , a x * l\, max {a1 6tz' , , . , & N -t , A r g avem
orice n natural
rn 4 eo< M,
deci girul (a,) este mirginit' con'tine un subqir eonvergentt L e m a 2. Daci un gir luntlamental atunei el este eonvergent' c6tre 'np) [o subqir al slu convergent convergent este d'e asemenea -cLtte'a' narur fundamental' exist[ un numar a1ctLn,mlN'(e)'
convergent citre Deoarece subgirul (o'p) este natural Nr(e) astfel ca la*o Si notim N(e) : - o| < ;Pentru P 2 Nr(e)'
a' existi un numir
) N'(")' deci astfel? 7, = ttJil Atuncrn"i,o l a *- a , o l 1 ]
sI alegem p max.(N'(e1.-lfu(e))'Fie z >N(") ;
FUNDAMENTALE
!\
^:
np 2 !{ 2@), deci
la,r-ol<;'
,an- &l {
la* - fl,pl * le*p el < e'
C::-- t; a fost ales arbitrar, teatTt| c[ pentru otice n >- N(") avem: la*-al<e, (a") este convergent cdtte a. a":. =--:u1 l u i c a u c h y . u n q i t ( a , ) e s t e c o n v e r g e nttl a c i ; i criteriul nmai dae[ este gir fundamental. Sa presupun6m intii c6"(a*)-esteun gir_convergent,gi fie a limita sa. Si. arEtii atunci c6(a,) estegir fundamental. Fie e ) 0. Deoarec} an- a, existb,un numar natural l/(e) astfeica pentru orrce n ) N(t) avem:
{ru-oi<+'
^r,t':ncr,pentiu orice, zi, nr'2 N(e) ivem - e*l I ien - au,l--<la* al * la e,
..-
adic[ (o*) este gir fundamental. gi s6 R!"ipro", se presupunem acurn ci (a,) este. gir. fundramental_ Deoarece(a,) este gir fundamental, este ardtdm attnci'cd eJte lemei lu Cesdro,conline un subgir convergent. Conmbrginit, d-eci,conform"dnrr"rgent. (a") este de asemeneaconvergent. fundamental 2, lemei form;iru1
1. Importanfa criteriului lui Cauchy consii in aceea cb ne petmite Observa!ii. dacd un 9ir este corvergent, Ifud a-i cunoatte limita' sd precizhm * de numere reale este convergent, se spu[e ci mul2" Deoarece orice gir fundam&tal numetelor reale este un spaliw compl,et. ti:::ea '--rayi,onale no esi. un spafiu_ com-plet, deoarece existd giruri fundaoo-"t"lot ii"liil"" mentale d.e numere rati,onale care nu au limitd rali,onald (aclicb nu slnt convergente in cadrul numetelor rafionaie). (16) de numere talionale care nu este Vom c'onstrui prin recur_eafd un gir fundamental
annrrpropnf
Plecdm de la lumetele
a:1
qi b :
2. Avem
a2121$z.qib-a:7. Considerdm apoi numerele
l , 1 + 1 0 ,1 + 1 0 ,. . . , 1 + a,,
fi,
gi pdtratele
lot
,,, , , {'*;)'. ,'. +*J'{'* k)' (,
flff*-,ltinlMr{r{'
104
Numdrul 2 se af15 cuprins intte
$IRURI DE NUMERE
douS l1umefe consecutive
dintre
acestea, anume
l' .2.[, * 9t'. [ ,* ! lo' l0/

t
I I
l I
N o t b mh :
4 | * ;$
s' : t +
5 Avem r.
,l<2<slgisr-rr:k
Sd presupunem cE am gdsit numerele rafionale rn 9i s, astfel incit:
si r-rr: ,?-<2-< s2nq

qi ne propunem sd gdsim cloud numere ralionale ,2n+r-<2-< Pentru aceasta considerdm rr+r
,+$i sr*, astfel i!'cit
"rl+r
gi sr+r -
lnrr:
*t
numetele
r*'rn*nh ',+ #.''"''ln t.:t,,'

gi pdtratele 1or
+fi-*,-)' ,'u \,"+frn l. ,1," \,,. ,h,}", "*

o ( I Y i 2 t I I Deoarece 2 se afld cuprins in&e r2n qi sl , existd doud numere consecutive 'n T
& lo'l-i i
a + r si rn I ffi
a + 1 ' a \ 2 t i 2-< + 0-( a-( 9 astfelca + t0;+T I [t, lr, "-^)-<

a + 1ii $i s,+r :rnl 1 I1,+T ' a I l ,r,n, a v e m/ n : ( / z + l ( sral:( s*i
Notlnd rn*r:r"
,2+r 4 2 -< t1+r gi s,+r - /n+r :
lnacestfel,prinincluctiecompletdputemconstruidou5giruri(r,)9i(s")denumere rafionale astfel incit : s t \ <s r ; I ( /2{ ... :( /r:(''' :( s"-(''' :(

1
,?-< 2 -< s2n gi s, Deoarece s, -< 2 9i z, -< 2 pentru 0-( aclic6: 2 ,2r-<tzr-
ln:
16,
, Pentru orice z N'
orice n N, avem t r"r: (s**'n) Gnrr) -( 4 (s, r") : n w'
t,.2 l'n
o o ll - - -
-:10t
SIRURI MONOTONE
105
dealucem cL rf;+2'
Deoarece lim ,--
4 :0, 10ft
pe baza criteriului
tle convergerld
(cdtre un numbr ratioflal). $iru1 (/r) nrt e-s;teconvergeflt n:umdt lali.o%alr astlel ca rn->/, un ar exista 6ac5 Intr-adevhr,
atlT;'ci rf,+rt;
dat
ceea ce este absurcl, deoatece nu existb tzr+Z $cum limita ufif $ir este unicd, avem r2:2, fie egal cu 2' pdtrat sd al c5.rui r4:icnal tiri m nuna Fe afe efte ltarte, $irul kr) este funalamental. fcr-oitev5r, |^'2 .2|
Ir* - t*l : #f n t T n
ru'rra E rm;ir rnlrn)li(e) 1. Fie e> asffel ca tr'"Atunci, de asemenea lrn ailicii (rJ este grr firndamerrtal. r*l
- r'*1, -<lr2,
este furdamental, deciexisth
0; cleoatece ?2) este convergent, rkl < e pentru n, m)N(e),
< e pentru n, m )
N(e),
t - .
-F $ 5. Sirurimonotone
o girurilormonotone 1. Tecremode convergenld s-a arltat mai inainte c5 orice tir convefgent este mdrginit. Existl mdrginite care nu sint convergente. insd giruri ' Existd di asemenea giruri monotone care n1l sint convergente, .de exemplu 9iru1 -este nunerelor natirrale. Dacb insS un_gir are.ambele pfopfieteli, convergent. Pentru aceasta vom demonstra mai intii urmlatunii el toarea L e m i . Limita unui gir crese[tor gi eonvergent este mai male deeit toli termenii girului. Fie (a*) un tif crescetor ti convergent gi fie a limita sa. Pentru orice n gi oricem, > navem &'4 &* de unde, luind limita in partea dreapt5, obtinem
a*4 hry a*, 6

adicI
&n{ &
oricare ar fi n e' N.
NUMERE SIRURI DE
IUO
' d'eci't seatal' 7,t ^^", toli terd lnmod.asembnbtor esternar tntc' conrtergent ;i Limita ***, ;ri"i){irisranr convergent' 9i m[rginit este ,Y sa Pentru 1TL]fe o alegere ginit' ^t""a^J"*onstr'a1ii pentru aceastd '
astfel incit sl 'tTîn num[r M >0 innu estegir Cauchy' Aceasta Ft @) tii'J-";;i{-o"-.o*ar o' cu
''
i
6
'eo-> de lv) n ) N (m dePinde
> 2M (axiomaiui ili"it se avem'Peo : ta-i"aat d'iferiie valori

AtuL A1 ) eo
"tl ""*at
:\1
Pentru
!{ :
!L1t existl
n2]
th
cllr a'nn-
a'*']
Eo
. eo' n2-t ct7 dnP- a'*'-',-mp 2 existb np-r pentru N
t t
I
1r
Adunlndacestepinegalitd|imembrucumembrugireductndterrrrenrt asemenea,deducem d.nb a1 2 pen. Dar d'nb: + totl < " lenp- etl -4 la*pl
, r - oM,
h[|
1l
:lll I
:t i i;t it.i
rii
" ; l
r ;
"L'\11^:-"; are ".,""'"1* ere numer do t"T+lyf; x qiruri u j-i;i iLj ;T:ttltF oo"e eonrlilii: r-erilica a\es b. Agadar'
g"Ut"l"" -! :' 1]KL '"fit*-afl. e' 1l11ul"ir"#"T;l lo" fi gir Caucnv 2M2 p"0,"""" deci "" .contrazice
"ititxiout*i"
eare
\ o 6 I t 4 e z 4 " ' 4 e *
- a,): a' ," l* (b*
SIRURI MONOTONE
107
linita atunei girurile (4") ti (b') sint eonvergentegr-au aeeeaqi
t* ""::\
u*
m6rginit (ar{ $irul (a") este cresqitor 9i

fie c lirnita sa:
en-{ br), deci este convergent;
ff o": ''
bn: (bn an) * ao
Atunci
lirn b,:
fr)a
1im(b* - a*) * lim &*:0

nla tu+@
c:
c'
&n4 c -{ b, Pentru orice z N'

Observa!ie. crice; lt. m uu -*-Ittt-J;t5t, | Numdrul tlac5 ar-< c este singurul num5.r cate verific6 inegalitdlile pentru orice z' atunci: ar-< a-( b, c'-{b*
f
de urd.e c' : c'
1,11o,_. ",_.tpob,
acticd, c-< c'-< c,
Pr0pozi!ia4Pentruorieenumdrrealr.existililouiqiruri(r,) a* sl*ite ra$onale, Gu urm[toarele proprietdli: (.,t $

l"zr-{/s(.--4r* 2" litm*lr: \c: lim sr.
gsr-{s1 i
lntr-adevlr,pentrufiecarenumSrnaturalzexistldouanumere ralionale (, $i I' astfel ca tt-!1an.--n<p*<x+!.
Pentru fiecare n natural s5 notlm

/n: ala*(a1, &2, , ", 4n), so: fnin (9t' 9t'
A \ Yil.
Numerele r* 9i-s*-sint rafiorlale 9i avem r,4 rz\< . . ' -( /, -(
-{ s2 -{ s1
9i.x-*"r,<r<s,(1++
Atunci
lx-r,l<!,1*-tS<*
convergenfl, 9i d.eci, 1n baza criteriului de Iim rn: x Fi 1im s,
n)@ tu4@
108
$IRURI DE NUMERE
2. Numdrul e Fie pirul
,.. ). ' . ', t( t + f 1 " . )',,t i'. I r - rL fr+1 +1 n J 3 ) 2 J ' t l / ' t

t Vom arita ci acest gir este crescitor gi mirginit, de und.eva rentTta ci este pentru'fiecare n e N s6 notlm convergent.Pentru aceasta,
o"* : [ r + ln' lJ' t

gi s[ dezvolt[m membrul drept dupb formula binomului lui Newton:
&^:ll-r:l
I
t, l'\n r , :I1 ^- ' ' n 1 , n(n-l)
' - - -,' - - r n 2 '
n(n-l)(n-2)
n t
n '
1 . 2 I
1 ' 2 ' 3
n 3
' '
'
+...-f
*(*-1)...(n-.h+1)
r.r_h
' V - rr " ' f
t n(n-l)'..2'l
r.r_."
n-fr+l
' r1t "
Se observ[ ci
n n(n-r)...(nf -r + l ) . 1 : nk 1.2...h
n
n-l
n
:
astfel inclt
r'2...h1
1. . . '1 1 - 1 1 I, , [r_ LI[r-3 n nl

"l\
( t-Z l+..+ & n : r + r +| + - l " 1i r - 1 = . h -n1 n l n t1 \ l ) l ' 2 . 3 1 . 2 \

I f r - 1 1t r - 2 1 . . . { i - l J l + . . . + + ' 1 . 2 . . . h 1 n l n l \ n t \ I { r - 1 ). . . f r - " - ' l + 'r.2...n \ n ) nJ \
Efectuind operulia de sc[dere iri fiecare parantez6",se obtine un num6r o- t a l. ) 0, deoareceft- | < ngideci sumi cu termeni strict pozitiv, 9i deci Agadar, membrul ar"pt mai maf,e decit suma primilor doi termeni aceastS'su-e, adicl, a*, este "rt"'o 1+1:2;deci 2<q,.
SIRURI MONOTONE
109
pe d.e altd parhe, in fiecare patantezd" numarul obtinut este mai mic decit 1, deci
1+ -"+;L.u+ "' + r;..-,,' a*..-r+

Dac[ in fiecare fractie se inlocuiesc cu 2 factorii de ]a numitor mai mari sau egali cu 2, r'itmitorii fracliilor se micgoreazd,, deci e1ese miresc' Agadar:
r + i * * + . . ' + r : 1+ # < enlr+

2
1+ i :
2
r+2:3'
2 < a^ < 3 oricare ar fi n e N, adici 9itt7 (a,) este md.rginit. Asadar. ' Se ^titetn u"rr^ c[ este crescbtor" Dezvoltind termenul an*, dttpd binomul 1ui Newton, oblinem en+r:(, * : *)"*' 1 + I +, ;(t ". r)*
I r i r - - 1 1' + . . . + - L . f r - - i l . ' [ t - ? j + 1 n-fr) n*r) 1'2...h\ \ n-111.- r*r) 1.2-3

. . .( t + . . . - , . z_ j--(.* h) + t )( t # )
Avem:
L
d
n i l
de"i
n f |
1 - L < l - " - , Agadar, numdrul din fiecare parantezd"din d.ezvoltarea lui an este mai m'ic decit numdrul din patanteza corespl Deci fiecare termen a1 sumei care di corespunzdtor al sumei care dL Pe a, sa un termen pozitiv (ultimul) in plt cu atit mai mult cb a, 1. ann, Pent" crescd.tor. Fiind crescator gi mirginit, gir:JJ(a*) este convergent. Irimita sa se noteaz\ cu litera e: lim {1 I
n+al
!)" : e:
n) : , _-_--
--\
2e 1e*(3 d-eoarec
2--1e =<ii p e n t r u o r i c en e - l / , d - e d u c e m c p \ ----:';
ffi!"nuunr*n'
110
$IRURI DE NUMERE
ole girurilorconvergente suplimentore $ 6. Proprietoli

ordinii termenilorunui 9ir convergent 1. Schimboreo Propozi{ia l . D a e da n + 1 E i
ooateschifrbuordii*u';;;;"ili
(convergent edtre a)'
un qtucreseitor asttet'ineltie o'n1io*m
anla
p e n t r uo r i c en e N '
se
un num6r 'n'ici (a -.1'.o + 1) a 1ui'a' se af1[ In afaravecinbtilii Vr: 1' Se-i a h:rli stinga ia rinul) 9i fin,it determeni 1""""tii"f ""i-! "scriem in ordinea crescdtoare br, br' ' ' '' b"' :a;i valoare numerici' ii scriem unul ordinea in care aPar ln d;;Pili"
\ui a - L ' P'irlttt- aceqtia se afll 9i termeni ai girului 9i anume 1a stinga b", Termenii iescrigi s[-i agezlm drtp6' cei d.eja scrigi in ordine crescltoare. tot in ordine crescdtoare'
b1, bz, "', b*r' bnr+L' "" b*"'
f,, "
* i) * af1[un numir finit d'e
Slpresupunemclamasezat,inordinecresc[toaretoliterrneniid.in
fiatlive: afaravecin
(o - i'
. *
i)
b n r ," " bnp'
br, "',
anume1astinga a* ln afara vecinstalii vh+t: ? #l:t *r, diflrili, de.cei deia agezali ei se afli un num6r finit de termeni "i liioioi, dupl bno in ordine crescS91f"'"""gtia in ordine "r"r"ato"r";;-il;;i"toafe
. ' ., bnb, bnf*r, ' ' '
ind.uctie completi, c[ putem forma..un (a..). Acest $ir este crescitor t1 conFne din (a,) prin schimbarea ordlnll .itii""
lntr-adevir,
(4")' fie A*o un termen oarecare al girului
PROPRIETATI SUPLIMENTARE ALE SIRURILOR CONVERGENTE
111
Deoarece a'tuo < a, natural 1o astfel cd
ql Y'
deoarece n m l a - - l :
n+@ i y J
. .
l )
a, existA un numir
a.rol a-
1 - 1 a .
vo
Deci a,,.se afl[ in afara vecindtS]iiVp,:(.
-;,,
6.+l)
9i ae"i fa
operalia de ordin po, termentrl a*" va ap5:ea in girul crescitor. i a 2 . I l a c f i a * + 4 g i - a * ] a p e n t r u a r i e en N , s e Propozif poate sehiniba orrlinea termeniXor astfel ineit sf, obfinem un gir deseresciltor (convergent c,ilfie a). pttem deci schimba ordinea tere gi -an1-a; Arrem -d, 1menilor qirului ('-a,) ca s[ oblinem un 9ir crescitor (-b"). 4jql"i Sirul (b*) este desiresc5tbr $i se poate obline prin schimbarea ordinii termenilor qirului (a"). -o r i c e - n N 9i 3 . D a c H d , r ? e g i a o t ' a p e n . l r u_ Fropozi\ia dacfl existi'o infiiritate de termeni la stinga lid a gi o infinitate de termeni la dreapta lui a, atunci se pot forma eu iermenii girului douX giruri .(b") pi (c,), primul eresc6tor, al doilea deseresefltor, ambele convergente e6tte a. intr-adevir , fie (a'-) subgirui l:ui (a*) format cu toli termenii d.e la stirrga 7ti a, a',1 a, gi (aj) subgirui format cu toli termenii d.e 1a dreapta I:ai a, a < a'i", Deoarece a,n-, a, avem a'o+ a gi a'i -+ a, Prin schimbarca convenabiiS a termenilor girului (a[) pfierr' obtine un gir cresc6tor b* -+ d., gi de asemenea,prin schimbarea ordinii terrnenilor qirului (ai,)pftem obline un gir descrescitor cn -> a,. 4, Dac,6.(a") Fi (b") sint dou[ giruri eonvergente Pro p ozi[ia ;i au acecali limitl c, oriee gir oblinut eu termenii celor doui giruri, intr-o irrriine oa*e'eare,este eonverjent gf are limita c. tntr-adevir, in af.ara fiecdrei vecin5.tdli a lui c se af16 un numdr finit de termeni ai girului (a") Si un numlr finit de termeni ai girului (b,), deci de asemeneaun numlr finit ai oricirui gir (c") obtinut cu termenii celor dou[ ;iruri. Rezulti c[ girul (c*) arc de asemenealimita a.
li
lliliffin ,' ,ri1illfrdur rilittfihffirnilr
ole unei mullimi * 2 , P u n c t ed e a c u r n u i o r e P r o p o zi$ i e. Un num6r a est,epunct de aeumulare al unei mullirlrri A, daeE gi numai daefi existd un gir ar convergent eiltre a, format din punete ilin ,4 diferite de a (an aA, cr* =f a, a,+ a).
r12
Dac6'a*e'A' &* +a afli termeni a* din qii e;;i .4 d.iferite d.e a. netziti-"a Reciproc, ud p;"d;m ln vecinitatea V1:-6'aif";it" d" o; fie- a, unul
$IRURI DE NUMERE
a lui a se 9i &^'' d' atunci in orice vecin[tate i" oil"" vecinltate a lui se afl1-puncte ao di. este punct de acumulare al mt7,timti..A. " cl a.'estepunct de--aqumulTeal mulfin-rii '4' 7, e * 1; se aill o infinitate de puncte din A, dintre acestea' Avem
areA,etlagilar-al<l' a'nt' 6t';i la* - 'l t:' Si presupunem c[ am gisit un punct a*e'A' * afll o infinitate de puncte a+ In vecinltatea Vn*':k #, #) acestea, pe care-1 putem alege din A, diferite de a. Fle an'1r' untT dintre diferit de an' Avem dn+r G A, dn+t + a ;i lar+, 'l t # c[ putem alege un gft @*) d'epuncte Am d.emonstrat prin induclie complet[ astfel ca 'Ji" e,- Jii"tite de a (9i difeiite intre ele) ln,o l 4 I P e n t r u f i e c a r en e ' N '
deducem c6' d* -'> a' Pebazacriteriului de convergen!6
9i ooJui il"['";it
Corolarul
d;tiDt-]il-ite
'4' daci 1. Un numdl a estepunet lderê1l^1t^'mutlimji edttea'
punetddin '4' eonvergent
\trdm a'': a pentrt orice n' Dacd lntr-adevir, dacl ae,A, atunci rti ,4 9i se ap1ic6 propozilia aE A, atunci a este punct d." ""o*ol"i"-"i precedent6.
limita fi""ii-t"-iaiiiil"t" sau nu)'din.4, "orro""g'";ift aparline de asemeneaIui '4' ar fi girut
Cor olarul
qilumai daei'orieare 2' O mu$ime'{-gsteinchisfl'daei qirului
fie.(a')'un 9ir de nuncte dln A' S[ presupunem intii c[ / este inchisd 9i o'este plunct aderent o]r'rro-ar a. Confor* convergent "ot6t"tot)'i"1, aderente, deci aeA' punctele "atr" t""friii, iql conline a.I,"i A,gi tleoare$T'"rt" q" pli::: coly;rSent Reciproc, s5 presupu-nemc[ oricare a.r fl$ru1 aderent ounct orice Deoarece A. ^p'"i!ioi de asemenealui din A,limita." deci A A' i ce e A'-;ti"^te puncte \;;;Ai;' a e,A este limita unui 'ir de demonstratb' -"sil ittchisl gi propozifia este
PUTERI $I LOGAR]TMI
113
$ 7. Puterigi logoritmi
1. Rodicoli
{r
Si considerlm ecuatia : 4 (n >- 0, rea7, n natural). 26n are o solulie.poz'itiud., Este ugor de vdzttt c5 dac5 aceasta e.cu_1!ie : v'' ^r" i,r*oi'wna, adici dac[ x, ) 0, xz 2 0 Si xi : ,4 : Q', atlTncix, ecuacestei ale "^ diferite, poiitiie, fi sotu i;;"";;; a"ii *, Si x, ar doia xL < xz' deci-.xi 1 x!' Dat x! : a 9i x! : a' a1ii, atunci, ae "*e*ptr7, ajuns la o contrad'iclie' deci x!: x;i gi am yom ardta acum cl aceastl ecualie are efectiv o solulie ..pozitivdm' : Exist[ un numlr natual rn ] e; deoarecen ]. l, avem: 7/t" ) connumere dou[ : m, deci m'! ) a. Numdrul a se afld deci cuprins intre secutive din urmitoarele numere
0<1"<2<...<m'.
Fie ft 2 0 numirul intreg astfel incit
k*<e<(h+l)". 1 ,d e c u i . ( u + + ) " < ( ' b +l ) ' ' N u a p ofir< k + i . u f Avern

lI"] 9i (Af 1)"' , fie intre (n + 2 mdrul a se afl|cuprins fie intre n- 'si(n [ + +)" 2)'--t k, k + l, U * t, dintre numerele consecutive Sd notim cu .rr giy, numerele
pentru care avem frt -I
Avem lt i9t S[ presupunem c[ am gdsit d'ou[ numerc xp 9i yp astfel ca:.

t"'
x\4 a < li. * , 7- 0'
,cf<a<ytsi yp-*p:*o'
Num[rul a este cuprins' intte x] Si yi, deci este cuprins intre doud puteri , y;- Sa notim at xp*r gi consecutivedintre cele trei puteri *i, (*o * ;o)yp4 doa|" numere consecutive dintre numerele xp, )(p +;n, !p, Pentrt care avem *i*r4e{!i+r
$ Analiza matematicd, vol. I
xp1*p+ Siconsiderimnumerele in
<4. 1lpi avem:4<(*o + L"o*r)"
r74
SIRURI DE NUMERE
- xplt : Lrp+t' ea xp 4 xp+r I !p+,( -/p 9i !p+t Avem de asemen deci construi doul giruri d'e numere
: : ? : , " ; : ' . . . _ .! 2 4 ! , . 7<e<Yf,P:l: 3)x ? :2 ' : " -propri

"tall[ lim xp :
P-@
Din comun[ .ro:
au o limitl rl J zj deducem c[ cele d'oul giruri xo : lim'YP

it@
ti 0 -< %1-4 xo.
Atunci:
p1@
l i m xri -
xt:limYi'
P4@
3) deducem cd Dar din ProPrietatea tlrm xi< d \< limY|, p1@ r p4@
adic[:x[4a(x6lid'ecizf,:a,adicd'-roesteosolu}iepozitiad,aecuat*' *rr:rriia gi.se nuunicd. aecualieiae:61se noteaz, crtifi a)' pozitiad, alhi n ordin de radicalul a, oiaiiii-"'a tii a'(sau mesterd.d,d.cina
rodicolilor 2. Proorietdtile Deoarece ifi (\lo)": este solulia pozitiv| a ecualiei %n: &' avem
o t i c a t ea r f i e ) ' 0 9 i n a N ' a si la;>0' o r i c a r ea r f i n a N ' Avem Vo: o 9i {/r:1' a ecuafiei x" : 0' iar 'a pozit'iud (unice) lntr'adevdr, 0 este solulia :
(a 2 0): "rtJ'rlrJ Proprietllile radicalilor sint urmdtoarele (n a N). t1 (i f a \": a,
,li"' [6rni"5 unic[
eiualiei xn
l'
z) \17 : (Vo)u,
(n eN, h eZ)' (n,* eN, h eZ). (n, rn a N).
nt'
va yo
(n e N). il;z-1, (nN)'
6 ) D a c l a > l , i l a > t ; dacI 0 < a < 1 ,
PUTERI $I LOGARITMI
115
Pentru demonstrarea proprietdlilor 2) - 5) se noteaz6"cu a.rgi z cei doi membri ai egalitSltlor gi se aratE cE,pentru un anumit exponent, puterile numerelor pozi.tiaeu gi u sint egale, deci u : a. Pentru exemplificare si demonstrEm proprietatea 2) :
S[ notbm * : lfr ," : u: deciu": t)', de :unde
9i u : flA)r. Avem u, adicbilau: GI;Y.
(V A\n: ok gi u": ( ilqo": S1lfi1"y:an,
Fentru demonstrareaproprietetii 6) raliondm prin reducere la absurd. Si presupunem cd a > 1 gi flZ-< 1. Ridicind ambii membri ai ultimei inegalitlli la puterea n oblinem (1/o)" < t", adic6"a ( 1, ceea ce este in contradiclie cu ipoteza a > l. I,a fe1 se araiS cd daci 0 < a. ( 1, atuncl \lA < l.
Am presupus,mai sus, a)0. Ce se intimpid ht caztl cind a < 0? 1" DacE a < 0, ec]ualia *2n : a nu are nici o solufie teald, d.eoareie x2ft )>- 0 oticate ar ti x e R. Radicalii de ordil par ai numerelor strict negative ru au sens (in cadrul numerelor reale). a are o sal:ulie negati,ad'"r,n'icd,. 2' Dacd a < 0, ecuafia i'2L-!: lntr-adevdt notlnd Observatii. a r e s o l u l i e p o z i . t i . u d ,u t t i c l , x o : " - l ; . deci ecuaiia Nzt'-r-b /2r.-1t-\2ir-1 /2n-l t-\2n-l zn-l ,:-( :-b:a,adic6-xa:Atunci (-xo)zn-t:(-Vb) t/-" Va) este o soiufie negatiud a ecuafiei Nz1l--r: A. ztl_lt_ unicd a ecualiei frzfl--r - a, a < 0, se noteazd. gi in acest caz cu Solulia negat;oud d u, i;:-t a;ea- b>0, 2r-1tv&:_ 2n-l/'\/_4..
rr llllhrr,,l
- it:7 : - 3. D e e x e r p l , : , e c ' ' : a 1 i e. r 3 : - 2 7 a t e s o l u , t i a l - _ Z l : pzflise'lii :rurerelor skict negatir-e nu mai posedd tcate propiiet5tile radicalilor numerelor pozitire, Proprietatea 3) nu mai este verificai.S peutru olrre nunr5r intreg A. 3i3.2/6t_-._ De esemplu, ! -27 : - 3, dar 1/ e 27), : V729 : 3. De asemenea, proprietatea 2) na lo:.ai are loc d,ac4. a 1 0 gi n este par, chiar dacb gi A este pat, deoarece membml drept al egalitdfii nu are sens in aceste condifii. Proprietdlile 2) gi 3) sint esenliale pentru definirea puterilor cu exponent rafional.
3. Puieri rstionale Fie a > 0 un num5r real gi r un num6r ralional. Pentru d.efinirea puterii At vorl folosi faptul c5.r poate fi scris ca fraclie ?;i vom defini putetea a". Deoarece, inse, numdrul r poate fi
SCTlS
l;,tii
in r:aaimulte moduri
(ffi--!-,r,llrxr"**'r'"
i16
SIRURI DE NUMERE
alegem o definiliecare s[ fie indeca fraclie, pentru puterea a'trebrtiesS a fracliei care-l rcptezintS' pe r' pendenta a" numirul ra"t"g"'i""p*ii""f"ta ""^--;;; !_ o *l^"ri. cr nurnitorul natural,, care reprezintl lionaL r;
f m :'a: n l lfu . -: n l ' '//1.
Din S[ notdm
propriet[iile
radicalilor deducem:
il7 : (il4*.
ft
on:ilT:6ln)*.
. Fie L natwral' cafe reprezirlt' pe r : fuaclia ired,uctibilE. ct nwmitorwl, ,:L:Y7''L.:L,'rn"
n ' n n m'
Avemt
r*,t-\m, a"' : d a*' : l! e)"' ,
tu,,-
4, este ireductibill' exist[ un numlr Deoarece ins[ fraclia : hn'' astfel ca m : krn' Si n Atunci: il'r:fr
arhn't-u
nat:nraLh
lo*:,Jar*-!&",
ad.icl
f r f f i '
a,7 :
a,n'
ralional z astfel: Definim puterea a" cu exponentul
a;: a# : if n* : (:/a)*,
unde r -L, mai sus rezultl ci d'efini]ia iar n estenatural" Din cele de
puteriia,esteindependentld.ealegereafracliei?cat.reprezintd'per. tttde m 9i ru sint fllmere r : DacL r )- O, attnci putem scrie :' put"* deci pune prin definilie (Vo)':0; naturale' in acest ca" ifY*: n t a f t ' t r a l 'a t u n c i m = < 0 S i ':?ct 0":0. Dac[ insl r-{0, 9i d.aci
PUTERI SI LOGARITMI
I17
putefea 0. nu mai este definiti ; in acest eaz r1rtmai putem scrie flo' sau (il6)* -' , gi cleci puterea 0' ca r ( 0 nu mai are sens' " puterea 0' are sens numai pentru r > 0' Avem l' : 1 n",tio""ie ar Ii r ralional. oricare Puterile cu exponent ralional Se numesc pwteri ralional'e.
puterilor rolionole 4. Proprietdlile (ori cle cite ori expoPropriet[]ile '0 puterilor ralionaTe sint u-rrnatoarele 0): se va presupune baza > nentul est" -<
@
l) a''at:at+s'
As
-r
-s
2) (a')' :
Q/s.
3) (ab)':
r9-
a'b';
[!\':{.
I r I
hr
4' ) a a ' : 1 f . 5) Dac[ a>l gir]0, a t u n c ia ' > 1 .

puterilor.ra.tionale 9i proprietblile se dernonstreazd folosintl defi.i.tia Aceste propriet6s sd demonstr6!1 exemplificate lntregi. P.ntru gi ale puterilor i. t.di""lilor ""r."p*Ji"ui. , : ' proprietatea I). s5 scriem numerele r 9i s ca fracfie cu acel,agi, fjumitor natural t ;
t:+'Avem: ? c Y"p.i/"t :V"e"c:ila+t a r . d : d . ' . a .:n p+c : o'a'' :4*
Din aceste propriet5fl rrlai rezttltd" urmitoarele proprietafi: i '11. r>0 atunca 6 ) D a c d0 < a < 1 q i 7\ DacS'r <0, atunci a'1l Pentru a>1, a'>lpentru0<a<1. B) DacS r I S, atunci i a' I ai pentru a > l. a . ' > a . ' p e n t r u0 < a < l ' se pastreazl.9i pentru (Daca baza este >' 1, inegalitatea dintre ex_ponenJi se inverseazi exponen]i dintre inegalitatea 1, este baza i dac[ iuteri; pentru puteri). a'<p'Pentru r>Q, 9) Dac[ 0<alb,..attnci a'>b'Pentru r <0. (Dac6 exponentul este > 0, inegaljtatea dintre baze se p1stteaz6'.9i pentru se inverseazd' iuteri; diac[ exponentul este t 0, inega.litatea dintre baze oentru outeri.) ' DeLo nstralia acestor proprietali se face ca gi pentru puterile intregi.
118
SIRURI DE NI'MERE
5. $iruri de Puterirqtionole pentru a putea d.efini puterile cu exponent real oarecare' trebuie mai intii si studierir girurile de puteri rafionale' L e m a l. Ilacf, a'> l, atunci lim a) : D e o a r e ca e> 1 9 i avem: . 1 1 > L > t > , >
1 l
1'
1 " '
> n
o > o T > o T> ei,,,l I nil o"+orlescrescitor si mdrginit
r1'\
.U^:^::.:^:l Sd
:t^":1"",9:"1":r"T:1; 1 nu PresuPunem Prin absurd c[
cu cL existi un numSr eo ;0, arrrrtd" : N existl un num6r n > N astfel ca
Rezultb cl 1im A.* :

n1@
1.
I
* = l' ltm a L e m a 2. Daci a'> l, atunei n 4@
'tr' + 0, deci Intr-adevdr, 7im a" :

n4a
]rma
n'@
tu
:I1m::
n+@ I
1.
lfifl
1
: a
I - r
tu1@
r
i n
Observafie. neN.
Dlful
ia
qi a este crescd'tor
'<1
peltru orice
conL e m a S . D a c [ a> | Ei (r") este un gil tie nurnere ralionale : l. a'" 7ttr' atunci 0, vergent eXtre
ft4@
PUTERI 9I LOGARITMI
119
Fie, e )
0.
Deoarece 6," --+|
Si
* a , - 1 , existl un num5r rratwal P astfel ca (fig. a5).

r 1 Fig' 45
l - e < o T < 1 < o T < l + " L (p d.epind.e de e, deci e' depinde de e)' P : -l/(e') astfeT ca lr,l < e' Deoarece(n + 0, exisfi un numlr na;oaL N(e) Si notlrn .' :
L . acttca P 1 - L a r, <;, l SA1Jlrnl (-,
d a c i t t ') - N ( e ) .
a>1, Deoarece
avem:
1 1
a P < A'n < &? pentru n 7- N(e)
gi deci:
| e q a/n 1f * E, pentru n 2- N(e),
adic6: 6'* -+ l. "6 L e m a 4. Daei a > 0 gi (2") este un gir ile llumefe ra,tionale eotrvIgent eitre 0, atunei l;y;a'" : l. Aceasta lnseamn5 Pentru a ) l, proprietatea este enunlatl in 1ema3' -'>l' S[ presuPentru q: l,' iu.io, n'*: l, pentru'orice n, deci a'* -- t' punem 0 < a < l. Atunci 1 > 1, deci, in baza lemei 3, {ll'\ a l
Atunci .. q, : f
1
l a ' * - 1 l ( " p e n t r un > - N ( e ) .
.*.lr
, d."ci 6,n
gi deci A'n -+ l.
;
Pro p ozi,ti-a
.j+
l;t
I | 'rn'
1. Ilaefi fl> O,9i daefllirmrn - /, unde ro qi r sint

4)@
numere ralionale, atunci

limAr^:
&-@
a, :
lim ra flftad
L20
$IRURI DE NUMERE
-+ l' intr-adevdr, r* - r -' O, deci a'"-'

Atunci a,rn: deci a'" -+ | a". .02'? a t i e ' D a c b e : O . . ; i ^ r * >-deci 0-' q;n:0' 1t-unci a't: ,,/n-/+t : &rn-/ q'/,
Obse rv
:0, t"rj
adevirat[ deci a,, -u a,. iitp"iiyi" ^t raririn6 pozitivi' strict sint ot" 0, dac6 exporienlii
9i in cazul cind
P r o n o z i t i a';irul 2.I}acila}O;i(r")esteungirconvergentdenumere (4"; este de asemenea eonvergent' ralionale, alunci mbrginit (fiincl Vom face demonstralia pentru a > l' $irul (2") -este rn M 4 M penttt !M > 0 astiel ca b"ista J""i-"ti : aM ) o' ""i"ar A punem N' Se orictn = "orrr"rg"rrtf. iri"" i e N. Atun;";;"-<;nrpentru -' 1, existl un numlr Fie e > 0. Deoar ece: An + I 9i o-i y' astfel ca:
1
natural
1-
" <a-P < l < a p l L * i .
. t , (2,) este (y' d,epindede e, deci e' d.epindede e). Deoarece Sd punem ., : i : N(e') astfel ca sir Cauchy (fiind. convergent), existi un numlr {.(q)
'i.;;;
i;i(;
.a
-! e' <r*- /, < e" adicr ".''"i' _La(*-r*.;.

< arm-ln I d.f n, m )z N(e),
1i
4
r: { li
Atunci: deci:
1_
at-
" qqrm-tn 17
t -T-
- -
n, m )> N(e),
adic1:
A
1< :
A
sau
l .tm-rn-11<: '
A
n, m )>-N(e).
Atunci:
lsr* &,*l: l7.tn (&rn-ri --1 A * l r ? f f i - t n- l l : -. 1)l : &tnl&rm-tn ll --( AlAtn-rn-ll
PUTERI SI LOGARITMi
t2r
gi deci dac| m, n;z
N(e), avem
4 Alarn-rn- ll < O i-ia,*- a',1
.,
(a'n\ este convergent. '-" ' a : i, avem l'* : l, deci (1") este ;ir convergent'. ;;;t Dac[0<a.<l,ralionamentulsefacecamaisus'tlnlndseamaoe dintre exponenli se inverseazd pentttt puteri, it"iafit"i"u faptuf -M, "l: s ia A : a-M. deioarece a'n 1 a
teatTt1'c6' adtc6,(a,*) este gir fund.amental.in baza criteriului lui Cauchy

, 9i
giruri.tle ; i { 1 c 4 - ? * ) ; i ( s , ) s i n t . (4"",1 P r o p o z i \ i a 3 . D a e ha 2 0 , sint (a'") a'eeeigi,limitflr-atirn,; ;i oo-".*-*ulioo"ter'eJnv*rgenieentre limitn' aeeeagi edtre eonvergentd de asemenea
intr-adevdr, deoarece (r,) 9i (s,) au aceeagi limiti deci a'n-tn - 1, adicd
!t
avem: 7n -
s* --+0'
&rn-sn-
1-t0.
este mSrginit, 9i deci: $irui (a*) este convergent, d'eci

&sn(&rn-snAtunci &', (a'" 1) -t 0. Asn : a''. asn(Qrn-fn 1) * 0' deci:
atn) L, as^ Si q'rn lim a'*:|i13;1
6. Puteri reole Fie a ) 0. Vom defini acum puterea Q'' cl ex-ponentulx real' x. F; ; e R gi (r*) at gir d.e numere ralional,e convergent cdtre a: numdr un cdtre convergent $intJ (a'*) este
litrt &'n : a.
-F
r*
girurile (a'") Dacl (s") este a1t gir cle numere ralionale convergent cdtre x, a: limit[ 9i (a'"; au aceeagi
lim a'":
tu1@
lim &sn :
fr1q
dL.
t22
SIRURI DE NUMERE
Agadar,timitaanudepind'ede'irulparticu lard.enumererafion aleconprin ooil""i*Ii i.- iri" a"mi1i", puterea a' se d6finegte vergent cLtrer, ", (:\2/o 4 xc,r" eQ)' o' :l:no^, pwteri real'e' Puterile cu exponent real oarecarese numesc de mai urmlndp-rocedeul Obse tv afii. 1'^ Dacda:0. ti x.>p' numere ralionale (r') conde sus se definegte0' : b.'i" "J""at, oric.e $r unui nuredr 7n ) 0' cu excepfia versent cdtrex tt" Li-""ii;;"ab-"3itivi"
iriri?"ti#" "il p"-""t"-i puteminlltura' Atunci : 0 deci '- :

O'n : 0, deci lim 0'* 9i
t:]l.0'* : O'
aici considerind pe 2o Dacd ,t : / este rafional, puterea a* definitb' poG"" ritionatt a' definit1" anterior' x real coincide (2,) convergent "o Jit"t a" numere ralionale adevir, in "f,";;;;;"ii citre r, avem
a.' :7ifl iln.
fr-@
avern Pe de alt| patte, conform definifiei puterii a'*
o.:1\20'"'
o),
In. particul .6 2 t-Gt ";- reale. considerat-enumere

7. Proprietdtile Puterilorreole
6'r :4r' Limita unui gir fiind unicd, deducem qi :
a', (a >- 0)' unde0 9i I sint
p-"qTile ralionale (ori de Puterile reale au aceleagi proprietbli "." ti baza ) u)' cite oii*Lxponentut este ( 0, se considerS'
l) a*aY : Ar+tt snY. '
t - n'-'
b!
2) (a')t:
3) (ab)' - a*b';
4)
6[-'
-l &r
ft)':r
I
Iif, tr\
7' 5) Dach, a> 1 li x 7 0, atunci a' 7
6) Dac6,xo+ x, etrtnci'a}*-> ot'\Ino*

7) DacI a 20, a *7,
: 4 , n+a
xn+ x' 9i a*" + a*' atttr'ci
PUTERI SI LOGARiTMI
L23
Sb observ6m intli cd clac5, a ) 0, atunci ar > 0' oricare ar fi z fi' dach a > l, alegem un. Sk cresod,toz tle numefe ralionale 14+ x. Atlonci intr-adevar, 0' at*} deci a/z_-{ at pentru..orice n.Dat (qit,i ar*i este d.e-asemetea cresad,toi qi atn.+a!, 2t' Atunci /n+ d.eci at ) 0. Dacd O < a < 1, alegem'un qit descrescdtoz d.e numereralionale (arr) girul este cvescdtor,gi ca mai sus declucern cil or > 0. 'l,' ' dacd a > | gi r > 0, putern alege un qk arcscdtor (za) de_numete rafioparticular, c6tte x, rn> 0, (n..t *. Ltanci .atn,> 1, 9i $eci -at > 1, si nale strict^ pozitive convergent Sb ilemonstrdm acum celelalte propdetdfi. astfel propri-etatea 5) este demonstratd. i1 ?i" n*+ x Si sn-> ! i al,;rTr'ciln * sn+ x I y, deci
ar*! 3) Fie z2 -r : lim & arntsn : lim n (arn . esnl : & lim t arn ' li1a asn : u ar ' &! .
a. Atunci :limatn'limbrn:
tu)Q nlQ
@b)t :lim(ab)rn:lim(arn'b'")
tu+Q fl-Q
ar ' br.
Deoatece b > 0, avem br > 0; atunci

I a\r
[;j
4) F i e r o +
*. Avem
: jlt
/n+
( a\,n
[;]
-
:iim n16
a'n bfn
lim' aln n-e lim,brn

HQ
4r v
z gi r-rn :
a.* ),
: :-----= lim aln n -, d'
a-t
:Xs. n ar ) orice
a-/n
: li111 Qrn a
deoarece,
pentru Fie xo+
a > z.
0, avem Pentru
O. z GN avem
6)
I xan Existd numete rolionale xnDar
-1frn1xnt'
I n
16 gi sa astfel
ca
-1 1rn1tr<.sn<fin+-. l n n ^
nl f l
z+ot
lim lxn /
/'
l:lim'rr-lim
fr)@
n+@
1 - : t * 0 : t , n
,r@
lim lx* + -l:

\
l \
limxn!lim
fr+@ ni@
-t : * + O : z
n
1 LJ
9i lim rn:
tu1@
76'
n.
Deducem atunci cd lirn rn:

fl46
z 9i lim
tu4@
sn:
fr
DacE" a>
n1@
I, avem : a'n < oln q asn, ar, rezult6. Iim a7n :

fr4@
gi deoarece lim arn:lilnasn:

fr-@
or.
DacE a:
I, evident 7'n = 7,
lt:
I $i l'n-!*.
724
DacI 0 < a < l,
SIRURI DE NUMERE
aven a'n > f"
> osz' 9i deducem iarIgi fu o": on'
cl
DacSo:09i2>0,inlsturincllanevoieunnumdrfinitcletermenialgirului'',putem : 0' ar : 0 9i 0'l - 0'' ,; > o. ln acest cez a*n ;;n;"" 7' gi-.atn + 1' atunci !*t0' a) a 7) Vom ar6ta mai intii cd' dacf' o,. at eristl'-o vecinbtate (_ eo, eo) }.."::i'n}|ta '**a,,"9ii,il prin i-t-i ( - eo sau Daca, aae'' y'' deci )tn termeni infinitate de 'i'the 0, cn > 0, ln lui 'i"')'y){..'lt*. " inclici avem: "r.,u i"irtittit "LIit de in'dici' Pentiu aceqti o/n qa-eo( I sau l<aE.<oYi' o iafinitate cle iudic
o2o) a lui 1' peatru (a-eo' adic6, dn se afld in afara vecindt6lii ipoLeza' contrazice ce girrrl /n nt limde cdtre 1' ceea i"ci a t u n c i + l ' ! n + O ' d * Dacd 0 < o < | 9i | lntr-adevbr Dacd a> avem: ;, t. ut 1,. 9i I [1\v" : * ' [;j dacd ai'' n cx '1 ' d e c i 1',+o' atunci r' -' z
0 $i 4 I
lntr-adevbr'
deoatece f'n
ar '
* at
r'
14r7 O), adicl' a'n-r+
1' de unde z" -
x+O
qi deci xn+
*'
?;""ffJ:,T,::"i:'i1 ;; i,,::":lTT;,
-r It chiar tlac6 qirul (tr) nu tinde c5tre z' /a( deci: orn 4 Dacd t)0, avem (a",)r g 1ar)t -4 @sn)' /{ sa,
.:;;ffi "':;,::'"::-;":.i
aF -< asn' arrt -1 (ax)l -1 asnt 9l sr!+ 9i deoarece lnrn-rt Dacd I -< 0, avem xt, a*em ,rntasrt deci (ar)t: Si asata 4t' sl att'
(atn)t )- (ax)t )- (osn)' se clecluce cI 9i tn acela.gi mod Daclt o < a < l,atuo"i (at)t f a*t'
> 1' deci
//t\r\, {t ll-l l:l-i [["J/-to'
*t
I sau--(4')'
I a'l
, de unde:
(a*)t -
6rt'
PUTERI SI LOGARITMI
125
deci (ar)t:7xr. Dac6 a:o, x>0
D a c d "a : (at)t:7,giaxt:1, I, evident ax:1, gi , > 0, avem de asemenea (ar)t : att : Q. Sd demonstrdm acum cd (at)! : art. Fie (1") un gir de numere ratiotlale convergert Avem: ' Dat (ax)tt-> (a*)!, iat xtn+ (a")t71 : 42t4,
cdtte y,
xy, degl axtn+ (ax)t :
ax!, d.e unde a*Y.
Iim (ar)tn :[i11a ertn :
Din propriet5lile precedente ale puterilor reale se deduc incb urm5toarele proprieteti: 8) Daci 0 < a0, atunci a' <1.
9) Daci x < 0, atunci a' < | pentru q.> l, e*>l pentru 0<a<1. l0) Dacl x 1!, 1 1 )D a c i 0 < a ( b , atunci a'" < a.r pentru a'> l, d>a/pentru0<a<1. atuncia*<b'pentrr x>0. e * > b * p e n t r ux < 0 .
Demonstratia acestor propriet5li se face ca gi pentru puterile intregi -gi rafionale. Aplicalie. DacL a )- 2, avem a' ) x oricare ar fi r e R. lntr-ad.evir, daci r .-( 0 avem An ) x, deoareceAr > 0 oricare ar fi fr e R. Dacb 0 < x < 1, avem ao 1 a' gi deoareceso : l, d.educema" ) > I > r. Fie x)r=I, Si n tn numlr natural astfel ca n<tc (z * 1. Aturrcil -4o( o'<a41. Dar a.">n.*l>x, d.eci&')-&* ) x, adicd a' > r. In particulat, er ) r, oricare ar fi x e R.
I t
l
8. Logoritmi S[ considerim ecua]ia: a':b
i -F
I t
gi s[ vedem in ce caz aceasti ecua]ie arc o solulie unicd. (pozitivd. sau negativl). Deoarece expoenentul .r este real, pentru ca puterea a' sd aibl sens este necesat ca a. ) 0 (dac6 , < 0 este necesar ca.6t.) 0). Atunci, pentru a avea loc egalitatea a' : b este necesar d.e asemeneaca b > 0.
726
$IRURI DE NUMERE
Lte caztti: are ca solulie orice nlumdr L 0' :0 ;o1utii.
' :",r:;," l',:nuu;:" ""1j,'":"::

L A' :0 nu are nici o solufie, d'eoab nu are o solu7 : Q, ecualia a'' : t l' :1 are ca solutie orice wtmdr
real r R. ecualiaL':b nu are nici o solulie deoa5) Dac[ a:lSib+1, rece 1': 1. q'" : b nt ate o solulie unicl' oricare Agad.ar., dac6"a: 1, ecualia arfib>-0. 9i a + l' iar b >0' A rlmas de studiat cazul cind' a)0 solulie care poate fi pozio-si"dta ^r. In acest ",'.tifiir-il:U " in Particular 0' tivi sau negativ6, Propozilie' singuri solufie. D a e ha > 0 ' a +1ti b>0' a'*:b areo ecualia
b >- l' $irul (a') este strict a) Vom presupune mai intli cil a > 1 9i crescitor gi nemlrginit : 7 < a < a 2 1 a s 1 . . -< a ' Bxistidoitermeniconsecutiviinacestgir,intrecareseaf|6'b. eh ,-1b 1 ah+t (k->- 0)' in doub pirli egaleprin punctul c; Sd impbrlim intervalul Lk' k + 1l f 1, deci avem fr <;<'ft
ah<ao<ah:t.
c] sau lc' k I S[ notdm cu lxr, yr] acela din segmentele lA, pentru care 4r',_(b1a.r'. Avem lt xt:
I
l)'
t'
I u:t,'
xn < y' astfel ca Si presupunem c[ am g5sit d'ou6 numere

&'n --1 b < at" gi !" 16o:
PUTERI SI LOGARITMI
r27
egale prin punct.ll c*,
imp5rfind segmentul lx*, !*l avern %n< c, < y* 9i
in doui p[r]i
qrnl4cnlAv*.
Num5rul b este cuprins intre dou[ puteri consecutive dintre acestea. Si notim ctr xn+L gi !n+, exponenlii celor doud puteri consecutive pentru care
a , ' n * l4 b q g t " + r . Avem de asemenea lc, -4 xoal 1 !r+t -{ y, ;i !*+r %n+t
2n+1
ln acest fel am demonstrat prin inducfie completl cd putem gdsi dou6 giruri (2") li (y"), astfel ca: 1" zr( *ra..,.. -4x*\< ... (./r-(...\< !z{yy 2"yn-xo:i, neN. 3o &", -1 b -4 av", n e N. Din primele doul condilii deducem ci cele doud giruri au o limiti comund.ro:
l1*": la!,
Atnnci 7ima/":lim
fr4@ &+@
: xo'
slr 3 4ro,9i din condilia 3o deducem cE" &,0 :
b,
d.eci zo este o solulie a ecuafiei. Si remarcim cd dacS b > 7, atunci xo ) 0; ln ad.ev[r, daci am .no-..{0, deoarece 6, > I, at rezalta a'o 4 | gi cum b > | nu am putea egalitatea aao: I. este solulie a ecualiei deoarece ao : | lDaci b : 1, ns:O b l S e p r e s u p u n e ma c t m a > l t, ti 0< b<1. Atunci]t ecualia n. : *are o solulie yo ) 0,
gt'-L b d.e unde q-!o : b gi punind xr: ' q,,o : b, deci ro (
avea avea : b.
deci
y0 avem
0, este
solulie a ecuafiei. " , dacda>l c6 ti D>0,ecualia a,:b _ -Din a) gib) rezaTtd solufi_e xo gi aname xr) 0 daci b > l, ffo:0 dac6. b: I gi xs10
0<D<1. c J S n p r e s u p u n e0 m <a0. Atuncil>t,
d e c ie c u a l i a
l 1l': la'
t;t:u
/r\ro
t28 sal
SIRURI DE NUMERE
b sau &-vo: b. Punind xs: -yo oblinem sxo: b, adic| xo ;;: este solufie a ecuafiei. Am demonstrat astfel c5.in toate cazulile, dac| a ) 0, a + I li b > 0, ecualia al are o solufie. 'so1u!ia Rlmine de ariltat c5. in aceste caz;r:rri este wnicd.. DacS ar : exista doud numete x, I x, astfeT ca arL b gi a', : b, am ajunge la contradiclie. lntr-adevir, d-ac[ a > l, atunci 4\ { 4rz,iar dacb 0 < a-< 1, atunci snr ) q',, d.eci in ambele cazuti &', =! q,'", deci nu putem avea a" : b :
: Ctruz.
S5 observ[m ci ecualia &* :
a are soltttia unicd x :

a.r : q..
l:
D e f i n i { i e . F i e a > 0 , a + 1 $ i b > 0 . N u m i r u lu n i e x e a r h Iogaritmul lui Din baza a gi se noteaze vOrifiei egalitateaa1 : b se numegte
logo b: x : Agadar logo b.
x : lognb () a* : b. P e n t r u c a l o g a r i t m u lu n u i numSr b intr-o baz\, a Observafii. si aibb sens, trebuie ca baza s5 fie strict pozitiad ;i d,iferi,td de | (a > 0 a =Fl), iar numlru1 b si fie strict pozitia (b > 0). Nu au sens logaritmii numerelor negatiae; in particular nu are'sens logaritmul lui 0. Din definilia logaritmrhti x - logo b, ca solutie a ecuatiei a' : b, rentlt|
qlogab [.
Avem
1, deoarece a1 : &, gi logo a: deoareceao: l. 1og, 1 :0, D e a s e m e n e al o g o b : 7 o g o c d a c d "g i n u m a i d a c b "b :
c.
9. Proprietdlile logoritmilor
1) 1og" xY:logox
llogoY,
2) 7og,i:rof. x -log"y.
tn particular, Togo;: -log"y.
3) logox" : alognx. 4 ) d a c da > 1 , a t u n c i l o g o x) 0 p e n t r u x > 1 . logox(0pentru0<x<1,

5) gr"co' : x, logo gr : y..
PUTERI 9I LOGARITMI
t29
log.xn: logox 9i, fr, (xn > 0, x 10), atun"t lT -frI;*-: *. xn - logox, attnci reciproc, dacl" lim Togo I\*": 6) Daci
Demonstrafio. Atunci: deci u ! zt : cle uncle rcza7td ptoprietatea Fie u -- logo r qi a : loga !, deci au : * Si a! : y.
Au+u:A%.A!:Jt.y, logo@ ' y), adic4' logox ! logoy : log"(x ' y)'
1). Mai clepatte ae-a:au,a-o:o :', o !
a t
deci u -
a :
f loga-,
adici
r logo x -
) Iog;y
logo-,
t
lulacl z : l, deoarece logo 1 : 0.
2). Cazo,l particular se obline de urede tezt;Itd proprietate Penfuu a demonstra proprietatea 3), si punem u : Atunci
adu:(a{)d:*4,
logox, deci ae :
x'
deci au : loga x!, adici e logo x :7ogo #. precedente. proprietdlii Propriitatea 4) a xezuttat in cursul clemonstrafiei iar partea logaritmilor, tlin definilia proprietate de la 5) a rezaltat Prifra renltd din propdetatea 3), lulnd x : a': logoae: Pentru deci, demonstrarea proprietdlii un : ulogoa: 6), si a' 1 : a' cE ,_r:::
a cloua
presupunem logo *,
z' Sd punem
Loga xn Si u :
u deoatece a > 0 )t, adicd' aun-+ au rcatlti" ,n? 6!n : *n gi * : t. Din condilia *6+ x, adicd un+ u. z- Reciproc, sd presupunem logo xn+logo si a I 7, adicd logo *n+logo Attu:r.ci aln + a*, adicd )tn + tt.
Din proprietSlile precedente rcz:ulte incd urmltoarele 7) Dacd, e < l, atunci log"x 10 pentru ry > l, T o g o x ) 0 p e n t r u0 < x < 1 . B) Dac5. e > | ;i x I !, atttnci log"x < Iog y. Daci 0 < a< 1 ;i x < y, atunci logox 27og'y.
proprietl]i
lntr-adevdr,notilrld-u:Togoxqiu:logoy,ddicl"a!:xgiaa:y,d.ac6.a)'l,atutci gi numai d.acdLogox <logoy...De. d,ac6" deci x <y dacd gi numai dac6 i <u, au lao dacb9i x (y d'acdginumaid'acd'u>u,deci aliurlci av<a! asemenea,dacb 0 <a<1, numai dacd logo x > logoy.
9) Formula d.e schimbare a bazei:. log"b.logrc:Log*c ( a > 0 , a . + 1 ,b > 0 , b + 1 , c > 0 ) .

I -Aqdliza Batematlcd, vol. I
ilFid
130
uu : Fis tt : log*b, logac, adic6 deet aa =b
SIRURI DE NIIMERE
qi a - log6c, tleci b': logob 'lo96a:lognc'
c' Atunci
auv :bu:
c' deci
log' a : l' deci ln particular, lulnd a : a' ave'fr logob'lo96a:l'
(ai.i^ffi;"l" ,l,enl.
Losaritmiiinbaza'seflumesclogarifminatwralisavlogal'itm'i'ry,1!: 1n loc de 1og"rsescne: In ',
i-:tl*"ii"irnu1ui
N-eper).
sau 1og t' d " o a r e c ee > 1 , r c ^ 7 7 t e lr_x)0 tlac[t(>l' lnx<-0 daci n<l' x 1Y' lo * < lnY d'acl 9i numai dach' 1og'or numesc logal,i,tmi zecimali. In 1oc de Logaritmii in baza 10 se se scrie 19 #. atunei siian+a' (on>0, a'>0) Prop ozilie. Daei &n+&, af;-a"t
o*)"' ' rimaY:$iT

: e ln adev[r, eY: e + eoroo' eo*roo* Dar: a"ln a'n-' d'!n a 9i deci ad.icl: e " +e Corolar.
naln lnad
,r^*
U"Y
wtaan
9i deci af;-a"' Dac[ &*+&' (a*>0' a'>0)' atunci
Tn.i:
a,)"' (rim
p r e c e d e n t le s t e Dacd *"?0.9i a)^0' propozilia Obse rvalie. a, > 0 li &*+0' 9i in cizal cind -* "a"rrai.ia 0' in acest caz af;
cL af =< e' I lui 0, unde 0 < e < I' SE ardtbm ei' iinit dintre pentru orice nit; fie M > O astfel ca o'a'<M n)' e) astfel lncit 0 -( an < e perlrttv Deoarece c2 > 0' avem o -< anon < aclicd 0 -< 4 <e pentru n)-N(e)' "1* < "M < ,, n)>- N(er)' N(ej'
de untle reznltd' cE ffal'
it1' uf i s
lf
PUTERI SI LOGARITMI
131
DacS insl an + o si an + 0, despre gir:ud(af) nu_putem afirma nimic. Uneori are limite pozitiv6.',' -0nule, finitl sau + oo; alteori n11 are limit[. ( a -{ f oo, existl un tir a* + 0 9i un gir fi a, ir U"i -oit, oricare + a. dn + 0, astfel lncit af
Exemple. an+0 4n+0 af +ee.
Ihi
hi
4
s, toatn valorile reale, se obtin petltfu *

("r): 2-L,s--22, e-2, ..., 1 1 e-*2, ..,
toate valorile strict Pozitive.

an+ an+ O 0
1 {r.):f,2,
g,'.,;,... .'. ae#+0 an+0 a,n,+0 a\n-+ an+ dn+ 0 0 o
l 4 ("j:
r) : ca, c-, ea, .. ., ea, s-r,p-+, c-+,
.--.c-4'.-.
{cd. - r. ltPl:c'F,c' ---'e' "'

e-1, ' "
'{) {".) : ea, ea, e-'
l l l ( " ) : r-. t . T ' - 7 ' ' (a$n): e-1, e, e-r, e, -..
afut, ll:t are limitE.
Copitolul lV
iNCHEIATA DREAPTA
Necesitatea d.e a ingloba intr-o formulare unitarl unele ptopozilti fundamentale a1e anaTizeilmpune, dupi cum vom vedea mai jos, introdrrcerea, pe 1ing5.numerele rel1e, a doui simboluri, foo 9i -oo, numite salJ nunuere inJinite' nurnere-improprii 'a pentiu face o deosebire, numerele reale vor fi numite uneori umerele reale, imPreund cu * "o Fi ;e noteazb cu R. le numere vom inlelege in continuare ;ir d'enutnere finite. Simbolurile f oo unor giruri divergente, sau ca margini tot la limitt de giruri divergente) reduce
$ 1. M ullim inem dr ginite

1, Mullimi nemojorote M, carc suPerioard. $tim c[ orice mullime majoratd. A are o mar7ine este cel,'mai mic maiorant aI rnwQimii A. in scris:
M:SIIP A M:S1JP SA]faEA
X.
Reamintim ci marginea superioari M este caracteizatl de urm[toarele in un punct x eA, astfel ca a{x. oe cd,marginea sa swperioard.este * oo sup ,4 * o o s a u s u px : *&'
MULTiMI
NEMARGINITE
133
Pentrucafrcs[-gijustificedenumireadew]'a!gi?eswperioard''slntem inumite proprietili astfel incit.fie verificate pro.""a"ii,l; "tri'tuil) ;i 2) a1e marginii superioare definite antertor' priet6file ^ vom pune prin d'efinifie ientru aceasta, x I * co Pentru orice numit teal x' Atunci: l) * < +oo Pentru orice x Q,A' exist[ ce1 pu]in un punct x e A astfel ca a(* 2) dac6' o,< l--, este nu (aleoara'ce,4 ' -majorat[). Putem acum d-a tttmltoarea formulare tnit'ard: l. Orice-mu{ime A are o pargilg sup91i9gq { Propozilia Ae pi'op"i*tilife i) gi 2). iuarginea superioar[' M estefinitil daed *r*tu"# maioratd' $ nunai aaee mutlimea' A este
ExemPle. l) sup .rV : 2) sopO : * * co tto j:P*" co sau,sg x: : * * oo' 8'
i- co3. sp -R: = :c oo +1"': {n sryffi: * ro.s pentru orice xe.R Din inegalitatea x.--*? Observafie. scriem 9i m inloc sd determinS ce-ne ceea 0 < *oo, rc^rhth1rI_p"m""t"t loc de in 5 *5' tctiem, de exemplu, drip5 a" i-, "o*
2. Mulfimi neminorqte este stim c[ orice mulfime minoratd. A are o rnargine inferioard. m, care ca ni; mare minorant al,mul'limii A " .. m : inf ,4 sau * ::!: Marginea inferioara m este caractetizata de urmltoarele d.ou[ proprietdli: i'1 m<x pentruoricer aA; y1 aaci. rn-< a, exlsti c91pulin un pun-ct * = a astfel incit x < d.. Dacd. A nu esterninoratd., iom spuni cd. marginea sa inferioard. este -a (minus infini't). Vom putL prin definitie q 1 x pentru orice numdr real r.
il
134
DREAPTA INCHEiATA
t . |inunPunct xeA mulare unitarb:
a s t f e l c aw < q '
aa' 2. Oriee mu{iryt / are o margine inferioarfl Propozitia finit[ este aa ltu"[i"ea inferi-oari caraeterizatn de:pro;r;;rAifii"if+'2)i
ilAlilil"t
'4 elteminoratfl' inrlpirirea al?:e

a' @' @'
EremPle. 1) tuf (- n): neN 2) iaf.g : 3) irrfR: -
a sau;:fQ't : @ n: """rH a'
4) inl (ln xl :
fr>'O
3 . M u l t i m in e m 6 r g i n i t e A are o margin'e inferioard m 9i $tim c[ orice mq1!ime md'rginitd' *-2 M afai6'de cazul cind' A : o margine superiou"re^'fu';l; .-1Wi; uu'i^: { a-\ l c a z i n c a r e m : M : a " da urmltoarea formulare Din cele de mai sus rezult\ ci putem unitari: inferioari rz qi 3' Oriee mu$ime A are o margine Prop ozi[ia M $inite sair infinite;' o *uigi"""-';perioara Pentruaputeaafirmac6'm4M'giirrcazulcind'!n:-xqiM: *oo, vom Pune Prin definilie
_oo ( *oo.
Cu aceastb convenfie, avem totdeauna inf ,4 --( suP -4, semnulegalavindlocdac6ginumaidac[mul}imea,4.esteformatldintr-un singur Punct. O b s e t v a l i e ' P r i n c e l e t r e i c o n v e n l i i d ' e m l i s u s ' a de me x t i n s sdreapta trucordine'
rr ai"'"i;ii"io!i"!;.R. tura deordine

incheiati
c"l.-Jtiastructur[
este o tttu&im" total' ordonatd"
MULTIMI
NEMARGINITE
135
Acumsejqstificdmoduldenotareaintervalelornemdrginite:] (a,1-ql:{xlze-R,r>a\; a'}; lo, * aI : {r I x e,R',>/ (-<o,a):{xlxqR,r<a}; (-q,af:{zlr6R,r(a}; (- *, + co) :.RIn locuf no@c
(a, cc], lc. r), (co. @)-
(c, * o),
la' * a)'
(-
to' + o) se pot folosi tespectiv notafiile
4- Fufff,i nemdrginite fie funcfia rcale J:E + R 9i A C EDacl funcf a f fllt este minoratl pe a, 'frlatgirlea sa inferioara pe A prin {lefini}ie, egale cu -oo: i4 se
y."f(4
DacS funclia f nt este majorata pe a, marginea sa supefioat' pe A se ia, prin definifie, egali cufoo.
1l
lyf@:
+oo'
Rezultl c5, in toate canttile, marginea inferioard 9i marginea superioarE a fu:rcaiei pe'A sint egale cu marginea inferioarl, respectiv cu marginea snperioar5 a mullimii l@):
*ea
in| f(x):ifi
f(A),
sup /(r) : sup /(-4).

,EA
ca de obicei, ctnd. vom vorbi de marginile funcliei 1fu6"a, specifica m1$imea pe care se consider5, se subinlelege c[ aceasti mu$ime este domeniul de clefinifie .8. Avem m : irL| f(x) dac| gi numai d.aci sint lndeplinite ufmetoafele
reE
doui condilii: l) m 4f(x) pentru orice s E d1 a""i"'i, (.â, 1tqn9i gxiqte ce1pulin- x! .t(ê.E.astfelca f(x)<a' An"- M : slri f@) dacdgi numaf dlcl sint indeplinite urmltoarele
*eE doud condifii: l\ 'a'"6a fd\< M pentru orice x a ii <'M, atunci existi " Iiaci funclia / este constantl, inf f(x) rE
I 1
I
I
E; cel pulin ln x e E astfel ca u <f(x)' f(*) = a, attnci stlP !(x) : a.

teE
I l
136
DREAPTA INCHEIATA
Dacb funclia f na este constant5, atunci
-oo -{
:tltt
l < s.1rp "f(x)-( * oo.
Funclia / este minaratd. dac[ 9i nurnai dacd, inf f(x) este finitl; funclia / este majoratL dacb gi numai dacl sup /(z) este finitd. Rezult[ c5 / este m[rginiti daci 9i numai d.aci ambef" ,l??gioi ale funcliei sint finite.
Utmdtoatele I) Dacb AcB proprietdli cE, se verificd atunci ugor
int f (x) )z- inf. f(x) reA reB

2) Dac6, /gi g sint doui funclii
st:pf(x) ( sup/(z). reA *eB

reale definite pe E gi dacd/(g, atunci:
int f(x) ( inf s(z), ,eE xeE
sup/(r) ( sup g'(z). ,eE neE
Deoareceun gir (*,) este o funcfie definitipe mullimea N a numerelor naturale, rezlJlte urmitoarele d.efinifii pentru marginile girului : m : inf xn dac6"gi numai dac[:
,eN
l) rn < xe oticare ar fi n e N; 2) dacd"wt I a,, atunci existi un termen xn din gir astfel ca x,<x. : sLtP x* dacl gi numai d.aci: M '
nN
l) x"< M oricare ar fi n eN , 2) DacL a I M, atunci exist[ un termen x* din gir astfel ca d.< %n. -_l Toate proprietilile marginilor de funclii se pistreazi, evid.ent, gi pentru margini de giruri. Avem inf xn: -oo daci gi numai dacl girul (r,) este nemlrginit
tu
inferior, gi sup x,: * oo dacl gi numai daci girul (x*) nt este mlrginit . * supeflof. Putem acum extinde definilia oscilaliei unei funclii f : E + R pe o mullime A C E. Daci funclia f wt. este mirginitd pe A (tie cb nu este majorati., fie cd nu este minorati), punem prin definilie or(.4) : f co. Se verifici gi in acest caz egalitatea
^t(A): j\Tlf@') - f(x")l

r"eA gi proprietatea:
^t(A)<aAB), dacd .aB. A
EXTINDEREA
STRUCTURII TOPOLOGICE LA
DREAPTA
1NCHEIATA
I,t,
De asemenea,dac6 pentru orice vecindtate v a unui punct x e E avem itunci se pune prin definilie ^/V O E) :1oo, ^r@) : * oo. Asadar punctele x E pentru care oscilaliT a/x) este finita sint cele in (existb o vecinltate V a lui r astfel incit 7 esteLatlilita l;t"i ;ett; E). pe V mbrginiti este fi -i
structuriitopologice lo dreopto incheiotd $ 2. Extindereq

i- \'ecindtdiile lui * c" 9i - o'
care conlin mrmit aecindtd.li ale unui punct x e R mu1!imi1e_ -\ b' xo a (a, ctt b) < < forma de m[rginite rntin'afo descltise;i Prin extensiune,vom numi : "cecindtdliale ltti -_ .E lnuryimile care conlin interaale desckisepi ne', n,irsiilite de formo (n, - *) " ;::irt,ii,iti ale iui - x', tnu$inile care conlin interuale deschise ;i nemdriiui;; .i: -furmrz{-.: , o).
\.ecindtdlile lui f co ti ale tui - co sint formate nwmai d,in n1'unere obserr:a-,uieale dreptei reale R' adic1 sint sutrnufgimi finile, " unui punct .t0 6 R este aceea cE xo apat-line fiet-na ain proprietdifile vecindtElilor nu si mai pdstreazd pentru vecinbt5file lui -f co liceastd propii"t^t" cirei recindtbfi;le;ate. co*. a1e 1ui -si xo (intetsecfia a doud-vecinbtdfi ale lui.zo este A doo" pioprietate a vecinbtdlilorlti a lui so)' se pbstreazd gi pentru vecindtd!ile lui f co-'i ale lui cle asemenea Jv6cindtate (&,.1 co) este o semidreaptd de - --.-i"tt-uaevdr, interseclia '"o; a doud semidrepte (a,'I !) ti aaca a ( b; int-erseclia a doud semidrepte (.- q: o) si (- P:..91 aceeagiforma, anume (b, 4 La fel se atatd cd se pSstreazd 9i celelalte proprietSli este semidreapta (- cir, a) dici, a.(b. ale vecindtbfilof.
2 . P u n c t e d e q c u r n u l o r ei n f i n i t e
al lnei mlu-|Reamintim c[ un punct xo e, trl estepunct de .acwrn.wlale p-u!in_u1 cel con]ine qunc;t xeA ro 1ui gimi A, dac[ fiecar".r"iittet"te-a hiferit'de xo. DacL xo* A,condi\ia x *.r0 este..verificat[de 1a sine. DacL A nu este inaioiat1, pentru oricenumer a. e, R existl ce1 putin un punct x e A astfel ca a.< x: adicd astfel ca x -e (a, *"o) ; aceastainseainni c[ in orice vecinltate a 1ui *oo existS cel putin un punct n a A (evident .,r este diferit de f co).
Ct
* DacE tn ,R: [oo] considerim ca veciniteil ifl Jui. ! co mu$imile.ca.re - oo mullimile "o, + conlin semidrepte (a, f ool care conlin gi P. t .o, iar ca veci:retdli ale lui a vecin6proprietate prima co, atunci p g.r card conlin l- -, a) "rt6 "o|t1io lui * co qi ale lui - co' vetificafi gi pentru vecindtdlile tdlilor este ""tiidtipt"
rttl'"-*-----"?-
138
DREAPTA INCHEIATA
Deoareceaceast[proprietateareaceeagiformularecagiproprietatea c[ f oo este punct ori' caru se defineqi"-ul putr"t de acumulaie, spunem al,wneirnul{imi nemaiorate' ?.e acurnwlare a) existl c.el in orice semidreaptl (-*, u.["""-ii"iltii A Dacd. -L ce1 pulin afli se lii "" a pulin un punct x a 1., a{iia i" Lti""-uecinltate -oo)' ci spunem aceea De tle di{erit *g un punct x Q A G;A;;t, - .I i tti bwna d' -* e aiwmular e al'wnei rnwlli'rnin erninorate' a"ii"l1i" pun'ctului d"eacumulare are aceeagifora;;ili;, b"u].|;# este finit, fie ci..eptg..infinit' acumrilar6 *olur", ti" ca pun"iut d-e Deasemenea,propozigiaurm[toare,d'emonstrat6'intlia|oentrupuncte iifinite'
ririt",orJ#iiJ"#une ii il";;il;"t" deacumular"

A C
d" icu"iulare
P -R r o p o z i l i e . x a R e s t e p u n c t d e a c u m u t r a r e aaflfl l u no e iiniinitate mu{imi ilaed-in orice i,ecinfitate a lui ro se lu"& gi A' de punete dn "ir#
I,lslm :estei propozifii' -o oitito.rlrriexercifiu, verificarea ac cititorului, ca ex< pe seama de acumulare ale. mullimilor .loo"t" extensiune a teourmitoarea ezttlt| ',!in wn punct d,eacwmwlare' Dacd' r"+ulpwlin un pwnct d'eacwmwl'are nea'a're'cel' a sd numim puncte ad'erente a1e unei proPirietatea ch V (\ A +g' "ur""o ullimi d'e numere finite, este necesar s[ precizlm ProPozitiaurmdtoare : o rnuttim, A;:r;;;*r/;;;:i.:rd. d.e acwrnwlare finite. i,si conline toate pwnctele 9i numai d,acd.
$ 3' $iruri cu lirnito *
scu - oo
Definilialimiteiunuigirconvergentseextind.egilaanurrritegiruri divergente. l. $iruri cu limitd infinitd orice Spunem e[ {oo este limita unui qir (g")' daci Def inilie. nunir 'nui ex-oepfia cu toii iermenil ;irului, vecin5tate a lui f ..H"ti"; finit ilintre ei. Scriem: a'ft-++o<t' 7im a*: +oo sa17 lim a* - **,
SIRURI CU LIMITA
+ @ SAU _@
139
formulare Luind vecinStalile 1ui f oo de forma (", *oo), se obline o echivalent1, datd de urmltoarea
Propozilie. pentru oii"! n""hr * 2 5(e) s5.asem
'
Un -gir (n")are limr!1.+oo,^d39igi numai dae5' numir N(e) asttel ineit, oricare ar fi ", "exittA'ui
an) a.
fu acest enunt nu este necesar ca e ) 0' Corolar. Daei lima*: *&n: *to' atunei srLp neN
ltlt*t. Eremplu.girutnu:nerel", 1,2,3,...,n...

are limita f co * . Y*": Ac.est exemplu acestei notafii justiticS in parte semnul tr+ @ folosit in notalia Timitei lrm-an Justificarea co' sau z+ f co'
ra fi datd in capitolul
despre limite
cle funcfii'
ed--oo estelimila unui ,sir-(a') A":l glig: Spunem Def inilie. reeinfitate a lui -"o donline toli termenii girului eu exeepfia unui numir finit dintre ei. Scriem
!:o": -oo, ty o": -oo SalJ a ' n+ - c o ' e), se obline o formulare
Luind veci]lEtlfile lui - co de forma (--, echiralenti tlatE de urmitoarea
Un Ftu @*) are- limitfr -oo, dae* gi nr;1mai d39n, Prop ozilie. peutru oric6 numflr e, existH un numflr N(e) astfel ineit oricare ar fi n ) lY (e) sI avem &"1e. In acest en-un! nw este necesar ca e ( 0. Corotrar. DaeSlim a*: -&, atuneiinf x*:
neN Exewplu. $irnl
Vt
-oo'
-1,-2,-3,...,-/t,-'. are limita co

lim(-n):-cosau-n+-cD,
n4@
140
DREAPTA INCHEIATA
* oo sau - co slnt nembrginite' deci'slnt 1" $irurile-care.aulimita Obsetva!ii. at li'tnita finitrh' numai tit"t+""--".Lt" giru|i o"titn .'i continua Vom -conuergente.. divergente. cu ajutorul vecin-at51ilor are aceeagi formulare fie cb limita 2 o Definitia rimitJunui-gir este finit5, fie cb limita este in{init5' nici finit6, nici infinitb, cum sint girurile ti-ite, 3o Existd grori "Ji" "11,o
0, 0,
1, 0, I, O,
1 ,. . . , 0 , I . ' . 2,0, 3 , ' . . , 0 ,n ' . . .
I, - 2 , 3 , - 4 , 5 , - 6 , . ' .
4 o D a c 6 u n q i f e s t e c o n u e r g e n t e | . e s t e - m d . r g i n i t ' d a t c l a c 6 e s t e m i r g i n i t n u e s t e l e:a p 1 t a t asemdndtoare infinitb avem o proprietate conv"rg-ent. Fentro'giruri -llil,ti fit'itt "" dar clacd este nemdrginit nemirgiiit, este el ln1lnltd are un Dacd Sir neap6rat limitE (infinitd). Aplicafii. l) Dace (fn)nE11 este un gt'r d'e nwmere naturals cu liwita
t1u are
+ @' atunci
(' * ;)^:'. ,'1-_

mult
uita .to numdrfinit de termeni,

sinl nualslq ndtu/a,Ie, termenii
pnSb observbm mai intli cL, deoarece lt de un numdr finit de ori' lntr-adevbr'
'
ln"tt", \?f
l' * ;)
ei vecindtdli rai mult (, * 1 orice asemenea num'r vecin6t4fi se tepet'
a lui e se ail6 finit
un numdr
finit
de
un numdr in girul inilial
tte numere
cle forma de ori'
I*rrr!*'"u
"o1n a7ara fiec6rei ( lln i l l t .n init |t ' t ' ' i a l ,Ld e c P ExemPle.
lo' , u,
cle un num{t finit
finit
a hi
e se afld un num6r
cle termeni
ai girului
j g [ '* h ) * '
*:,)"' ::-^*(, :
,, deoarece n + 74
+ @
a, deoarece n2-+ *
a'
observaf ie. vom rolosi 'ot^FuffiS, * |-'f-:e

: e d.ac{" f n+ q.
in locu"#A[t .
: ;)*
SIRURI CU LIMITA
+ @ SAU _@
141
2. Criterii pentru existento limitelor infinite pentru girurile cu limite infinite avem criterii simple de existenta limitei: atunci b*+ ]-co' l) Dacd'a*+ le 9i b*>-a* pentru orice n 4'N' N' atwnci b* + - e' 2) Dacd, (In + -@ ;i b* 4 an pentrw orice n
ln afara fiecatei vecinatdfi dacd a*+ + co 91b,}.a*, lntr-aclevbt, atit mai mult un numbr 1i*|'Si'ia iirflri un numdr finit de termJi "i co. br+ deci (b") girului f '----Se'"'ra1ioneaz6" - co 9i b*{ ir-'mod asemSndtor ln cazul dnd a6+ Exemple. l) 2n > n qi n-> 2) d'ac| a)-2, In Particular 3) -(2n+1)< an> n qi n+ 2* n I a, f co, deci 2n4 f + @' I a' a lui * co se afltr finit de termeni ai a"'
lr
co' deci a1 + * co'
lln +
-n$-'t+-
c o ' d ' e ci(2n+
1)+-co'
3- Siruri monotone nemdrginite $timclungirmonotongi.m[rginiteste.convefgent.Vomarat,aaclJfr : ca qirirtite *onoiot 9i nemarginite au 1imit6 infinitl " 7) Orice 1ir crescd'toar ;i nemd'rginit are I'im'ita *e'
oarecare *l o.vecinitate ln aclevir, fie (an) un qir crescdtor 9i nrcmdtginit'.gi fie @' t adicd ay e (a' I a).; a, > gir un termcnal,r in i.-argiJt,.*irta a lui { oo. Deoarece 1or1 + @')' "rl" aN' decia'n> a'.adic1 ane(a' avem'an) d,ac6""nlN, deoarece girul este - t termeni, ln numdr finit' deci mult piimii-lf it6,.it ln aJara semidreptei"r"""Jioi, tr,"+tJ-." an+ + aJ.
2) Orice ,sirdescrescd,tor Si nemd'rginit are limita

d
i
- e '
Demonsttafia
se face ca rnai sus.
putem da acum urmatoarea formulare rtnitat| relativi la girurile monotone: ;irul 9i nurLai d'acd' finitd' d'acd. orice gir rnonoton are limitd.. Limita este este md.rginit.
Exemple. l) Dacd a ) 7, 9drul, (an) este crescd'tor 9i' nemiirgini't, liman :
n1@
deoi
o.
t42
DREAPTA INCHEIATA
9i nerndtgini't' atunci' 2) Daed' a > l, i'ar (x4) este cvescd'tor arn: fm * co'
Inatlev6t,dinzu:(.1611deducem4rn-<axn*l'-deciqirul(a'*)estecrescdtor'Dac6'qiruJ(axn) a""" un majorant M : ad' ri ri"-#gt"tt, "i "r arn-{ ae Pentru ofice n eN' este nemirginit (mai ipoteza c6 (211) cr pentru-orice n F N, ceea ce.contrazice Rezulta /2( deducem crescdtor' fitud ti ti' precis nemajoratl' agao# A;")-";i; "t-atgioit * co. )::\",": alunci ginemdrgi'nit'i'ar rn| 0 pentru otice n EN' 3) Dacd'a> l,9i (r) estearescdtov
ffi"r"
ta: I a'
xn). esle,cr-escdtor' Este eviclent ch qirul (logo M :logau" uaca al-fi mbrginit, ar avea ua'majorant logoxa ( logo a Pentm orice n eN' ipoteza c{(xa) &esc6tor'-avem (nemaeste nembrginit log; tr"+ + @'
oice n N, ceea ce conttazice cle nnde /2 r( ocpnrf[ Jt""""-Jtgt"tt 9i fiind jorat). Agac1ar, qi,,'r Otg;-"rf
4)Dacd'a>194(t7)ested'escrescdtorgi'arelimita0'iarxn20pentrworiceneN' a,tunci ttn+ I:*rof" 6'
este (esary1f|11' Evident, 9iru1(logoz1a) minoraat m:loga Dac6.at fi m6rgini-t, u'-to"^ un

logo P -( logo *nPenttu /, penttu orice n e-N'
p cu p > 0
orice n E N ' c6" rn+ 0' Aqadar' girul
deci 0 < 9:(
E;;
;t.:d-
it'ii'ei'";t'
ji' rii''a descrescbtot'tleaucem

limlogo xn:
xfr4@
ceea. ce contrazice ipoteza
cD'
5\ Dacd a)
9i' nemd'rginit' atunci: l' i'ar (16) ested'escrescdtor fu n'n:6'
N' E s t e e v i c l e n t c i g i r u l ( a / * ) e s t e d ' e s c r e s c d t o r g i m d r g i n i -oc t ' :( d ear* oare ce0la* n \ < 4a /lp e n tfu orice f}etrnt -( ii." 1.u""ii;;';;;;0 orice n N, deci i,"'1 "l't"1t[""ig""i-t pen+t.ooricezN' deducim^rz^-<.xi" ;;<';;" di. o*, ci Dacb am avea d > 0,';l;;;;3 a : 0' adicd arn +0' nemirginit)Aqadar' ceea ce contrazice ipoleza ch (nn) este
$IRURI CU LIMITA
+ @ SAU -a
143
6) Dacd' a > 0, iar (xn) este arescdlor 9i nemdrgindt' atuncc

I $ ln adevbr, cleoarece a)0, tlin zn4
-::.r':
n*+t M :
* o'
este crescbtot' adice' (xfi) cleclucem 'f;-<'lr+t' pentru oxice n, a xo.-(adic' an, avea am ad, 4-r<. Dac6 ar fi majorat de un num6r ner'larginit Agaclar, (4r) 9i fiind'qi ipoteza cd (x*) este nemdrginit. ceea cecontrazice "rr. crescitor avem fr|+ + @.t 0' i,ar (xn) esta crescd'tor 9i' nemdrginit' atuncd *ld+O' 0' atunci ttlq + ! 8) Dacd, a' > 0, i'ar (xr) estedesarcscdtor 9d are I'i'mita sus' mai ca Pentru demonsttalie se rafioneaz6 7) Dacd' a) a '
ilitt ol" qitu49ryu--.!iti!"jnf Proprietdli

af1[ cel Dacd an-+ -f- oo, ir:' af'ara fieclrei 5smiqrepte^(o' !*)..se un numef mult mai atit cu girului ai t"r*"d! sl finit mult un numEr \o,). h;t a" termeni ai oricdrui sub;ir a1 sdu, deci : are de ase' iccd (a,i (u'elimiiq' lcx., atwnci orice subgir al girwlui (a*)
nieilea. lirntta *a'
in mod asemenetor:
(a,) avel,im'ita-@, d,acd. olice swb;ir al sd'uare I'ivn'ita -crc'
Tinind.Sean]'agideproprietateacorespunzetoareagirurilorconvefgente,'se poate da itmdtoarea formulare [rntatl: 1)Dacd'un'sirarelimitd',oricesub,siralsd.wareaceeagil'iynitd'. {,

Exernpl,e. )X"":f funk:+a' cot,,):TQ"-1) : *a" rim.2n:*co; 7tm'l0n:*6'
Ralionlndcamaisus,propoziliaurm[toareriminevaiabiligipentru iimite infinite: 2\Dacd.ungitarelimitd',frinad'd'ugZr!a'.:!'ui'nld'turareaunuinwmd'r tertmeni, obpi'nt* un ;ir-c'tt' acee&siI'i'mitd"' d'i fi,nit t"'""" "{"i^l"i'C"iitr'."--po'"i" de asemeneaextinde 1a giruriie cu limitb infinitl. 3)Dirt'oroce;irsepoatee:ctrageunsub;ircarea're|,iynitd,'Dacd'9i'rwl este*i'r[init se poate exlrage un swb;ir comvergent'
144
DREAPTA INCHEIATA
cu limita
Intr-adevdr, U""U o"_,?j-olgt, pentru orice onp)P gideoareceJi^ num5r p : "lj" ,Urror, M exjstduntermen + c o , r e z u l t e l i m a " ^ . : r _ 6*d : / - r ., r- - . ' | '-' \ " n P ) P e X srLc 'este un s u b gaI ira lgirului ? un suDqlt b+a \'nPlPeN girului (ar). ( a r ) . Se f o ' " ? S e deduce deduce - i n -'-* , l i u - -'semdndtor . ^ * r ^ , . - , . c5, in niod*a
;.^dacd Eirul este neminorat, se poate extrage un sub$ir
wnuisir care ,n ,i) rf,'#r:;!;ryi#;;# ord'iniitermenitor aretimitd.,seobline
ei i;f i""'""1-i :i:iu:r:, - * razul clnd
lnn -t co gi dacs (b') se obline din(an)prin.schimbarea ordiniiterrTr:.tftxttJ..:t1'3."su (a,). deci ;;;;,;-;::;:e.'"rff?':nri"h;l,Tl
"lu 6;.";;ii;:i%:"l1:illJJ;'i: "" ""[?l,iiii ri "9 sirurui

inainte.
(dr) este convi:rgent
a fost considerat
ordinea termenitor ory,nrf),ToeiiJ.;r7u,I,7,',0:;o!:f;chimba astJet. inci.t sd
*,u"fi"?"#i,Tiff"#i11:ii'|"u",ui ruir. se f; J.,?;# fl:;i.,? x,,*:;ff,:,srnga

: @, i"*),"m br., br, . . ., bn,. teugit sd aranjdm in ordine cresch.toare termeniidin bu . . ., bnr, . .., bno, afara semidreptei z6:
,'.."1;t:1#ffij':;lj'i
vp+,: (p + t, { co)care apar in prusse Xt;?T%-idreptei aranu):,rr*"'ru?;,u'o*' "'' b't*,'

tol.i termenii girului inifial.
lu acestrer obfinem'";
: confine
;'l#;f#tf n"r",,ft
?Jilf ,ff:inl;,"J:.panzdtoarcaeirurilorconvergente,
Dacdan'n',!, *j a -(.-#oo) pcy. o,!{-a. pentru oricen e N orriineattiititilrilt1et' ;i incit sd oblinemwn pir crescdtor :ie"r#or;'Io.*u" ur rrru),9fr:: rf;r7" tn};': P:: " sctt imba ordinea termenitorca s d oblinem
vp: (@, p) are rui co.
Se rafioneazS ca mai sus, folosind vecin'tdfile
|inind seama gi.9eproprietatea corespunzitoare gente,sepoateda urmetodr""'-l;;;;ri"unitari de ra girur'e conver_ : Dacdao-, a,(_.q\< q_< oo) pi O,:,::-.:.aanpentru poate orice sclrimba n .ly', se ordin)a urnintu) i'siLipnr* un sirvescrescator cu r,imitaa. E*ernple.
Dacd. a > I ;i dacd zn+ : co pertru a pune * ca, atunci orn+ faptul vom scrierrim *co, cd qirul ar' ln loc de (zr) .r" lima/n: iarl; * * co in evidenfd
SIRURI CU LIMITA
+@
SAU _O
145
pdrl schimbarea ortlinii termenilor qirului lntt-aclevbr, f1e(yr\ tL qt erescdtorgptt::t nou ordinea termenilor girului (a}r)' -' S"ndtti"a'ai" ;;;* (z-). Avem !n+ I *''i";{ -,. axn-> * (axn) 9i deci ottin6'$til irrilem --^, arn->0' Vom scrie: - co' atullcl 2\ Dacd a ) 1, 9i dac|"x*+
o'
n.'rem-y'+ dtn (x*) prin schimbarea ordinii tetmenilor' Fie (yr) w gk d'escrescdtor obtlrrttt ott+O' deci 0 deci''air+ 9i --^, 1^- , r r m \/nt o' V om scrie: + c + a, (xr) 0)' atunci logoxn+ 3) Dacd a>']. qi i*t
"::--f":
a '
'*!T"or*
4) Dac6 a> | 9i **+O' (xn>
trtu: + (n'
co' Vom scrie:
0)' atunci logo ftn4
)l*:'o'"r'
Nn: - 'x)'
'tle lnexempleleSgi4seschimbS r d i n e a t e t m e n i exdmp-lele lotgirului ( * , la ) . cnurndrul a s E o b l ipreced'ent' nemungir ji o apoi ioio"""" (y.) crescbtor, respectiv'a"""*r"li.r, ""
s" poo"J i;;.^;::|t
ri";;;f:{:;:j"i"3:":";T,-lf5'i::?T
@; 1nfr, eh: @ O;
- a. d.ac6togux,+
aLttnci xn+ o' : d'r F se folosesc exemplele prececlente' Se' pune Yn : logo *o' decr tt a : e nini esemptele de mai sus deducem Pelntall
li'n 4-@ e4: Xn)-
lnm. ln x*:
Nnl@
a;
lirnlrl x*:
tn'O
co'
7) Dacb a > 0 9i frn-> t
co, atunci 'l"n
+ co' Vom scrie:
-l- co' "\T*o1:

8) Dac6 oc) 0 9i frn+ * co' atunci *lo n 0' Vom scde:
x\n;"
9) Dacd a > 0 9i rn+O, (xn> 7i-,n;":
frfraV
: o'
+ co' Vom scde: * co.
0)' at:unci xld
un 'ir pentru demorstratie se schimba ordiuea termenilor girylui- @n) ca s5 oblinem ale girurilor monotore. respective proprietalile se'folosesc gl apoi (y*) monoton
cu tevmen'ii' 7\ Dacd'&*+ * rc ;i b* -+ f oo, atwncior'ice1ir format I'imita * oo' are' oclrecare orAi'il'e sirwriiJrli-) ;1"(b*),'i,ntr-6
af15 un numi'r finit de termeni lntr-adevhr, ln afara oricirei semidrepte (q' | *) se un numdr finit de termeni lsmeniai ta")'-deci f#ia" dit"r"i gi at girului (an) ai giruri' deci c*+ I a' ""-'ai doud celor tetmenii cu format .i irir"at"i-s'it'1cn1
Analiza matematicd, vol' I
lQ
t46
DREAPTA INCHE]ATA
,*uu?,?j,io,f ;*1";,ff;i"xi;;;;ty,#,::Sesirf
Se rafioneazd ca mai sus.
ormatcwtermeniicetor
. Jintnd seama gi de proprietatea a girurilor convergente, se poate da uimdtoarea formular" r "?1jf#zdtoare D.gcd (a,) ;i (b,) . |,imitd xo e R, atunci orice gir .ac.eeagi cerlnenu';irurilor (o") .qy format cu ;i (b*), intr:_oori;ni ocryeca.re, are l,i*nita xn. 5. Trecereolo limitd in inegolitdli . gerte' propozilia trm'toare, demonstr?,\d.,Iu inceput pentru giruri convereste adevirati gi pentru giru're cu limita infinitd.
* _ i!Tfr;:;)
,o (b,) stnt siruri nt tirnitd si dacd a,1-bn lentru orice
,f* o"--< 0,. liT

lntr-adev5r, ln toate cazurile care se pot ivi: { a; t cerlujil ool aio c.ere - e at.rle ii-iti j;l;';,H"ji.ln+ "rir"i"i?;r:J:_rjil;g Rezult' de aici c5 este adev'rat' gi proprietatea urm'toare: ''' iar (a') 9i (b*) aw aceeapi timitd xo Q R, atunci fu-) "l:tt;ir.<.1.'* * ! ! : - care in $rDn* ! a - ;a n + x o q i b n +
6. Modulul
* oo. Dacd, a, -, _ oor atunci la*l _ * oo. DacEa'+ * coin afara (0, * seaflSnumai un numdrfinit de termeni: pentru ceilalfi termeai, cares: semidreptei _co) rne i" deoarece timita unui $ir nu depind; "'"-iii" êt2 i0,.1 gl, *.i, lr->1, deci lanl: an gi, alliliiilar finit de termeni, avem: )\t"*1-Ho*: r,. * ji |'T"ffi;# 11T. "? oln * co. Dacd a* -> f co, atunci lanl *
;r;.#iri*?l-;i#{;?,i:T";*feigii??,::j.:T*,;i*
cd I.anl-, * oo. Fie pentru aceasta f $ "5 aynftey
i
OPERATII CU SIRURI CARE AU LIMITA
r47
Pentru a putea afirma gi in aceste cazuri c6. limita motlulului este egal5 cu modulul limitei, sintem condugi si punem prin definifie. l*.ol:+ootil-oi:*oo.
$ 4. Operotiicu giruricoreou limitd

1 . S u r n os i r u r i l o r core ou limitd Proprietatea cunoscutd: Swma a d,owd ;iruri eonvergente esteun gir conaergentgi limita suruei esteegald.cu suvn&Iim'itelor se extinde, in cantlir, care unul cel pulin din cele doud giruri are limita infinit[, in felul urm[tor: Dacd.an> d ;i bn - * w, atunci an J- bn + * oo. II) Dacd. &* 4 a Si b* -+ - @r atunci ao * bn -> - oo. I)
lntr-adevdr, tie (a, I co) o vecin5tate oarecate a lui f co; atunci (a - n, f oo) este de asemenea o vecindtate a lui f co. Deoatece bnn * co, aveln b*e(aa, f co), adicd cu exceptia utrui numdr finit clintre ei. Atunci b, ) a - a penttu tofi indicii, an*bnlela-d.:&, ad,ici, an -l bo G (", * pentru toli "o) d^tbn++co. Proprietatea II) se demonstteazd indicii, cu excep,tia unui numdr finit dintre ei, deci
in mod analog.
DacE (ar) este convergent sau dacd" a, + f oo, atunci exist[ ocastfel ca 6rn> o(, pentru otice n g N. De asemenea, dacd (a,) este convergent, sau dacd"a, * - oor existi oc astfel ca a.n-{ a pentru orice n e N. Din ceie doui proprietSli de mai sus rezxlte urmetoarele patfll propozifii; @ ;i bn -> foo, atunc'i a,*b^-+ 2) Dacd. G* + a ,si bn -+ {e, atwnci a, I b, + | l) Dacd, &n+ * *oo. x.
3) Dacd. &n + & ,sib* + -96, atunci e* * bo -> - oo. 4) Dacd. &n+ - @;i bft -t - oo, et44ncia** bn -) -
oo.
Bg"ttg a putea afirma. gi in aceste cazlurl c5.Lim,ita surnei este egald cw swma lirnitelor, sintem condugi se punem prin definilie (notind in 1oc "o de *"o).
oo f oo: oo
a*rc-ocfa,:oo' a+(-oo) -oof(-*) :-oofd:-e :-oo.
oricare ar fi a. R; oricare ar fi a e R;
DREAPTA INCHEIATA
148
sens'
care s[ cuprindl atit teorema Putem acum da o formular" l11l"te putt" propozilii de mai converg"ot;:;i#""i" giruri doua a relativl 1asuma sus' sau intinitil) (o/-li (iJ 'au l+t''1 (1**u arc limitfl 9i Teoremf,. Daei qiruril" atunci b^) (o*'+ sens, ];lii;"-h gi rtael suma rimit*to* uiu : lim a* * 1i2b * lirn (a* 1- b*) ' fr'@ n46
;-.'"
--+"' '-" - 2nr r' - 2n'" ' \i:l',":"i,"-*i,'-'sl o, t, o. "' ' I' o' "' Y fi+ u )',t,
k-u. t#itu.
;*: * oo ti lT - oo"' maideParte ,,ca"i oo Cantlexceptat ,'

Observa!ie' *ropruiiii;;;ti'ii"tt;
fi d'enumit bn: - oo' Acest caz va
extinsb cleadunare g' E+ R' Cu operafia funcfiile Fie -"'"{.t!-:lit relafii : i'rmitoarele inl-(f(x) 'l s@D>- L\f J@) 4- br e(4
zE ftl
$i:
s'e-U@)-t ePt))-<s1q'f(4 | stp"g(tt)'
orice
* : m, dac6. tntr-arrev6r, f: i @r' : : :=ti:r' :""::::##;:t:il::1,":""* E, tleci, tn1 * 1m2\<"inL(.f(') + c?t))'L *

e
putem scrie acum egalitatea Pentru orice mu1!ime A CE - tnf f(x) ---'\ ' : suP/(r) a(A\ reA
*e-e'
fie ci sint infinite' fie ci marginile slnt finite'
OPERATII
CU $IRURI
CARE AU
LIMITA
r49
z. Produsulcu scqlori ql 9ir@ real' atunci (b*) este un gir convergent 9i ocun numbr $tim cd dacFt' girul (ab") este convergent 91 lim (xb*): ofub*. lncanl|cind.9iru1(b')arelimitbinfinitl,avemurmetoarelepropozi|ti: -b' -> - oo' d'acd' 9i numai d'acd' I) b*+ **
o' decib' (a' * oo) dac[ d'ac69i numai tlaci' 9* < : Sd observim ce avem br> a t" af15 un numdr (4, semidieptei ai"ia tn Agadar, e). cD , .+. ?) - a) se af16 si numai dac6 - bne(Jemidteptei (- co' iioit d" termeni ai qiruruiiU-litagi'""-Ji.a""a^t"-;-i; a oo dac' insejm:rb cLb'+ a""*ta t-a'i' numai un numdr finit ;'"ti'ryt;;;;li-qit"ru - a' gi numai dacd - b*+
Proprietatea se poate enunla 9i astfel: -an -> +co' &n + - e d'acd' 9i nurnai dacd'
*fi
lntt_ader,5r, se pune @r: _ br, deci Qn: brgi se aplicb proprietatea de mai sus.
1) Daci
b* -+ la
gi a )
O, atwnci abn "+ !x' + -)dac69i
u-=(:' eb*> a' deci' ch b,2 9 d^.eqi numai d'acd sd observam numai dac6oakrfrJf;#r-',o"r""rr"
t ^ \
(a, * co); deoareceb*+ * a, ir alara semiclteptei

numdr finit de termeni ai gtuului (b')' cleci in afata semi-
f co' qirului ('br) gi 6eci a6r+ afli numai un numSr finit de termeni ai (a, Ir?ot"i I o a) .Din pr p f ise et e'ileI)9i1)demaisusrezultiinciurm5toarelepfo-
[3,
-)
se
afld
numai
un
priet[]i: 2) Dac[ bn + -e
Intr-adevhr, ln gi deci abr-> - co.
' ;i a ] 0, atunci ab*

-1- co' cleci e(-b) + f co aclic6' ab'+ ! a
acest caz -b*+
3) Dacd.b*'
(: lntr-adev6r, a)b*+ - a. (-
I
*)
-> - e' @ ,si e > 0, atunci (- ") b*

bn: u . (b*), iat bn+ @, deci a(b*) n
co' aclic5
4) Dacd b*-
- oo fi o(>0,
atwnci (-")b*
+ + co'
lntr-adevdr,-b*+lco,deciu(-b*)+*co'sau(-e)b'+!a' observalie. 1. 3) 9i 4)' lutnd Proprietatea I) este un caz patticular al proprietSlilot
ot:
150
DREAPTA INCI{EIATA
Pentru a putea scrie gi in aceste cazari (a + 0) tm (ub") : ulimb^

n4@ n1@
sintem condugi si punem, pentru orice numbr-real a > 0:

0( , co: a(--) (-") *: o,o . d-: :-oo oo (-a) : co; cr:-oo; -co; : *oo.
(-n)(-".)
-oo(-a)
Rezultl, in particular, luind a : (-1)(-l)(-
- 1 -oo; (- 1) : foo. : oo.
- oo(-l) : -) : (- -) -(
tn loc de (-1) (-*)sescrie

Observaf fie cd nu are limit5. ie. Dacb ct:0, gmr
- oo) ; deci - (- -)
avem bm ubro:0, lo,aj1xte
oricare ar fi qirul (b*), f.ie ci. are, gi are toli termenii nuli.
lntr-adevdr,
constant
3. Produsulgirurilorcore qu limitd produsul a doul giruri colvergente este un gir convergent gi . $tim,cd limita prod,wsul,wieste egald.cw prcd.usul, I,imitetor. Dac[ unul cel pu]in- din cele doui giruri are limitd infinitb putem enunfa urmd.toarele propriet6li : I) Dacd e.*)- a ) 0 gi b*lntr-adevir abn+ { a Ei arbo}
* x,
-
atunc,i&nbn-+f
a.
oo.
ubn, deci anbn->.7
II) Dacd, ao)- a >0

a;)-
pi b,-
n,
a t w n c i a n b n - - +-
oo.
tle indici) gi din
Deoarece bon - co, avem 6, < 0 (cu exceplia unui numdr finit u, ded.ucem arbn-r{ ebn; dar ebn+ - co, d.eci a*br-> - @.
III) Dacd a*4Punindg: o,)0,
a(0
gibn-+ *
B>0,
"o,
a t u n c , i6 i , n b , +- d . ,
+ cc ai deci anb;->-a .
avem -an)
deci -anbn->
IY)
Dacd. a* --1 -a
br+ {
< 0 li bn co, deci "(-
x>, atunci anbn -+ {a.

abn-> { a.
lntr-adev6r
br) -> + co, adic6: -
OPERATII
CU SIRURI CARE AU
LiMiTA
151
oo existi un irumar S[ observdm ci daci a* - a.\ 0 sau a*' * unui numar finit cu"excep}ia incticii tolior) 0, astfel ca o,J "*p""i{u 'sti dintre ei' < un nufiIer n ^ a n <&*+ 10 o sau 'cu - oo'. exl dac6'ar-+ De asemenea,A^^x
n, atwnc'i n, atwnci P, atwnci rc, atunci x>, atwtci rc, atunci >o, atunci
excepliaunui numarfinit pa"trq l"}i indicii * > o"""rtr"i-;;;j<l--" propozilii: deducemufmitoarele paiup-fi6"tati demaisus dintreei.Din c"1e
d'*b, -+ f oo' &rbr t - oo' a',bn -'> f oo' 6'nb* "+ f oo' &*bo &*b* n - oo' Q*bn- f co' rmlr finit + 0 qi un numir infinit' afirma cL limi'ta Prod'u' tozi$iiputem
ffi iJ#::1X1"1"'3"T5ffitff?,1i. f;
co' coco; oo(: "o) ("o) c: co; (-) (co' "t):
operaliile 0'oo 9i 0 ' (-*)

Exew ple. & d l ) ( a " ) : ( t ', : , : z . 5 a n '
nu sAnt
a*-> 0; b*+ | a; anbo+ a, a*+ br+ 0; a; ! a.
21 @):t,t,,, ..;,
( b , ) '1 . ,2,3, ..., n, ... (anbn): a, tt, a, . ..' a' . .' 1 1 1 (bn):1, 4, 9, . . ., n2, . . ' ( a n b n ) : 12 , , 3, ...' n' ...
I
| anb*+ an+ 0; br+
3) (an): -
1, -
1 3
1 n
n, '.. 1
^ z
. . ..' _r' 4 )( a " ) : t . t , 2", r_ . ,i , ..., 4n - 2, 2n, ... ,4 ( b n ) : 2 ,2 , G"

(anbn):2,1,2,. 1.,. , 2 ' 7 , . . .
Dacl care primul
( b * ) : 1 , 4 , 9 , . . . , ? t r z. ,. . (arb;):- 7, - 2, - 3, -.., 1 1 1 1
| a; a*bn+ - @.
an->0i bn-' * a: nu are limitb. aite patru exemple in
in aceste 4 exemple se ia (- br) in loc de (b") se oblin co' git are limita 0' iar al doilea qir are limita
t52
DREAPTA INCHEIATA
Putem da acum o formulare unitari care sd cuorindi atit teorema relativi la produsul a doui giruri convergente cit ;i cele gapte propozilii de mai sus. T e o r e m i. Daci qirurile (a") $i (b,) au limiti (finitn sau infinitl) produsul limitelor are senseatunei qirul produs (a*b,) are limiti gi dacil ;i lim (a,b,): lim an'lintbn.
fr1@
tu+ @
&1@
Caztri exceptate: Iirr' an:0
ti lim b,:
ooi
,I*o*: o ri #*u,: - oo.

Fiecare din aceste dord cazui va fi denumit mai departe ,,cazal l * ) s e r e d u c e T a c a z : . t0 o o , d e o a r e c ed a c [ D e a l t f e 1 ,c a z t 7 0 . ( 0'oo". &n+0 Si b*-> - @, atunci -Atu->A Si -b^ -> oo si &,bn: (-*")(-b").
4 . C i t u l s i r u r i l o rc o r e q u l i m i t d
$tim c6 raportul a doui giruri convergenteeste un sir convergent dac_d. limita'girului de la numitor este diferitd de 0, gi litn'ita raportulwi esteegald' cu raportul Lin itelor. Pentrn girurile care au limite infinite avem urmbtoarea proprietate : I) Dacd. b* d'acd' bn -+ - oo, atunci ^f * 0. * @, s&'t{,
vtu
Din ipotezb deducem cd lb,l -, * co ; sd arbtam 1 cd -->0. bn
"t lI : b , |l
-> 0, de
unde
va
reztlta
I'ie (c, p) ovecindtatealuiO, a < 0 < P;deoarece )b"l-, i l 1 l l adicd lb,l > ; 9i deci -, < p, adicdl; l D n l F l l l l o o 0 mdr finit dintre ei. Rezult6 "U I t l+
cc, avem
, -r*J, lb"l [-
( 7
l p), pcrrtrutofi indicii, cu excepfia unui nuI e (4, l -, + 0. 9i deci
Din aceastS proprietate
deducem urm1toarele propozilii: atunci %'-" 0.

vk
1) Dacd a.n --, a ;'i b, -> !x, 2) Dacd. a.n-+ q. S'i b, -* - a,
atL'rnci lt -- A.
OPERATII CU $IRURI CARE AU
LIM]TA
153
lntr
aclevdr,
in
ambele
,u"tr'i
L+ otu
0 9i u 1
a bn
i : o r . - n otu e'0:0.
Pentru a putea afirma 9i in aceste cazl:lri cd' litnita egeld. cu r a.port'wl1inn'itelor, sir-iterrrcond ugi se punem
raportulwi
este
" :0
+co
gi
& 0, oricare ar fi a' e R.

- @
[?) Ii"lr"
observalii.loDacSambeleqiruri(a,),(b)aulimiteinfinite,despreqirulcit alteori (finitd sau infinit6), mai putem afirma nimic. uneori girul clt are limit' "" a I R, plutem gdsi doud qirud (a,) qi (b') Mai mult, oricate ar fi numbrul rl*ita. infinite astfel ca ? -' bn o' co -, -co ;, -, @ -co ]li sPunem ca
cu limite
De aceea nu se acordd nici un sens scrietilor
opetalii1e respective nu sint deJinite, sau cd sint operalii fd'rd' sens'
Exemple. l) (an): a, 2a, 3a' . .., nd', " '' (a > 0); (b,):1,2,3,..'' n' ... (go),,, &, a. ..., a, ... an+ + @; bn+ | a;
Lln - + 4 .
\b") 2) (a,):l,2,3, ..., m, ." (b):1, 22, 32' . '.' m2," ' I I 1 (ou\ \ b " ) z c n 3 ) ( a n ) : 1 , 2 2 , 3 2 , . . . , M 2 ," ' (b*):1, 2, 3, -..' n, " '
bn a,n -> + d) b n + ! a :'_> bn an+ bn+

an - ->
&s
l ; l : r , ; ' ; ' " "
0. + cn at
-1- @. I + @ @
[ % ) , t , 2 ,s . ' . ' , n , . - .
\b") 4) (a,):2, 2, 6, 4' ..., 4n 2 n (bo):l, 2, 3, 4, .. " 2, 2n, " ' l' 2n' "
an-> bn->
( % ) , " .r , 2 , r . . . . , 2 ,t , . . .
\b"l
nu ate 1imit6.
oblin alte exemple cu - l unul sau ambele giruri din fiecate exemplu, se lnmultind litnit6 - co' au gituri ambele sau unul cind cazul Dentru - co 9i bn+ - a' a."a a,n+ +(n Si.bn+ +co, sau dac' ar+ "-^^"-*irf,t"i"-.tr"i""r"i ei; daci deci qirul cit are termenii pozitivi, cu excepfia unui numbr finit dintre ,ir"r [9] \ onl -p co;' are limild, aceastb limitb este pozitiad (finitd sau
154
DREAPTA 1NCHEIATA
pentru un numar a < 0, putem gdsi totcleauna un gir e*+ '? astfel ca ort n.
* co gi un qk b*+
a'
,l
!
i
Reamintim cd o altl operatie fir[
sens este implrtirea
cu 0'
sau in{initd'),
[an\ girul"n[t",
cit {3J *" uneori limit[. (finitd S_aar'tat cd dacd"ar+0 9i b* + 0, ,tuul \.bnl
alteori nu are limit5.. Dacd. insd a'n4a'l 0 (sau dac| ao+ uneori are limita + co sau an+ + co sau co) 9i bt+0'
este totdeaun a nemd'rginit;
co' alteori
nu are limit5'
Putemacumdaoformulareunitarirelativllalimitacituluiad.ou[ giruri : Teoremd.Dac[giruri|e(a*)9i(b-Iaulimita(finitnsauinfinitfl) fmiti 9i: gi dac[ raportul limitelor are sens; atunei]9iru1(;l*"
lim an fiml!-n4@ lim'b" n'a bn
Caz,ai excePtate:
i)
]'E l a n l :
* "o si :ylu"l : * oo'
2"' aici vor fi clenumite ,,caz,Î Fiecare din cele patru cazl'ti cupfinse * -, ; d" exemplu' daci reduc la caztt|i co i, {'" De altfel, cazlrlile - a o ' I t o + ao'-
oo, iat!!un: -3,tt"'' &n+ -f oo gi b, -> - oo, atunci b*- * avem 9i lim &*:0' acestcaz va fi denumit 2) :*U-:0..??,"U
mai d.eparte ,,cazul Obse tv
I |
alie'
I n c a z u lc i n d )*n"
+0' ti:*U":0'
a v e mt o t -
deauna lirar'l:zl:
,-o I brl
* "o'
$ lb'l>oaeufl-*
lb"
lntr-adevar , ' l+ 0 , lb
lba |
co; apoi lanl+lal>o'
<leci
I - ' I 3 l-' *' *. Trebuie observat insb cE' otqr 'co: @, .o. acuca eucalgl "' la^1. | | lb" I l w t t ' -=-: + ' 'lal I posibil ca t*t sd nu aibb 1imit6' [fl)
a oo'este
OPERATII
CU SIRURI CARE AU
LIMITA
155
5. Aplicofii l) Dacd.xn+ * rc,atwncip + -> e. Vom scrie
),)--
A5+@
!,' ": 1imil + frft t.
r.
ficd
Putem presupttle fr* ) 1, tnlSturind, eventual, numdrul finit cle termeni care nu veriaceast6 condifie. Pentru fiecare termen xo, f.ie p* numdrul natwral care verificd inegalitE!ile Po{xn<P**1.
Deoarece fr*-, -l @ $i P"I l):r*, Pn-> * @. 1) slnt formate Deoarece (?*) Si (?i*
avempr, f
1+
co gi atunci
avem Ce asemenea g co, rezulti
clin numere naturale
gi au limita
n+o
( l\tn -e, lim llf-l

\ PnJ
,-rI
r-[r+
tleci
P"+l)
]o**':".
Avem de asemenea *-0,;n-0,
t u'l:t *;i) (' . [t "u-* |-l:

A t u n c i*l ; t,
deci :
: t
I -1
\hn
* tJ
{t
\fnrr1
e"+r) t
P"*
lr
+ p-+ rl 'l-:e
lJ
n-, De
riorfr+-] lo":ri-fr+ lt
\ f"-l r'a I asemenea,
')'n*t,,-ft* t
ll n-a I P" *
r:e.
deci:
: l,*i,)'" (,*i,)0"*' (,. ;) ,

?o:( l nn l l fn { l I declucem succesiv
u+@ \
1J :, .r : e. rin'{r * +J"*' : rifr o 1j'" rim {r 1 ? zao \ n+a \ ?nl ?nt nl

p ,+ 1 < [ : < n ' ' + |+ t ;,-' *p,' e " +r <
1 1 1
Din inegalitdlile
| . ;if".
aclicd : (
.{, ' -= (' * *)0" " (' n.t*)" (' * i,l" * }-)0".'
1 )i"
\t+p"+t)
' t |t * ; l
7\rn
' l |' * n l
7 P"+t
156
Ei, deoarece girurile de ra extremitbfi
DREAPTA INCHEIATA
au limita
e, rcntttd
cd girul * |,t |.
]1" xnJ
are limita e.
**+ - a, atuncig + 2) Dacd,
f,lr"
+ e. Vorn scrie
frn4-@
lim (l I L\'," : t. xnl

\
Sd punem !n:
xr.
Irt:ut.ci !n+ t |
co, deci !, \Yz-t
| +
co 9i deci
l'* *Dar
r)
+e'
:\ (^ r-!\-* l, *1 \-* rn)

l'!*t
- ( Y " - t \ - r ": [
\ Y" J
n'
\Y"-rt
:j": , \ ' ": ( \r + -Y "-1)
( | \Y"-r(r* t :[t*y.-r|' l. y,-tl \

Deoarece !, - l* * co, reztTl6' "u#+ (, 7 0, deci t + ( I #+ qi cleci:
7\xn r \tn-| j'* {'* ;l':;ltt' * ;=),i'a
1 \ e '1: e ' * [' r,_rl:

1
3) Dacd' x,2
O, atwnci (l + x,)*" - e' Votn scrie 0 9i x* -->

I
rna 0 zn)O
1im (1 I
x,)*":
e.
Sd.punem t":
1-
o ; deoarece
xn)
0 qi xn +
0, reztlld
!n+
dJ qi deci :
[, * L\'" n,. \ v*l

Dar
I
(r+ton\6:{raal"
\ lnl
qi deci:
I (llxr)rn+e.
OPERATII CU SIRURi CARE AU LIMiTA
L57
4) Dacd, r* 10,
g,i xn -+ 0, atwnci (l * x*)'" + e. Vom scrie

t
1im (1 I xn)"' :
ra-O tn10 : I -; qi ro+
e.
Sh
pnnemT,
deoarece ftn 10
0, avem !n+
oo, tleci:
7\v, | +e.Dar lI+-l \ Y")

I
(t+*,)il:(r*i)'"
gi cleci :
1 (lll"n)'tu+e.
s) Dacd
x* -> f
oo, atunci2fra
q.
Vom scrie
tlm__+oo.
tn+t frn
lntr-adevdr,
d.eoatece er )- x penltr
orice z g -R, avem:
adicd
:(;fffif: [it(tn)':(i'',
e " n l 1 Dar -xn+ + cD, Z>-7xa.
;: ( +Y: tl | l*; J \*; /
( ?\" e*n (#)' (,7\'. : '-\',nl
deci:
ti^ !
fta+ q )ln
: o",
Observalie. Rationamentul de mai sus se aplicd pentru orice baz\. a)-2, in loc de e deoarece penlt:u a )>- 2 aver:n ar > r oricare ar fi z. Se ya ardta mai departe cd avem: lim ha+@ oricare ar fi a) 1. a*n -=-+oo frtu
6) Din exemplul 5 rcz:u'ltl, lim !2 : O.

tn+a gxtt
DREAPTA INCHEiATA
158 7) Dacd' fr*+ * @, tcnlO' try-'0' auetm : o.

x perliiu' x > 0'
Vorn scrie
limlo'"
rna@ la
0' deducem x)tln' Din inegalitatea er )- r > avem 1' xa )PresuPu-nind ' t-\q 1t--:
,x :,t"# :,,:: _. :, 2!:2 G'

\/n ^ I 2 -->0'
adic6
2 ln ttn -:( l-' ft* !x" Dar xn+ + co' deci \/7nn co' 9i tleci
!n
deducem ltn Xo -A -"'
Aplicind
criteriul
de
convetgen![
al giturilor
8) Din exemplul 7 deducem lim

rr+4a
** :+oo.
ln Nn lnxo - l --> nxa > o qi
lntr-aclevbr, deducem
presupunind
fr* )
1' avem-
ui
**
ln' x*
n+*,
9) Dacd' xo +
scrie @' a'l)em xn ' ax''-> 0' Vom 1 i m x n ' e * n: 0 '

1&'a
lntr-adevdr,
sb punem
fr*:
- !n'
deci !'-'i.
co' Atunci
n.ern :
- Yne-Y' : "
t]
eln
-' a'
0' Vom scrie x*\t xn --+ l0) Dacd,x* + 0, fr* 2 0, atwnci ltm x*In x*: Q'
friaO
Sd punem y r - - L ; Atunci:
deoarecexrr)
0 si x,-t
0' avem yn+
cn'
Xn I 1 - ln l t ln llrYn -+ ln v'
xoln xn -
OPERATII
CU $iRURI
CARE AU
LIMITA
159
6. Puteri Pentru puteri de giruri convergente s-a demonstrat c5,: dac| a* + a Si &n + d., dacl" a"are sens (adici a ) 0 pentru cr, -( 0, an2 0 -, pentru aY an, atunci adicd a 0 a 0), )) Si
lim aa
:y.Y
7) Dacd. an + w 2) Dacd. an.+ a > | 3 ) D a c da ,n+ | e 4)Dacd a. n + a 2 l 5)Dacd & .n - ! , 6) Dacd o* --"0 .n- !, a)I 7 ) D a c d& B) Dacd o* -* | A, --> 9) Dacd. | * x,si
ehadn: I a)
: (j* oo)n" .
infinite avem urmetoarele propozifii: , atunci a? - *. , atunci afi" -> w. 0. a t u n ca ' i. f + "" a t u n cai 7 - > 0 . a t u n cai Y - 0 . , atunci aY 0. oo.
Pentru girurile care au limite
gi u, + sp si ao + 96 ;i uo+ - x, gi a,-+- q, + x, | si u*--| si an + | gi &n+ gi x @,
e>
a t u n ca i? -r*
an'+ot ) 0 a n + - o " ,a )
sdn'7aat'. f
, atunci a? -. * oo. 0, a t u n c ia f - 0 .
lntr-adevdr, avem: aln: Sd obserr'dm cE.dac6 an-, +lna)0, iar dacd onn!,
co, atunci ln an+ 1, atunci lna*+h1
co, dac6 an+ <0. De
d )
1, atunci ln an->
asemenea, dacd.p*->
+ + cc, attn,:i e\n - + J, iar dacb 9n- - *, ^t:urr.{ rbn+ 0. Cu excepfia propozifiei G) toate celelalte se demonstreazd foiosind teoremele privitoare la produsul de giruri aplicate produsului anh an. Pentru exemplificare, s5. clemonstrbm propozitia 9). Deoarece an+ * @, avertlt ar+ + + co; qi deoarece d^+ - a 4 0, avem an.7na6-> - oo, deci ednlf,an -+ 0, aclich aff + 0. cd, 4p ( Propozilia 6) se demonstreazd astfel: a < 1, cu excepfia unui numdr finit deoarece a6+0, existE un l;ro:rn1t a < 1, astfel de indici. Dar dn+ * co, gi pe baza proprietbfii din an,1 a
5) declucem ah declucem af Ldsdm
+0; deoarece an>0 (cuexcepliaunuinumbrfinitdeindici), 0. -< ao* -r 0, cleci 4"pe seama cititorului, ca exercifiu, demonstratea celorlalte propozifii.
Pentru a putea scrie ti in aceste cazttri, ca gi pentru girurile conVergente, ce

lifr dn
tim (a?):
(1im&*)o'*
160
DREAPTA INCHEIATA
(n > l' ot > 0) sintem condugi s[ Punem

s s @ : x > i C L @m i 0. :0, s9-@:0;
A-t:0;[:J ool
/ 1 \ @
:0;
{11-- :
\ a )
o o i o o d:
ExewPle. Cazul
l)
1@
:
d
(a*\:'n, '2 ' (o'6):1, 2' (af):ed' "
""
an ' "
"" dn4 '''af
an+li + co;
'' 71"
ed' ""
'e'
+ed' oblitempenttu ad toate oalorile strict pozit'iue'
Dind
lui
u toate ualovile reale' 1 1 'u ' "'' " " 1
2) (ar):',
'T'
a* ' tuL' " on' '" I n' "
"" ua+ af; +
a'+l; | | a; a'
(aa): 1, 22, 32' " (af): e, e2' e3' " -1
3) (a*) :'-t,'7,
""
a "'
""
an'+7i
(a*):1,22'""n2' -1
b'+!a;
e-2, ""e-n"" (afi"\:e-a,

1 1
aff+0'
4) (a):"-'''T'
' "'an->11 ' "v "n d a+ | ca' ' 4 ' 3 ' (u,):l' 2' " llu are limitS' ' ' ' (af) : e_a' e' e-r' e' pe e, in ct,' oblinem alte patru exemple pentru cazul 1-o'
Schimbind
Cazul
oo '4n+ d) i e l) (ar): ' e2' e3' " '' an' " o o ' " " n ' " ' u n + o ; (an\:u'-' rL u (af): e"' od' a6' " " ad' " ' af;n ed ; eq toale valorile strict pozitive'
dind lui a toate valorile
reale se oblin
pentru
PUNCTE
LIMITA
ALE
UNUI
SIR
161
2)
(an) : e, e22, Bal, ...,
erz, ...
an+
@ i
(cr11 ) :,
1 , .
l i.
1 ... .;.
... d6+0;
( a f i n )e : , e2,-d,...., an, .. ', aff + + co.

3 ) ( a r ) : e , - e 2 2 ,e 3, 2 ..., (o"):- r, --, (a!):e-t, 1 i, anL, . . . an+ l . l ;, + @; ..., dn+Oi
s-2, s-3, ..., a-n, ...af"->0. il 1 + co; I
4 ) ( a " ) : e , e 2 ,e 3 , . . . , a r , . . . , d n +
(o"):-1,t, (af):
t....,
(-1)";,..., ui+0;
e-r, e, e-t, e, . . . nu are limit5.
Reamintim c6, altd. operafie firb sens este 00. 7n caztl cind. ao+ 0, (a* > 0) gi a, -> 0, despre gkul (aj") nu se poate afirma nimic. Uneori are limitd finiti pozitivS, sau * co, alteori nu are 1imit5. Mai mult, oricare ar fi d. ) 0, existl un gir &n + 0 9i un ;ir &n + 0, astfel ca affo-+ a. Putem acum da o formulare unitard care s5. inglob#e atit teorema privitoare la puterile girurilor convergente, cit $i cele noui propozilii d.e ma1 sus. Teorerni. Daeil (a*) gi..(o") sint iloui giruri eu limiti
llfr. ct6
(finiti
sau
infiniti) qi dac[ puterea
W
fl)6
o,)"'-
are sens,atunci gfual(af) are limitl gi

lim cr6
lirr. a"":
(1im nn)n--
Cazrri exceptate an + | $i un + * oo sau &n 1 - oo. Fiecare dintre aceste doul cazuri vor fi d.enumite ,,cazr7l l-" ; a,n-+@ gi a, -> 0, denumit ,,cazl7lao"; &* + O gi a, -->0, denumit ,,cazt7l 0o".
lim itdcle unui gir $ 5. Puncte

punct limitd. al unwi gir (a*), Un nurndl a, fi,nit sew infinit, se nwrneSte dacd orice aecind.ta.te a Lwi a conline o infinitate de terrneni ai girwl,wi.
Observa lo Dacb un numdr !ii. acest nuur6r este punct limitd a1 girului. II se repetb lntr-un gh de o infinitate de ori,
ADaliza matematice,vol. I
'ii"ffiilll
162
DREAPTA INCHEIATA
2" Un gir poate avea mai' multe puncte limit6' De exemplu' Eirul 0, 1,0, 1, ..., 0, r, ...
are doud pu:lcte limite, 9i aoume 0.9i.1' iliilittt 3" Existb qiruri co:i"?1de puncte limit6' De exemplu' ginrl
2'3' "" n' "' l,2; l,2,3; l,2,3,4; l,2,3' 4'5; "'; l' fiecare numar natural este punct limitS ate o mu$ime num6rabil6 de pu:acte limita 9i anume de o infinitate tle ori)' De asemenea' repeta se t"JJtJ""-!.-"ti"r'at gir (deoarece al acestui * punctelor limitd este toatd dreapta teal6. ?Fun#.T !f;11?' p"o,ro care murfimea. rafionale este numdrabil6, putem a,eza oit-"t"toi Intr-a6ev6r, a".rI""J.^LJii-"r ra{ionale-intrm tir : toate rr:utoLetele
d1, &2, og, ...' &n, "'
:i:ti,
al t, ' ' ' uumdrul I este punct limitb anume' afld o infinitate de termeni ai girului' 9i
toti termenii nuli. ,, L lifi''itb 1.*11x {init' +:ni+ de exemplu cwem,'h ; sirul numelor natu6" Existb sfuuri care nu au nici un punct rale l, 2, 3, ' ..
P r o p o ziti qi ",rnui"o;*xlrirtx
(a') daef, e . Un numlr a' este punet lipi-tfi aI unui ;ir 4. un iubgir al acesluia eare tinde eEtre
n, alunciin fiecare vecindtate a lui se ei, adich o infinitate de aintrt rnif fi (a')' (i"1. Sb presupunem intii cb a este "i o'iniinit.te de tlrmeni ai qirului : lie a anO \t vecindlalea ( i"-l I oinfini' ' a*:'- lse afib P + 1 1 P + 1 ' | mp'Avemlo'?+t-ol1 af16' toli termeni finit' in a'q urntT
( V 'a : l a \
1 -, p
1 \ VP+r: ln vecir:dtatea a*;1. ? i ' r u v t L ' a r
terliren onp+r'o'P+r) tate de termeni ai gimlui; alegen 1n Vp41un I 'ir-t
subgil de numete naturale ilr 1 nz I Aqatlat, prin intlucfie completd putem alege un c a a s t f e l . . . , n i < n ... < t N i I arp - "l < iPentru orice P e
PUNCTE LIMITA ALE UNUI SIR
163
(ao)beN este,.un subgir algiruluiini}ia1gi.lil corivergenfE, tleducem c6
inegaliti|ile
precetlente, foloslnd. criteriul cle
ff'""': "'
giseproced'eaz6 ale.l5 +* +co) se aleg seciadt5file Vp:\P, Dacia:;! (- a' - P)' - .., i= ias r-eci:rite!ile 7: s , , r s .D 3 c i i , : -r are cel pufin un lunc| -e gr'merfririt O s e r r- a i e . Di.- lem. i'.ri Ceshro rlz,:ttd ce rln M pllnct are cel putil a:estei len1e rezrdt[ cd orieelir air es:::sillee] li=.it5. D: ti33:::3j:inir5. ca nai
Lemd.trIrrlgimeaAapunetelollimititinitlaleunui'h(ao)este
inphiqf,. Daci,i:O,atuacilesteiuchis[.S5'presupunemcdAlAgifie4rnpurct vecinatate se afl[ cel a,ferent ai iui l. Fie de asemenea o vecinitate V i lui'a; in aceasti vecinatate a lui b. Deoarece b este punct limit5.al gi iar trz este p,r:rct b ; eA, ;;t', -o ile termeni ai qitului' Aqaclar,-in. orice toi a se'afl6 o infinitate V ittrl."i,G!".udtatia punct limita al giruiui' "l vecindtate I/ a 1ui a se a{16 o infinitate de termeni ai giruiui, deci a, este I i9i conline toate punctele aclerente' este inchis6' Deoarec" -'"lji-"u adic6 a Gl.
rezultL cl daci -4 nu este vid.d,9i dac6 eSteminorat[, Din aceast[ 1em5. atunci in| A Q A, iar d.acdeste majoratl, atunci slJp A a A' Prop ozi,tie. Pentru oriee Eir (a*) existf,."9-c9I mai mie Prygt linit[ (iitr#sau iitinit) gi un eel maimare'punot limitfl (tinit sau iniinit).
lntr-a,LeYd,r, dacb qitul (aa) este nemajorat, atunci f oo este punct limitS al girului' co este cel mai m3.te punct 'este limit[ ai qitului. majorat giiie I rnutfi',nea punctelor saleLimit6,fi,nite. DacL S5 presupunem c6 (aa) co,.deci - o este 9i cel punct ilmita al Eiiului eite I este r.id.d, inseamna ci "ing.rru1 majoratb,,ca.gi ri1.r. punct limitE at gir"ului. Dacd A nu este vicl6, mulfimea l.este *"i punct iimitS, gi deci cel mai mare punct limit6 9iru1 (ao), iir sup .{ -{, rd.i"e .op ,1 este a1 girului. ' E=isteala ceiui ::rai nic p'.rnct Linitd al girului se demonstreazd in mod asemEndtor. deci {
al.gimlui se Def inif ie. Fie (a") un gir. cel mai ryc_.prn9t-limil,f, lim inf an sau lim ani eel n rmegtelimita inlerioard'a-';iruluiFi se noteazd, timit{liperioari a qfririui gi se mai mare punst timiJf al girului se nurnegto noteaz5 lim suPa'nsilrr 7ima*.
fr4@ tu+n
Cele doui lirnite extreme a1egirului stnt caracteizate de urm6toarele

^-^^-i ^+ x+i . Pr uPrrE L 4,Lr .
(o', 9) pentru orice aecind'ta'te liminf a* d'acd.,si nwrnai d,acd', condi!'id: a lui l, si.nt t'ndePl'inite wrmd'toq'rel,e I) l,:
tu1@
1) mwtli,tnea'ind.ic'itor n Pentru cale An -4 a. estefinitd' sa'a aidd i indicil,or n Pentru ccre a.n< p este i'nfinitd'. 2) mwQ'ir,,lea
\o l u
i illi
DRTAPTA iNCHEIATA
III) I
lim slJp Gn dacd ;i nwtnai d,acd, pentru orice tec,indtate (o, p)

fi4@
a twi L, stnt tndefl,inite urmd.toarel,e condilii : l) muftimea indicilor n pentrw care p {- an estefinitd. sau,r:idd; 2) mullimea ind.icilor n Pentru c&re q.<! an este infinitd. UrmEtoarea relafie se verificb fbri dificultate : - oo -{ inf a, -< lim inf an 41im sup a, -< sup a, -{ f
flN ,11 @
oo.
,4
P r o p a z i l i e . U n r e i r ur* u*ni-daei gi itaed limitete sale extreme sint egale. IlacE girul are [imit[, limitele "rri", extreme gi Xiueita girului sint egale.
Dacd girul (a") ate limila a, atunci in afara cel mult un numhr finit de termeni ai girului, deci ficate cel mult de un numdr finit de terne ni, iar ficate de o infinitate de termenil ai sirului. Rezulti a : deei limitele extrene Reciproc, sd lor comunS. Pentru ficate cel muit de nult un numdr finit Iim inf a, gi a fl1@
oriclrei vecin5tdfi (o, F) a iui a se af15 inegalitdfile a, -< d gi 9:< a2 sint r.eriinegalitSliie a2 { p Ei a ( a7 siflt vericb lim snp an,
n+@
sint egale intre-e1e'gi egale cu lir,itele Eirului. presupunem ci limitele extreme sint egale gi sE notdm ctt a valo*rea orice veciabtate (", F) a lui. a, ilegalitSlile a.'y{ a gi F:( aasint veriun numdr finit de indici, a<jicd in afara vecindtSlii (a, p) se afib cel de tetrneni ai girului. RezultE ci a este lirnita giru1ui.
Iimitfr.
C o r o I a r. Un sir are limitd daefi gi numai daed are un singur p&mft

l, atunci lim inf d,a*:
fl+@
P r o p o z i , t i e . D a e 6l i m u , n4@
lim sup &n&n:

fl4@
7im suP an ti
fl4@
iinr inf an.

n4@
oricare ar Ii girul (a").

SE notim Exist5 al girului o lim sup an qi a' : Em*sup a*an. ^ t atanci agO -> 1, deci unicnp -> o gi deci o este punct limitd i (anan), d.e unde rezultd ci o -<lim sup aadn: 1s'. un s'abqtt anO de asemenea un subgir dnueno .---+o' ; atu:rci a.au+ l, d.eci
Existd
&"kdnh + on, -- qnL
co', deci o:' este punct de limitb o'-<
al gimlui (a2), de unde rezultb cd 6.
linr sllp an :
tu1@
Agadar, o':
o, adicb lim sup dnen :1im

n1@
sup ar.
fl-@
Ira fel se demonstreazb
gi ceaiaitd egalitate.
I I
PUNCTE
LIMITA
ALE UNUI
SlR
165
Pr o p o zi,tie.
D a c h a n4 b o pentru otiee n, atunei
L-,.on
Fie o : limsup ar;
b, gi o, 4 fr*Asup
lim inf an -< lim inf. bo.

fr1@
tu4&
exist5 ua subgir enp-
6; orice subgir al girului
(ann) arc limita
ii..
are limite, ea este mai mare sau egal6 cu or, adic6 or. AtsEci, clacE u:r subgir af Srufid Pr?) mai mare decit o. este al tirqlui orice punct linit2i (6rr) Cn-n parctele timitd ale Sinnut (bnO) sint gi punctele limitd ale girului (ba), rezultI. cd or-< lim gEP A+
'4@
se clemonstteazd la fel. Cealaltii inegalitate egalitdli : utmdtoatele -t demonstreazd lim suP an : inf slap 1fl+p i n4@ neN l>O
Em inf a* : n1@
st;Lq in| a*+p nF-N f>O
&
is
fir
Copitolul V
DE FUNCTil.CONTTNUTTATE LTMTTE
uneifuncliiintr - unpunct $ 1. Limito

1. Punereoproblemei Intr-unul clin capitolele precedente au fost studiate limitele unor a .(finitl. -sauilfifunclii particulare, anume girurile. Un gir (!") ^l.limita nitbi dace pentru valori a1eindicelui n suficient de mari (suficient de vecine putem realiza ca termenii girului si fie cit d.orim de apropiali cu i "o) (vecini) de a. ' ln acest capitol va fi studiati noliunea de limit[ intr-un punct -a unei funclii oarecire. Problema cafe se pune acum se poate formula astfel: Dindu-se o funclie reald de variabili rea16"J:E -* R, s[ se cerceteze comportarea sa in jurul unui punct xo, adic| s[ se cercetezece se intlmpl6 cu valorile f(x) ale funcliei atunci cind. argumentti, x se.apropie din ce ?n ce mai mult de zo. Se apropie gi valorile funcliei d.in ce in ce mai mult de un anumit numdr I (finit sau infinit)? A1tfel spus, problema care se pune este clac6 pentru -valorilevalorile argumentului r suficient de vecine cu rs, putem funcliei f(x) se fie clt dorim de vecine cu un anuriit rcaliza ca numdr I (finit sau infinit). unele preciziri. Comportarea funcliei/ Problema astfel pusb necesitd. Iavaloarea funcliei 1n xo, ci in celelalte puncte in jurul lui xo, se referd not, veCine cll xo; prin urmare, problerna comportirii funcliei in jurul lai xo se poate pune chiar d.aci funclia nw este d.efiniti in xo. Pe de a1t5'parte, penliu a putea studia comportarea funcliei in jurul lui xo, trebwiesd' ex'iste c'Lt fis, in care funclia f sd'fie d'efinitd, adi"! fwncte x =f xo orictt de uec'ine pentrt mullimea E pe care este defiz* trebuie s|-fie punct de acwmwl'are
n ;+x arx L4 + ,.-^+:^ r urlLLr4
,!
,,
* , i{
J
ii
Dac'i mullimea 'acest E este nernajoratd.,ea are punctul * ,>oca punct de caz se poate pune problema comportlrii funcliei in acurrulare. in jurul lui f co, dind argumentului x valori din ce in ce mai vecine cu * ?9 (adic5 din ce in ce mai mari) gi vlzind ce se intimpl5 cu valoriie funcliei.
ft
LIMITA
UNEI
FUNCTII
INTR-UN
PUNCT
IOJ
DacS multimea .E este neminoratd ea are punctul - o'o ca punct de acumulare. ln icest caz se poate pune problema comportirii funcliei 1n jurul lui - oc.
2. Definilio limitei cu ojutorul vecindt6!ilor

fi
Consideraliileprecedente tntr-un Dunct.

(.ro rln1t sau lni1n1t).
conduc la definilia limitei unei funclii
f.:.E -, R, gi xo tn pwnct de acumulare al mt;Jfimii E ..Fi: funclia.
s* jpune ei un numflr I (finit sau infinit) este limita .l gJinigi.-. srunclieil-in punetul xo, daed. pentru oriee veeinitate u a lui I exi3ti o veeindtateY aluir, astfellncitroricarearfrr $ xodinv nE, sf,avem/(*) e U. fn aceasti definifie, Z depinde, nataral, de U. \imila funcliei / in punctul .xo se noteazd": ItmJ@) sau, mai simplu, limf(x) n-xo :+:,: qi se citegte
t"
,,timitd de f(x) ci,nd x tinde cdtre xo".

Observaiii. sau, utreori, f(/)--1. lo In loc de limf(x) :/ v o m s c r i e a d e s e a, , f ( x ) n l sau z+ c l 1 , dx + x o , ,
Notafi-ile , t:î1|i)rô
f(x)+1,
ro scrise sepalat nn au sers.
este punct de acumulare. at. mdtlimii a "laaice dacEeste ; ;;l ,-..,^, 3",:.1 e i"r-i _"f i-", exterior allui \zo.|ar at puact s,au E), definilia limitei nu se mai poate aplica. pro$lema Jt]l
oroblerra e.xistenfei linritei functiei ', / in punctul in xo, adic6" dai_e xo E E (to'find insh punct zo, din definilia limitei este de p-risos, ;ia x.l E qi xofi E). , se poate ltta xo: { oc, iar dacd E nu este ceste cazuri conditia fr I fro este verificatd de lasine.
Umitei,funcfiei nu are sens intr-un asemeneapunct. ""ir1snf.ei De exemplu, pentru funcfia f(x) -Iaz clefinitd p" E: (0, * co) nu are sens Iimlnz sau 1im ln z, deoarece - I qi - 5 nu slnt puncte de acumulare (ci sint puncte exteriffi ale
fr1-5
mullimii
ft
E. De asemenea, pentru funcfia f(r) : n2, deLinih| pe mulfimea -M a numerelor naturale, nu are sens lim n2' deoatece 5 nu este punct de acumulaie (ci este punct izolat) al mullimii N.
i15
3o.Dac6/este definitb in zo, adicd dac| xo E E, (xo fiind punct 6e acumulare pentru E)' func\iaf poate sd aibd.in punctul toLimitd. ar*itii;;;;r""ttJ a runctiei ii acest pu::ct, adicb putem avea,limf(x) Vf@oi. Funcfiile pent*";;;;#'ilftit)f _'fl";l Oaie
*-fra
1 c o i u0
LIIvIITE DE FUNCTII.
CONTINUITATE
f(x1+f@o)c|nd';-->ro)senumescfwc|.trcont/nwainpunctulzogivorfistudiateirrcapi. -+;b"iini!ia tcXul ---* urmdtor. limitei limitei unei funclii intr-un pnnct confine in particular ciefinilia usui sir. ""* numerelor "l; ad,ev6r, un gir (ar) este o funcfie f(n) : a6 clefinitd pe mu1limea N a deci limita acesnatu.tai.. *r" ur. oo Jiogitt'po"ct de acumulli", + -. se poate considera tei *' "--D';ii"ifii luncfii ln Punctul f co. aceJiei funclii in punctul * co, lim f(n), este echivalent6 cu definilia ii-il"i anierioarb a limitei girului (aa), ,)r^*o* o veciaa5o A spune cd I nu este limjia funclieiJln punctul ro, inseamna c6: exista p.o#o fiecari vecindtite V a \i *.s,,exist6 ua punct propi"-t"t"" tate Uo a L,.i t, "o i""it11t) "a, v n n, Qo.t1" aceastb-ptopozifie' z.deq,inclede trz)' i-'i ir"ai" 'A.pooe'ca'func,tial;;;t'" jimita'in punctul ro (saice13.nf(r) nu eristd) inseamnd "iti"i de,,! (u ci: oiicare ar fi numlrui / (finit sau infinit) exista o vecinatate tl a lui I {epinfe punct fr I xo cllrl g[si un putem lti xo V a pentru vecinltaie iiecare ce, cu aroorietatea v i -05-oufi"ttr" E'(z clepinde aiit de Iz ctt 9i de l) astfel inclt f (x) * U-' " j a. --"i sus-u timii.i !e aplicb p""tiri 6ti". funcfie,/: E-1,' 3"9: rdr f' :t = r', lul E' sint spalii topologice oafecare (in acest caz #o este punct de acuululafe aI
'!i
3. Definilio cu $i d o limitei ln definilia cu vecineteli a limitei, si lulm vecinltS'file u ale lu1 , forma: de 0 - e , l' * a\ cu s > 0, dac5 I este finit; (", + oo), dac[ l: + oo (e oarecare,nu neap[rat (- oo, s), dacd I - - oo (e oarecare' nu neaperat gi vecin6tSltle V a1e 1ui .t0 de forma: (xo- 8, ro - * 8) cr1S ) 0, dac[ to.estefinit;nu neapafat > 0 ) ; (4, + -daci fio: I "o, .(8 ".), dacb'xo: - oo (8 nu neaPlrat < 0 ) . (8) "o, A spune c6. x e Z lnseamnb:
1 i ' 1
> 0 ); <0)
lr-rol <8, r>E r<8,
dac6.xo: dacl. xo:

dacl xo:
este finit; * ooi

ot'
A spune ce f@) [/ inseamnd:
lf(x)-tl<", f(x) > ", f(*) < u'
dacl l, este finit; l: + oo; dacb. dacl. I: - c.
LIMITA
UNEI
FUNCTIi
INTR-UN
PUNCT
169
:iniliei, Z depinde de [/, rezultl c5, I idenll scriind!8(e). definilia limitei putem folosi numai nite (deoarece orice vecinitate a unlri :tricl a acestui punct) 9i transcriind,
Fis. M
Fig' 47
cu notaliile de mai sus, definilia 1are,dupi clJm lcosau I sint finite ,,definifii cu e si 8" ale limitei. ii enunlurile de mai jos, xs l) ltmf(x): I (sau f(*) - I
E-to
limitei, se obtin noue definilii particusau infinite. Se oblin astfel a9a-numitele Si I slnt considetatefinitecind x -> xo) i'nseamnd':
pentru orici e)0, existd.8 >0, astfel' tnci,toricarear fi xGE, cu lx - xol 18, sd.aaemlf{x) - trl< ".
ExemPlu. 7im *z : to2 : l.
tlza
x +t(0,
x) i'nseamnd: I (sauf(x) - I cind x'* Y:i6i: Anci,t, oricarear fi x e' E, cw x ) 8 sd' pentru oriit > A, ex'i'std' un 8, astfel' auemlf(x) - " ll <.. 2)
n + l E x e m b l ul.i l x - : l : l ' .
11@ X
De aici se deduceln particular definilia cu e a limitei unui gir cona": l. vergent, )im : 3) = I (sauf(*) - l cind x + - w) i'nsearnnd' "1Tlr) arfi tc eE cw x <8 sd' l,ncAtoricare pentruoilce e>0, existdun8, astfel, awm lf(x) - ll < ".
E x e m P I u .l i ^ ! J ] : 1 : t
r70
a) fimJ@):
X-Zo
L]MITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
(sat f(x) * * oo clnd r + xr) i,nseamnd: pentrw orice e, existd,un 8 >0, astfel,i,ncit, oricare ar fi fr eE, rc + tca,c't, lx - xol( 8, sd auemf(x) > e. * Exemblu. ' *+7 (x2 : t)z * co.
,V Fls. 49
5) lim/(r)
NlXo
oo (sau /(*)
+ -
oo cind. r --+ xo) inseamnd.:
pentru o.rice-e,existd.un..8 > 0, astfel, tnci,t, oricare ar fi x e E, x + rco, cu lx - xol{ 8, sd aaemf(x) < e.
LIMITA
UNEI FUNCTII
INTR-UN
PUNCT
171
Exewblu. limln
a4u
r:
co.
f ( n )> . .
J@): + co (sau /(z) * * oo cind x "+ { x) insearnnd: _Lirra oricctve ar fi x e E cu x > 8, sd. auern pentru orice 6, exi,std un 8, astfel,4nci,t 6)
1lrrrn|itr., liT. er : * @.
IV) < ".
Acest caz conline in particular girurile cu limita * o., Iirlran: + oo. - oo (sau /(*) + - oo cind' - -" i1i 6nseatnnd': n ::TJ@: pentru orice e existd, wn 8, astfelinci,t oricare ar fi x a E cw x > 8, sd' auent'
ExemPlu. 1im (54+@ x2) : @.
Acest caz contine in particular girurile cu limita -
co, 7im a,:
oo'
i'nseatnnd: B) iim /(r) : f oo (sat f(x)-+ * oo cind . * ::; pentrw orice e, existd,un 8, astfel i'nci't oricare ar fi x e E, cu x 18, sd' auemf(x) > a. E*emptu. * co. ,I:.*r: - oo (sau /(z) -)' - co cind z -' - oo) tnsean+nd: 9) ,l:yJ@: #E < cu 8 , s d 'a u e r n pentrot,oricee,ex'istd.unS,astfel'i,nci,toricarearJi'xQ
u1@
f(*) < ".

Exeti;Plit. Iirn
xz =: -
03.
Fig. 53
172
LINIiTE DE FUNCT]I.
CONTINUITATE
aeob I)' s linurmito uJ,fJi g)":lJ, l'-,,,'il', Jii,I , ?::f.lf;#'1-:'"f l".'i :Lim xo
observafii.l.Dac6seiaunumaivecin6t[tileVaTeluiro
1) I
f(xJ,
ftni't'
fr4to
f(x\ e U. 2) t :limf(x), dacd 9 in u -
f(x) e u. s) t :)1y!(x), dacd' eit'"umai clacd,pentru orice ueciniitate U a tui l,'existd. un nu'm'dl 8 : i,nci't, : 8(U) astfel, Pentru orice l r g.54 % * xo din'E ur x I 8 sd at:gw f(x\ e U. 2o Dacd se iau numai vecinbtilile U aie'lui I de forma (l' e,,l t )' sau (- oo, e) se oblin'a1te trei definilii (fie c[ #o este trrrt' sau (e * "") fie cA este infinit) ' ,, nwrnd.v e ) 0, | #-;r clacd.;i ,tnnx "i anta, pentru oruct dacd' nutna'i, 1) limf(x):1, I finit, d'e e) a lwi xo, astfe!'tncit, pentru orice V (care ctepind'e existd o iiii*ant, din V (\ E sd.aaem, trl < x *'xo ' lf(x) e' existd iacd. pentrw orice nwrnd'r' Z1 ti* f4i : * oo, aiLi'st ,*)*ii ". ouec'itti,fall"V:V(e)aluixo,astfel,i,nci't,pantrct,oricex*xod'inVnE sd. aaenr, f(x) > ". _ oo, 1acd gi nwrna,id,acd., o,ice nwrnd.re ex'istd. s1 iim'1fuy: l>entrot, tnci,t, pentru ov'icex =f xs, din V ff E o aecind,tate V : V(e) a lui xo, astfel, s;i aaern f(*) < .. 4. Definiliscu tiruri o limitei ,
*.r5i
'i'e S-a observat mai inainte c[ limita unui 9ir este un caz particular limiti de funcfie. l,i-ii"t" h" giruri pot fi insd folosite pentru a da o definilie a limitelor de funcfii, echivalenti cu cea precedentd'
LIMITA
UNEI
FUNCTII
INTR-UN
PIINCT
r?8
T e o r e ra [. Funefia/are limita I in punetul .ro,daei 9i numai daei '+ t" pentru oriee ;ir xn + fry, (*o a E, %nt' zu) ilveiu Jlx") ci este verificati cond-ifia (x) 9i s5 ar:at5;m xo); sh' .ntf din enunlul teotemel. r^lu uJ]'t oarecaren*l.lo Q-SE, - 1. Sl alegem o_vecinltate arbit'rar6' U a lui l. Deoarece "tetimil-jtxo) o vecinlIateV al,ai ro astfel incit, pentru orice x * xo i":-t;iir,;]'e:lste x* + )cs,deci avem t6'!eV-.Q E qi rmlr firiit de indici, adtcl f(x") + I. mtru toate girurile frn + lco (*, a P, c,)\ at o limitl comuni, l, 9i sL ar\' s6 presupunem c5 tr:lim
*4fr o
Slpresupunem,prinabsurd,cS'trn'testelimitafyncliei/inPTollli1=t' Aceasta inseamni cii existd o vecinitate Uo a lui l, cu proprietatea ci' L, oricare ar fi vecin[tatea V aTui xo, existd un punct frv * xo drfl V (l astlel incit f(x) E U o. Deoarece r.eciniiatea V este atbitta'L, putem 1ua un qir (V") de vecittdtdti ale 1ui fis, de forma:
v,:(*o-:,
V*: (n, *
*,+ *)'
dac| xo este finit daclxo-*oo dac6, xo: co.
"o), V*:(-co,-n),
tn fiecare vecindtate Iz" eiisti un punct x, t fig-din 'E, astfel ca puncte.din E diferite de *0,9i f@_) E-Ur.--e- o6li*i astfel'un gir (x*) d6
xo+ xo (deoarece, lxr-
dttpl crrm t6o xol 1lsatl l*,>'n' sau frn1-n, estefinit, xo: I cosau fis: - oo)- Conformipotezei,rez;l]lt|cjef\il a!: toli termenii -cu f(*") cu exceplra rrn_ur deci in vecinStatea (Io al]uli I se af15. relalia f(x,) # U r, contradiclie in este ce le"a ei, num6r finit dintre oricare ar fi n e N. Deoarece presupunerea c[ I, n-ar fi limita funcliei / in punctu11r,1" c6. I : hn f (%) gi teorema este complet d'ed.uce 1a contradicli ei rcz.:Jrtd. monstratd. 1o Teorernapreced.entiexprimi o condilie.echi.vlto b s e rv alii. lentd cu cea din'enunful definifiei-limitei cu ajutorul- vecinit6fi1or..De d.in enunlul teoremei-poate fi luat[ ca d.efinifie a hmltel' aceea condilia -definifiei precedente devine o teorem6' iar enunlui unei funcfii intr-un punct,. c5. ajglorul -9i^{urilor' se limitei --a-ijilyli-ini Definilia Htint in'continuare, va fi folositi o definilie sau ""*"{t dupl cum va fi mai convenabil' a1ta,
t74
Zo DacL dit xr+ de bm f(tta) : t*t*orulru I' limitei
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
tco rczulld J@r)-1,
am folositatlesea
notafi""*!(t'):
I in loc
unei funcfii,
lim"J@):
l' se obfine'
formal'
tlin cea precedentd' p:in x+ cind x'
dacb
t" cind r-+ "" rt"'*:"i"';i::;;i':; legem un Ek arbitrar *.*-' io, @** buie sb inlelegem ,,11rn1n't"Jti"itiit
ro,, capdra acum o justificare,.dacd A-nume' orin notalia "l@)-I 1\)'. io 1xn I xo)"' fi'qirul tan
xo,,in\eNo" tte-
tente (deci 9i in definilia lui -Heine) l' lndeJ) se'aib[ o 1imit6 comune' :[ *atunci Pentru orice Sir xn+ fro (xna.E' c[ limita este aceeaqipentru ta girul x, + xo'
- fro qi xj a fro afrt aveaf (xt*)t lntr-adev6r, dacb pentru doub qiruri 2t' 9i I' I I'", atunci girul xt, x!, ltt ' x'1, . ' ', i'", x'i, "' funcfiei tincle cle asemenea cdlte tto, clar qirul valorilor subavea o limit6, l, din faptulcd (f\,'r)\ si (f(xiiD sint nu rnai are limit6, deoarece dac6 ar unicitatea limitei unei Eir ii*^rtr i(rn)ai'Din f("r)dl.;; siruri ale celui deno.i:;*; iii' ajunge la o contradicfie' i/:r"si in deduce atunci J' :";";;''-:t'-;;i I si f(x'i) t"'
J@il)' "' f(ti), I@i\, f@il' f@'t)' " " f (t'")'
nu afe limiti i" #ir;"Ja"{t*}(ii
ln particular c5: functia / 5o Din ralionamentul p_fecedentdeducem numai dac6exist[
"" ""iita;
daCa 9i
cel pulin un ;ir xn+!(o(-:ZE,n,*zo) aib[ limitA.
astfel incit 9iru1(f(x")\ s[ nu
5. Exemple CudefinilialuiHeineputemcalculalimiteleunorfunc'ii,folosind limitele unor giruri cunoscute' : t' constant[/(x) - c definit[ pe R' avem]i7f@) " 1) Pentro too"1i" oricare ar fi xs (finit sau infinit)' Scriem limc:
faXo
c.
ar fi-9irul 2(n4 1t6'
intr-atlev6t,
limf(rn)
fft4lo
_ limc:
Xfl4*o
c' oicare
PUNCT LIMITA UNEI FUNCTII INTR-UN
- no' : r clefiniti pe R' avem 2) Pentru funclia identicef@) +:*!(.) oricare ar fi xo (finit sau infinit)' Scriem
fi,*
lntr-aclevdr lim f(rn)
zfl)ro
: *o'
oricare ar fi girul rn+ lts'
lttm nn:
,fra,o
'0'
-- - *'):T.*: ln particul^t,,!\x
*-'
R' avem\y,!@ 3) Pentru ttncliaf(x) : xh,(hnatural) definitlpe : x8, oicare at fi ro (finit sau infinit)' Scriem rf' (sau xh - xE cind' r -* xo)' n^*o:=
lntr-adevdr,rlkt"f(xn\ : ]::,"'n :'E'oricare ar fi girul 2tn+ ne'
tn
particular,
)y**'u
* oo, !*,
): .*'u*':
c'!o'
)i#.*o
*o'
4) Pentru functia l@): limf.r;\: t '

,-rot
(F e N) definitl pe R -
{0}' avem
{dac[
fi*o
xo 40](finit
sau infinit)' Scriem:
u m1 : + , @ + x o )
r-r. 1l& ' O
fr"o1*{dacn
t x h
r-xo40)'
x i J
:0, ^r, In particul ):T- i: *!:Y-1

Avem de asemenea fim {:
z+O )l'n
O'
+ oo.
qi rhh > 0' cleci
lntr-adev6r,
dac6, *n+0'
*n 7 0, atunci fthh+O
4-
* c o , a d i c:d #rh:
d eu n c l e * co, n*:
* co.
: Funclia JQc) #,
@.=N) nu are limitd in 0'
776
LIMITE DE FUNCTII.
CONTINUITATE
latr-adevdr, d,acbx*+0gix11) d . a c d "x n + 0 , gi ,n{0,
0, atunci xhh-!10
gi xflh-r)
I 0 , d rlci *zrn@.
-'
+ co ;
atuncixf;h-rn1,
qi xzh-t < O, a""ii-+
5) Pentru funclia J(x) : x", (" > 0) definit[ pe [0, + oo), avem larm"f(*): r3, oticare ar fi *oF(finit sau f oo). Scriem:
lim x" :
I+uo
r3 (sau xo -, xt dacl, x + xo). + oo (saa x" + * co cind. r -- * oo). (o-) 0), definiti pe (0, * oo), avem
ln particular, lim x":

fr4+@
6) Pentru funclia f(4 : *,
lim 1-:
r+xo 2td
xff
f daci xo||fr "o

\ I rn
,"
1,.*lcind x+ x( ,1. "

*f; l l
ln particular, lim 1- : 0 f."o 1- -+ 0 cind.r * a ool frd

r<1o
De aserrenea: fim 1, :
*<o fid
+ ooft"o
\
1
frd'
+ *
oo cind * *0]'
)
7) Pentru funclia f(*) : a*, (e ) 0) definitd pe R, avem U* nt : 67xo, xo finit. ln particular, 7im a* : a, lim Ar :
r+l *a0
l,
D a cda = t;lt* o' :0,,]!#a' -
* q.
Daci 0 < a.< t;-1* a*: * oo,*lim a.':0.

8) Pentru funclia f(x) :ln r definitl pe (0, f lim ln x : ln xo, x, finit.
t-ZO
oo), avem
ln
particular, lim 1n fi :
*-e
l, 1im ln x:
z)l
0.
De asemenea,avem lim1n !( :
r-O
oo, lim ln x :
fr-+@
rc.
LIMITE
LATERALE
L77
observaf :f(ttoj
ie.
Penku
toate funcfiile clin exemplele precedente avem Llm f(r\: lor de definifie. RezultS "a..""t"?l""fs sfnt
oricare ar fi puactul din
zo ciin dorneniul domeniul
aont'inwe ln orice purct
lor de definifie.
9) Pentrufuncliaf(*):
avem
(- , - l)U(0, * oo) + lj"d.efinitlpe [r rJ t
t+-@
lim [r + fJ' : a , t m | , t+ L ) ' : r . 2tJ r+*o t) t \

* ),)." : e, rim [, n !\'" : ,. l") *n+!a \
rnrr-adev6r, "p_l
loterole $ 2. Limite
1. Limiterelotive lo submulfimi Fie funciia f lE - R, gi o submulfimeA CE; fie xo un punct de acumulare al lui 24, deci gi al 1ui E. SA consider[m restric]iarfa a tur J la mulfimea .r4: f^(x) : f(x), pentrtt tc e A. Ilef initie. Spunem etrfunclia/are limitalln ro, relativIa submul$imeaA, daeilrestricliafe te limita I, in rs; se noteaz\ l:!y;"f(*):
5eA
rim f(x): 1imfo@). *1rn iz?

Rezulti c6.I : hm,f(x), daci gi numai dac6 pentru orice gir xr, + fro,
aeA
e(* * fro, format
din puncte t6n GA,
avem f(xn) -> l.
Prop ozijia l. DacIfunefia /are limita ltn xo, atuneiaretn ro aeeeagilimitdl relativ Ia submulfimea A.
h.
intr-adevdr, daci x, 1 *0, !c, t' xs, tcie A, atunci x, G E, gi deci f(x;) + t,.
obsetvaiii._ lo In cazul particular al girurilor, se deduce cd, daci qirul (ap) are limita I, orice subgir al sEu are aceeagilimitE.
12 ADaliza mateEaticd, yol I
&s
L7B
LIMITB
DB FUNCTII.
CONTINUITATB
2o Propozilia reciproc6 nu este aclevdratb; funcfia f poate avea in zo limitb relativ 1a submulfim6" A, nra1" avea limitb in zo (relativ la E). - 1 -( ''1, A : 10.rl, fa@): r. E r e m p t uE . : L - 1 , 1 1 .f @ ) : { - : 0 . - <z - < 1 ' r I Avem lim/(z) : 1, dar b2 f @)l'n:u eristS- lnr+O reA tr-adevir, dacb alegem Eirul (27) astfel:
- I - ' 2 '
1
3 xnl0, -1,1, 4
l
n d.ar girul 1, 1, ... (/(*))
-t
*l
atwci
x*+0,
este
qi nu are 1imit6. 3o printr-o Dacb anumit[ A este submullimea proprietate P,ln notalia simplificare,
Fig, s5
Exemple. Dac6" A : Dach"A : Dacb A:
se
poate
r eA,
pentru inlocui, cu ProPrietatea P.
definitS. tim /i*) E4rD xea seronul
(a, b) : {xla < n <b}, r'om scrie:7im"^f(x)'

a<rib
(xo, 1- a) :
{tlx > ro}l vom scrie limf(x).

u4ro *Dfro
( - c o , x r \ : { x l r < x o } vom sctie: lim/(z) tr4Ao

rlto
etc'
uiEcuo F r o p o z i l i a 2 . D a e f , r y b m r r [ i m e a , 4 e s t e i n t e r s e e t i a l dacfl ilacSiginumai A - V n E, at"nc|G](rj"**i.te Z a tui %o, veein6tate
'"e2
exist[ gi lim f(x);

u4ro
eele doufi limite sint egale in aeest eaz'
dacl exist[ tim^f (x)' atunci exist[ Confoim propoziliei preced'ente ce existe lim f(x) : I' qi 1im f(4 Si sint egale.Reciproc,se presupunem 'rZ.:t f(*) : l' qi iE'ar[tdm atunci cd existb 9i 1im x4yo
Fie, intr-adevdf , xn ) fr,,. x* *
fl+En xEA
-l2,.6" unui numer finit de indici; xnv, decixn=,7':"v -- l' deci timf(x*) : l" ""l"pfir ;;;* prin'ipoteze, f(x') limf(x): l-existS deoarece
fr4 N6
-' xo avem xo, xn Q E'.Deoarece xn
de unde lirr;- f(x) : l.

-i cb pentru a.cerceta limita funcfrei / l. Din propozilia 2) rcn;1t1 ob.J#rtii. our"i"tt. altti xr, aleas[ dupl voie' 9i o'u."iiet^t ioa* suficienise zo este in punctul (1 E) ; sau, cu alte cu(restricfialui/laV E 1z fl siconsider6mfuncliald;ffuEuir-rip"
nea
-Tzg
LIMITE LATERALE
vinte, numai
ro),formate zn+ xa, (xnl este suficieat ca ln clefinilia limitei sd consider6m $tui din Pnncte din V n Elotma V : (a' + e)' 2o Ln cazal particular al girurilor, vecinatdlile lui f co sintde numai i'J:dici n>a, l a a c o n s i d e r a o o ) . n l \ ' r r e v i n e N : \ o , + interse^cfia V i A "on d elnlbtura rr un numdr finit cle termeni-ai gitului (a2)' las i a deci enunf : girul !3*1 .^t. liyita I' dac6 9i numai propozitja 2) arc 1n acest caz urmdtorul unui numdr finit de termeni, girul obtinut are limita l. dac6, prit'inldlor^r.^
2. Limito lo stingo Fie funciia f :E -' R 9i xo
[ 1a urmltoarea: -i' Def initie. sring; d"'q;i/i" o vecindt;;-V-il"i'r, Un numilr l, (finit sau iltinit)-se numegteliTnita la pu"oiut-"., dici pentru orice veAinltate U a lui l" existd asttet incit, orieare ar fi t( l no din Z fl E s[ avem
f(x) e U.
Se folosesc urmitoarele notatii:
I,:
rvxo
lim f(*) :
,rlX:
lim f(x) :
xluo_
lim f(x) - f@o - 0)'
observafii.loPentrufro.:lco,.clefinifialimiteilnpunctul*coesteechico' valent6 cu definilid limitei la stinga ln punctul + Maigeneral,dacSE:(g'b)definifia.liriteiinny,nctu }-Desteechivalentdcudefilifia (1 (- co' D) : \a' o)' limitei la stinga ln punctul b, deoarece(a' b) prececlenti nu se poate aplica' ln punctul a (i:r particular in pu:rctul--^co), definifia deoarecei''t)n(a,_i|:o.sp,io"-c6ln'punctu|a|imitalastlngatluafeSens. x l 'to c$ tt < tto' se 2o Dac6 tn definitiile limitei cu e 9i I se lnloeuiegte.condifia sus' mai de cea cu otg" a"fi"ifii-ate limitei'ta stlnga echivalente lfn 1 xn' condi|ia rn l xo C1,t De asemenea, dac6 ln definilia lui Heine se lnlocuiegte la stinga: a limitei echivalentb o clefinilie se obline
P r o p o z i l i a l . U n n u m f l I l , e s t e l i n i t a l a s t i n g a l f u n er' l j e i ,x)' / + lto (xn e E' I fu punefutr-i, daci ginumai daei, pentru orieeqfu** avemf(x,) -, \.
t '
recesar qi su-fiaf ie. Pentru ca sd' existe limita la stlnga-.;r-(r6.-!) este Observ limita' Rezultd (i(.r;)) s5'aibE cient ca pentru odce $r';;';;;7'"=7: !,,2.n0)- tirutaiu:tci cf timita este aceeagi oricare ar fi qfuul (r;) ales'
Definitialimiteilastingasepoateformulanumaicuajutorulgirurilor crescdioarc (xn), dup6 cum rezultA din
180 trrop
LIMITE DE FUNCTII.
CONTINUITATE
2. |,,:Iimf(x) daol 9i numai daex, pentru orice oziJia -'l,' gir ereseitot xo y' tcu,(xo eE, K* ( zo) avem f(x,) + DacL I,: lim f(xj, a-vem f(x*) -ul pentru orice ;ir x,. xt) (xo a E, :crescitor x, y' xs, (x, a E, xo 1 xs). ,rnf(y*) + l, pentru orice 9ir cresc6tor xo (x*eE, xo < xo)'Putem schiinba fei incit sl oblinem un gir cresc6tor mba acum din nou ordinea termenilor : l,' )) 9i deci/(r,) *1,, adic|lim ,f(xn)
xn4fro
rcztlJtd c5' l',:tt#!(.)' $irul (*,) fiind. ales arbiLrat, Definifia iimitei la stinga se poate de asemenea forrnula numai cu ajutorul ;iruriior strict uescd'toare. dasi qi numai riac6 pentru oTrce Fro p ozi$ia !3. I,:ttm,f(x), -+ l,' gir striet creseEtor x, y' xo (*, = E) avem f(x,) avem -f(*-) r' I pentru orice ;ir Evident, dacl I',:Limf(x),
frn + xo (** e E, %oI xo),
'irE
in particular pentru orice gir stiict crescStor x* y' xo (xn"aE). Reciproc, s6 presupunem c[ pentru orice gir stv'ictcrescd'tor -'l'. )', y' xo(y* a E) avemf(Y,) toli xn-< xo)'^Deoarece xn y' xr(x,'aE, Fie atunci un gir crescd'tor te1me1 iec.are cL r.ezttTt| xot. sa d.-e iimita difui!,i f (r,) iint gitotoi t"r*"rrii -*,ilt 1:-, ^^^^r ^.:*^^^+x ^-1 finit de ori' Putem atunct de ori. ntmdr finit de rrn un n'rrtnhr ce1-mri1trla qir ^^ se'reietd ai" ai 'ir*lui (r"). d'i'stinclt d'i'stincli """ti termenli termenh din din numai numai (x,o) format format ;;t;;;"'.lnli 1'ar; ""it"g" ""'subgir termerrii deoarece crescitor, Evident, fr,o? rn ;i''subgir ;.l (x,,0)este strict vecinlorice Atunci f(*-r) * l,' Aceasta inseamnd c[ s[i sint ai#ni;i. finit tate (J al 1ui l" conline t'oli ierfleni' f(x,o) cu exceplia unui numlr dintre ei. Cum fiecare termen f(x,) este Jgal cu unul din terrnenii J(**)' cd in iar fiecare termen f(x*) se repet[ de un nurnlr. finit de ori, rezulta xn y' xo (** a E, x, l -f(**) -1,. Cum girul _crescdtot^, arbitrar, deducem c[ l": limf(x)' 3. Limito Io dreopto al lullirnii S[ presupunem acum cL. xo este. punct.49 "."""]olare -+ ro.formate xn sirtri. existl c[ ins.eamn[ Aceasta A: E O'(ro, i -). x air. oooti.ain f a"'i" at""pta lui no. A spune cd i ay' inseamni eE
afara vecine#Ltiid'a'iui l, se afla un numSr finit de termeni -/11:]l lill

4I@rA VLUlueVayLL v 4 rqr vs '" --_;
T@I
IfLL4IV
xd
a tost iues
LIMITE
LATERALE
181
la snbsi # > xn. in acest caz se poate consideralimita 1ui/in xo,reTabiv inullimea ,{.. Ajungem astfel la urmdtoarea un num[r td (fiilt sau intinit) este-limita-la dr-eapta Defini$ie. a lui lr, existi o a ton4ieil in functul ro,^ fqe[^ fentru orice vecinitate u V n E, si avem xo din fi * ar oricare 2 ineit-, vecGaiate'tz a lui ro, asliel
!lx) e U.
Se folosescurmdtoarele notalii : : f(xo | 0). t:7imf(x) :liml@) :7imf(x) xlao+

*\ro i:i:
o b s e r v a ! i i ' l . P e n t r u x . o : _ : o o , d . e f i n i f i a ] i m i t e i i n p uncpunctul T. tul - oo este echivalenti cu definilii lirnitei- 1a_dreapta in d.efinifia limitei in punctul o,:tf Mai seneral, dac5 E :1a,6), o) ll echivalentilcu definilia limitei 1a dreapta in punctul 4, deoafece \a' : b). (n, -) (\ (a, ' ' I in punctul b (in particular in punctul * -), limita 1a dreapta nu are sens,'deoarece@, b) 0 (b, I a) : fi. 2o Dacb in definitiile limitei cu e 9i I se inlocuiegte cond'ifia x $ xo cea cLe crt x ) ,' e, s oblin deiinilii a1e limitei 1a dreapta echivalente cu rnai sus. frn 4 fro d.aci ind.efinifialuiHeine seinl_ocuiegteconditia De asemenea, : dreapta la a limitei ." *, ) rr; ;" obline o definilie echivalentl Propozilia&.tr:Ifl,fk)ilacf,ginumaidaedpentruoriee qir xn -->xo, (x, c E, xn> xo),-avem f(x*) - I'o'
Pentru ca s6 existe iimita la dteapta I9r+ rvatie. Obse (f(x")) sar $i suficient ca pentru orice gir t*--+xo (*ne.E, x6)x9),.9itu1 este ac'eea9i oticare at fl 9itu1 (xn) ales' ce iimita ;f;;it;-;d;;i 0)' este-.neces6 aib6 1imit6.
Definilia limitei la dreapta se poate formula numai cu_ajutorulgirusuu numii cu aiutorul girurilor strict descrescltoare. rilor d.escrescbtoare daei 9i numai daefl pentru orice 5. tro:I*,f(*) Prop ozi[ia
*)fro
gir striet descreseltor ,, \ fro (x*QE),
avem f(x*) -' Io'
4. Colculul limitei cu ojutorul limitelor loterole \
xo cr:- xn A Aceasta insearnnl ci existd atit qiruri xn gi giruri !*+ %ocr ln e E 9i !o) xo. sens ambele limite laterale ln xo' tn acest caz a17
B :-E.rf ('o' * *); ti^"^"2"j-H"ri'i:-J, *o) cit"9ipeiti"-*"rti-ea -'> )cnI tis, cfi E
9L
mu1SA r:resupunem acum cd ro este punct de acumulare atit pentru
L82
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
Legaturadintrelimitigilimitelelateraleestedat5de Propozilia-6.Fqncf|a/arelimit5.inro,ilacfiginurnaidaeil are in *o limite literale egale. In acest eaz li*"f(*) : f(xo- 0) : f(xo + 0). lntr-adevdr,dac| existi limf(x): l, aceastalnseamnb c5" f ate in ro limite
t: relativela A si'u a "{Jt "o limf(x) : /(zo f 0), t : limf(x) : f(xo - 0) qi I' - *1to
fr4*o
xeA
reB
deci limitele laterale exist[ 9i sint egale amindoub cu l' Recinroc. se preiupun6m ci liiritele laterale in punctul ro existS 9i sint egale:..f@o- b) :7@o + 0) : l'. - 0) : l', Fie atunci u o vecinltate oarecare a lui l. DeoareceJ@o x E r"e daci incit I'lj xoastfel 9i_ < xs siL -ve-cindtatS existl o vecin[tate v, a Yt o : V' a ltti xo' o l, existi 0) Deoa?ece U. f iiim fU\ e /(ro iiidtt daca x'eV, nE $ tc ) 5o, s[ avem f(x) eU' ".ti"f tV nECV'OESiV 0ECVTO-E
' B;:u"I :l?;'L"q'l ;'ffi :T.": 4=
^?"1 ?"'ti''. tJ#" f .:\#"\f"i'lf')

C o r o tu, ..i-: bmf(x) daei qi numai dae[ pentru oriee-gir strict monoton n, + lco W- hl avem f(x*) + l" o b s e rv ali e . uneori este mai u'or..de calculat limitele laterale 7or s[ deducemdaca funclia are limitd 1n xr. ln *o !i din compararea pe-mu[imea 'E are limite 7. O functie monoto-nf, ozi[ia Pro p ôriee E' al mullimii Iaterale in funct de aeumuiare c[ i-uqclia./ este crescatoare s[ presupunem Pentru a face o alegere, la stinga^luiro, a1e lui E ded.e-puncte De E. Fie *. un punct de"acumula?e sb folosim suficient este aceasta Pentiu exista. 0) "J J.";{it+-;ift;i
numal slrun crescltoare xn y' $0, (xn E), xn.1 .lts' D6oarece/ este cresc[toare, girurile (I@")) sint de asefileneacrescadeci au limitl (finite sau f 9o)' toare, ---- 'n"rottb este aceeaqi9i deci func]ia / are c[ fi-ii"lii"ilor'171x1,y ' 1 | : limitl 1a stinga in xo. xo, dreapta-lui d*a E dil punct" de acumulare de puti"t Dac6 .ro ca deduce se E) ".t" io \ xo, (x, e 9i descrescdtoate r" rorot"s" g"iruri mai sus c5"f(xo f 0) exist5. "Jti"i
LIMITE
LATERALE
183
demonstralia se face in mod asein cazul cind / este descreScatoare, m6nitor. _.-iimitl la dreapta, nici nu au cafe funclii I'Existl e. ali rv obse nici limitb la stiriga in unele puncte'
Eremple. l) Funclia f(n): tul 0.
a,
sinl
a"i'nitu-Pu R - {0} nu are limite laterale in punc-
I.iexr:-i Dar f(x):
aYe mttn+0qi1r)0' sinaf,, a*i girul (/(2,)) este
1,0,-
1,0,1,0,-1,0, ... la-clreapta ln punctul 0' # x*<0'
6i nu are iimit6.=Agatlat J@) ntfarc^limitd Irnlntl girul frn: .rF
?-, û"^ tcr+o
$irul (/(rr)) este: 1,0,1,0, 1,0,1,0, ... gi nu are 1imit6, deci J n'tt are limitd la stfuagaln punctul 0' 2) Funclia lui Dirichlet clefinitl pe R prin f1 dac[ r este rafional rtzJ : lo dac6 x este iralional nu are limite laterale ln nici un punct' qiruri (y") de flumefe Fie zo R oafecafe. ExistS qiruti (xn) de numefe rafionale 9i fro'Atunci fro' io,*n) fr,, !n) xn+ uitt"t !r+ ir.lional,+ "" + 1, 9i f(v") - 0, deci f(x*)+0' f(xn) : I, deci f(x*) Rezulti cd / nu are limitd la dreapta in zo' '0' se deduce ci/nu luind girutile (ttr) 9i (yn) astfel ca "n 1fro' ln < la stinga ln zo. are nici limitb
care se;tie c6 are limitl intr-un 2o Pentru o functie/: E - R, d.espre I se p6ate calcula folosind un sa E,limiti l"i punct #0 d" "i ""u*ri1"i6 fro, (xn e E, xn =f fro)'. iiogot s\r x* + | : lim f(x"). sinqur De asemenea,dac5 / are limitl 1a stlnga l', in xo'- luind un are.limit6 i2r-d1c1" oblitt"* f(*,)-'t,i; f Eir x,+ x;, (x,QE:-;;2ro;
oblinem ii ait"ptiio'tt A,1ii"h ""ti"grir 1ir t;n'J'*o, (xoe E, xo ) 16) l@") Z Io' In partlcular, acest pfocedeu se poate.aplica pentru fun:tli9::::
tone, deipre cafe gtim cE au limite laterale tn fiecare punct de acumulare al domeniului de definilie.
184
-
TIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
a* este monotona pe R; ea ale deci limite in punctele Erernple. l) Funcfia f(x): co gi + co. Atunci : Dacda ) 1, lim ax:limao: * @
fl-+ @ fr+@
lim ar:
tr--@
lim
fr4-@
I
4-n_liln
fl4@
an
_ - _ n +co
Dacb01a<1, l.rm
u1+@ lim
I4-@
ar :
lim
n+@
an :
atu:
0.
-f. co.
aY :
lim
fr4-A
Ci
2) Funclia f(r):In, + oo. Atunci :
este monotond lim

fta+@
pe (0' * n :
@) ; ea are cleci limite .l q.
in punctele O
ln x:limln
fr4+@
lim lnx:
*+O
1 lim ln - : - oo.
ft1@ n
tfl
3) Fu:rcfia J@) : oo. Atunci:
x"' (" > 0), definit5 pe [0, + co), este monotond, deci ate limitd lim xd : lim za:
n1+@ n++@
co.
4) Functia f (x\':
tn
1 -,
(" > 0), definitd pe (0, + co), este monoionb, cleci are llmite 1 t1 e:limnd:
n+o
I
0 qi + co. Atunci : 1 lim --:lim

*+0frq
* co;
n-ol'l
I
\nl l r
0.
lilrx x+*o
-.. : Iim -- : # n+o ne
:
5) Fie funclia J(t): Avem: (l + n)5 defnitd pe (I
1, 0) U (0, + oo).
lim (l f xa0 Intr-adev5r, fie rn+O, Atunci: xn)
n')*:
e. 1 -, X6 avem yn+ dr.
0. Punind lr:
f@n):t+,n)il:lt*i)'i
I e, de rrnde lim
r\ro
lim (1 f
fin+O frnlo
n*)"* :
(f f
n)*
: ".
PROPRIETATILE
LIMITELOR
DE FUNCTII
185
@
}'ie acum fitt+O,
ftn 4 0. psnlni[ ln:
I -,
fin
avem !n+
l ')'" n , f(r) : (1+ ro)v*: ft *

\ Y") 1 lim(l
an+o 5a10 I Funcfia c1t e, (l * t) t, avind limitele laterale in 0 egale cu a, rezultb cE are limit6 ln 0 egalb
1 e, de uncle lim (1 + ft)'

rVso
r*)*,:
:e.
6) Penku
avem:
funclia l@):
]-.,r, fr lV,
xz&
definit6 pe R - {0},
i';r*:1\-o "*:+oo.
7) Pentru funclia f(x) ::rr-r, r eN, definitE pe R (0), avem: l lim --^;1 n ZO Nzh-t l ----- : /2F-r
@, lim ,\o
co.
limitelor de funclii $ 3. Proprietdfile

1. Proprietdti ole limitelor In cele ce urmeazi vor fi studiate proprietilile rimitelor. propried.eoarecelimitele laterale sint li ite r-un punct se poate defini cu ajutorul bili ale limitelor de giruri se transmit Fie funclia f :E -, R gi ro un punct de acumulare a7 hi E. 1. Daed limita funeliei/in punetul ro existfl, aceastd .._Pro pozi!ia Iimiti 6s1s trniei. . in ad-evir, dacb funclia are limita I in punctul xs, a,yrerr. f(x*) -> t, ar.fi. girul nn.+ ns,-(*, E, x, e xo), iar giruriie (f(*_)i bri'toate * -o.nc.?re limita anicd, l.
Fropozif
i a 2 . D a c [ l i r r 'f ( x ) : l ;
u+fro
a t u n e il i n l ! ( x ) l : l t l :
fr+Uo
r;y;"| f(*) | : lr:::"f(*) l.
186
ln
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
t i m l f ( x l): a d i c [l i m l f ( * " ) l : 1 t r \ ,d e u n d e lf(x-)l-1tr|,

utafio fr4fio
ad.ev[r, d,acl. x*+
fro, (%oQ,E,
fr* =f xo), atunci f(**)
-" l, deci
lll'
EzemPle.lim I z | :
&a*o
I tol;
liml r I :
u1@
* co ; + co-
1 : limilolzl
1 I : : * oo, tleci lim-l-i .u co, lim -. x4olnl *Volxl
0' deoarece dacd lf(x*)l + o O b s e r v a f i e . l" Dacalij|,'^lI@)l: o, atuLrci)1m,!(")-: alurrci f(nn\ +O. limJ@) si nu existe' 2" Dac6 insd 1im lJ@)l : I > 0 s-ar putea carlxo
tr+xo
Exemblu' dar:
1 lim -. i-olxl
l lim :x-o!xz
:o'
1 lim -nu *aO fi Dacd lnsd existE 9i limf(x),

*-fo
l exist6, deoatece lim-: *V0 t( atunci avem sau lim/(z)

f4fro
l co Si liq;: t\u ' l' sau limJ@)

X4to
* : -
co' l' cleoatece in acest
caz timlf@)l : | + ll : lrin'f(x)l'

N4Io t4trO
estefinit, avem1iml@) : I daci 9i numai 3. Daed'l' Pro p ozitia 14xo daeil 1im lf(x) - ll:0. N45o '' l' fn adevdr,oricarear fi girul x* + Ko(*, Q E, x*#rs) avemf(x") dace I daci';i numai dacd qi numai d'ac6" f(x,) - i ' 0, adici limf(x*): 1im lim lf(x,) - trl :0, de unde lim f(x) : t taii 9i numai dacaf+5o lf(*)-l)l:
tr&-xo IlUo
-0.
Etemptu. Deoarece' I*"tRezultl atunci cd linlx
*afro
: ^n
xo ('ro finit)' avem

5'
xof : o (sau r - zo+ 0 cind x + xo)' - rol : 0 (sau lz - zol + 0 e\nd x + xo)'
ele are limitn V alui rn t"i, ui".p1iul'ii 1.i gii'ace.up $i1tre r,'eeitrfltale egale. slnt limitele ,0, in fmiiil 9i i;;;;".i + .*ilhliil;iid;"e Daci existe lim J@): l' atunci
raut
*evnE
tlra
Fro p ozi,tia
&.Ilaef, frrnetiile/;i
g definite pe E coineiil pe o
*F
rim f(x):
51Io
1imf(x) : l"
PROPRIETATILE
LIMITELOR
DE FUNCfiI
187
Deoarece, conformipotezei,avemf{x): g(x) pentru x eV rentltd ci funclia g are limitd" 7n xo relativ ta V fi E 9i tim"S@):lim"f(*):l'.
*QV(\E frEYNE
fiE, x } xo,
Deoarece Z este o vecinltate a lui xo, rez;.tlt6.ci funclia g are limitl in *o (relativ 1a E) 9i lim g(x): 1im E(x) : l.
fr1ro
revnE
fr1tr|
incit si avemg(r) < /(") < irr xs, gi daei existdo veeinf,tate 7 a lui zo,astfel x GZn E, (x*xo), atunci x ) pentruaric,e < k(t lim h(x). Iim g(x) -< lim/(r) --<
fr4fr| tr1ro
Pro p ozi[ia
5. I]acil funcfiileg,.f gi Z rlefinitepe E au timitil
intr-adevir, daci fi* + %o, (x* a E, frn * )co),putem presupune ci pentru orice n, indep[rtind., 1a nevoie, numirul finit de termeni xnev dinafara hi V. Atunci g(r") -( f(x") 4 h(x") 9i deci lim g(r") ( lim f(x") =.<lim k(x"), frn-Uo tfr-ro
4-Io
de unde: lim g(x) -( lim/(x) < lim h(x).

*+us
fr1ro X-fro
Corolarul 1. Daed/ are limit[ in *ogidaeiexistd o veeinfltate Z a lui ro astfel tneit, pentru douil numere a ,si p s[ avem cc-<,f(r) ( 9, orieare at li x eV n E, x 4 ro, atunei
-< 9. " ="tlT,f(r)

Corolarul 2. Dac[/are limitflin zogidacf,existHo vecinfitate Z a lui xo, astfel incit s[ avem l@)>- 0 pentru otie,e x Z n E, x ] xo, atunci lim f(x) >- 0.
x1tro
O b s e r v a l i e . Daci /(z) > 0, (x eV fiE, x # xo) nu rezulti :0). lim f(x) ) 0, ci numai Limf(x))0 (eventaallimJ(x) Exernpl,u. I xl>0, pentru x +0, dar lim I xl : 0.
Corolarul 3. Dae6/are limitd in *o gi ilaei existilovecinfltate Iz a lui ro, astfel incit s[ avem/(r) <0 pentru oriee r aV nE, ti]tco, atunei lim/(r) -< 0.
N+ro
Observalie. P u t e m a v e a f ( x ) ( 0 p e n t r u o r i c er e E , 9i totugi lim f(x) : Q.

llNo
x $xo,
L88
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
in utlimite egaie Fro pozif ia 6.Ilac[funeliilegqi ft,defini(e^p* f s[.arim astfel ineit v a lTti xo, z^. si daci existi o veeinitat"e {(r).:1 2'f'lil2 h(x\ Dentrr oriee r V nE, n=',r;0,atuneifunclial are limita il';;;"-g"lk'"it limita eomunfia-eelordoui lunciii g 9i Z' x*'.xo (xoeV nE' tntr-adevir, fie l':)\2 g(x)'.:t*"'(*)' Dac6" : l' Si xn:.. xo), atunci g(x*) <'jix") a h@"j 9i deoarece1im g(x^)
*6tns
Iim k(x") : I, teatTt6'

h^^J(*,): l, dewde lim"f(x) : l.
2. Proprietdliole funcliilor deduse rtl c6, dac5 limita unei funclii intr-un lnci funclia are aceasti proprietate pe
*1H ii.#"x' Tr;:i ?"!,;i;"\i;,

f6j > q pentru oriee x eV O E, x /- xo' . Fie U o vecinltate a numSrului 1im /(*), cu extremitalea stingd este in a, deci d.eforma U : (o, p).sau (l:'(&, J =)., dup6,cumlimita pentru incit, astfel atri-xo, o vecin6tateV utooil oo. E*i*ta ii"ii! !l,, + *ii" iEv' O E, x =t no, s6.avemf (x) e U, adici-l@) > "' t*-C o r o l a r u t t . p a c i l i m f ( x ) > 0 , e x i s t 6o ' e e i n i t a t e - V a l u i r u ,
astfel ea f(x) > 0 pentru oriee x Z n E, x='xt' a lui ro' C o r o l a r u l 2. BaeI lim f(x):,'0, existd s veeinf,tate V astfel ea f(x):: $ pentru orice r eV AE, fr=t !tu. incit intr-adevb.r, Iim lf(x)1 : tlim f(x)l> 0, deci existl 7, astfel
fi+ro
fl)xa
x Z n E, xltco' oriee frij ap pentru
l/(')l>0, adici f(x)::'g' pentru oricer =i76E, n:!0,'#""""daed f : E ' + R a r e l i m i t d i ! ! o ' g i aven Prop ozilia 8. Ilacd funcfi-a si ineit astfel xo, a1oi Il existfl o veciiLdtdte t ^ fl*f 2'g, "iri"oi Demonstraliasefacelafelcape ntruprgPozilia7'luindvecinitalri- i;;) a" lot*t (4, p) sau ( -".' p) dupe cum limita este ,i1" /;il finitd sau - oo.
PROPRIETATILE
LIMITELOR
DE FUNCTII
189
Daei limJ@)( 0, atuneiexist[ o vecinitate V a lui ro, astfel ineit sE avemf(ii2 0, oriearear fi x eV (\ E, x q xr. CoroIar. 9 . I l a e [ / a r e l i m i t a f i n i t i i n r o g i d a e ia l <lim/(z) < e V a hi xo, astfel incit n < J@) il'p*ot"o 5 P, atune! exi$n o veeindtat oriee xeVnE,xgxo. lntr-adevEr, U : (u, p) este o vecinitate a numiruld limf(x). Existi atunci o vecinbtateV al:ui xo astfelca, d.acl" x eV nE,*i'"4 *0, si avemf(*) e U, adrcd <f(x) < 9. " Corolar. DaeH/arelimitafinitiin rn, existi o veeindtate Z alui ,ta, Weeare funelia este mdrginitd.
Obse,rvalie. Dac6/este mdrginitd pe o vecindtate alai xo, nu rezultd c6f are Limitd iq zo, cllJar dac5;f este monotonb. Dach J este rcnotonb, are liniite laterale in ro, tlat, eventual, diferite.
b
Prop azi,tia
P r o p ozilia 10. Ilae5/gig sint definite pelE gi au fimite in punclul *0, gi daefi limf(x) ( 1img(x), a1nnciexistf, o veeinitate V a lui .ro,
*-tr\ t1In
I@)< e@).
astfel incit J(x) < g(r) pentru oricle n eV nE, x $ xo. Alegem un num5r a astfel ca 1im J@) < a { lim g(x). Existi o vecin5.tate Vr__a7:uiro, astfel ca f(x) l'i" p"nt o * =31'"n E, x 4 xo, gi o vecinbtate V, a 7lui xo, astfel ca q. < gQ(J pentru % evz (\ E, x I x'o. Muilimea V =V, fl 7, este o vecindtate a lui xo, gi dac| xeV nE, de unde L t n o , a t u n c i x e . y r C t E # x e , V z f l E d e c iJ @ ) < a 1 g ( x ) ,
3. Criteriide existenld o Iimitelorde functii

I
^-lr
n;t-
4.
t
t
I I l
giruri, criJeriul lui cauchy ne asigurr de convergentaunni . "_P_ent1u grr ldrd a-i cunoagte iimita. Pentru. fun-cfii, avem un criteriu (necesargi suficient) de existenf[ a limitei finite, fdrd. a cunoagteaceastdUmite. Fie funcliaf : E -, R;i xn un punct de acumulare al lui.E. c r i t e r i u I l-u i c a u_e h y B o l,z an o . Funclia / are limitd finitil punetul ro daeilgi numai daeE,pentru orieenumdr i >-0, eristr o veciin.orieare ar fi punetele x, # xa 9i x,' * xo T.utulg I g tti xo, astfel, incit din 7 fi E si avem f/(*') -J@")l < e. Sb presupunernci existb lim f(x) : I gi c6 I estefinit.
I l
{ffi#ffirrt*M''
,#rnil$ffi'ffin
190
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
pentru orice [adice vecinbtate V a ltti xo' +' 2 vecinitate U : fu - :,, :l J a lui liI existl o 2 ' \ avem lf(x) -ll< ; astfel lncit, oricare at fi x Sxs din V nE' s[ : avem E din I'Yo x'" fl xo 4 $i (adice/(r) e U) ; atunci pentru oice x' * Aceasta inseamni ci pentru orice numlr s) 0
- tl < - I| <+ si lf(x") lf(r') i'

deci:
- tl +lf(*") - tl < t + a: "' - l@")l-<l.f(r') lf(x')
Reciproc,slpresupunem,c6esteverificatlcond.ifiad.inenuntgisS ariltilm c5 lim/(r) exista tl este rlnlra' x') 9i un numlr oarecare ri" ui-git oarecarexo.+.lo (**FE, x*t *o astfel incit' dac6' ui:ui V vecioitatt o existl e ) 0. Conform ipotezei, -f(*")l Vecinl' x ' * x o , x " i ) c o ,* ' , f r " a V n E a t u n c i l f ( * ' ) ;' tatea V a Ttti xo d.ePinde de e' (care d'epind'ede V' Deoarece )cn+ )cs, existl un.numlr natural N
ii"y y) 5i 4 n E' Aqadar' deci de e), astfelio"fr'Lri""t" - ii p ) w__si xm z n E' de und'e N, avemn,1' ;i' i-; > i:-91';; ;;;" l f ( x , )- f ( x * ) l < " .
Aceastainseamnice(f@*))este.ungirfundamental,gid'eciesteconvergent, conform criteriului lui Cauchy' + xs, (ro a E, xo 4 x'l' Am arltat astfel ci oricare ar fi 9iru1 xo 9iru1 (/(r,)) are limit[ finite' Rezultlclaceastllimitifinit[esteind.epeld.entl.d.egirrrl(rn)ales, limifa funcliei / in punct'il x'' deci limita comuna-l"il"til"ifftr"li "tt" Agadar, lim,f(rc) existS 9i este finitl' de existenll a limitei' criteriile cafe urmea 25, datt conclilii suficiente Propozi,tial.Daod/gigslntiletinitepeE'ilac6limg(x):0 alui ro, astfel lffi{t s[ avem gi itacl existi un numlr 'init l, gi o vecinf,t ate V
orioe* I/ n E, x * f,q'atunoi itt*l -Il<g(x\, pentru : t'. lim,f(x)
presupune^x' a'.V ' p:il"t^" Fie xn + ztst fr,e P., fr* t (o'. Putem pe baza crtteorice n. Atunci lf6-; -l'1, <"g(x*) 9i deoarec" S@')''.0' ltm f (x):L J' uride t'de + t', /1, l)' riului d,ela qiruri, ded'ucem/( x*) "di;;ii*
PROPRIETATILE
LIMITELOR
DB FUNCTII
191
tr1tro
Observalie. D a c i l i m l f ( x ) l : 0 , a t u n c it i m f ( x ) : e . ln adevir, notind g(x) : lf(x) l, g(x): 0 Si lf@):'bl -< g(r), -deci "i"#fim lim f(x) : 0.
Exem,ple. 1) Pentru funclia f(x): li:n sin x : sfn xo (sau sin x + sin.*o cind. * '> xo).
lntr-adev6r i
sin z, definitb pe R, avem: (xo finit)
.l-_. * -sinxot:21*"*fl lsin l,.u#l-.rl,rz,

-.."'V#:lx-*ol,
-1
t
deoatece lcos el --< I gi lsin al :< lal oricare ar fi a (fie cd a este masurat in radiani, fie cd este mbsurat in grade). Deoarece lxxol+0 cind u+ro, deducem cr limsin x:sinl.o.
2) Pentru funcfia f(*) : cos * definit[ pe R, avem 'ff : cos xo (xo!-finrt) J1T "ot (sau cos .r -> cos ro cind. * ', xo).
ln adev5f
r c o s , " - c o s: rz ollr n l l - \ l l " i
"-""1 z tt'=l'-'zl"'tol"
x-t
-..r.ry:fu - t6l,
deoatece fsin al -( 1, oricare ar fi a. O"o*-"""fiW rol:0, deducemrl-*"o, fr: Cos !to.
O b s e r v afii. 1" Pentru funcliile f(*) :sin r gi l(*) : .os r avem lim/(x) -f(xo), pentru orice .zoG R, deci funcliile sin gi cos sint x+to
continue in orice punct din domeniul 1or de definifie. 2" Ln punctele * - ti - 6, funcliile sin gi cos nu au limit[.
bIe ln : n; * f o. $irul (sin za) este:
t, 0, -
1, 0, 1, 0, -
t, 0, ..., l, 0, -
1, 0, ...
dgcj are limitd. Agadar, funcfia sin r nu are 1imit6 ln punctul 1 o. se arat6 la fel cb 1u nici funclia cos, I1u are limitd ln punctul { co.
792
LlJ3td. x*: tul - co. _ " ;4
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
_ @, deducem cE. funcfiile
sin r gi cos r nll au limita ln punc-
3) Pentru funclia f(x) :14/
6sii11iti pe R - {0}' avem 1.

uo"*
1119_1 :
r+0 x n 7li
, e n t r uz V : l - ; ' z l f n a d e v b rp
l s i n r -l < l r l - < l t g z l z :p 0, avem atunci Pentru 7n' radi,ani'. mbsurat daci' x este
sau:
de untle
Dar li'n lcos zl :lcos

*+0
0l :
1 9i lim 1 :
1' ReznltE cE funclia
I sin z'l l;t
are iimith ln o,
qi aceastE limiti
este egal5' cu 1:
i 1 l l, l : '
Dat pentru x eV, r f 0, sin * qi x atr acelaqi semn' deci "-: >0' cle und'e
lsi:r r I
sin z lgz
x l t
E-a: I qi deci1il x a j x
1. oo)' avem
4) Pentru funclia fl|
:'#,
lim
fr'+@
ct ) 0, definiti pe (0' f
1 0' : 0
4
l * "no 9o: + o \
2
r d \ d
c i n dr - + + o ' J '
d d
lrl
r :
n\rn) -;2 r t x z - 2 n ' : Z r

, ," ; r" d a 2 *-
PROPRIETATII.E
LIMITELOR
DE FUNCTII
193
d.eoatece ln z < z, oricare ar fi z > 0. Dar lim

fi4@
2 - :l 0 u d I 1 -
Itr x si ' deci lim x-a strict xd logaritmica ln z uegte mai incet decit orice putere cu exponentul
Se spune cA funclia pozitiv.
2. Dac[ funeliile ,f gi g slnt ilefinite pe E, daci Propozi+ia limg(r) : +Jo gi ilaefl existfi o vecinfltate v a.lui ro, astfel incit sI avem limf(x): +oo' fG)>-g(-rr) pentru oric,e x Z n E, x * r0, atunci x4x6 lntr-adevlr, daci fr* ) fro, (** a V n E, xo $ )cs),avemf(tcft))- g(x") -* * -, avem f(x*) -> f oo, aclicl 1im f(x") : * -, 91, deoarece g(x,)
*frtfr0
de
undelim/(x):lcx:,'
Exemplu. Pentru funclia f (4 : t;' ct ) 0, definite pe (0, f co),
Iim
fra+@
--:
tl-
tco
l*"
-=-,
F o o ,c i n d x *
+"o),
ar fi z. Dar lim deoarece ez> z, oricare

cE funcfia exponenfiatri
* Z & t "": f r ) + @ *: r++q putere cu exponentul orice clecit er creSte mai repede
l!-.1""
*o
qid.eci lim
**.sespune
sttict pozitiv.
3. Daeil fune{iile f ;i g sint tlefinite pe E, daei Fro p ozitia -oogi : itaei existil o vesinfltate V a lui ro, qstlel inoit si avem limg(z) -oo. /(") <g(r), pentru oriee x QV OE, x f xo, atal.c,ilim f(x): intr-adevir, dac[ x* t frs, (** aV n E, xo f xs), avemf(x*) -{g(rJ. gi, deoarece g(x*) - - oo, avem -f(x*) -, - @, adicd lim f(**) : - 6,
trfi+to
de u n d e l i m " / ( x ) : - o o .
Analiza matematica, Yol. I
13
L94
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
4. Operolii cu-func{iilecore ou limitd F i e f u n c l i i l e: fE + R g i g : E + R , 9 i mullimii E. Teoremi. infinite), atunei : xo rLn punct d.e acumulare al
Daei tunefiile / gig au limite in punctul zo (finite sau
1) Daei suma limitelor are sens, funeliu | + g are limitd in ro gi
:rn,(f(*)
(cazal exceptat: limf(x):
* e@)):Lim,I@) + lim s@)

+ oc, lim g@): - oc).
2) Daei produsul limitelor a-re sens, funelia fg are limitil in ro gi
1imf(x) e@) :lim

(cazal exceptat limJ@):
fr4fr| fr-to
fi)Io
tim g(x) f(x) ' tr4ro

* oo).
0, 1im lS@) l:
3) Funelia af are limitfl in *0, orieare ar fi a e R qi lim af(x): oc. lim f(x), dacd.d,+0
gi lim0.f(x):a.
a4tro
4) DaeEraportul limitelor are sens, funefia I arellimitil in ro qi c

,r--_ f(x) i1ô
um f(x)
ii9"it.l: u- ,k)
Nluo
(cazariexceptate: 1) iim s(x) : r, ,;;;lf@) 5) Dae[ f >0 gi ilaei puterea lllm f(x))'-r" &)fr6 It te limiti in ro gi
N4fro
l:
1im g(r)
r4U6
1imI s(*) l:
* *).
are sens, atunei funefia
lim g(t)
lim f@)a"t: flim .f(*)7"'"" t}zo

gi b:limg(x).
r4to
Fie a:limf(x)
fr+fro
Fie xn-*xo, (xneE,
nn+no).
Din ipotezd, rcztltl
c6,f(x") + a gi g(x*) + b.
I '
PROPRIETATILE
LIMITELOR
DE FUNCTII
195
hn4xo
a * b are sens, atunci f(*") * g(x") -+ fl + b, adicL Dach" t m f f ( x )* S @ ) l : a * b : l i m l f ( x . ) * g ( r " ) l - a * b , d e u n d elr'xo

: 1im f(*) -f lim g(x).
pulcte aie teoremei se demonstteazl' la fel' CeLela-ite 1 o D a c l r a p o r t u l l i m i t e l r a f e s e n s ,i n s e a m n S _ c l ot,selraiii. lirr gf;i-:C, deci'g(") +0 pe o inireag6 vecinitate Y nE a lui ro, deci
j-ii
raport.d i.,'ncgiilorleste d-efinit cel pufin pe Z n E, iat ro este punct de,

5
1164') ' acumrlare al acestei mulfimi, deci are ,""5 x'to g\x)
1im g(r)
ti t
-t
i i
I
tt)
are sens, atunci sau 1im f(*) > 0 saulim f(*) :0 9i1im S@) > 0 ;iiimg(z) este oarecare(finittrsauinfiniti), sau f oo). (finitd ' tn primul c&2, avenr f(x) > 0 pe-9 vecinltate V O E a lti xo, d-eci altinita cei irulin p; tz n E, ;i deci limita sa in punctul fu"clia/firr", sens. . "st" - "il are .f i;;-doilea caz,avems(K)> 0, peovecinitate V nE alui ro, deci r""cgia-7i"1ir.'l :este d." ur"m""trea definite pe V O E qi deci limita sa in ,ro are sens. De asemenea,dacd. llim f (x)f'"o
t 4fr| Lixo l 'fio c'*o
2'
ln cazul cin,Jlim
S@)
0, se pot faee utmdtoarele I xo, at,ttr.ci
precizdri:
a) Dzci.g(.r) > 0, pentrd b) DacS g:,2) <'J, futr-arleyhr, l -;-c@) + +co.
.r f
*"rf_t: 1
*co. -cc' g(tt") + 0; clacb c1t*\ > 0, atunci
p e r - L i - r r, ' I
zo, etittci::r"f@: xo), afitci -"o'
xo, (xa E' ,tu I r iar dacd g(tp) < 0, atunci;;lI \xn) dach, xn+ :0 qi e@) l0 I : 0,ti
'1."
I xo, atunci lim W@t: ti I I xo' O' **'
c) oacalr!)"s@) Intr-adevir, Reciproc, liln
pentru x I
lT@)l > 0, pentru f co, a"turci ':':"
"lc@) d,ac/alimols@)l :
,,,A:
1:,
intr-aclevbr, tin-r"
!:0, lg(x)l
deci li- L:0. r+zo g(x)
definite pe-E, cate au Limit6 finitd inro,este o 3o Mu$imea ff (E, xo) a funcliilor d'in aceasti efectuate asupra funcliilor produsulcusc-alari, algebrd., d.eoarece s,,m^, prodtii,,l;i ne conCuc iJ funclii care fac parte din aceeagi mulfime' -"ulti**,
r.96
Dacd notHm +0
tr+ro
IJMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
- lim f(*)
pentru / e g (E, zo), avem

(aditivitatea), (omogenitatea), (multiplicativitatea). (aditivd qi omogend) qi multipli-
z(f -r s): z(f) + z(dE

L(uJ) : afgl
LUs): r@z(s)
Aplicalia L: ff (E, xo) + cativd pe algebra &(E, xo).
R este o functie liniarb
Din teorema de mai sus rezult5. de asemeneacd: 6) Funelia -.f arc Iimitil in uo gi lim (- f(*)) : -rimf(x). in ro gi
7) Daed. diferenfa liuritelor are sens, fnne{ia J-g arc Iimiti lim (f(x) - s@D]:LLm f(x) - lim g(x)
(cazalexceptat : ffi: ln" J@): g(x) : + ".). :ry

Pentru denonstrareaproprietiiii 6) se aplicl proprietatea 3) cu a: - l. Fentru.a demonstra 7) se aplicd apoi If gi 6f. se demonstreazl.prin-:."ot"r.1a ci proprietlfile 1) gi 3) rimin valabile pentru mai multe funclii fr,fr, ...,f* care au limite'in xlo:
l i m l f,(x)* f,( x) + ... * f.( x) l _Lim f,( x)* timf,( x) *... fi4ro r4tro
* lim f"(x); fr-*o
l i m [f,(x) f"( x) . . .f"( x) ) :r im4,@) .r imf,( x)...Limf*( x) ,

t-ao 54ro r1fro rlro
daci suma sau produsul limitelor din membrul drept sint definite (au sens). trn particular, din ultima egalitate se obline:
llm lf(x)) : :L-TfQt): a lui rn, atunei lim J@)g(x) : 0

f4Io
Lttul@)l
(n e N).
c o r o I a r. rlaei
0 $i daei g esrendrginiti pe o veeinf,tate
F i e Z o vecinbtate a l:ui xo pe care g este mi;tginitl", gi fie l14 ) 0 astfel ca le@) | -{ Jll pentru n e V.
PROPRIETATILE LIMITELOR
DE FUNCTII
t97
atunci
| < M l/(')| s @ ) l : l J @I)l g ( r ) lf@)

lf(x) e i 1 i mI ' I i f @ ) l : M l i m u1tro
t)tr
l:0,
deunde
ltmJ@) s@): 0.
5. Exemple l) Pentru orice polinom P(x) definit pe" R, auem : P(xo) (ro finit). l\T"P(*) (orice polinom este o funclie continua in puncteleldomeniului sau de definilie.)
iimite lntr-adev6r,fieP(ll):dn*n*an_fn_7+...-+a|r+a'9.Tolitermeniisumeiau ti-itelor are sens gi deciiP(.e) are limitd in zo : iinite in ro, deci "'rraoa
1-t.
I 1
: + Y:.:' ::''r't . . )''ll,','," : :,: ".?;'"i)l-r:::"

t-+ 6 t46
2 ) P e n t r u o r i c ep o l i n o m P ( x ) : & * x n * & , - t % n - t + ' ' ' I a t x I a r , deJinitPe R, an$0, aaetn llm P(x) : an (* co)", lim P(*) : n,(- *)"Alem,pntruu10,
} i : 1 ' + ^ , # *" P ( x:; , ' ( o n+ o , - ,fr

\ ,tt''
',),1'
parantez1 are limita an I G
Deoarece im
rn+
q Jlh
1 :
iirn
r--
o xh
: o, (,4 N), suma din
,uo"!?.n": tl
(+a)n,*11::*:
(-cD)". Rezulte ch P(x) are linitd
in]puncteie +co ql -oo
,\.rt,)
,]:::t.t
:,lY:"
* o*-,t- + ;]i^,f.on
( 1
o "")):
l'\
' d,n; (+@)n

(-o:)n ' an'
teflrenului cu
=]':,*
;]:_^. lo"
+ oo-'- + " ' * o"V):

unui polinom
agadar, in puuctele gradul cel mai mare.
+ co si - co, limita
este egal6 cu limita
198
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
P ., punct xo i'nlcarenu se are l'irnitd'Antu-un 3) Oricefwncli'eralionatd'P+0' ;i nucmitorul', Q@o) amuleazd.
(O funclie definitie.)
p(*) :Pl*o). . li^ Q@o) 91*1 "*" -din d'oineniul shu de punct tafional|" este continui in orice
deoarece : )::,'(*) P(x\
1:6 -
lntr-adevdr,
P(xo) 9i lim,Q@) :
Q@o) l0'
rezt,:'LS":
)\,^'(')
P @o)
)lL"e@)-
rime@)
r+r1
Q@o)
4F ) i e g * r : ; f f i ' & n * o ' b*+0.

n < I,n, a) Dacd. ):T,#
n . > ,141, c) D a cd :#- #:
lntr-aclevbt, Pentru x10, avem
):y*u^ ,:
o.
n : *,;]T*H --,t:*'#: n b)Dacd.

;ft oo) r - m , ,tiy- ' #: ;te) n- m
l j 1 _+...+et;n)
t xfr lb,^ * I - I bn_t fr
O\t 't \, p unde
^
I
-' t --h "^-l xn)
1 l
: L.ntu\,
xtfr
1
*
. . . -T @0
an !
Dt u\ -
aa-1-
x"
1 b**b*-r-+'-.+oo-"n
R(r) :2tfl 4a
Averu: lim R(tt):lim

fra+a r+-@
I
vlr 1
Dacb n < ?1c,a\e7xt gi cleci
: ;*-
deci
*-+q
o' :#-#: .'::-L**: ,t. nflr'fi '#:o'#:o'

Q\x) xa-a V\t6'
PROPRIETATILE LIMITELOR
DE FUNCTII
199
1ft
Dacd n :
a\erlr r4o,
-: :
7, deci, Pentru z :P 0,
t* 'D \^ '\ -ut "p\t ^ )'
QG)
de u::d.e
P(x) Plz) .. .[ m - : u m - - - l r * z-1a Q(x) QQ) *n-^

frfr
an b,,
i't
D:,:i
r; > r;, eie= !*^:
ca 7t -
mj>
0, d'eci
Nn
)- -.-:-
,l:T*V: ri^ P('):

91x1
(+cD)n-'n ut,jT, -: rim {n^
(-'')n-*,
91
"-a
"
x+l
q lm r'+@
o(n\: ? ( -uo .,-*

bn
1i^
l, ^ t'-*
P-9:
Q@)
n"-q
\* n n ^ R ( x ) : ? {-*1"--. bn'
r'-o
a. numito5) Fie funclia ralionaldryctefittitA fe R, si xo o rd.ddcind. xr, a|'erd.d,d.cinii lrilui, Q@) : A. Dacd ! ;i q-stnt ord'inelede tnwl,tiplicitate a'uer, P vesbectt'"t ;i Q, lentru
P(') Q@) (n xo)PPL@)
@-
xo)e Q,@)
unde p Si q stnt notmelenaturale s & u 0 , i a r P r ( x ) 4 0 , Q t @ o )4 0 . a) Dacd.p ) q, avem P(') :0. 1im

r-xo Q@) ,r,-, Pr(x) Pr(tto) Qr@o)
b) Dacd p :
Q, aDi1x
*-4
n'*)
lim "
Q(x)
l1m
r-'oQ1(t)
c ) D a c d! < q
r s-
gi q-!:2k,
<. llm r-ro P(x) r: Q@) f
keN,
cc
aaem
1 1. P r-('x ) llm *uxoQ1(x)
d) Dacd. f < q ;i q - ? :2k

P(x) 1: , I l m r : _ o c
1, h qN,
Pt(x o)
aaern
rvx" Q@)
]lm *\"" 9(r)
.. t - \ tD r r r' : , c -1-o
Q,?o)
, - , iD 1 \40,f
Qr@o)
deci fwnc[ia!-nu are limitd i.n xo.
200
Intr-adevbt, deci
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUiTATB
daci" p > q'
@i;Jo:
nol? @
tro) p-q'
(n -
ro)P
fi"-1* *so:o'
(x D a c d a : b' ', - = t . tlP
(r (x -
xoY
xo)? @ I h)r*
Dach" P < q, a\en' ln acest caz:
1r
_--r^lr: _
tim :*' ''!i' '1--10-o; rim --l-E: i" xole-an(x x/to
: (ta)a-v, xo)|-P
iar d'ac6" p q:2h 1
slnt amtele egale cu aco' limftelelaterale deci, dacb P - q:2h, este { co' limiia la stinga 6ste - co, iat limita la clreapta
2 b 'l l l m - : l t
L.
x avem-;--x: "t x n l n li^ "'o t( x+0 l fr l I 9i tleci
xao sin' N pentru ,+0,
lntr-adevbr,
Iim '+0 siu
n :*"8-!:1'
lntr-adevdr, Oentru z e (2
r a "
!1 . x + 0, avem
o l ' sinx 1 cos ''
deci
timV:
ra} )l 1 /
tim Y
*+0 )t
. l i m c o sx :
xa$
7 ' c o s o:
l.
d) '
l1m t-: rqjtEfr
L'
? l
pentru *F_ldeoarece \
' -l , n l0' 2 ' 2 ) ' " ' - '
avem t g x
t g r
fr
PROPRIETATILE
LIMITELOR
DE FUNCT]I
201
auem 9) Pentru xo + (2k + l) ; , k i,ntreg, tim tg x : tg xo.

a4xo
(Funclia tg * este continul in orice punct din domeniul s[u de defini]ie.)

lntr-adevbr, Iim sinz :
t4lo
sit zo qi lim cos .# :
cos xol0'
fr,
deci
lim sin z
sin x r+*" :-Xm lg x :lim r+ro cos n *+uo f;:r:""'t Observaf infinite, ii. lo Dacd xo: (2h + 1):, intr-un
r\t -
sitt xn : cos fro
tg xo.
funclia lg x
are in zo limite latctale
9i difedte, deci nu are limiti De exemplu, lim tg x: *oo,

r./l Z
Il'nr tg fr:
asemenea punct. -co.
J,;
I
2o In
punctele +.o ti -co,
funcfia lg x nt ate limite' elY:, avem ,rn+ +(n, iar gitul (tg xn),
lntr-aclevfu,lltind xn:'-nn I
- 1 . 1 .- 1 , i , . . . , - r , ' , . . .
nrr ate lirnitb, deci tg ft ta -nn in + are limitb (-1)*:, ln punctul .vem 5n4 {co. co, dar girul (tg xn) na ate limitd, deci T < u 1 n d*.n :
0,
tg ,( rl . are iimitb
- co.
10) Pentrw xo =f hn, k i'ntreg, &ae?n". lim ctg x : ctg xo.

f,4lX
(Funclia ctg x este continud in orice punct din domeniul sbu de definilie.)
lntr-adevdr, deci: cos I lim ctg x:
ll*4fr0
lim
tlto
cos * :
Cos fro,
lim sin r : cos .r^ -:

S1I7 Io
sin xo I
0,
lim
*-ro SLll X
ctgxo. are in *o lirnite laterale infiaite,
Daci fro:hn, Observalii.1o dar diferite, deci nu are limitd in zo. De exemplu, lim ctg x : rVo 2o ln
funclia
ctgx
- ca, lim ctg 'r : ,\0 funclia
J- co.
aunctele -f co si -cc',
ctg x nu are limite. 1
ti
a.aeln:
ll) Pentru Junclia f(*) : (1 * x)' definitd le (- 1, 0) U (0, * *)

1
lim (1 * x)* : e.
r)O
202
I.IMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
6. Limitele funcliilor co1glle -' R 9i funclia compus[/ o ui E + R' Fie funcliile u: E -' F ; f:F (f " u) (x) : J@@))' Pentru x a E' lui E Si uo un punct d'e acumulare Fie *o un punct d'e acumulare al a1 1ui F. * lco' l i m u(x) : uo, dae6' u(x) + uo penttn eG
Teorem6. Dae[
compusl f o % are limiti gi itael tim"f(u): l, atunci fune-tia

t4ro
in
ro gi
lim f(u(x)) : rim f(u) '

fr* * xo)'Notincl un: u(xn)avem lntr-adevlr, iie xn n xr, (x* aE, u(i*1 -' uo' adicl'lr* + Ms' (u* eF' :''t'!"s''a,Yrern w^ * Mo'Deoarece :::"if-l 'l" adicL f(u(x")) -> l' sau : un * rno). Deoarece-ii^"71"1 l, avem l@*) : l'' lim f(w(x*)) - 1,,de unde 1im f(u(x))
Ifr-xo *'Xn
&+uo
schematizaastfel: clacb 5+ ie' Rafionamentulde mai sus se poate Observaf + l' atrncii(r) n uo Si deci f (u(x))
xs'
Corolarul
1' Daef, 1t:"'(*):Ito'

*4ro
darl6'uoaF qi ilaeillimf(w):
: f(uo), atunci
lim f(u(x)) : /(lim w(x))'

fr-xo
ta4uo
u(x) : u(xo): ao 9i f,ac* C o r o l a r u l 2 . Daed zo e E, daefl lim Itm f(u) : f(uo), atunci : f(u(xs))' tim J@@))
t4ro
1) 1im+"1: Exembl,e.
*4v
^ Ail
", (P + 0)'
l{
56 punem (sat u(x) +
u(x) :
ux, deci lim' u(x) : im ux : X+0 x+0 0)' Afunci :
0 cincl z +
g-31 _ p,(
deci : sin ax Iirn---:-lim r+o Px u -. 9;l
usin ax _ ux
sinu(x) u(1)
nsY.u(,), !u(x)
sinu d' :-lim " I u+o u
FUNCTII CONT]NUE
'2 '\ ; ;l .i m t s Bx
a x- a f i g;-o
r8': t s n n: I tim u d*
9w-o
I (B+o).
P"
3) Fie funclia uiE -> R, gi xo un punct de acumulare al lui E. Dacd lim u(x):0, 9i daci u(x) * 0 pentru fr =Ffro' atunci
1
tu
lntr-adevEr
*+rf|
y:"(t*w(x))"('):s.
l 1
lim (l * u(r))@:
lim (1 I u1; :
ilao
,.
4) Fie funcliile u,v;E + R, gi xorTn punct d.eacumulare a1 1ui E. : A DacE im u(x) - 0 gi w(x) t' 0 pentru x =f no, gi dac[ Iirn w(x) tt(x)
14fro
(finit sau infinit), atunci:

,l lntr-adevEr I
: se. lim (1 * w(x))'w\

tr4frc
I 1u(r\a(t)
: (r ! u(x))o(x\ ftt + ,t4fT) )

Dacd * + xo, atunci u(x) ->
I
deci -A'
{,
-' te' (l t u(x))"E -> e qi deci (l -y u1x11'l'\
continue $ 4. Funclii
1. Definilio continuit6!ii
Ir
in paragraful precedent s-a stud.iat comportarea unei funclii ;f in iurul tnri puict xo, car.eeste punct de acumulare pentru muJftmea. ,{ pe 'care este a6tinita/.-punctul xonu aparline in mod necesar.luiE,5i chiar dac| xo e E, valoarea funcliei in punctirl xo rrlt este luatd in considerafie' in acest paragraf se studiazi comportarea {unc}iei f "y.numai in jurul 1ui xo, dai. gi in ro, gi anume se compar6 valoarea funcliei in zo cu fro. Pentru aceasta,este necesar ca funciralorile sale' in princtele vecine c17 lia f sE fie definitb in xs, adicL xo e, EProblema care se pirne acum se poate formula astfel: Fiind datl o functie f : E -. R gi ro un punct din E, s5.se cerceteze dac[, atunci cind r se ipr-opie de ro, /(r) se apropie d.e/(xo). A1tfe1 spus,
204
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
problema care se pune este dacb, pentru valori ale argumentului z suficient de vecine c1:-xo, putem realiza ca valorile funcfiei f(x) sL fie cit dorim de vecine cu f(x o). Aceste consideralii ne cond-uc1a urmitoarea s e f inif ie. Se spune eil o funcfie.f j E -+ Reste continuf,intn-un punet ro din E, dacil pentru oriee veeinitate [/ a lui/(ro) existf, o vecinf,tate V a lui- xo, astfel ineit, oricare ar li )6QV\E, si avem f(r)au. in aceastd definifie, Z depinde de Lr. Dac[ / este continui in puncttT xo g E, se spune c6' x, este pwnct de continwitate al funcliei /.
ie. Definilia continuitdfii este asembnEtoare cu definilia limitei ExisObservaf concLifia * 4 xu, ln td tns6 9i cleosebirl, datorite fap'uului cd in clefinilia limitei se impune aceastb conclifie nu se impune. timp ce in aleffuilia continuitdfii ln tlefinilia limitei, zo este punct de acumulare pentru E, dar nu aparline in mocl necesar lui E. De exemplu, dacE E : (a, b) , se poate consiclera limita funcfiei in punctele r r : a 9i -d) saub: *co. xo: b, chiatdaci a: x o apatFine lui E dar nu este ln motl tlecesar punct tie acumuln definitia continuitdlii, are pentru E, ci poate fi gi punct i,zolat al hi E.
I
li
rl
L,i
Probl,enoa continwitd.lii mw are se'nsi''n pwnctele in care funclia nu este definitd; definilia continuit[fii nu se poate aplica in aceste puncte. particular, problema continuitllii in 'd"o"r""" 'al nu se pune in punctele f oounei fuiclii este format numai oo, 6&neniul de definilie 9i din puncte finite.
ENenopte.1) Pentru func,tia f(x) :Itt r clefinitd pe (0, f co), nu are sers ptoblema continuitEtii in punctul 0, sau in punctul -1, 2\ Pentrr frrnctia f(x) : in punctul 0. 3) Pentru funcfia f(x) : tg x definit1. pentru r I
, ft lntreg, nu ale sens Ph + l ) z
clefiniti pe R - {0} nu se pune problema continuitdfii
problemacontinuitalii in punctele
-4r,
; ;
aplicb fdri
T
nici o moclificare pentru funcfii
continuitifii, dati mai Definifia "or,- "" f : E + F, oricare ar fi spaliile topologice E gi F.
Dati. fiind asemenarea dintre definilia limitei gi definilia continuitdlii, o serie lntreagb de proprieteti a1elimitelor remin valabile 9i pentru funclii continue, gi cu acelea;i demons1.rafii,cu singura deosebire ce nu se mai pune condiJia x f xo. Dim mai intii citeva propozilIi care dau conditii necesaregi suficiente de continuitate, gi al cdror enunt poate fi luat ca definilie a continuitdfii. Propozitia l. Func[iaf :E +Restecontinuiin punetul xo?P, rlaei gi numai daef,, pentru orice |ir x*-+xo, xn Q E, avem f(x") + f(xr).
FUNCTII
CONTINTJE
205
a&
&
lo lrr aceasta propozifie este Suficients6 presupuleT.c6 pentru observa!ii. ate limi^t*' Rezulti atunci cb toatesirtxile(f(xa\) ataceeagi orice sir xn+ nn x*E, qir"itftril limitl, Ei'"o.t-L i(xo), oticate ar li 9iru1 16+ )ts' FaptulcStoategirurile(f(ln))auaceeagi-limitEsedemonstteazi'cagipentfulimite Faptul c6- aceastS-limitl comuni este /(16) xol a" f"""tii"?a#."-"i'1r""-";4aili" !01 'dL deci averl' nn'+ xo qi f(x"\:/(zo)' qirui coniiant-r-Jtro, faptul .a, i""i." ;;t;kr +f(x). f(r"\ numai in acele spalii 2. Definifia continuit5fii cu ajutorul .qirurilor se poate-aplica topologice, in cate topoiogia'se poa'e defini cu ajutotul girudlor'
P rop ozi1Yia 2. Fune{ia/ : E -+ R este continuainpunctul tc|QE, - I (e)>0 daei gi nuiai ilaei, pentu orice numar e >' 0,existil un numilr I 8, sf, avem l/(r) -/(,Jl < t' etlx-xol< asrfel ineit orieare ar fi xaE Pentru d.emonstrafie, se folosegte definilia continuit[fii, linind seama de de faptul c[ *o gi /(ro) slnt finite, deci vecinlt[file lui /(ro) se pot lua pot for*a U : (f(xo) - a, f(xo) f e) cu E > 0, iar vecinitdlile 1ui '0 se U' de Z d'epinde Deoarece lua de forma V: (xo- 8, ro f 8) cu I >0' 8, *o * < cu I | rczu7t|,caI depind.e'tle Condilia % eV este echivalentd ". f@o) | < e' iar condifi" f{*) [/ este echivalenti ct lf(x)
observafie.DeIiniliacontinuitEliicuegiSseaplicErrumailn acelespa|il aclunare' 1in grupuri) cit,9i modulul (sau alti topologice ifl care ,-ro aJilit iEt operalia tle vectoriale)' spalii in norma di e*Lroplo -J"r"i"i, ;Ai;"";;;topti"ta1u"
definilii cu sint utile gi urm5toarele doui propozifii, in care se dau vecinit[1i gi cu e sau 8: numai daef, pentru orice vecinitate [/ a / este eontinuil in ro daef, 9i pentru oriee lui/(ro), existfl un numlr 8 ] 0 (eare depinile rle u) astfel ineit x e E c u l t - x o l 1 8 s i a v e mf ( x ) e U ' f;estecontinuilinrgdaeiginumaidaef,,pentruorices>0existio voeinHtate Z a lui ro, astfel ineit ll@) -f@t)l< e, Pentru oriee xaV'
P r o p o zi,ti a 3. Ofunelie f : E +R este continufl in orieepunct izolat al domenitrlui ei ile definilie. Fie ro un Puncf, izoTat a|fui E n[tat'e V a'hti ro astfel ca V fi E : niltatea Z conline toli termenii girulr ei. Existd deci un numlr N, astfel in deoarecexnQE, rczlt7t| cd xnGV n )- N avem f(x,) : f(xo) 9i deci /(r ales arbitrar, reirt7t6. c[ / este continui in xo.
206
LIMITE
DE FUNCT]I.
CONTINUITATE
E este tilit{' A.: {"':(n' :"'n1}'atunci Exemple.l) Dace mullimea.E.est3 pttlrct it orice continud lste peE <lefinitd fuficlie a" cilrice formata numai din poo"." iiiriJ,
din B. pe mul{imea 2) Un qir (ar) este o funclie delinit6 formad;#;i[i";"""t"ir.ri",'i-."ite este N murtimea .b/' n dilr clomeniul sbu tle clefinilie poi.t iria'i-*ltt N a numetelor naturale' Deoatece cd otice gir este o funcfie conti-
pentfll E' 'atunci are sens atit Dacd xo E este punct de acumulare ti*lt"i in xo. ln acest caz, t:"-;;, ;tt";i"pt"b1"*i problema limitei : ajutorul cu "ooti'oitiiii formula se poate 5;iffid";"Ti""itaiii -> R este-eontin-uiintr-unpunctde Prop ozi ia &'Ofirne{ie/ :E funclia are limitd in ro egal[ cu /(*J : aeumulare xoe.EOu"X gi numai dali It f(*) : f(xo) (sau'f(x) 'f(xo) cind n -> fro)' continue ln xo' Aceasta inseamn[ c6 pentru zm -"t"f(x*) ' f(xo)'tnfparticular' de asemeneaf(x*)'t f(xo)' ,0, ro: ctul
lim f(x) : f(xo)' : J@o)9i si arhtlm c' / este Reciproc, sd presupunem c[ lio_ f(x) continub in x6. Aceasta inseamnb cd
6" in xo.
in96/este ro poate fi infinitb' Dac6 1'Limita-funcfiei.in.,punctul observa!ii' are nurnai valoti fir:ite)' i-iunc.tie fftifiit""lt""E a""i aceastd U-rrU *t"ii}.l, continu', "rt" cu 91ruf1' 2o.IncazulcinclmullimeaEnuareniciunpunctizolat,.e n u ncleiinilii''cu l u l p r o p o z i l i evecinbtali' i4poatefi ttei ir"i.rt" echivalentS luat ca tlefinifie a continuitd1ii, "" sau cu e Ei 8.
fi mai aceste definifii' duP[ cum va 'onamentelof' ui de integrabilitate a7 1ui Lebesgue'
rui::*ru:f
coy(rs):-0'
deconcr ProPrietatea
intr-un punet -> Reste 'contimrX F r o p o zilia 5' Funelia J.: E in punct este nul[: acest tco e, E daed 9i oo'Jui'Au-"e-o*iluiiu-ta
FUNCTiI CONTINUE
207
itt xs' 9i fie e ] 0' Existi o vecinlSl ptesupunem intii c[/ este continuS' punct x av o E s[ avem I f(x) tate v altti xo,astfel incit, pentru orice atunci -f(*r)l<;' P e n t r u o r i c ep u n c t e x " x " e V n E a v e m
< * :'' lf(*')- f(*")l<lf@') f(*,)I- | f(x,) f(*")I ; t

it*
de unde
io1(VI E) :
qi deci
stlp
v'Vl\E
lf(*') - /(r")l -{ e
x"evfrE
: ar@o)
E!,"^,(,
O E) -< e'
c'y(ro) este > 0 qi indepenAsadar. or (ru) ( e, oricare ar fi e ) 0' Cum : 0' ci co7(ro) ad"t a6 e,'r"ez'l'ltd fie e ] 0' Deoarece Reciproc, sd presupunem c[ at@o): 0 ;i
^l(xo):i\I,^t(rnE: )0
renildc[existdovecinitateValttixo,astfelincit , o r ( Z O E )< " . ar fi Deoarece lf(*') - f(*")l -{ o7(Z n E)' oricare rcznltd in Particular c5 lf(*) - f(xr)l { e, oricare ar fi x eV x" x" aV fi E'
A E'
este demonstratd' deci / este contintd" in xo,9i cu aceasta ptopozilia Detirritie.Sespunecfiofunclief:E+Restecontinuflpeo punet tlin '4' mulfime ACE; ilaei esie eontlnuil in fiecare DacE'funcliaestecontinuiget'gtdomeniulsluded.efinilie.,.seSpune f1rd a mai specifica mullimea pe orr"ori *ti.i-pf",""i:"ti" """fi"t1, care are aceastl ProPrietate p" mullimea '4 se expriml prin una din Continuitat"t'i;;ft;-,f urmitoarele propozilii echivalente: existd' l'^wi, !(x)., .(J a l) Oricare ar fi x a !_gi_oricare ar fi aecind.tatea pentrw t'nct't astfel x), d'e tJ ;i V a iii'*-(V'd.epind'e-;i"d'e o aecind.tate f(x') eu' o r i c ex ' = V OE sd aaern
208
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
f(x") + J@).
2) Oricare ar fi x e A gi oricare ar fi girul n,t + fr (*n e E) avem
e ) 0, existd.wmnurnd.r 3) Oricare ar fi, x e A gi oricare ar fi, nwrnd.rwl' 8 : 8(e, ,c) > 0, astfel i'ncit pentru orice pu,nct x'eE cu lx' - *l ( D sd avem lJ@) - f(x)l < ". DacE A este formatd nrtmai din puncte de acumulare a1elui E, attnci se poate da o formulare echivalenti cu ajutorul limitelor : 4) Oricare ar fi x Q A aaem 7rm f(x') : J@). O b s e r v a! i e. Funcliile elementare sint definite pe intervale sau pe reuniuni de intervale, iar acestea sint formate nwrnqi din puncte de acutnulare. Agadar, pentru funcliile elementare se poate aplica definilia continuitl]ii cu ajutorul limitei. Pentru funcliile elementare, limita intr-un punct xo din domeniul de definifie se obfine- inlocuind direct pe n cE xo;
)tu tt.l
: f(xo),
deci funcliile elernentaresAnt continue tn orice pwnct d'in domeniul lor de d'efinilie.
E xetnple. l) f(x) = c, definitb pe R. Oricare ar fi xo -R, avem
tt^*"fl*) :
2) f(x) : z, clefinitd pe R. Oticare
)Y"t
: 6 : f(xo)'
ar li xo g R, avem
: xo: J@t. : )ynr@) X:,,

3) f(*) : x*, n e N, definitb pe R.
ritL"f(,() :)i:"n* I -., Nr
Oricare ar fi xn e R,
: x(: J@o).
avem
4 f(x\
n N,
definitb pe n -
{0}: Oricare ar fi xol l -. x!
0, avem
l lim -: x+ro 2ln
5) Pentru polinomul P(z), tlefinit
pe .R, avem pentru P(xo).
orice xn E R,
lim. P(x) :
fr-to
FUNCTII
CONTINUE
209
orice so e R, pentru care
6) Pentru funcfia rafionard .{B (to) I o, avem lim f(r\ :
f(i
#*, v\x) P(') :
9i pentru
"'1T0"''
$t7) I@) : *d, a)
i'-i"e@)
ti^
P(xo)
O@
: J\xd'
0, avem
0, definiti pe [0, {oo]. Em f(x) :Lim

fr+ro
Oricare ar f.i xo) ,t : f@o).
*d :
*4io
s)f@:
, definitd pe (0, +co).
Oricare at
I
fi xo )
0, avem
t tt^,"f{*):}y,A:
9) f(*) : a*, (a )
-J\ao). fro
0), definitd
pe .R. Oricare
Iim ax : *+ro azo.
at fi xo -R, avem
10) 1@) :toga
x,
@ > A, a I
1), definitb pe (0, +co). loga xn.
Oricare
ar fi zo )
lim logo * :
1!) f(x):
sin r, definitb pe R. Oricare ar fi xo g.R, lim sin x : sir;- fro.
avem
12) f (t) :
cos .r, definitd
pe .R. Oricare ar fi zo .R, avem lim cos x : fr)xo Cosro.
13) f(x) avem
tg x, definitE pentn:- x I
eh + \i,
nhtteg.
Oricarearfirol(Zh1-t)!
lim fg x : x+uo U) f(t) : ctg *, clefinitE pentru z I
tg xo.
hzt, h lntreg.
Oricare
at fi *o I
hn, avem
f;:"ttrs:ctgno' Se va ardta mai departe cb qi funcfiile trigonomefuice inverse slnt continue oe tot domeniul lor de definitie.
14 -- Analiza matematicA, vol. I
im*i**ns'
qdhrwr' l' !
270
LIMITE
DE FUNCTII,
CONTINUITATE
2, Punctede discontinuitote Fiefuncliaf:E-.R9ixoeE.Dac[funcfia/nllestecontinuSinro, punct d'e disconti' se spune c6.f ested'iscontinu'din xr, iar ro se numegte a1e1ui E, tn' izolate inpunctele continu[ a1 funcliei. Deoarece/ este nw,iiate acumulare de punct un punct de cliscontinuitate x0 Q E este in mod necesar pentru .E. J i n i n d s e a m a d e d . e f i n i f i i l e c o n t i n u i t l f i i , p r i n n e g a l i e d e d u c e meste cd numai dac[ funcfia / este discontinui intr-un punct xo aE' dac[ 9i verificat[ una din urmitoarele conciilii echivalente : |)Existd.ouecind'tatet}atwiJ@o),astfeli,nci,t,or,icarla.rfi'tlecind'tatea-V E U (x d'epindede V)' a ltr"i xo, sd' existe un punct xQV n E, astfel'ca J@) sd' existe un 2) Existd' un nimdr e, astJel'Anci't, oricare ar fi I > 0' d'eB)' -/(rJl depin'de inci't lf(x) punct x aE cu lx - rol {8 asifel' -."\* sd' (f(x")) girwl' puli,n wn ;ir xn -+ Kst (** e E) astfll i'nci't 3) Existd' cet' nu aiid. titni'ta/(ro) (eventual s[ nuaibd niciolimitl)' de f(xo)' dar estediferi'td' existd',5aw\tu,J@) exi'std' n) |'::"J@';;
5) Osoil ali a f un cli ei in x o est e str i'ct p oz'itiu d' funcf O b s e r v a ! i e. Discontinuitatea Prin aceaita s-a dat sens discontinuit tinuitSfii. aciici numai in punctele domet "oIeiioriitut"u, DacL xonu aparline tloneniului de defin: acest pt continub, nici cE este discontinub in d.e clefinifie, qi chiat dacd existh lim .i-a"*""i"1-"i
(x)'
"f Rezultac6problemadiscontinuitdfii,ca-giceaacontinuitblii,nusepoatepunedecit funcliei' al din domeniul d'e tlefinilie p""tt"-p"*i"1e z definitd pe (0' {co) lu are sens si se spund Exemple. 1) Pentru funclia f(tt):1\ : depi funcfii are limit5 ir acest Ptf.ct (limltt x 0, ai."oitii"al" i,Iti"t"r confinoa "io "a "st" acestei funclii in problema cliscontinuitilii : -oo); de asemenea n1l are sens s5 se pune punctul -1.
2) Pentruruncliaf(x): {t
problema
i 3:li:l
pe l0' +oo) are senssb se pund ; ] fia"ti"ita

1n 0 ; anume' func.tia este
in punciul 0, deoarece funclia este definiti continuitdlii deoarece limof@) : -co' punct, cliscontinth in acest 3) Pentru continui in 0. __l t -l pentfu n l0 d.Iir1ith pe funcfia f(-) : + clefinitb pe n -
spunb c5' este dis{0} nu are sens sb se
4) F_uncfia f(4
.R este discontinua
in
punctul
0,
Ilpentruz:o
deoarece deqi este definitd in 0 nu are limitd in acest punct'
FUNCTII
CONTINTJE
2r1
Qh +l): , & intreg, nu are sens
5) Pentru funclia f(*) : tS r, deftnitd petltru .r I si se spun6 cb este discontinud in punctul

I 7
2
t
6) Pentru funclia
tgz nentru, I t f("):l E n:II fentru I

2
defirith
pe (0, r), are sefls s6 se spunE
cd este continub
in punctul
, arrllme, aceastd afitmafie
este fals6. De asemenea, af,e sens sE
se spun6 cb eaestediscontinui in-punctul I , anume, aceastdafirmafie este adevdratd, cleoarece funclia nu are limit6 it I' 2 7) Pentru funclia f(x) : x definitd pe R - {0}, nu are sens nici una din urmbtoarele doud proPozifii: - funclia este continud in punctul 0; - furclia este discontinu5 in punctul 0. a*rrlit6 pe R, au sens amincloudpropozifiile 8) Pentru funclia JF): (i ffff ]t! urmetoare: - funclia este contirrud in punctul 0; - funclia este cliscontinui ln punctul 0. Prio'a propozilie este fals5, iar a cloua este adevdratE, deoarece fulctia ate limitd ln punctul 0, anume lim f(x) : 0, dar este diferiti de /(0) : 1.
t+0 9) Pentru funcfia J@) : z definiti pe R, au sens amindoub propoziliile din exemplul precedent, gi anume : prima este adevdratb (/ este continud in 0), iar a doua este fah6.
-/n
Punctele de discontinuitate ale unei funclii se impart in doui categorii: puncte de discontinuitate de prima spete gi puncte d.e discontinuitate de speta a doua. Un punct de d'iscontinwitatexo al funcliei / se numegte punct de d,i,scontinuitate de lritna speld, dacl. funclia are limite iaterale finite tn ro. In cazaT cina niritele laterale iint egale, evident, e1e sint diferite def(xo), deoarece funclia nu este continui in xo. Dacd xo este extremitatea stingd (respectiv dreapt[) a untd interval 1, gi este punct de discontinuitate a1funcfiei/, atunci ,0 este punct de discontinuitate de spela lntii dacb existd limita la dreapta in ro gi este finitl (respectiv dacd exist[ limit[ 1a stinga in *o gi este finitd), deoarece in acest caz ceaTaTtd limiti 1ateral6 nu are sens. Evident, in acest caz J@o + 0) (respectiv .f(*o - 0)) este diferit de f(xo), deoarecein caz conttar funcfia ar fi continrl" in xo. Celelalte puncte de d.iscontinuitate a1efuncfiei, care n11sint de prima spet5, se numesc puncte de discontinwitatede spela a dowa. Agadar, r0 este punct de discontinuitate d.espela a doua pentru funclia f, dacl, ce1 putin una d.intre limitele laterale (in cazul clnd are sens) nu existd, sau este infiniti.
212
Exemple.
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUiTATE
, .. .,r f/-\ _ | x pentnt r+0 :11 tl\ J\n) pentru / _ 0 oetlnite pe fi.
I l
or,rr"fffi/(0-0i:09i/(0+0):0,darl(O):l,deci0estepunctded.iscontinuitatede
I L
I
Fis. 55
Fig. 57
{rl""ui"8. ^..^-:),^t(')^: ^vem l(u - 0) : -1 9i /(0 + 0)-: ,. ITd.acdx:-l s)t(t): l._it:";::,

Puactul _l
}:1-<
0 d"rioite pe[-1, r].
r, deci 0 este punct de discontinuitate deprima spefi.
< r a.rortd pe[_r, r].
este punct de discontinuitate de prima spefi.
Fig. 58 -1) : sens. . Avem,f(t - 0)': r qi itli:-:ili"iiil 0 +I. Aici f(-1,_-0) nu are
Fis. 59
prnctul I estepunctde
f 0) nu aresens.
uff fto"l""oj"l
f ;tt
n"""t
definitd pe (_.o, + .o). O de discontinuitate d.e spela a doua, deoarece ,f(0 - 0) :
1,
5)r(t): $ru ;::ff derinitb perR. {6 l?l',".Hi
FUNCTII
CONTINUE
213
Orice punct este punct de discontinuitate cle*spela a doua, deoatece aceasti funclie nu are limite laterale ia nici un punct. 6) J@) : {ri"1 d.acdx#o definit6 Pe R' z I todacez:o Punctul 0 este de discontinuitate de spefa a cloua, deoarece "f(0 - 0) 9i /(0 { 0) nu
existS.
-iF
Dacd" xo este punct interior al unui interval -I gi dacd limitele laterale s6l,tul, in xu existS. .si sint finite, diferenla f(*, -l0) - f@o - 0) se rr1lme1te punctwl in xo. f fwncliei Daci I-: la, bl, gi dac6/(a * 0) exist[;i estefinit, atunciJ@ ! 0) - f(o) se numegae saltdl funcliei / in punctuT q, iar !a9V fQ - 0) existi 9i 6ste finit, f(b) - f(b - 0) se numeqte saltul funcfiei /. in punctul b. Evidenl,' saltul funcliei intr-un punct de continuitate este zero' Saltul funcliei poat6 fi zero gi intr-un punc! de . discontinuitate din interiorul intervaitlui, dac[ f(*o - 0) : f(xo * 0) +f(xo). F r o p o zitia 1. Toate punetele de diseontinuitate ale unei funclii monotone pe un interval, f : I -, R, sint ile prima spetf,. Se gtie c[ o funclie monotone are limite laterale in fiecare punct d.in domeniul'siu de definilie. (Dac[ extremit5li1e aparlin intervalului, 1a extremitdli numai una dintre limitele laterale are sens.) Trebuie sd ardtim cd acestelimite laterale sint finite. Si presupunem c[ / este crescitoare. Fie K1, %zQ I, x, I x2. Dacd.xt 1 x 1 x2, attnci l@') --1f(*) --( /(rJ 9i prin trecere la limiti oblinem
-f(r') .-( rim f(x) 4f(xr),
"f(r')
--( lim f (x),-( /(r,),

rVr,
adici: f(xr) -.1J@, + 0) --(/(rr) qi J@').-("f(r' - 0) -< "f(rJ. Dar f(xr) Si I@r) sint finite, ca vaiori ale funcliei. Rezultl cl /(rt f0] finite. Deoarecext;i x, au alesefost arbitrar, Si f(x, - 0) sint de asemenea rczrltd" ci in orice punct din 1 funclia are limitl 1a stinga finiti (cu exceplia extremitSlii stingi, unde aceastl limit[ nu are sens) gi limita la dreapta finit[ (cuexcep]ia extremitdlii drepte). Rezultb ci punctele de discontinuitate - d.aci existi - sint d.eprima spe!a. demonstralia se face la fel. Dacd.f este descrescbtoare,
pe f. Din demonsttafiapropoie. Sb presupunemcd f este crescbtoare Observaf zifiei prececlente deducem cb daci x, < xr, atttnci f (nr) -,<I@, * 0) -< "f(2, - 0) .-<.f(zJ. lntr-aclevdr, aleginil'a lastfel ca frL < u < trz, avef,i /(zJ. f (xr) .,< f (tt, -| 0) -< "f(a) :( /(zr - 0) -_< ln particular, pentru otice punct zo din interiorul lui f avem: f(no - 0) --</(zJ --</(ro + 0), deci saitul f(xo + 0) - f(no - 0) este pozitiv. Dac6" xo este punct cle discontinuitate, acest salt este strict pozitiv gi, evident, dac6. x, este punct de continuitate, saltul este 0'
I:{t[rrs,d irrr!l]
lllsw0r
4fi1{
274
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
Pq"i^f'9i 1l'sint.doud puucte de discontinuila!9 9i dace *, < x,,, atunci, pe axa Oy, intervalul lfP' 0),1se aftd sub intervatut U6,, _ 0), f(n;, +'0)1, putiid avea in .0),f(x,* comun o extremitate, iar celedoud intervale slnt de lungiine strict poriti"a,
2. hfullimea punetelor de discontinuitate ale unei ^ tro p o zigia Iunefii monotone f : I -> R este eel mult nrrmdrahilil. JoT_ presupune la inceput ci intervalur este inchis gi mlrginit, I : le, D] gi c[ / este crescS.toare.
s.fJ?-+3)s -<f c a r e a r f i e - -x ( b . F i e a . ) 0 g i t i e n p u n c t e l n t e n o a xr te l fiz{... 1n,, in care saltul funcliei este mai mare iau egal cu a: f(*n* 0)- f(x -0) )- a, i : l, 2, ..., n.
Avem f@n * 0) -_(/(ra*, - 0) sau l@o+, _ 0) _ f@n * 0) )- 0,
i: Atunci l, 2, ..., fl.
Avem : fl")
- 0) fJ.".-0)--(4r.* 0)..-<,(b
(b),ori-
J@ - f(a))- f(x"+ 0) - f(*, -0) : D lf@o * 0) _ l@,_ 0)l + i:r
- 0)-f(x, + 0)l> trf@,+ 0)- f(x,- 0)l)- na, + f,.lf(xo*,

de unde, n4f@-J@)-. Rezulti c5. numlrul punctelor in care saltul este mai mare decit oc este finit sau eventual 0. Piintre acestepuncte putem considera gi extremit5!i1e, dacd este cantl. si notim cu s, mulfimea..punctelor ln care saltul este ) I gi, pentru fiecare numir nattrar n > 2, sb-notlm cu s, multimea punctelor- iir care saltuleste)1.i aJ-
,: * I, .f(x+ o)- f(x -o) > U, 1 ^ t , : { S" xlx e t, L <.f(*+ 0) - J@-0) a -lI, n >_ 2. n I n - t j '
Din cele de mai sus rezulti c5 fiecare mullime s, este finitd sau vidb. Reuniunea s : U_S, este formati din toate punctele in care saltul este strict fr:7 pozrtiv, deci din toate punctele de discontinuitate. Dar s este o mullime cel mult numirabill, fiind- o reuniune ntmdrabil6 de mullimi finite sau vid.e, gi teorema este dernonstratl in acest caz. Dacd f este descrescitoare, demonstralia se face la fe1.
@
n ,, :;.
FUNCT]I CONTiNUE
2L5
Dacd intervalttl I ut este inchis gi mdrginit, e1sepoate scrie ca o reuniune numbrabilS. d.eintervale inchise gi mdrginite I o, care au in comun, doul cite doui, cite o extremitate :
,: frJ.
_ f ,: _ Io:
Dac[ I _: (o, b],, o> - oo luim I t: lxr, bl , Ir: lo.z, a11,..., ia i*-r. len,e,_t],... unde (ar) esteun gir strict descrescitor,-asttet D a c i . I : l a , b ) ,b _ < - F o c , l u l m f r : l a , g r j , I r : l g r , g r l , . . . , l\n_t, P"1,. .., unde (p") este un gir strict crescbtoraitfef ia g* -- b. Dacd I : (a, b), -oo -{ a a, iar (p*) este strict cresunde (a,) este strict descrescltor astfel ca d.n cdtor pstfel ca Bn + b gi dr ( 9r. rn fiecare interval I*, mrillimea punctelor de discontinuitate este cel nrult num[rabil6. Deoarece reuniunea unei familii numirabile de mullimi num6rabile este de asemeneanumdrabilS, reza7tl"ci mullimea puncfelor de d,iscontinuitate din toate intervaleie (1,) este numdrabild, 9i cir aceasta propozilia este complet demonstratS.
3. Continuitoteo relqtivd lo o submullime Fie funclia f: E -- R, A o submullimea fui E gi xo eA. i i.e . Se spuneci func{ia/ estecontinui in punetul ro relativ " I i " t A, daei restrielia la submullimea fn a lui / Ia A estecontinud ii xo.
Aceasta inseamnb ci oricare ar fi;iru1 xn-> xs, xneA, avem fo@) - fd@o)' Dar- pentru n e A, avem fn@) : f(x). Agadar, a spune ci funclia / este continui in pûnctar xo relativ la submulliinea A, in6eamnd ci pentru orice gir %n+ fro forrnat din puncte din A, x* e A s[ avem f(x,) -f(xo). pot se da definilii ale continuitifii relative la A, echivalente cu cea _ 9e mai sus, folosind v'ecinbtdfile, sau e'gi 8, ;i punind condilia x e A (in 1oc de x eE). . ?u:." .r.o este .pu1ct.de acumulare al 1ui ,4 (deci gi al lui .E) se poate folosi definilia continuitblii cu ajutorul limitei: / este continui in xo relativ laAdacd"
rim"J1i : f@o),adici daci :f(xo). l1li;',f(x)

xeA
_ P".g p-o?igie.. Daei /-este eontinui in ro (relativ la E), atunei/ oste eontinuil in zo gi relativ la ,4.
276
LIMITE DE FUNCT]].
CONTINUITATE
dacd / este continud in zo telativ la E, pentru orice gir xn--, lto format lntr-adevdr, deoarece A c E, pentru orice gir xo--+ xo din puncte din E avem f(x*)+f(xo).Inparticular, format din puncte din A avem de asemenea /(x*) -+ f (x o), adicb / este continud in rorelativ \a ,4 . Propozilia reciproc6 nu este adevbratb. Funcfia/poate fi continu6 io Observafie. zo (relativ laE). zo relativ Ia A,fdrd a fi contitudln Exemplw. J@): pentru-1-<r<0 [-l I I I pentru 0-< z-< I definitd pe E : l1, 11, qi A: l0,ll;
ln
aeetrr fAQ() = 1, (pentru 0, relativ la intervalul I
r e A), deci. fa este continub in 0, deci / este continud. : i0, 1].Totugi/nu este continud in 0, relativ Ia E : t-1, 11, deoarece nu are limitd in 0. lntr-adevdr /(0 - 0) : - I qi 0) : 1. (Se poate folosi definilia cu limitd a conti"f(0 + nuitSfii, deoatece 0 este punct de acuneulare penttu -D")
in anumite cazuri propozitia reciproc5: t
-este
adevlratd
S;
Prop ozilie. Daed.4 esteinterseafia lui E eu o veein[tate V allui xo, A : E O V, qi daeil / este contimril in ro relativ la A, atunei/este eontinuil in ro (relativ la E).
Prin ipotezS, / este continud, in xo telativ la A, deci oricare at f.i girlul x n -+ x o, x r" e A, avem f (x r) -, f (x o). Dacd xn este format din puncte din E, gi dacl xr -+ No,
ater:a x*V, deci rn I pertru toli termenii, cu excepfia unui numSrfinit dintre ei, gi deci adici / este contif(x^)-+f(xo). Agadar, oricare ar lisirul xn+xo, xn e E, aveltlf(x*) +fp(o), nu6 in zo relativ la E.
4. Continuitqteq lotero16 Fie funclia f :E + R gi .rro e-8. x4xo}, Dac[ lubm mullimeA a :E n (-.o,-xo|:{xlx=.E, putem defini continuitatea 1ui f in xo, relativ la submutrlimea A. Ilef inilie. Se spune ei funclia/este eontinui la stinga in puxnetul xo, daef, pentru oriee gir xn ->.ro fomat din punete x* { fro din E, avem f(x") -> J@o). DacS in definifiile continuitetii cu vecindt|li satt cu e gi 8, se pune condilia ca #.\< ,0, se obtin definilii a1econtinuit5:fiila stinga, echivalente ci1 cea oe ma1 sus.
ii. 1' Dacb p,: Observaf la, b), orice funclie definitd peEeste contin're la stlnga in a. Intr-adevdr, frn\< a, 9i x* e la, b), rczalti" cd' xa -- a, deci f(t") : f(a) d.acd xr+a, -rf(a). deci 9i f(x")
FUNCTII
CONTINUE
217
ln punctul b este echivalentb cu definitia @' bl, clefinitia continuitEtii . ?|..D.":a E: continritdt-ii la stinga in punctul b, d.eoarece condifia i* e (a, bl este echivalentb cu concliiia ttn e (a, bl qi xn-<b. in este continud b, dac6,gi numai dac6 este continub ra stinga rn b. {ga{ar, / Dacd -3". {o este punct de acumulare a1 mullimii A : E n (_"o, n;l : {n I x e E, atunci.defini;ia continuit5lii la stinga in-*o se poate formula cu ilirtorui limitei l; 1S1rL stlnga in *o: f este continub la stinga ]n *0, dacd gi-numai dacd are limita ta stinga in *o, ega16,c,t f(n):
D a c 5l.u i m m u l t i m e a , p = ^ E | ; l x p , + " . ) : {,clreE, x2xo}', putem defini continuitatealui f in xo iet"ativla'mu$imeaB. n i $i.e . Sespune ei funefia^/ esteeontinudIa fueaptain pune4--r 9_fin pentru tuf xo,^.dugu, oriee Fir xn + fro f6rmat din puncte x,) xo Oi" A;
avem f(%n) n.f(xo). Daci in definiliile continuitdlii cu vecinitate sau cu e gi g se pune n 2no,.se oblin definilii i1e continuitillii la dreapta'in ro, ichiili_dirti" valente cu cea de mai sus.
f ('co - 0) : ,f(".) .IlF* : E la, bl' liT,rta.la stinga ln a nu.are sens, deci continuitatea Ia stinga in a nu se -Dac6' poate formula cu ajutorul limitei. lnsi continuitatea la stlnga in n totJ"r-"?u;id;;; ".t"
r'"T*.f ,T,1.tEif ",,":1:".::,"rdi uf 3 :i"":.:":m-t#;r"':"":,*r,?lr'?,"pHt; ?f

ûuur., io ,. funcfia / este continud itt a, dacb 9i numai dac6 este continua ra dreapta 3oDacdzoestepuuctdeacumularealmultimii E : {x I x eE,x}-xo), .B = I lxo, *a) definiiia cortinfutdlii la dreapta in zo sd poate formuia""'I uio#.ot timitei la dreapta ,lfunci la dreapta in xo, d,acE gi numai dacb are rimitd / este continul la dreapta in xo, egald. cu f(x):
f@o+o):f(xi. Dacd E : ra' bj. rimita ra dreapta in b nu are sens, d.eci continuitatea la dreapta ln b nu se poate formuia cu ajutorul liiliteila-dreapd r;i ra dreapta in b este totdeauna asigurati. ".iii""it""t",
Prop ozitie..Funelia l:_F - Reste-eontinudin punelatl xo e E, daedgi n"iiai daddeste sringa$i I" d;;p;" i"?. "o"ii",le;fu plnt1u orice gir fr,,t *o, xn G E I este continal in xo, at_unci 2f"+ avem f(x") -' /(ro)' Aceasta est6-adev6ra'tbrr p"tti;;i'pentru girurile rd la stingain ro gipentru-gilufiIe x* - xo '
L dreapta in xo.:ste co.jinui 1a dreapta gi la stinga ce numar e ) 0, putem gbsi un nu_ = L, x _( #0,qilx _ rol ( g si avem
218
L1MITE DE FUNCTII
CONTTNUITATE
cu /(ro) t ,rxo
EiemPte.
- 0) : f(xi, f(*o + 0) : /(xo)'

pe [0, 2]' u"rrorau
)u;#,f ",1'.{!i ; }; iiLi"xliltll ?";,,1"# {$;iL r ;i; JJ'"J"
[t) I@): I
o-(/-( t 1 dace r<x<=<2 r au"a
la continua este
: : -t, f(t+0) Avem ::;ilTlT /(r- 0) *?";tll';J:"'"iT i;tll[,';,i1":.t# in 1'

{ 1* i deci nu este continuS' -1 dacao-< z < 1 [ 2l' o'5 daci z : 1 definite Pe lo' f@) :l [ 1daca1<.r-<2
t d a c ao - ( ' ( o rr'\ - J-r A\) J \*) \ t au"a1-( /-(
u""""u Pe [o' 2]'
i}'i " i3;';i;"x","i J,lE] 11,;,,,;';1J1,

i -lfa
'
I
Fis' 63
[tdacez:<o, \f(xt:lt
[-daca'v>0'
PROPRIETAT]LE
FUNCTiITOR
CONTINUE
275
Avem /(0 - 0) :1, 1(0): l, {O + 0) : O, dar nu este continud la dreapta in 0.

( l - dacd i t 10, | I [ 1 dacE x : 0 . Functia deci nu este dreapta ln 0. are limite lateraie infinite ln continud. nici la stlnga, nici
+co.
Functia este continud Ia stinga in
s)f(n):jn
0, 7a
Fig. 54
Fri g r q. 0 65
$ 5. Proprietolile funcliilor continue

1. Operqlii cu functii continue vom arita acum operalii1e obi;nuite asupra funcliilor continue, se oblin tot.ciêfectuind funclii continue. T e o r e m [. Baei funeJiile / ;i g definite pemulrimea E sint eontinue intr-un punet xo e, E, atunci: ll f + g esreeontinui in xo; 2l af este eontinud in xo, orieanear fi a q R; 3) /g este continud in xo; c eontinuil in ro. 5) daeilf(xo)s(r.) aps sens, atunei fune$ia f este eontinud in ro. /,?1 { sint continae in x,r,.pentru orice gir x* + ns, (x* e E), ^..^3"??j":" avem J(x*) -, J@o) gi g(x") -+ g(*o), deci: l) f(x-) I e@") - f(xo) * g(xo), adici / f g este continui in xo: 2) af(x") -+ af(rs), adic6, af este continul" in xs; -3) "f(x") g(x*) f(xo) g(xo), adtcl. fg este continad, in xo;
d) daei s@o) r esre + 0 faruedrracd definitdrn roj, -l- funeliar t c
esre
3il
220
LIMITE DE FUNCTII.. CONTINUITATE
4) dac5. g(xo) +O,I@.*fYt.,

g(*t") 5) ^ Ln fro.
g@J
adicd I
c -+
este continud in xo;

7e este continub
dac6, J@o)t@o\ 21g sens, /(*,)st'")
f(xo).c('J adic5
proprietatea 3) a - -1, reatlt6, cE :ste continudin xn. - g este continub in in xo, atunci "f
a n runclii si Produsttr :fi'"?""iJ1Ta

4o Mu{imea fuuctiilor definite pe E gi continue intr-rrn punct zo E este a algebrd.
qi g sint eontinuepe.E, iar a gi p sint numere reale, atunei funefiiiela/ + pg gi lg sint continue pe E, iar fune{iil* Z gi f sint eontinue pe domeniul lor de definifie.
observafie. Mullimea funcfiilor definite pe E qi continue pe -E este o atgebrd.
Corolar.Ilae5"f
2. Proprietdlilelocole qle funcliilor continue !-ro po zt ,tia 1. DaeI funcfia f : E -, R este continufr in xoa E, atunci funelia l/l este continud h io. Dacd. xo este punct izoTat, atunci l/l este continul in xr. Dacd xo este punct de acumulare ai lui E, continuitatea 7ui f in" xo inseamn[
: )1yft.) f(xo),
de unde
)tu ttt.ll: tf@iI'

adic6 l/l
^ b *o. Exarnpru. Funcfia
este continuS in
xo.
Observalie.
Este posibil ca l/l sb fie continud in xo l6t6 ca / sd. fie continu6 1 tlaci f(-) : { t * este ralional
1 clacd r este iralional Func}ia l/l este cou
este discontinu{ in orice punct, deoarece nu are limit5. in nici un punct. tinud in orice punct, deoarece este constant5, lf(tc) l: l.
Corolarul pe E.
X. Baeil/osto continuf,pe.E,atunei l/l este eontinud
Corolarul 2. Fune$ia f : E + R e s t e e o n t i n u 6i n r o ( s a u p e E ) daed gi nunai.ilae6/+ gi/- sint eontinue in r, {sau pe E).
PROPRIETATILE FUNCTIILOR
CONTINUE
22I
tntr-adevEr, dacb. / estecontinui atunci l/l estecontinui gi din egarit5!i1e
i*:Iutt+n, f-: ]tn -rt

, rcutlt\" cb"1+ gi /- sint continue. Reciproc, dacd" f+ gi /- sint continue, din egalitatea
f:f+
- f-
reu:Jtl. cd gi / este continub. Corolarul B . . . I l a e df u n c { i i l g [ , . , . 8 + R s i n t e o n t i n u ei n z o (sau pe -E), arunei funcliile sup (.f,g)'gi ini'd g;iint;;"ii";. i" ,* p" E: ". injr-.ad9.var, g sint continue, deci l/-gl .. este f111l1iie f * S lif continud. ;i din egalitatea
sup f f i t ) : + ( f - t e + l f- s l )
reutlti, cd.sup (/, g) estecontinud. De asemen"r,fT:,,H". I li -g sint continue, deci sup (_/, _g) este continub gi din egalitatea int(f, g) - -sup (-f, -S) rczv7td. cd ;i inf (/, g) estecontinub. _Pro p_oz.i-1ia 2. Ilaef, funetia /: E - R este continui rn*tr-un punct xo. ,E qi daei <.{e') p,'aruheiexisrflot"Loirxtuiu f ^< astfelirneitsE hvem " < p, pentru oriee z e n-n i. "1"i-";', "<f(;) IIullimea U :-(o, p) estevecitdtate al:uj_f(xo). Deoareceyf estecon_ tinu5-iy !0, existi'o v6.ciniltateV a 1-r1i.ro,'"3#"t i""it pd"ii;;"" x e V f l E s l a v e m J @ )U,adicd "<f(x)tp.----^ corolarul t. rlaed/este continud in -'u' fin,---+? atuneiexistdo vecindtate 7 a lui .r0 pe eare/ eite mdrginitd. Corolarul 2. Daci /este eontinuh i:n zo,gi daed/(rn)>0, existi ----* o veeinhtatev a hfi xo astfel ca f(x) ) 0 pentru-oiice * e'v'i1E'. -se aplici propoziria precedent[ pentru oc : 0 $i p > J(xo) oarecarc. CoroIarul. S. Dac6/esteêontinudin xo,gi daci o veeinitareV a lui ro, astfeieaf(*) <0 pentruoriee.r f("o) <r,0,existi df n-,i'. Se aplici propazifia precedenti pentru g : 0 gi a ( f(xo) oarccare. CoroIaruI 4. Ilaei,f es-le.eontinud in ro gi *0, existi o vecindtateValui ro, astfelbaf@)+O pentruoiiie daeilf(x") r a? nA.
222
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
.lntr-adevir, l/l este continu-i in zo gi lf(xr)l ) 0, deci existi o vecinatate a tLrr xo, pe care avem lf(x)l ) 0, adicd f(x) +0. corolarul 5. Daef,/este eontinui in ro qi daed in orice veeindta!g ( u IF ,o existd.p rnete in eare / are valori < 0 gi punete in eare are / valori ) 0, atunei f(xo) : Q.
.--g(xo), in punetul netul noe daeilJ@o) rn e E, .8, gi daeil/(ro) g(ro), e exisjd o veeinilta-te < V alui *0, *n, astfel astfel ea f(x) < gQ6) pentru'oriee x eV n E.
Prg'p ozi!i.2
3.r-.r)1entuncliile/gig itefinitepe E sinr eonrinue
.$_egema astfel ca f(xo) ( a {g(ro). Existi atunci doui vecinititi (r .ai Vz ?1_" ryi_rr, astfel ci, dac5.x'e,'(r. fl E sl avem f(x) '-o,, iat dacb. x FVrO Egd avemS@)> x.DarV--'V,, fl Z, este6i,ecinitatea ltli !o.Dacd.x =V n E, at'ur;rci x eVr_O 4;i i eVi f,l ' E,deci f(x)<" si S@)) a, adici f(*) < a"< g(x), de undefG) < e@)'.' a. -Dgcil/__estg eontinui in ro, af*nei, pentru oriee _P r o qo r ltla nurnilr e ) 0, existfl o veeinfltateV ahti ro, astfelinoil, oricarriar ti punetele fi', fr" e Z, sil avemlf(x') - f(x,,)l < .. lntr-adevdr, deoarece / este continu5 In xo, existl o vecindtate Z a 7ri xo, astfel incit pentru orice xeV s5. avem-
lf(x) - f(x,)l
DacE x', x" e V avem atunci
- l(r,,)l ._( lf(x')- f(*")1.-(l,f(r')- ffuo) * f(xo) - f@il * lf(xo) - f(*,,)l< + : -< l.f(z') i i ".
3. Prelungireo prin continuitoteo unei functii Fie o mullime E, un punct de acumulare. xo a E gi o funclie / definiti pe E - {xr}.,F.o-nc!i7 se poate prelungi in'mai mirlt"feluri in"punctrtl xo, gi anume dindu-i dinclu-i in punctul in xn o va valoare arbitrar6". rbitrar6.. Este posibii nosiiii ca nici una d.intre aceste prelungiri si nu fie continub. in xo Daci insi Dacd insl funclia funcfia /f arc funclia are I'im'itd. l,imi,td. tc^. lana rLn dintre aceste finitd. in punctul xo, finitd. prelungiri este contin:uh.in xo, dupi cum reztrltd, din uimitoarea
Fro p ozi!rn;"3"":2:egia tunelia f14:lf(*).
yo inJpuneru_t ro, f are limita:Jinitil
derinitil peE,'J.?-'3ilrfiie*'^**
PROPRIETATILE FUNCTI]LOR
CONTINUE
223
intr-adevdr, deoarece _pgollu, tv4 .!0,. x e E avem f(x) : f(x), gi deoarece lim f(x) : !s, tezultl cL f are limita yo in xo:
tluo
lim i@) :
,1Xo
yo: i(xo)
adicd i este co+tinttl" in xo. Funclia / se numegte prelwngirea fttnclie'i f prin continwitate an t'wnctwl,x o. a c6"fwclia / se obline din funclia /, prelungind.-o . Se spule de asemene prin continuitate in xo.
continudin o b s e r v a ! i e. Dac6. x o E este punct izolat, odce prelungire xo.
1) f (t) : slu , definitd pe ,R {0}. Avem lim sln ./ :=-_ : 1,
a lui f ln r o este
deci
Exemple.
fr prelu:rgi prin contiuuitate in punctul 0. Prelungirea sa prin continuitate este _ f(xl [sin r ltt I
I I
se poate
dac4.xl0,
I L
t I d a c 6z : 0 .
1
2) f(z) : (1 * z) ' deftuitE (-1,0) U (0, {co;. Avem

I lim
t+A
pe
(1 f
*)'
e, deci fu:rcfia
;
definitd
ir;_)(t*t)'dacdzV0 I dacd x:0 I e

pe (-1, 3\ fk\ : -
0
Fig. 66
f oo) este prelungirea prin continuitate a lui / ln punctul 0. 1 1 definitb pe l? - {0}. Avem lim - : 1. co, deci funclia / '2
z+o *a
nu
se poate
prelungi prin continuitate
in punctul
0. lntr-adev6r,
oricare ar fi a ,R, funclia
t r
J\ft) : \
nu este continu6 ln 0. 4 J@) : sin iungi prin

A s I
t a
d a c dz : 0
fr continuitate z sln i
clefinitb pe R - {0} nu are limitd in punctur 0, deci nu se poare preln 0. 1 d.efinitb pe ft -
5) J@) :
{0}. Avem
, -1 l I r sin f r ll._<lrl pentru z I 0,

|
, t
224
| 1 l
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTiNUITATE
deoarece Iri" - l._< - l. Deoarecelim lxl: 0, rezulti cd Iim * sin : r, decr ,1 se poate xl r-o I + prelungi prin continuitate ln 0, gi anume:
I
Ur:{.,
sile-d,ac|xl01
dacd r:
0.
gPse.rvalie. DupE cum se va vecrea mai departe (reguraruirHospitai),problema , preluagirii prin continuitate a fost, lncd de la lnceputuiile anatZei matematice, o problem6 care a preocupat mult pe-rnatematicieni (Bernouili, l'rrospital etc.). cum i".aqi ae funcfie ru era bine clirificati, se identihca o funclie d pr"lu:rd;;J "ofi"1'". priIr continuitate. Ulterior, dezvoltarea matematicilor moclerne a impus necesitalteade-a distinge intre ele aceste doud funcfii.
4, Proprietoteolui Dorboux Funcliile continue definire pe gn interaal,au proprietatea importanti _ cd. nu pot trece de la o valoaie ra arta fdr6, aireie prin toate- valorile intermediare, adici. daci iau dou5 valori diferite,-iu" io"t" valorile cuprinse intre e1e.Mai precis: T e o r e m [. Daci / este o_funefie eontinui pe un interval 1, atunei gligaTe-.T fi punctele b din -r, gi irricare ar fi iumlmr ). cuprins 'intre ".5 f(a)-gi f(b), existi eel pufin un puner i^ intre a gi b, asttet ineit se ,"6- fr^y- )
qi daci f(a) < -(lb), alunci : f(a) 9i 1 ;.flb) ^x Jlct) : ),, gi teorema este demonstrati ln acelt ciz.
Pentru a face, o-"-1"g9t-".,,.si pres,punem-.cd, 4fJ)). f(4 'r"i,ia'
c^: &, avem
DacEf(a) :
deci cI - Sd-.1t.res1+unem {(4 1t1U1 9i fie.}. un numir astfel caf(a) < se notim ca A'inutfim'ea punctelor dinire a ,si b i'rr'Jur" 515/(6). functia f are valod -_( I : A : {rla --( r -( b, /(r) --( r}. Avem aeAcl a,bl, dect 24.este ne Evident, a ( c -( b. Vom arita cd
bse,ry_.Lii._ 1" Condifiaca funclialsi fie definitd pe tn inter_ -.-, este ,9 aal, esenfialE.. Da.cd. funclia continu[/ este-definiti pe o *L11i*" ""r"
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
CONTINUE
225
nu este un interval, ci, d.eexemplu, o reuniune d.e intervale. disjuncte, este posibil ca funclia sd ia d.oudvalori diferite, dar SA nu ma1 1a ilcl 0 valoare intermediar[.
f - l i l a c d r < 0 pe clefinitb Pe R - {0} este cir'ntinul 1 dac5z>0 d.omeniul ei d.e d.efinifie, ia oumai valorile - I gi 1 gi nu mai ia nici o valoare intermediarf,. Exemplw. Funclia f(") : i I
2o Proprietatea puse in evid.en!6 in teorema precedente nu este caracteristicl func]iilor iontinue. Darboux a da1" oo gxsmplu de func]ie cafe afe aceaste proplietate gi care nu este continue in nici un punct.
Iatd uu exemplu din snunlul teoremei: simplu cle funclie discontiuub intr-un punct, care are proprietatea
Funcfia
f(4
:1
I r lsin-d'acdx70
* uefinita l0 dacd*:0 pe R este discontinuE ln
punctul 0 o valoare
f(b)
(deoarece nu are limitd fdre a lua intt-un
ugor cb nu trece de la o valoare f(q) la in 0), gi se verifici interval (4, b) orice valoare cuprins6 iftte f(a) 9i J(b).
Proprietatea puse in evidenli pentru funcliile continue in teorema precedente se numegte proprietatea lwi Darboux : O func{ie/ definiti pe un interval -[ are proprietatea Delinilie. lui Darboux, daci, orieare ar fi punctele a,b e f , a < b, qi orieare arfi numil rul ), euprins intre f(u) ;i/(b), exist[ un punet c] cuprins intre a gi b astfel ea /(c^) : l. se erunta astfel: OricefuncCu aceastddefinifie, teorema precedentS. proprietatea pe are Darbowx. un interaal Lwi continud. lie Se va arita mai d.eparteci gi funcliile derivate, d.efinite pe rn i'nteraal, arl proprietatea 1ui Darboux. De aceeavom demonstra mai intti citeva propozilii pentru funcliile cu proprietatea 1ui Darboux, care vor fi ad.evirate itit peritru funcliile continue-cifgi pentru funcliile derivate. ln aceste propozilii functiile se consideri definite pe un interval 1. ( b d o u i p u n e t ed i n . I . Prop ozilia 1 . F i e f u n e f i af : I - R g i a Ilaci / are proprietatea lui I)arboux qi daei f(") < 0 gi /(6) > 0 (sau ilaci f(a) > 0 9i /(&) { 0) atulei existi cel pufin un punet euprins intre a qi b in caro funelia se anuleazi. Pentru demonstralie, se aplici definilia precedenti pentrr-1. ), :
l5 -j-ldiize mate;*latici, Yol I
0.
226
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
lui Darboux qi DaeE lunctia f :I -u R are proprietatea Corolar. nu se anuleazi in niei un punct ilin .I, atunei fune{ia pflstreaz[facelagi semn pe tot intervalul 1. lntr-adevir, dac[ ar exista dou6 puncte a Si b din I ln care funclia ar avea semne diferite, de exemplu f(o) < 0 gi /(b) ) 0, at_unci funclia s-ar anula cel pulin fntr-un punct din -I cuprins intre a*Si!b, ceea ce ar contrazice ipoteza.
Observalii.DacdfuncfiaJ:I->-RareproprietatealuiDarbouxginuseall:uleazb pe.I, pentru a-vedea ce semn attoate valorile sale pe intervalul l este suficient sh vedem semnul singur punct din intervai. funcliei lntr-un valorii
fu).
2. O funefia f : I + R ar-e proprietatea luitl]arboux P r o p o zi[ia oriee interval J C I, tot intr-un interval, ildei transformfi dach gi mrmai Si presupunem intli c6" J are proprietatea 1ui Darboux. Fie intervalul / C .I; s[ notSm
m : inf J@) : inf /(/), *EJ
M : suqJ@): sup/(y'). xeJ
Avem - e-{ m-< M -< + o.. Dac6'f este constant5 pe J atunci mul}imea f() este formatl dintr-un singur punct, deci este un interval (cu extreinithlile egale) gi propozilia este demonstratb in acest caz. Sd presupunein'cb/nu este constanti pe J-,-.d"g. n+ < M. Sd ardtdm cd mulfime" f(J) conline intregul interval (*,_U).Fie I un numbr oarecare din intervilul (m, M), adic6' m < ^ < M. Deoarece sn -'inf f(*) gi m 1). exist[ un punct q .J astfel ca m -< f(a) < ),. D"our"ce M : strp f@) si ^ < M, exista un punct b e J astfei ca ^ <f(b) < M. 'A!adar, f(o) < r </(b). DeoareceJ ale proprietatea lui Darboux, a s t f e lc a / ( c ^ ): } - . q i d e c i , ) .= f ( : l ) ' e x i s t dt i o p u n " t i ^ e . ( a , 6 C J in intervaltl (n+, M) tezrtltl cd (w', M) C Cum'), a fost ales arbitrai (J). cf" '"b"out""e m gi M sint marginile mullimii f(J.), aceast6 mullime poate de punctele intervalului \rn., !uI)1 ce1 mult extres5 mai con!in6, ii af.ar6. mitblile m'gi M (dac5 acestea sint finite). Rezulta deci c6 /(/) este un interval. Reciproc, s[ presupunem ci oricare ar fi intervalvT J f 1, imaginea este tot un interval. sa f(J) -Fie atunci doul puncte a 1 b din I. fQ = Sb notEm J : li, &l ; atunci /(/) este un interval .9i .av.,",T e.f(J), f(b) e/(/) ; deci dach l, se af15 cuprins intre i\a) ;L J\9),.atrtncl tiiiia un punct c.Qla,, Dl astfel 9a.f(t^): }', adicd /,are {e\ji,'d""i propii6tatea iui Darboui, gi cu aceasta propozilia este demonstrati.
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
CONTINUE
227
Dae[ funelia f:I corolar. interval. este atunei /(1)
-, R are proprietatealui l)arboux,
O b s e r l a ! i i. 1' Afirmalia reciproc[ nu este in general adevif arc propfietatea lui Darboux. rati : dacl /(1; este inten-ai, nu rezulti c5"
I d a c i - 1 - < .' : r < 0
Extw":iu- f .;, : x dacd
clefinitEPe f:
t-
l, ll'
0-<z-<1
pe .ft ln; 3.rea.-f"tr: : -i).L:,.1.ci,t'i4 este interval, dar / 1u are proprietatea-lui Darboux 1,01 c I avemi7): {0, 1}, deci/-(/) nuesteinterval :-aCerEr, i:ci.iuno *terIlf"i J: tI i qi /(0) :0, "forr"-ti. nu mai ia nici-o valoare intermediard pe intervalul .at L;.
-J_r. ale conexe* mu1limi ,-' se numesc latersalele trucadintr-o formate ,,singutb ad:cI mr:Jlimi dregei in exptimati proprietatea tE'iCu aceasi5 denumire, prececlentb se enuafd astfel.: -ptopozifa Davboux dacd' 9i' lui are proprietatea O fittclie 'uansformd' mwtli'mi'le corze:te tot 6n mul' dbd nurnqi linri conexe. In spalii toPologice oarecare, aceasti ProPrietate cu Propdetatea a funcliilor se poate lua ca definifie lui Darboux. _-1, -
Se gtie ci o funclie strict biunivocd, dar c[ existe funclii nu sint strict monotone. Pentru funclii1e definite pe boux, este adevd.ratbgi alirmalia
monotone este biunivoce care un interual care au proprietatea lui DatreciprocS, d'upe cum rezultl clin
lui Dar3. Daef, func$iaf : I + R are-proprietatea Prop ozi+ia monotoni. boux gi es6 biunivoei, atunei / este striet S[ presupunem, pfin absurd, ci / nu este nici strict crescltoare, nici Aceasta inseamnd ci existd trei puncte xL < ,tz < xs strict d.eJcrescAtoare. din l, astfel incit s[ nu avem nicif(x') < J@r) < f(xt) ;i nici f(*r) > f(*r) > >.f(*r), adtcb f(x") nu se afl[ cuprins intre f(xt) Si f(xr). Pentru a face o alegere,s[ presupunemci f(*r) < f(xu)' Attnci avem: sa'r f(xz) < f(*') < f(*") sa:uf(nL) < f(*") < f(*r)' n2# x1, xz* tca sat f(xr):.f(xt), deoarece (Nu putem aveaf(x"):f(xr) gi / este biunivoc6.) Deoarece f arc proprietatea 1ui Darboux, -in prigul caz existl un d" f@r) : f(xt)' ln al *, (deci c, * nt), i"tt"'ir'gt pu""t1r-""pii"J "sif"l
* Un spaliu topologic E este conett clacd cleschise, nevide 9i douE lulfimi !u existi disjuacte, ^ .iro1- ,"oiirroE sE fie E. Se dE o clefinifie echivalentd a conexiunii, cu mullimi inchise, nevide gi disjuncte.
I\o
o
{ (,
lttrff
228
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
doilea caz existi un punct c, cuprins intre xr gi r, (deci c, t' rr), astfel ca f(cr) : f(x"). ln ambele ca'oi funclia ia aceeagi varoare in doui puncte diferite, deci nu este biunivocd., ceea ipoi"rr. "o"ti.ri"" Rezultd deci cI / este "u strict monotond pe -I. Pro n ozitia 4.,Daeil -fupc,tia f :-I ? R are proprietatealui llarboux gi i'ntr,'n punet xo e l,atunei ea Sae? exisffr una din li-ii;r* il*ale este egalil ea f(xo). ;a ta. stinga f(*o _ 0) (finitl sau infi_ pentru a face o alegeie, sd presupu_
;1 ,0, ceea ce contrazice ipoteza c6 / are p _ _ Agadar, daci existd /(ro 'ca -.0),"atunci f(!., _ 0) : f(xo).ln -it.,lol-: mod ase_ m5'nrtor se demonstreazi
: f(xs).
aa6e existb" i6, + o), iiiil"i
Prop.oziliaafirmd ci dacb existd limita ta stinga ,,_ -. 2p.:_::,"ii ",. continud la stinga in xo, iar u),.atunci I este dacl exist6 4*o -T;;#;;"; limita ja dreaptal%r + p), atunsi / este continu"d. L dr:;upl; ;;-;r. daca existd ambelelimite raterale,funclia este clotirr;i-i" *0.' Corolar. D a c i f u n e l i af : I _ r 4 u I * p r o p r i e t a t el a u i I ) a r'b'---' oux, atunei ea nu are niei un punrit d6 diseontin"iutd ad p*ioru ,p"1e. Sif(f r-f -0), atunciavemf(xo_ 0) : runct de discontinuitate. punct de discontinuitate, cel pulin eci xo estepunct de discontinuitdte'de observatie. Dacd" sau/(ro.- 0) existd gi este'-d,iferitd. f(xo.+-.0) partidular ln daci esi""inrinite, driciia fJ*o), ;;;--ptoprietatealui * Darboux. ";
Exemple.
r) f(r) -
1 sin - pef,trn ,r I 0 pentru z:0
0 definitd pe rR. Darboux. ln punctul 0 funcfia nu are nici limitb la
F"::tl3 proprietatea lui .^ , .aresting6, lici li.mit6 la dreapta,
z )J ? ) : \
f 1 Pentru z -< 0 I
clefinitb Pe R.
lsio-
Portrux>0 0) : I 9i /(0) : l, deci/(O 0) :
-;
are proprietatea lrri Darbou:r. Asern.f(O Furelia r: . Fn::c,tia trl1 ale ligit5 la d;eapta in 0.
pe -R.
1ne;atea
Arem /i0 - 0) : I 9i /(0) : 0, deci ,f(0 - 0) I f(0). Rezultd cb funclia iai Darboux pe R (9i pe nici un interval care conline pe 0).
nu are pto-
x < 0
clefinit6 dacb .r ) Are.rc-l:0 -r 0) i c, 0 nu are proprietatea lui Darboux. pe R.
deci fmcSa
Deoarece o funclie continue pe un interval are propdetatea 1ui Darboux, toate propozililTe relative la funcliile cu pfoprietatea lui Darboux rbmin adevdrttJ gi .ientru funclii continle pe u; inlterval : 1. Ilaei o funefie eontinuiipe un interval I ia valori Corolarul de semne ontrare in iloui punete a < b din /, atunei ea se anuleazh c;el pulin intr-nn punct dintre a qi b. un inter2. Dacd o funclia eontinui nu se anuleazd'pe Co rolarul val, atunei ea pistreazi aeelaqi semn pe aeest interval. Corolarul este interval. 3. Ilae{ / este eontinui pe un interval I, afirneif(I)
biunivoci gi continuf,pe un interval -I, 4.Ilaci/este Corolarul atunei / este striet monotonE pe 1.
ie. Dacd funcfia este biunivoc5 gi continuE pe o mulfime care ru este Observaf interval, s-ar putea ca funcfia sd nu fie strict nonotond pe aceastd mulfiae. dacE 0 \< t < t {* ("-3dacb1<r-<2
Exemprw. Funclia f(r)
u"rrorte pe [0,1) u (1,2]
gi biunivocd. Funclia este strict crescbtoare pe fiecare din intervalele [0, 1] este contiaui - 1. g1 (1, 21, dar nu este strict crescdtoare pe reuniunea 1or, deoarece/(0) :0 9i/(2) -
230
LIMITE
DE FUNCTII,
CONTINUITATE
Apli cali i. Folosind proprietatea: daci / este continui pe un interval 1, atunci /(1) este interval; vom determina mullimea valorilor unor funcfii elementare. 1) Funclia f(*) : xn, n e N, definitS. pe .I : [0, * -) este continui, deci /(,I) este interval, gi anume f(I) : [0, * -).
l n t r - a c l e v E r ,/ ( 0 ) : 0 de altb parte lim xn :
ta+6 mari gi deci: ?l4: sup zn: r>0 cE f(I) : [0, + co). *
9i
m:iaf.
xn :0;
pe
co, d.eci *n*iio o^lori

ef(I),
oricit de
rezultd
co. Deoarece ?n:0
2) Funclia f(*) : xzn-r, n qN, definiti pe R : (- oo, + este continui, deci /(R) ".) este interval, gi anume /(R) : ft.
Avem Lifr izn-t:-co gi lim
54+@
,i2n-r :
o,
deci oricit gi R.
ft1-6
ia valori funcfia de departe spre *zi-a: /l4:sup reR
oriclt de departe spre - co gi +co. Rezulta m :inf, *2n-a:-@ { co, deci f(R): tjT, + oo) :
3) Funclia f(x): a", (a) 0, a 4 1) definiti pe R este continue, deci/(R) este interval gi anume /(R) : (0, f oo)"
a ) 1, avem lntr-adevbr, d.acb ,7fu*ao:o
cleci
Fis' 68
*::Et.a*:0
qi* ::EX*:
0, rez|ild
"r:T:-:*oo'
* co.
(0, + co). In cazul cind
Deoarece {uncfia ar na ia valoarea 0 < a < 1, se demonstreazb la fel.
ce f@): f
f(x) : sin r definit6 Pe I : pe 1. Rezultd cd /(1) este interval, gi anume {f) 4) Funclia
Avem - 1-</(") .-( 1, deci (- 1, 1) c/(f. deci - 1 ef(I),qi I e/(1) de unde rcntlLd cb f(I):L-1, ll. Dar sin
t--, L 2
- t _i _ / zcl
'l
9 t
este continui
l, 11.
: - l s i s i n ; : 1 ,
l - ;. ll \
5) f(x): cos x definitl. pe f : [0, t] este continul pe ,I. Rezultd 1, 11. + cL f(I):lcef(I)'eiie'interval 9i se aratt ca 1a e-xemptut continul pe 1. Rezul6) f(x) : ts x definiti pe 1 : (;' ;) ".t" titcLf(I) este interval, gi anume f(I) - R: (- o'o,+ oo).
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
CONTINUE
23r
lntr-adevAt bm tgr : - oo Ut tl-*r* x : * @'

z\-E tlT
deci *:Hrrr.t: f. de u:rdeJ@ : (7\ f(x) co, + co):.R. ctg z d.efinitl pe 1 : - c nq i M : ; E g . * r : * oo,
/(1) est6 iit6rvat qi se aratd ciitt ecuoliilor x": 5. Rezolvoreo
e*eritplul 6 ce f(I) : b
(0, zc) este continud pe 1' Rezulti
c[
R :
(- -,
+ "')'
a 9i a'-
monstrat existenla -;i 9i unicitatea solua soluliei ecualiei natural) n 0, > Ia acum demonstralii mai simple ale
gura solulie pozitivi a acestei ecuafii. " Due[ dum s" gtie, solulia pozitiv1" ro a ecua]iei *o: a s-a natat c,t if ' o. - &, a' <-0, n e.N are o solwlie strict negatitd' 9i 2) Ecualia Nzn-L una.. nulnax lntr-adevdr, funclia f(x): x'"R, adic6 /(R) - R. ExistS deci t adicb astfe! cE, xf;-r - a. Aceasta x2n-L- a. Deoarece funclia x2'-L es poate lua valoarea a in ait punct e fie a ecuafiei. Si observdm ci daci deoarecea,<0, nu am putea avea ! Solulie strict negativd a ecuafiei, care 3) Ecua{ia 6t - S, a. } 0, a =;t un&. intr-adevlr, funclia f(*) : a' aplicd dreapta R pe intre-aga^:S.-ibef(I).: dreaptS(0, * -), aaicdTlf) - (0, + c' ).Deoarece-b > 0, ?""-este srncl *o b. Faptul ca Ano: - (0-,+'o.), deci existb tc'o e. R, astfel
i;'J;Tili";::':3:i',T'"".*':il: u1",;
232
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
gura solutie a acestei ecualii re r7Iil din aceea ci funclia f(x) : strict monotoni pe R. Solulia xo a ecraliei a' : b s-a notat logob.
a' este
6. Continuitoteo funcfii'lor compuse Fie funcliile u: E +F gi g: F+R. Si considerinn funclia compusi I : g"u: pentru x e E.
E -.+R, f(r) :
g@@))
Teoremi. Daed functia u este eontinui lntr'un punct ro eE gi daed func{ia g este eontinui in punetul eorespunzf,tor %s: u(xo) eF, atun6i funolia compusi f : go* este continui in punctul xn e E. Fie x* + xcs,%ng .8. Deoarece u este contint| in xr, avem u(xo) + -, u(xs) : uo. Sd notlm w,: u(xn) F. Deoarece,u++ uo ]i g este continub in 'ws1 p(u") - q(a),adicd, g(w(x*))->9@@s)), sauf(x*) - f(xr), aye-nr adicl f este continul" in xo.
ii. Dacd *o E este punct de acumulareal lui E qi zo - a(ro) eF este Observaf pulct de acumulate al lui F, continuitatea ln zo gi zrose poate formula cu ajutorul limitelor: : ue li dacl lim 9@) : 9@ol, atunci: DacI lim u(tl : u1xo1
fr4ro
t1*a
: lim e(z) - e (lim u(r)). rim e@@\)

u4te
Daei ueste continuf, pe E gi g estecontinui peF, atunei Corolar. f : gou este continui pe E. (Prin compunerea a doui funclii continue se obline tot o funclie continu[.)
7. Continuitoteo functiilor inverse Vom demonstra mai intli urmitoarea P r o p o ziti e . Dae[jfunc,tia f : E + R este monoton5 gi ilaei mulfimea valorilor, f(E), este un interval, atunei/este_continuf, pe E. Vom considera cazal cind / este crescitoare pe E. Fie xq e E arbitrar gi yo:f@o).Fie U o vecinltate a lui./o.Si presupunemintii c[ ys este punct interior al intervaluhi f(E); existi atunci un interval inchis [", P] Cf(E) fl U astfel ca yoe,(a., P) (fig. 69). Deoarecea, p af(E), existi doui puncte o', 9' e E astfei ca o(:,f("') qi 9:"f(9'). Deoarece gi a{ !o19, a v e m o r ' < t c o < p ' , d . e c iV : ( o ' , / estecrescitoare 9'l este o vecinitate a hi xo. Pentru orice r Z, avem u' < tc ( 9', dec.i .f(*') -< f(*) </(p'), adici a-<,f(r) -( B, adic6f(x) ala, plCU.
it ,il'1 .,
t;
i
li,
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
CONTINUE
23s
Rezult5, agadar, ci / continul in xo. Si presupunem cb yo este extremitatea stlngl a intervaluhi f(E), de.ci yo</(*) crescitoare, Le.ntlq pentru orice .r -8. Deoarqge est_e "f orice punct x 1x, din E avem J@) -<.f(ro)l:yq, Fie U deci f(x):yo. o vecindtate a lui-?o gi I un punct din /(E) O [/, astfel ca yo < p (fig.70).
r lE/
lo
fb)
p f(El
Fig. 70
Existi un pulct 9' e E, astfel ca f(9') : p. Deoarece/ este crescdtoare in , t e r v a l u lV = ( n ' , 9 ' ) iiJ'o(/{$') avemxo19'. Luind e'1fro oarecare este o vecinitate a lui xo. Dacb fr4 fro, atunci f(*):yo, deci f(x) eU; Fie r eV oarecare. dac[" xo < t( < B', atunci y, < f(x) ( p, deci f(*) e U. Agadar, pentru orice r 7 avem f(*) e [/, deci / este continu5 in xo. Dacd ys este extremitatea dreaptl a intervaluhti f(E), se rafioneazd. 1a fel. Dac6. f este descrescitoare, atunci - / este crescitoare ti - /(E) este simetricul intervalului /(E) fali de origine 9i deci - f(E) este interva1 ; conform celor de mai sus, - / este continu[ pe E. Atunci / este de asemenea continul pe E. Teoremd. Daef,/ este o apliealie striet monotoni a unui interval .I pe un interval ,I, atunci funclia / gi'inversa sa / slnt eontinue.
tntr-adevlr , f Si j'sint ambele strict monotone ; deoareceIg) : J este interval, / este continui pe 1. De asemenea, i tll : I gi I este interval, deci / este continu5 pe ,I. C o r o I ar. Daed f : I'- R este o funefiercolfinue gi striet monotoni definitl pe intervalul 1, atunei funcfia sa inversi f : f(t) -+ .f e$e continud pe f(I). -l lntr-adevir, / este strict monotoni gi este definitlt pe I : f(I) carc este interval.
al t aoa
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATB
Exempte. t) Funcfia.io,f-;,
L A
;]-r A ] [-
t-
l, ll
este continul 9i strict crescdtoare. l-:, 2 L *l zl este continui (qi strict
Rezultd cd 9i funcfia sa inversd arc sin: crescbtoare). Agadar, ll-^r"^t"
r, r]-
sin z : arc sin zs, -
I --< zo --< 1.
. -2) Funcfia cos: [0, "]-:- L- r, Il fiinrt continuE gi strict descresc4toare, func]ia sa invers6 arc cos: [- 1, r]+10, nl este continua (gi strict'd"r&.*Jt..i.i. agatlar, '::;t"
, ( r') ft
cos t : atc cos ro, - I --< ro--< I.

+ + (" o, ) co, + oo) este continui t |r|. 2, zr\ i| este continuE (9i strict crescbtoare).
",
lunctra
.9,[
;]' (-oo,
gi strict
cresctrtoare, deci
fuucfia sainversd arc tg: Agadar,
x : )*"u"t'g
alstg xo, xo e R. gi strict d.escrescdtoare, deci func(gi strict descrescStoare). Aqa6ar,
4) Funclia ctg: (0, t) + ( - co, * co) este continui, rla sa rnversa afc tg: (- co, + co)+ (0, n) este contiuud ctg r : :::""*
arc ctg xo, zo G R.
8. Proprietdlile functiilorcontinue pe mullimi compocte funclia f: E -, R. Reamintim c5. / este mdrginitl pe E daci mulfimea /(E) este m5rginitE, adici d.aci exist[ un nutiet Mt> 0 astfel incit, oricare ar fi x e E, sE avem:
lf(x) | < M.
Teorema 1. Ofunelie continuil pe o mulfime compaeti este mirginitH pe aceastd mu[ime. --+.Rcontinui pe aceasTl: A o mullime compactS.gi funclia f : E ta mut'lme. S6..presupunem,prin absurd, cL .f nu este mbrginitb pe E. Aceasta -punct'rca ^ eE.astfel ins9am11 c6, pent_ruorice numir M ) 0, existl un incit lf(x*)l>M. glsim un punct %oe E astfel ca .T,uind 4 : n, (n: l, 2, 8...), 'l,ir-(x,) lf(x") | > n. Am obfinut astfel un de princte dL; E. DarEfiind este.mirginitS, deci giru,l (x*)'este marginit. conform lemei 1ui 1ompact5., Lesaro, er contlne un subglr convergent, frnu ro. DeoareceE este com?
PROPRIETATILE FUNCTIILOR
CONTINUE
235
pacti; este inchisS, deci o dat6. cu termenii girului (xoo) contine gi iimita sa, xo E. Funclia J, fiind. continub pe E, este in particular continul ln *0, deci deoarece xnp i ro re u7t6. c6,J{x"o) 7 f@r) gi deci I f(x"p)l Dar din inegalitilJile lf(x,o)l2 no, deducem cL lf(x,o)l i + *, i lf@o l. deoarece np i i o.. Am ajuns astfel 1a o contradiclie (deoarecelf(x")l este finit). RezultS, aSadar, cd f este mbrginitd.
Observafie. Dacd mullimea nu este compactd, este posibil ca o fu:rcfie continu,S pe E si nu fie nErginit5. Ereni.ple. 1) f(x) : I U"ratau
pe I: p" f, (0, i) este "oot#a ciar nu este mdrginitE. Aici, interva1u-1 .I este mdrginit dar nu este inchis. 2) f(x) : z clefinit6 Pe J : [0, { o) este continub pe 1, dar nu este mdrginitE. Aici, intervalul .I este inchis, dar nu este mdrginit.
Teorema 2 . D a r , df , este o func{ie continuf, pe 6 Fis' t z mulfime eompaeti X, atunci este eompaetf,. /(E) Din teorema I rezultd ch / este rndrginitd pe E, adicd mullimea /(E) este mbrginitb. Rimine de ardtat c[ este inchis6. Pentru aceastaeste suficierrt sd ardtlm c5, oricare ar fi girui couvergent format din puncte din f(E), limita sa apa4ine de asemenea lui f(E). Fie y, +!0, !nef(E).Pentru fiecare n, exist6,un punct xoeE astfel ca J@") : !*. Am oblinut astfel un gir (x") de puncte din E. Se aratd. ca in demonstralia teorcmei precedente c[ (rr) conline un subgir **i - no e E. Deoarece/estecontinui"in xod.educem/(nd i f(xo) ef(E), gi, deoarece deoarece yn-> yoAi (!"p) f(x"p) : !nh, rc^t7te noTf@o).Dar, este un subgir al girului (yn),rezuttl" c6.ynri!o, cumlimita unui gir ri, este unicd, deducemyo: f@o), d.eunde lo ef(E), gi teorema este demonstratb. Acest rentltat se enunll prescurtat astfel: imaginea unei mullirni compacteprintr-o fwnclie continud. este o rnul,lime compactd.
O b s e r v a ! i e. Dacd E nu este compact, este posibil ca f(E) s6,nu fie compact. Exemple. l) f(x) : z definitd pe -I : (0, l). Avem/(/) : (0, I). Mullimea /(1) este mdrginitb, dar nu este inchisb. I 2) l(x) -- - definitb pe r : (0, l). Avem /(1) : [1, { co). Miulimea /(1) este inchisb dar nu este m6rginitd.
236
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
c o r o I a r . rmaginea unui interval eompaet printr-o funcfie eontinul este un interval eompaet. lntr-adevdr, conform propriet5lii lui Darboux, imaginea unui interval printr-o funclie continud este un interval. Restul cololarului rezultd. din teorema precedenti. Spunery ci o funclie minorati f : E -> R igi atinge marginea infe. rioari * - iry^f@), dacd existi un punct x* e E asIfel ca"m : f(x*).
. . Spunem c[ -o func]ie majoratl, f : E -, R lgi atinge marginea superioarb M : existi un-punct x,M eE aslfel ca jlx*1 :-a. f@), dacd" reE "yp
Teorema 3. O tunelie eontinu[ pe o mulfime compactd igi atinge marginile pe aeeastfl mulfime. gi E compacti. Mu1limea /(E) este com.- Fig. f..,Ê -:.F.continui pactd, adic5.inchisl 9i mirginit5.:Se notim M : sup'f{J.) Si'm : inf f(E) . Deoarece/(E) este fnchis5, avem. m ef(E)-gi M e-i@).' Existi deci doui puncte x* e E Si xâ a E astfel ca f(**) : inf f(E) : iti f@),
aeE
f(**) : sup/(E) : syef@)

gi teorema este demonstratd.
o_bse_lvalii. lo Deoarece m-,<f(x)--<M pentru orice ieE, rezultd cr f(E) c Lm, M). 2" Dacd' -E nu este compactd, este posibil ca/s6 fie m6rginit6 fdrl ca s5-gl atingI marginile. Eremplu. f(r) : r definitl pe E : (0, I). Avem n : inf. f(n) : O M : supf(r) :1" 9j, clarfuncfia/(r) : (0, 1), deci/nuiatnniciunpunct oiaraotlE!*:0, nici ".tojrEi M : r.
9. Funclii uniform continue Fie funclia : P . R. A spgne cb / este continui pe .E inseamn5 _ cd pentru orice .x "f e E, f este continad in x, adici: oricareaTli e20, existd un nwmdr g : g(e,r) > 0, ,, , ?ri??rt qr fi x eE- Si. astJel AncAt, oricare ar fi, x' G, E cct, lx' - xl ( D, sd aaem lf(x') _ f(x)'l < ". punct fr eE, fixat, corespondenfq_e - g (e, *) caracteri_ -Tentru un zeaza rntr-un anumit sens ,,gradul" de continuitate a1 funcliei / in punc-
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
CONTINUE
237
tu1 x. DacE r' este a1t punct din E, 9i dac5. pentru fiecare e > 0 avem 8(", r') -( 8(e, r), am putea spune ci funclia este ,,mai continul" in punctul r' decit in punctul r. Evident, in cazril. a doui puncte (sau a1 unui num[r finit d.e puncte), putem alege totdeauna acelagi 8(e), ;i anume pe cel mai mic dintre numerele b'(e,;') gi E(e, r). in cazul unei mullimi infinite de puncte din .E, nu mai este totdeauna posibil s[ alegem acelagi 8(t) > 0, deoarece s-ar putea ca pentru un e ) 0 fixat, marginea inferioard a numerelor 8(e, r) s[ fie 0. Am putea spure c5,in acest caz,fancfia nu este,,la fel de continul" in toate punctele. Daci este posibil ca pentru fiecare e ) 0 s[ gisim un numlr D(e)> 0 unic, acelagi pentru toate punctele r e E (adici 8 s[ depindi numai de e, dar nu gi de x), attnci am putea spune c[ funclia este ,,la fel de cor^rtinu5." in toate punctele din ,E, sau ci este uni,form continwd pe E. ln de x, afirmalia ,,oricare ar fi x e E" acest caz, deoarece I nu mai clepind.e trebuie si figureze dupi afirmalia relativl la 8. Agad.ar: O funclie f:E +R este 'niform eontinui (pe E) Definifie. daef,, orieare ar Ii e ) 0, existh un numflr 8 : 8(E) ] 0 astfel ineit, orieare 8, sil avem lf@'l - f(r")l < .. at fi x' gi r" din E cltt lx' -.x"1( D i n p u n c t d e ved.ere geometric, a spune ci / este Obse{valie. uniform continui inseamni c5, dacd alegem pe axa Ox tn interval 1 de are lungime { 8, imaginea sa /(/) lungimea I e, oriunde s-ar afla I in mulfimea E.
Exempl'e. i) Funcfia constant5 f(r) : definitb pe R este uniform contiaud pe R. c
lntr-adev6r, lf(x') -J@"\l -lc - cl:0, <lecipentru orice e 2 0 putem alege 8(e) : I gi atunci, daci lz' - *"1 < 8, avem intradevilt ll(x') - f(x")l <'. 2) Funclia identici f(x) : x definitb pe i? este uniform coutinui Pe R. lntr-adevdr, lf(x') - f(x")l : lx' - x"l, deci pentru fiecare e > 0 putem alege 8(e) : e gi atunci, d,ac| lr' - x"l 0; existX x"l ( I sd arem lf(x')-f(x"ll (e. Dacb astfel incit dacd lr'deci 8:8(e)>0, alegem punctele z' 9i x" astlel ca lr' - r"l : 8 arcm lf(x') - f(x")l : lx'z - x"al : : lr' - x"ll*' I tt"l: }lx' + ,t"1. Aceasii egalitate este incleplinit6 oriuntle s-at afla x' qi x" pe dteapt6. 56 ludm attrLci x,> 3 si *', , 8 I , iltc, - x,,l : E t).
LIMiTE DE FUNCTII.
CONTINUITATE
238
Atunci lz' * x"l: r' L' x" )
f,ri
a"i
x"l > 8?3 : Z"' 1 x '-z x " z l : 8 l z ' *
adicil|J(x,)_J(1,,)|>2e,ceeaceccutraziceinegalitatea|f(x,)_J@,,)|<ecbtinutS11raisrrs, pe -R' este uniform continub Aqadar, J@) : x2 au
P r o p I zili
continud este cantinuE' e ' Oriee funclio uniform
xo:
AceastapropozilierezlJTtadindefiniliacontinuit[liiuniforrneluind x" 9L linlndu-l fixat'

existl
:'?T!{}i''J;!!i':.ii ffff :",$"'ff :yJll:ff

edente nu este in
u' J';l i' i- ij i "*''ii'"' :;'*l:".::Hi:1 :*i",
gen-eral adevi-rati':-
uniform pe o mralfine compactfl este T e o r e m [' O funclie eontinu[ eontinuh Pe aeeastd multime"
pentru orlce n N puncte din E, astfel ca
sd avem
lxL- x'il <;
,,
.. ,,' - f(x')l ) eo' silf(xL)
Mu1}imea.Eestem6rginit6'(fiindcomoactl),.d . e c i 9 i q i r uxip? 1 ( r i , )xo' este convergent A *"9i"" foi C-esaro' "nsubgir m'rginit.lnbazaf"-"i E' deoarece E este inchis6' iar ltmita xo apar!'ime l'ui 1 ,, cl D e o a r e c el x l p - * ' l o l1 % 7 0 ' d e d u c e m
o' xLr- x'i'07 x'lo- *'*t- @Lr- *"*e) T'o deci'. - 0 : xo'
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
CONTINUE
239
Deoarece%Lpi x, pe E), deducem
S1
x'lpi fr,, iar / este continu[ in xo (fiind continui
f(xlr) 7f@o) 9r J\x"p) 7f@')'

deci:
f(no)-fl*'i,o)70,
Dar din inegalitilile lf(xlo) -11x'i,o) I ) Eo, pentru otice p N, deducern ci girul (f(*',) - 11xioD nu are limita 0, gi am ajuns astfel 1a o contradiclie. Deoirece presupunerea c[ / n-ar fi uniform continu6 ne duce la contradiclie, rc:zrili1,c5 i este uniform continul 9i teorema este demonstrati.
T e o r e m a p r e c e d e n t S t e z t l t | 9 i c a o _c o n s e c i n l a i m e t l i a t d a p 1 o p 9 observalie. deoarece / este continu[, zi,tiei relative la ostilagia funcliei (cap. II, $ 5, nr.7). lntr-adevir, Conform propoziliei mentionate' a7@) :0. d'eci. :;:p, .t:"m .y @) : 0 pentru orice ieE, ( 8(e) s[_av_enr pentruorice e ) 0existb 8(e) > 0asfelincit-pentruoriceintervalldelungime c'a'lx' - z"l 18(e), notlntl 'I : lf (1 n E) ( e. Ded.ucem ce'oricare ar fi puncteie x" x" E - f(x")l < : l*', x"j avem o1(1 n E) < e, deci, itr particular, lf(x') ". o m u l l i m e cafe ru este compactS, este t'baca e s t e c o n t i n u [ p e Obsetvalii / posibil sd nu fie ureiiorm continud. continud. Exemple. l) f(x) : zs definitd. pe R, este continud, clar nu este unlform Aici mulfimea cte clefinilie este inchisb, dat nu este mdrginitb' 2) f(n);: I tlefinitb pe (0, ll este continud, dar nu este uniform Aici mullimea contturu5 cle definilie tlupd
este cum se va veilea mai departe (deoarece nu este mdrginitb). mdrginit5, d.ar nu esie inchis6. 2: -Cqqdifia ca E si fie compact5 este suficientE, da-q nu qi ne-ce-sari pentru ca o funclie continud si fiE irniform continu5' De exemplu' funcfia f(x) : r definitd pe R este uniform continuS.
Putem acum recapitula propriet[file compacte:
funcliilor
continue pe multind
1) Sint mdreinite. 2) ?9i ating-efectiv marginile. 3) Sint uniform continue. 'un ci o funclie f : E --+R este lipschitzian5* daci exist[ Spunem -M num6r , x" -E si avem > 0 astfel incit oricare ar fi punctele %'
lf(x')- f(x") | { M lx' - x"l.

Inegaiitatea aceasta se numegte cotudilia lwi Lipschi'tz. Ilaefl fernc{ia/: E+R Froposilie. ea este uniform continufi.
t I)e la numele matematicianului Lipschitz.
este lipschitzianl atlnei
240
LIMITE
DE FUNCTII.
CONTINUITATE
ln adevbr, fie e ) 0; si luim 8(e) :
i-.
Atwcj, dac6
, l x ' - x " l< 8 ( " ) : 3 M

avem
I f ( x '-)f ( x " ) l < M . I : M
",
deci / este uniform continud. pe .8. Rezultd in particular cf, funcliile lipschitziene sint continue. f#r":T#rffiE atuncil/l esteuniformcon-
pe E, atunci,f * g Si a/ sint uniformcontinue
iT ." :f;"'oT, 1"ffi fff&li :"i1""1:""5,ff:$ rtinuu.

qi g(z) : z f(n): ,^,, P*:(p/z."Fuac!iite _sint uniform continue pe .R, dar.produsut lot J@) gQc): xz nu este u:riform " continuu pe rR. 3o o functie.,f uniform continud pe o mulfime m5rginitd E este mbrginitE pe E. Rezultb cb functia f(4: + nu este uniform continu5 pe (0, l), deoarece nu este
a f ii q.riot ooiirrJcontinue pe o mulfime marginitd E, atunci produsur tor :ut*t"1'3'?* jlg este u[iform continuu pe E. Rezultd cb mulfimea ftrlqflilor uniform continue pe o mulfime md,rginitd.este o algebrd. ,5o Daed'.f este uniform continud pe.E, atunci/se poate prelungi prin continuitate .. orice..pu:rct In de acumulare (fiait) al lui E, iar funclia-prelu-ngitd iste dJ asemeneauniform coatinud. RezultS. cI dacd o fulcfie tlu are limitd finitd lntr-un punct de ac_umolare(finit) al lui .8, atuaci ea rru este nnifelal continud pe E. E*emplu. Funcfia/(z) uniform continuE. -sin1 d"rrorr5 pe (0,1) ,lu afe limitd in 0, decinueste
10. Functiisemicontinue Fie functief :E -, R gi ro e.E. Spuy,em cd.funclia_f estesemicontinud. inferior in punctwl, xo, . - d,acd. V ri tul xo, astfel, incht Pentru orice numdr e ) 0 existd o aecindtate x aV n E. f(*) > f@o) - e, pentru'.orice slunem cd'Junclig f estesemicontinwd superior an punctul xo, dacd. pentrw orice nurndr e ) 0 existd. o aecindtate V i Lui xo, aitfiel inci.t id ane?n f(*) <f@o) + e, pentrworice x e V n E.
PROPRIETATILE
FUNCTIiLOR
CONTINUE
247
Din aceastd definilie rezaltd" cl dac[ ln zo funclia are un minim, atunci este semicontinud inferior in *o, iar dacl ln xo are un maxim, atunci este semicontinad, superior in xo, O funclie este continui lln xo, dacd gi numai daci este semicontinu[ inferior gi superior ?n xo, O funclie este semicontinud inferior (respectiv superior) pe multimea E, dac6.are aceast[ proprietate in fiecare punct din E. Se verificd ugor cE suma / + g a dou[ funclii semicontinue inferior (sau superior) este de asemenea o funclie semicontinui inferior (sau superior). Dac6./este semicontinud inferior, atunci -/este semicontinui supenor s reclproc. DacE f este semicontinui inferior (sau superior) gi u )- 0, atunci a/ este semicontinud inferior (sau superior). I\{ul}imea func}iilor semicontinue inferior (sau superior) in xo sau pe .E nu este un spaliu vectorial, dar este un con convex in spaliul vectorial a1 tuturor functiilor definite pe E. Llslm pe seama cititorului sl verifice urm[toarele proprietl]i : 1) Daci l.fn)r.t este o familie oarecare de funclii semicontinue inferior, atunci anvelopa superioarb s.gp/' este semicontinub inferior (in toate punctele xeE <+od). ;t?f,@ 2) Dacd' (.ft)r.r." este o familie finit[ de funclii semicontinue inferior, atunci anvelopa inferioaririnf fi este semicontinuE inferior. incare
16 -
ABelizr mateEaticA, vol. I
CopitolulVl
DERIVATE
$ 1. Origineo geometricd gi fizicd o derivotei 1. Problemo tongentei Fie / o funclie definitl pe un interval -[ continui pe acest interval. S[ notim cu C graficul siu: C : {(x, f(x)) lx a I). funcliei este o curbb in plan (fig. 7q. Graficul Fie zo un punct din f gi Mo(xo, /(zo)) punctul corespunzltor de pe grafic. S[ luim un punct oarecare % 4 xo din .I; pe grafic ii corespunde punctul M(x, f(x)). Unind. punctele M o gi M oblinem o dreapti care formeazd :unghittl a ct axa Ox. Paralela prin M o Ia Ox tate paralela prin M la Oy in punctui N. S-a format triunghiul dreptunghic M,NM care are cateta MoN de lungime n - %o gi cateta MN de lungime f(x) - f(xo)" Coeficientul unghiular rn : tg a a1 secantei MoM este dat de egalitatea tga:
T t-)
Luind alt punct x' + xo din 1, ciruia ii corespundepe grafic punctul M' (x' , f(x')), dreapta M oM' are coeficientul unghiular tg a.' : Pentru punctele .r diferite, oblinem d.iferite secanteM oM cate au, in general, coeficienli unghiulari d.iferifi.
Fig. 74
'l
,'
ORIGINEA
GEOMETRICA
SI FIZICA
DERIVATEI
243
Dacd x se apropie de ro, punctrtl M se apropie pe grafic de punctul Mo. Se apropie oare gi secanta M oM, ca pazifie, d.eo dreapte M oT ? Sau, cu alte cuvinte, se apropie gi coeficientul unghiular tgoc al secantei MoM de o valoare tg aq? sd consider[m limita funcfiei tg a cind tc + fr,, Slntem astfel cond.ugi adicI
r* 'rt:" fQt) - f(xo)
' -"
Dacb aceast6,limitl, existi gi este finit5, spunem c[ graficul C admite tangent[ in punctul M o, gi anume tangenta 1a grafic ln punctul Mo este, prin definifie, dreapta MoT a7 clrei coeficient unghiular este
tEa-o: f(x) _ f(ro) ' .11m-:-ft+fr, * ftO
(* existi gi este infinitl infinitl (+ Dacb limita precedent6 existi sa11- oo), vom "o "o spune de asemeneac[ graficul C admite tangentl in punctul M a, gi anume tangenta la grafic in punctul Mo este, prin definitie, dreapta M oT palalell, cu axa Oy (dreapta a cirei ecualie este z : *o). 2. Problemo vitezei S[ considerim un mobil M ln miscare rectilinie 9i uniformi (fig. 75). Aceasta lnseamn[ cd traiectoria sa este o linie dreapt[ gi ci spaliul este proportional cu timpuL in care este parcurs. Si alegem un punct de referin!6 A, un sens pozitiv gi o unitate de lungime pe dreapta pe care se mi;c5 mobilul M. Sb alegem de asemenea un s(to) moment de referinlb pe care s5-1 notSm 0. #'i4 frf S[ notdm cu s(0) abscisa mobilului in acest moment. in fiecare moment I sd notim cu s(l) abscisa punctului de pe OIL I traiectorie, in care se afld. mobilul 7a momentul respectiv. Fig. 75 Spatiul parcurs de mobil din momentul inifia1,pinb intr-un moment oarecare I este s(l) - s(0). SA notdm cu z raportul constant dintre spaliu gi timpul I in care a fost parcurs : s ( r-)s ( 0 )_ r . , : de unde s(l) zl f s(0). Spaliul parcurs intre doul momente oarecarel, ( l, este s(lr) - s(lr). Raportul dintre spaliul s(rJ - s(lr) 9i timpul t, - t, in care a fost parcurs este
e 2 ' l
,z-
Lr
244
DERIVATE
Raportul constant z dintre spaliu gi timpul tn care a fqst palcurs se numegte aiteza mobilului in migcare rectiiinie gi uniformi. In acest caz, viteza este ega15(numeric) cu spaliul parcurs in unitatea d-etimp. Yiteza u este aceeagi in fiecare moment. acu- ci mobilul M se mi9c5. rectiliniu, dar neunjSi presuput "m form. Ac6astainseamni ci spaliul nu mai este proporlional cu timpul.-irl cafe a fost parcurs. Ce se inlilege in acest caz piiniit6za pe cafe mobilul o are la un anumit moment lo ? S[ considerdm un moment oarecafe t] to 9i s[ facem raportul d.intre spaliu1 s(4 - s(lo) gi timpul t - to in care a fost parcurs l
'*:t93P'
Acest raport il putem consid.eraca o vitezd. medie a mobilului in intetvatrul ioSit, in sensul c6 un a1t mobil in migcare rectilinie li unide tirnp-tlintre -care form6 ar ivea viteza vffi ar parcurge in timpul t - to acelagi spa- s(tJ ca pi mobilul inifial. s(l) liu ' 'Daci lttg"- a1t moment ti > fo, oblinem vTtezamedie
U": s(l') - s(lo) l,-^
care este in general diferitl de a*. Intuitiv, ne ddm seama ugor c[, ."3 9il d.intre lo gi f este mai mic, cu atit migcarea mobilului intervalul dJtimp-de timp. consid.era_t. pulin o migcare uniformi pe intervalul_ _d.e diferb mai Sintem astfil'conciugi si considerim limita vitezei medii cind timpul t -to tinde cltre 0, adici t.-s(r)
t<to
- s(ro) .
to
t -
Daci aceasti limiti existi gi este finitS, ea este, prin definifie, viteza a(to) a mobilului in momentrtl tn:
_.t! \ : a\ril ,._--s(f) - s(lJ
rlm
,+to
t -
to
3. Densitoteoliniord o unei bore moteriqle S[ considerdm o bard materialS omogeni rectilinie gi cu sectiunea constant5. Aceasta inseamni ci masa unei porliuni din barl este propo$ionalE cu lungimea acestei porfiuni. Luind in considerarenumai lungimea barei gi neglijind. celelalte d.imenbara de-a 1ungul unei axe Ox, ca un capit in O, gi cu celisiuni, si aSezl"m
ORIGINEA
GEOMETRICA
SI FIZICA
DERIVATEI
245
lalt capit in sensul pozitiv al axei (fig. 76). Pentru fiecare punct de pe bari de abscisd r, si notim ct m(x) masa porliwii Ox. Pentru doui puncte oarecarext I rz de pe bari, masa porliunii dintre x, gi x, este m(xr) - vn(xr,)iar lungimea sa este fiz - %r. Si notim cu p raportul constant dintre masi gi. lungime:
m(*) - m(rr)
l , frz*t
,Fis.76
m(x) x - 0 m(0) *(n) n
Deoarece m(0) :0,
pentru orice punct de pe bari de abscisl 16,avem

^ _ ' : .
adicd ru(x) : ptc. Raportul constant p dintre masl 9i lungime se numegte densitateabarei. Densitatea este aceeagi,p, ln orice punct al barei. Si presupunem acum cE bara materialS nu este omogeni. Aceasta inseamnd c5.masa unei porliuni din bar5.nu mai este proporfionall cu lungimea acestei porfiuni. Ce se inlelege ire acest caz prin densiiatea barei inlr-un punct zo ? Si considerlm un puact oarecarex ) xodepe bard.gi sl formlm raportul dintre masa m(r) - m(xo) (a porfiunii dintre punctele x, gi x) 9i iunSlmeasaN-rco o,o-T(4=-@-o)-. Acest raport il putem U""rn*e medie a porliunii dintre "onridur"l" " punctefe x.o gi x, in sensul ci o bari omogen5. de lungime x - $s, cafe ar avea densitatea p*,. ar avea aceeagi mash,m(x) - m(xo) ca gi a-porfiunii din bara neomogenS. Daci alegem alt punct x' >.r0, oblinem densitatea medie
v* -
^, _m(lr')-m(ro)
,,liJ-'
care este in general diferitl d" p-. Cu cit lungimea fr - fro este mai mici, cu .atit po_rfiunea din bari diferd mai pulin de o bari omogenb. sintem asttel condugi s5_considerim limita densit8lii medii cind. lun{imea r - no tinde citre 0, adicd
1i^trt(x)
fr1xo I
- m(xo)
fro
Daci aceaste iimite existl gi este finitS, ea este, prin definifie, densitatea p(xi a barei in punctul ro:
/ \ p\xd :
Ilm.
*1tro
n(x)-m(xo)
fr Xo
246
DERIVATE
$ 2. Derivoto
1. De{initioderivqtei cele trei probleme d.iferite puse ll Parugrafil preced.ent, doul din fizicl gi una d.in geometrie, ca de a1tfel ;i alte probleme d.in fizicS, ne con' duc, toate, 1a cercetareaexistenlei limitei unui raport 6" 1oro,ufJ4-J@l fr - *o DatS fiind importanla teoretica gi practic[ a acestor probleme diferite, vom studia diitr-un punct de veder6 unitar limita raportului considerat, d.e problema concreti din care provine' indenendent --*-'R;;iiaiele'oblinute pe aceastl cale se interpreteazS'apoi pentru fiespecificul ei. dupd parte, in problem[ care ---- -fi"/o funciie aetinilta pe un interval I gi xo un punct din /' Fentru fiecare princt x * x, Cin -I, i[ consider[m raportul - !(t) ' R(x\ :flx)
fr xo
R(r) esteo funclie definitb pentru toate punctele* l cuêxceplil]ui ro' in'care numitorirl (ca Ei numbrbtorul)se anuleazd.DeSi funclra +!t) 1I iunctll estedefinitEln xo, s'ep6ate pune problemaexistenleilimitei acestei frnullimii a1 {rr}. acumulare ,'0 esteun punct de t" p"*i"t ro, d."oarec* in punae6 funcliaJ: I--' 4 nllg derivabil# Se spune Ilefinifie. ins;gi imita tr finif5. iimifd tu! ro e -I, daei *port,tt'R1x) arc tn iludetul ro : au/'(xo) se noteazf, punctul xo ie n*hegrc derivatifunefieiifir 9i - f(") ' f'(*o) :7imfl') %o fr x+fio
Pentrud.erivataf'(xo)sefolosescd'easemeneanotalii1e
94'd ei Df(xo).
Pentru a pune in eviden!1 argttmenttl x, se spune adeseacd f'(xo) I'wif tn raport cu x'.i,mpunctwl' xo' ln aiest caz, mai ales, se este d,ev'iaata folosegte notalia
ffld ."o f;1*01.
DERIVATA
247
a1e limitei, cu giruri, Jinind. seama d.e d.iferitele d-e{inilii echivalente cu vecinetefi, sau cu e 9i 8, egalitatea r,*) _ f@o)
f,(xo):y,==;
este echivalent[ cu fiecare din propozi]iile urmdtoare: fr*# xo), avem l) Oricarear fi girul, xn-> xs, (*oeI, -J@i J@") -f,(xo).
xn fro
v a Lui xo, o aecind.tate u a_lwi, 2) Pentrw orice aecind.tate f'(xo), ex.istd. sd. a'uem xo, x I, x aV n * astfel,i,nci.t,oricare ar fi f@ -J@t e u.
fr 2to
_ 3) Dacd'f,(xo) esteJinit: pentrtt' orice e } 0, existd' tt'n nwrnd'r 8 ( 8 rol , er f i x = 1 , x s x s , c w l x : 8 ( ; i ) o , h t i 1 i i t n c 1 io r i c a ' ra sd. aaem
iJ@-JYr.-J'(*o)l<".
| * - * o |
Din studiul problemei tangentei de 1a $ 1, reatltd. urmatoarea intertangentd' anctwl xo, graficul sd'u ad'n+ite t) ; dacd' diriiata estefinitd', goeficlen.' esteegal cu d,eviaata f'(*o); dacd'deri' d,cw axa Oy.
lo Derivabilitatea gi derivata J'@o) slnt,, respectiv, aspectul calltatiS Observa!ii. t-rebuie _mai intli al'aceleiagi nofiuni. Pentfu a putea calcula clerivata l(zJ qi cel cantitativ ie ne asigurdm cE ea existe, adice trebuie sd ne asigurbm cb funcfia este derivabild in' xo" 2o Detivata f'(xo) esle tn numdr' este o noliune cu caracter punctual gi are sens nuaai ln pu-nctele B " Derivabiiitate-i funcfiei /(z) : in care funcfia este definit5. De exemplu, ru are sens problema tlerivabilitdlii :lnxinpunctul 1 in punctul 0sauinpunctul-!,sauafuncfieitgxin'punctulf,""oafuncfiei
0 etc. pure nu numai pentru functii definite pe ul1 interval, zo este punct de acumulale pentru E' definite nurnai pe nlrlfime_a B a numerelot rali,onale dedvata egal6 cu 1 lntr-adevbr, pentru otice r Q,
4" Problema derivatei se poate oarecare E, dacd ci qi 'De o mu{ime ' pe exemplu, funcfia f(x) : x O,'gi ut" este derivabila in'punctul x I A, avem
[lrtt:
f(x\-f(0\
:-
x-0 x - 0
= r,
x - 0
248
deci
DERIVATE
f(x\ / ' ( 0 ): l i m - - : l '
f(0\
-.t, *-o
definite pe un interval. Rezultatele Totuqi, in continuare,funcfiile vor fi considerate obfinute sint valabile gi pentru funclii clefinitepe o reunlunede intetvale.
2. Continuitoteq functiilor derivqbile ln d.efinilia d.erivatei nu s-a impus continuitatea funcfiei. Continuia$a cum se arat[ in urmbtoarea tatea rezuTtl irisi din derivabilitate, Ilacfl funcliaf: Teoremi. atunei / este eontinui in ro. intr-adevdr, pentru I -+ R este derivabil[ in punetul xoQ [,
orice x * xo din' 1 avem egalitatea
+try@ f(*):f@o)
^ ,o
- *o)'
Dar, fim (* -
*o) : 0, gi, conform ipotezei,

tt^.\ t -o ! - J \ {^ vl 12^ J rrut --J fr - fro r4&o \
ftt* \ \ho)
(finit)"
Rezultd atunci cd f are limiti in ro gi

r1tro
fim @ - xo) : J@,) * f' (xo)'0 : f (xo), timf(x) : f(xo) a tisfQ-J?") fr fro *+xo fi4ro
adic6 / este continui" 7n ro.

observa!ii. poate fi continub ii 1" Afirmafia reciprocErru este, ln*generai, adevSratd: o funcfie no, f.br6"a fi derivabilS ln zo.
Mullimea funcliilor/: I -+ R derivabile intr-un punct no a I este confinutd in'mullimea funcliilor continue in acest punct.
Exempl,u. Funclia f(x) : lxl defi:oita pe. l? este contirul pc -R; in particular, este continuE in'0. Dar fuhcjia nu este cterivabil8 in 0. lntr-adev6r, sb formdm raportul
lxl f(xl-f(o) l"l-l0l K\x): n _ o . = ,_ _ o : ; :
ldacdr>0 I l_rdacez<o
DERIVATA
249
Raportul .R(z) are in punctul 0 limita la stinga - 1, ti limita la clreapta l, deci nu are limit[ ln punctul 0, adicE functia f(r\ : lttl nu este derivabild ln 0. Pe figura 77 se constatE c[ tn origine graficul funcfiei nu are tangentb. 20 Dac[ / are derivatd infinitd ln punctul xu, nt reztll6. cd / este continui in acest punct.
Fi1. 77 dacd t]-o E r e m p t u .F u n c f i a f@):['!7 x< o I l--, d,acd" este discontinub in punctul 0, totuqi are derivata f co in acest punct.
3. Derivoteloterole Fie funcfia/: I + Rti #0 1. Pentru x * xodin.I si formim raportul
R(x):':=P
Di3 .919mp1u! precedent se constate ci. este posibil ca raportul R(z) s[ nu aibi limitb in xo, dar si aibr limite laterarL in xo. sintem condirgi astfel la urmetoarea 1) $e_gnune .Defini,tie. _ct lunglia/este rlerivabili la stinga in putretul ro, daci raportul R(x) arc timiti ldLstinqa tinit[ in zn. Aceasti frmitl se numegte derivata la stinga a fune{iei / in ro gi se noteazl fl(xo): f!@o) : fimf@-J@---.
fi+10 x1*e % *o
250
DER]VATE
raporrulR(r) are ,,-ilf ildr""pi" t"i,i"o,iiti7ii rleiivatala dreapta
dach rlerivabili la dreapta'in' punetul ro' 2) Se spune c[ funclia / este numeEte se limitfl ;r. Aeeiastd
fi'(xo):iY.:,--"
: 'O J*it"upe Exemplw.Pentru ftncli a f(x)
"
ii"it;'il fl(xu): li senoteaz5

f(t) - f(xo)
-R' avem
/ 1( o :)- 1 d
f;p):r'
Sepotdad.efiniliiechivalentealed.erivatelorlaterale,cugiruri,crr vecinitS,fi, sau ctl e 9i 8' : in -punctul xo limrtl 1' O b s e rv alii' :ste dirivabil[ 1a stinga 1a stingc infini|.a .(,+ se noteaz[ de asemenea in xo. rotugl, nmrta 1a I
ii'tit ri *?ii-;JJt"i"
infiniti (+ oo sau - oo Totusi. limita la dreapta 1a si ' se hume$te derivata 2o Dacb intervalul
dreapta :rt"ltttt"ftb1a in xs'

a'brl| ia dreapta enzh de asem&ea Jit (x'i
aceste faPte se transPun astfel': . stinga' iar defi la nrt are t"o' p'ott?#5?ti"tt"i a punctul a) I'n la dreapta tn a' derivatei e.hivalent[-cu"l"ii"lil" ort ^SLoiuutSii;';'.;ie A$adar: Func!'iafared'eriuatd'tnpunctuladacd'9'inutna'id'acdarederiaatd'la i,n a. d,reaPta in acest caz f'(a) : fi @')' derivatei 1a tl reapta, iar d,efi* b) In punctul b ntt are sens problema derivatei lJ stinga in b" nilia d,erivatei in ; ;.i; echivalentA ""'a"ii"l!i" Agadar: Fwncliafared'eriaatd'4nbdacd'g,inumaidacdared'erit'latd.lasti,ngat'nb' ln acest caz J'(b) : f! (b)' dacE', interior al intervalul'Jq fa, b], adic[ Dac[ insl ;; ;.;"'p";;i xo' in derivate laterale a 1 xo< b, atunci au sens ambele laterale diferite' d'erivate ro ln Funclia / poate avea are derivaldintr-un punct O f u n e t i - ef : I - * R Propozi{ie' egale in ro' Itl dac6 gi numai rtac#'a're A"ti*tu laterale interior ,(oel, acest eaz' : (xs). l,(*o) : f! (xa) fh
DERIVATA
251
. Aceast5 propozilie r.ezaltE din faptul_ c5 raportul R(x) are limiti in punctul xo, dacd.si numai dac6 are fimlte latera16egarelri "0. Propozilia con.tine,;i c-az'al in care derivatele sint infinite. ln parti_ cular daci derivatele sint finite, deducem cb Fwnclia f esteLerit'itbilcii'n'punctwl xo d,acd gi num,aidacd ested,er,iaabild. la sttnga;i la d.reaptaiii xo, si d,eriuatele lateral,e sint egale. Dac[ in dencn-qtralia_ teoremei de continuitate a funcliilor derivabile se consideri nunai 1a stinga (* < ro), r.o tro-"iuirita d-a;;;;d 1i-it"l fu > *d, se obline urmb.toarea Propozi[ie. r ] a c h / e s t e d e r i v a ] r i l iI a s t i n g ai n x o , a t u n e i / e s t e continul la stinga in fi,. DaeS/este derivabili Ia dreaptain xo, atunci/este eontinuf, la dreapta in xo. c o r o I a r. Dae6/este derivabild xa stinga gi la trreapta iL xo, atunci este eontinuf, in ro. /
Fanctia f(x) : lxj definitd pe ,? este derivabiid este continud in 0 (degi nu este derivabild ln 0). la stiuga gi la dreapta in 0, dec
observafie. o funclie poate fi continuEla strnga (sau la dreapta) htr-un punct ) f&r6 a fi derivabild la stinga (respectiv la dreapta) in acest punct.
(
E*emptu. Fuacfia f(-) :l
tt sin-
r
dacd * o o u"r*ru pe R este continu' ir d.acds:e
(o
punctul 0, dar nu are derivate iaterale in 0. rntr-adev6r, | 1 l _ z I sin , t l._< | "l | 9i lim I z | : 0, deci *+0
uryfQt):tim zsin
adicd / este continud ln punctul 0. Pentra r V 0 sd formim raoortu!
: o : tror,
n1,t :tJ!)
I
!!)
""io1-o
* _ 0
x - A
: si:r1.
,
Funcfia sin - nu are nici limita ra stinga, nici limita ra dteapta in 0, deci functia ,f nu are nici derivatd la stlnga, nici derivatd la dreapta in 0.
252
DERIVATE
Reluind problema tangentei se constatb cd derivatele laterale au de asemeneao interpretare geometric6 simpl5 Si lubm numai puncte fr e I la dreapta ltti xo, x ) xo,.9i sl considerbrn semidreapta MnM, Cu extremitatea in Mo. Coeficientul ei unghiular este
, tga:': f(x\ _ J@o)
.T
Fig' 79
Fig.80
Dacd acest coeficient de zo de la dreapta, Ia d,reapta,care este,
in punctul.M o(xo, -f(xo)),o s.emidreaptS" M uT paralelb cu axa Oy, situati deapunctului Mo (fig. 80)' supra daci fL ko\ = - oo;. graficul Fis.81 admite, prin definilie, ca semitangentd ia dreapta in punctul Mu(xo, f(xoD, semid.reaptaMuT paraleli ct axa Oy, situat5 sub punctul M, (fig. Bl). Consideralil analoge'ne conduc ia interpretarea geometicd a derivatei la stinga : Daci funclia / este derivabil6 la stinga in punctul *0, graficui- slu are in punctul foIu\no, /(rJ) semitangent[ 1a stinga o semidreaptil h[oT ; _-t'r + r
DERIVATA
253
sltuata deasupra punctului Mo $ig. B4).
o seTiare'aptd a,i'piriteli 11,:l'1lslil g::"t"l M o@o,-fJ!,)),.
: .^ Dacb J"@u)
-*T.,
gr-aficul admite-, prin d_efinifie, ca semitangenti
cu
"{"
of,
Fis. 84
gente nu mai sint ln prelungire.
egale, cele doud semitanPre gente.sintin pr61urigit",â""i i",Ji"iilr" tangentbrn puncturMo. Dacbfuncfia.f arein r-o-derivate lateral8dililt",';"lJ aouesemitan_
Dacd functia f
in ro derivate laterale
254
DERIVATE
- oo este t oo qi cealaltl este laterale derivatele dintre una Daci suprapuse (fig' 85 9i ^86)' cele dou[ semitangente slnt p" grafic se numeqtepunct d'e Mo(io,/(rJ)'ai ln acest ""r,;;;"*1 i,ntoarcereal graficului'
0- fi(to)-*7
se 6'ko)=
I I l . , t /
r f,1(ro)
I I
-1
,,,-,----{>
0i F i s .8 6
to F i s ,8 7
'ffi*gll; ?#iljl'fi 1?1'#:.1ffi *,f,:ff "':J:!'iL*T,""li*ffi ezju\vJ\

3JT#*i,xlu;a;;,:i "1';i:ft.?iltilG
4. Derivoto Pe un intervql
peo suhgAl*Pitiuf" I'R este-derivabili D e f ini!i e' Sespune ' '4 din i" iiecurepunet mu$irneA C I, au"i"*it*t*ti"uunill
Dacdfunclia/estederivabil[P-"-.!otdomeniuleidedefinilie'sespune a mai specificamullimea pe uneori, mai simplu,T;=;;;";;ti;t"btti'-nia
care are aceasti Proprletare' atunci : I -' R este ilerivabilfl pe -I' Pro p ozi\ie "-Saed funelia f l' / este eontinufl Pe este conin fiecare punct din 1' deci Intr-adevlr, / este derivabill tinul in fiecare Punct din 'I'
observalie.Existdfuncliicontinuepeunintervalcarenusintclerivabileio
nici 'n runct

continue
li"I;;ltJffil"ou"
in mullimeafuncfiilot n" un interval este continutb
P'e acest interval'
* Un astfet cle exemplu,"-1":l^**,.F"""f (a se vedea rvr' r if;,'l;;:i:'rf s-au dat exemPle mai simple
"rlrr'veierstrass'urteriot
DERJVATA
255
Fie funclia f : I -, R derivabilh' pe I. Fiecirui punct x e I vom face '(x)' s5-i corespundl numlr:uJ f '(t() definitd pe 1, care se numegte Oblinern astfel o funclie x '" f fwnclia deriuatd.a \d J sau, mai simplu, derivata lui /. Derivata funcliei ' c I \ x qi' n/. " f se noteaz[ /'. -se folosescde asemeneanotafiile
Trebuie fdcuta d.istinc{ie lntre deriuata funcfdei, f 6n punctwl x, cate este un nurndr, noteaz6 adesea J'$), Ci d,eyiuala funcfiei J, cate este o funcli'e, !'' Denvata f'(xo) se mai (df, (f'(x))z-'" sau l;-i t,{).I
1:yo
Dacepunemy:f(x),se
y':f'(tt) notafiile folosesc
t"" +:+ a,x
d,x
sau inc[ yf :
5. Exemplede funclii derivobile g' 1) Funclia constante/@) : t definitd pe RestederivabilEgi/'(r) : Scriem aceastaastfel:
ct :0. lntt-adevdr, fie zo E R oatecare. Sd formdm raportul
n 6 : f ! L - - !- @ t
fr Atr.Lnci : ,r^
x+ao
*o
:'-'
fr - xo
:a
@t xo)'
f-(i-J@l
:: Xo
: 0, acicd f,(xo) :0.
Deoarece xo a f.ost ales arbittar, rezutrtE
ce f'(x):
0, oticare ar fi' t e R. d e r i v a t a n u ' t n d , r u l ue i , cia de derivat6 nu se ata;eazh
aiie. Prin notalia c'nuttebriesdseinleleagd Obserr funcfiei constante care are in toate pulctele valoatea a. Noliunea nunerelor, ci numai funcfiilor.
2) Funclia identic[/(r): Scriem astfel:
x definit6pe R este derivabild 9if'(xl = t' x':!,
lntr-adevdr, fie 16 R oarecare. Pentru r f R(z) :

f@)-f(ro)
X fra
fro avefil - *o
x fio
f(x) - f(xo) :'

Jt fro
1,
deci: iinr
r+!!
__ I,adicd
:f,(xi:
l.Deoareee*o a fost alesarbitrai, rezarlif'(x):1,
oricare ar fi .t l?.
256
DERIVATE
Observafie.Prinnota|-ia.x'.nulteb'tieseselnfe l e a g E ' . d e r i vci a tnumai a a r g u funcfiilor' mentului' .tgitt"itoloi, nu t" ;;a;rivat' ci a funcliei iilentice. N"tt;;r "t"'.""a
3) Funclia f(*):
: nfiil-L. Scriem:
t(, na,N,
definitS pe R' este derivabiligi l'@j:

n xn-''
(*")' :
Fie z6 R oatecate' Pentru z f 1o arelt7 -*3:,yn-rlxn-zroix,-s f(x)-J@o) -'n R(tr\:-+: lo

x t(h /
sf +...
+ rot-z+
rt-t .
Peoarece"l]m,*n :
xf;'
fr N
avem
,r^
zAxc
f-A-JV-lfr frO
: \im xn-7 * lim xn-e' ro * lim x*-''

N4io *alo fr4U'
*3-' + 4 * "' tr4rs !m-x'
to'nt-'+ *t-': + * t - t : * t - t + 4 - ' . * o + r t - s . r 3 +. . - l
-:4
:1{:Y-':
noi
:nn[-'' "' + ,,3-'+ "t-'
adiclJ.,{ro|:n,f;-l'Deoateceroafostalesarbitrar,rezt;/ifs'f,(x)--nx,-lpeltrrorice*R"
oo) este derivabili pe semi4) Funclia f(x) : di aefi"ita pe [0, + 0 avemf'(x) : dreapta deschisi (0, + oo) qi pentru tc> #' Scriem:
: *u, (,lr)'
0 oarecare. Pentru z I xo' x )0' avem
Fie ro )
:f ,L 1\ ,; r ,):
Jr)--J\*t
*_xr
''- - \' m 1 : :-fr-2to !x*lxo
o"r
1y;!;:
x)xo
lvo 7 o, dect'
2t - xo 1
f ^ 0
y^ f(t-:J@l
Â:^x t,te\ _ - o t /_ 7 . d u r L d J \ ' 0 , f
a
: un --]---7: : --:xo
t-ro! lt * tl
;121-'
+ 1/7"-
: ;r=:-;T \l n + \/V"-
2 \'i
L rez,ird cb pentru otice 't > Deoarece x6> 0 a Iost ares atbirrar,
aveno/'(z) :;7;'
este derivabil' : ,f i O b s e r v ali e' tn punctul 0.' funclia f '(x) "rt : oo' + oo' este + ,f'(0) aar aerivata sa ln'acest punct exist[ 9i
DERIVATA
257
lntr-adevdr,
pentrll
,;
0, avem
f(n)- f(0)_1/; - \/n

t - 0 DeoarecedTrO
aclicb:
t - 0 reza7t6. cd lim -!:

t+0 Vf
Ilr x
I Yr * oo,
Sittml/i
xao
:0,
tu-/-E):.{9
ta} r-0
: * co, deci/,(o) : * o.
5) Funclia f(*) : sin r definitS. pe R este derivabili 9i f'(r) Scriem (sin r)' : cos .f,.
Fie /0 R oarecare, Pentru fr f fro avem fr-xo ^, zs1ll-.coso
*-1o
cos f.
ttlfro 9
pt4\
f (x) -f(xo)
fr-xo
sin.r - sin ro
fr-*o . a 5o
2
fi-fro 9. fr-fi^ -^-: Z
.CoS-.
rl*o
2
Dar
lim *1*o
0, deci
. x Sm2 r+xo fr -
fro :lim-:1. U u+0

slrl t
XO
2 Pe de alt6 parte, funclia continue cosu qiry, rir ASadar

. fi1o
"o"ffi
este continu5, ca funcfie compusd a funcliilor
deci " * t "o : "' * o "q :7J"": 2 2 coS.f,n. 2 "
"o" 1
r"o,
"f(xl - f(xo\ : .. lim--i--.:' lil]l *+te ft *o *4*o
2
fr fro
I -l ro .. : cos / .lim cos --- ;-*r"
2 adicn f(r.) : arfireR.

Aaalizd
cos ,0. Deoarece ro a fost ales arbitrar,
reztlt6. cd f'(r)
cos r
oficafe
17
matematice,
vol.
258
DERIVATE
' 9if (x) 6) Funclia/(r) : cos r definiti pe R este derivatrt"Ib' Scriem: (cosx)':-stt'x'
Fie .ro .Il oarecare. Per1tl1l #f
froa]Ie'fiJ * jtn :r * zu
- sin I
- 2 sir'l{xl:fG + \-f(tt^\ fr - *o cos#-cosro 1l - fro

. ft sul --frc
sin;-
2
'
. S!I1
d T a 0 _-'
#- Ea 0 )i + sin'# fi^ este
Deoarece
funclia
compusd
ccntinua'
avefii
lim sinatuttci:
x+x^
: sin
in-i-#o
t': a-"o
sin;
2'xo
: sui.4iu.
-'1o flr) ,,^ u m - - - _ =!@l:

x4ro n fto
- Em
N4Ht 1:-7'
t -. z
x47t
- t+b: li* sin 9
- sic.r'0,
adic|r.f'(xo):-slllzo.Deoatecer;oalostalesarbitrar'rezuTLdciLJ'@):-si:at:'r:zit]ate arfixe-R.
7) Funclia f(*) : in s definit[
pe semidreapta (0' + co) este d'eri-
vabil[ qi f'(x) :
:: " Scriem (lnx)':! (r>0).
Fie .*o )
0 oarecare' Pentru
'-J.\,1 l
s I
xo, I > 0' avem' lttr-\nro

* lo r -
f(x\-f(x"\
fr f t
I
xo
^
"to
Dur,!:1-1+'
frs
:rary,d.ri
2lg xa tt
/6
I n ( ''r' ) : r l n
tto
t
!"
io
'(-xo\
l o J
*- r o
/Bi ;- l
1 t : - i n i l + - i Na t,
iilis
x{\'-'o j
OPERATII CU FUNCTII DERIVABII.B
259
ii
t;
fr Avem lim u'ro No
llo
0, tleci r o l s
ii
z-zul'-nn
rmll+
r-2. f Si d.eoarece fanq6.a logadtmici
uo
:lim(l+u)-:e
*+0 i
este cortinue,
uc io
r-tto\"-*o I timhll-F-l ro J \iliAgdar:
x-tto\*-*o ( :rrgm l1*-l no ) x'xo \

5o
:lna:l'
ulno
1 u-, fi *t-n1n-'o - !. u^fQ--l@")-: xo tto fr6 t+rq J 't - fro

t
1 adic1f,(zo\ - l. Duo"r"" f,o)

fio
0 a fost ales arbikar, rez'lt5 ce pentru oric t>
0 avem
f'(s) :
I -'
x observaf
r este iledvebilll pe semitlreapta (o * co), cleci ie. Ful4ia J@):'n 1 + este tiefinitji tot pe;emidfeapta (0, f o), de91operafia detmp[rfire derivata sa 1,@):i l r i dedvata ln puuctul r > 0, are sens 9i penttu z < 0. .o a I,.iE care se .k""f"ire 1 F,.: cere este clefinit6 pe semitlreapta Ag.d.t, nu trebuie confundatE. derivata f'(r) ;, I al c5,rei domeniu maxiuo cle clefinitie este -R - {0}. (0, + co) cu funcfia elementari ildr: * Funcliile /' qi]blcoincid pe semiclreapta (0, f co).
S 3. Operoliicu functiiderivobile
{
q
lnmulalgebricede ad.unare, ca gi pentru funcfiile continue,-operatiile restricfii, anumite cu de^ com.punere.gi, operalia cu scaiari.,gi infrri1lire lire d" ion"t."te, aplicaie firncliilor derivabil6, conduc tot 1a funclii ;Gab derivabile. 1. Operoliiolgebrice Pro plo zij[ia 1. Dacdluncfiile/;i g detinitepo un interval -[ stnt @ f , atunei funelia f * g este derivabilf, tn ro ffiivabile'intr-nn putrot ,eo Fi : f'@o) + g'(xo). U -f d' Qco)
260
DERIVATE
S[ notim h,: I f g. Pentru fiecare x I xo din 1, avem
R(r):
ry
-f(z)
I -
+ e@tt -YJ!") : :t@)+s@)

- s@o) - f@o) . *e@) ro x fro
Deoarece / ;i S sint derivabile
in #sp 2vr1
t::"W
: f' (xo)' :*"4i=#
: s'(x o)'
ii
Rezuita c6 ;i raportul R(x) are iimitS (finite) in xs, deci funcfia li este derivabiil in No;i
ro' (x ) : :::TP
adicI
: l*"tjTf + x}';,'ffi :
: f,(xi * g,(ro), Lf * S)' (ro) : f'@o)+ g'(xo)'
Propozilia rSmine ader,Sratd Ei dac6 una sau.ambele derivaie.f'(zo) observa{ie. din daca f,6o) * S,@o) afe sens (cazul exceptat este ce1 in care 'na si e,(z^j sint i'finite, este -F co, iar cealaltd - oo). it"iiu"tl
c o r o I ar. Daei frme!fiIe/gig sint derivabile pe uninterval r, atunei ' i l l . ' P e / E i . ^ .. . f *e estederivatr
(f*g)':f'*g'-
cb daci fr,.fr, ";., f,.sint n funclii deiirrite prin recurenfb' Se demonstreazd cLe ne .I si derivabile-pe1 (sau intr-un punctiro /), atunci suma lof este ^"."-"tt"u in xo) pe (respectiv I d.erivabill ti
(f'*f,+ "' +f*)':f'+f;+ "' +f;

sau
{ir"i':r,r; i:r \,4'")

2, Ilacd fune\i? {t /-+ J? este tlerivabii[ intr-uu funefia c/ este'tterivabiliin *0, orieare ar fi nurnfi(rf)'{xo): c'f'(xo)' : fiecare x * xo din 1 avem Pentru cf. Sb notbm lo - h(xo) - cJ(x) cf(xo) :, . fJr)--J@-d.. R(x) :h(x) fr *o ft ao il frt
P r o B ozilia punct-ro df, "ti"oi rul c, gi
OPER.T,TII CU FUNCTII
DERIVABILE
267 'tezart| c[ raportul
ft'\ - f(xo) : l@o) Deoarece,prin ipotezl,'-i'rrir-)-Jx - xo

R(r) are limitd" (finili' l:,.
a,!--!:
ir .1,. .-eci iunclia /z este derivabila in ro,9i - : =-," iiin

::+::r
-.::-
J @ )- l ' , ( x " ) :
)i fra
cf'(xo),
-.:.-..=lri'pizitiarEmineaclevdtatirqiclac5/'(zo)esteinfinitdi:racest
: '.'-^
i- u i c i ar.Ilacir jrilii pe / ;i derir i..
ftinc$ia/este-derivabil[ pe 1, atuncifuno{ia cJeste
( ' c f ):' c ' f ' ' -i r:ilc in acest corolar c -- - 1, rezuiti c[: - f ested'ev'ivafunclia nrii f ittt iti;iiAlii pe I {satt in xo) dtnctc'i bitci f,e I (resfectia ir" x,'j li
i l ii
tl
{f-$':f'-s"
+ ( - S ) ; i d e o a r e c e ge s t e , d e r i v a b i l 6{'* . - g ) lntr-ad.evlr,f -g:f a5.i'9i suma /+ (- g) este derivabil5' este de asemenea"derri;abii5,';i Atunci
)f ' ' + ( - S ' ): . f ' - g ' . ( f - e ) ' : ( l + ( - e ) ) :' f ' + ( - - S :
DacSunasauanbelecerivatef,(fr,)9ig,(xo)sintirrfinitegidacirf,(xo)-g,|l:}arc (I - S)'('o) : i'(xo) - 7'Qo)' sens, atunci f' * e' ere derivatb ia .to 9i loMulliureas(I,ro.\ afuucliilorde{initepelgiderivabileis;i:o1 observa|ii. fiechrei {Lrnc{ii -"ir'iur"i a e c t c r i a r . o p " i " i i d e " d e r i ' r ' a r e " ' i np u n c i u l , , o { a c e s E c o r e s p u r i d d este un staliu +
esre o funcliorali L: J ['(.vo) liiJ-La;J ; = *[,"t;j, .d6 derivare"p*.ria o funcfio;ald littiard {aditir'5 este operaiie xo).^ Aceastb definit6 pe spatiul r-""toiili'9(1,
gi omogenh)
L(f + il :
(f + e)'lx,) : f'(r,) * c'@t) : L(f) * L(e) ; t 3 i ) ' Q : , ): a' f'(xo) : dL(f)'
L('i) :
uectorial' si 20 lVlullimea giI) a iuncliil0r delinite 9i dctivabile pe,/ este un-spaliu este de asenienea notdm cu O'(i) t:sulllneu i"titi,t"fot funclii1or din O(1)' Iriuillmea. S'(I) un spaliu vectorial. sa /, e s,(1) : Operalia de derivaie J} facesa corespundifiecSreifuncfii/ e o(4, derivata D : f -v J' "'arl D/ - j'.
262
Lg-e.
DERIVATE
Operalia de derivare esle o opera.lieliniaril delirit6 pe spafiul vectorial S(/) cu valori ln spafiul vectorial O'(1):
o ( , f* e ) : D f
+Dst este derivabilEpe ft-{0} 9i
D(qy'): Exernpl.e. 1) Func,tiaf(x):lrl f-ldacdr<0 (lrl)':l I d a c ir > 0 I
"D/' clefinitEpe,R
z < 0 avemf(x) : I xl : - r, decif'(xi: (- x)' : - n' : - I, lntr-adever,pentru x , d e c : ' f ' ( x ) :x ' : 1 . iar pettiur> 0, avem f(*):lxl: : :744 vn-L. a(x*)' : & ' 7t,xn-L 2) (ax")' dt 3) Unpolimon P(x):&*%**&o-.fin-r pe R este o funclie derivabili gi .r P'(*) n&nt{-t + (n e +1, +... *azx'*afif 2arx I a^. pe (0, * *) aodefi-
1) a,-rx*-z +
... |
4) Dac[ e>0, gi este derivabil[
funciia f(*):logur (logox)' : - l-''

xtEa
definitl
: L r ) 0, 1nt :\n arog*x, d.eciLog^x lntr-adevdr,d.acd.

I __flnx\':_ ' lna' l l I rlna lnax
ro * uffi"L
gogo r)' -
3. Daeilfunefiile"fqiS definitepe,I stnt derivabile Prop ozitia intr-un punet xo e I, atunci funcfia/g este derivahili tn ro qi (fg)' (xo): f'(ri e(zd * f@o)g'(xo). 56 notlm h: fg. Pentru fiecaretc * no din /, avem - h(ri _f@_e_@_f@_A_g-@.L_ R(x\ :h(x)
fr-io fr-fro
:f(4e(4 :
-f@Js(4 +f@
ft 1o
ft-fr0
:f(4_--f@l_e@) *
fi-xo
- s(to) . * f(xo)s(x) x-fio
prin ipoteziavemri.::":+=P:
E)uo * *o
f'(xo),
!Yr#:s'(ro)'
OPERATII
CU FUNCTII
DERIVABILE
263
pe de a1t[ parte, func]ia g fiind derivabill ln xo, este contintd'In xo" deci lim g(x) : g(xo). 'ilud"r. toti termenii din ultimul membru a1 9iru1ui. precedeut de iiroitl (finite) in x t, iar f(r_o).este un numdr. Rezu1ta.cd 9i raporegafitali are limitF- {finiid) in No, adtc1"k este derivabilS in ro gi tii niit "u - s @ o-) - ft(zi :imIgJl!;-fim g(x) -f l@o) ,i^s@) t , (\-'*^ u/) : u * k ( * \ 5o fr x+ro tlo 1l fr'fio
;:t, ft xo t-ao
: J'@o)g@i + f@o)g'(xd,
adic5:
U{
r
: J'(x}g(xo) * f(xo)e'@o). @o)
Baeil funeliile /gi g sint derivabile'pel,atuneifuncfia/g Corolar. estef,derivabilfl Pe -I qi
(fg)':f'g*fg"
+ i,
dacd' Prin recurenli se demonstrea"F'9? f], Jr, "', fn si'nt.?fin9li'i ofunclie dertaaprodusul' de asemenea Ior este atun.ci pe I (sau'6n x o) dtrivabil,e bil'd'pe I'(resPectiatn xo) ;i
(fJ, . .. f,J':DiJ,..
'f
. fn-rfift+t.. . f*.
pentru n - 2 formula a fost d.eja demonstrat[. S-o presupunem adevirat6 pentru n Ilunclii, gi sE ar[tim atunci cd$'este adevdrat5 9i pentru n f I funcfii: (frfr'''f*fn*")'i: fftf' "'f*)'.f*+t * UtJ' "'f")fL+t:
=fhf,
i-l
. . . f , - r l i ' . f n * '" ' f * f * + r* f r f , ' " f n l L + : '

:\f'f,
ir*1
. . . f,-rfi f;+' . . . foJ*+t.
1 {j '
Conform principiului ind,ucfiei complete, formula este adev[ratd pentru orice m, Dacd cele n fttnclii sint egale cu o funclie/ derivabili pe /, deducem c6.funcfia/" este derivabill pe ,I 9i
(f")' : nf*-t f''

ln Particular, decarecs 5' : l, avem
nx*-L.
i]
(*")' :
Acest rezultat va fi oblinut de asemeneamai departe din teorema relativE la derivarea functiilor compuse.
ro Mulfimea.o(1, xo) este o argebrd,, operalia de crerivare rn punctul -..obs-e.rvalii. zo, LU) : f'Qro) nu este ins6 muttiplicativd.' 2o Multimea s(f este o algebrd. operalia de derivare D(J):f: nu esremultiplicativd-
Prop oziri*a 4. Dacil funetiile gi s itefinite flpe.I sinr derivabile "f intr-un punat $oel, gililaei g(xo)+0, atunei fun4tdtl este derivabilf, c in*o qi
: rJztAztlztskt_ tI) @o) rs r

[s@d], ! . si observdm mai infii ci funcfia g este continui in-*o (fiindjderivabili" in ro) ; deoarece g(xo) t= 0; existd o vecinltate Z altti xo, astfel tnclt S@) + 0 pentru orice r I V / n,[. Agadar,"]unc]ia este '*i"" definiti cel pulin pe intervalul v n.I care conline pe ro. pentru *r o *, din V fiI- ave6. f(4 _f@o) - h(xo) s@) s@o) k(r) R(x) : :fJi_g@_l_J@_d44 si notim h :
*_no %_no (x_xo)e@)S@o)
_ f(xo)sQ4 f(x) s@,) - f(x,) s@o)* f(xo)e@o) _

e@)e@o) ft-fto
U@) - f(to)) s@,) -f(x,l (s@)- g(x.)) _ : =I *-no s@)s@o)

s@)g(ro)L *-ro
- fp(o)ca--s(x-tl. lfJL-JYf e(xo) b\" n_no j
Deoarece g este continui in. fi,, avem 1im g(r) : g(rco)=L 0. Deoa_ u-to rece / gi g sint derivabile in #0, avem Y^ f@--A.i
fr1fo fr fto
: f'(xo) ;
g,(xo).
- g(xo) 1i^ s@) :

fr+uo fr fro
din ultimul membrr'. al ;irului ae'egadtaii'd6 ;"i ;;1" ii-it" aft"ir") cd gi R(x)'arc limitl i" rr-"ai"ai"*pia z estl--aeii1 lii"itaj 11f,q,*:r"tti vaDlla fi\ fro, ql h,(xo): r'^ h(x) h(x[).:___=_ _ n+*o fr fro ^f{*). g ( r q ) l rln^tJl_Jt.t_g@i -ro fr _- xo
- e@o)l t - f(*r) 1i^ s@) : t g(xo)- f(xo)g'(xo)1, n+*o * - no I k@;),if'@r)
OPERATIi
CU FUNCTII
DERIVABILE
265
adicd
-L-@-ls@-l-:J@-dsl@-l . If Y r*t t-t [;J le@o)]'
g(r) a o) 'si
p" I,-,utt::i funl$ r este deC o r o I ar. Ilaed/qi g sint-derivabile x 1 in eare rivabilil pe itomeniul ei de ilefinilie (format din toate"punetele
irj' : r's--lg '

\eJ s'
fl'2 s51s derivabil[ pe tot Exemple. 1) O funclie ralionala J@): Q@) domeniul ei de definilie (ca raport de polinoame care sint derivabile), adicb ln toate punctele x in care Q@) r 0.^Derivata se calculeazl dttp1"reguia d.e derivare a citului, datd in propozilia 4' tg r este-derivabild pe tot domeniut sbu de defi2) Funclia f(*): '(x):;t : nilie (format din puncteie x 4 (2k + 1);, A intreg) ;i -f : I + tg2 r. Scriern
l+d \L5 E /\t I 7 "oaz
dacd t I eh + 1)3, atuncicos*109i (tg^':ffJj: lntr-adevdr,

_ (sin z)' cos ,r sin z (cos *)' cos x' cos z I cos2 .r sin r (sin z) cosz fr _cos2rfsin2n_ cosz x cosz t
: ctg x este derivabil[ pe tot domeniul sbu de defi3) Funclia f(*) -diri 'punctele x I kn, A intreg) 9i nitie (format - (1 | ctgzx)' J'@) : "r*: Scriem r
(ctg r)':-i;'
lntr-adevbr,
dacd r I
hn, a1utlr.ci' sin t I
0 qi
( c t gx ) ' :
-sinr. sinz -
, cos z 1' ll . I slnri
(cosz)'sin z - cos r (sin z)' sitax _sin2 z f cos2zsinz *
c o s - # ' c o sf r
sins 'r
f / \ 4) Funclia I\x) : 1
sitrz x
*"
, ?LG N, definit[ pe R n
t(fr+l
{0}, este derivabil5 t1
f1 l ' :
| *fl1
sau(x-"\':-nx-*-t'
266
fntr-aclev5r, /l\'
f-f \*")
DERIVATE
PenLnt x I
:------: ttL'
0' avem
A mzn-I
u2f
7"xn-l@\'
nxn'\l
*zn f t 1:
n
ryfrlr
O b s e rv ati e. Pentru orice h-i'ntleg avem

(*o)' : h'xh-t'
Sevaat:.tamaidepartec[aceastl{ormullesteadevlratipentru orice exPonent rea.l,. 2. Derivobilitqteo funcliilor compuse
Fiefuncliilelr,iI*-/qi-.p:J.*R,'I9i/fiind'intervale'Slconsiderlm pentru orice r I prin egalitatea funcli"-comp;ra f - 9,w" dlfinit"S. J@): q(u(x))' T e o r em i. Daei funefia u esteilerivabitHintr-un pu.nct 1. . / !i yo'-: w(xo)e J' atunei functia L este derivabili in p'unetulooresprnzdtg* ro punctul : derivabilh-in este q"u 9i funeiia compus[f w'(x ol. oD. f' (xo) : q' @Qt Prin iPotez6.avem
g!)!o
q(Y) - q(/o)
! to
g,(yo).
SE consider[m func]ia a(y) d'efinitl pentru y g J astfel: - ego) :0' - q'(yo) daci,y r'yoi a(-yo) o(y): e(v)- t o
t
Avem: 1im a(y) : 1im

f+!o !q!o
q0)' - 90J E'(Yo) :

!-lo
g'(Yo) - q , ( y o ) : 0 : e ( y n ) ,
in deci funclia o.(y) este continud' in punctul yu ;i are, evid.ent, valoarea 0 acest -- - punct. pentru ii" egalitatea prin care se d.efinegte funcfia cr(y), cleducem
J
- vo)' : [q'0J * erv)- q(vo) "b)] u ambii membri Aceasti egalitateeste adev[ratd 9i pent-{u !: !g, d-eoarece
-JO
Agadar'egalitalea6s['eadevlratd pentru orice sint egati-cu 0 in ";t;;r. !ef. particular, pentru oticex -f avemu(x) ,fi 1 li deci egalitateaprepentru it'1x1li loc de y' oicare at esteaaever'aii:-J"d;,"ti"* cedentd fi xeI: q(u(x))- qpo) : [q'(yo)t a(u{x\)] (w{x) !o) : - u(tcoD. : fe'(yo){ u(u{x))l(u(x)
ts
OPERATII CU FUNCTH DERIVABILE
Sb observlm ci funclia u este continud.in punctul ro (fiind. derivabil6 ln acest punct), iar funclia or(y) este continui in punctul corespunzetor lo - w-(xo).Rezult6 cd funcfia compus[ a(u(x)) este continud tn punctul
.ro 91 clecl l
: lim a.(w(x))
: 0. u(u(xo)): ot(Yo) q(u(x)).pentru
Si formfun acum raportul R(*) pentru funclia f(*) : orice x+ rco,avefr - e(u(roD q(u(x)) R(*) : f(z) f(ttd x-ao
- u(xol . a@(x))ru(x) x-no Termenii din ultimul membru al girului de -ega1it6!i au toli limite (finite) in xr; intr-adevdr, g'(ye) este num5r, - u(xo) : u'(xo). lim x(u(x)): 0 gi t'û(x) _ ,r,(yoj : T [e'(vJ : L q * "tu(*D9(4_--"(Zo)l t
E+frd Uqtt fr-#O
Rezult6_ cd gi raportul inilial are limitl este derivabil5 in ro gi f,(xo):g*f(4-:J@-d-: tr4in fr ig z+fro
(finite) In xo, deci func]ia / - u(r,) fr-ftO
lq,(yo) * lim u(u(x))ltû(x)

fr)lo
L E ' ( y o{) U l u ' ( x o ) : q ' ( y o ) . u ' ( x o:)9 ' ( u ( x s ) ) . w ' ( x r ) .
Ilaeifunelia ueste derivabilHpe.1 qi-funefia9 este deriCoroIar. vabild pe J, atunei funelia eompusilf - <pou este derivabild pe /.gi ' f (x) : q'@(x)).u' (*) , t( e L O b s e r u. al i e. Teore*a precedentS.r5mine valabild gi in cazul compunerii mai multor funcfii. alitate a f(x) - q(w(r)) pentru x e I , prin care se definegte .Daci ln eg. funclia compusEf - go*, nu se rnai pune tn evidenl[ argumentul *,'se
scfle
f:efu).
nrt se roai
Atunci f' : lq(u)l'. DacI in egalitatea .f'(*): q'(w(x)).u'(x) pentux x e'I, pune in evidenfS. argumentul r, se scrie
J' - q'(u).u'
gi deoarece J'lq(w)l', oblinem egalitatea -lq(u)l' : p'(u).w'.
268
DERIVATE
-N" formul[ este foarte utili pentru calculul derivatelor funcliilor Aceastl u ntt lnsl pierdut d1n vedere c[ in aceastl fiormtl;'d" li"toi" derivabil5. "o-o"r". i"d;p""dentd^ a funcliei 9, ci este o funclie il;";;;il" urm[semnificalia precis[ a ultimei egalit[fi este dat[ cle egalitatea toare: (9'*)': (,'ou)'u'' Aplicind formula de derivare a funcliilor gognusg,in cazul funcfiio 1or elenlentafe, se oblin urmltoarele reguli d.e derivare{(in care aaeste : intervale) de pe reuniune o -I sau interval p" oo i"""9i" a"tivabilb
l) (r")':no7"-l'n'
n i,ntreg
n -( 0, este necesarca u(x) t' 0 pentru x e I) ' (d,ac6.
2) (1")' :
ll,'
h,
' 2'!" ' cos 7'd
> 0 Pentruxe.I), @@)
3) (sin %)' :
w)':-sinu'u'' 4) (cos
: fi;, 5)(tg*1'
6) (ctgu)': - #'
(w(x\4Q pentru xaI). . h + l ) l,,' ("(*) + An pentru x eI). (*(*) > 0 pentru ,( aI).
7)0o.)' : I,
B)(1n l*l)': l,
Ultima regu16 se ob,tine astfel:
(x 4o)'
1 ,-dacl x<0,
r>0' D a c d p u u e my : 9 @ ) ' Observa!ie. vare a funcfiei compuse t : fjt) se scrie: a:u(r) Siy:f(x)' a t u n c if o r m u l a d e d e r i -
dy_dy
dtt In aceasti egalitate, simpiificare cu dzi' membrul sting dw
.9 .
dx din membrul drept formal prin
se obfine
OPERATII
CU FUNCTII
DERIVABILE
269
3. Derivobilitoteo functiilor inverse Fie / o aplicalie strict tnonotond. a unri interval / pe un interval ,[: Fie 9 :f .i-*
_1
ftnclia
f:I+J,
fe):I.
inversd a hti f : 9: J + I.
daci gi numai d,acd $tim c[ y:f(x) x: g(y), xel, yaJ, Teoremf,. Daei funelia/este derivabild intr-un punetr, eisdaci /'(ro). t' 0, atuneijrurreliasa invers[ : 9 ]teste derivabill in punetul eorespunzitor yo: f(xi e _I qi
q'(yo):#
si observim mai intii cd 7 gi ]tsint continue, deoarece ambele slnt strict monotone gi mullimea va16riloi Iiecireia este un interval. Prin ipotezS. avem g^f9.J@l-:
v+fro fr fro
f,(x)
t' 0
deci, pentru orice gir x* -+ fr,, xftel , xn + xo, avem

f(x") - f(xo) _ '(xo)' "f *n - *o Si formdn acum raportul R(y) pentru funcfia R(y) : P(Y) PUJ .
! lo
g, ! *!o,
Pentru ca s5. aritS.m ci acest raport are in punctulyolimita;J-, f'(x o) este suficient sb ar5t5m cd pentru orice sir !n+ !o, lne f , ln * !a, avem
q(y") - pTo) !* - lo
+ - r
I f'@o)
Fie deci un gir oarecare !, + !o,,!reJ, yn *yo. pentru fie6ari ralf"e"ist[ un punct xoe'l - .Deoarecey eJ:.f(I), astfel ca y,: f(x,) deci-ro : g(yn). Deoarece!* * ys, iar funclia g este strict monotonb.avem q(y") * gbs) adici)*, + xo, sau x* - xo $ 0. Deoarece g este continul in yo gi yn + yo, aveffi. E(y,) - g(yo) adici nn + xo.
270
DERIVATE
Am obtinut astfei un gir x*-> frs, xnef , fr* * xo gi deci

f(x" \ -f(xd ry - rtt^-\ --+ J'(x6) =,0.
Atunci e(Y),- e0') :

ln - lo
', - oo.
fvt") - f@o) f@*) - f@;
fi*fio
I
f'(xo)
(s-a impirlit pi flum5retorul gi numitorul Agadar

6*
!a!o
cu frnI
f'@d
fro+A).
ek) - p(yJ :
!-lo
deci funclia g este derivabilS in punctul yo ;i
r'Uo):h'
Daef,funelia,f este ilerivabili pe .f qi f'(*) + 0 pentru orice s 'r' atunei:T:'",t"::',: pe -r qi e :/este derivabilE Corolar. s a u q , ( y ) . f , ( x ): t , ffi unde s gi y sint tn relatiile y : l@) gi * : *1O;. Interpretareageometri,cd. Graficelefuncfiilor y' 9i p sint simetrice fa!5 de prima bisectoare. Punctul (xo,!o) se afll pe graficul TutJ,iar punctul (!o, xo)se af1[ pe graficul 1ui g, gi acestedoui puncte sint simetricefali d.e"prima bisectoare. p,(y):
Faptul cl funclia / este derivabill in *o inseamni c5. graficul s6u ad.mite in punctul (xo, yi tangentd, cu coeficientul unghiular tg a-: f'{xo}. Faptul cd funclia g este derivabi16 in yo inseamni ci graficui sdu admite in punctul i(yo, *o) tangenti, cu coeficientul unghiular tg F : q'Oo). Din egalitatea Q'(Yo):'Vh deducem tg1 : atp:T.
t
," ''
I --j-: tg cr
ctg a, aCrca
Fig. 88
O b s e r v ali e. Dacdfunclial intr-un are derivata nuli f'(*o) :0
OPERATII CU FUNCTII DBRIVABILE
27r
corespunct xael , atunci funclia sa inwersdI nu este d'erivabil[ in punctul : infiniti, * ^t" ins1 d-erivbta 9i ?lume elpo) nrnz.htor.\)n: f(xi; - oc' q'(yo): B9), "d#;;;itt"i (.:"';l'9)"i este strict crescitôare 9i ^(fig' (fig' 90)' A;;t ?;;;?i;i'este stiict descrescltoare
.9
ilc
Fig. 89
Fig. 90
f9-J!Ld-;' 6 dacd I este strict ctescbtore, atunci daci pentru orice r 4 xo din .I. Cu notatiile din teorem" pr"""i"iril atunci + !0, Y a J, !* * !0, ln I q(v*)-e@oJfntr-adevir,
ln-lo f@")-f(rol
t#, gi deoarece
rezulti ci
o
- + I
f@*) - J(*o)
t
frn*o
fo
adic[: de unde
q(v") - q(vJ -+ f la-to g,(yo) :'lim

laYo -
rc,
e0) - eOJ :
! lo
+ o9.
DacE" f este strict descrescltoare, atunci I U ) - f ( ' t o )< o p e n t r u

't fro
orLce x + t c o din 1
272
gi, urmind un ralionament q'(yn):
DERIVATE
aseminltor lim
!a1/o
cu ce1 precedent, oo.
ded'ucem
q0) - e0o) :
! lo
tangenta in Explicalia geometric[ este simpl[: deoatecef'(*J:^0, prln slmeaxa Ux, paralell cu funcliei este punctul (xo, !o) 1a graficul / 2t punctul in cd tangenta prima deducem 6isectoare, \yo, xo1ta fati'de trie graficril funCliei g este para1e15ca axa Oy. Exernpl'e.1) Daci a.> 0, a' + 1, funclia f(*) : a* definitl' pe R este derivabild $i f'(x) : &* 7n"-9'.Scriem. (n*)' : a* 7n a'
:logo y : (0' f co)+'R' lntr-adevdr, f:ulrc\ia f (x\: az : -R+ (0,{ co) este inversa funcliei gfur) Fuocfia logry estecletlvabilb 9i derivata sa nu se antleazd pe domeniul sbu de definilie (0, f co): I e,{y) : J,1", de Rezult6 atunci c5 funclia f(x) : a' este tle asemenea derivabild pe domeniul sbu definifie R, qi - ; ;1 : !rn'a I'@): unde * :logay qi y: ar, decif'(x): a*ln a.
ln particular, pentru A:
e, avem 1n e : (e*)' : e''
1, deci
O b s e r v a f i e . P e n t r u a : l , a v e mf ( r ) = ! * 1 l , . . d e c i f ' ( n ) : 0 , i a r l n l : 0 ' Formula de tlerivare a funcliei erponenfiale este deci valabilE pentru orice a > 0'
2) Funclia l(x) : x", aR, : &tf-L. Scriem: f'(*)

lntr-adevdr, Pentru z > 0, avem f(x) : xc :
definitl
d'xd-r'
pe (0, * *),
este derivabila 9i
(*")' :
*d : ern
,edrtt
a* Ei deci funclia za este o funclie compgsa tl-e funcfii derivabile: funclia. exponenfiala dupa f'nctia losa.fitmic6 aln-r. Iiezulta^cA 9i funcfia'futere zd este clerivabild, qi derivtnd reguia de-derivare a funcliilor compuse, obfinem: ( x d ) ,: ( e d t a n \: ' u n b n l n l 1x . )' : *d . 4! sln : r"' o L : nro't.
OPERATII
CU FUNCTII
DERIVAB]LE
273
tn particular, pentru o,: l, n
ded.ucem c[ func]ia f(*):{/ia"iil_n
niti
pe (0, + oo ) este derivabild gi

1..;-' 1.:; ..nl l ! l ; \ ' _: \ tl c :-id \\x) J:-X
n n /r rI, 1 ,
I t :--:-;:,
n n-t
1
n'i/ xn-t
* *
Pentru e ) 0, func,tiaf(*): x" este definitd pe semidreaptalnchisb , O.bsetvalie. -[0, *- @)'- rn pu:rctul , - 0 nu mai putem aplica procecleul anteriof pentrtr a iedea dac6 fyncfia zd egte derivabile fir 0, deoarece funclia ln x iu este definitb in^punctul .r : 0. Pentru a vedea dacE funcfia putere este rlerivabilS ln acest caz in punctul 0, folosim ditect definifia dedvatei, Pentru z > 0 formdm taportul f(x\ R(*):'-
f/0\
xd - 0d
x - 0 : tial' aa-t: *+0
t;u
:-:ail-t.
x - 0 Dacb cr I > 0, avem lim r+o f Q) - l-(0) x-O
f t 0, deci:
dac6 a>1, func{ia f(x) : xe este deiiTabils gi in pulletfil 0 9i/,(0) :0 : or0d-1, vata se obfine ln acest caz clupd aceeagi reguld, ca gi in punctele z ) 0. DacI a a_ I <0 atunci lim x+0 : f@) X-0 I0l :liaaa_t:ri_]=: *10 *+Ojta-d ln punctul
adicd deri-
+ co, adica f,p):
co, tleci: f(x)
dec5 0 <.a < 1, funcfia cu{ooln0.
x" nu este derivabilS
0, dar are o derivatd
egaid
Dacb a - 1, avem f(x) : x": z, deci f'(x) = 1, 9i in particutar f,(0) : caz, derivata f'(0) nu se mai poate oblise din formula (xd)' : a xa-t, ficlnti a:
l. la acest I gi. z:0.
3) Dac[ funcliile z gi u s?nt d.erivabile pe un interval 1 gi dac5.u(x) > 0 pentru orice rl, atunci funclia u? este derivabili pe I gi : u Mo-7' u' + uo 'lnot , 1)'. (wo)'
SI scriem, ln adev6r, *o : (Inu gln u" : go lau
arc sens deoarece w(x) > 0 pentru orice * e I). Funclia ep ln u este o funcfie compusd de funcfii (uo)t : u )' : (ealn e ot n s ( a l n u ) , : ,*'l u - I uJ ro io u ( r, ln u I l. uvw' a ---- u
derivabile
deci wx este derivabild
gi
uLl ul
ll : rn ro [u, n u + " u) I a, + a ut-r . 1t'.
( ua la' ln u ! \
uou,ln u !
ut,
In u,
Funclia ut se deriveazd deci astiel: intii se considerd c5 z este constaat gi se deriveazd ca o..putere, fpo_i se considerd ci z este constant gi se deriveazE ca o exponenfiald, qi se adunS apoi cele doud derivate. 18 -
Analiza matematicd,vol. I
<rn A
L t a
DERIVATE
Exetnptru.I@) : x* clefinit5 pe (0, + o) este derivabild gi (xx), : frxr-r2t, * xt lo fi . *' : **t=r * x, ln x : zt * x, Ln x : r" (7 ! ln x).
4) Funclia f(*): intervalul deschis (-
arc sin * definiti pe [1, I) Fi
1, 1] este derivabili pe
(arcsin a\' :-!.

ll
xz
in punctele - 1 qi 1, funclia arc sin nu este d.erivabilE, dar are derivati. egald. cu f oo in aceste Puncte.
Intr-adevdr, funcfia /(z) : arcsin x: l1,1l iL
:A , :A II
este inversa funcfiei
q(/):sin ,,1-*,
L
* 2l ]
" f - i,*l d e r i v a b ip la este t - 1 ,l l . c a r e z L

9'(?) : cos Y'
2 J '
Ut
Avem:
-,{_
;l
",, [_;):
/ zs\
. r, i
: [;j
zrl
"o.
3:0,
corespunz'toare deci in punctere

E
e ' tl - : l2: ) sinlcdtoare).
/nl :sin;:1 | : - I s ip ' \l 2l 1 2 2l
funclia sa inversbf(x) : arcsin r nu estedetivabilS,dar are derivata a co (fiind strict cres> 0, deci in punctele coresin celelalte puncte - 1 a, a a, ur'"* p'(.e) : cosj!i2 2 punzdtoarex:qly):sin/,(-1<x<l),funcfiainversdfl*j:arcsinrestederivabilSgi 1 -:sau (arc sin x)' : f'(x) : q'(x) Dar, deoarecepentru I <t 2 <: - 1 . cosjtt
avem cos4/ > 0, rezulii cd - V 1 - stnf : 1t1 - rz
cosy : /6"'t gi deci
I - | < x < l. (arcsin*)' : -1:' l1- Yz
arc cos u definitd pe I 5) Funclia f(*): pe intervaiul deschis (-1, 1) gi
l, l]
este derivabil[
(arccos x)' : -#
oPERATII cu
FUNCTII DERIVABILE
275
&
ln punctele - 1 qi I funclia arccos nu este derivabill, egal[ cu - oo in aceste Puncte.

lntt-adevbr, funclia /(x) : arccos x: l- l,ll + [0, r) : cos?: [0, a)+ t-1, 1] care este derivabild pe [0, rt] 9i - sint' 9'U) : Avem e'(0):sinQ:O deci in Punctele cotesPunz6toare q ( 0 ): c o s 0 :
d.ar are derivati

9(y) :
este invetsa funcfiei
9i p'(n):sinn:O,
9i
P ( t ): c o s t i :
-1,
funclia sa inversd /(r) : arccos z nu este derivabil6, dar are derivata 1 cc (fiind. strict descresd6toare).ln ceieialte puncte 0 < y < 1r avem 9'(y) = - sjn3r < 0, deci fu punctele coresf u n c l i a i n v e r s a / ( z:)a r c c o s r e s t e d e r i v a b i l d g i pwzdtoarex:q0):cosy,(-1<z(1) f,(x\ : _-l sau (arccosr)' q'ti) l - sin Y
Dar, cleoarecepentru 0 < Jt < 1r avem '"in y ) 0, rezulti c5 *+ gi deci (arccos z)' 1 sinY :1'sint3 : Vl - cos33'- {l--az
6) Funclia f(*) : siu de definilie gi
erctg x definitd, pe R este derivabill pe domeniul
(arctg *j' :
;i *,'
{ zt r{
lntr-adevdr, funcfia f(t) : atctg*'. R +l-;, - Ls! : t - :' il - n care estederivabild9i 2 ' 2 ) |
1I
;l
este inversa funcfiei p(1) -
e'U): Deoarece q'0)f0 pentru orice yi-+ ', 1

q,@)
"y cos. 2
:l+tszy.
..iF
*2 1,
r e z u t t a c d f u n c l i a i n v e r s if ( x l : a r c l g x
este derivabilE pe ft 9i
rf,(x\ \"t
:, sau (arc x\' o'l \ - - ts. tgy, deci

I
' l --l-4 tgz ,'
*[
unde r gi y sint ln relalia x :
q@):
farcte z)'
l * x z
276 7) Funclia f(*) : sdu de definilie 9i
DERIVATE
arcctg x defintl" pe R este derivabil[ pe domeniul (arcctgx)': I

l * * 2
.
q(y) :ctg y : (0, n)+ J?,
f:unclia f(x): care este derivabilS gi lntr-adevdr,
arcctg r : R+ I .--sins y
(0, ,r) este inversa funcliei
e'U) Deoarece q'U) l0-pentru vabili pe R gi
-(1
ctg'?Y)'
orice y (0,:r), rezultE ci funcfia inversb f(x) : (atcetgx) ':'s4s-(1 -L ,
arcctg restederi-
f'(x) -I
."o
e'U) pU):
,63 ;
+ ctg'!)
uncle z qi y slnt ln relalia x :
ctgy, deci t l*x'
(arcctgz)':8) Sd punem y:f(x), se scrie astfel: de unde x: dx dy I dy dr
eU). Atunci formula d.ederivare a funcliei inverse d.x dy :1, sau_ .: d,y dx
ln aceste egalitEfi, unul din membri se obfine - formal - din celilalt prin operarii algebrice obignuite. Aceasti notafie este acleseautild pentru calculul derivatelor.
S[ considerlm funcliile y : p(l) gi x : +(t) definite pe un intervai ; - ^/. Se presupunem cd funclia * : +(_q,este continui gi strict monotonl, deci admite o funclie inversi t : $ix) definiti pe intervalul / : +(1). Putem atunci considera funclia compusi y :
-1
qdbD : f@) definiti pe -/:
.1,
"r+1;R.
Dacdy: p(r) ,six : QQ) sint d.eriiabite Anraportcu t pe ,interaal,wl, I gi d,acd. pe I, atwnci fwnclia y : f(x) ested,eriah.bil,d. d.eriaatu nu se anuleazd. !
d.t
i,n raport co, fi pe interualwl, J g'i

dy dy
dx
dt
dz dt
PROPRIETXTI
GENERALE
ALE
FUNCTIIOB
DERIVABILE
277
Fie r,
/ gi ,0 :
iiecare n s5 notdm De asemenea, tn+
xogi xa+ xo' Penlrtt +t".1 = f Fie (zr) un qir de puncte din J, x*l -l -1 deoafece t! este strict monotonS, ca gi 11. t*:,!(xr) ..I. Avem tnlto
ts, deoatece rf este continuS' Atunci
- q(rJ q(,,) --.-----:->

tn deci: _1 < o ( 0 ( r ) )lo'.
I \tol'
+(rz) --l--l-+ +(ro)

Ln Lo
V yo/' 'P('") -
ft,lJ-_dfr fro
_r o(0(zJ)
e('o) to 9'('J
qU*) -
q(to)
t, -
)t* - *o
cd J'Vd :
Q(,,) - {(rJ
- 'IVo) '1,(.t")
b n - t o
+'(ro)
Rezulti
atunci
I@) J@o) llm _ fr-fro n4uo ..
?'(ro)
*'(to)
Deoarece r0 a fost ales atbitrar,
rcz:ultd cE
.J\*t-l
e'Q) +,(t)
dy
uflde f :
{, (z) sau x :
iv(t), salu
dy dx
d, d,* d,
generoleole funcliilorderivobile $ 4, Proprietoli

1. Teoremolui Fermot Fie funclia f: I -, R Si xo=l. d.emaxim relativ (sau un_-punct se spune eil fo-es.te Def inilie. T/ astfel ineit sh avem xr, a lui locat) al funefiei /, daed e-xistf,o veeinf,tate ,f(r) -</(ro) Pentru oriee n aV n-L se spune eil *o este un punet ile Irritim relativ (sau local) al func,tiei /, dacf, existh o veciniltate Z a lui t0, astfel incit sf, avem: / ( " 0 )< / ( r ) pentru xeV nI. Functele de maxim gi de minim relativ ale funcfieirf se numescp%ncte d,e extretn relativ (sau local) ale 1ui /.
278
DERIVATE
DacE xo este un punct de maxim (relativ) al funcliei f, nr:mdrtlf(xo) se numegte maxino (reiativ) al, func(iei /, iar puncttlJ (xo, /(ro)) de pe grafic se numegte pwnct de maxitn (relativ) al graficulwi. DacE xo este un punct de minim (relativ) al funcliei f, nrmLrd f(xo) se numegte rninitn (relativ) alfwncliei/, iar punctul (xo, /(ro)) de pe grafic se numegte punct de minim, (telativ) al' il It il ;.T'
/z\
graficwlui.
\-;J V Fig' iatreg intervalul 91
La2 V
--
acelaqi timp De
gi un punct asemenea, un
de maxim punct
relativ.
de minim telativ nu este in mcd necesar un punct de minim absolut (in care functia are cea mai micd valoare pe de minim ninim absolut este insd gi un punct sb fie mai de minir relativ. (relativ) al funcliei mare declt un maxim
J). Un punct ca un
posibil _ 2o Este (relativ) al sdu.
ln cele ce urmeaze va fi omis calificativul ,,relativ". ln legdtur[ cu punctele de extrem ale unei func]ii, avem urm6toarea Te-ore!f d (Fermat). Daed fulre{ia/are derivatdintr-un punst _ de extrem *o din interiorul inten'alului .I, atunei derivata sa estelnulf, in acest punet; f'(no) : a. S[ presupunem ce .r0 este un punct de rnaxirn a1 func]iei. Aceasta inseamni ci existi o vecinbtateV alai ro, astfel lncitsi avem sa:uJ@) - f(xi -{ 0 pentru oice xaVOI. f(*) <f(rr) Prin ipotezd. avem -f(n') f'(xo):Y^{(*\ fi+ro fr fro
Deci pentru
orice gfu xn + Ks, fra eVnI , xn + xo, avem f('t") - f(xo) _, f,(xo). tt _
fr^
xn -
in particular, luind girul fr, --> frs, tinevnl fro<0, avem
, astfel ca xn I xo, adic5;
f(,,")- f@o) >0 frn - llo
PROPRIETATI
dTNgANTg
ALE
FUNCTIILOR
DERIVABiLE
279
(d.eoarece numitorul 9i numbritorul sint negativi) 9i prin trecere la limit[ deducem ci 9i limita .f'(xo) a girului este pozitivS:
f'(*o) >- o'

t u i n d a c u m g i r u l x n + x o , x , Q V n I , a s t f e lc a x n l x 6 , avem: a d i c l "x n xr>.0,
f(',)--IZ-A-< O ftn fro
numirltorul este -{ 0 9i numitorul este > 0)' (d.eoarece Prin trecere la 1imit6, deducem c5 9i limita f'(*o) ^;irului estenegativ[ /'(xo) -< 0. Din cele doub inegalitSli obfinute, rezult[ f'(xo) :0' procedeazd 1a fe1, iaq s-e .a' in cazul cind *o este punct d.e_minim, se l'1= -f. funclia pentru max-im de 9i decî' p"""i observi cd ro este 'pet9i :0' 0, "tl adic6 h'(xo) ariem d.emonstrafiei, f'(*o) u' pti"iei ;;;i;; O b s e r v a f i i . t " D a c Sp u n c t u i d e e x t r e m r , ' _ n r s e a f l [ i n i n t e r i o r u l intervatutui :1, ci'ia- o extremiiate a sa, este posibil ca funclia sl aibi derivati in xo', dar derivata sa sd.nw se anuleze in acest punct.
un Exemple.Funclia IUc): x tlefinitd p".1 1[0, l] are ttrr Tiot--,in punctul.o.'i t, masim in poo.t,rl t,,i.t'a'"iiouta sa nu se inuleazbln aceste puncte. Intr-ad,evdr,f'(x): oricare ar fi r c [0, 1]'
2o Funclia f poate avea un extrem intr-un punct xofdrd, a avea derivati ln acest Punct.
la Exemplu. Funclia f(x) : I x I, arc un rninim ln punctul 0, dar nu are tlerivata acest punct.
3o Recioroca teoremei lui Fermat nu este, in ge-neral,ad.ev[rat[. Derivata unei functii se poate anula intr-un punct ro din interiorul intervalului, f5;rl. ca xo sd fie punct de extrem.
Erernptu. f(x) : xr definitd pe R. Avem :3.rr qi /'(0) - 0, dar 0 nu este punct f ix) d.e extrem al acestei funcfii. 4" ln teorema lui Fermat, coudilia ca dosd lie 'interual al funcfiei meniul de tlefinifie nu este eseafiali, Funcfia saqmplu, 9i pe o reuniune poate fi definitE, de de intetvale disjuncte.
Imterpretareageometricd a teoremei iui Fermat este ufmetoalea: DacS graficul funcliei admite tangenta intr-un punct de extrem, care nu coiniid.e cu extreinit[file graficului, atunci tangenta in acest punct este paralell cu axa Ox (fig.92).
280
DERIVATE
2. Teoremolui Rolle Teorema lui Fermat,d6 co.ndifii suficiente (dar nu gi necesare)prntru ca derivata intr-un punct si fie nul5. o alt6 teoremi care di condilii suficiente pentru ca derir.ata si se __-__, anuleze este Teorema l u i - - R - o r I e . F i e / o f u n e { i ed e f i n i t i p e u n i n t e r v a i I gi a <b doufl punete din /. DacS: l) funelia / este eontinud pe intervalul inehis fa, b l ; 2) funclia / este derivabild pe intervalul desehis (a, b) ;
atunci existi eel pufin un punct - a - (a, I -- c \--' b), e < c-< b, in eare derivata se anuleazd, f'(c) :-0.'
este constanti pe ^^^._P*Î"::tjl.f .Lo,bJ,f.(x)=a, avemf,(x)=0, deci. penrru orxcepunct ce.(e, b) avem f,(r):0 9i teorema este demonstrati rn acest caz. Si presupunem deci ci funclia/nu este constanti. Deoarecefunclial este c_ontinud pe intervaltr compact la, bl, ea este
s) l@): Jp),
msrginiti. qi.igiatinle marginile p9 3""!t int"rrrai.-E;i;t{;""i.i""e til;f; x- gi xy ln intervalul bl, astflel

la, incit si avem f@^) < J(*).< f(x*) pentru orice x e fa, bl. ln p1us,deoarece / nu esteconstanti, avem
f(r*) <f(x*)
x* sint puncte de extrem ale funcliei, pe intervaltl fa,bl. x* este,punctinterior al acestui interval, adici daci a < x,,, qb ^,,,, -P^"d atuncl, conform teoremei.iui Fermat, avem f,(x*):0 $i : luind: c":xrn teorema este demonstrati in acest caz. Dac6, x*: & salJ fr*: b, atunci x*;i
f(a) : f(b) : f(x*) <.f(**),

legi xu.luBgatg ii eg_{ nici cu a, nici cu b: agadar, nM se afli in interiorul rntervalului .Lo., !1,. adicl a < xM < b ; conforin teoremei lui Fermat, avem J \fru) : U gt lulnd c : XM, teorema este demonstratb gi in acest caz. '(c) Agâdar, in toate ca'''oiTe putem gbsi un punct ce(a, b) astfel ca
.f
: o.
a teoremei 1ui Rolle este urmdtoarea: DacE -. Interpretarea geornetri,cd graficul funcfiei./ gdpitg tangentb in fiecare punct (cu excepfia, eventual, a extremitSfilor) gi dacd dreapta care unegte-extremitdlile graficului este
PROPRIETATI
GENERALE
ALE
FI'NCTIILO}.'
DERIVABITE
287
paralele cu axa O*, at:unci existi cel pulin un punct de pe grafic (care nu coincide cu extremitllile graficului) in care tangenta este de asemenea paraleli cu axa Or (fig. 93).
Observalii. concluzia teoremei Erempte. 1' Dacb una din cele trei conclifii ale teoremei nu este verificatE, lui Rolle poate sB nu mai fie adev6ratd. 0 -< 'r < I {: :"": [0dac6.r:1 : des0.
1) FuncJia f (-) -
1, este clerivabild pe intetvalul pe [0, 1] este iliscontinud numai ln]punctul definiti I pentru / (0,1), 9i are valori egale la capete, /(0) :/(1) chis (0,i) qi anume f'(*)= Derivata nu se anuleazd in nici un punct ilin (c, b).
vl
ut
F i s .9 3
2) Funcfia f(x) : lxl definite pe [-I,1] - l-ll valoari egale la capete, f(-l)
Fig. 94 este continud pe intervalul lnchis [-1, l] , l, /(1) - lll - I qi este derivabilE ln toate
Fig. 95 punctele intervalului, anuleazb ln nici un
Fig. 96
Derivata nu se
0 in eare nu este derivabilE. cu exceplia punctului punct. Intr-adevlr: ( -l dacf x <0.
|*l)'-
r a"car>0.
3) Funclia f(x) = x definitl pe [0, 1] este conthu6 pe [0, l], derivabili pe [0. l] qi anume/'(z) = 1, dar nu ia valori egale la capete:/(0) : 0,/(1) : l. Derivatanu se anuleaz6 ln aici un Duact.
282
DERIVATE
.2' Condilia ca domeniul de definilie al funcliei s5. fie interval este esenlialb pentru valabilitatea teoremei 1ui Rolie.
Ettempl.u.Funcfia f(4 : z pentru 0--< z < I { | 2 - * pentru 1 ( /-_( 2J
definit6 pe.mul_fimga t0, 1) n (1, 2l (cate nu este interval) este continud qi derivabil6 pe tot domeaiul sEu de definitie gi ia valori egaie la extremitbii: /(0):0, f(2):2_2:0. Derivata sa nu se]anuleaz1"ln nici un"punct. lntr-adevdr, , _r _ l.| r, ,\*t lpentru0-<z<I -l pentru I < z-< 2.
ln toate rezultatele care folosesc teoreara lui Rolle, condifia ca ilomeniul de definitie sd. Iie interual va fi esen{ial5.
3o Teorema lui Rolle r6r:rine adev5rati dacb se presupune-cbpe intervalul deschis (a, b) funclia f are derivatd finitl sau-infinit6.ftfntrladevbr, in demonstralie s-a folosit teorema lui Fermat, in care nu se presupune a priori, ci derivata este finitS. Teorema lui Rolle rdmine adevbratS, in particular, dacd fincJia d.eriaabild. qi J(b) :0, adicd dacd a gi b slnt / se anuleazLi+ a 9i b, f(a):0 rdddcini ale funcliei. fn acest caz, teorema se poate enllnfa astfel: Intre doud.rdddcini ale func!'iei se afld cel pwlin o rd.ddcind. a derivatei. Q proprietate dual[ este urmitoarea: Intre doud rdddcini. consecutiae ale deriaatei se afld. cel,tnwlt o rd.tld.cind. a fwncfiiei. lntr-adevir, fie frt 1 frz doui rEd1cini consecutive ale d.erivatei, Aceasta inseamni ci intre x, si xrnu maiexistb J'@t):Oqi f'(xr):0. nici o altb riddcini a derivatei. Sd presupunem, prin absurd, ci funclia at avea doub rEd5cini diferite a Si b intre x, gi xr: n ' < a . < b < x r ,f ( a ) : f ( b ) : 0 . In baza proprietltii precedente, ar teztlTta c[ lntre ridlcinile a1efuncliei s-ar afla ce1putin o ridbcin[ c a derivatei xtle<c<bOrr, a Si b
l'&):0, ceea ce contrazice ipoteza c6 *, Si frz sint rldbcini consecutiae ale fuacfiei.
3. Teoremqlui Logronge Vom folosi acum teorema lui Ro1le pentru a demonstra o teorem6 important5, cu numeroase aplicalii in analizS, cunoscutd subfnumele de cregterilarfinite" sauinc6.,,prima teoremd ,,teolemal,ui Lagrange" sara ,,teoretna e crerterilor finite".
PROPRiETATT GENERALE ALE FIJNCTIILOR
DERIVABITE
283
o f u n e { i ei l e f i n i t i p e u n Fie lui Lagrange. Teorema "f DacH : din*-I. puncte b doui gi a interval I < 1) / este eontinui pe intervalul inehis la, bl; 2) 'eiism f este derivabili pe intervalul deschisl(o, b),eel pulin un punet c e (a, b), a < c < b, astfel incit sf, avem atunei f(b) - f(o) : (b - a)f'(c).
Pentru demonstrafie, se aplici teorema lui Rolle funcliei aitttdtoare h, definitd pe ,I astfel xaI, h(x):f(*)-kx, unde ft este un num6r ce utmeaz[ a fi determinat astfel ca h ( a ): h ( b ) ; h(a) : f(n) rt:
ha, h(b) : J(b) - kb. f(b) - hb'
Pentru cak(a) : unde
h(b) este necesargisuficient caf{a) - ha:

, f(b) - f(a) b - a
Pentru aceastl valoare a Ttti k, funclia k vetificl' ipotezele teoremei lui Roile : funclia h(x) estecontinul pe fe, bl si derivabild,.pg (a., b). ca d.iferen!6 A . b) ^ f ,,-^+iil^r'fle\'ci 7'* o a r c sint c i n t continue nnnfinrre n e la, f a bl h l 9i s ' i clerivabile derivabile oe ( pe (a, b\. pe care a functiilor' f(x\' {i kx, cr ca (a', (a', putin punct b) astfel astfel punct c : io1U1.'n"istd un e cel pulin un deci cel kft\. E*istd deci hG.\': ln p1us, nlus. hG) avem avem (a., (a., b) pentru pentru Dar fr e h'(c):0. h'(c):0. Dar
h'(x) :f'(x) deci Z'(c):f'(c) - A, adici 0:f'(c) ^b)-J@- :

I u - @
- h,
- k, de unde ft',:f'(c) 9i deci
f'(c) sau /(b) - f(n) : (b a)f'(c)
gi teorema este demon stratl. Fiecare d"in ultimele doua egalit[]i poarta numele de formwla cre;terilor finite satt fornlwla med,iei, siu, uneori, prima formuli a creqterilor finite. a teoremei.cregterilor finite, este urmitoarea : Interpretarea geometricd. Dacb graficul funcllei/ admite tangettl in fiecare_punct(cu excep]ia, eventual, Jextremitiliior), existi cel pulin un punct d.e.pegrafic{care nu coincu coarda care unegte cide cu extremitigilej, in care tangenta este para1e15 ertremititile.
284
DERIVATE
tntr-adev[r, coeficientul unghiular a1 tangentei in punctul (c, /(c)i fEP. Formula este/'(c), iar coeficientul unghiular al coardei AB "rt cregterilor finite
tY:I'@)
arati ci cele dou6 drepte au coeficienlii unghiulari ega1i,deci sint paralele' 1uiI,aTeorema Observalii.lo sranse contine ca un caz particular teorema iui dotte. tntr-adevbr, dace f@) : /(b), din formula cregterilor finite oblinem /'(c) : 0. 2o Teorema ltlj Lagtange. r[mine ad-evdratil daci se presupune ci funclia/ are d-erivati finit[ sau intinita pe intervalui deschis3o Punctul intermediar c din formula cregterilor finite depind.eatit de funclia / cit {tncfie ;i de punctele a gi b-.Pentru 9 acee-aqi diferite, b b i. 9i pentru intervalele lat, rl.;i le r, ?J obfinem, in general, puncte intermedrare ct 91 c, diferite, astfel ca f,(r-\ \vrl f_(b)_J@l : J f,(c,\. \"2t'
bz-az
Fis.97 Itbl_Jt"l_
b'-;-J
Pentru acelagiinterval la, blgipentru funclii frliJ, diferite, obfinem' iri general, puncte intermediare c, 9i c, d.iferite, astfel ca
nA-J&-:
b - a
f,Jcr)
- f,(") J,(2) : f 'r(cr), b - a
chiar dacl f'(a) : fr(o) Si f'(b) : fr(b). 4 o Formula cregterilor finite se poate scrie 9i sub forma
t#
: f,(c) satf(a)- l(b) : (e - b)f'(').
Agadar, in formula cregterilor finite este indiferent dacd a < b sau b < ac o r o I a r. Daed/ este ilerivabild pe intervalull, atunci pentru oriee punete a qi x din -I existf,*un punet { astfel ca a' , ( r s a u f r < e ) g i a s t f e le a (dupI ermn x1<a a<\<#sau
tTP:
/(a)- f(*) : (e- '{f'G). l,(C)artier
in adevir, / este derivabil[ pe intervalul inchis cu extremitlfile. in.a 2i-y (d.ecigi pe intervalul deschis cir aceste extremitdfi) , deoarece / este derivabill
PROPRIETATI
CENERATE ALE FUNCTIILOR
DERIVABILE
285
pe.intreg intervalul I. Rezu,ltl atunci cl este continur pe intervalul in/ in a gi r, 9i deci i se poate aplica te6rema cregterilor :li:.:" :"1remit5!i1e ftnite pe acest interval.
Dac[ fuqclja/ 9i punctul a se.mentin fixate, iar punctul'r este arbitra], . atunci punctul intermediar { depinde'de x. De exemplu, lutnd un Sir x* -i (tr, frn $ a, obfinem un gir ln _+ a, t,+aastfelca Ur-l(')
x n - @
f'(E*) pentru fiecare n.
Faptul ci |n + d, ren:Jtl din inegalitltile lE, _ ,tl { lxn _ al gi 7din aceea cd, lx*- al - 0, folosind criteriirl de conve?gen1a a-girilritoil 4. Consecinteole teoremei cretterilor finite 1) se gtie.ce' dace / este o funcfie constant6 pe un interval / (sau pe ôri"e o reuniune de intervale),-atunci f,(x)':0 pentru rief:'RJiprd; .j p-o z i ! i a l: Daci / are derivati nulf, pe un intervar -r, atunei o,__ --.F runelia / este eonstanti pe acest interval. cresterilor finite, deducem cr pentru. oricefunct x + e ain I exista; ift;;;e; i (cuprins intre x gf a) astfel cainJr--adevlr, s5 alegem_un punct a. e I. Aplicind teorema
f(x) - f(n) : (* - n)l,G). Darf'(x): 0, deci f'{e1:0 9i deci l@) -f(o):0,

f(*) : f(a) pentra orice r e 1, adici / este constanti pe 1.
de und.e
e. Dacd / a.rederivata nuli pe o mullime care nu]este ,-.^*9'b^3 li lnteryar, cl,",t^"^1 de exempru, o reuniune de intervale-disjuncte, nt rc.o,i,td.'c6" f este constantb pe aceasti mulfime.
I tlefinitd pe (-co, 0) U (0, * nu este constantd pe domeniul "o) vata I1u16
f'(t) 0 pentru orice z 4 o.
Exempl,u. Funclia f@ :{-
I pentru 'v < 0 lpentrur>0
sdu de definifie
dar are deri_
sint,agua..{.unc!ii derivabite pe un interval.I (sau ^,.._^2I^2?::-{:iC nlune de lntervale) gi d.acddiferenla 1or este constanti pe .I, aiuncio reuderivatelelor sint egaiepe r.
286
DERIVATE
..lntr=adevir, din ipoteza f(x) - g(x) = c, x e,I, - g'(x) = 0, x /, deci
deducem f,(*) -
f'(x) : g'(x) p e n t r u o r i c e r / . Reciproc: / gi g sinr doui funo,rii derivabile pe un l"g p.o: i ,ti-a .2. Qac_n gi .I, daci derivatele.lor siht-lgale pe intervahil -[, atunei difirenla interval lor este eonstantl pe aeest-interval.Si notlm h:.f -g. Ipoteza afirmd. cL f, _ s,. Rezultd cE h' : :f'.: in biza piopriet5lii I deducem"ce h(l: c, adici .f(x) B':0. -g@):c p e n t r u o r i c e* - I . Obselyaf gig au derivateegalepeo mullime ie. Dacl-funcfiile;f care nu este interval, ntt rezalt[ c[ diferen]a 1or este conslanti pe aceasti mullime. E*emptu. Fie funcfiile/ qi g rlefi:rlte pe A : (r, r (f, , ;) ")*""t, f(4 : te *;
peqtm , = [t;) ").
pertru .r = (;, g'(x) : il*qi """*, pe A: / - g nu este coastantd. AvemJ'!r) l l
deer f,(t) : S'(z) pentru orice x e A. Dar funcfia
' =('';)
- Din propozifia 2 reza7t6"c[, daci/ este derivabil[ pe un intewal I, orice alti funclie derivabil5 pe.I care are aceeagi deivatdf'ca gi/ este de forma| 1 C (uirde C este o co-nstanti convenabil5, care depinde d6 funcpiag). Mullimea U * Clcen conline deci toate funcliile definite pe -f care au d.envata egall cu /,. Functrile derivabile pe .f care au derivata egal[ cu /' se numesc primitiae ale lrt: .f'. Primitivele sint stud,iate in capitolul despre integrale. 3) Fie / o funclie d.erivabili pe un interval -I (sau pe o reuniune de intervale). Dac6"f este crescd.toare, deivata sa /' este pozitiud. Dacd / este d,escrescd.toare, derivata sa /' este negatiad.. lntr-adevir, fie un punct oarecare t6 q I.
I
I
PROPRIETATI
GENERALB ALE FUNCTIILOR
DERIVABILE
287
Dac6"f este crescitoate avem f@.-_f(x') )o pentru oice xlx, gi prin trecere la limitb oblinem f'(*) : gnf:!r-J!-l-2t4t$ n frA
din 1
g.
Daci / este desciescdtoare, avem
tW
-( o Pentru orice r 4 xo dtn I
gi prin trecere la limiti obfinem
-f'(")-< o'
pe 1, nu reatltd cL Obse rvaf,ie. Dacd f este strict crescdtoare deivataf'este strict pozitivL. De asemenea, dacS/este strict descrescEtoare pe 1, nu rezdtd ci 1f' este strict negativ5.
: : 23, eefitilE Exenzplzt. Fur.c+ja/(z) 3.:rPse aauieazE in pa-nctcl 0. pe -R, este strict crescdtoere, Ctarderivata sa f'(x):
Reciproc avem ins6 Pro p ozi|'ia pe uninterval I.DachJ' 3. Fie/o func,tieilerivabitrd aste striet plzitivH pe -I, -/este striet eresedtoarepe l.Daeilf'estelstriet negativd pe I, f este striet desereseitoare pe -I. Fie frt 1 xz doui puncte oarecare din ,I. Aplicind. teorema cregterilor finite pe intervalul lxr, rrj deducem cb existl un punct 1 a, (rr, *j, astfel incit s[ avem f(*r) - f(*r) : (x, - xr)f'((). Si observdm cE x, - x, 7 0. strict pozitld"pe /, avem/'(g) > 0, deci (x, - xr)/'(g) > 0 P^9.df.'este gi deci f(xr) - f(*r) > 0 sau
f(x') < f(xr),

adic{.f este strict crescdtoarepe 1. < 0,deci(xrP^^..e{este.strictnegativdpel,avemJ'G) gi decif(xr) - f(xr) < 0, sau xr)f'(4) <0
J@')> f(x,),
adic| f este strict descrescS.toare pe -I. 1_'Dac5.1f'este fozitiud. pe I,.f- este crescdtoare pe I ; _ 9 b s e r v alii. dacb" este pe negatiad. I, / este descyesidtoare pe I. f'
288
DERIVATE
in adevir, din demonsftalia propoziliei precedente deducem c[ d.ac[ 0, atanci f(xr) 4 f(xr), adic5./ este crescitoare ; iar dac6" f l.>. f' -( 0, atunci f(*r) >- f(xr), adicd,/ este descresc5.toare. 2o Dacd. deriaataf' nu seanul,eazd. pe L strict manotond. fe I, atwncif este in adevir, oricare at fi x, + x, ain 1, aplicintl teorema cregtehlor finite, glsim un punct I cuprins ittre xr gi z, astfel ca f(xr) - f(*r) : (x, - xr)f' (E). Dar xr.- Iri0 ti "f'(q) +0, deci f(xr) +f(x,), adici / este biunivocd pe .I. Fiind gi continui pe I, rezttltb ci este strict monotoni. Acest rcz'ultat se va deduce mai departe 9i din proprietatea lui Darboux. 3" Propozilia 3 gi observaliile precedente nu mai sint, in general, ad.ev6rate, daci funclia este definitd pe o mullime care nu estelnterval, ci, de exemplu, o reuniune de interva1e.
Eremplu.Fu:rcfia f(4::,definitdpe(-oo,0)u(O,fco),estecterivabilii,Sif,(x): 0 pentru orice z 7 Ol foo"git I este strict descrescEtoarepe fiecare din intert{ valele (-co, 0) 9i (0, +co), dar nu este strict descrescdtoarepe reu:riu:rea lor. lntr-atlevbr -l < I ttar/(-I) : -l < 1 :"f(l). : -
a) Fie/o
funclie definit5. pe un interaal,I gi xo e I.
4.Ilaed/este derivabili pe I - {*o} gi ilaci derivata - Pro p gzilia sa 1f' are limitf, (finitn sau infiniti) in punetul ro, atuirei i'(*r) existi gi f'(*d:limf'(x). Sd notbm I : lim f'(x). Fieun gir oarecarefrn + xo, t6ne f, x* + xo. Apliclnd teorema finite pe intervalele cu o extremitate in xo gi "lff"Ato,in x*, oblinem un gir de puncte intermediare cu cealaltl extremitate 1, + fro, Eo e I, 1o # Jh, astfel ca f@n)- f(xo): 7t e N. f,(E*), frnfio Deoarece Eo + fro, 1o I xo, rezaltd" f' (F.*) -+ I gi deci "e f@i=J@l-+ l. Deoarece girul (r*) a fost ales arbitrar astfel ca fr,r-> tco, *
*t 2to
(x* + xo), rczrltd c6. :1, 11of(4_J@_d

t+fro fr 1o
adtcl, f are d.erivati (finitn sau infiniti) f'(xo) :

fr1fr. xS
in xo, egall cu I : !:limf'(x).

*+*o
fimf(4-JY-L: ',f
PROPRIETATI
GENERALE
ALB FUNCTIILOS,
DEN,IVABIIT
28s
ln particular, dacd.limf'(r) existdsi este finitd. atuncif ested,erioabil,d in xs, iar d,eriaata ioiitnua in xo. f' este
9qservafie.DacEclerivata/'areli:nitllastlnga(r.espectivlaclreapta)lnzo,atunci eristE derivatala sLtngaf'"(*o) (respectiv derivate Ia dreapta f,o6o)l Sifi{xo) :'fi1o f @i'(respecrVro tiv fj(*o) : ltmf'(x)).
' J'6
5) Fie funclia f : I + R -P-ropq-zit,-u- 5. Dacd,f are derivat{ m{rginit[ pe intervalul .I, atunei / este lipsehitziani pe 1, deci este uniform dontinui pe f. Fie M ) 0 un num5.r astfel ca ll,@)l -o{M pentru orice n eI. {ie *] gi *" doud,pulcte arbitrare din.I. Sd aplicim teorema cregterilor firrits fur.riei/pe intervalul cu extremitilile in rr gi r" : existiun funct I cuprins intre x' gi z" astfel ca Atunci
f(*') - f(r") : f'() (x' - x"). lf(x')- f(*")l: lf'()llr' - r,,l 4 M lx, - n,'|1,
deci / este lipschitzian5,.Rezult5.atunci c6 / este uniform continui, pe 1. corolar. Daed intervalul .I este mdrginit gi rlacl f arc derivata mfuginit[ pe',I, atunei/este mtrrginitfl pe.I.
lnti-ailev5,r, / este ureiform continui pe intervalul mlrgirdt -I, deci este m[rginitd. pe .I. / Acest corolar se poate ennnta gi ln forma uffidtoare: pe interualul mdrginit r, gi d,acd. este nemd,rginitd. d,eriuabild f ss6e pe r, atunci d,erd. -.Dacfi, f aata f' esle d,easemeneanemdrginitdpel.
5. Teoremo lui Couchy O alt[ teoremi a cirei demonstra]ie folosegte teorema lui Rolle este teorema I'ui cawcloy, sal'- a. doua teoremd'a cregterilor finite. Teorema Ili -cauch{: F&{$-s d o u f , r u n e } i i d e f i n i t ep o u n interval I gi a 4 b doud puncte fin /. Daef: 1) / Si g slnt eontinue pe intervalul lnehis la,bJ; 2l f gi g sint derivabile pe intervalul desohis (a,b); 8l g'@) t' 0 pentru orirle x e (a, b), atunei e@) + e(b) gi existfl un punet c @ (a, b), a < c <:b astfel incit sf, avem flb)_J@). _f'(c) . e(b)- e@) c'G,
19 Analiza m&tematice, yol. I
290
DERIVATE
Sd ardtdm mai intii cE S.V).tg(t)..D.aci am aveag(a):g(b), funclia g.ar.verifica ipotezeleteoremei iui notie'gi deci ar exista fii ir"""i'{ astfel'ca I 8'(l) :'0, ceea ce contrazice ipateza 3. Pentru demonstralia celeilalte. pltli a concluziei, -, apiicr teorema ' se lui Rol1e funcliei ajutbtoare Z, definiti'pe .I astfel: h(x) : f(x) - k g(x), tc e I, unde fr este un numdr ce urmeazi a fi determinat astfel incit si avem h(a) : h(b). Dar h(a) : f(a) - kg(a), h(b) : f(b) _ ng(u). Pentru ca h(a) : h(b) este necesar9i suficient ca f(o) - kg(a):f{b) de unde: p : f(b)_J@) . - s@) e(b) funclia h veific1 ipotezele teoremei gi derivabili, pe (a, D) ca diferenfd. a ia, blgi derivabile pe (a, b). tn plus, , punct c e (a, b) astfel ca h,{c) : e. h,'(x) : f'(*) - kg,@), deci h'(c) : f'(c) - kg'(t),adic5 0 :f,(c) - kg,(c), de unde
h: f'(a)
- kg(b),
9i. deci
c'G)
f(b)-f@L_f'(c) s@)- s@) s'@) gi teorema este demonstrati. ultima e-galitatepoart5 nurrele de ,,a doua formuli a cregterilor finite" sau ,,a doua formulS a mediei". i l,agrange se obfine ca un caz prartix) : x, x e I, intr-ad.evdr, g este conlui 1, gi g'(x) = 1, deci derivata lui g r finite. Teorema lui cauchy r_dmineadevdratl dac5 se presupune cL funcfiile/ gig au derivati finitd sau infinitb pe intervalul desihis 1i, u1 gi dacd in fiecare p{nct t e,(at 6) cel pulin una din derivatele f'(t) Si g'(4 este finiti. z" Punctul intermediar c, din a doua formuii a cregterilor finite, depinde atit de funcliile J Si S cit gi de punctele a gi b.
,'rx11i;ltr;,'J'l ;r1 ;)':iif -ili:xi
PROPRIETATI
GENERALE ALE FUNCTIILOR
DERIV.A,BILE
297
3 " Amplificind cu - 1 membrul sting a1 formulei a doua a cregterilor finite, se constatl ci ea este adev5ratd fie cd a.<b, fie ci a] b. Dae[/qi S slnt derivabilepe 1, dael g'nu se anuleazil Corolar. pe f gi daeil,f(a) : S@) : 0, atunei pentru oriee punet x a I existi un punet I euprins intte a qi x (1 * a, Z { r), astfel trnclt sil avem
f(*) e@) _ f'(F.) . e'(l)
. ,r1 f @ ) - f ("a \ s ' 1 r astlel ca''
;i g(a) :0, ' avem lJ!:f@--J@l'. s@) s@)- s@) Apiicind teorema 1ui Cauchy deducem c5 exist[ un punct { cuprins intre a tntr-adevdr, deoarece f(o):0
f(E) , f(x) f(r.)
c@)-s(a) c'G)'
s@)
c'G)
6. Teoremq lui Dorboux in capitolul preced,ent s-a arLtat c5. funcliile continue au proprietatea lui Darboux, d.ar cd exist[ gi alte funcfii care au aceastdproprietate, fdrd. a fi continue. \:om arita ci funcfiile d.erivate au de asemenea proprietatea lui Darboux. Sd transcriem mai intii, pentru derivate, w rezrtltat despre limite. Fie./o funclie definitl pe un inter-ral 1, d.erivabili intr-un punct xo e I: f'@o):t* f ( * ) -1f- ( x o ) Xo tr+to Dac5, a <f'(xo) ( B, existi o vecinState V altti x, astfel incit si avem
* fro
n af'@-i-V-va p ln particular, dacl"f'@o) > 0, atunci
pentru x a v n I. P e n t rx ue v O I '
p e n t r ux e V
t?ftto
iar daci f'(*o) < 0, atunci /\"'--r'jl<0
ft_\ _ fty\
nI.
ld.
Teor**u'li', une funcfii Darboux. f r a c 6f,. e s t e d . e r i v a t a derivabile / pe un interval 1, atunei derivata/' are proprietatea lui Darboux pe aeest interval. Fie dou5.puncte a < b din 1 pentru caref'(a) +.f'(b) ; pentru a face o alegeie, si presupunem ci f'(*) </'(b). Fie de asemenea ), un numir astfel ca f'(a) < ^ <f'(b).Yolla arail. cd putem gisi un punct c1, astfel ca
292
DERIVATE
tr. Pentru demonstrafie, vom aplica teorema lui a lcx < & ti f'(t^): Fermat funcliei ajutbtoare h, definiti" pe .I astfel: h(x):J(x)-'tx Funclia ll este derivabil5 pe -I gi h'(x):f'(x)-),, xeI. xeI.
Pe de altd parte, funclia li este continu[ (fiind. d,erivabili) pe intervalul compact la, b], deci este mirginitl gi-gi atinge marginile pe acest interval. - ),<09i/'(e) - 7,.>0, Dininegalitllllef'(a) < I</'(b), deducemf'(a) deci
h'(a) < 0,
h'(q > a.
Deoarece h'(o) < 0, existl o vecinitate V a lui a astfel incit si avem
pentru xe.VnI.
ln particular, dacl x eV O la, bfatunci x ) &,deci r - a. >0, de unde rezu7t6, cd h(x) - h(a) ( 0, adici
pentru x eV O la, bl. Aceastainseamnbci funclia h lSi atinge margineainferioarl pe intervalul la, bl intr-un punct d.iferit de a. Deoarece h'(b) > 0, existl o vecin[tateW a lui b astfelincit s[ avem
h(.x) < h(a)
h(x)-h(b)rO x -b
pentru %cWnI.
deci * -b < 0, de
in particular, dac6 t( eW O la, bf, atunci x <b, unde rezult6, cd h(x) - h(b) ( 0, adicd
h(x) < h{b)

vahi
pentru x eW O la, b).
Aceasta inseamnd cI funclia h iSi atinge marginea inferioari pe interla, bl lntr-un punct diferit de b. Din cele de mai sus rezultl c[ func]ia h lSi atinge marginea inferioard. intr-un punct c din 'interiorul intetvalului la, bl. Dar c este un punct de minim (absolut) ai funcliei h, pe la, b] , iar pe de a1t5 pafte h fiind derivabil[ pe ,[ este derivabili in c. Aplicind teorema lui Fermat, deducem c6"h'(c): 0. Cum h'(c) : f'(r) - ).,rezalt|cd,f'(c) - I:0, adicl /'(c) : i.. Luind c^: c, teorema este demonstratl. Deoarece funcfiile d.erivate (pe un interval) au proprietatea lui Darboux, toate prop ozitlile demonstirate pentru funciiile cu proprietatea lui Darboux rdmin adevdrate pentru funcliile derivate: Corolarul 1. Daei o derivati/', definiti pe unlinterval /, are punct b al o Taloare>0, ea intr-unpunet aAI o valoare (0giintr-rin se anuleazd eel pu{in intr-un punet cuprins intre a gi b.
DER.IVATE DE ORDIN
SUPERIOR. FORMULA
LUI
TAYLOR
293
2. Ilacf, o derivat[/'definitf, pe un interval 1 nu se corolarul anuleazfl in nici un punet din -I, atunei ea]pdstreazHaeelagi semn pe tot intervalul 1 (rleei primitiva sa / este striet nnonotonfl pe 1)' Corolarul de prima spefi' 3. O deriratS/'nulareniciun punet de diseontinuitate
d.in observalia dupd propozilia 4 de la pct. 4 Acest corolar rezr;lLtb";i (pag. t70).
Exetnpie.l) Func!ia/(z) : { [
deoarece 0 este punct
-l'
'-'o R nu poatefi derivataalteifuncfii, d"froitu-pe 1 ,z > o

de pdma spe!6'
de disconti:ruitate
l t
.-io' derivatafuncfiei u"rronnn"R-- {0}este o b s e r v a f i e. Funcliacv) : {-i G(r) : lxl, d.ar fuacfia g nu este aefujta pe w inlerual, ci pe reuniuneaintetvalelor disjuacte (-co,0) gi (0, +"o). ln punctul 0, ea nu estedefinit[.
2) Funcfia f(r):1
dle spela a doua. Ea
l z r " i o l - " o ,!n, * * o

n
clefinit6pe Rare in 0 odiscontinuitate

aitei funcfii. lntr-adevir, funclia
to
at putea fi
, x:o
deri'i'ata
F(r) :
["'sio!,**0, ttefinitd pe R este derivabild qi F' : I' I
lo,
r:o
lui Toylor ' mulo de or dinsuper iorFor $ 5 . D e ri v ote

1. Derivotede ordin superior Fie / o funclie definita pe un interval .I (sau pe o feuniune d.eintervale) gi xo rn punct din -I. DacS funclia / este deriuabild.pe o aecindtate v a lti xo,, derivata sa pe V, poate fi 1a rindul siu derivabild in puncllul xo. definit[ /', D e f i n i 1 i e . DaeH derivata /' este derivabilil-in-punetul ito se spune ci funelia / este derivabil5 de doul ori in punctul #0; derivata lui y'' in ro g-(ld sau Df(ro)*gi.se nume$te-derivata a doua (sau se noteaz[ f"(*o) sau d,x2
,:l
derivata de orilinul 2) a funcliei / in punetul ro: f-t-l-J' t--t f" (* o): lirn 2t- no
ilf
294
DERIVATE
a f,(xr) se. mai numegte deriuata tntii n punctul ro. ia / este derivabili numai in punctul . nu se Io^c? un punct de acumulare)-,
hi f in punctut xo. Asad,ii,-iiL'a f"ii
fro, aceastl Lnsearnnd. cd d,erivata-int6i ti xr. le do_ui ori pe intervalul l, se defineste :valul -/, ca fiindfwnclia care asociizd ). Derivata a doira se noteazi ctt f,,
: ( f\r ,f": ' \) ' :)
dY:
;;:
* l;lt
d ldrr
,,f : D(D/).
se definescin mod aseminitor d.eriaata, a treia (sau de ordinul trei) a funcliei f, not'atl".f"' sat Dsf, deriuataa patra (sau de ordinul frr"" patru) a funcfiei f, notatd. ,u" Df etc. fv sau ff
sespune ci funclia este / tnsaei u"n""?iTl'u:irf,:l'"?1""?"1t-o"j"tui,

Pentru aceste .derivate se folosesc de asemene a trmiltoarele notalii : f(o) : f ; ftrt : ft . f(2,): f,, ; f(tt _ 1ttt. Se definegte prin recurenl5 d.erivata de un ordin n oarecare(n a N). te ileri-vabild de n _ 1 ori pe o veein{j egte derivata de ordin:uln afuncliei/ flfr-l)(*) - f(n-rl(xo). 1tn)@o): lim -"21) n - no Daci functia f este derivab'd. de n ori-pe intervarur r, se defineste derivata de ordinui. n a fanctierr, p" i:"rl.intervar, ca fiind functia care asociazd. fiecdrui punct x_e'l,,i""lirof 1ofu). Derivata de ordinul a a lui / se noteazl .fP) sau Y saa Df :
f():(f(n-L)\t,u'f
-ffi i,ff,h'l5,' ff,l,i? ;;"**E l
in punctul ro:
i,l"[i$ l'""1iuol,g,.o'*oorn
Se spune,- de asemenea, ,,funcfia / ad.mite derivat5. d.e ord-inul a,, arancyieiT&i'ta;
' '') ;iF: : d { d n - L f \ Ml;;);
:D(D*-n. D".f
m"i"J#:"il,cfialeste deri-
DERIVATE
DE ORDIN
SUPERIOR. FORMULA
LUI TAYLOR
90(
Mii
Daci funclia este derivabil[ denor]I inpuncobservafie. de ordint:J n - 1 (ca ;i derivatele de orclin mai 6."tiv*ta ttl, xol t"itty.:e "e mic f,ecit n - L) exist6 nu numai in punctui xo, ci pe o intreagb vecinState a lti xo. ExemP!,e
a
f a n - t x " - t * - . . - l a " x "* a r x ' I a f i * a o ; L ) P ( x ) : Q n v* { 2arx I at; P'(x) = n Aftxn-L+ (n - l) an-rx"-z + . . . I Sarxz -3 -, P" (*) : n(n- l) anx" I @- 1) ("-2) Q*-!x" + . . . + 3' 2a"x12' la, ; - 1) (" - 2)anx"-3+ . . . + 3 ' 2 ' I ot; P"' (r) : rx(tx p @ _ t )( x ) : n ( n _ l ) ( " _ z ) . . . g . z & n x: n l a * x ; pll(x) : rt!an; P e + i ) ( x= )0 i P(n+il(5):0, k:l,2,"'
l J
Un poiinom P(x) are derivate de orice ordin (este o func-fis ind-efinit d.erir.abil[]), iar d-erivdtele sale d.e ordin mai mare_,decit gradul s[u sint id.entic nule. Reciproc, dacl o funclie P(x) arc derivata de ordinul n + 1 identic null,, P(xl este un polinom de grad cel mult-egal ca n. intr-adev5r, din egalitatea p(n+r)(5): 0 deducem succesiv p{)(x}= Cn, pt,-tl(x):Cnx*Co_rl pr-z){x\:r, p r n - e t @: ) t" #.* *
.t
C n _ r xi * co_r|
Cu_", + c^_,x * cn_8.,
,ii]
p , ( * ): c # ?'-
r c n - t- = +
... * czx* c,i
c", ! P(*): + . .. r' c , ' !2* 1c r x * c o , + c * - ,( 2 n - r j l n l

unde Co, Cr, ..., C, sint nigte numere dintre care unele pot fi nule. 2) Funclia f(*) : ce* definitl' Pe R are derivate de orice ordin pe R (este indefinit derivabilS) - ce*; ' f(t(x) : 6's* " ' i::' .f'(*) : ce*; f" (x)
296
DERIVATE
3) Funclia J@) : sin x definitS. pe R este indefinit derivabili pe R : : sin %, f'(x): cos#; f"(x) : - sinx; - - cos ,; Ttol(x) f"'(x) f'"(x):sinx;... lunt@): sinr; f+n+r)(x): cos# j f\h+zt(x) - sin r; - - cos,; [en+al@) f(4h+4)(x): sin r. 4) Funclia f(*) : Ttot(x):cos#j f"'(*):sinl.i f(nh)(x) cos#; : sin r; fta,n+tl(x) 5) Funclia f(4 pe*R - {0}. - ; yrot(x)
I
cos * definiti pe R este indefinit derivabilS pe R : f'(x):-sinr; f'"(x):cos#i flen+ilfu): - sin]r i : cos f. f(4h+41(x) I d.efinitl
I
-2
.f"(*):-costr; fGn+2t14: -cos r;
pe_}R 2
N"'
{0} leste indefinit derivabit5
; f'(x) :
n ! .
; f"(x)
f "' (*).,:
2 . 3
f t t ( x ) : ( - t) " x t u + L
6) Funclia f(x)',: pe (0, + oo) qi
ln_x definitS. pe (0, 1oo) este indefinit derivabilS
T t o t ( x ) : 7 n xf;' ( x ) : ! ;
- ' f"(*) : - 1; f"'(*)- 2 ' ,,'l',r,n :"-'-;'- ,,,,o,': f*(*) : ,r*-'^'
2. Operolii cu funcfii derivobilede n ori Pro p ozigie. Fie funcliileJ: I + R pi g: I + R. Daci/gi g slnt derivabile de a ori lntr'un punet ro ei r, atunei funefiile .f * g, a/ (a numSr real) gi /g sint rlerivabile de z ori in .rr, iar daei g(ro) *0, atunei I este derivabilfr de n ofi in xo. Propozilia a fost demonstrati pentru n : l. S-o presupunem adeviratd pentru n oarecare gi s-o demonstrim presupunind. cdl gi g sint derivabile de n { I ori in ro. Atunci/gi g sint derivabile o dati pe o vecin[tate V alai xo, iar derivatele/'gi g'iint derivabile de n ori io. ,co. Deoarece g este continui ln ro (fiind derivabili), dacd.g(xo) + 0, ren:Jt1. cb
DERIVATE
DE ORDIN
SUPERIOR. FORMULA
LUI TAYLOR
297
s este diferit5 de zero pe o intreag6 vecindtate a lui ro, 9i putem presupune .c[ aceast[ vecinltate- este I/, luind.-o la] nevoie mai mic5. Avem urm6toarele formule, valabile pe vecindtatea V :
: f'g + tr', lI)' - I'e--fs'' (fg)' U f- d' : J' + g',(nl)': o.f',
, l '
ilea a1 acestor egaTitLli sint d-erivabile efectaeazl"doar operalii1e de adunate,
sint derivabile d.e n | 1 oti "f ;i fS este derir.abili de n:+ | ori in ro. Conform principiului ind.ucfiei complete, propoziliaqeste adevdrati pentru orice n. gis sint derivabilede noripe -r, atunei corolar.I)aeifuncfiile"f ori pe -I qi de n f * g, ol qi fg sint derivabile (ufl(l : 6J@' (,f * g)(') - f(r) J- g(rl, (fg)(rt:lC;|e-t
-a
gt'):f(1t g I Crft*-r) gt I QzJ{n-e)g(2) * ... +fgPJ,
iar fnnclia I este derivabill de n ori pe mullimea sa de ilefinilie. Rimine s6 demonstrim numai formulele. Demonstralia se face prin induclie completS. Demonstrarea primelor dou[ formule o 15s[m pe seama cititorului, ca exerciliu ugor. Si demonstrlm altima formul5. Pentru n : l, formula este adevSntd: (fg)' :f'g *fg'. S-o presupunem adev[rati pentru n. Attnci
(fg)(n+Lt:
*J
l--a _o : f cinJe_ fffs)e)],: "r;rl' J fr LH

rof(n+11o(o) ' r -unJ
6,
g(i+t'tl: ci lf(n-i+rl g(n, + J(n-i',
J\
Lt
p,('r+1): ftn+r-il b o\lci J- ci-r1 J I I 6n - n J flol o L"n | "n
:v C no * 1 J ' , f ( r + l ) ! , ( 0+ )| 6
- +r ' t, r: + " lt J , 1 f (bo ' ) g ( n i s \ ( t l q' 5 i tl i: /C s -n a l t t . . f ( f r + L - io

7:I
ft""+tt
.fv+r-il o s(it
Astfel formula este adev[rat5]pentru-otice
n'
U l t i m a egalitate d.in corolar se numeqte Jormula Observalie. de dou6 functii. Membrul drept al Lui Le'ibniz de derivare a unui produs -Newton de dezvoltare a binomului. formulei amintegte formula 1ui
Primele doui formule din corolar exprimb faptul cd operalia de derivare de n ori este liniard'. Fie funeliile wt I'-> J qi-lqiJ * .R. Daci furlelia^_z Prop ozilie. este derivaBle 0e-n ofi in punetul xo e I gi ilaci fune{ia g este slerivabili de n ori in punetul corespunz[tor y0 : w(xr) a,f, atunei fune$ia compusi g"r: I - R este derivabilil de_n ori in punetul ro. t: Pentru n : I propozilia a fost d.ejademonstrati. Sd presupulem_-91 ea este adevdratd pentru cazul clnd se compun dou5. funclii derivabile de n ori. Sd demonstr[m atunci propozi de n { I ori in xo, iar g este derivabi derivabilS de n ori intr-o vecinitate n ori intr-o vecinitate V a ld !o, gi w(U) C V ; atunci funclia compusi t pentru x e U. f' (*) : q' (w(x)) . u' {x) Dar funclia q'(w(x)) este derivabili de n ori in ro, deoarecea este derivabilS. de n ari (chiar de n f 1 ori) in xo, iar g' este derivabil[ de n oti in xo; de asemenea,u,' este tlerivabill de n oriin xo. Atunci gi produsul q'(w(x)). .w'(x) este derivabil de n oriln xr, adicl /'(z) este derivabilS de n oriin z0, deunderezultd cd f este derivabil[ de n + Lori?n xo. Conform principiului inducliei complete, propozilia este adev[rati. pentnr oice n. Daed ueste derivabilf,de lt ori pe.I, iar g este derivabili Corolar. de zr ori pe ,I, atunei funcfia eompusi / - g o w este derivabild de n ofi pe I. in ceea ce privegte derivatele de ord.in superior a1e funcliei f = g.o plecim de la derivata de ordinul I : f'(*):q'(w(*))'c/(x) gi se deriveazl succesiv f " (x) : V" (w(x)) . u'r(x) + q'{w(x))'. u" (x) ;
l"'(x) : 9"'(w{x))u't(x) + 39"(u(x))w'{x)u"(x) { 9'(u{x))u"'(x) etc.

O b s e t v a f i e . N o t l n c ly : f ( * ) formulele pteced.entese scriu +i y:9(z), Y " : Y " o 'x t x ; apoi y;:f,yL:e'qi u', : u',
y] : y'iru,*2 ; + 1,'r",1 y'," : yi' *i3 + sl'jilL. u': + 3t'uu'r"
IJERIVATE
DE ORDIN
SUPERIOR. FORMULA
LUI TAYLOR
Prop ozigie. Fie f : I -+ri o funefie striet monotondeu f(I): J, gi tie 9 : J -->I funefia sa invers5. Ilacd / este derivabil5 de z ori lntr-un punet xo e. I gi daei .f'(*r) +0, a{unei fuuclia inversd g : }turt" ileriva}iiti de n efi ln pernetutr coresplrnziltGr .yo- f@o) e J. Propozilia a fost demonstraiS pentru n : l. S-o presupunem ader'6ratd..pentra rn n oarecaregi s-o demonstrdm pentru cazul cind./ este derivabil[ den, | 1 ori,in ro. Atunci / este derivabili de ro ori, deci este derivabili.o datb intr-o vecin6tate Ur.al:ui xo, iar derivlt_a/'_estecontinuS.in *0. Deoarecef'(xo)='.0, rezuTtl"ci exist[ o vecinitate u a Ttti xo astfel ca f'(*) + 0 pentru orice x e U . DacE notim ct V : f(U), tanclia invers[ ,i este derivabild c1ez ari pe V, conform presupunerii, deci este derivabilb o dati pe Tl si
p'(y):r+.
J'\eu'))
pentru y eV.
Dar g este d.erivabtlb. de n ori in to, iar/'este derivabili den oiinpunctul ro: 9 (j..), deci funclia compusE f'(q$')) este derivabild de n ori in este derivabili de noriin yo, adicd g,este J,o, gi de ase:neneafuncfia *^ derivabil5 d.enai inyo. Rezulti c[ g estederivabili den { l oriiny.. conform principiului inducliei complete, propozilia este adevSrat[ pentru orice n. corolar. D a e 6 / e s t e d e r i v a b i l f rl e a o r i r p e . I g i d a e 6 d e r i v a t a / ,
su sj an1{9azx pe .r, atunei funefia inr,ersd g : .f este"derivahilh de la ori
pe .F: fg).
Plecincl de 1a egalitatea
r gi derivind
q '' ( -y ' ): - =, f'@(y))'

-J"kU))q'(y) : f"(q(y)) oblinem
y eJ
o datd, oblinem a,,(y\: _I'@@)) . f"(p(y))
Derivind
inc[
o dat[,
- f " (q(y)) (q(y)) q'(y)f'" (q(y)) sJ',@@)) f" kAD e'@)_ q,,, (y) _ _ f"' f'u(s@)) _ _ -\f"'(q(y))le'\!) tf"'@(yDJ'@@) _ -31"'(q(y)) I"'@(y))f'(q(y))
f'6(q(y))
I'"@(v))
DERIVATE
Observaf mai sus se scriu
ie.
N o t i n d 'y : f ( x )
9i z:
I
9Q), apoi yt,:.f'
Si ,'r:
tle e" egalit6lile
J '
-r,:, ,i:
*,,, : _
l'i' l'r- sY';z

y,'5
gi y: r|(l) delinite pe un Fie funefiile r:9(*) Pro p ozi\ie. interval .I, astfel ei-fune,tia g este strict monotond qi eontinud pe /, qi fie .{l(q(t)) definit[ pentru x a rp(I) : J. Iunelia y : f(x): Dac[ funefiile I gi (l/sint derivabile de n ori intr-un punct lo 1-qi ilael este derivabil6 ile a ori in punetul coros. q,(to) *0, atundi func,tia y:f(x) : punzdtor x6 g(ts). Propozilia a fost demonstratd cleja pentrtr n - ,l'^ S-o presup9ngm n oarecate gi s-o demonstrirn in cazul in care I 9i "r[ sint adevirat[^ putittu 'de n * I ori in lo.'Atunci g ti + sint d.erivabile de n ori.',intr-o a"ii"*nif" vecinitate U al$itrgi g'Q) * 0 pentru t eU. Rezulti c[ func]ra lnversa : 9(z) este clerivabill de n oti in vecinitatea V
-1
q{U) a l:ui xo. Avem

L = , Y ,
i Vi) :
f ,,
0'(r) -*,rr: Y \"/
{ '(q(z)) --f-' q'(q("))
^- -
r/.
'
dar t-,gi g' sint derivabile de n ori in lo, deci gi funcliile compuse*' (g(')) citul 1or, /'(r), este d'eriil g'(qi")) stnt derivabile de niori ln ro. Atunci vabil de n ori in xr, adic|/ este d.erivabild de m f"l ori in ro. Conform principiului ind.ucliei complete, ptopoztlia este adevaratl pentru orrce n" c o r o I ar. Daoi g gi'{ sint dt.rivabile de a ori pe I, atunci/este derivabild ile n ori pe /. Derivind egahtatea
-1 ftt-\ J \-t {'(q('')) _r
e'(s('))
DER1VATE DE ORDIN
SLIPERIOR. FORMULA
LUI TAYLOR
301
{ile
oblinem:
-l
e"(q(z))
-1 -1 -l
-l
q'(q(z))
- +--tq@Dil p'(p(z)) @@D-. Q"@(x))

-1 P" (P("))
otrserva!ie'
Notlncl y":q's1
I _tJ Jx-
xi:
rtt :-.
se scrit ptecedente tf" egatitalile
u,.
, xt
y,;xi _ yi *i
g '- t t
3 . F o r m u l al u i T o Y l o r
-* - R, derivabild" .de n ori lntr-ul punct a' e I ' Aceasta Fie funcfia f :I --i'derivate exist5.nu numai?i a, dar n! o i11re*Ua ios**"a ca pfl"i-iidit vecinatate a-lti a. Pentru simplitatea expunerii, vom presupune intervalul'I' pe integ l derivateexist[ iele n Pentru fiecare ,c e I s[ definim polinomul
o 1vt(a)' r,(x): f(n)* 1-37'1a) +o ;f f"(o)+ ... + =*?"

polinomul ?d", definit pe -r, se numegte pol,inomul lui Tayl'ar de grad'tl tr, ata,gat funcliei f , in pwtctal a. Dacd' pentru fiecare fr e I notim Rn(*):f(x) - T*(x),
fr
atunci: T"(x) I R"(r), adici ( x - a ) "p l ( a ) , n - a . f , h \ * @ - n ) .{ , , ( a \r . . .. ' ' + -r * R,(*), t' Jlx):J\a)+lrr ,, " . ) r 2t "t oricare ar fi x .I. Aceastl egalitate, va1abil5 pentru orice r -f, se nufuncfiei/, in punc;;;i" fotrmwla twi, Tayl,or de ofuinul ?t, corespuniiltoarc ttl a. Funclia R" d.efiniti pe 1 se numegte restwl,de ordinul a al formulei lui Taytror. J@) :
DER]VATE
ln cele ce ttmeazd vom c5uta s[ scriem restul R, in altd formb, mai convenabili pentru calcule. Si ca1cul5m mai intii derivatele polinomului lui Taylor
: f' (4 + T'*(x) T
f" (o)+ . . . + \^=t* _ r, fr, {o),
T i @ ) : J " 1 d + T f " ' (+ o. ). . + ?#t*,@1,

TY-')Q4- f(n-t)@)+ t T f,",(n) rf)p1 = f@@); Ty+\1r; = o; Tf**,(*) = o.
Valorile derivatelorsuccesive ale acestuipolinom,in punctul a, sint* : T"(a): f(a); T'*(o): f'(o) ; Ti@) : f"(o);
7t"t(a) : f(nt(e,) ; f{n+tl (a) :0. Deoarece f ;i T au derivate de ordinul il, in a, rezuTtd c[ gi restul Ro: J - Tn are derivate de ordinul n in a. De asemenea,deoatece f Si T" au derivate pinE 1a ordinul n - | inclusiv, pelntreg intervalul.I, rczrtltb c5. 9i restul R, are derivate pin5 1a ordinul n - | inclusiv pe intreg intervalul.[. 4 Vom aveib astfel:
R*(x):l@) - T,(x), R'*(r):f'(r) - T'"(*), Ri@) :f"( x) - T' l@) ,
xaI; xeI; xeI; 'xeI,
RY-tt (*) : ft"-t)(x) - 7t"-r\(x), Rfi(a):ftn)@) - rf,i@).
Rezultd atunci R*(a) : 0; R*(a) : 0 ;Ri(a) : 0, . . . RY-', (a) : 0 ; Rf;i (a) :'0. O b s e r v a ! i e . Deoarece R, este derivabilS pe. 1, este continuS pe.I ; in particular este continui in a, deci lim R,(x) : Ro(a) : 0.
* Polinomul lui Taylor de gradul n, atagat funcliei /, a fost construit sd verifice condifiile scrise. tocmai astlel incit
L
h
DERIVATE DE ORDIN SUPERIOR. FORIVIULA LUI TAYLOR
Aceasta inseamn[ ce, Pentru :r s este oricit de mic, adic[ diferenla / micl; nrai precis, putem tealiza ca di de rnicl, d.ac[ luim pe z suficient dt pentru valorile lui r suficient d.ealljo iimatb prin polinomul luiTayTor T"(x). Vom preciza, inci, acest rezultat, arltind ci nu numai R*(x), dar -4!@- poate fi ficut oricit de mic, dach.x este suficient chiar raportl;i( x - o ) ' -
de apropiat de a. Mai precis, vom arlta urmetoarea: Irem6. R"(z) _ g. ,io'

x-a (r a)n
intr-ad.evdr, sd notbm g(x) : (* - o)'. Avem g'(x) : n(x - a)"-r ' g"(x) : n{n - 1)(x - a)''-z' : n! (x - a); frn-r\(x) : nl g@)(y) Atunci:
E@):o
:0 8'@) g"(a) : a
,
R * ( a ): Q ; R'"(a): g' Ri'(a) : g'
:0; :0 Rli-r)1a1 fr,-r)p1 :0 ;. g@\@):n!40 Rf)1a

Fie .r e -I arbittar. Deoatece Ro(a):0 9i g(a) : 0, aplicind corolarul teoremei lui Cauchy existi un punct c., cuprins intre a qi r, astfel inclt
R,(*) _ c@) n!^(ct) . g'(ar)
aplicind inci. o datd corolarul teoremei Deoarece R'"(a):0 Si g'(a):0, lui Cauchy, ejristl un-prinbti c, cuprins intre a gi c, (deci intre a 9i r), astfel lncit
nl*kr) : g'("r) R"(rr) s" @r) si d.eci R;@)
8"G,)
DERIVATE
gisim un punct f,ti'J',url':,8 { cuprins :";:'T!?T"""."1:r"li:,"tauchv

Rn(t)_ a*-')G) - nf;-t)p1 _n[i-r)G) . _ e@) s@_rt() Tn*:AF7yr_: nli-,)G) - nf,-t)p.1
aW - ' F 4 , o1--y E - a
(deoarece nf,-ttp1: 0, gg-t,(a):0 $i Z + a.). Daci alegemun Sir xe a, xa =f a, atanci _, ? u o gi En; a, deci: nf-t)co) - nl-t)k) : o, ? Ryr@) 1n- o
_ r@_t)@, ,(n_r)(eo) _> g{nt(a):
n_a & b
n! *
gi deci: Rn@n) _n *Rlit@) -"' g(xe) n t{*)P1 Deoarece girul xe + a, fih * a afost ales arbitrar, rezultl cl ft"(t) _ g. ,r_
zla adicb s@)
1i6 -&9) :9.

r-a (x a)fl
Ilaei/este derivabild e a ori rn puncruq l Gtr, lropozigie. atunci existd o func{ie a(*) definitd pe 1 astfel ea
ly"(*):0:a(a)
gi astfel ea pentru orice *, e .I sd avem @- a)tf,,(o)l+... (* - a)" .f(x) : f(Q a.!-: . f,h\ .' I J \ ' . / r _ r. . . + I 1ot(a)* 2l
*4"@)'
DERIVATB
DE ORDIN
SUPERIOR. FORMULA
LUI TAYLOR
305
lntr-adevir,
deoarece lim ,R*('),=:0, (x - a\n *-a

a(x) :
definim funclia a astfel:
n1 .R"(*)-_d,acd x ='.a gi a(a) :g. @-aY
tlr
Atunci :lt-T"tffi-o-: a.(a), si lI "@) R,(x):#"@)

pentru orice r-I (chiar pentru x: in formura lui rayror : formula din enunlul propozifiei. presupus ci funclia / este derivabili e).inrocuind
f"t
diferite din - 1 -- care re fixim. Il" q gi * doui puncte Fie de asemeneapun numbr natural o"r"".iu. de ordinul n, allormnlei tui iaylor tn punctul a, sepoate Sff,FlR-"-(x) scrle torma "^",^ sub R*(x) : (x - a1og, unde K este un num[r (care se schimbi o datd. ca x gi a\. Formula lui Taylor
.ino{# i" HTln"lfJ f;,?d ryfi ",1: arbitrare pe
de ordinulz in pirnctula sescriea""ip*tt"
il;"fti
,"1".rl.tf"fi
l@):f(a) + fff,td + ry.f,,(a) r.. . + "# Si considerdm acum funclia

litatea urmitoare :
(x_ a106. f@)1_
9(t) definitd pentru orice I e .I prin ega_
: fQ)+ q(r) ]t'Ul

(.1
yr"t(t) * tZUt"U) + . .. + r* * (x - t106. ;i'r"
Se verificd ugor c.5 ^fun-cfig g g.sted_erivabili pe -f, deoarece toate funcfiile din membrul drept sint dtirivabile pe r. Avem: p@) : l@) si q(a) : f(x). apli* teoremalui Rol1efuncliei g pe intervalul cu extremi.=.,,ltt"r.arrrc a gr r: existd un punct { cuprins intie a gi z astfelca g,(E) : 0 . D a r
: f,(t)+ q'(t) _y,,,(q a_V__A Tf,,(r) f,(t) lf,,(t) +

...+ ' (r-t)" _5 @ fw+r1 1 - i l t t - r !("t(t) - !(* - t)i-lK : '1 nt @ r; - (x -.t)" l@+\(t) - g @ - t)r-r g. 7x l.
20
Analiza matmaticd, vol. I
Egalitateap'(E):0 se sciie atunci ( xr :0, - , 1 ) p -K . 1 )y "w+t)(q) ?{x *t de unde '. - E'f-P+' 6 : @ J\"*t)(E).
'lF
Agadar, restul R, se scrie - a)t(x-..1)n-h+r R*(x) : U fv+\G). ,rl p sub aceasta form5., R, se numegte restul, lwi schl1mlick-Rocke.Lluind,p : I oblinem restwl' I'ui CawckY
R,(x):ry
Luind f :n f
R^(x\ :@ -a)n+t (t' I l)t'
f@+1)(4).
[ ')r.' rf ( z + r ) \{ E
1,oblinem restul'l'wiLagrange
ie. Punctul intermediar { depind'e,atitde a-.Side.x Observaf p..Agadar, ln formula 1ui Cauchy, punctul I este diferit de cit gi de % gi cel din formula lui Lagrange. Deoarece I este criprini intte a gi r, existd un numlr 0 (care d.epinde, ca gi {, de a., x, n gi ?) astfel caO < 0 < 1 9i
1:a+0(x-a).
Notind h : scrie : x - a., at:u;nciE: a* 0h, iar formula lui Taylor se
+ ! f'{o)+ ... * t,yt(a) -r Rn, f(o + h): J@)

; + 0k) (Sch16m1ich-Roche)
und.e restul R, poate avea una din formele R^:U#J\n+t\(a

n t p
n*:Yyv+r)(a
{1)
+ oh)
(Cauchy) ; (Lagrange).
formula lui Tayior
*n+r
-'!:.Jtn+rtqn+ grx) R*: " (n t-
in particular, daci 0 ,I, gi daci lludm a:0, cu restul lui Iragrange se scrie astfel:
:/(0)+ i f'{o) + (zfl)l' + u f"{o)+... + {,lwto) J@)

unde 0 < 0 < r (0 depinde d.e.r gi de z).
DERIVATE
DE ORDIN
SUPERIOR. FORMULA
LUI
TAYTOA
307
Restul 1ui Cauchy se scrie in acest caz astfel: Rn: (nt)-ty+r11_ fl"f+1(0x). Exembl,e.t) Pentru.fwclia-f(7):-e' definitd pe R, avem: f@)(x): er ar fi n e Ni hJ"i rot*"r"-iil 6;;ilrL restul ,sil")(0)^:-1, oricare 1d r,"grange in punctul 0 se scrie:
e":lJ * , fr', , r tn ,+ o t. 1 r +; + . . . i ;+etu, <"oo<
2) Pentru funclia f(*) : sin z definiti pe R, avem f(x) :0; ,f'(0) : l, f"(A) :0, f,,,(0) - -1, ,f'u(0): 0, . . . Formula lui Taylor cu restul iui l_agrange in punctul 0 se scrie
sin.u:
,r,-i,+;-i+
.. + (- ry-t!:-,cos 0r, (2n+1')

|
0 < 0< t.
,eR
3) Pentru fancfiaf(x): cos r definiti DeR, avem , f ( 0 ): l ; f ' ( 0 ) : 0 ; f " ( 0 ) - - 1 ; . f " ' ( 0 ) : 0 ; / . ' ( 0 ) : I , . . . Formula lui Taylor cu restul 1ui I,agfange in punctul 0 se scrie
cos ': i s.n, o u + ^ - f i + . . . + ( - r y # c o0 1j^. t

4) Pentru funclia f(*) :In (l l- x) definiti pe (_1, +oo) avem: t I 1 ' 2 r f " ( x \-f'(x): 1 f , , \, ( /x-\[:J * ; " , l+*' J \-l O+4r" I '2'3 - r)), r ( n \ t *-\ ( - 1 . f ' " ( x )- ^ /) , - t ! : r \-t ... \ (t * x)n _f
(1 x),
deci:
: 0 ; , f ' ( 0 ) : t ; f " ( 0 ) - - 1 ; f , , , ( a:)2 ; "f(0)
. . . ; , f ' " ( 0: ) _B!
Formula iui raylor cu restur lui lagrange in punctul 0 se scrie: l n ( 1f x ) : : - { + * " - '* n l +... + ,(-t),-r{+(_t)".*n*a
I 2 B 4' -16.', n (n+l)(l+ox\n+L
unde0 < 0 < 1,0 depinde de .s Si de n, iar x) 4. Puncte de extrem ole unei funcfii
_1.
$" ,f o fylclle reali definiti pe un interval I. l'eorema lui Fermat afirmi ci intr-un punct d.e extrem din interiorul intervalului, derivata funcliei se anuleare l.r*ti, aurioabild in f,ir"e acest punct). "ii" $tim insi cd"dinf,(xo) : 0, nu rezultd. c6, xoesteun punct de extrem.
308
DER]VATE
se va arbta mai departe ci, studiind semnul derivatei intr-o vecinitat-e allui xo, putem decide dacd.x.oeste sau nu un punct de extrem, gi, in caz affumativ, daci este punct de maxim sau de minim.' Dacd nu cunoagtem semnul derivatei il punctere d.in jurul hti xo, putem folosi derivatele de ordin]superior are tuntliei in ro (gi numai rn xij pentru a vedea dacl" xo este punctdeextrem. Teoremil. Fie/o func{ie derivabildde n ori, n}-2, intr-un punet a Q Is astfel ineit f'(o) :0, f"(a) - 0, . .., yrn-i(a) - 0, ytt (e + A. n este par, atunei a este punct de extrem aI lui /; daeil fr"i (a\<0 -l) Dae;d, a punct de maxim, iar dacd frd (o) > 0, atine i a eite pirri.t este tt""oi de minim. 2)*Daei-z este impar, iar a este punct interior aI intervalului r, atunei a nu este punet-de extrem aI func{iei /. Doarece^primelen - | derivate se anuleazl in a, formtla lui raylor, de ordinul n, inpwctttla,sescrie,pentru orice x g I i
@:.o)"yotla) f(*) : f(a) * * 4

unde
o@),
l)*
atunci
"(*):
0, ri a(a): g,
f@ - f(o): ry
* a(r)1. ;1wt(a)
Deoarece 0, avem li* "(*): tinff*' (a){ a(x)l : Jtfri (a).

Dacd ft")(a) > 0, existi o vecinitate V a lui a astfel ca ) 0 pentru x a V. lrrt(a) * "(x) Dac{, f{")(a) < 0, existi o vecinb.tateV afui aastfel ca ( 0 pentru x aV. * Trnt(a) "(x) D796, n este par, avem (x - a)" )- 0 pentru orice r 1, deci : Dagef (*)(a,) ) 0, atunci 1t"t (a) -t ) 0 pentru x e V, de unde rezultd"cd" "(x) f(*)-f(o)>0sau
f(*) >-f(a) pentrcx a V,

adici" a este un punct deminim.
DERIVATE
DE ORDIN
SUPERIOR" FORMULA
LUI
TAYLOR
309
xe'V' d'e unde
!t@
illD
<0, atunci |t"t(a)*"(x) {0pentru Dacef",\(e) rez,,it6.ca f(x)'-,f(o) -< 0 sau J@) <f(a) perftru x aV
adic| a este un Punct de rnaxim" a-este punct interior a1 intervalului 'I sd considera*^.""* "t"a "urot qi;(r- e)"> 0 claci d a c - [x l a iar m este impar' Ail;;;\i-"1{0 x > a, deci:' o(x) ) 0, pentrr x qV' de und'e rezultb d.acd, ft*)(a) ) 0, atunciJt"t(a) * cd:
f(*) - f(o) < 0 f(*) - f(n) > 0
adicr f(*) < f(o) adici f(*) > f(")
daci x 1 6 1 , x A V , dacd x l e , x Q V
gi decia nu estePunctdeextrem; atunci dacI |t"t(a) < 0 f(") >f(o) f(*) <f(o) dac| x 1o', dacdx > a,
de extrem'
x eV, x aV
gi deci nici in acest caz q' rllTeste punct
Doeafece J,,@) exist6, rezulta c6l, exist6.lntr-o lntreaga vecindtate observatii' interior al intervalului 1, atunci detivata f' arc prr, i.i o a lt6 a. DacL n "ste'poIr"t dacb ar avea acelaqisemnintr-ovecin6".t" lntr-adevir, a. semneiliferite de o parte qr'd".d;di tleci a n-ar '',.ai fi punct de tate a lui a, 'otnci f ar fi Strict monotonS in aceast6vecin6tate 9i extrem al lui /.
Corolarull.Fie/ofuncliederivabiliiteilou[oriinpunctul a 41, astfel ineit -f'(0) : 6 gi f"(a) 40' l) Daei -f"(o) f"(a\ < 0, atunci a este punet de maxiln' > 0, atunci a este punct de mrnrnn' 2i Dacf,
J,>
: Corolarui urmbtor stabilegteo proprietate reciprocl Corolarul2.Daei/estetlerivabilildedouioriintr-un-pu1ct. interiorallqidacd/a.qF.otto^*itti*,atuncif"(o))'0'iarilaei/ are in a un mlxim, atunei f"(a) 4 U' :0' Dacb am Si presupunemci a este unpunctdeminim' deci/'(a) este un punct a c[ reatlta ar aveaf "{a\ < tl, .tun"idin "orolatul^preced'ent : asadar o contrudi4ie 1a f "(a) ;;t;;se
e:";'""i;i e] I,a fel ," a"rio"? i""ti-.e -< J"@) a'
V !'^ maxim, atunci dact a edteutt pirnct de
310
rlor a e, I gi dacd f,(a) ,vl
DERIVATE
C o r o t r a r u I B . Dage
derivab{e t9 tuei in punctulinte!..este-: o, f"(a) : a, f"'!a) + o, ;i;;iori o'rrtr" *.,o ouo.,

d e exlrem aI funeliei
Fig. 98
$ 6. Regulile lui l,Hospitol in cazurile de teoremele.relative la operaliile "T::gr:i,: cu limitele trebuie intieprins *;l; direct pentru 6 ,r"a"" dacdexisti fi;lT"ltt, "" tt de folos in aceste caasri,prin asa-numirete ,,r"*uH1r?tii"i,tfiXt"rt",J9:
Aceste reguli se aplici. in caza|g gi in cazu.7 ?. o reduc la acestea. "o Celelalte cazuri se
9 1. Cozul --Q
Fie''I un intervar, ro un punct de acgmurare al s.bu(xo finit, sau infiniti gi funcliile -f gi s definite p"i;i;t;,i1"/, vom presupune ci g(x) =! 0 pentru =f "o excepfia,'eventual, a l'oi xo. fr xo, r gI. DacE hrf(n)+09iMg(x):g funclia f9poate sd aib5 sau poate sd nu aibi limiti in punctul ro. ^ e@)fn orice caz, deoarece l g ( z ):lo q i l e @ ) l > o p e n t r u :* * =* fra, x e I, avem
1im t
gi deci
r+r"lg(x) |
: - . { -' o c
" - , , 1 g ( x jI
umlMl : -ro., '
REGULILE LUI L'HOSPITAL
J.tI
Agadar, sint posibile trei situafii:
sau fimf@-:
+ co, sau lim/-(rl ---oo
salrfiml(/)-nuexist;,darfq)-".."
x-ro g(x) S@)
;i'u' ,rori"" rr""inJ# J'-l lo, *r. ""rnur*]
Vom cerceta in continaare cazal in care ambele functii au limita 0 in punctul ro. Teorema urmdtoare este cunoscutd sub numele de ,,regula lui l'I{ospital pentra.r"al!". T e o r e m a 1. Fie .r0 un punet de acumulare (finit sau iniinit) al nnui interval I, f gi g doufl fune]ii tlelinite pe 1, cu exeeplia, eventual, a
lui ro. Daed: 1)limf(*):0

x)fro
pilim g(x):0;
r4ro
2) / gi g sint derivabile pe 1, eu exeeplia, eventual, a lui zo ; 3) S'(x) t' 0 pentru oriee x # xo din I ; 4) existi 1in1fJ1).:.4 (finitH sau infiniti).
r'r" g'(x)
rttunei: a) S@) t' 0 pentru orice x 4 xo llin I ; b) funelia l are limitil in ro gi

0
fi.^f@:
*+*o g(r)
fimf:_(4_.
r-x" g'(z)
Demonstrafie. Vom considera mai lntii cazul cind. ro estefini,t. Deoarece g' nu se anuleaz\" nici la stinga hti xo, nici la dreapta lti xr, rens,7tb, cd,g' qistreazd un semn constant atit la stinga Ttti xo, cit 9i 1a dreapta 7ai xo, deci funclia g este strictmonotond.atit la stinga i:ui xo,'cit gi la dreapta lui xo. RezuitS.atunci cL g(x) + limg (r) adic[ g@) + 0pentru once* =p xo
*1xn din 1.
Si definim acum funcliile I 9i g pe mu1limea 1 l-f {ro} astfel: dacl" x- =p xo t ffu)' dacd"x =! xo lg(x) (. x"\ /:[0 1''' f\ l"^' g t ,( x n \)::1 i, 0 ---, d a c |x _ * o ] d.acx | : xo Avem: lim f(*) : limJ(x) : 0 : f(*o) ;
x1fro fr+fio
lim [(r) : lim g(x) :0

*1xo
g(ro)
deci funcliile I gi g sint continwe in punctul ro (claci / gi g nu slnt definite in..xr, atunci / ;i g sint prelungirile prin continuitate in punctul ro a1e func!11lor / tl g). In orice punct x I xo din -I, funcliile I gi g-sint derivabile (fiind egale, . in vecindtatea lui r, cu funcliile derivabile ,f il S) pi _respectiv : f'(*) f'(*), g'(*) : g'(x) * 0.
e1c)
DERIVATE
pql:g aplica funcliilor I si g teoremalui Cauchype inieivalul cu extremrtdlile in xô.Si xn: existd un punct [, cuprins intre ro Si xn, ln =! xo, 1, + xn, astfel ca i@*)-7@") _f'G*) . - E@") s'tE") E@,) ln plr'5, E@.)+ !(xr) adicd. E@*)+ O. Dar i@*) : f(x*), f @o): O, f;(Z*) : J,(E*): : 0, g'(8,) : g'(t,) E@*): g(x,), E@o) gi egalitateaprecedentS. se scrie f (r"l _ f'G,) s@n) e'G"\' ln plus g(x,) + o. m S [ o b s e r v dc i l l n - x o l < l x , - x o l ] i l x , _ x o l - 0 ,d e c i En+*o, iar lr 4 xo. Deoarece |n- xo, En* xo, avem4P-'A 9i deci :Ht#r:A;i , , \ '#-,4. $irul(rn), fiind ales arbitrar, rezrlt|" cE,
1i^f@)':1!:g^f'(x)
d-*o g(*)
DacS.alegemqlgir_oarecarefra+ *',.xaGf
, xn=f xo,pentrufiecaren
*-ro
g'(x)
gi teor-ema este demonstrati incantlcind ro este finit. si trecem acurn la cazur cind pentru a face o alegere, lo este infinit. s[ presupunem cb ro:_tT _T (cazul_cind se trateazd"l"'fuli: -xo": cd interrlalul -I este deiorma : I (a, _1_oc) cu o >'A ^^-^,-l:!;T lfe11nune conslderlncr, tn caz contrar, restricliile funcliilor gi g la dn asembnea inter/ val, ceeace nu modificb existenla rimitei funcliei { in punctul -. * s[ considerdm atunci funcliile F 9iG definite"pe intervalul io, 1) astfel :
F ( y ): r ( ; ) ,
G ( y: )r ( ; ) ,
o <y < !.
al
s[ observim cd F gi G se oblin compunind respectiv func]iile -f si g cu funclia u(y) : a"ttite pentru y *lalori in (a, f oc). {0,*) |, Funcfiile.F gi G verific5 toate ipotezeleteoiemei lpentru punctur no:o. 1) lim F(y) :0 9i lim G(y) : O. ln/#aevar , Iie yn']oo, o 1!o < ! . nac| notbm n, : avern :, . r , . ' , l l t fr,+ *oo,deci/(*" p 0lrE ,x *r ^ l, ;r,\).. .e. t) --w ) *+ Darl\xn):Jlil;r g\ " ')": g s\in gn (x )v -* Rezulti c6
F ( Y * ) : fl ; , ) - o e iG ( y ":)s ( f " ) * o .
313
Deoarece girul y, +0, lo ) 0 a fost ales arbitrar, deducem 1im F(Y) : 0 ti lim G(Y) : Q. y+o y-o
funclia u(y) : 2) Funcliile F gi G sint derivabilen" deoarece [0,;) , t^ I \ lar - l este d.erivabil6 P" / 91g sint derivabilepe (e,+ oo).Avem ;j' l'' v F'(Y\: - lf'[1) t
Y 2 "\ Y l '
G'(r\:-L
'/1\
n's'li)'
deoarece utt'(;)-,0. ,trnO
3 ) G ' ( y )t ' 0 p e n t r uo r i c e y = , 0 , ; ) , : A. 41 fim l-!(4' 1i1rr!!-(Y)-:

Y-o G'(Y) {. x++a g'(t)
intr-adevir,
p e n t r uy = 1 0 , 1 ) .
Fie y, -+ 0, deci
I !n
s[ notbrn r"
i atunci
xn -, 1-crc,
t-t J'@d.->A, satr
s'('c")
-, o
r (ii
gi deci
F'(yd -n n. G'(Y")
Cum girul lo + 0, !* ) 0 a fost ales arbitrar, re17.tlt6. cd"
y^r ' u) - 4.
t-o G'(1t)
Putem deci aplica teorema demonstratl" mai sus, funcliilor F gi G, I ' in punctul 0. Ded.ucemce GQ); 0 pentru orice y - e f0, r ;)E', p'U) _ A. ,r^F(y) : fim
y-o G(y) y-o G'(y)
Rezultd atunci cE g(x) t' 0 pentru orice x @ (a., +""). g5 fi^f 9- : 4.

r-a g(x)
S[ arit[m
21 A o\a
DERIVATE
Fie un gir oarecare x n + * 6 , !")Agideci

r, \ 'F / \;n/
fi,,)
_-_, A.
a; notirtdyn:1
uar** gn+A,
G(v") IJar
J \xn)
{ t _ l J I
/ 1 1
F( v")
^,
I \ !,r i
s(x,,) gi deci
" (l.r'* l_\ I

f(x*) _ O. g(x"\
G(yu)
Deoarece gir:nTxo -* + oo a fost ales arbitrar, g*f(xl:A: y^f,(x)

t-1-o g(x) *+ao g'(x)
re:zitltb, cb,.
gi teorema este complet demonstrati. Obse rvatii.,l' Condilia .ca g,(x).:a0 pentru orice r I xo din_ tr-o anumitl veciri5tate a lui *o'est" eSigian. o'ice-""f"f"rt" trei conditii posibil ca funclia
sint verificatedar g' se anureaia in punctLori"ii a" ,propi;i" A'#;f.

I si nu aibl limitd ln xo.
E xetnplw. Fie. functiilJ , f,(r)^: e-2.' 1cos.r. + lsry1l., g(x) = ea (cos r { sin z) definite pe .R. i) avefr fO - 0 ,i,lrn@ s@):o;' )^ 2) f $ e sint derivabile pe .p gi J'\r): -5sin r.e-tu;e'@): -2sin x.e-r:
t; u* l!:
taa
g'(x)
r+q
ri- I2 e-*: o.
I @ )_ r _ * r + z t g * : o _ , [ t * I I r+tgn c@) t_, 1*cts*/
TotuEi fuacfia
lui l'Hospital r:u este aplicabilE ra acest caz,- d.eoarece derivata g, se anureazd ._., rntr-un_R_:F{" ttr de puncte care tind cdtre { oo, gi anume in punctele hn, h lr;atlurral,
nu are limitb in punctul f
co.
nu este, in general, adeviratd. Daci I are limiti in xo, nu rezulti cd gt j- are limiti in xo; artf.el c f- ou ^r" limite in spus, d.ac5. fio, nu rezultd. cE"L nu are limitl in xo.
( g
2o Reciproca regulii lui l'Hospital
315
1O1 a"++.1 .
E*emplu. Fie funcliile / 9i g tlefinite p" lt
*, z
I
tr\ - | o l
J@) : x' sin l;

g(*) : sin x' 1 .
)t
"4,vem
. . J lrm -: r+O g(r) x2 sis. V ( -: ) . lim sin r n40
n lim *-O
1 z sin , - : - -,: x sin, u fr
-0 : 0 . 1
Frrncfiile/qi g stnr derivabil" p" - [-i, l. 2 : cos /, iar derivata g'nu se analeazdn"
*J2) [\
I
1 . : tol 9i J,@)-- zn sn ! "o" , , e,@) fr *, z *) zJ - fof. Totugi func-tia L {

I
nt
are ri-
raiteinpunctulo:
f'@'t
{(z) 2t sin r co9 1t {.
o'
2x sitt COS ./
cos CqS
I 0 I 0, clar cos x I nu afe 1imit6 tn 0,
.lyem nici
rrnr z-0
' : I cos _ gi nici raportul -, cos .r
tleci
functia
3'Apliclnci regula lui J'Ilospital funcliei
ry
^punctul
0, obtinem
cos ' : xsir: I : : \ , + :coso:1. .

Aceasta nu constituie o demonstrafie ce derivata funcliei a faptului 1i"6 ,rrr,?3 tJ=-I : 1, ci doar o verificare, ea ins5qi cu ajutorur cleoare_ acestei
sin z, care s-a forosit -"i
"f,c,rrat
"&
cind"li derivatele .f,gi g'au limita 0 in punct.'.I xr,limita ,,,1f "ôl llm'---:-- se Doate calcula - dac6 este posibil - aplicind inci o datl r-ru g'(x)
regula lui 1'Hospital funclii1or .f' gi g' gi procedeul se poate itera.
Exemplu. Apliciacl regula lui l,Hospital ,"iu* ,. t+0 ex esinr cos * de trei ori, obfinem .. ;; x le* _ esia* cosrz f sin* psinr cos.x sin x I esinr cos tc esin! sin * ,r^ lt x+'ft-sifltl,
.ft
I
1-cos* a2rsin* sinzcos
: lim
r+O
ex -
esinxao"s,
cos ,t
: t.
316
DERIVATE
ln regula lui l'Hospital s-a fol,osit existenla derivatelor intr-o vecindtate ahtixo, darnuneapSrat in ro. Teorema urmbtoare di o reguld.de calcul care necesiti existenla dcrivatelornumai inpunctul frs,rLlJgi ln celelaltepunctevecine cu r0. Teorema 2 ( C a u e h y ) . F i e / g i g d o u l f u n c l i i d e f i n i t ep e u r l interval Î gi un punct xo e I. Daei: 1) /(ro)l: 0 9i g(ro) : Q; 2) f gi g sint derivabile in punetul ro; 3) g'(x) 40, atunci: _a) existf, o veeinitate V a lui ro, astfel ca g@)+0 din Z 9i f@) :f:@t_. b) ' 1im
z+ro g(x) g'Qto)
pentru x*xa
SI observdm mai intii ci, deoareceg'(ro) + 0 9i e @ )- e ( t o ) g'(xo):1i* , t4ro fi #o
existi o vecinitateV
aluiro,
astfel incit, pentru orice x # c(4.__g@_o)-/. g,

* fro
xodin V, siavern
adici
g(xo):0), e@) +g(zo), sau (deoarece Pentru x*xo din Z avem

I@) _I@)-f(xo\_
g(x) a0.
f(x) - l(xo) a-fto
c@): s(4 -s@;: (deoarece .f(*o) :0 gi g(*o) :0).

g-@ x+4 g(x)
--s@01 g(*)
* fio
Atunci
f(x) - f(xo) .. rim /+na lt rto g(tto) fro _ f'@o\ C,@o)
,r^g(x) fr 14fr0
1' Regula1ui I'Hospital gi teorema 1ui Cauchynu 9b.*g rv alii. atr. acela.gi gi9p a" aplicabilitite. ln unele tazuri, ,tria din funcliile ,f ;i g este derivabilb numai in ro, deci in aceste cazrri nu se poate i"guli iui l'Hospital, ci numai teorema lui Cauchy "pii""
E xetnplu. Fie funcliile / qi g definite pe R astfel tt -.\ J (z/ : { xz dac| x este rational, I o daci z este iralional ;
Avem /(o) : o qi e(o) : o.
8@) : sin n
li
1
R.EGULIIE LUI L'HOSPITAI
317
g este derivabil[ Funclia / este derivabtT|' nuniai in punctul 0 ti {'(9):,0i 1P.,*1" Apiictnd teotema lui Cauchn oblrnem : cos z, iat C'Q) :1' pe -R qi {6) 0 f(t\ f'(0\
t:t*r:r1r) :-:o'
aici'
Regula lui l'Hospital
nu este aplicabilE
2" Dacb funcliile f ;i g sint derivabiie pe intreg intervallrl { s:}!_*o, l'Hoseste posibil ca teore'malLiCiucfty s[ se poatS apfica, dar regula 1ui aPlica. poati nu se pital- s[
E*e*nptu..Fiefuncfi.i1e / 9i s tlefinite* [;, 1' ]J"""t
f(*) :
I n, "a
[o
! d^c|. x 70,
d a c lx - - o i
g(x) :
l+0 74t)
sill z'
Avem lim f(x) : f(o) : Q, 1i-- g(z) : g(0) : 0' Funcfiile / 9i s sllrt derivabile * [;, ;) tt
(
f'(x\:\ [o
l
d , a c 6r. : 1' oi
l2tsinl-cos-daclx70, 1( n
e'@) : cos r' g'(o) : i a r g ' ( x )T o p e n t r u x={-;';) orice
Aplicincl teorema lui Cauchy, oblinem f(x\ f'(0\
,\"t(-):
punctul 0.
:-i
rto)
: o'
L
t'
Totugi, regula lui l'Hospital nu se poate aplica deoarece funclia
nu are limitd in
.a
ag:rl :
9, in cazttlm Pentru a demonstra regula lui l'Hospital ' Lema lui "rr"nevoie:d.e Stolz. Fie (o*) qi (b") tloui giruri. Daed girul (b") -'.4 (finit sau infinit)' este striet monoton gi nem[rginit, gi daed ?: bn+t bn
atunei ?t -* A.
t
318
DERIVATE
si presuounem ci girul (0") -ee' strict cresc6tor, deci (fiind nemd.r' \-u este ginit) b, -r +&. vom considera tntii cazul cind z4 este finit. Fie v : (a,B) o vecinitate oarecare a lui A, u 1 A < g. ^, Sdâlegem o vecindtate V, :.(o,, p,) alui A,astfelca cr( u,< A <
< p'< B.
Deoarecefunum5.r N',
bn+r -
bn
- A, gi Z, este o vecinltate a lui 24, existi

orice n > N' si avem:
bn
un
astfel incit pentru
!n*t-?-nevadic|
. D**t
u'<ffjf,<9,,n>N'.
lnmulttrir4 tofi. termenii cu br+r-bolo -"rL strict crescdtor), o6;inem (deoarece 9iru1 (b") este q'(bn+t- br) < an*r - ao 1p'(b*-y, b*), n )- N,. Scriind acesteinegatitdli pentru -1f,, ry, + 1, N, + Z, . . ., yL_..I, in loc de n, adanind membru iu mentbru gi fecfnd reaui#te l"l"Lr"r", oblinem
,"" , '' , ," o'(b*bN,) 1e*ax, ,--g,(b*- bx,),
lV, astfel ca bx, > 0 qi decisi b,)0, oricare'"' iik J wl-iilpatg"d-;;,;;"i;"*i)'ro, obfinem:
oricare ar fi n > N'. Deoareceb- - i
61- putem alege de.la inceput.
de und.e
[T r ), " ' (-tT ) . ; - 7 . B , -T) " ' [t H* f_.;.7 +p'F

deci
[-
Dar
b! -' -0, o, ;i T_
n'h - '*) + !v' - a,ei - bq1 q?N, - - ' - g,fr - s,. I b") bn I b*J' bo
Deoarece d { d,' < p, < 'B, existi pentru orice n ) N, s6. avem un numir N > N, astfel incit,
- P)+ u 1 a 'f t - ?b)*+ , i p ,t { r ' T < B, J T bn' \ b*l bn

deci pentru m 2- N,
".7,.g
REGUTILE LUI L'HOSPITAL
JIT'
sa17?!! e,V :
(o",9) . Deoarecevecindtatea V a7:ui,4.a fost aleasdarbitrar,
rczdtd cE ?! -" A. Si consid.erdmacum cazul cind A: * oo. ln acest caz, lubm o vecin[tate oarecare V : (q, +oo) a lui * oo. Alegem apoi vecin[tatea a 1ui * m, astfel ca u < s.'. V' : (a', + ".) Deoarece: &n+r- ln -+ f on+r on
oo, existd un num6r N' astfel ca pentru oice n)- N' sd

an*t ,1 a bn+t Qtt b, '
avem
Ralionamentul continud ca mai sus, folosind numai inegaiitlli1e din stinga gi gisim un num[r N > N' astfel ca pentru oice n >- N s5 avem
o.<!'
adicd"?le Iz, deundededucemcd ? -*" * *. b k b . in cazul cind ,{. : -oo, ralionamentul se face la fel, folosind. numai inegalitdli1e din dreapta 9i deducem cd ? --" - *.
vf,
Daci girul (b,) estestrict descrescitor,girul (c,) : \-b*) estestrict cfescitor, ;i

dnlrcnlr on cn _ _dn-ltbt+t dn b, * _ A.
deci, in baza rulionamentului preced.ent, rcat7Lb c5'

a cfr f r r t
de unde
d n a f _ : _ - - n . l A
be
Putem acum trece la d.emonstrarea reguiii lui l'Hospital cazul 3. Vom demonstra :umdtoarea teoremS rnai generald:
pentfl1
T e o r e rn a 3. F'ie #0 un pulct de aeumulare (iinit sau infinit) aXunui interval I, f gi g dou* funefii definite pe l, eu excep,tia' eventual' a lui ro. Dac[: 1) 1im lg(r)l : *.>oi
tr+No
2) f qi g sint derivabile pe -f, eu exeep$ia, eventual, a lui ro;
320
DERIVATE
din I; 3) g'(x) #0 Pentru orice * 4 xo
ai
qi Atunei: funclia | ^" Umitfi irl ro f(r) : tm !9 g^ '*1" g'(x)

g@) r'ro
"-.trufi- #:
/ (tinith sauintinitd)'
Vomconsideraintiicalz:dcind.,ronuesteextremitateastingiainterL ^r" in xo I'imitd' l'a stt'nga egald' c'a a' valului -I gi vom arftta c6, funclia osim numai giruri strict crescltoare
(g(tJ) '91te yyar^g!!t' rcuit|' c1 lg(r")l + * m, deci^9irul interval $ e pe fiecare / cl""uiiuil6pito_t roit"oi"-J aplicim ca si astfel no I u"ii'xn"1 \o (i-";;.it lre,, ,c,+t): glsim il"p"oJ- e,E
f(xn+'\ - I@') - f'Gd . s'G*) 8@*+,\ g(t") cd l' + xn 9i l* I Dar, d.eoar ece tcn + xo' tezlflti. tco 9i din
Y:"#:
cr '4 deducem m'

f(ttn+,)-I@') +A, g@*+') - g(t")
'4eid'eci
deci aplica lema monoton 9i nemlrginit' Putem Dar girul (S@)),este strict ca 1ui Stolz, 9i deducem
f(x*) - a.
8@*) aceasta icxo ' xo a fost ales arbittat, Cum 9iru1 strict creschtor seamnd c[
Y^ J(r).: tr.
raro $(z)
clacd se considerl c6'g'(r) {0 Acelasi rezrllltat se obtine 9i orice x I ,6o din 'I'
Pentr:
327
Dac6. xo nu este extremitatea dreapti a intervalului ,I, se talioneazd in mod. asemhnltor 9i se d'educe ci y^ fln)-,: A.
fr4no g\t()
Dacd xo este o extremitate a intervalului .I, limita in ro este. egal[ lateral|, cafe are sens in acest punct, 9i prin aceasta, din cele limitl acea cu demonstrate mai sus rezultl c6 7im f@) : A.
x+ro g(x)
Dac6, xo este punct interior a1 intervalului -I, din egalitatea limitelor laterale rezaltd" ci funclia !- ^t. limite in xs, ega16cu ,4., 9i teorema este complet demonstrat['
E*em'blw. Avem 1im ln x: I oo 9i dac6 a > 0, lim zd:
11@
oo' Apoi
(7nx)'
I
'lim "*-t -
, @")' :
uxd-r I
0pentru x I
0 qi
firl. -L
a* "-a
0 cle unde, apliclncl regula lui l'Hospital, I
oblinem:
n;:
Acest rezultat
ln*
) ' Y*-^ : Y . , , " : o '

mai lnainte pe altd cale'
a fost obfinut
obs e rv alii. 1. condilia ca g's[ nu se anulezein nici un punct fr * xo din -I este 9i aici esenlial1. lnu are 2" Dacdf- no ^r" limiti in punctul frs, fl1J re,,tlt1 ci nici
g o o
1imit5 in acesi punct. 3o Practic,-regula lui l'Hospital se poate folosi cind gtim s6'calcullm 1^
*-r"
I'V) (in canl cind exist[).

g'(x)
mai ugor d'ecit Sint cazuri in care limita raportului { oo .u caTcaleazd

I
limita.taportului 1ui 1'Hospital.
/ gi deci in acest caz rllt este indicat a se folosi regula , c
Exernple. 1) Fie /(z) : e* 9i g(x) : ex * a-' definite pe R' "-* Avem lim JQt) : + co 9i lim C@) : + "r. x+*a r-+d -er' - e-t + O pentrt x I 0' Apoi f'(t) : et + {@) : er 2l Analtza matematica,vol. I
322
Avern
:_:___L
DERIVATE
f(x)
er - e-n
ex + e-t
f'(x)
g'(x)
sr n e-rz
er flx\ e-r LV;,.j'.. i.
::::
.E*s --2;:-'
: i:
!.'?
g(fr)
DacI nu gtim de la inceput sI calculam lif'( *\ Um af

t46 g'\fr)
i*, aa@ glT )

poate
atunci nu gtim sh calcul5n nici

(chiar clacb gtim ci limita
gi
deci
tegula
lui
l'Hospital
nu
fi utiTizatd
eristh.). Limita functiei 1

g
se poate calcula insd direct: ez - e-* iim _: gx a's-r ,-1 -'e-U -: -l a-% z definite
jim n-*l
rpe lR. Avem lim /(z) :

11@
2) Fie funcfiile
f(r):\/lT-n,
Si g(z):
co,
lim g(z)":
z+@
o. Apoi
f , t r y \_ r \*t tl1-'1-ii'
f L T a
r &
o,(x):1. b
Avem
f(x\
g(x\
1/TT7
x
l'@\ : :
g'(x)
Yl + t'
Aplicarea regulii lui l'Ho,spital in acest caz ru calculEm limita funcfiei I ' Aceastd limitd se poate calcula lns[ direct:
ne ajut6, tlacE nu gtim tle la lnceput sd
Hry:HN-#:nl?:vo+,:l
Regula lui l'Hospital se poate aplica de mai multe ori, fie pentru o ' -, I1epenErucazd*3 : cazul ,@ l. Fie 16 un punct de acumulare (tinit.sau infiniQ corolarul at unui i"t""""t I, f Ei g doud funclii definite pe .I, cu exeeplia, eventual' lui ro. Ilaei a -ii ftr""tlitr / gi g slnt derivabile de z ori pe /, cu exeepfia, eventual a lui ro;
Zi'get @) +0 pentru orieex f^fq tra/; : f o'c, : 0, sau lim lgtdt(r)l tm gti)(z) 5j ii-' jotixl,J O F t4to *157 &4fro i:A,1,2;...,n-li /'ll(11 : 'd (tinitd sau infinitd)' 4) ' existd li* (x)
*t'" gA\
323
Atunei: a)gP6\+O,g'Qc)40,"',gta-r)(r)t'Opentruoricer4xodinl;
tuc1 qfi limita
'l-7, e@) {@) pentru n: I coroTarul este deja d,emonstrat(in teorema 1.9iteorema 3). - l,9i s5. aritam atunci ce este adese-l presupunem ad.evirat pentru n vbrat '--- gi pentrto n. dpfi"ind teorema 1 sau teorema 3 luncfiilorlo-t) ti g(-rt, deducem (x) + O pentru orice r I xo din' I gi g(a-r') c5.
t#L f@\_t^ r,!L: . . . : lim r,:::-:)y_.:1im b) "t lim 'n" g(*-t) 1x1 x'ro g(nl'(xl )i"
(x): fim fY),Y),:,q. ,r^ IP-\ g(n) (x)

-*--^
io,
gl-tl
{
OT
1x1
r+xo
s(x) d.eunde re:.rtlt| punctul a) a1 corolarului, 9i c[
- l' rczulti" cL: Deoarece am presupus corolarul ad'ev6rat pentru tu pentru orice z f ro din I' +0, g'(x) + 0, . .., g(-].)(x) +o
,,::,#: !:,#:...: :\T"tffi

fim !:
*aa fr6
rezu\tL gi punctul b) al corolarului' --E;;;P\". de * unde Sla'aritat mii tnainte c[ dac[ a ] 0, atunci oo.
re Vom regasi acest rezaltat aplicind. regula 1ui I'Hospital de n ori, unde ca astfel este. un numlr natural n - | {-u4 n. Atunci q.- m-{ 0 sau n \tm
n-a
d' >- 0, deci

lim
fr)@
*:"*-'9i
* oo.
lLT
*"-n}O
tn
frd-fr
xn-nd:
Putem deci aplica de n oi regula 1ui l'Hospital:

,\"i
Iim!:fim'n
*" )-i "F-,
: -l i m -
ili'* a(u-t1xc-z
^:.!.:
t-o
l i n '# : + o o .
u(e-l).
. . (a-nll)F-n
Corolarul 2.Dac[ iy tuneliite ,f qi g sint derivabile ile z ori tn p'nctul 2) f(xo) : f'(xo\: . r. : f("-tt ('o) : 0,
g(xo): g'(xo):... 3) gt ) (xo) + 0. 3 g ( ' - r )( r o ) : 0 ,
tco A I i
324
DERIVATE
Atunci: - - . . . -oriee _ a) existi o veeiTiltate a lui ro,-3s!fglea pentru x 4 xo din V s i a v e mS @ ) . + 0 , g ' ( x )+ 0^V , . . . , g ( ; - t )( * ) + O ; b) lim l!
r+*o g(*)
: fim J'l*) :
r+rn g'(*)
. . . : liarlw\JA :f?)Jb)
t+rog(n-t) 7x1 g@) (xs)
. .Aplicind teorema lui Cauchy func,fiilor yt-t) gi g("-1) deducem cd: existi o vecinitate V a hi xo asifel caj' ftn-t)(x) t' 0 pentru orice r :..t xo din V 9i 1i^f(,-t)(x) :&_@o) .--*"gt -1114 gr-\ (%)' tul Deoarecefuncliile f, &, f', g,,... J:V-2),g(,-z) 5irr1continue tn punc_ fr0, avem
a+*o
t i m f t h t ( x ): f ( h ) ( x l :
0,
k : 0, l, 2,..., n _ 2; h :0, 1,2, 5,..., fr _ 2. | gi se obline
7 i mg l h ) ( x-) g ( o l ( x o :0 ),
,-fr\
se poate aplica deci corolarur regulii lui l,Hospital pentru n concluzia corolarului de fafi.
Exewplu' Fie fu,'cfia f : r+ -R, derivab'i d.e n ori in punctul aer. Dac6 -R, este testul de ordinul z al formulei iui raylor'cotesp ii)ato^r. acesteifuncfii, in punctul a, s-a d.emon-
- o. ,r- -%4t-a (x - a)e

Aceastd egalitate o putem demonstra acum folosind corolarul 2. Avem:
: o,R;@): 0,..., nf,)p1 : o. R^(a)

Daci notdm g(x) : C(a) : Aplicind corolarul (r a\n, avem . . ., g(ft-l)(a) : 0 , C @ ) @ ): nl I O.
0, g'(a) :0,. deducem cd:
fi^
*i&
R:(4
g@)
-r'^
t-a (r
Rn@)
a)n
o:n
nl
325
3. Alte cozuri Pentru ce1ela1te cazari nu avem reguli asemin5toare cu regula lui l'Hospital, insd aceste caztri se pot reduce la unul din cazurile .uo 3 , 9 U c o astfel poate se aplica regula lui 1'Hospital. vom lua pe rind celelalte 9i cazui care se ivesc. la adunire (oo (6i".; 9i ta p;;;; 1a i"-"f1ir" ".;, (ff, 1- Fi -o). - -.o'..Fig . . .1) C.az.wl, 1o u1. p_u1c! de acumulare (finit sau infinit) aI inten-alului I. f si g doud funclii atynlt, ti a;;i";bii" f"'r, eventnal, a Lui x'0.' "" """"p,ti"i g(x) : f oo,
OO _OC,
i S\r) + 0 pentru orice z =f xo din I, al funclii1or f ;i g' Pentru orice r =! xo din 1 utjltiti"
f(x) -_e@) 1
f(r) - sk\ :
t1
r+ro I g(*)
f(4 s@ : t@
t f@) c@)
f@
I@ r@)
fim'f-1- - 1l:
o,
lim
r+*" f(x)
1
g(x)
f(*) l
:o
- o Am redus astfel cazul oo - oo l4 1 :aztl -. Daci in acestultim caz se poate aplica regula rui l'Hospitar, atunci pot"calcula limita funcliei
l _ I s f -s1 t ' fe apol lim lJ@) - e(x)1 : F uo
1 _ 1
tim!@--J@ .
*+x" I
O b s e rv at i i. l. pentru a put9a. -aplica regula lui l,Hospital tiebui" de ra numi-tor sd nu se anuleze ltt:-..^lt:it:port, "";;;i;';ta*fuirc!iei ln rucr un punct x # xo din /. Dar
f(x) s@)
(i*l:-rffiffiP,
# xndin,I. Deoarece !.(.x)s'@). f(*) > 0 9i s(#)>'0,"o pentru f,W)e6)*f(x)g,(x) =xe, "ontiiii""siiri"ienii :^ anuler"in aceleaqi Siq' si nu se puncte, ,ai"E.1gl ^"-:t: "r .f' nici t ' g si nu aib[ rn comun un punct deextremi" ;;.'-"""i"le1it""G deci trebuie ca f'(x\g(x) * =* 0 pentru orice r
326 gs44':1, 2) ' Dac[

*'x" f(r)
DERIVATE
atunci putem red'uce caa;i- oo-c,o La caztl! 0 g I I
9i in modul urmltor
f - e s : f" { t - t l :
t f )
'/
f sau:
t f
- l i s: , f - s: ( + "
s
c pentru a putea aplica regula 1ui l'Hospital in acest caz, trebuie caf'(x) + 0 pentru ori'"" , i xo din"I, sau g'(x) i 0 pentru orice r * xo din I' Dace fim6(") + l, atunci
t'rof (x) -t -\1 : t : timf(x) Iim Iirr"lf (x) - s@)1 [t ffij (
dupd cum y^44*-tn J \* )
este (
I sau )
1.
1) Pentru r ) 0 avem Eremptre. 'x-lnr:*[r\

deci
):t
2) Pentru"=[I
( , t_ r n r ) : i i m " [ r
( n ,'t)' -sinx-x E x sin t( n \
_,t1^,,
!n' x,
: o _o ( .1 . j _
o) :
@.
nlv'an'en
1x deci
sin ,t
s ' itm(sin E-n):0, xao
limxsinr:0, *+o
(1 - =-1-l: u- g#:-,* ,,zsinzi sinxJ ilo\*

"--o
- =9Y- I - *+0siox+ttcos' xsit x 2' --.,-.-ii:S
: r ^ * - - n m - = # : ! --: l t : 0 . tt
r+0 cos n + cos x r sin
i'o 2cos x -
eventual'a qi iIti"ufile pe 'I, cu excep}ia' n aorie'il{"iiil"ri"il" oo : " 1im Daceiim 11x1: 0 9i lg(r)l + atunci,p"otliltoo" Iia.fl1;lti;#it ln cazulQ ' oo'
2\ CazulQ. oo. Fie ro'un punct de acumulare al intervalului !'.f lui
'ro'
Si
REGULILE LUI L'HOSPITAI
327
Putem presupune cL g(x) 4 0 (restringind,, 1a nevoie, domeniul de defi-' nifie). Atunci
f (x) s@)
f(x)
I
e@)
I t1 l i m g ( x ) : 0 . Am redus astfel cazul 0 . oo la caza! 9 . naca in acest caz *-xo 0 SC poate aplica regula lui l'Hospital, atunci putem calcula limita funcliei f gi apoi
I
fi4f,o
lim f(x) e@) : fim M.

lr" I g \1t)
Pentru a putea aplica reguia lui l'Hospital in acest caz, trebuie ca g'(x) + 0 pentru oncelxi,fi xo din I. Observalie. D a c l ,J ' @ ) * 0 p e n t r u o r i c e x ; z o d i n - f , a t u n c i .f(x) + /(ro), deci f(*) + 0 pentru[orice x * xo din I. Putem deci scrie
:t+ fk)s@)
f(*) gi am redus astfel caz'glO . oo la cazal 3 . Regula lui l'Hospital este apli1 fcabili in acest caz, d.eoare"u f )' : + 0.
\i) 12 Etemplu. Dacd a ) 0, atuncii4 zdln t: 0, (z > 0). : d).
lnx I
frd I
Avem lim *6 : O gi lim ln t r+0 *)O Pentru*>0putemscrie
t d 1 n 4 _ -
x+0
i i m r a b rx : t i m Y : t t r-0 I n-O *d,
tt
_L *+r
:t^L
n+O -
ct
: O.
. . - 3) cazurile 90, l:-, ocf . Fie %o r7'. punct d.e*acumulare'a1 intervalului ,I, / gi g doln funclii definite gi derivabile pe .r, cu excepfia, eventual, a punctului ro. Presupunem c[ f(x) > 0 pentru orice r I xo din I.
DERIVATE
Pentru orice r I Daci existl ^"f(4
xo din 1 avem lf(x)yat - ee@)ttf(r\. In f(x) : A (fint sau infinit) atunci limlf(x)fc@ - ea.
fr-xo
Dac[ lim f(*) :0 gi lim g(x) :0, sintem in cazul 00, $i deoarece 1im 1n f(*) : - @, acest caz se reduce la cazul 0 . oo.
xlto xlin
Daci lim f(*):1 gi 1im g(x): oo, sintem in cantT I'gi deoarece tr)fro N-Xo 1im ln f(*):0, acest caz se reduce de asemeneala ca:.;rtl 0 , oo. nlxo Dac[ 1im f(*) : + oo gi lim g(x): 0, sintem in caatl -o gi deoarece 1im ln f(*) : * -, qi acest ca, se reduce la caatlO . oo.
tr-No *-fio fr)*o
Pentru a calculalimita funcliei g(x) ln f(x), scriem g(x) lnf(*):'+I

c@) sau g(x) ln f(*) : -3!L rt f(x) gi astfel acest caz se red,uce \a cazaT 9 ."o
0
co @
dacd' g(x) t' 0 pentru n * tco
aacef@) + I pentru x * xo
1oDaci notdm h:fs, aplicind logaritmii, oblinem
Observafii.
ln k(x) : s(x) rn f(x). Trebuie deci si ca1cu15.m lim ln h(x) : A gi apoi 7im k(x) : ea.
parte, putem scrie Pe de a7t6.
I
1s: II + (f - 1)]1: {fl + (/- 1)7f-t}c(f-t), dacdf(x)# 1pentrux =f xo.Deciin cautll', adicE incazulcindlim/(*): I
gi 1im g(x) :
4-r.
I
oo, avem
lim [1 t
(y' -
\)fr-t :
e.
329
Agadar, dac6 lim

14fro
- ll : A, at:unci e@)tf@)
:\T f' : *.
Totul revine deci, in cazu.ll* ,la cercetarealimitei
fr+xo
rlmg(x)tf@)- rl.
Observlm cd sintem in caz;rtl 0 . oo pe care_l putem reduce la unul din cazurilu 9 .ro - , scnlncl
0
@
- \:rP-J e@)lf(x)
t(-)
: su) e@)lf(x)-11
I
I@)-1
Exemple. l) h(x) : *r Aveft ln h(x) : deci x 7n t qilim i)o tln n :0
defimitd pentru z ) 0.
Timxx:eo:1, s+O
t I - \
2) h(x):.o"*7
Avem
clefinitd pentrrx 10,

I
xel
|
-_,
al.
' o l
tn klx) : 1 gi lim --1n x<0 *2 cleci
ln cos *
1l i m "+ ^ 6n - r 2 r + 0 x a 2 '
cos r:
_ ag Jr lfi, cos - - - jt '' lim 1: lim . 1i2 t+0 ;; 2n
*7: ,-' : # "\l "o,

3 ) h ( x ): [ 1 _ ; .
Avem
lnh(r\:sinzln I
r;"""
d " r i o i t dp e n t r u . r 1 0 , x = ( -
+ , ;)
1 _
- s is _ n i n xrlln n 1(_ ro ^ .sz - \1 l _ c
"orl:
330
DERIVATE
stn *
lim sin xln r+0 (r cos.{) : u*+0 ln (1 I sirr , cos r) ,{0 I cos* COS,Z siarz t
r,l ":: S siue r cos sil:3 tr I r : - i i m.. ;:_rlro .1--lim3sinftcosx:0, ./ r+0 COS ./ z+0 | - COS r+O Sin Z *a0
deci rim in h(x) : 0 ei deci
}5
[G
."*)'io,:
,o :
1.
$ Z . A p l i c o l i i l ed e r i v o t e l o lro s t u d i u lf u n c t i i l o r paragraf vom arilta cE, derivatele d.eordinul tntii gi d.eordi-.-' ,1," ne Test nul dol dau indicalii importante asupracomportdrii funcliil6r.
l. Derivotointii. Intervolede monotonie. Puncte de extrem
vale.
., ,,-rli?{ de tnterual4. lefinitl tl lnrlnlta) ",f^"i:!i: Vg* plepupu-+-e,,c5, funclia/este.derivabild. pe -dil'-,E.mulfimea E, cu excep_ ,. fia unei mullimi finite sau numdrabile a" pon6tl Fie -E' submulfime,a lui E pe care esti derivabiL./ Mullimea E' este de asem&ea o re"uniune finit8 r"o i"ti"it[ de inter.
Reamintim urmitoarele rezultate : ud pe un interual I C 8,, atunci fwnc_ ad pe un. interaal I C 8,, atwncifunce un interaal I C 8,, atwncif, pd.streaJ '
pe o mul]imeE, careesreo reuniune (finitn
c5. funciia / este strict monotoni pe nu se anuleazd.. entru a determina intervalele pe care vale de monotonie ale funcfie1) : E pe care funclia f este derivabil,d, ;i r r ' i,n csre d.eriaata f, se anwleazd (rd.d,dlia f'(x) : o, x Q, E'.
APTICATI]LE
DERIVATELOR
LA
STUDIUL
FUNCTIILOR
331
_t
. . 3) Sa descornpune -rryillimea E n'ici un aselilenea. interaal, d.eriaataf' pe care derivata nu se anuleazl, se o1 este definiti funcfia, innpdrlinduJe m nu este derivabiid gi prin punctele in, ci derivata nu se antTeaz| r,e un ir 4) Pe fiecare interval 1 ie care derivataJ'nu se anuleazl, eapistreazi acelagi semn. Se deierm'ind. deriaatei pe I, calcu.lindvaloirea derisemnwl, .tei /' pe un interval 1, se determin6
;i:; iil':'"$?:T::'::ffi "i"j,rili:
Rezultb apoi gi punctele de extrem ale funciiei: a) Fie ro un punct interior al mullimii ,E, ln care funclia / este con. tinud, ;i fie I intervalul din E care-1conline pe zo gi astfel cd deivata f, nu se mai antleazd,pe -f, cu excepfia, eventual, a l:ulixol (dacb/ este derivabilb in xo). Dacd pe I f.tnclia/ este strict crescd.toare la sti.ngalu.i xo ;i strict descrescdloare la dryaPi-a lui xs,-atunci 1o est rn punct d,emaxim al funcfiei. Intr-adevir, deoarece/este strict crescitoare 1a stinga 716i xo, tuncgia are limiti la stinga in ro gi dacd"x I xo, l c e I . f(x) < l(*o - 0) Deoarece,f este strict descrescdtoare la dreapta lui xo, funclTa are lirniti la dreapta in ro gi dacd xo { x, X Q I . f@o * 0) > J@) Deoarece / este continuS in xo avemf(*o - 0)i: f@o * 0) : f(xo),
oecl
f(*) < f(xo), oricare ar fi x # xo din .[, adicl. xo este un punct de maxim a1 funcfiei. Se demonstreazd 1a fe1 c5: Daci pe -I funcfia/ este strict descrescdtoare la stinga r:ui xo sistrict crescdtoare 7a dreagta 7ui .xo, atunci ro este tn punct,de rninimt.al idncfiei. Din aceste observalii reztltd urmitoarea-regul[ : pe f , deria.ata J' are sernnwlI la sttnga lwi xo;i semnul _ la _ .Da9d. dreaPla l1.ti. xo, atunci xr_esteun purict d.emaxim aI funcliei J; dacd fe I, de,iaata!' are semnul,.- la stinga.[ryixrg,i semnwla tddreaptitr; *r, oii"rl; xo estepunct de rninim al fwncliei f. Dacd derivataJ' are acelagisemn de o parte gi de alta a rri xo, atunci n punctul de extremT#', atunci, conrod necesar f'(xo) :0. :o e E este etctremitateasti,ngd, a tnni derivata nu se mai an:uleaib., gi cI
332
DERiVATE
funclia / este continud.in xo, Sb presupunem d,e asemeneac[ *o nu este extremiiate dreapti a nici unui inlerval din E. in aceste condilii: - dacd pe I (la d,reaptalwi xo) d,eriaataare semnul -, atunc'i xoeste wn pwnct de max,im,' - d,acd. pe I (l,a cl,reapta lwi xo) deriaata are semnul, { , atwnci xo este un fwnct de minim. la dreapta intr-adevdr, in primul caz, fanclia este strict descrescdtoare lui ro, deci f@o) : f@o * 0) > f(x) pentru x e I, adicl. xo este punct de maxim, iar in al d.oileacazftnclia este strict cresc6toare 1a d.reaptalui ro, deci f(xo) : f@o + 0) < f(r) pentru x e I, adtcd, xo este punct de minim. c/ SI pres'upunemci punctul xo e E este extremitatea dreaptl a unui interval / (din care este formatl mul]imea E) in interiorul cdruia d.erivata na se mai anttleaz6.,cd funclia'/ este co-ntinud in xo gi c[ ro nu este extremitate sting[ a nici unui interval din E. In aceste condilii : - d,acd. pe I (Ia stinga lwi xo) d.erivataare semnul,- , atunci xo este pwnct d,em'inim; - dacd. pe I (Ia sti.ngaLui xo) deriuata are semnwl *, atwnc'i *o este punct d,e tnaxirn, Demonstralia este-analog1 cu cea a cazului precedent. Observafie. In ultimele dor6" cazrri, funclia f poate fi derivabilb in xo, fdrb ca d.erivata sd se anuleze in xo. Rezultatele privitoare la intervalele de monotonie gi 1a punctele de extrem se trec intr-un tablou cu trei linii: in orima linie se trec ounctele care delimiteazd. intervalele mullimii -8, pulcteie in care d.erivata niu existd. -anu1eazl-. gi punctele in care derivata se ln linia a doua se trece semnul derivatei .f'. in linia a treia se trec extremele funcfiei, gi se indici prin sigeli comportarea funcliei (,ttdacd" este strict crescltoare gi \dacd este strict descrescitoare).
Exemple. 1) Fie functia f(x) : ex - r definitd pe R. Avem' f'(x) : et - I penttu orice z g R, Ecuafia er - | :0 are solufia x : o. Ilrtervalele pe cate derivata nu se anuleazd slnt (- co, 0) gi (0, + co); pe primul interval avem f'(x) <0 d.eoarece f'(avea f'(x) > 0 deoarece f'(1) : l) : e-1 - I < 0; pe al doilea interval - e r - 1 ) 0 . Punctul 0 este punct de minim al funcliei gi,f(0) : eo : 1. Tabloul variafiei funcliei este:
f
Deoatece minimul funcfiei
n (1)
v
I pentru orice zR, adicd er tt ) 1
este 1, rezultd cef @) b e ' ) x * l , x e R .
APLICATIILE
DERIVATELOR
LA
STUDIUL
FUNCTIILOR
333
Atunci,
cu atit
mai mult er>xpetttttoricerR.
Acest rezultat 2) Fie funclia
a fost obfinut anterior pe altb cale. x - x clefiniti pe (0, f co). f(x) :ln 1
I aresolufiar: I.Interl pentru otice x > 0. Ecuafia - - 1:0 x t t valele pe care clerivata nu se anuleaz6 slnt (0, 1) gi (1, f co). Avem f'(x) > 0 pentru / (0, I), I / l \ deoarece f' l=l : I > 0, gi f'(x) <0 pentru r ) I deoarece f'(2) : - - I < 0. Lvemf'(x)
" l2l
Punctul I este un punct de maxim liei funcliei este:
al funcfiei ti,f(l)
:lnl
I :
-1.
Tabloul varia-
+ + o - I
) f'l (-l) \
Deoarece maximul funcfiei este - 1, rezlrtltl cE /(z) .-< - I pentru orice z > 0, adicd lnx-x-(-1,sau lnz-<zAtunci cu atlt mai mult lnx<tpentruoricer)0. Acest rezultat a fost obfinut anterior prin logaritmarea inegalitbfii e' > x, (x > 0). 3) f(r\ : Avem
t t*l :
1,
r>0.
x2*l ----;tlefinitb x - l
pe (-co, 1) 1J (1, f co).
x2-2x-l (x - t1z' | + l/ 2 9i r, : | - lT ; ln aceste puncte,
Dcuafia xz - 2x derivata se anuleaz6.
I : 0 are solutiile ,tL :
Avem /(r +{4

Tabloul vatiatiei functiei
: 2$ + {4, f0 - 14 : z$ - t/q.
este:
r-lT
M
r+1/2
-r
?n
2Q-{4
\:l
2$+14 /l
334
DERIVATE
2. Derivoto q douo. Convexitate si concovitqte.
Punctede inflexiune ..Simpla cunoagtere a faptului c5. o funclie / este, de exemplu, strict crescEtoare pe un interval .r, nu este totdeauna iuficient[ lpentru a ne da seama de forma graficului siu. De exemplu, funclia l@) : y'i aeiinite pe i0, + .-) este strict crescdtoare, insb acest fapt nu este suficient pentru a decide Sacb graficul siu
Frg. 99
Fig. 100
are forma indicati cu linie continuE sau cea indicatb cu li nie intrerupt in figura 99. O funclie derivabilS J: I + R poate fi strict cresc6toarepe .I in ,doui moduri, dupi cum tangenta la grafic, in fiecare punct, se afll sub grafic sau deasupra graficului (fig. 100). In primul caz grafical este o curbl conaexd.,iar in al doilea caz, o curbb concaad. pe -I De asemenea,funclia derivabil5./ poate fi strict descrescdtoare in doui moduri, dupd cum tangenta la grafic, in fiecare punct, se af15 sub grafic sau deasupra graficului (fig. 101). ln primul caz, graficul este o curbi conaexd., iar in a1 doilea caz, o curbi concaad.. Vom da acum o definilie precisi a convexit[fii gi concavit[!ii gi vom ardta c[ derivata a doua (dac5 existi) ne d[ indicaF i s .1 0 1 lii precise in aceastd privin!6.
APLICATIILE
DERIVATELOR
LA
STUDIUL
FUNCTIILOR
335
Fie/o funclie deriaabild.pe un interval I gi xo un punct din 1. Tangenta la graficul funcliei in punctul M r(ro, J@o\ arc ecualia y : f(xo) + f'(ro)(x - xo). Funclia liniari F(*) : f@o) + f'(xo)@ - xo) (definiti pe R) are ca grafic tangenta M oT (fig. 102). Spunem c[ tangenta MrT se afl5. sub grafic d.acl, F(*) -< /(z) pentru orice r .f gi ci se afl6.strict sub graJic dac6, F(x) <f(x) penLra orice r $ xo din I. Spunennci tangenta se afli d,easwpra graficul,ui dacl. F(*) >--f(tc) penfit orice r I gi ci se af15 strict deasupra graficul,ui dacd F(*) > /(r) pentru orice r 4 xs dtn I. Detinili]e. Funclia / este convexfl (respeetiv striet oonvex[) pe intervalul 1, daed tangenta ilusfl tn orice punct al gratieului se atlf, sub grafie (respectiv striet sub grafie). Funelia / este eoneav6. (respectiv strict coneavE) pe intervalul I, dacd tangenta dusf, in oriee punct al graficului se aflf, deasupra grafieului (respeetiv strict deasupra gratieului). Spunem c[ graficul func]iei / este o cwrbd. conaexd.(strict convexl) sau concartii (strict concavl) dac6 func]ia J arc proprietatea respectivl. Exemplu. O funclie 1inar6"f(x) : e$ * b are ca grafic o dreapt6. Ea este in acelagi timp convex[ 9i concavi,'deoarece tangenta intr-un punct oarecare al graficului coincid.e cu graficul, deci se afll in acelagi timp sub grafic Ai deasupra graficului. Reciproc, dac[ func]ia/estegi convexi r!Fis' '102 gi concavfpel, atunci taigeita inti-unpunct oarecare al graficului coincide cu graficul, d.ecigraficul este un segment de dreapti gi deci funclia este liniari. Fie / o funcfie d,eriaabild. d.ed,oud. ori pe un interval .[. pe I , derivata a ilowaf " estet'ozitiad pe I. Dacd func!,ia f este convexd. pe tr, deriaata a douaf" estenegatiadpe I. Dacd funclia f esteconcaad. fntr-adevir, si presupunem c[ / este comuexd. pe .I gi s[ ar[tlm c[ derivata intli f' este crescd.toare pe.I, de unde va rez;r:.ltaci derivata sa f" este pozitiad. pe I.
336
DERIVATE
Fie r, < x, doti puncte oarecare din .I. Ducind tangenta la grafic in punctul Mr(*r, f(*r)), avem: Fr(r) -< /(r) pentru orice r q 1, unde Fr(*) : f(xt) + l'@r)(x - x). fn particular, Fr(xr) -</(rJ adici (*) f(*r) * f'(xr)(x, - xr) { l@r). Ducind tangenta la grafic in punctul M r(*r, f(xr)), avem d.easemenea Fr(r) -< f(x) pentra orice z .f, unde fr(r) :.f(xr) + f'Qcr)(x - xz). fn particuTar, Fr(xr) </(rJ adicl (**).f(*J * f'(xr)(x, xr) -< f(xr).
Adunind membru cu membru inegalit[]ile (*) Si (x*) ob]inem: f'(xr)(*, - xr) * f'(*r)(*, - rr) -{ 0 sau
- f'(*,)l(r, - nJ < o U'@r)

gi deoarece x, - x1) 0, rezu,lt| f'(xr) - f'(*r) < 0 sa.u l'@)4 f'(*r) adici derivataf'este cresc6toare pe 1gi deci derivata a doua/" estepozitivi pe .I. ln cazul cind/este concav5, demonstralia se face 1a fe1. Observafie. Dac[;[este strict conaexd.pe I r.rtrentlt[ c[ d.eripe I. vata a dota f " este strict Pozi,t'ivd. Este posibil ca funclia / s[ fie strict convex[ qi derivata a doaa f" sd se anuleze in unele puncte.
Si f"(r) Exemptru. Funcfia f(x) : : 7212,iar J"(0) :0. xn definitd pe R este strict convexd pe -R. Avem f'(x) : 4xs
Reciproc, avem insi urmitoarea P r o p o zi ,ti e. Fie / o funelie derivabilil de doud ori pe intervalul ,I. t) DaeH derivata a doua /" vexil pe 1. Dacil derivata a doua f" eonvexd pe .I. este pozitiv[ pe ,I, funefia / este eon-
este strict pozitivil pe .I, funclia / este strict
tattt"ttl ApLrcATirLEDERIvArELoR
t"*slt-
337
*"u
este eonnegativil pe 'I' funclia / este iloua a /" 2) Daci derivata tunclia / este striet negativi pe 'I' este iloua a /" derivata lti
"*t
I'
;:1";,:fi"l;",
ordilui ravlor d.e rormula -r.Sr scriem oa.reca.redin

(x x;2 il,tv\ r \ei' * =-Txo)f'(xo) -
nul intii
in Punctul ro:
(x f(x) : f(xr) *
*)',url" rnpunctul tangenta oou" este J"llJ*t T|].;1t'i"']ifii,3i tu= 7: gi"ficul funclter
nt,(*l*f(iolf ra F(x):/(rJ*@-xJf'@o)'
r '[ avem Atunci, Pentru orice
F(*)-l@):-ry J"(1)'
Deoarece(x -
xo)'> 0.pentru ?:t:,:,/ "_li;f+,::*:' osau r(x){ ,: y ;:;;:;:::::jilp, :::, ":::); - r@) <o e wt vt!"iGtp:* ;^:Zi;:i,l f;; ;jS,i; strict con::;'g:Y.i.X
F(*) xodtnl' sernnuld'iferenlei
F(r) <J@)pentru sau -aexd.''^.-.f,,
> /(*)pentru F(*) . * ';:!;i"'ff:'J'{':'}iriioT'!{''!;"y qideci !::::),,'0
funclia 'f este x+ *'ilrn f' uai"a or\ce pentru orice 0 deciF(x)>/(r) estenegatitd.,avem/,,(L)(
"*" ;,ri"'"* (finita:'".11ji"i
-#:""##""uu*lll;""T""J"T
il"il;;*t de finite saunumrrabile
ori' iri derivabil[ 1 derivabill de doui H';-i -Y."-i"ii"ital "st"de intervale. puncte din E. -- -x convexa este, de asemen c[ funclia / este strict ;;;.; ]r Din ProPc a"'it'"ta a doua plstreazl ;;i; proprietatea concr ""'" strict sau t:? d: t';;; derivata concava T:lenea' Deoarece strict acelagi semn' convexa sau funcfia./ este strict cb U"i""""t lui Darbou-, nu se anuleaz[' care d"rivata a doua pe acelaqi tt'*"i**n"
22 Analiza matematicd' vol I
338
DERIVATE
Rezulti astfel "calea de urmat pentru determinarga intervalelor pe care funclia este strict concavi sau strict convexd.: 1) Se d,etermind.rnwftiyne&E', C E pe care Junclia f ested,eriaabitd de d,owd. ori,;,i se calculeazd. deriaqta a d,octaf,,pe mul!,i.mea i,,. 2) se d'eterrnind lunctele din E" tn care d,eriaataa d,owa f,, se anuleazd., ad,icd.se rezolad,ecuatia f"(x):0, x Q,8".
3) se descompune mullimea .E ln intervale disjuncte, astfel incit, pe nici un asemeneainterval, derivata a dota f" si nu se mai anuleze. Aceste intervale pe care derivata a doua nu se mai an:uleazl, se oblin din intervalele mullimii .E pe care este definiti funcfia, irnpd.rlindule mai depdrte prin punctele in care funcfia nu este de dour ori derivabil[ gi prin punctele in care derivata a doua se anrtleazd.(presupunind c[ derivata a doua nu se pe un intreg intervai). snloleaze. 4) Pe fiecare inlgrval -r pe care derivata a dota ,' nu se mai analeazd, f ea pdstreaz5 acelagi semn. Se determini semnul d.erivatei a d.oua pe intre_ gul interval I calculind valoarea ei intr-un singur punct din -I. 5) tn funclie de semnul d.erivatei a doua pe un interval -I se determinl fl":tia/este strict convexd sau strict concavl: dacdf,,are semnul *i_": f , este strict convex5., iar dacl"f" are semnul -, jf este strict concavi. / r'a tabloul in care se trec ,rezultatele privind. intervalele d.e monoto_ nie.gi extremele uonei fgncfii.s9 mal adaugi.b fnie ln care se trece semnul denvatei a doua. rn prima linie.trebuie trecute atunci gi valorile ,rgu*uo_ tului. ln care funclia nu este derivabild de doui ori, cuf, gi rid[cinile derivatel a cloua.
Exemptu.. Fie fuucfia f(r) : Avem: /'(*) : 1 ,,ri definit5 pe R ofice n l0
0
{0}.
2 f"(x) :;pentru
-co
\
vex6. Pe interval"l ln tablou (-.o,0) am trecut funcfia
--l+*
\
T T
este concavd., iar pe intervalur funcliei in puactele
(0, -pco) funclia
este con-
gi limitele
- co qi f o :
. lim
r)-@
-1 :0
X
ti lim
r+@
:0,
APLICATIILE DERIVATELOR LA STUDIUL FUNCTIILOR
339
cum $i limitele
laterale
in punctul
0: 1 lim-:*oo.
pe
1 lim-:-co,
",23
Putem acum trasa graficul
';3.
funciiei
(fig. 103).
De mai multe ori s-a vorbit inainte despre puncte de infl,exiwne, gi anume cr ocazia definirii tlerivatelor infinite gi cu ocazia determinbrii punctelor de extrem ale funcliei cu ajutorul valorilor derivatelor succesive intr-un
DUnCt. '
Fie / o funclie definit[ pe un interval I gr xo un punct interior al lui 1.
Se sPune cE Punctul Ilefinilie. interior xo e I este punet ile inflexiune al funeliei/, ilacfr funelia are derivaffi (IinitX sau infinitd) in punctul *0, ;i daei fune,tia gi coneavl este convexl de o parte a lui .rro de cealalti parte a lui ro. Dacd" xo este punct de inflexiune al Fig. 103 funcliei, punctul M'o(*0,/(ro)) de pe grafic se numegtepunct d'einfl'exiune al graficului' M o este punct de inflexiune al graficului inGeometric, a spune cE" seamn[ cd graficul admite tangentd in punctul M, (paralell sau neparaleld cu axa Oy) Si ci d.e o parte a lw M, graficul este o curbi convexS, iar de parte a ld Mo graficul este o curb[ concav[ isau c[ de o parte a cea1a1t5 7tri Mo tangenta se aflfl sub grafic, iar de cealaltl parte a htl Motangenta se af15 d.easupra graficului. Rezulti c5 tangenta dusS intr-un punct de inflexiune ial graficului Motangenta se af16sub grafic, traverseazl graficul, deoarecede o parte al:uLi iar de cealalt[ parte a hi Motangerfta se af1[ deasupra graficului. Dupl ce s-au determinat intervalele pe care funclia este strict convexb sau strict concavd renlJt|;i punctele de inflexiune ale funcliei: Fie / o funclie definit[ pe o mullime E care este reuniune (finita sau infinitb) de intervale, Si xo un punct din interiarul :un:uiinterval al mullimii .8, astfel incit derivata f'(xo) existd (finiti sau infiniti). Daci de o parte gi de alta ahti xo d.erivata a doua f" are semne diferite, atunci .ro este punct de inflexiune al funcliei /.
340
DERIVATE
- DacS derivata a doua are acelagisemn de o pacte gi de alta ahti xo, este punct d.einflexiune al funcfiei. atunci fro rLtT Daci intr-un punct de inflexiune .r0 funclia este derivabili de d-ou[ ori, atunci avem in mod necesatf"(xo) : Q. intr-adevir, #0 este punct de extrem a1 derivatei /', deci deivata f" alr,if 'se anuleaz[ in .ro,conform teoremei lui Fermat. Dac[ derivata a doua se anuleazi intr-un punct Obse rvafie. rrlt rczaltd ci zo este punct d.einflexiune. 1c.s,
qi J"@) : xo definitb pe R. Avem f'(r) :4nz Exemplu. Fie funclia f(x): punct de minim al funcfiei' :0, punct de inflexiune, ci este nu dar 0 f"(O) L2x2, iar
Punctele de inflexiune in care derivata a doua se anuleaze se pot id.entifica fLrE" a studia semnul derivatei a doua ln jurul acestor puncte, ci semnul derivatelor succesive numai in aceste puncte: Fie / o funcpie derivabilfl de n ori intr-un punet Pro p ozi!,ie. f. DacS: a al unui interval interior f'(a) : 0, f"(o) - 0,. . ., f(tr-l) (a) : 0, ytnt(a)4 0, n >_ B gi z este impar, atunci a este punct de inflexiune al funefiei. 56 not6m h : f'; avem: (a) : 0, Ir(*-t)(e) + 0, h(a) : 0, h' (a) - 0,. . ., h,@-z\ iar n - 1 este par, deci a este punct de extrem al funcliei h, iar detivata sa ll aresemne diferite de o parte gi d.ealta al:ui a (dac6"h' ar avea acelagi semn d.e o parte gi d.e alta a Trti a, atunci a rl-at mai fi punct de extrem - h' are semne diferite de o parte 9i cle alta a 1ui pentru h). RezuJrtl"c5" f" a, deci a este punct d.einflexiune al funcliei/. C o r o I ar. Dacf, intr-un punct interior a e I, avem
f'@) :0, .f"(o): o, f"'(a) +0,

atunci a. este punct de inflexiune al func{iei /'
Deci,/'(0):0'
:xt.I,vemf'(x):Sxz,f"(t)--Ox,f"'(x):6' E * e m p l u .F i e f u n c , t i a l ( 2 1 : Rezutt5. c5 0 este punct de inflexiune al funcliei l' 6. O, I"Q) J"',(O):
APLICATIILE
DERIVATELOR
LA
STUDIUL
FUNCTIILOR
341 ..-_--_
*ot
'ilroud
3. Asimptote
,i'
Fie / o funclie definitS.pe o muf ime .E care este reuniune (finiti sau infiniti) de intervale. In caz'17 cind funclia/ este nemd.rginitd., sau.rnwtr!,irnea E este nemirginit6, graficul funcliei este o mullime nemdrginiti d.e puncte din plan (in sensul ce nu exist[ nici un d.reptunghi sau nici r1r1 cerc care se conline graficul in intregime). Spunem in acest caz cd" graficul funcliei are ramuri nem[rginite. Daci o ramurd. nemirginiti a graficului se apropie necontenit (intr-un sens care va fi precizat mai departe) de o anumiti dreapti, spunem ce aceastd dreapti este asirnptotd. 7a graficul funcfiei. Pentru studiu, asimptotele se impart in dou[ categorii: asimptote verticale (sau paralele cu axa Oy) Si asimptote oblice (sau neparalele cu axa Oy). a) A s i rn p t o t e u er t,i c al, e. Asimptotele verticale se definesc pentru fwnc{ii, newtdrginite chiar d.aci sint definite pe mullimi mirginite. . Daci ,ro este punctul de acumulare (finit) a1 mu1limii .E 9i daci ce1 pulin una din limitele laterale f(*o - 0) ;i /(ro f 0) existl ;i este infinitd, spwem cd dreapta
X : % o ,
paraleld cu axa Oy, este asinoptotd. aertical,dla graficul funcliei /. Evident, dacl x c E gi daci funclia / este continui in xs, atunci limitele laterale sint egale'at f(xo), deci sint fini,te. Agadar, asimptotele verticale trebuie ciutate in punctele de discontinuitate a1e funcliei (mai precis in punctele de discontinuitate de spela a doua) gi in punctele d.eacumulare a1elui E care nt aparlin lui E (deci in care funclia / nu este definitd).
E x e m p t e .1 ) f ( r ) : 1 deci dreapta x :0 2)f(x):tgz U " r r o r r dp e R - { 0 } . Avem,f(O-0) : -co ti"f(O+0) : f co,
(axa Oji este asimptoti verticalE a graficului.
d e f i n i t dp e n t r t x l ! h + t ) ; , i intreg. Avem /(;-rl .I (n : * co este asimptoti verticald a graficului. +ol : - oo, decidreapta --: ut / tt ; 3) f(x):ln z definitd pe (0, f oo). Avem/(O + 0) : -oo (iimita la stinga in 0 nu are sens). Dreapta x : O (axa Oy) este asimptot6 verticald. a graficului. I I a) f@) : --,a) o, definitE.pe (0, f oo). Avem lim ; : + co (limita la stlnga in
x+0 X* r>O
0 nu ate sens). Dreapta
z :
0 (axa Oy) este asimptotd
verticalb
a graficului.
342
DERiVATE
5) I@)
d.ac6.t V 1 tlefinitb d.acd t : 1 pe fi.
- 0) : -co ti.f(l + 0) : f co. Funcfia/este definit5in 1, dar este discon. .. .Avem/(l tinud ln acest punct. Dreapta * : I este ssimptotd veiticale a graficului. ' t 6) f(x) = pe intervalul (- 1, 1). Dreptele x : - r qi t : 1 5inf asimlr edettnit[ i:r tote. v.erticale ale graficului. Din acest exemplu se constatd cb funclia poate avea a,siqptote verticale chiar dacb este definitd pe o mullinie mdrginitE.
o b s e rv ati e. Daci dreapta tc: fro este asimptoti verticall ra graficul funcliei f , distanla dintre grafic ai asimptoti, mbsuratd.pe orizontald, descre$tenecontenit clnd punctul de pe grafic se deperteazenecontenit (cind abscisapunctului de pe grafic se apropie de zo). b) Asimptote oblice. Asimptotele oblicese definescpentru funclii definite pe mwtlimi nemdrginite. chiar daci funcliile sint mirginite. Dacb mullimea E pe care este definiti funclia este nemd.rginitr tra dreapta (nemajorati), atunci * - este punct de acumulare a1 mulfimii E. In acest caz: Sfuneno cd o dreailtd y : ?nx + n este.asi.mptotd(oblici) la rqrnura spre | 6 a. graficulwi d,acd
a+*o
lim lf(r) - lnn -
nf :
0.
ln loc de,,asimptotd la raml:lra spre + oo a graficului,, vom spune, mai simplu, ,,asimptoti la *-". Dacd mu1limea E estenembrginitdla stinga (neminorati), atunci - oo este punct de acumulare al mullimii E. in acest caz: -' " Spunem cd. o dreaptd.! : m'x I n, este asimptotd. (oblicb) la ratnura spre -a a graficulwi d,acd. - 274' y - n'l = 0. "tinrl!(x) fu de ,,asimptotl. la ramluraspre -oo a graficului,, vom spune ,,asimtrF 1": totd la -66". Vom studia intii asimptotele la -poo. Asimptotele 1a -oo se studiazb la fe1. s5 presupunem deci ci mullimea E este nemajoratl, gi cd dreapta : rnx ! * Z este asimptoti la f oo, adic6
(1+@
lim ff(x) - rnn - nl :0.
APLICATIILE DERIVATELOR LA STUDIUL FUNCTIILOR
343
Avern atunci : f(*) - ?/LX deci : - n) * n, lf(x) - ?/t,tc
riT f/(x) - mxf :4. Mai departe, pentru x > 0, avem

f(*\ '-:--:f f(t\-mx
ffi:'-)=!1
deci
x++oL
.. rf@\ l rlm ;--" -141'l:

I J
fI-\ . r::.!__:2L[rI
*
+ @
ra*a
6i, deoarece
'+:l'+-*l+ *,
'
rezr:Jtd g^ fJ4-: m.
fr1+d X
Agadar, dacb dreapta y : ?ntc+ n este asimptoti la f oo, coeficientul unghiular m gi ordonafa la origine n verifici egalit5lile urmbtoare: m:lim
r+Ia
f @) n: ,
I
x++6'
lim lf(x) -
rnxl.
Reciproc, sd presupunem c[: ex,istd. tim f9:

r4+a x
rm gi este flrritd;
existd' lim lf(x) - mxf : n gi este finiti; atwnci^d,reapta ! : mx I n este asimptotd.la ]-crc. Intr-adevir, in acest caz,
r)+
lim ff(x) -:- rnn - nf :lim [/(r) - tnxJ - n - 0. x++@

@
afii. 1o Dac[ fis f|4nu existd sau este infinitd, graEObserv ficul funcliei nu are asimpt ote"t*' 1**. Daci exist5 gs f @-: m gi este finitd., dar lim Lf@) - rnx) nuexistl 1 1++6 ,t r4+@ sau este infiniti, graficul funcliei nu are asimptoti la foo.
344
DERIVATE
2o Dac6. existS,lim /(x) : o 9i este fi.nitd,, atunci dreapta y : a este asimptot[ 1"- *:., paralelS.cu axa Ox (asimptoti orizontald). fntr-adev5r, lim lf(x) - ef :0.
3o Daci tim'f$l nu ex.istd (nici finit[, nici infinitb), atunci graficwl

fia+ @
funcl'iei nu ale asimptotd.la 1'a.

SE presupunem cb existi Dacd llmlf(x)s+*o
lim
t1-l@
fJ')tl
: *. Uq deoarecerjflf(x) ''a. exist6, nici
m : 0.
atunci
J@) -
mx : f(x)
m*f nt existd, deci graficul nu are asimptotd la f co.

O, atwci pentrr x ) 0 avem f(x, f (x) z 9i deci ar exista tim f (x) fr-+@ n<cD,
Dac6" m I
ceea ce conttazice
ipoteza.
Agadar, o condilie neceseld. (dar nu suficienti) pentru ca graficul si aibb asimptoti 1a *oo este si existe lim f(x) (finitn sau infinitdf. ln cazul clnd aceasti limiti nu existl, io,it?f a mai ciuta asimptot5 la f oo. ".t" rez;.tlt6" Din consideratiile precedente calea d.e urmat pentru a vedea dac5 existb asimptot5 1a f oo, iar in cazul cind. exist5, pentru a o determina : 1) Se caute fim f(x). u+-L @ Daci existe fim f(x) : e gi este finitd., atunci dreapta
! : a este asimpr#'r" a".. gi este infinitd., atunci: DacI existl .lLTL_f(x)
2) Se ca,ne ,]:Tlf+.
r+*o 1l 14+@
Daci exist[ lim I(4 : m gi este finit[,
atunci :
3) Se caut5 lim lf(x) - lnxl.

DacE exist| fim lf(x) - ?nx| : n 9i este finitd', atunci dreapta y :
u4+ @
:ffi!{, f z este asimptote h foo.

Exernple. 1) f (x) : sin z definitd pe R. Nu .*tailTi asimptotd la {co. 2) f(t) : *2 delinith pe R. Ayem lim asimptotd la f oo gi atunci .. "tl"ole-,'-f f(x) .. x2: t x2 " z, deci graficul funcfiei nu are
* co, deci este posibil ca graficul sE aibE
.:r, ;:"ifl
14+@ ft-+ @
, : -!T:: *co'
nu are asimptot6 la {co.
Deoarece aceastd limitd este infinitd,, 3) I@):lnr definitd pe (0, Sco). Avem lim f(r): lim ktx: *a.
graficul
APL]CATIILE
DERIVATELOR LA
STUDIUL FUNCTIILOR
345
deci calculdm
mai
departe
limita lim x++@ rftry\ -)2: ,l \n - " :r0 , lim *)+@ x
'
*j
care este finitd.,
deci calculdm
mai departe limita
11+ @
lim lf(t) - mxf : lumln t :

r++@
+co
care este fudinitd, deci graficul nu ate asimptotd la f co, x * l 4) f(x) :{I}. Avem . clefinitb Pe R
*- |
*-+a deci dreapta /: 5) f (x) :2 Avem
rim f(tt):
lim
r+ao
ZJJ
1 l|
: t,
I este asimptot6 la 1/ x, -
f co. | definitd pe (- co, -11
U [1, * oo).
lnn f(r) t)+6 deci ca1cul6m mai departe limita
lirr. 21/ "'z ,-+@
l:
+co,
m:lim
n'+@ care este finitd,
-f ( "x : \l i m
tl #4+@ mai
2l/"r-l
* limita
I :lim2l ll l - - : 2
x1+@ Y X'
deci calcul5m n :
departe tnxf :
Lil- lJ@) fr++@
1is 1Zt/ xz *++@
t -
Zx1 :
- 9 l i *
fi/vtr-1-x)(!x,-tas'1
1/xz-tat
este asimptotd la f oo.
-l
_ t l i n _ _ n
u++@
*a+o1/*2-l*x
Agadar, dreapta ! :2x
Si presupunem ce mullimea E este neminorate. Ficind consideralii asemenetoare cu cele din cazaTpreced-ent, rczxltd" calea de urmat pentru a vedea daci existl asimptoti 1a -rc, iar in caasl cind. existi, pentru a o calcula: 1) Se cautd lim
u4_ @
11@
f(*). & gi este finitd., dreapta ! : a. este asimptoti
Dacb existl lim f(x) : la -r.
Daci existd lim f(x) gi este 'infinitd., atunci: 2) Se cautl lim r):J
u4@ t1@ X
346 Daci existi lim M

x+ -@ 1l
*)_@
DERIVATE
: tn' ,iestefinitd., atunci: - m'xf : n' ;i este finit5, atunci : rn'x I n' este asimptoti 1a -rc.
3) Se cauti lim lf(x) - rn'xl.

Daci existd .!1y;lf(x)
dreapta !:
O b s e rv aJ ii. DacI nu existi lim f(x), graficul funcliei nu are u--@ asimptoti 1a -oo. Daci existlt lim f(x) (finitd, sau infinit[), dar 1in fJ1as existi Z)-@ fr t4-@ nu este finitS, atunci graficul funciiei nu are asimptot6 la -oo. DacS existefimf(x)
*4-@
sarr
(finiti sau infinitd) 9i dac5.existi g^f-@ :m f fr1-@ gi este finit6, dar 1im tf@) - mxf nt existi sau este infiniti, atunci graficul r+-@ funcliei nu are asimptotl 1a -oo.
Eremple. ptotd la -oo. Zj f(x) : 1) f(x): zt definitd tgr, ciefinitE pe R. Nu existi ltrm $2:
r+_Q
limtg *1-6
r,
deci graficulnu
ane ssim-
pe J?. Avem
* co, deci
calcul5m
mai departe timita
,!:, 7
cate este infidtE, 3) f(t) :ln departe limita *' care este finit6, : -'::*;
\ x :"1:,
:.:y.*:
-cL
* co, deci calcul5rn mai
deci graficul nu are asimptoti la -co, lim ln lrl : lzl definitd pe -R - {0}. Avem x' - @ 1n lz-l ln lxl :; "1i-*
:0
cleci calculdm mai departe limita *^ _Ul') **J :_:i:*in lzl : { co
care este fufirdtd, 4) f(*):2\xz Avem
deci $aficul nu are asimptotb la - oo. - I definitd pe (-@, -ll [J [1, f co). lim f(x) :
u-@
lim
z4-@
21/ *, -
t :
aa,
deci calculbm mai departe limita f(x\ nl:ljm'!-2

r4-@ fr
rt1*z-1 lim-:2lim
r+-o fr t4-.
l - /-n :r -: l- 2
-! to
lim
*--.
- I I t/1---:-2,
Y xz
APLICATIILE
DERIVATELOR
LA
STUDIUL
FUNCTIILOR
347
ca.re este finit5., deci calculSm mai departe limita
- m'nf : r.lyJlfr :,itmlf(x) 7,'

care este finit6, deci tlreapta y: -2x s) J@) : e' tlefinitd Pe J?' Avem
+ .l :::\\ffi;-r:
o'
este asimptot5'la -co'
y_":: o'
deci dreapta /:0
este asimptotE la -co.
groficd o functiilor 4. Reprezentoreo Cercet[rile lntreprinse ln cadrul acestui paragraf sint suficiente pentru a putea trasa graficul unei funclii care admite derivatl de ordinul d.oi in toate punctele sau cu exceplia unei mullimi numdrabile de puncte. De cele ai multe ori se pune problema trasirii graficului tnei funcli,i el'ementure. pe etape in modul urmltor: ln acest scop se proced.eazd 1 ) D a c i d o m e n i u ld e d e f i I) Domeniul d.e d.efini!ie. nifie a unei funclii elementare nu este specificat, se subinlelege ci este doneniul naxim de definifie, format din toate punctele pentru care operaau sens.Se determin[ acestdomeniu maxim de definilie. fiile ' 2) Se calculeazn/(0)dace funclia este definiti in0.-Inpunctul (0,/(0)) graficul taie axaoy. 3) Se rezolvl f(x) : 0. Soluliile acestei ecuafii, daci existi, reprezintd absciselepunctelor in caregraficul taie axaOx 4) Daci domeniul de d.efinifie este nemajorat, se cerceteazl LimJ@), iar dacl domeniul d.ed,efini]ieeste neminorat, secerceteazl1i^f(*)."*II) Deriv ataintii. 1) Sedetermin[mulfi^;;fr QE pecare gi se calculeazi derivata intli f'. funclia/este d.erivabil5. 2) Se rezolvd eatalia f '(x) : 0. RidS.cinile derivatei intii pot fi puncte de extrem a1e funcfiei. 3) Se determini intervalele pe care derivata intii pistreaz| acelaSi semn gi se determin[ semnul d.erivatei intii pe aceste intervale. III) Derivataa d o u a . 1 ) S e d e t e r m i n lm u l l i m e a E " C E ' pe care funclia este derivabilS d.edoul ori ; se calculeazl deivata a dota f". 2) Se rezotvd. ecualia f" (*) : 0. Ridicinile d.erivatei a doua pot fi puncte de inflexiune. :i 3) Se determini intervalele pe care derivata a doua pistreazb acelagi semn gi se determin6 semnul d.erivatei a doua pe aceste intervale. IV) Asimptotele. 1) Secerceteazhdaci"exist[ asimptote veracesteasimptote. ticale gi, daci exist[, se ca1culeaz5.
348
DERIVATE
se cerceteazE" dacd existx asimptote oblice gi, dacl existb, se ca1^--, ?) aceste clJleazA asimptote. Rezurtatele oblinute anteriorsetrec, pentrusistema. 9 Tab1oul. tizare,intr-un tablou cu linii orizontlle. t) r-q linia intii se trec valorile remarcabile ale argumentului, oblinute anterior (ridicinile funcfiei, derivatei intii pinciele in 9i a"ii""i"il-loou, oo gi -oc.
trec 9i punctele f
nu sint definitg, ,y:.llTli ,t_"1ivdele _"itr"-ittrii; i"i"rr"ldro, p" "are tunctra este f definit[ etc.). Daci domeniul de definipie este nemirginit, se
tatele p-rivind derivata intii ; se trage in care funclia este definitl, dar der'i_
""xl ". f ff 3tj &, 3"6'l,it #S'r"i ? u il:,,: utei.

.9) .tl.7inia.a treia se trec valorile funrliei in dreptul valorilor argumentului din linia intii. se marcheaz| cu sagepi ,ru descregte?ea frycfiei, se trage o linie verticali, in dreaptul p"""i"i"i "rqt"[" i" care funcfia nu este definit5. De o pa*g gi de alta a acestii linii se ;;;",td""e existi, limitele laterale ale funcfiei.' in dreptul 1ui *.^ ti_: - se trec ljmitele funcliei in aceste puncte. Se marchea# cu literete ni,.u gi i,-respectiv,punctele de minim, de maxim gi de inflexiune ale runcllel. 4) inlinia apatra se trec rezultatele privinrl d.erivataa doua ; se trage o linie verticali ii dreptul p"""t"tti-t.care-1f sau derivata intii /, este -nu definit5, dar derivata a d.oua este definitd. st ;;;i"b:i; lreptul rddrcini_ lor derivatei a doua. Se trece ,"-"oi a"rivatei a doua. vp graf ic.ul. Rezultatele sistematizatein tablou permit trasarea graficului funcliei pe obucatd de hirtie p" un sistem ""r"-i-.-a"s"""t de axe ortogonaleox ;ioy. se traseazdintii asimptotele. se trec apoi punctele (x' f(x)) care rezaTtEdin tablou. ln punctele de extrem a1egraficului se traseazd.un mic segment de dreaptd orizontal. in punctele d1 inflexiune ale graficului se traseazi o porliune din tangenta grafic 1a in acest punct. se unesc apoi punctele printr-o linie, linind seama de indicaliile din tablou privind cregterea sau descregterea,cum gi convexitatea sau concavitatea funcliei' r'inia astfel oblinutb ne db forma graficurui funcfiei.
Exemplu, f(x) :
r) Domeniul
de def inifie. U (1, *co).
se puaecondifi. a" = > - 0 q i c a
*-rv0.
Se obfine domeniul (-.o, -ll
APLICATIILE
DERIVATELOR
LA
STUDiUL
FUNCTIILOR
349
-1.
ln punctul
0 funclia
nu este definiti,
deci graficul
nn taie axa Oy. Rdddcinile funcliei: l".J- 1 iirn 1/'-:--r_: : :+1 Y r-1 46p.
Iim
I r -
;\ii \x - t)' v .,'= t definitS pe (-.., -1) u (1, -i-cc). Pe aceastS-m[1!imederir-ata/' nu se anuleaza. Sem- @' nul deriiatei intii este - in ambele intervale' Avem lim f'(*): a d oua' f"(x):
1)U (1, + co). + pe a1 doilea i:rterva1. asimptota vet-
II)Derivaia
intii.J'@):-:,
Irr) Deri\rata
clefinitd pe (oo, -
t 2x2 1-3ti1 1,'-
I "+t
(l"-r)'
Derivata a doua nu se anuleazd pe aceastd Irrullime Semnul derivatei a doua este - fe primul inte^jal ;i IV) Asimptotele. tical6. Deoatece limf (t) :
x+-1
D e o a r e c el i m f ( x ) : O, dreapta z : -l
*cc,
dreapta z:1este verticalb'
nu esie asimptot6 r : dreapta / :
-R
Asimptotele cit gi la - cc.
oblice au rensTtat la punctul
1 este asimptotd
atlt la f co
V) Tab1oul.
I
- a
- @
-l
I
"-:-
I
I'
\7T\ (1*afinrrl
Fis.104
350
DERIVATE
$ 8. Diferentiqle 1, Definifio diferenliolei Fie / o funclie definitd pe un interval I gi ro e -/. pefinilie, Se spune cfr tunelia / este diferenliabild in punetul )coe f, daei existi nn numir A e R gi o funcfiea definiti pel, eontinud in ro gi nulf, in ro, astfel incit pentru oriee .r e.I, s6 avem A(* - xo)* a(x) (x - xo). f(x) -f@o): Deoarece funclia cr edte continu5 in zo gi nuld in acest punct, avem -.diferenliabild,
lj3" "(*)
- d.(xo) : 0.
Dacd funclia / este diferenliabild pe 1.
in fiecare punct din -f, spunem ci este
Propozilie. Funcfia / este diferenliabil[ intr-un punct ,coel daci gi numai daci este derivabili h ro. Si presupunem intli ci / este diferenliabill in ro, deci f@ - f@o) : A(x - xo) * a(x)(x - xo), x e I, und.e1im a(x) : 0. Pentru r =r %o putem tmplrli ca x -.ro gi oblinem
fr_frc
tJ4-ttzd: A u(x),x=t no. + fr-xo

Deoarecelrm u(x):
,+to
0, deducem
I:zlTP:A+I'-2ot4:a'
deci / este derivabill in xrSif'(xo) : A. Reciproc, sI presupunem ci / este derivabil5 in zo f@) - I@o) f'(xo): lim
fr)ro I *o
Si definim- funcfia ocpe -I astfel : I f (x) - f(xo\ .t,
a(x):l'-#
- I'@o)'daclx r' no
, dac[ )c:vco
lO
DIFERENTIAIE
351
Atunci
l*"o(*)
: r::,:TP
- f, @o) : o: a(xo),
deci funclia cr este continui in punctul xo 9i nu1l in acest punct. Din definilia funcliei o-, rezalt1. c[ pentru x =/: xo avem - xo) -l a(x)(x - xo) f(*) - J@o) : f'@o)(* gi aceasti egalitate este adeviratl 9i pentru x : xs, deci func]ia / este diferenliabi1l in punctal xo. O b s e r v a! i i. 1" Din d.emonstrafia acestei propozilii, rezulti ci funclia / este diferenliabild in punctul .ro dacl gi numai dacd avem
f(*) - f@o) : f'@o)@- xd { a(x)(x xo),

unde 1im a(x) :0
fr+xo
xeI,
gi or(*o) :
0. Funclia a este perfect d.eterminat[ de
in toate punctele xJ- xo dinl. aceast[ egalitate -Propozilia precedentl' afirm6. c[ no]iunile de d.erivabilitate 9i -de 2" d,iferenfiabilifate-sinC echivalente, in sensul cd dac[.=func]ia are una din proprietate. acesteproprietiti, atunci are gi cea1a1t5. rcat'ltd f" Din egahtatea prin care se definegte diferentiabilitatea - xo) | a(x)(r - xo), ,c e L J@) : f@o) + l'@o)@ Aceasti egalitate este tocmai formula lui Taylor d.e ordinul lntii. Egalitatea - xo) | a(x)(x - no), xe I, f(*) - f@o) : f'@o)@ se scrie de asemenea
f(x) - f(xo) : gi avem lirm lf'(xo)*"(x)l:.f

a4*a
xeI lf'(xo) * "(x)l(* - *o), '(xd.Aceastainseamnlc5, pentru valori

de xo, avem
a1e argumentului gi deci
suficient
de apropiate
I ' ( * o ) + a . ( x )- f ' ( x o )
xe I. f(x) - l@J - f'(*r)(* - xo), ,c: xo, Agadar, cregterea/(x) f(xo) a funcliei se poate aproxima cu produsul f'(*r) (* - xs) dintre derivata in ro gi cregterea fr - fio a argumentului (pentru cregteri a1e argumentului suficient de mici). Si notdmcuZcregtereadeTax, la x a arglTmentulu hi:, r xo. Atunci x : fro + h, Si deci, pentru Z suficient de mic, f@o*h)-f@o)-f'(xolh, xolhal.
352
DERIVATE
rrece in loc si calculim valorile func_ :ntru a afla cregtereafuncliei, aceasti cu aproximalie, ficind prodrtsal '(xo)h, f
produsul f'(i;)h are sensoricare ai-ti h, a R. D e.f i lj I i e..{u1e!ia .tililte k _> f'(xo)h definiti penrru oneeh e R - -se numegtediferenfiara funeliei/in pundtut e Fi;;;;"LL-i aprs, df(xo)(h) : f'(x,)k. Relalia de aproximalie se scrie atunci + k) - f(xo) - df(xo) .f@o (h),
xo a putea t he r, lpentru *,,:::l',?3ffr: Ttiilit'| I ft.s,,"\#
lR' : o fulclie, ea are un grafic, care este coeficientu-l.ûnghiulir tg x : .f, @o),
xo I hel derivata funcliei/ in punctul ro este "f g punctul ro elte 6 fwncyielimarl,
ut funcfiei/ (in plnctul Xtr,@r:f(*;ji
'l
Fis.105
geometrici a diferenfialei. Avem MN :.f(ro * h)- f(x"),ivp : tt11*,11n1.'R;l;ilE lJ-"i_"ti" xo*h.aI, exprimd faptul- c5. segmentul pM poate fi ficut oricit de mic, d.acd. se ia cregterea Z suficient de mici.
(flq: 105)..De aici rezurtd,gi interpretarea
f(*o + h) - f(xo) - d,f(xo) (h),
DIFERENTIALE
353
Atunci
Diferenfialafuncliei intr-un punct oarecare, / este df(x)(k):f'(x).k, heR. Pentru funclia.identicd-.9(x):! definiti pe R, avemg'(x): l, deci diferenJiaTa sa dg(ro) verific6 egalitatea dq(*) (k) :-k, h a R. Pentru orice x G I avem dg(r) (h) : k, h e /, decid9@): dq(rJ. 91y4
dE(zu)
:l'(!,)h : f'(*o), oricare ar fi h =+0, " h
oecl
W:l'@o).
dE@o)
, "pqriv.atl1'(ro)-"ut" ega16deci cu raportul constantdintre diferenliala sa d/(rJ gi diferenliala funcliei identicej dp(rJ. Pentru un"punct arbitrar x A I avem' ai;unci
!9: f'(*).
dq(z).
Pentru diferenliala funcliei identice E@): astfel incit
r se folosegte notalia d,r,
uI.@ : -f,(*).
Se justificl astfel una ur" derivatei, specificati la rnceputul "",+rue capitolului. : se numegte, mai simplu, d.iferenfiala nirea,,diferenliala variabilei indepen>roprie, deoarece noliunea de diferen-
dl@) : f'(x)d,x,
adicS.diferenfiala funcliei/este egald cu produsul dintre derivata sa dife9i rcnliala lvi x. - ._ Trebuie observat-cl pentru o valoare fixatd tc a, atgafrentului, avem dx(h) : h,oricarearfiZ q-R.
E*emple. 1) Pentru /(z) : sin ,,, n e R avem df(*):dsinz:cos*dz.
!$ Analiza natematicd, yol. I
354 2) d ln x:!d.x. 3)d.d:ddx. 4) d arctg y:--L-6a. la xz 5) d(x'* 3) : Zxdx.
DERIVATE
Reguiile demonstrate anterior pentru derivate se pbstreaz[ gi pentru diferenliale: d(u+a): d(au) : dwl da; q-6u,' d(u- v): dwdu;
d(uu):adwlwdu;
d
1_ u : u
odu-udu o A
runde u gi z sint funclii derivabile.

r+r . Ercrnple. 1) d -; (x-l) d(z*r)-(x*l)d(z-1) (x r ) d . x-
(x * l) dzl_'-zd.x E 1x-t1'
(x-t1z 2) clsin fr cosfr : cos zdsin r { sin s d.cosx : : cos/. cosxd* f sinz(-sin x)d.r:
coszxdx- sim2trd.x: (coszx-
simzx)dx.
2. Diferenliolofuncliilor compuse Fie doul funclii derivabile u:I gor: I + R: -> J Si q:,[ + R 9i funclia compusl
.f :
x a I. f(*) : q(u(x)), Funclia / este de asemenea derivabili. Diferenliala sa este df(x) : f'(x)dx : 9'(w(x))w'(x)dx sau
: e' (w(x)). w'(x)dx. d,le(u(x)))

Dar u'(x)d.x : du(x),
DIFERENTTALE
355
iF I
;i
oecl
dle(u(x))): q' (u(*)) du(x). DacS nu se mai pune in eviclen!1argumentul x, atunci ultima egalitate se
scrle 9'(u)du. egalitate w este o funclie, d.ar c[ egaliin aceast[ Trebuie observat ci tatea are aceeagiformd. ca gi cind u ar fi argumentul funcfiei g' in exemplele urmitoare, u este o funclie derivabil[: dp(w):
LE
r) dw :
9\ . t-
nu"-r du;
I .
7) d arcsin * --
,lVar:
7#rrdu;
d lu:;l;du'
: B) d. arc cos ,u,
3) d, sin w:
cos wdu;
4) d cos zz: - sin u dw;
fi;dr; : 10) d arc ctg ,u, fiu*

1l)
e) d arctg t, :
s) d
t.s .u :
I
cosl z
du:
d .r n u :
)uu,
6) d , c t g w : - L - 6 r ;
s1tl' ?l
12) deu : e" du.
3. Diferentiolede ordin superior Fie funclia f: I - R Si xo e L Spwnem cd.funcli,a f este d,iferenliabild.d,ed,oud.ori i'n t'unctul xo dacd. i,ntr-o aecindtateV a l,wi xo;i d,acd. ested,er'iaabil,d d,eriaata f' este d'iferenliabil,d' An xo, Aceasta revine 1a a spune ci / este derivabild de doul ori in xr. Diferenliala de ordinui doi ln ro se noteazd.dzf(xo)gi se definegteprin egalitatea d'J@r) : f"(xo)dxz. ln mod analog, spunem cd/este d.iferenfiabill de n o:/-lnpunctul *o, d.ac[ are derivati de ordinul n - | lntr-o vecindtate aTai xr gi d.aci derivataf@-t) este diferentiabll' in xo. Aceasta revine la a spune c[ / este d.erivabil[ de n oi in xr.
356
DERIVATA
_.. Diferenliala de ordinul n in xo se noteazl df(xo\ gi se definegteprin egalitatea $@o) : J{") (xo)dx". - Diferenliala de ordind n ln ro este o funclie de argumentd, dx; mai precis, esteun polinom de gradul n in dx.
$ 9. Aplicofiile derivotei in fizic6

M5rimile fizice se schimbb cu timpul (variazl" in_timp). O asemenea nr[rime fizicd se descrie in matematici printr-o funclie /(l), unde argumentul I semnifici timpul, iar valorile JQ) ale funcliei reprezinil m[sura marimii respective, 1a momentele l. De cele mai multe ori este convenabil sd utilizdm ecrnfia- ! :/(l), unde y semnificl mlsura m5rimii respective. Este important adesea s[ se cunoascd ,,viteza de variafie" a unei m6rimi, care este o nou[ mbrime fizicd gi a c[rei m5surb este .deriilta{,a funcliei / in raport cu timpul.
1. Vitezo in migcoreorectilinie Si considerdmun mobil M inmiscare rectilinie (v. fig. 75). Dac[ alegem un punct de referinlE O, w sens pozitiv de parcurgere pe dreapta pe care se migci mobilul gi un moment inilial to: 0, abscisa s a mobilului M la un moment I este datl de o ecuatie
s : f(r)
numit[ legea de migcare a mobilului. s are semnificalia ,,spaiiului parcurs de mobil" din momentul inifial plnd la momentul l. La lnceputul capitolului, s-a delintt aiteza a(to) a mobilului la un moment ts, Cd fiind. limita Timf{t)-f(t,):o7s).
t+to t to
Agadar a(to): f'(to) adicd, aiteza i,n mi;carea rectilinie estederiuata spaliulwi tn raport cu timpwl'. l n s c r i s :? : s ' - 5 .
dt
APLICATIILE
DERIVATEI
IN FIZICA
357
DacL viteza este constant[ spunem cE migcarea este uniformd.. Migcad,emigcare este d'eforma rea mobil,ul,uiesteuniformd dacd.gi numai dacd.legea !:al*9(a,9eR). c t . ; r e c i p r o c ,d a c i fntr-adevdr,dac[ s:al * p atunci fr:g':&: viteza este constantl, n : 6: ct., adicd s' : o(, atunci s : al * 9. ln particular, dacb viteza este"nu15, u : 0, atunci legea de migcare este s - P - ct., adici mobilul nu se migc[. Reciproc, dacl mobilul nu se migcb, avem s : I : ct., deci u : s' : 0. Viteza este fozitiud., dacd. gi numai d'acd.mobilwl' se miScd. tn sensul' al, axei. bozitia lntr-adevbr, u )-- 0 dac[ gi numai dacl func]ia /(l) este crescitoare. Aceasta inseamni c[ daci tr l tr, atunci,f(lt) -< /(lr), deci mobilul se migc[ de la s, -JQr) 1a sr: f(tr) in lensu1 pozitiv at'aiel. in mod asemdnitor: g'i nwrnai dacd mobi,l'wl' se rni';cd.i,n senswlnegadacd. Viteza este negatiad., tiu al, axei. diferite, de togi dwpd toa'iteza a.re sernne Anainte Dacd.a(t): 0 tl dacd. atunci An tnomentwl t mobilul' i'gi schimbd. sensul migcd,rii (in acest moment neobilul,,selntoarce"). Daci a(lo) : 0 gi dacdvitezaare acelagi semn inainte gi dup[ lo, mobilul are un moment de oprire in punctul so : /(lo) dupS care igi continui migcarea ln acelagi sens ca gi mai lnainte.
2. Accelerofio in migcoreo rectilinie ,,Yiteza de variafie" a vitezei u cu care se migcl mobilul se numegte acceleralie.Agadar: Acceleralia in m'iscarearectil,inie ested,eriaataaitezei tn raport cu timpul' ssw d.eriaataa doua a s/a{iulwi. in raport cu timPwl. Pentruacceleratie folosim litera a :
du dt
d2s dt2
Daci acceleraliaeste constant6, spunem c[ migcarea este uniform acceleratd. Mi,gcarea mobil,'wieste wniform acceleratd. d'acd. Si numai dacd. I'egeade rniscare este de forma s : atz * P, * f. Intr-adevdr, daci acceleratiaeste constantil a = A, atancilt : At *p 9 i d e c is - 1 A t z + 9 t * y . Reciproc, a:2a.:ct. dacls -- atz + pt + y, atunci a:2q.t f p, d.eci Migcarea mobilului este uniformd dacd. gi nwmi.i dacd. acceleralia cste nwld.. ln adev5r, migcarea este uniforme, s - q.t + p, dac5 gi numai dac6 viteza este constanth,,a : (x: ct., deci daci gi numai dac{lacce1"1afia este ntll6, a: t' = 0.
358
DERiVATE
un exemplu important d.e migcare uniform acceleratb este ciderea corpurilor in vid, in care legea de migcire este :
s:l#'.
Acceleratia migcS.rii este egali io """"1"r" lia gravitaliei g.
3, Vitezo gi occelerolio unghiulord s[ consid.erS.m ur-r mobil M care]se migcd pe o traiectorie circulard, (fig. lgo)._Pozilia mobilului in fiecare-momeht têste perfect determinati de unghiul 1a centru a format de raza oM cu. o dreaptb.^ fixb. oA, milsarat
f(t) - f(t,)
L _ ,o
se numegte viteza unghiulard, medie a mobilului in intervalul de timp de la to la t. Limita
g^f\;
,aro , -
f,a;-:
tO
'(to)
(daci existi.gi este finiti) se numegte aiteza unglviulard.a mobilului in momentul lo. Aqadar: unghiwlard i,n rnigcareacirculard estederiaata unghiul,ui Ia centru, ^ .Vit.eza An raport cw tirnpul. Dacb"viteza unghiulari este constantl, spunem c[ migcarea circulari este uniformd.. Deriaata a d'ouaa unghiului l,a centru tntr-o mi,scarecircwr,ardse numeste acc el, erali e unghiul ar d.. Miscarea circulard. esteuniformd. d,acd. gi nwmai dacd.accetreralia unghiwl,ard este nuld,-
4 . D e b l t u lu n u i l i c h i d S[ considerSm un lichid. tn scurgeie printr-un tub. Si notim ctt QQ) cantitatea de lichid care trece printr-o sec;iune a tubului, in intervaluidl timp t,lncepind de la un anumif moment de referinti, pe care-l not6m cu 0.
APLICATIILE
DERIVATEI
IN
F]ZICA
359
cdderea
Diferenla A(q - Q(lo)exprimd cantitatea de lichid scursl intre momentele lo 9i l. se Daci in intervale de timp egale se scurg cantit5li d.elichid ega1e, spune c[ scu.rgerealichid.ului are debit constant. in acest caz se numegte debit cantitatea de lichid. scursd in unitatea de ti mp. Dacb debitul lichidului nu este- constant, considerim debitul mediu
Q(t),- QQo)
, '0
r
il,:
t::lulafe
-isufat
.,::=:in&ti
---:carea
inintervaluld.etimpdela lo Ia t. Limita
fi+YW:Q,(to)
l-tn L ,o
se numegte debitul scurgerii lichidului in momenlsl lo. Agadar : |n*raport cu t'impul. Debitul, este d,eriaatacantitd.tii de li.chi,d,
5. lntensitoteq curentuluielectric
3 uv-
lulLllli ;l
'
-n
fnn-
: ,. : n t r x , - .::ularl
::i',neSt& 1".,11/ti,vt-
Un curent electric care trece printr-un cond.uctorse poate asemui cu Putem vorbi gi in acest caz de cantiun lichid in scurgereprintr-o conductS". tatea de electricitate Q(l) scursi prin cond.uctor intr-un timp t, incepind de 1a un anumit moment de referinlb. Putem vorbi de asemeneade debitul de electricitate. Debitul d.eelectricitate se numegte intensitateacurentwlui electric. Agadar : Intensitatea curentul,ui el,ectric este d.eriaata cantitdlii d,e electricitate in raport cu timpul.
6. Densitoteounei reportifii liniore de mosd Problema definirii densitdlii unei bare liniare a fost pusd, 1a lnceputu1 acestui capitol, ca una din problemele ce conduc la noliunea de d.erivatd: Densitatea unei repartilii I'iniare d,emasd.este d,eriuatamasei tn raport cu lungimea.
-- :u Q{l) '.:-'a1ul d.e

l::11 cu 0.
CopitolulVll
INTEGRAREA
mdsur obile in sensul lui Jor don $ 1 . Mu llimi

1. Multimi pe dreoptd mdsurobile Jordon Vom nota cu ,? clasa mulfimilor care sTntreuniuni finite de interval,e md.rginite (tnchise, d.eschise sau semideschise). Se verificl imecliat c6"Q arc urmitoarele proprietSfi : 1) Reuniuneaa doui sau mai multe mulfimi (ln numir finit) <lin Q este tot o mullime din rp. 2) Diferenla a doul mul]imi din rp este tot o multime drn Q. (Intr-adevir, se observi ci diferenla a doui intervale este vidi, un interval, sau o reuniune tle d.oui intervale.) Clasa rp a retniunilor finite d.e intervale mirginite este un clam*. Si observim cd orice mulfime P a,? se poate pune sub forma reuniunii
* li" E o mallime. O clas6 a nevidi de pdrfi ale lui E se numegte clan, dac6 reuniunea I u B gi diferenfa A - B a doui mullimi A si B din r apartin lul r, Rezult6 atunci ci-intersecfia I fl B a doui m'rlfimi A, B e x aptarfil'e lui a deoarece A n B : = A .- -(A- B). Prir ind*elie com,oletdse aratd ci reuniunla 9i intersecfia unei familii finite de pdrfi din :t apartin lui ,r. O funcfie in; x-rX ciefinitd pe un clan a cu valori lntr-un spafiu vectorial X se numegte funalie aditiud, de mu1!ime, dac6. A, B a Si A n B : O impLici t*t{A l) B) : : trt(Aj, + m(B) . Funatiile ailitive clemulfirne se numesc tndswyiad,i,tiue sau, mai simpit, rndsayi.. O pdsuri F:a+R cu valori reale se numeqte mdsurd reatd; d.ac6tn plus g,(A))-.A pentru orice A 7, p se numegte mdsuvd'pozitiud. Din clefinifia mbsurii tezttll1, urm[toarele proprietdli: (i) ml
{ n
JI
h d sru6
4lsffi @ E i t^$h
:HilNWg
U \i-l
l;l
:U*(A;), i:-l I
dacb mulfimile l;'slnt
clisjuncted.ou6cite douI. tr![ga _ E
't c A(m este substractivi). itoarele proprietEfi: cresc6toare), limile A; tlin r (p este subaditiv[).
'E;U.
MULTIMI
MASURABILE
IN
SENSUL LUI
JORDAN
361
unei familii (Ii)rat<* de intervale care n-au in comun, d.oubcite doud, decit cel mult o extremitate. Dacl notim cr m(I) lungimea unui interval, se definegte md.sura saa lwngimea m(P) a mullimii P din Q pnn egalitatea
:i rn(P)
4:l
*V).
de interSe demonstreazl" cd, m(P) nu depinde de familia (16)ra+a* vale care n-au in comun decit cel mult extremitdli gi a c\rot reuniune este P, ci depinde numai de P. Funcfia rca7d.m i (p - R definitl pe clanul tp a7 rctniunilor finite de intervale mirginite, are urm6toarele propriet[li: 1 ) m ( P ) ; 2 0 , o r i c a r ea r f i P a Q ; 2) m(P U 0) : m(P) + m(Q), dac| P O Q : @. I,ungimea m este o md,swrdaditiud' pe clasa rp. Rezulti atunci cd mdsura m are, inc[, urmdtoarele proporietSli: 3) *(Q - P) : /n(Q) - ?n(P), dacb.P CQ i $ m(P) < m(Q), dacd P C Qi 5) m(P U 0) -< m(P) + m(Q), oncare ar fi P, Q a,p. Vom c[uta acum s5 extindem no]iunea de lungime (sau mlsurd) de la clasa rp 7a o clasd mai larg[ d.e mullimi de pe dreaptb, pe care le vom numi mul,limi rnd.surabiletn senswl'lwi Jordan, sau, mai simpTa, rnullimi rndswrabileJord.an. Yom ardta c6. aceast[ clasi de mul]imi este tot un clan gi c5, pe acest clan, lungimea pbstreaz5proprietSli1esalefundamentaie de a fi pozitivl 9i aditivl. Vom defini mai intti, pentru orice mullime mdrginitS, o lungime interioari gi o lungime exterioarb. Fie z4 C R o mullime md.rgi'nitd.oareca.re. ExistS. totdeauna reuniuni de intervale P C r4 (eventuaT P : Q sato P Iormat dintr-un singur punct) gi reuniuni deintervale Q 2 A, care acoperb pe A. Oricare ar fi reuniunea de intervale P C A gi reuniunea de intervale p 7 A, avem P CQ, deci m(P) < nx(Q). S[ notim
: m6(A)
|t\
: *g), rn"(A)
l\r^
*(Q).
Numerele mJA) ti %"(A) se numesc, respectiv, m,d.sura(sau lungi- in sensul 1ui Jordan mea) interioard. gi md.sura (sau lungimea) exteri.oard. - a iui ,4, gi avem rn(P) < mn(A)4 m"(A) --1*(Q) oricare ar fi mullimile P 9i Q din rp astfel ca P C A C Q.
362
INTEGRAREA
Def inilie. _Spunem on o _ut1ag mirginiti A arelungime, sau Jordari,dacd-x.oil*iitterioarl',si mnsuri exterioaril sinr ff*#ut""abilda r_nisurii ilterioare gi a oo*'et6 -e"i'i'lo*d;" G; Tiff#ea)murpimii .4 H-J-"T:,:Xy{';i;)" Dac,il A este misurabili, mn(A) : vn"(A). valoarea.coTooi
A) : m"(a). avemm(p) < rn(A)< m(e) oricare , '.in,e, astiel' ca p.i A--a-b...' R;;Tt; : mn(A)
e intervale mirginite, r atunci
PCA
din rp, putem
\!g ,rp\ : m(A) 9i m,(A): int m(Q): m(,A), Q)A

t'(A), adicd reuniunile finite de intervare mdrginite ,sura lor, considerate *"f1i*T mdsurabile, este :finit5 anterior. "u
po^t" fi difedti " """i-"i"f ffi.i Exemblw.fie e-mlfli-:i n1"Stetor raljonate din intervalul [0, 1.1. Mulfimea A na are nici. uo- puo^"t intgriol, deci singurele intervale conin ,4 linute sint nunctele. uil;;;il; reuniuoi tioita de intervale P ce este o mu'lfime]i"i*'a"-l.io"t", orice_ deci are lungimi nule gi deci mo(A): s1g1p m(p) : e. orice reuniunefinitr.de interval"-b intervalur10,11, cleci ffi(Q) a,4 conline ,.,".'u >-m[o,r]): 1 a"ir'-i"1;i:*tr';rci_ll'f'
rp.Yom a,dta :t"';i.r:;:'*1ffi&"t f";: fr:" z[5sura interioard
$i
limea I au este misurabild Jordan. :nsul definiliei de mai sus. le m-ag_grabilitate; enunlurile acestor isurabilitifii, echivalente cu definifia
Propozitia.l._ gordan, la-e[ si iumai- O m u l f i m e y d r g i n i f f i A C n e s t e m i s u r a b i l i aaJd f,.ilril"o.roe numdr e > 0 existx o reuniune finitf, de intervalendrgitriie p:e L -- r^r.-r reuniunefiniri de intervale -",i;;i'o ginite Q") A astfel ea" mfir_
sr presupunem intii.u n::?'';:r'fil,1:, : m(A) : m@) 1yy
n\I
*(Q).
MULTIMI
MASURABILE
lN
SENSUL LUI
JORDAN
363
sau iint
Fie e ) 0. Exist6 doud reuniuni finite de intervalelP" gi Q, din Q astlel ca P" C z4-C Q" gi
/ n ( A< ) *(P.) *Z
g
a A
m(Q,)<*@)+;'
Adunind membru cu membru aceste inegalitdfi, c,bfinem rL(Q")<m(P")le, adicd rn(Q.)-rn(P,)<e, Reciproc, sEpresupunem cd pentru fiecare e ) 0 existi doui]reuniuni finite -9i P.;t 8"'dti p istfel ca F"Ce C?" ;i /n(Q")-rn(P.) tu sd arbtdm ci ,4 este m5surabil6. Avem ?n(P"){ de unde m"(A) - m,o(A) { *(Q") - m(P") < e, adicd no"(A) - ruJA) -{ e. Deoarecee > 0 este arbitrar, rczrtltd cd m"(A) - mr(A):0, adicE mn(A): m,(A), deci z4 este mhsurabilS' Pro p ozitri a 2. Dae[ z4 esteo mulfime milsurafrilflJordan gidaed pentru un anumit numdr l avem ?n(P)< I < *(Q), oricare ar fi reuniunile finite de intervale .P $ 0 dinQ, astfelea PCA CiQ, atunei I:ne(A). Intr-adevdr, dininegalitateam(P) --<1< m(Q), dedr"< 1< inf rn(Q), adtcd" mn(A)-< 1< m"(A); deoarece A
O-A
*n(A) < m"(A) <! tn(Q),
vn(P)< :Eg este mdsurabilb,
avem mr(A) : rn,(A): rn(A), de unde I : rn(A). este misurabilH Propozilia 3. O mulfime mirginiti.4CR Jordan daci gi numai ilacil existd doud giruri (P") qi (Q) de reuniuni finite de intervale mflrginite, astfel ineit P* C A C Q, pentru fiecare z qi astfel ca /n(Q;. Limita eomuni este egalfl cu misura mu$imii 24.: )1T*tU"l:"tlT *(P") : m(Q). un(A) : ),* ):: Sipresupunemintiic[.4 estemlsurabil[. I,uind , : 1, (n,:1,2, ...),
cQ" si
existi reuniuni finite de intervale mdrginite P* 9i Q* astfel lncit P,C A C rn(Q*)-m(P,)a!.
INTEGRAREA
Pe de alt6, parte ?r(P")< rtu(A)< rn(Q"). RezultS atunci ,n(A) - rn(p,) < !n(Q,) - rn(p*) a !
- ?ru(A) ,n(Q,) - *fp,) . j < rn(Q,)

gi deci lim lm(A) - ?n(P,)): 0 ti ttm ln(Q) - ,n(A)J: 0, adic[
)*
*(r") ::*
: m(A). rn(Q")
Reciproc,.sd presupunemcE existb doub giruri (p,) gi (0,) d,ereuniuni finite de intervale mirginite astfel ca pn C A i d: i";;rii it*cur" ii "
|"*
Deoarece
*(P"):
l'-i
/n(Q*)'
?n(P")< mt(A)< tn"(A)< /n(Q,) pentru orice n, rczattd. c6.
: /n"(A) :,tjT rn(p*) m,(A) :,11T/n(g*),

deci ,4 este mdsurabili Jordan. ,,o !.i a 4. rlaef- A, gi .4, _sinr mulfimi m[surabile Jordan, ^..-*^l At.U ,p,o ?i gi aruner Az dr - z{., sint mdsurabile_ Jorrian.Daei, in plus ,4rfl (trAz: @ alanci m ( A r U A , ) : m ( A r )I m ( A , ) . Fie e > 0. Deoarece-r4., gi A, s?nt misurabile, existd. ----- patru -p'r, r---- reuniuni finite de intervale mdrginite pi, Qr, Qr, astfel caPrC ArC Qr, P2C A2C Qz
m (Q,- p,) <
t,
_ p) a 1. %(Qz
ar|tl"m intii ci A, \) A, este misurabild. Avem Pru P"CArl)ArcQrl)Q,
MULTIMI
MASURABILE
IN
SENSUL LUI JORDAN
deci
n(CP' n C&): (Q'OCP'n CP') U Q,O CP' n CryC (Q,n CP,) U : (Q, (Q' P') P,) U n C&) U Q,
mL(Q'U Q) - (P' U Pr)l4 m(Q,Pr) I m(Q,- l - o l- < - -' - l -2- : g 2
h \
(Q'U Q,)- (Pr U &) : ( 9' U Qr )n C( PlU Qr ): ( Qr U 0,) n
adicd" A, {-l ,4, este misurabild.
Si arbt5m cd A, - A, este mdsurabild. Avem P'-Q'cA'-AzcQt-Pz
9i
de unde
( Q ' - P " )- ( P , - Q ) : ( ? ' O C & )n C ( Pn ' C Q , ) :( 0 ,O C P , O ) f'! (CPn UQ,): (9. O CP,OCP') U (0' O C& n 8")C (?, O CP,) U : (Q, P..) (?, P,) CP") U Q' O U
ml(Q, - P) - (P, - Qr)l_=< m(Q, - pr) * n(Qz - pr) I e adici" A, - z{., este mlsurabild. S[ presupunem acum c6,A, O Az: b gi s6,ardtdm cE. m(ArU Ar) : m(Ar) * m(Ar). -patru Fie (Pf), (Qi), (4), (pf) giruri d.e reuniuni finite de intervale rnirginite astfel incit 4ce'cQT si 4c'l.rcQT, pentru orice aN,
- rn(At), $i1r3*@T): tj_1rn(QT) IA*@):
l'-i
,n(6) - m(Az).
avem pl O pi:-
Deoarece Atli Az slnt disjulcte gi P?CAL, 4,CAr, : V) pentru fiecare n, deci
rn@f U pil:*@T) a*@il.

Pe de alti parte,
'n(Q?U + rn(Qil. Qt)-< rn(Q?)

Atunci
rn(Pi)+ rn($) 4 m(AtU A,)< *(QI + m(Ql).

Treclnd. la limitl ln aceste inegalitili ob]inem m(Ar) * m(Ar) -< m(AtU Ar) 4 m(Ar) * nt(Ar),
INTEGRAREA
adici
.- eins+"_'"r"iooirc -. qiift"::j"i"r";r?-frirt:lrrffi:"fil nrrtor mdsurabileJordan .r", froii" ir"i, urmdtoarele

t) m(A,l) Ar) 4 m(Ar) rn(Ar,1; * prop,rietapi:
n nEt::J#J, i,;!;;;::;,'^{^K' i"!i;',i:rfici in,ersec ca.

*ly:,n,). ") Em(A,);
[ " \ ( " n
* mullimile.4,sint disjuncte ly, dou6citedoui: D, @,),dacd 4) m(Ar)4 m(Ar), dac|" ArC Ar; 5) m'(A'- Ar) : m(Ar)- m(Ar), dac|" ArC Ar.
t) *
n o):
Pro p ozitia .8. Fie"MC R o, m3rllime.-mdrginitd. I)aei, pentru oriee numdi > b, existe aouei"1,i-i -esurabile-Joia*a gi;B asrfel ca A c M c B" si n(B) - i(42'l'-ut"oi
t;6;ffi.urabiri[Jordan.
0 qi fie ASi B doudmullimimdsurabileastf.el caACIVIC C B 9i /n(B) - *(l) < * . Deoarece
Fiee)
*tol :2@) ,r;:!"*tgl: rn(B), ;yr^

existd o reuniune finiti de intervale mdrginit; de intervale mirginite ;:;;"i'", 0-;E: p C ,q, gi o reuniune finitb
m(A)-*(P)<],me)_m(B) A t u n cP i CA Cg qi ?n(q- m(p) - n(q _ rn(B)Z+ ln (B)_ m(A)tin(A) _ n(p) < * +
+i+i:'
deci IW este misurabild.
MULTIMI
MASURABILE
IN
SENSUL LUI
JORDAN
367
C o r o I a r. Daef,. exislq dorri Siruri (r{") gi (8,) -pentni 'z de mulgimi mdsurabile Jordan astfel ea A*C M e B, riiice b lf gi
//,(8") l\T*to"l:111
atnnci M estemisurabili qi misura sa m(M) este egali eu limita comuni a eelor douf, giruri ile misuri. Avem limfm(B") - ?n(A")l:O, deci pentru orice E ) 0, existl N(a),
astfel incit, pentru orice n > lf(") sd, avem ?n(8")-m(An)<e, deci M este m[surabil6. Atunci tn(A")</n(M)<?n(B*) 9i deci, trecind la limit5.,
: m(M)
l::*(o"): 1g rn(B,).
2 . M u l l i m id e m d s u r dJ o r d o nn u l d Mullimilelcare"au mdsura Jordan nuli prezintr un interes deosebit. Reamintim intii ci avem totdeauna 0<mn(A)<?n"(A) pentru orice mu1lime A C R. Rezultd de aici c[: - arice rnwQiruecu rndswra exterioard nurd. este md.swrabild. Jord,an ;i are rndsurd nwld. De aceea nu vom mai spune mullime m[surabil6 de mdsuri Jordan " nui5., ci, mai simplu, mu1!im6 de misrird. Jordan nuli. r _ ,AP o,p o-zi-!i-a 6. O mulfime mflrginitfl A C n este rle misurd {otd1n nuln dacd.gi numai daei, pentru oriee e ) 0, existd o familie finiti oe rntervale desehise m[rginite Iy 12, .. ., r,care acoperf pe a, astfel ineit
tu
prnQ) < e.
Sd presupunemintii cd m(A): 0, deci rn,(A) - 0, gi fie e ) : ?n"(A). inf m(Q),
Q)a
0. Deoarece
368
INTEGRAREA
unde Q sint reuniuni finite de intervale mdrginite, existb o asemenea'mulfiime Q a A at rn(Q <; . aU scriem Q sub formi de reuniune finiti de intervale mirginite disjuncte :
Q: ,p.J,.
Avem deci
D*U'):*Q)<i'
Fiecirui inten'a1 J,i,, ctt extremitdlile an si b,, s5-i adiugim flem un interval deschis I;, a cilrui lungimelverifici intervale des-
chise, iai
o, + ,, fiecare de lungime : . obfifiJ ;i (u, "*', * ;J *,,

inegalitatea
%(I)< m(J) *
n n f
+ ,". A+ k{ m(Jr)
..., Io acoperi pe ,4 gi
r
Familia de intervale mdrginite deschiseI.,,, I,
, n ( I ) a ' a' 2 : e. [ * U , )+ :zin l : L ' a3 D *(r) <D i-:r Erl 2 2 ;=

Reciproc, dacb pentru orice e ) 0, existl o familie finitdlde intervale m(Ir) < e, E q rczultl" cE"_m."(A) e pentru orice e ) 0, deci rn"(A);:0, gi deci z{ este de misur6- Jordan nulI. Proprietilile mu,liimilor de mlsuri Jordan null sint urmitoarele: 1) Dacd, A este de mdsuri Jordan nulh, atunei oriee submul$me _ B C A este de misurd Jordan nuli. Intr-ad.evbr, /n,(B) -< m"(A) : Q. 2) Daeil Ar, Ar, . . ., An sint de mfrsurI Jordan nul5, atunei reuniunea lor este de misuri Jordan nuld. lntr-adevbr, reuniunea lor este mlsurabili gi mlrginite (deschise sau nu) 11,12, . . ., Incare acoperd, pe A,""
: o. *(p,r,)-. f,*n(A,)
... 59_poaje da acum un criteriu de misurabilitate Jordan, icu ajutorui mullimilor de m[surd nuli.
MULTIMI
MASURABILE
IN
SENSIJL LUI
JORDAN
369
7. O mu{ime mirginiti ACE Fropozigia este misurabilfi Jordan, daei qi numai tlaci frontiera sa are mdsura Jordan nuld. Sl presupunem intii cd z4 este mdsurabil5. gi fie e ) 0. Existi doui reuniuni finite de intervale mirginite P Si Q astfel incit PCA C0 ;i rn(P) < e. Sl not[* .F interiorul mullimii P (obiinut din P /n(q "o prin lnlbturarea extremitililor intervalelor ce compun pe P) gi cu Q aderenla lui Q @bfinvt6. din p prin adS.ugareaextremit5lilor ,intervalelor ce c o m p u np e 0 ) . E v i d e n t , F c p i a r m 1 f 1: 9i gCQ deci i'CeCQ, - m(P) Si m(0 : ??L(Q) (deoarece punctele adiugate sau inllturate au m&sura nu15), deci M(Q) - rn@) < e, sau ?n(QDeoarece i'C F) < ".
e gi .F este deschisb, nici un punct frontier[ a1 multimii de altl
pafie r4 gQ deci - P, deci p -.F este Fr 4 CQ. Deducem atunci cb Fr ACQACF:0 o reuniune finitl de intervale mirginite, care conline mullimea Frz4. A nu apartine lui P, deci Fr ACCit.Pe Deoarece /n(8 - P) < re:ztltd c6, m,(FrA) ( e; e fiind arbitrar ded.u", cem ci m"(FrA) : 0, deci m(FrA) : Q. Reciproc, sd presupunem c[ m(FrA) - 0 $i fie e > 0. Existl o reuniune finitd de intervale mirginite S 3 Fr,4, astfel ca m(S) < e. Si notdm cu P mullimea punctelor din A care nu aparlin mulDar mullimea . -AS. Avem PCA l i m i i S , a d i c dP ti Pn S:b. P este o reuniune finit[ de intervale mErginite, avind ca extremiLilp. o parte din extremitllile intervalelor din S. intr-adevir, multimea A - S nu mai are nici un punct frontierl, deci toate punctele sale ii stnt puncte interioare, gi o dati cu un punct z conline un intreg interval I*. Mullimea Q : P [.f S este o reuniune finitd de intervale mlrginite gi/CQ,deoarece
) S : Al) S2 A. Q : P U S : ( / - S ) U S : ( , en C S U
Pe de alt6 parte, deoarece P n S : b, avem /n(P U S) : m(P) * m(S) d e c i m ( Q )- ? n ( P ): m ( P U S ) - = m ( P ) : m ( P ) + m , ( S ) - r n ( P ) : m ( S ) < e adicl A este mdsurabiid. Eremple. 1) Orice mullime formatd dintr-un singur punct, .{x}, are m[suri Jordan nu15., deoarece pentru orice E ] 0, intervalul Io - ] , t 2 . + acoperi pe ta) 9i are lungimea ( e. +),
24 Analiza matematicd, vol I
37A
INTEGRAREA
,.a*\ arc.mdsuraJordan nul5, d.eoarece ' a triadici a lui Cantor este perfect5 este numd.rabili (este e"hi,rai"nia cu i are misura Jordan nuld.
' {a,}.
u, .in general, misura . Jordan nuli. ;imi nici nu sint mesuranii" fr-d;; ctelor ralionale din [0, 1]. 3 . M u l l i m in e g l i j o b i l e
-e.olfit;5f;"f;:t#
carev_or fi
cr reuniuni numdrabile , mdsurabile ti" se"suf fui Noi vom avea nevc
r depieiclasamullimilor
,e de intervale miigirrite, ie oblin astfel muliimile
il;, d"".;"sum"o" a, mur,timi *rrfofrZot.usuri ";n Pentru a simo.lific" ."tiroi, ;;i"'dr altfel, va fi reluati. i"- ;;pil"id'"iJrpru "?nit;;area definifie, care, d.e serii. Daclf (n"f-esteun gir de numere) 0, atunci limita a'(finitr oJ'+ ;t; ;ilrri lK"ato, ar sume_
Lebesgue nuli,
, \ tot / . i ooJr.n.*tA
va fi numitS' suma numerelor (o*)r.o.**
gi vom scrie
s\
L-,/
*fr
w.
Agadar,
/-1
\ - - *n
l:. s\ rlfit : /-q a; n+a,i:t
sup ) , an.
ntf Et
fffii'#o;
Def initie. S3rll..* cd o mullime ACR (mirginitd sau nemir_ ginitd) este de'misurd t"b.g""";il;,r sau negrij_abild, daei penrru oriee 0 exisrd
un eir tTii-a. -irvare d6sdh*;-;*;aeoperi peA,

s\ I mlL") I e.
,"*1" #tr,\Yt{."1e1e
1o pot fi, eventual, vide. Pentru intervatele vid.e 1,
MULTIMI
MASURABILE
IN
SENSUL LUI JORDAN
371
Din propozilia 6 ded-ucemc6: Orice rnwfiirne de nodsurd. Jordan nul,d' este neglijabil'd'. Existb insi mullimi neglijabile care nu sint misurabile Jordan. De exemplu, mullimea punctelor ralionale din [0,1] nu este misurabill Jord.11, d.ar, dup[ cum va rczrlta mai jos, este neglijabilS, fiiind. numdrabil6' Propriet5li1e mu1limilor neglijabile sint urmltoarele : 1) Daei / este negliiabili, atunei oriee submullime B C ,4. este neglijabild. " "2) Dae[ (A*) este un gir ile mu{imi neglijabile, atunei reuniunea lor este o nullime neglijabilfl. s5 demonstr[m intii prima proprietate. Deoarece / este neglijabili, pe care_-acoperd_ pentru orice e >' 0 existl un gir (/,) de intervale d.eschise incit gi pe astfel B, ,4, deci
irn(In) < e.
rJrmeazd ci B este de asemenea neglijabil[. s5 demonstrdm a doua proprietate. Fie e ) 0. Deoarece mu1limi1e A* sint neglijabile, pentru fiecare n existd un gir (Ia)4p.+. de intervale deschise care acoperi pe A*, astfel incit
@
D m(l,") !-r
gi suma lungimilor acestor intervale este
2n
@
,4" Atunci girul dublu (1") de intervale deschiseacoperd reuniunea l-.1

n:l
E-e $ ru'(Ia) '< $ : : f i m D D n * H 2 " f t 2 i n-l P:l

@
deci g Ao este neglijabil[. Exernple. 1) Orice mullime format[ dintr-un numlr finit de puncte este neglijabilS, deoarece are m6suri Jordan nu1[. 2) Orice mullime numlrabil5 A : {clr, dz, . . .J este neglijabill, deoarece este reuniunea girului de mullimi neglijabile A*: {an}. Rezulti ci mu1limea N a numerelor naturale gi mullimea Q a numerelor ralionale sint neglijabile, deoarece sint numlrabile. 3) Existi mullimi infinite nenumdrabile care sint neglijabile. De exemplu mullimea triadic[ a lui Cantor este neglijabilb, fiincl de'mdsurl Jordan nu1i.
372
INTEGRAREA
4. Mullimi plone mdsurobile Jordon lanul R2 oi:*i:": artezian.4 x../t al. dreptei reate "" a^ considera la puncteiu- oro plan raportate ;"".r"" roi dreptunshiurile pline, care au laturile paralele utindu-;i conline una sau cu _"i ilrrtt" laturi, adicd de It x Ir: prin egalitatea
pedreap td,care-ei potco nrine - -4vrL''u@tr' ,"ill|?rf s a unu 1*iX";" Arra unul asemenea 1*i"'{l l*ir:1tt dreptir"gni .;-J"i;;j; "':f
s(Îrx Ir) : m(Ir) . m(Ir). ii, punctele sa paralelg.cy gna din axe d ;;1i:";"11^t"g-""tele .semenea, mulfimea vidd, b e F"$" ruld.
{(x, y)l e Ir, ! e Iz}
lurruittntlorTlane
ctrn|psepoateo"":--rlb for_" ,"oiirinii unelf"miUiidil.,.,oa.umulfime? ghiuridin'p ca'-e d" dreptun_ n-auin comun d;;t;it" d";i, il;il^"liifi* cite o raturd:
Se definegte mdsura sau aria s(p) a lrri p prin egalitatea
t cd ? esteun clan: l) Rewniunea a dowdrnwl,limi din,p este tot o rnwl,litne d.in,p ; 2) Diferenraa d'owd. rnwr,tirni dinr? estetot o muQimed,in,p. (lntr-adevdr.diferentaa doud drlqt-grrstlqri estevidi., un dreps"u o '"uniuo"ae.in"i-Jil-ii19tuighluri.*din -ej .di1 ,p !gng^hi,
care sintrewniuni finite d,e
' : ,!,o,'
s(p: ) D*toS. i=l

(P) depinde p,.qi nu depinde de modul : ca reuniune"iili-d: de dreptu"gfriori n_au in comun ""* *ul ,D este bo.z.itiad..gt ad.itiad, este deci o md,surd.
q."::=-ua-;rjffi;i"=""; ."1tii9". sarpbo ctasi !, care vor fi numite mulpimi

meluraUitein sensul
MULTIMI
MASURABILE
IN
SENSUL LUI
JORDAN
.tl,l
Fie z4 C R2 o mu1lime mirginiti oarecare. Se definesc aria (sau misura) Jordan interioari sn(,4)gi aria (sau misura) Jordan exterioar[ s,(,4) prin egalitd !i1e
: sn(A) iEl'tPl.
:J'j'tSl s,(,4)
iar
rrnde marginea superioard se ia pentru toate mu1limi1e P C A dit,p, marginea inferioar5 pentru toate mu1limi1e Q ) A din rp.
Spuneme6mul{imeam[rginiti A C R2 are arie Jordan D ef ini!ie. sau este mfisurahili Jordan, daei sn(.A): s,(,4). Daclh A este mf,surabilio se definegte aria (sau misura Jortlan) s(r4) a lui ,4., prin egalitatea s ( , 4 ): s , ( - 4 ) : s , ( , 4 ) . iloate propoziliile relative la mul]imi1e mbsurabile pe dreaptl rdmin valabile ;i pentru mullimi plane m5surabile, gi cu aceleagidemonstralii, inlocuind reuniunile finite de intervale mlrginite, cu reuniuni finite d.edreptunghiuri cu laturile paralele cu axele, iar lungimea m c1Jaria s. 1. O mullime mfuginitd ACR2 estemisurabili Prop ozilia Jordan daei gi numai daei pentru oriee e > 0 exist[ o reuniune finitf, de dreptunghiuri P" C r4. din Q gi o reuniune finiti rle dreptunghiuri Q"= A din ,p astfel ca s(0") - s(P,) < e. 2. O mul,time mirginitd A q pz este misurabili Pro p ozi,tia Jordan ilaei gi nunnai rlaei existi iloui"giruri de reuniuni finite de dreptunghiuri (P") gi (Q,) din rp etr P,CA C Q, pentru fieeare n qilims(P"): :1rS s(Q,). In acest eaz avem:
: : s(.4) J:T'(o"l jlT '(0").

Pro p ozi$ia 3. Dac6, A, Ei A, sint mf,surabile Jordan, atunei ArU A, Fi 1, - ,4, sint misurabile Jordan. I)ae[, in plus, A, n Ar: 6, : s(,4r). atunei s(/, U Ar) s(z4r)f Agadar, clasa Jll a multimilor plane misurabile Jord.an este un clan, iar aria s este o mdsuri pe acest clan. Se demonstreazl ci poligoanele pline gi cercurile pline slnt mullimi misurabile, iar arja 1or Jordan este ega1l*qt aria lor obignuitS.. Propozi,tia urmitoare atat6, cE putem defini aria Jordan plecind. de la alte mulfimi misurabile decit de 1a reuniunile finite de dreptunghiuri; d.eexemplu, plecind d.e la reuniuni finite de poligoane oarecare, sau segmente de cercuri.
374 propozi[ia
INTEGRAREA
z i { i a . b . D a c de x i s t i ^ d o u d _ g i r u r i( A - , ) gi (8,) demulfimi planemisurabile'cuAnC M C A""!"or.o orieea gi !: s(An): ]*'@")
: id; ,6T a a c E {?T: i *,ut?o" "';"Hiy"1il;*1{*;;f"T{iil Propo

4. Fie MCR,
_ om u l f i m e m 5 r g i n i t f , .D a e l p e n t r u
;
t '{ *
I
atunei M este mdsurabild Jordan si s ( I u I:)l i m s ( A , ) : 1 i m s ( B * ) . Mullimi1eA c n:ii1i arie (saumdsurd)Jordan"*t*o:r3 ;;1t.^ o;" n.or1, ,""r)i.: o, .iot mulfimile plane de s:Lbmulfime a unei mulfinri de mrsurb
fi:tft '?'""f,?ffi5H1#*lA;"$r'o;;;-7"^,,;,i.J"r=i#ae;;"]ri'"i
P r o p o zi tiu- g. 9 mullime nlirgi+ji ,{ C Rz este ndsurabilfi daed gi mrmai aded frontie.u*iltilJ arie nulh. Din aceast6 oropozirie cEpoligoanere :.ezurt6" sint misurabile,deoarece frontiera lor este; tilri"-'p"ri;;;;ti, are arie nu1d. ""re IR. Toate rezultatere-enunlate pentru mullimile m'surabile plane adevdrate r'min pentru.m"tli-'" *irffiil[ si -cri t",i;]11: a'""#ltr"cuiesc dreptunghiurile raturile p';;d"l" ;;;;i", cu paraleripipedele pline cu fe;ile parelelecu planelede doordonat" gi"iiir" s cu vorumere z. Printre multimile m u se af15poliedrele (pline), sferele, rdiate in-geometri","iu, "iti"iiii, jotJ"" "ona voiumul rot uit' ""i", De asemenea, pentrt tatepleca-de la reuniuni finite de p"ti"at", he cilir ;urabile, in locu1reuniunilor ti"it"-a" p"i.t"tipl O b s e r v a t i e .T pe dreapti, aiopjJ" r",, a i"int"ii:'ililiii|)'arte si tr-o aceiagi tit6ra, d. acestmod ;"ii;; la*i' "*"r, r4ru'r rullimile mdsurabile de ritar, daci se inlocuiesc esemneazE, toate, prinRezultatele enunla?e in
Lin spaliul R" ci n di_
mensiuni.
INTEGRALA
IN
SENSUL LUI
RIEMANN
375
$ 2. lntegrolo in sensul lui Riemonn c o r e c o n d u c l o n o l i u n e od e i n t e g r o l d ' 1. Probleme " irginiti pe un a r i e i . F i e / o f u n c l i e p o z i t i v Sm a) Probtrema interval lo, bf. Graficullbu G este situat deasupra axei Ox. Ne punem problema dacl trapezrtl curbiliniu abBA mdrginit de axa Ox, graficul G 9i dreapteTex : a gi x : b este o mullime mbsurabili gi cum se poate calcula aria sa. intervalui la, bl Si funcfia/ slnt mbrgiSe observim intii c6, deoarece nite, trapezul curbilinit abBA este o mullime m[rginiti in plan. Pentru a vedea-daci este mbsurabili, vom ciuta s[-1 aproximim din interior 9i din exterior cu poligoane particulare, cu laturile paralele cu axele de coordonate. Anume,-sl considerim o diviziune (d) i intervalului la, bf : (d):a:xolnr < xi< xi.+r1 Pe fiecare interval patlial lxn, xn*rf, cabazh, si construim dreptunghiul cu cea mai mare in51!ime posibil5. %i, astfel incit acest dreptunghi sb fie conlinut in ,intregime in trapezul curbiliniu: t'nn:
*i4"f
It
inf f(x).
i+t
Ariile dreptunghiurilor astfel construite sint respectiv mo{x, -
Fig, 107
xo), mr(x, - xr), . . . , % . t ( x , t + t - x t ) , . . . , % n - t ( r , - x r _ t ) . Reuniunea acestor dreptunghiuri este un poligon P conlinut intrapezttl curbiliniu, a cdrui arie este
n-1
s:s(P)
:Lm.]x*t
;-7
- x).
Pe fiecareinterval parlial lxo, xo+r7, cabaz6,, si construim acum dreptunghiul cu cea mai micd indllime Mn, astfel incit acest dreptunghi c[ contin5. in intregime porliunea din graficul funcliei aflatd deasupra intervalului Lxi' xi+rJ: Mr: sup/(r).
r:<x<r: , -
376
INTEGRAREA
Ariile acestor dreptunghiuri slnt respectiv Mo@, _ fio),Mr(x, _ xt). . ., Mr(xr+, _ x), ..., Mo_t(1co _ %n_r,).
t",,"*tT31'1""n?f, "il,Trh",ililo'J#,:':lJi#ttgongil,careconlin
5: s(o) :TM,@,+, - x;). sr"ri"fJri,T"f"[,ff]:JPJ,f;
fipre uPt"fffi"i*"J
s(p).Poligon.,t Q- p conline in intregime

respectivprirr
s(0-p) :r(0) _s(.P). gi p aproximeaz|. trapezaT curbiliniu
:fiale este.mai mare gi cu cit lungimea
rcd,cu attt poligoa"i,t"r-li ii ;ii""r: t.
, : ::i "": jT s",
lerdm u^n gir (d,,) d,ediviziuni din ce din.ce_in ce riai mutte 9f _"i;Lil" ) si (Q).Daci ariile toi o tir"i;,t "u
t\o) @, - xo), fGr) (x, - xt),..., f(Er11xr+t _ x.), ..., _ *,_r)_ f(4,_r)(xn Reuniuneaacestordreptunghiuri este un poligon R, a cSrui arie este o : s(R) :f"t$)
i-0
(ni+, - x,).
intre poligoanele P ,i 8, pc R c p, deci ,(p)<P"r1ifi;1ltrfr,i'Sl,rcuPrins

s<o<S. Dacd aleeemun gir de diviziuni (d,) din.ce in ce mai fine, si pentru fiecare diviziuie in par'te."l;s.d.rt# intermediarul'E,tn rirod arbiir4srg trar,intreariilepoliigoanetor'1p";tA;j;i(R;i;;"";1."i"?i;s
so( oo< S".
INTEGRALA
IN
SENSIJL LUI
RIEMANN
377
DacS lim so :
n+@
lim S, : I,
17)6
atunci de asemenea lim o" : /, astfel

fr-@
incit trapezul curbiliniu se poate aproxima gi cu dreptunghiuri R, care nu sint nici complet conlinute 1n ftapezlul curbiliniu, dar nici nu-l confin in tntregime. o. m bard Se consid.er5 b) Masa unei bare rectil,inii. rnateriill rectilinie, aSezatdde-a lungul axei Ox ; fie a gi b abscisele extremitllilor barei. Si presupunem c[ se cunoagte densitatea 7iniar6. f(x) a barci in fiecare punct xela, bl, gi c[ / este o funclie continu[. Dacd densitatea este constanti, f(*) = p, ad.icl d.aci bara este omogen6, masa sa este egalI cu produsul dintre densitate gi lungime, p(b - a). Dac5, densitatea nu este constantd (adici dacd bara nu este omogend)proced6m in felu1 urmitor: impirlim bara in mai multe p5;rfi; aceasta revine la a considera o diviziune (d\ a Ei
rulgrv4l4tuL Lw, uJ
'
I xr 1 . ... 1 {d,):a: 2(o Fig' 109 < tci<5;+t1. . . < fra:b. in fiecare interval pafiial lxn, xn*rl, si alegem un punct intermediar {;, gi s5. considerim, intr-o primd aproximafie, cd., pe acest interval, bara este omogen[ gi cd densitatea sa pe acest interval este egal[ cu densitatea in punctul Ei ales. Masa porliunii din bari cuprinsi lntre xi JH Ei xi+r, consideratl omogen[, cu'densitatea f(\), este /([r) (xi+t- xi). Masele aproximative ale portiunilor din bari cuprinse intrediferitele puncte ale diviziunii sint respectirz: JGo) (x, - % i, I(E ) (x, - xr), . . ., f(n) (*,*' - x;),. . ., f(^- rl (*, - xn-r). Masa total5. a barei, calculati cu aproximalia corespunzltoare divizilnii (d) gi alegerii punctelor intermediare {r, este
- x;)' *o:TfG,) (*o*,'

i:0
Eroarea comisb provine din faptul ci pe fiecare interval parlial am considerat densitatea constantS. Ne aam s6ama ugor, intuitiv-, c'6 d.aci
.ftd
INTEGRAREA
intervalele. parliale sint din ce in ce mai. murte gi mai mici (dacd diviziunea este din ce in ce mai find), atunci gi densitatea variazd mai pulin in fiecare interval p^tli"] in parte'gi, a""i, pe care o facem considerind densitatea constanfb pe fiecare asemenea "ro"r"a intervai l" in c" mai mic6. sintem astfel c6ndugi_si il ti; "Gai" J" ar-ziuni din ce in r;"i ce mai fine. DacS sir.oJ "o"sia"taal maiel0r uproiimit'i;" ;; o Hmitd Q1.d) m, este naturaT si consideiim cb m' este *u.u tot"td a barei. 2. Definitiointegroleiin sensullui Riemonn cele doui exemple anterioar,e,diferite, unul din geometrie gi altul din fizicd, impun cercetarrea,o-"rj;;.: :"'x,), chiar pentru aJ f;; iIb funclii caie nu sint pozitiv". st"ai"r *" Jiestor sume.neVaconducera noliunea de integrali in seniul 1ui niernann. ,Fie,fa, .bl un intervar (inchis gi mirginit), a < b. o familie finitd de puncte d : (rr, %2, . . ., xni astfel'ca q.: ro-{ #r_{ frz_4 ...4 xi{ xt+r\< ... 4 frn_r4 xn:b se numegte diaiz'iunea intervalurui la, bJ. Fiecare din iirtervale\e se numegte interuar parriar ar diviiiunii i. [xn, xo*rl i; i"i"t"J"p"r9rar poate conline un singgr. pungt, dacd. Lxi, xd+Ll xr: ni.+!. Spunem cE o divizirine d,' este tnai 'i","".ongin 1r.na'-iicrt o diviziune d, gi scriem (' =.d 2\ d-c d,' , d,acd..divizi'nea -da6a toate prnctele diviziun ii d. ki gi,alte puncte plus), aaica, fiecare il;;;;i ;;;ii;i # ;t+il :,".=1"# .in--";3;;;";; zrlrnn d" este continut in.intregime intr-un interval pariiii ar divizi.,nii d.. Lungimea *"i ,#" i*tiui".oni d : (*o, ;;4i;';i "Lr"i nr, "', n,i, x611, ..., *,) se numegtenoima'd.iuizlriii-ali's" rot""rd v(d.) v(d) :0"-?1, (xt+,,- x). Evident, f,;t1"-1, xo4 v(d)_gi dacl v(d) < g, atunci ni+r _ xn g, { oricarear fi i: 0, . .'. ,- n | | Dacd' d' este mai fini decit d atttnci.r(d.') v(d). (cu cit o diviziune \ '\'lvli \vs este mai fin6, cu atitnorma sa este mai mici.;/ < Dacd insd v(d'\ <= v(d.),nurezrrtl cd dirliziunea d., diviziunea d.. Diviziang.a.("poate fi foimati din_inteivale estemai finr decit p?4iale mai mici
$l;,tj*f
ar.e diviz.onii d, iare
"a
di"iriu'e;til_,_gt
i{ io^t" poo"Gru
Exetnptu. ,: (",ry
Avem a(d\ :o fini dectt diviziunea I 2d, b ^ ' " '\"d ' '): Qr a a * S
o ) ' u : ( " ' +' + t . 4

, deau(d') <a(d), dar diviziunea d, nu este mai
INTEGRALA
IN
SENSUL LUI
RIEMANN
379
Dacl in fiecar-einterval parlial lx;, xc;ar) a1 unei diviziuni d, aregem unpunct.Eu h{ ; , _ ( - x n * r , p a n c t e l ea l e s b E o , Z r , . . . , t t , . . . , E , _ i . " numesc puncte ,interrned,iareale divizianii d,. . _ . - Evident-, pentru aceeagidiviziune d, patem alege punctele intermed.iare ({r) tntr-o infinitate de moduri, dacd,a < b. Dacd"a: b, orice diviziune d, aintervaldai fa, b] este formatb. numai din puncte care coincid cu a. Toate intervalele pargiile ale diviziunii d.att lungim-ea.nu15, deci v(d,):0. ln acest caz, pttim alege punctele intermediarc E, intr-un singur mod gi anume |n: o. !'ie / o funclie definiti pe un interval La, bl. Si consider6m o diviziune d a acest:uiinterval: d : a : xo { xt\< . . . g r, _{ t411 :{ in fiecare interval parlial lxo, xo*rf s[ alegemun punct intermediar E-.. 44 E;4- %;4rt 9i si formim prodirsit f((,\-(x,*, J *,) dintre valoare| functiei/in p-unctulintermediar {, 9i lungimed interv:alului parfial lxr, xrnrl. Oblinem astfel produsele : f(Eo) @, - xo),f(E) (xr-*r), . . ., f(1r) (*r*, - xi), . . ., -f (E,-r)(*o-nn_t). suma acestor produse se noteazS.oa(/) sau oa gi se numegte sumd.riem anni an d.(d.e1an-umelematematicianului fu emann) i fancfiei , corespunzif toare d-iviziloiotid gi punctelor intermediare lr: : 6d, 6dy; :
t' :0
f(En11*n*r-
x).
Sumele riemanniene se mai numesc sume integrale. D ac[ q.:b, atunci.xt+.t:x;,,d9ci,fri+r-fr;":0 9i deci 6a(fl:0 . oricare ar fi divizi:unea d, a'intervalul:uii la",'il. pttem forma o . - -Evid.ent, daci .a Kb,, pentru o aceeagi diviziune d, ^motluri infinitate de sume integralel corespunzitoire diferitelor posibile de. alegere,a punctelor intermediare {0. Notalia o6ff) a sumei integ?ale nu este-c_ompleti; ea ar trebui s[ con]in5 gi functeie intermediar" "de "rre depind.e, dar aceasta ar complica noiafia.' sr observim ci daci unul din intervalele parliale are lungimea nuld, x:*t_- *, = 0, ,,contribu!i1': sa in suma integrili'estelnuli, Istfel inctt, d.acd" a 1 b, putem s5.consider5m numai divizluni formite din pwncte d.istincte : &:fro<tq< Problema care se pune acum este daci, aleglnd diviziuni din ce in ce -multe mai fine, formate din intervale din ce in ce mai gi mai mici, sumele integrale se,apropie din ce in ce mai mult de on numdr ilii"it). "tu-it Ajungem astfel la urmS.toarea De,f inilie..se-spune ei funcfia / este integrabili (ln sensul lui h! ttiemann) pe intervalul la, bf daeil pentru oiice'gir de diviziuni id,1 eu norma
INTEGRAREA
/ pe inrervarur ,uor"rnLf*dilJ#1"H33""i"*r#i""runc.riei (in La,bl

n , . f ds .ft*) | "f(x) saur| o I f u* ,uo [ /. "ô 1 x Jr' I
arege.re a punetelor intermediaretrirrunreeorespunz5toare (or,)-du ."-u ioi*gr;til";,i;ffiH finiti eomunfl i-
linzild eilfie 0,v(d,) - 0; gi.pentru oriee
Notalia \
4
ft*) a* se citegte integratd de ta a ta b din f(x) d,x.
Semnul se numegte sernm d,e,ir J se numesc limite de integrare: a esteI intervalul fr, &i;;;; ;;;;;;;, Ih*3 ; lwnclia.de integrat; .r.se u.umegteaaria;b se poate nota cu orice literd', ,u,, t, u,
b
: ( 1*1 d,z ! n, d..: j f(t)dt: I n^ u,: ( f(z) u*. I' ,)u ,. ,, ,""u"rineete itrro u-0r,"'"*"n"r""
b a b
ox "r..r , : ! I\x)
b .
] . f(x)
P ",
dx.
Exemble. l) Orice funcfie v@rla, af at extre_ mitatile egile est6 integrabili' pe / definitd pe un interval acest i"t"i"*i-rigwlr
q
J " lntr-adev6r' d*Ev(d)+e aven oa(f):
l f @ )a * : 0 .
Aqalar"
0, oricare ar fi diviziuae a d a intertraiului [a, a]. deci/este integrabila Si I y61a*:O-
atunci c4r+0,
"st"
i7t"fr"iiri'"jtr"
2) Orice funct'
i
constantrf(x) = a definiti pe un interval la, bj
a dx : u(b a).
INTEGRALA
IN
SENSUL LUI
RIEMANN
38i
|i aT em /([;) : cr, deci
lntr-adev6r,
n-l
oricare ar fi diviziu:rea
n-l
d gi punctele intermediare
n-l
"d
i:0
: D xr):" D IG;)@t+, til "@;+ri -0

ro* ttz- hl ... * ttnrn-t): avem c4r+ a).
d:0 rol a.(b e(b-a)' a), cleci/este intogra-
("r+,- xi) :
a(xt-
a(x*-
uiH
Pertru orice gir (d") de diviziuni clu,t(d") +0 b b f ( ' a), adica adx : a(b J@)dr : d(b # ) )
4
pJ intervat al la, bl, o <b, astfel: 3) Funclia / d.efinitS. _ f 0, dacl # este ruliona7 ,_\ r\-t \ 1, daca # este iralional
nu este integrabild in sensul lui Riemann.
In aclevEr, fie (dr) un gir de diviziuni cu ,t(dn) + 0. Dach in fiecare diviziune alegem puuctele intermediarc ei ra!'ionale, avem f (H : 0, deci sumele integrale corespunzbtoare o4r, sint Dacd in fiecate diviziu:re alegem punctele intermedlare toate nule qi cleci lim c4n:0. [i 'i,ralionale, avem J Gi) :
n-1
fi'@
9i sumele
i:rtegtale
cotespu:rzEtoate
a'on sint
toate
egale cu
- r i n -deci lim
41@
S\ lr.rr-., Lt J\st,/\'1+1 i:o a I 0. Aqadar,
.\ '? rt
\r/,J \-i+ri -0 alegeri
xi) :
xn -
xo:
b -
a'
: o'",ufr
b -
pentru
diferite
ale punctelor
intermediate,
sumele
integrale au limite d;iferite.Rezultd cE funcfia / nu este integrabilb in sensul lui Riemann. 1o Dupd o tlefinilie mai ge:retalda integratrei Observa!ii. datd de Lebesgua funcfia din exemplul 3 este integrabild (in sensul lui Lebesgue), qi integrala sa (ln sensul lui lebesgue) este egald cu 0. 2" In definifia integrabilitdlii este suficient sd se presupund cd pentru fiecare qir (dr) de diviziuai cr v(dr) -+ 0, gi pentflr fiecare alegere a punctelor intermediare, qirul sumelor integrale (o6n) are limitd finit6. Rezultd atunci cd toate girurile (c4ol au o limitd finitd comuni f, oticate -ar fi girul de diviziuni (d") cu r(d.") + 0 si oricare ar fi punctele intermediare. Intr-ader'5r, dacd pentru doud giruri de diviziuni @'r) Ei @i\ cu.v(d)+0giv(df) + 0 am avea a'oo+ I' qi c'in+ I" ctt I' I 1", atrnci pentru unnbtorul qir de diviziuni di, di, d;, d';, . . .. d;, d!;, ... qirul normelor v ( d . ) , v ( d i ) , . . . , ^ , ( d i ) ,n ( d ; ) , . . . tinde de asemerea cbtre 0, dar girul sumelor integrale
odi, odi', ...,

1r1 sf, 6ysa litritfl.
"a;, "ai, ...
3o DacE gtim cE funclia / este integrabild pe intenald la, bl, pentru calculul integralei este suficient sd lu6m w. siugur qir particular (d*) de diviziuni cu v{dr) + 0, 9i de asemenea
b
nigte
puncte
internediare
partl$lafe
ln
fiecare
diviziune.gtim aturci cE o4r+tftrl
U".
382
INTEGRAREA
Astfel, putem alege diviziunea d* Lormat6" din a intervale patlia1e, de aceeagi lungime, b - a gi anume -; in fiecate asemenea interval parfial putem alege punctul intermediar la n acestui interval sau la mijlocul sbu. una din exttemitdfile Sumele integrale corespunzbtoare se pot calcula mai ugor. Alegind diviziunea (d,r) ct un numdr suficient de mare de intervale parfiale, suma integrald corespunzdtoare o, poate ..n sE difere oriclt de pulin de valoarea integraler. ln acest mod se calculeaz6 integrala cu aproximalie. gi anume,_pentru fiecare a N, o - o de aceeagi lungime , n i(b-a\
. , . , & l - ,
4o SE consiclerdm un singur gfo (Ar) cle diviziuni, zillrlea L.*este formatb din z intervale parfiale
divi-
b-a
d n . & , u - f - , *
2(b-a)
- - . - ,
n(b-a\
. , . , & f :
n b - a Avem v(Ar) n
O .
, deci v(Ar) + 0. intermediare,

fi-l
Pentru o alegere oarecare a punctelot corespunzdtoate diviziunii A, :

n-l
sd notdm
cu 6r suma integtalE
- d :Lrg;)= : @;+, ", tD/(8, :0 d:0

Sepoate ati.tacdfuncfia/esteintegtabilbpela,b) finitE unici 1, inclependentd de alegerea punctelor
o
dacSginrmai intermediate;
dacb girul (o") are o limitb limita.I este egal5 cu inte-
grala
P \ f(x) dx. J
4
Ir6sdm
demonstralia
acestui fapt analizei, suma
pe seama cititorului, integran >fG)"--
ca exercifiu. b etanotataS/(z)Aa b uncle
5o La l:rceputurile
b - a-
A.x xeprezenta lungimea
comurb
a intervalelor
unei diviziuni
Ar. Notalia \tV,

a
U-
aninte$te
aceasti notafie a sumei integtale: semnul cle integrare I prorrio" din litera S prin alungire. J
iat tlz provine din L,x. Trebuie observat cd. semnul de diferenfial1. d.r care apare in notalia integralei nu are justificare teoreticd, dar s-a pdstrat prin tradifie. Avantajul semnului de diferenfial5, este acela ci daci / este o funclie de doui sau mai multe variabile semnul diferenfialei indicb variabila de integrare, de exemplu b b
P r ' t) dz sau ilat. \f{x, \f(x,

a a
ptezinft de asemenea un avantaj la calculul integralei Sem4ul de diferenlialS unei funclii compuse prin metocla schimbdrii dx cle variabilS, uncle, dacd ln mocl formal se interpreteazd. ca o cliferenfiald, se pot da reguli simple pentru calculul integralei prin metocla schimb6rii cle variabili.
INTEGRALA IN SENSUL LUI RIEMANN
ao0
se observ5. o analogie intre definilia integralei gi definilia cu giruri a limitei unei funcfii. ca gi pentru-timfle de funipii, sepoate da o definilie cu e gi 8 a integralei, aga cum rezultd. din teorema urmitoare : egrabilil pe la, Dl dacil gi numai daei I ed, pentru oriee numir e ; 0, existd rre ar fi iliviziunea d, eu v(d) < D(e), Ltermediare in diviziunea d, si avem
b
In aeest eavI :lf@) dx.

J-
Demonstralie. Si presupunem intii c[ / este integrabilsYpe

la, bl si si ardtdm c5 numirur I :\f{i enunlul teoremei.
I
a* indeplinegte condifia din
D e o a r e c8 e> 0 e s t e a r b i t r a rs ,5lulm D:1t/L:1,2,8,

A
...
Existi deci o diviziune d,, cu v(d,n) < 1qi nigte puncte intermediare f, astfel incit loo, - 1l ) "0. Am oblinut astfel un gir (d,") de diviziuni ctt v(d.,) .+ 0 gi un gir (o") de sume integrale culo* - 1l > eo,pentru oricen N. Aceasta inseamffe cd 1 nu este limita qirului (ou*), adic6 9tua1(oo*) nu tinde cetreff@) dx, ; ceea ce este in contradiclie cu ipoteza cd f este integrabili pe la, bl. Reciproc, si presupunem ci existi un numir finit I care ind.eplinegte condilia din enunlul teoremei; si ar6t6m in acest caz cd/ este int-grabha
pe la, bl ei ci t :\ft4
a*.
Fie (d") un gir oarecare de diviziuni at v(d.*)-+ 0 gi fie (o*) girul cores_ panzltor de sume integraie, pentru o alegere arbitrarl" a puiictelor intermediare in fiecare diviziune. Pentru a ardta cd/ este integrabilE pe le, b] trebuie sd arltbm c6 6an I.
384
INTEGRAREA
Fie pentru aceasta un numir e ) 0 oafecare. I-rui e ales ii corespunde un numir 8(e) astfel incit v(d) < 8(") si implice loo - Il < a. Dar v(d.,) -> 0, deci, pentru numlru] 8(") > 0 obtinut, exist6 un numir lf (8(e)) : N(ef astfel lncit oricare ar fi n >- N(") si avem v(d) < 8(e), gi deci loa*- 1l < ". Agadar, pentru numirul E ) 0 ales, am_gisit un numir N(e), astfel inctt pentru orice n )- N(s) si avem loan- /l < Aceasta inseamnd. c5. ".
6a*f '
Cum girul (d.")ca v(d,")-> 0 a Jost ales arbitrar, rezalt6"ci funclia / esteintegrabili pe la, bl;i c[ .I =\fl4 ar.
gi definifia / putem limitei unei functii t
Analogia dinf.ls flsfinifia integralei Observalie. se poate extincle gi asupra notafiilor. ln loc de Dend v(ilo\ -r0 implicd o4^+1, /1A"o": (sau, lnc6, ooon I ctntl v(d") + 0)' DacE pentru orice gtr (d") cu v(d") + 0 avem o6r+
onuu,j;,o"rn:
f, vom scrie, ca gi pentru
funcfii:
t nfl,-o"u:
(sau qr-yf dnrt v(d)+0). Curn limita b l. f este, conform clefinif,ei, integrala funcliei f, avent
\f{*)a*: nflo"o0
a b
(sau oa(fl -\f(rl
dz cind v(d)+ 0).
ln definilia integrabilit eyii"ll*s-a impus condilia ca funclia / sd fie mlrginiti. AceastE condilie este insi verificati d.ela sine, ata cum rcz;'tltl" d.in urm[toarea Daci funetia/ este integrabilil pe intervalul la, bl, Pro p ozitie. atunei / este mdrginitd pe la, bl. Fie e ) 0 ; deoarece/ este integrabilE, putem gisi o diviziune d astfel lnclt oricare ar fi punctele intermediare f, sd avem b : t / . ( I / I l ( c s a u I e ( o 4 E , o o a " * loo_ Si presupunem,prin absurd, cI funcfia/nu este n5rgini;i pe la, bl; {unci existd cel pu}in un interval a1diviziunii d,pe carcf nu este m[rginit[ ; fie 14, fta1f w asemeneainterval, gi, pentru a face o alegere, si presupunem ci / nu este mirginitl superior pe intervalal lx1, xlatf : sup
ti1r1, j+t
f(x):
acrc.
INTEGRALA
IN
SENSUL LUI
RIEMANN
385 gi s[ notim
Si alegem punctele {n e lxn, #i+r] pentr! i +7,
o:>l
t+J
f(t,) (x,+r- xi).
Putem alege acum punctul 11 A lx1, *r'*t] astfel ca

I-QJ-2e . J\ci) > ----------:fij+t - tri
(Evident, ,ti+t - x7 ) 0, deoarece, in caz ]contrar, interv-alul lxi,. xi*rf s-ar reduce id un punct qi funclia ar fi mlrginitl pe acest interval.) Atunci f(1)(q*,-x)>I-Q-t'2e
9i
"o
n-r
- xr):DfG') (*n*,- ,c) + f(E) (h+, - x) : f(1) @n+, D : O + .f(E)(4*, - x) > O + / - O + 2e: I * 2e,
adici oo ) I l\2e, ceea ce contrazice inegalitilile 1 - e l oa( / * ", care au reatltat din alegerea divizi:urii d'. Dacd,.f nu este mirginitd inferior pe intervaltl lxi, x14r7,se alege un x) < / - Q - 2e 9i se punct Ein acest interval, astfel ca f(1) (4*tobline inegalitatea oa I I - 2e, ceea ce contrazice inegalitatea I - e (
( o 6 ( I * e .
l Rezultd deci ci funclia / este mirginitb. 3. Criteriullui Dorboux Vom demonstralacum un criteriu de integrabilitate, in care nu intervine valoarea integralei, gi care este analogul criteriului lui Cauchy de la giruri, sau a1 criteriului 1ui Cauchy-Bolzano de la limite de funclii. definit[ pe un interval la, b] , & 1b, Sifie rn Fie/o funclie rnd.rginitd. gi M marginile sale pe acest interval:
m :,t2){@),
M :"snpf(x).
Avem decim< J@)( M pentru orice x ela, bl. Si considerdmo diviziune (d') a intewalului la, b]
A , : X O 1 \ 1
Funclia / este mdrginit[ pe fiecare interval parfial lxp lce +t) ; s[ notlm crt ?ni Si M, marginile funcliei pe acest interval : m, : inf f(x), [i[. - sup/(z).
,i4r*i+r *,&4ni+t
Avem *o{
25 -
f@) 4 Mr, oricare ar fi x efx,
xo*r].
Analiza matematicE, vol. I
INTECRAREA
Sb form5m sumele
n_l
sa:
sa(fl:
- xa), D_o*o(*o*t
n_l
Mo(xo*r- xr). D rj 91f, se numescsrtmele Darboux ale funcliei /, corespunzilLrtare o,.-,_..|1f;"j: sttrna inferioara Dar,oL,tx, Lar S, este swtta.suferioard Hl,]iiy:lt Avem f_i 11 ".1" Lj&r00ufr. m(b - a)=< sa={ or=_{So4 M(b _ a}, oricare ar fi alegereapunctelor intermediare cu ajutorul cfirora s-a format suma:iemanniin| oa. tntr-adevdr, ori"ur" ar fi punctul intermed iar lo a Lxt, #,.*rj, avenr m4 mr_<,f(o) <! M;< M. Inmullind toli termenii cu num5"ru1pozitiv x,i,+t _ xo obfinent I?t(x;+r- x) 4 m;(x+, - xo)4 .f (Er)(xo+, - ,,)_{ XtIr(xo*" _ x;) 4 x). 4 M(x.t+, Adunind membru cu membru cele n inegalit5fii, obfinem
t-l ...Sr m L(xi+r_
l-o
So: So("0:
n_! \-\ x i,) 1 l 7 rn,(*,*, _ r.i){

n-.r. fi_t
n_l
!lte,)
( f , , __ , . y , )= x1),
_ <D M n ( * , * r _ x ) 4 M D ( x , * r _
a0lca rn(b a) _4 sa_{ oa(
So4 M(b _ a).
Trebuie observat c5, pentru o diviziune d,at1 d, putem forma o infirritate de sume riemanniene la, _dar, numai doui sume'Darboux, s, ge sa. Legd.tura dintre sumele Darboux gi sumele riemanniene coresF"rjnzatoare unei acele'iasi diviziuni d este datS de egalitatea sa : inf 6d, S d:
Ei
sop 64,
1i
nnde marginea inferioarb gi cea superioarE se considerb. pentru toate alegerile pôsibilg ?1" pg"ctelor interriediare {,. In adevbr, fie E > 0; deoarecenonJinf f(x), in-fiecaie interval
,i1r4*d+t
parlial lrn, xr*rf exist6 un punct I astfel ca f(Zo) - l f r ; {
b - a
INTEGRALA
IN
SENSUL LUI
RIEMANN
387
inf o6.
deci
6a - E(
sa(
oa. Rezultl c5. s4 :
Ira fel se demonstreazd cea de-a d.oua egalitate. S-a ardtat mai sus cl pentru o aceeagidiviziune d,, srtma inferioarl sa este mai micl sau egal6 cu suma superioari Sa. Vom at|ta aqxtm ci orice sumi inferioarl este mai mic[ decit orice sum[ superioar6",chiar d.ac[ suma inferioard gi cea superioar[ provin din d.iviziuni diferite. Pentru aceasta avem nevoie de urmitoarea d' este mai finh decit diviziunea d, atunci L e m d . Dacijiliviziunea s; -{ s4,, .-{ Sa,--( Sa. (Prin trecerea d.e 1a o diviziune 1a o diviziune mai fini, sumele inferioare cresc, iar sumele superioare descresc.) presupunem ci diviFie lrr, ra11] un interval parlial a1diviziunii d'; s5. ziunea d' mii a-rb un punct c in acestinterval, 4 I c I x;+r Agadar, pentru diviziunea rl' existi doud intervale parliale lxn, c) gi lc, xiar) in 1ocul intervalului lxr, xn*r7 al dlizilu:nii d. Sl notdm
:""\*!_Y) *' -,2*!(,6), mi' *'=,8"!::),
Avem, evident, mn4 ml ;i m;{ m'i', deci - c)4 rni'(xo*r- xr) 4 rn' (, - *o), mt(%o+, m.;(c
c)
gi prin adunarea membru cu membru a acestor inegalitl]i se ob]ine mr(xr+, - x) I m', (c - xo) | mi'@n+r- c). Agad.ar, termenul rn"ix"1t - rr) coresptnzdtor intervalului lxt, x.+rl ln suma s4 se inlocuiegte frintr-un num6r mai mare sau egal, m|@ - xi) * * mi' (xnn, - c) pentru a obline suma s(d'). Acest fapt rimine valabil daci diviziunea d,'are in intervalul lxr, x;*1f mai multe puncte d.ediviziune; pq de alti parte acest fapt este valabil pentru fiecare interval pa$ial al divizfullnri d.. F.ezultl atunci c5 s4( s4. Inegalitatea Sy -{ Sa se demonstreaz| la fel. Fro p ozilie. Orieare ar fi divizirrnile dt gi d, avem sdl-( Scr. (Orice sumi inferioari este mai micd sau egal5 cu orice sumi superioari.) Se notlm]culd diviziunea format[ atit cu punctele diviziunii dr, c-it gi cu punctele_d.iviiiunii dr. Evident, d este mai finl gi declt dt gi decit d'2. Atunci sa,{ Sa -( S, { Sr1, S4,-.-{ sa-( Sa.-{ Sr2 de und.e sar( sa( Sa={ S , gi deci sa,:i Saz.
388 Corolar. Avem
INTEGRAREA
sl1p sdg- inf So, unde.marginile.superigaTe.Sr_ rnf_erioare se eonsideri pentru toate diviziunile posibile d, ale intervalului la, bl. Fie do o diviziune oarecare. pentru orice divizittne d, avern sa( Sao, deci mullimea {sr} a sumelor inferioare este majoratdrde numirul sro (care al. ei.) Aceasti. mullime are deci o margine supJrioard -e.st.9.un_majorant finitd, I (cel mai mic majorat) ;i Sao. {{ Deoarece diviziunea do a,fost aleasd arbitrar, re:.;'.irtlcE pentru orice diviziune d' avem 1 < {r. Aladar, murlimea {sr} " rot""toi sulierioare este minorat[ (/ este_un minorant a1 ei). Aceasti murpime-are aeci o margine inferioarS.finitd 7 (cel mai mare minorant) ;i f _< 1, adic6 sup sd-< inf Sa. n s, gi 7 : inf Sa se numesc integraleleDarbou,x a7e tt funcliei f ; I esteintegral,a'inferioard Dqrbotr,x iar 1 esteintegrala swperioard Dqrboux. Pentru orice diviziune d avem sa-( 1-{ 1-.< r d Integralele Darboux se mai noteazd si astfel :
b b
I I
Numerele t :
! : I f@)d,xsi t-:
J - "
f(x) dx.
Sintem acum in mbsurS.sb dbm un criteriu de integrabilitate foarte important, care folosegtesumele Darboux. Teoremi. o-funclie mirginitd .f :La, bl+R pe e s t ei n t e g r a b i l d l!,,,t1 dacd gi_numai dae5, pentr-uoried nim5r e >i0, existi i; ;.-;; !-(e) > 0, aslfel ineit orieare ar fi diviziunea d u v(d.)< g(r) s[ avern Sa-s;(e. Si presupunemintii c5-/ este integrabili pe la, Dl ;i sb notdm cu 1 rntegrala sa. Fie e > 0;-c_onformprinrului criteiiu deinfegrabilitate, existi un numir 3(") > 0, astfel incit, oricare ar fi diviziunea "d, ctt v(d) < g(u) gi oricare ar fi alegereapunctelor intermediare, si avem I sau loa-II<
t - - 1 o , 2
7 E ,
1 l + - . ' 2
INTEGRALA
TN SENSUL LUI
RIEMANN
389
Pentru fiecare asemeneadiviziune d avem deci
oo-.tlnl oa{ I + ;, I - i= t1rj

adieS I -;{ sa-{Sa(
f t E ' I - 1 '- - 9
9i d e c is a s a ( , + ; - ( r
-;)
".
Asadar, dac| f este integrabill, atunci pentru orice e }'0 existl un numdr'8(e) astfel incit v(d) < 8(") implic[ Sa s, < e' Reciproc, s[ presupunem c6 aceasti condiiie este verificata, 9i sa ardtdm c[ / este integrabili. Rezulti mai intii c6'i : {. lntr-adevlr, din inegalitatea sa:< ! -< / -{ g Sa d.educetn,pentru v(d')< 8("), 0 < / - / < S 4- s 4 - ( E , e este arbitrar rc'ttlt1. cil I :7. adici 0-< 7 - /g e; deoarece cu -I valoarea 6omun5. a integralelor Darboux' Avem: sa-(6a-(Sa' sa(/(Sa 9i - /l< Sa - sa. deci loa 'DLce ,@) < 8(e) atunci Sa - sa (-e]9i deci loa-Il<e, adich f este integrabili Pe la, bl
b ^ : t J
Sa not[m
f (x) d.x: I.
Aceastl teoremi va fi numitd criteviul lui Darbowx'

observalie.Dindegonstraliaacesteiteoteme,reztt|lbc6,dac6/esteintegrabilb, intre ele'qi egale cu integrala Riemana: iint b-*b"il int"gJe; "gut" t u b r f (
I
J &
\ 7p1a,: J \ I @ ) a , : )\ f @ ) a * .
este integrabila in sen-
sint egale, funclia Reciproc, se poate ar6ta cd, dac6 integralele Darboux su1 lui Riemann' Pentru funclia clefiniti pe la,bl ct a <b' prit f 0, dacd z este ra{ional f@) : \ 1, tlacd r este irafional
r f o 9i \ /(z)dz: l. 'v"m \ J@)d,x: ' J _r
INTEGRAREA
4. Clqsede funcliiintegrobile p r op ozitia r. orice funcfie / monotoni pe -la, ra, bl este integrahild pe bl! Pentru a face o alegere s6 presupunem cr / estecresc'toaregi cd nu
la, D]. Avem pentru f(*) < f(*) < f(xu+r) n.t_4 n 4 n;+r, f(x) si Mr;_{(*,*r). Atunci n_l dh
ffiro
<f@). (Pentiu t"*filJ ;;;;A .-" au," ii'i,i?il,??1irfi:ilt"t ",e't"t Fie d o diviziune a intervalulti
deci m,:
Sa- sa:
_ x) _D Mn(*,+,
tu_l
*n@,*,_ x) :
:p{an
n_t
- m) (*,*,- d :D
- f(*)).(x,*t_ x). ff@aat)

pentru
Fie e ) 0; daci v(d)< i:0, l, ..., frn-l
atunci *t+t - x, < ,r:M, *i1"y l , d e c i ,d e o a r e c e . f ( x r_ *f r( )x ) ) - 0 , avem
tu
ilu
d il il
:,D [f@,+r) sa- sa - fQc)l(*o*, - *) < _ f@,)) : ra] raf UW,*rl

: f@): f (f(x,) -.f(xr) =@) : f@): M (f@) _ f(o)) : .. Agadar, luind 8(e): criteriul lui Darboux este verificat, V;-;, deci/este intesrabild. o,,aceTes.t.if,iscrescitoare, ---' demonstrafia sefacera fel 6e mn: fl*,*i) ;I-M;:i(nr). lininJ seama Propozilia 2. orice funetieoontinui pe la, b] esteintegrabilii pe la, bl. Fie d o diviziune. Deoarece f este.continui pe intervarur compact f.tci, -r;+r7, este'm5rginil."p.-ri atingd -;;;i"il;;" rv wevrer*u!r I ; existi deci doui puncte xi gi x;, ain """"Jr,i[*al
Atunci
"stt'J" .. f(x) : ry, .f(xi')- tuf Lro, xr*rf,
M @d
tu
^
@
GN
Di
:fi{a, - m)(ro*, sa- sa -
"J
:,S ff@i) _f(*i,)) (x,+,_ x).
Fie acum r )'0: Deoarecelfeste continulpeinter-vallr,l bf, este uniform continud qe.qces^t int"rv"i; r.,um5rirlui "omp""t la, deci un num[r 8(") > 0, astJellnclt pentru ;nc; " "t"s-ti.orespunde n;,-;;;46," b]"cu 1r, _ ,c,,1< < 8(r) sE avem If@') -.f(x,,)l < __:_.
I
t
I
INTEGRATA
IN
SENSUL LUI
RIEMANN
391_
- *,1 < 8(e), Pentru oflce d.iviziune d' ct v(d) < 8("), avem lx4r - f@i) lt=' Aeadar ' r'l < 8(e), gi, Prin urmare, lf@' i) deci lxi' - . dacd v(d) { 8(e), atunci
- x) 4 sa- sa: lsa- sal -< E W-';l- f@)l @n*'

n-l
a -_. !
( r , + ,_ x i ) : * ( b
_ e): e
gi deci / este integrabil[ pe la, bl.

5. Criteriul lui Lebesgue pentru cele dou6 clase de funclii integrabile, funcliile continue 9i funcliile monotone, mullimeaqunctelor de discontinuitate este - intr-un anumit sens- exceplional[: vidd, la { bil5, la funclii1e monotone (caP' V, i Lebesgue, care va fi demonstrat mai continuitate caracterizeazd complet f' mann. Spre deosebire de celelalte criterii sumele iitegrale, criteriul lui Lebesgue are meritul d.eosebitde a caracteriza funcliile intlgrabile numai prin structura- acestor-funclii. Vom demonstra mai'intii o te6remd ajutitoale, care constituie ea insdgi un criteriu de integrabiiitate. t. (Paul du Bois Reymond). O funcfie f : la, bl-> R Teorema este integrabild ln sensul lui Riemann pe lg,. Dl ri: c[ gi numai daeh este gi pentru oriee numdr e ) 0, mu$imea mlrginiti E" : este de misuri Jordan nuld. {xl a/x) 2 e)
Si presupunem lntii c[ / este Sb presupunem prin absurd cd ar ex: c5 mullimea E"o nu este de mdsurd strict pozitivi: m"(8"")- a ) 0. I criteriului lui Darboux existi o divizi Sa-sa(aqo. Daci un interval 14, 4*1]lcon!ine puncte x din E"o avem Mi - mt : at(lxi, xiat)) )-- av(x) )-- es,
392
INTEGRAREA
iar reuniuneatuturor intervalelor de acest fel conline pe E"n deci suma lungimilor acestor intervale este ) a. Atunci Sa- sa:f,
i:O.
{*, - rn) (xi+, - xt) }n) >-
(ri+, - x1) 2z eoa., "o D unde )' se referh numai 1a intervalele parliare ce conlin puncte din -8"0. Am ajuns astfel la contradiclig eoo((_So - r, ( eso.. tJrmlazl, agadar c8, oricare ar.fi e ) 0, mulfimea'E" este d.emesura Joidan nuli. sd'presupu-ngpgi pentru orice e j 0.vem rn, (8"): 0 gi sl _,. Recinrôc, ardtLm cl / este integrabild. Fie E > 0. se alegem e' 9i e,i astfel fncit |. Deoarecem" (E*) : 0, existi o familie finit[ de intervale d.eschise (f r)r<rae imilor ( e'. Reuniunea F a'-aceitor :enla E - la, bl - F este o reuniune de n, bf - F d.e lungime < 8,1 s6 avem minf f,,{). ' 2 b l Fieacum d.o divizia,.e oarecare a
|
,-D'
(Mt - mt) (xi*r-
a/la,
ttl) ., <
;i (b _ a) e,, I
g"l? """f,1 b xi::, ffil}'T,'j"dxxti:i
^rQ) < e". S5.alegem I :
intervalulqi fa,.bl cn u(d) < 8. P'entru' a ardta ci / este integrabili, va fi suficient si ardtdm cl
Jd-sd<e.
Vom impirli
Sa - so in trei pdrli astfel:
Sa- sa:D(M,
- mi)(xr+, - x4) : D, * D, + D,
unde xr^se.referdla intervalele parliale care n-au nici un punct comun cu F, )_, se refeql]la intervalele partiile conlinute rn F, iar ), 3e referi la intervalele parfiale care acoperd.o extremitate a unuia din iniervarele /,. Pentru prima sumi avem: Er (Mo - m6)(x;t r - xr) :D,,@r(ltci+, x)) (xr+r xr)4
< i" D, (*n*r- x.,) 4 e"(b - a),

deoarece.lxo, p*r|C la, bl - F gi lungimea intervalelor lr,, rr*r] (8 deci <8'. Pentru a doua sum6 aysm; este
- xi) I (M - *) Dr@,*, - xr)4 W - m)Dr*U,) < Lr(nt, - ma)(xr+,

< (M - m)e'.
INTEGRALA
TN SENSUL LUI
RIEMANN
393
Pentru a treia sumi avem:
D r ( M , - m n )( * r * r - x , ) < ( M - ? d D " ( * o * r -
x)a
2 p g ( M- m ) 4
- m), < "'(M d.eoarece numdrul extremitllilor intervaleror J, este 2p. Agadar, avem S a- s a < . " ( b - e ) + 2 e ' ( M - t m ) : - a) l2e,6,yiJa,bl) <e "',(b gi teorema este complet demonstratd. lnainte de a enunla criteriul lui Lebesgue, vol1r demonstra trmfitoarea Lemd. rlaed f : Lo,bl -> R.este-o funcfie mirginitil, atunei pentru oriee e > 0, mullimea .8" : {xla1(x) S- e} este inchis"i. fntr-adevbr, fie zoe la, bl an punct de acumulare al 1ui E" .
de'integrabilitate Riernann". Teorema
S_:--11", daei;i numai aq-e-r 9!temhrginiti $i
2 ( L e b e s g u e ) .o i u n e f i e f : l a , b l +
e$e drseontinud este negliiabili (de misurd Lebesgue "i"i1i-.u iruln).
puneretor ir"o"r./
R e s t ei n t e g r a b i f - ,
sd presupunem intii ci / este integrabild. Atunci , / este mirqinitd. -hre (e,)-un sir descresc5"tor de numere > 0, convergent cdtre o. ri i"ia teoremei l, fiecare pqttl*q E"*{x.la1@) "' este de"mdsuri Jordatt trota, deci este neglijabili gi deci reuniunea ,> for ",i
Eo:goE"*
este de asemeneaneglijabili. Eo : Dar {xlxela, bf , toy(z) > 0},
deci -Eoeste format6.*in toate punctele de discontinuitate ale lui/. Agadar, dacd'f e;!e-i1!egrabili, mu1!i6,ea E, a punctelor sale de aiscoitiniritate este neglijabilS. pl"rg,pq""T g5./ este mdrginitd.9i cE mulfimea Eo a _..-^.1::ip,t-"_",,,.5 puncrelor de dlscontinuitate ale lui/este neglijabilb ji sb arrtdm cnleite integrabilS. Fie I ) 0. Deoarece Eo este neglijabili, exist5 un gir (1,) de intervale deschise care acoperbmullimeaEoastfelinciilimD*(I*) crice e ) 0, avem E. CEo,deci (1") constituie r "".!"?iiE! ( g. pentru
hi E.. Deoarece,
394
INTEGRAF.EA
conform lemei preced-ente,E" este o mullime inchisd 9i m6rginit5., deci compacti, din acoperirea (I*) tu,3o"," extrage o acoperire finitl (1;)ra;so'"1 *(In)4 E.CumS > 0estearbitrat,tentlt& D cL m,,(E"): 0, deci E" este de m[suri Jord.an nu15. Conform teoremei 1, deducem c[ / este integrabill ;i astfel teorema este complet d.emonstratl. o proprietate punctuall d.efinitE :e 1ocaproape peste tot pe E dacl ,re loc este neglijabild. Cu aceasti : pestetot, dac[ mullime.apunctelor )riteriul lui I-,ebesgue se poate enunla acam astfei: ahi E".Deducem cdm,(p")= O funcfie f: la, b,l + R este integrabilil- ilaoi qi numai dacf, este mfrrginitil, gi cohtinud "aproape peste tot pa la, bl' 2" Din criteriul l:uli Lebesgwereztit| imediat ci funcliile continue si functiile monotone sint integrabile, deoarece1a funcliile continue mulfiinea punctelor de discontinuitate este vidi, d.eci neglijabil5, iar la functiile monotone mullimea punctelor d.e discontinuitate este ce1mult num[rabil6., deci de asemenea neg1ijabi16.
integrobile funcliilor $ 3. Proprietolile

Cu definilia integralei cu giruri proprietilile funcliilor integrabile cit Cu criteriul 1ui Darboux sau cu stra numai proprietlli cle integrabilit tdti ale integralei, deoarece integrala Folosirea citeriului 1ui Lebesgue sim. 1. Spoliul funcliilorintegrobile integrolei _ Linioritoteo pe le, bl 9i a, I e R, 1. Dacil/qi g !i"t integrabilePro p ozi,tia '+ atunci funelia d"f Pg este integjrabilfl pe la, b] qi
b b
("/ + 9g):
c r ,I l - l - t j
l J
&
: tg.
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
INIEGRABiLE
395
vom da int?i o demonstralie forosinddirect definifia cu giruri a integraFie d. o divizitrne oarecare L tri-yit, o1;s5. alegem lllillfl arbrttar t--1t_"-t:s'ltei. punctele intermediare
{;. Avem
oa',f -,ct) : +gg) : E f,lrc,l* gsq)l@u+t

n-l
tu-l
o,f,f(d)@,*r-
x) + gDe(En)1x,*r- %r):
aoo(fl+ B6d(g).
Fie (d") un ;ir de diviziuni ale intervalului la, bl cu v(d.*)_+ e. Pentru fiecare divizirne=d,o avem : oa*(of + pg) : qoa,(f) * g"a*(g).
Deoarece.f Si g sint integrabile, avem

b 6
oa,(l)
deci
-+ ' J It ' f
^ d tn- \\ E r 6f ', -) ) o
oa*@f * Rezultb cb aJ I
r !^/ f p lr e . ps)+a
J
&
J
a
pg este integrabilb pe la,6l gi cb

b , b b
f , " , | (a/* r
: p [e. 9g) " J\ f + J -
396
INTEGRAREA
Deoarece gtim ci toate aceste funclii sint integrabile, avem

b.
oo^(nI+Ps)-)("f+Ps)
oa"\I)-)J
Pentru sumele irrt"gr"iil",
,A b f .-
;r
b f
"o"E)-J&.
"e avem egalitatea
se arat[ ca mai ,o, oo,,(f) I

b
oo,(nf+ pg) : de und.e,trecind 1a limitd, oblinem

b
9"0,(g)
b
J
observalii. vectorial,iar aplicalia/*
u 2' Egalitatea If-f "
^ f ( a / + 9 9 : uf ) "I + e Jt.
," *ldrr*."
funcfiiloriotlgr"tit" pelntetvalul [a,b] esteun spaliu
liniar6 pe acest spaiiu, [ l"rtu o fuacfionalb

o b ,, [f b * p [s'
'
0g) :
) -
ramtn"
aclevdrati
chiar d.acd a>
b.
m rezulll c5" 3o Dac6/ + gir"o f - g1 esteoirt gruAlle f 9i g sint integrabile.
2. Daci/gigsintintegrabile pe la, bl atunci funclia Pro p ozilia /g este integrabil[ pe la, b]. Deoarecef qi S sint integrabile, e1e sint mdrginite, iar mu1limile A Si B ale punctelor de discontinuitate sint neglijabile. Rezulti ci funclia /g este mirginiti gi cl mu1limea punctelor sale d.e d.iscontinuitate este conlinuti in Al)8, deci este negiijabil6, gi deci/g este integrabild. O b s e r v a !ie. Mulfimea funcliilor integrabile pela, b) este o algebrd..
b . f . este insi o funcfionaLS"rnwltiplicatiai pe acest spafiu; Integrala | ,f "o
a
in seneral avem:
b
\ f e +t l "/ ll e '
f ^r
P r o p o zi7 i a 3. Daei/este integrabilfi pe la, b), daeilf tru so flnuatunei f] este integrabilil leazl pc la, bJ gi daci funefia ' 1 este mfirginiti, f pe la, b).
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
INTEGRABILE
397
intr-adevdr
funclia ]
este continu[ in aceleagipuncte in care este
continul gi/, decil
este continui aproape peste tot pe le, b] gi fiind mirginit[, prin ipotezS, este integrabili pe la, bl.
+j
4. Daei / gi g sint integrabile pe la, b) gi daef, Pro p ozilia funclia f este definitd pe la, bl atunci f este integrabili pe la, bl. intr-adevir, -f li g sint mdrginite gi continue aproape peste tot, deci f este mirginiti gi continud aproape peste tot, deci este integrabil5.. Corolar. Dacf, f >-0 gi dacfl f este integrabilf, pe le, b] atunci pe fa, bl. este integrabili {/
2. Proprietdlide monotonieole integrolei Propozilia

a
5 . D a e i / e s t e i n t e g r a b i l ip e l . a ,b l g i f > 0 ,
atunei
\/ > u.
b
Si observim intli ci pentru orice divizitne d, a intervalulrtt la, bf gi pentru orice puncte intermediare {n avem ooj) :I,f(En)@r+, - %t))- 0 deoarece f(1) >- 0 gi xn*, - x;2 0. Si alegem acum'lun gir particular (d,*) de diviziuni ale lui la, bl gi in fiecare d.iviziune siialegem punctele intermediare (o lntr-un mod particuavem: lar. Pentru sumele integrale corespunz5.toare
on
oo"ff)Dar pentru fiecare n avem, ca mai sus
&
)1.
oa*(f)7- 0 gi trecincl la limiti obtinem )Observa|ie.
(t> ' 0.
avem
Daci f>-0.9i a(b
it= o
b
INTEGRAREA
Corolarul atunei
l. Ilaed/ gi g stnt integrabile pe la, bl gi daed/( g

b b
lntr-adevir, g - f > 0 ti "f

b
f
; ; - g este integrabil5,,tleci
[r=1*'
I (/-s)< o'
; Dar
|t .(-f - 8 ) : l / - l g
&
J a
J &
de unde
b b
J / _J . s.
" " 1 O b s e r v ali e. Dacd/< g gi a, \ S. ; i Corol arul 2. Dacd/gig sintintegrabile-pe g, idaed bL le m<f 4 < M gi I )- 0, atunei
b b b
r n l g d . x < [ , f sd x 4 M l e d * .
) W< ) ) Mdeducem lntr-adevbr, deoareceg)-0, din inegalitS.file m4f4 f< Mg Si deci, prin integrare
b b b
deunde
| 'lmgd,'c< o 'i
b
fr a* < | ag a*
i
b b
*ledr-.
t"
l'-
Ifgd*a M(gd,x.
)-
Observalie.
Dac[m4f4
M Sig>0li
d a c la {
& ,a t u n c i
*\t a*=-\ * dx)-M"[r u*.

b b b
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
INTEGRABILE
Corolarul. atunei
de l a , b ] g i r n 4 f 4 M S . D a c [ / e s t ei n t e g r a b i l p
b
m(b-d=\f.M(b-a). lntr-adevir, se ia g@) = 1-ln corolartl2, Si se observi ci

b
!ru.:b-a.
O b s e r v a li i. 1' Corolarul 3 rezrlti,gi din inegalitl]ile
o
Sog M(b - a) si s, < [,f < Sr. m(b - a).-<sa--< ""

oa
2o Dac[ tn-<f < M gi a-{ b, avem m(a-O)>b
\f
>- M(a-
b)
Pro p ozi,tia 5. Daci / esteintegrabildpe la, bl atunei tune,tia este integrabili pe [a, b] gi l/l
b b
l( n*ta*l< f rfk)td,x.
l)"" l-J'""'
lntr-adevir, /este mirginiti gi mulfimea A a punctelor sale de dis]/l continuitate este lneglijabile. Rezultl c[ l/l este m[rginit[. Deoarece r9i alte este contimr[ in orice punct in care / este continul (9i, eventual in Duncte), reztlt| ce mullimea punctelor de discontinuitate ale 1ui l/l este continuta in /, deci este neg1ijabil5, 9i deci l/l este integrabil[' Pentru a demonstra inegalitatea din enunr, plecim de la inegalitatea
- l / l < " f - < l . fI

b b b
d.e unde, prin integrare oblinem

, , ( , - l fl /, l, < \ / - < l (l ,/ ,l ,
t
r
b
gi deoarece\ lf l>- 0, deducem
b
I I ^ t
b
I . - .
/ l <Jr ir . lJ
400 QhS" rv a! ii. intesrabilE.
INTEGRAREA
1" Dacb l/l este integrabili, nu rezaltl"ci / este
Exernplu. Funclia / definiti pe l&, b7, a < &, astfel: l, dac6 x este ralional tt_\ _l r\^t l- t, d,acd x este iralional nu este integrabild, deoarece_mullimea puncteior saie ile discontinurlate este f1, b1 qi^nu este.neglijabil6. Avem inia 11r;t:i, a."i-t/1 gi deci este integrabilS."st" "o"ti""i Corolarul 3" pentru oriee fune$ie$integrabili avem /
b b
| \ f(x)dxI l<- | [ tf(x)tdxl l J ' " l qJ " " I

fie e5 rz-{ D, fie e d a > - b .
b
f
Itr
tr"
Dae[ a -< D , a v e m i l / l > 0 d e e i " ' '
I t / ( . r )d " |l - <*f ,,l / ( r ) l d x: | $ l-f"{ x ) l d x l tJ

lJ I
l f " ,
r . -
' r r
iar dacl a]-b, avem D--< a, deci

b a e b
I ) rl_< I I / ( r ) d r l : l l f @d \ l t t - l l d . xI :{ l f f " l l a , .
I f
-.
tr"
rl
r"nr
, ".'ira ruI z.i".u ,'1,.0,"1,,u 1,:u / -.1. u, ;i- t

I I / ( ' ) d r li - < M l b - a l t.i
fie efi a.< b, fie ci a )- b. tntr-adevir,
b I t" .. l r r
a$umei
dacb a< b" atunci

b I f
l l J f - ( x )d r l < | l " / ("r ) l d r s M ( b- a ) : M l b - a l t r J

deoarece b -;
b lr.
)z a ; iar d"acea >- b, atunci

\ q | f
dxl: l\ /(#) d , l - . M(o l r\ r/(4 I t/ I
b): Mla - bl.
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
INTEGRABiLE
401
.l
CorolarulS.Ofunctief:la,bl+Reste-integra!ilf-pelo'-.b-) p*t"u poziiivd 7+ ii partea negativi f sint integrabile dae[ qI ""-ui6u"e pe la, bl. Se line seama de egalitllile
c o r o I a r u | 4. Daf,6. f ;i g sint integrabilc p9 la,-61, atunei anvelop-a (f, gf.sintintegrabilepela,blgi an"etofainferioariTnf gj ,"p"*iiii;p ff,
aeeS.ltititit" Seline seama , ,. , (,f, sup s) :;U + s + l/ - gl)

inf (J g) : - sup (- f, - g). de medie 3, Formule
P2lo: b]ed?o1-q"Z P r o p ozi 'pr, ,ti a 6. Daci/gig sint-integrabilc 9: qi M ale funcfiei/, astel ea m intie-marginile euprins existhun dum6r
b b
; Din inegalttatea m-< f 4 M deducem mg<fg< gideci b b b
lfr u*: p Ig dr'
Mg (deoateceg >-0)
M dx. *! r ar< \fs d'x< \s

b
g2,-0 9i a4 b, .,t"Sl observdmc6, deoarece

b
g d'x>--\'
naci(gdx:0,
J_
6
atunci
din
aceste inegalitlli
deducem de asemenea
( p a": J--
0, deci, luind un nurnlr oarecare v?ln , Ml,

b b
avem
\ J g t x : F lJ8 d x : 0 .
26
Analiza
matematice,
vol.
402
INTEGRAREA
a Dacn[g dx > 0, atunci

Jb
*<-<M Itu' i
lfsa*
) fsa' ,si, luind p:2-b , avem m4 p.4 M Si
) sa'
a * : F J sd z . )fs
Acestd egalitate ." rri-ugt" |or*uto med,iei pentru integra!,e. Corolarul l. Daei/este continuil,iar g estepozitivi gi integrabild pe la, bf, existi un numilr 1 e (a, b) astfel ca
'
u.: f() u.. 5* [r

ln adev6r,-/ iiigd continui pe la, bl, igi atinge marginilepe acest interval; existd deci dou[ pulgtg ir gi xrln la, b] aitfel cif(xr)-: m gi (rr): M gi deci f(*r)< V-<f(xz), unde 1.r, este astfel ca
r ' (ed*' )Isox:*)_
diari p,; exist[ deci-rin-punct e lal i]-'astfel ca p :-JG.),9i deci

. -, f . c t x : " /^(r q ) ox. )E )S " b ( b
trece dela vatoarea ii'::?^j^rrfr:i
Dar, fiind continuE, f are proprietatea lui Darboux: ea nu poate
rtrd,atrece prin valoarea interme-
O b s e r v a t i u. Yroiorifia 6 9i "*ot"rot g -< 0.
I rimin valabile gi daci
PROPRIETATILE
FUNCTIILUR
IN1EGRABILE
403
pe la, btr,existl un numf,r esteintegrabilil Dacl6.f Corolarul,2. euprins intre maiginile funeliei / astfel ea
b f ^ J
\f d* : p"(b a).
linind seamb ci
Se aplici formula med.iei pentru funclia g(x):1,

b b
J " "
(p(x\dx:It ' d x : b - a .
)
S . D a c 6 , fe s t e e o n t i n u i p le Corolarul a,bT,existiun punct 1 e (a, b), astfel ea b (ta*:f(\(b-a\ )"

&
Se aplicd corolarul 1, pentru funcfia g(x):I. Obs e t v ali e. Propozilia 6 gi corolarele sale sint valabile fie ca e< b, fie ci a),-b.
4, Proprietoteode ereditote Aditivitoteo integrolei co funclie de intervol Ad,itiaitatea integralei ca fwnclie de interaaL Proprietatea enunlati in propozilia urmitoare se numeSte proprietate d'e ered,itates. 7. Daei / este integrabiln pe la, bl atrumci Pro p ozigia / este integrabilX pe oriee subinterval la', b'f Cla, bl. lntr-adevdr,/estemdrginitd pe le, b], d.ecieste mdrginitd gi pe la' b'f . Pe de altd parte mullimea A a prtnctelor de discontinuitate din la, b) este neg1ijabi16, iar mullimea A' a punctelor de d.iscontinuitate din la', b'] este conlinuti in,4, deci A' esteneglijabil[, gi d.eci/este integrabili pe la',b'). Proprietatea exprimatl de egalitatea din propozilia 8 se numegte proprietatea de ad.itiaitate a integralei, considerati ca Junclie d'e interaal'.
* O proprietate care se referd la o clasd de pdrli ale r::rei mu$imi E este dacb de lnilatb ce are loc pentru o mu{ime A e e are loc pentru orice submultime din . ereditath A' C A
.tu+
B. Dae[/este integrabilipe la, bf, atunci orieare Propozili,a ar fi punctul c a la, b] avem
c b b
J r + ) r : 'Jur .
" , o u
r " , f "
t .
Dac[ c : a{unc,
t :0
9i
: J/ c
[f
4
, deciiormula esteverificati.
De asemenea, formula este verificatl. dacd"c : b. S5 .tesupunem deci ci a. < c { b. Funclia / este integrabill pe intervalele la, -, gi [c, b]. intervaluiui la, cf cr v(d.i,)+ 0. Atunci Fie (d,'") un gir de diviziuni _a1e
c
t ^ oal*- | J,
J
a
oricare ar fi punctele intermed.iare alese in fiecare diviziune d.'*. Fie (d,i) an 9ir de diviziuni ale intervalului Atun.ci
b
lc, b) cu
v(di)-}.
oai+\f, -" oricare ar fi punctele intermediare alese in fiecare d.iviziune d.i. pentrv; fiecare neN s[ notlm do:d'*l) d.ii. Am ob]inut astfel un-gir de diviziunf (d") ale intervalului la, b) gi avem d,e asemene a r(d,,) ? 0, d.eoarece v(do).-<
Atunci a v(d.L) a v@,i,).

6a,+ | J.
Dar
( oon : odi, *
r'"'/
6ai".
Trectnd la limiti,
oblinem
,b .c-+--.-
tr:Jr+Jr.-
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
INTEGRABILE
405
e s t e a d e v l r a t 6 ,o r i c a r e Egalitatea[f+ t f :lf Observa!ie. ) " )" (d.up[ m[rime) a punctelor a, b qi c. De exemplu, ar fi ordinea de succesiune ' . " " : deci d a c da < b < c , a v e r n l f + 1/:\/,
_ t J . t b c " c c b
\r:\r-\r:p+lt
& & b a c
tc,
reciproce proprietl]ii de ereditate' Au 1oc Ai proprietlli - '"" "/ 'Pro 9. Dac[ / este integrabilfi pe intervalele la, c] gi oozitia 'bl-alunAl-7-esttintegrabilfi pe la, b)'
d'ecieste mirginiti pe bl -de-.discontinuitate le, cl 9i.12, intr-adevir,lf este mhgiytd" pe '. d'in la. bl. pe de arta paiie, rleriTimea-,1, pti"iti,tor ne'lisint b] din dis6ontinuitate de [c, i;,;1;iL"ifi**?"'po""ielor din la, bl este 1[.f 8, d'eci i"fild.'Mulfimea fgngiqicr de discontinuitate
pe intervalele la, ar], lar,a2l'' ' '' ,.'Co,oIar"zfoaedleste integrabili / esteiirtegrabili pe la, b)' V*AnTffiei
p"ffi
mdrginirdt f este !? l:, inti,grabil[ ,--F, o p o ? r !-i I r0. tfiar;il .!t-::|9,Fllgfbli pela,b]. x 1b,?tu"eiTeite 9-f *j
""
de reuniun.ig
ft:l
E*, gi, eventual, din b, deci esteneglijabil[,9id.eci / este
integrabil[ pe la, b]. P r o p ozi$ia l0'. Dacd/estemdrginit\\' lo,.bl 9i egtgjnteglabil-f, p" o*io" iotirvat cbmpôt y*, b) du a < r, a:tunci / esteintelrabili pe la, bf pe Iq,bJ,cuexcepfiaunui l . D a c d/ g i g s i n t e g a l e Corolarul numir finit de punete c1, cz, , . ., cn, 9i daef,una din ele este-rntegraD-il4 iit,ifrabiti pe la, b) 9i integralelelor sint ;;1;-, tl; ;tu""i 9i eearditx'i,ste egale.
si presupunem cdleste integrabild pe-[a, b]. Atunci/ U1 9i este mbrginitd' pe la, bl. compact an 7a', este integrabilS pe orice interval
406
INTEGRAREA
i .pe fa, &1.gi integrabilE pe orice interval com_ din punctele c1, c2,..., oo, deci "ri;-i";;;;";
jfi ;:*n ;:,r.'i,,"X!.:.!;,l1r,*ll"riii:trkir

: oanU) ffte,l @r+, ,t : De&tfu,+, _ r): ' prin trecerer" u-itl obfinem odnts).
b P b ?
J/:]''
corolaru | 2..Dacitf*r*t*Jgrubilipe La, brqidacisemorlificE .flouT"p fuqefie!in mod arbit"rar intr-ui nunnii ni.ii -p.ai,'punetedn la, bl atuncifuncgia-obfinutd esrede asemenea i'regranilh rI, aiii # ntegrali ea gi /."*""dr
,_ o). ,, \4,
F u / o funcfie definit'
pe un interaat, md,rginit 1, de forma la, b), sav (a, bl saw 2a, t1:
Fie /, qi f, d.oud extensiuai ale fuacfiei;f la intervalul inchis I : dace x I; e r t-\ - Jf@)'
Jl\u/ \
I lr,
d.ac6,xftr. Funcfiile h qi fz sfut de asemeneam6rginrf6 pe : .. r fu, bl gisint egale p. r Fa, eventual, a extremit5lilot a $ b. "., "r""pDacd una din funcliile,fr qi /r este integrabild pe la, bl, atunci gi cealartd este integrabit5 pe [a, bl 9i integralele lor slnt .s"lu. ( f,d, P
,,-r-[f(x)' "t"'-lrr,
d,ac6. x E I; d a c dr Q l ;
$ A
r3
J"-':\f,a*'
nu depind de valorile
Aqadar, "o3"_i ext3nsiuni .integrabilitatea gi integrar" f, a rui/ date extensiunii ln punctele a qi b, ci-numai de funcfia ioiagi. I Slntem condugi astfel la urmEtoarea:
ef inif ie. se spunecd fune[ia/este integrabilipe intervarul 1" daedo extensiune a safi ra intervarut 7 esie integratiu. iotrgr"Iu funeliei I pe intervalul -I se noteazd.Stu, sau, ined, gi esteegaldprin definilie Stu* cu integrala extensiuni i .fr' p" intervalul t J y_o,01,
b b
f c P dn : d* : \f \f \f,a,.
PROPRIETATILE
FUNCTIILOR
INTEGRABILE
407
Din proPozifia 10 rezult6
pe l daei ginumai daei Pro p o zili a 11. Funel_ia_/esteinteglabild pe interval compaet eontinut in ,f. oliee integrabilf, gi este pe 7 este mdrginiti
definite pe un in-tetrrll compact la, bl rdmln valabile integralelor Toate proprietdlile definite pe intervale mdrginite oarecafe. si oentru int6eralele functiilor gi disjuncte, I : Fie acut f o functie definit6 pe o reuniune de intervale mirginite :1r U lrl) ... U Ir.
ei funclia/estgintegrabili pe mul!imea/,-'Sesplrne Def inilie. dacf, este integiabilil pe fieeare din intervalele -ft, I r, . .. , -fn. fntegrala ifuncliei / pe mulfimea. A, notati \f a*, este egali prin definilie' cu suma
A
integralelor pe cele z intervale:
\ t a , : t, \ I a , + 'j, \Ia*+...+ \laz. l, )

abmin Se verificb de asemenea uqor cb toate propriet6file defi:rite pe valabile pentru integralele funcliilor 1) Orice funcfie integrabilb pe I este mErginitd z) Orice funcfie continud pe I este integrabilS' a1 Orice funclie definit5 pe A $ monoton6 pe integrabile pe I este o iuncfiilor +1 ltotli-"a na16. Tiniar5t ) A integtalelor definite pe un interval de intervale: o reu:riule pe l. pe l-. porliuni este. integrabtld pe A, algebrS, iar integrala este o funcfiol
'
I ("/+ pddt:a\fdx
J A pe A, atanci
*9ledz.
J A pe I 9i
5) Dacd / este integtabilE
l/l este integrabild
l r I f | \ J dn | -< \ l/(z)ld*. | J t)
6, Integrala este o funcfionald pozitivd (qi monotond)
f ) - o : ' , \ fu r r - o e i[ / - <s : > l r a r - . I r a r ] ' ) ' i i l

stunci (sau g-<0) g sint integrabile pe I gi dac[ I]-0 7) Formula mediei:dacb/gi existb un numdr p cuprins lntre marginile m 9i M ale funcfiei /, astfel ca
\*u,:v\sa,.
A Penttu mea sa t fiecare interval fi A cu extremit1'\tle *g) SE not[m eompun m(A) : de asefr.enea at : aaqibil ba a'i' m(I;) ale intetvalelor a,) | Ii care o ai ( b; sd not[m cu m(I) langi-
m(A) suma lungimilor
m(I') -l m(In) * ... * m(1") : (b, 1- (bz- ar\ I ... * (bn- a*).
408
8) DacE f(x): n pe l, atunci
INTEGRAREA
r d'* :
J A
qp141.
Intr-adevEr:
.
a
r .
ri
* l '
)i a
J*a":D u" I,u":D Er J, i= \

in formula integrabitd
e d x : I " ( a ,_ a ) : , f
7a
I rezultE cd: existb
a
i:l
t u , _ a ; )a :m ( A ) .
Luind tolg/
mediei g(*) : pe l,
"i"
3;rT{.*"
un numer
p cuprins
intre
margiaite
m qi trf
)fax:vn@).
10) Proprietatea
1I) proprietatea d_e_3d]tivitate a*integrarei ca funcfie- de -mur?j;i"ir, mulfime. Dacd, J este inte_ grabilb pe A 9i d'aed A e-ste reuniunealunui nuqar. rinit ae Az, . . ., An, disjurcte doud cite doud, unde lr, . , A; ;r"tr-er]niuni finite de intervare, atunci f r f l . J u
pe orice ."r-irt,i-"7,t ;1"::1xt";.i=*i,rrt.'i:fl'p#,lu",i?,:rH:",,"/*;;:i"integra
\ f a * : J\ r a * : l l r a "
('n,
d:l '
EtJ" ni
Mulfimilecaresintreuniunifinitedeintervale.tnirginiteformeazdanclan-0L:
intersectiagi diferenfa a doub astfel de mJgt--i'rr"ifi"rgtra"""""rlii"r. Lungimea m(A) a mrdlimilor A e Jft este pozitiva qi aditivd: 1 ) m ( A )) _ 0 ; 2) m,(AU a) : m(A) + m(B), d.ac|A n B : a.
Fie / o funcfie definitd pe .R qi integrabilSle
f
reuniunea,
fiecare mullime
Ae-/lt.
Si
notim
p(A):
Froprietatea de aditivitate a integralei, t@) *
)ra-.
de murlime, b. se scrie astfel:
ca funclie
t'.@ U B) :
rr(B) d.acd.A n B :
Agad.ar, funcfia p - rr(A) definitd pe J/t esLe o mdsurd reald. Ea se numeSte ,tntegraLa nedefi,ndtd a funcliei /. Daci funcfia f este, pozitiud,.atunci integrala sa aedefinita este o mdsura pozititrl. se spune ci mdsura * este absorut contin"ud rn raport -e*t"-, d,acd, m(A) : 0 inrplicd v@) : 0. "" Din formula mediei
r p(z): I f
_l
d'x :
),ttr(A)
rezultd cd dacd. tn(A): 0, atunci continu5 ln raport ca mlsura m.
deci integrala
nedefiniti
a functiei
este absolut
PRIMlTIVE
409
observaf ie. Dacd funcfia /nu este clefinitdpe toat5 dreapta, ci uumai pe o M J(,o plglgugig p9 tgatb dreapta, rlinitrr-i valoarea zero pe }llfl-". = QM. SE notdm tot cu / prelungirea astfel obfinutd. Atunci
f f
J A
lf:
A
J N
7 , a e c iI l : o
M J A
dacd a. n M : 6 .
$ 4. Pr imitive
1. lntegrolo nedefinitd f1"."lig definiti pe. uT interval { (ryerginit sau nemirginit) 9i com,pact con,tinut tn L Fie ocun punct olrecaie ôlrce ?nteraa['. it menlinem fixat. Pentru orice pgn.c! x e I, fun^cfia/este inte_ l1i,^r,l=p9 !qt: graDlla pe lntervalur compact l*, ol sau fa, xl (dql c.omt6 oluu or_(r). -< Sb notSm ,"","-..1i:,!: pe tx::g{eoxlt
t
: Iru ur. F(x)

d
'runcfia f (1) este -definitd pentru orice punct ,6 e I. Dacd"a gi b sint doui puncte-din .I, ariem
it*!,:I,,
deci
b b o
f
,
l/:
-
r
'
I f -lf
J I
sau, cu notalia de mai sus,

b
)f Atro"?bserva!ii.
: F(b) - F("). la,x).
t" Si pr"ropunec m i a ( r g i n d . n o t i mI n :
: I rula,: t@dt: p.(r*). F(x) I

o f,
Agadar, valoarea funcliei .F- intr-un punct x ) s- este egald. cu varoarea integra'lei nedefinite p i tui/, pentru {ntrualr;.fl-:-i;. k. Din aceastd cat36,, funciia-de punct-F("i"r" d.e asemenea, ptin abaz de limbaj, integral,a'ned,efinita rurr"h"i]. ";;;# "
410
INTEGRAREA
2o pentru fiecare punct uel
oblinemcite o funcfieF(x):lrcur_
integrarei funcfiei / pe orice intervar compact dit r ne .cunoagterea permite si definim furrclia F..Recipioi a""a lii"r-io" pe alt5 caie funclia F, am putea apoi car&r" io"'i; q"r-i"tEii"r"*1i"i/,?io "r il;; egalitatea
dx : F(b) - F(o). ) f(x) vom ardta mai departe c.[, pentru an-umite. func]ii, acest lucru este posibil. Pentru aceasta va- trebui niui tntii si studiem p'rrbti"terile funcfiei Fx
P r o p o zi[i a l. Fune{ia F(x) :
pe 1. trc U, esteeonrinuH
din -I. se jr".oponem -[i,--i1"ori1iouri'r, intii cd xo rraesteo . {i." Io u\ punct oarecare extremitate a intervaluraiI ; existi atunci un iitervat qi care conline in.'interiorul sdu pe ro. FuncaiaT;;d;il;r"ana'n;-lo,-oj, -----o-deci este mirginit[ pe acest iriterval. Fie ' r lW : supf(t). a4t4,b
Pentru orice x e (a, b) avem
t f I l F ( x) F ( x o ) l :l [ f f , t u ,i = Il Jl l ,/" (t rr ,) "l' d - ,. ' "M l x t- l -- '< - 1*. r *0 l J "" I I Dar gi deci u4ro
limlx-xolM:e :::"o(.) : F(xo),
*e@,b)
adicd.F este contin:-u,it.py""ta! yo, ret-ativ la intervalri_ (a,b). Dar intervalul. (a, b). este o vecindt'ate a rui "zu, deci F ;;-;;;ii".ia i" punctul r* gi relativ Ia intervalul 1. T)aci ro este extremitatea stingi a intervalului r, se consid.erd un . . interval
lxp, .bl-c { s" {., 1 !. r"""g?" / a"ci mrrginiti pe intervalul ";i;l;;;;;bifi'ei lxo, bl; fie M:""iT14: pentru ;i"; ; ZWr, tl; ?;;;
- F(,o)t :li Or* --. V(t)r rF(x) - xo), dt4 M(* I f

&o 1o
de unde, iardgi, se ded.uce : F(*n), adicd F este continu6"in xo. "U::g^F(x)
PRIMITIVE
411
DacL xo este extremitatea dreapta a intervalulai I, demonstratia se {ace la fel. pe intregul in-te11o Dac[ func]ia/este T,rdrginita alii. observ pentru punctele separat val.I, nu mai este hevoie s[ demonstrdm.propozilia caz, in acest Notind, extremitifi. pentru interioare, gi separat
M : sw lf(t)l
avem, pentru orice *' e -I 9i t(' 4I,
r'
- F(*")l: &l< M lx'- x"l' lF(*') ltft,l

,f
Asadar, giitii tif inifor'm" 2o
dac| f este mirginitd pe .I(in particular, dac4 intervalul,I estembrpe /) fgcgiq F este lipschitziani _pe.[, deci este este"integrabiie -p" /, 9i cu'atit mai mu1t, continul pe 1' continul : F(xo) lnseamns: R.elafia !I,r@)
at:(1p'1at. ri- (lrl " "

,-r. Jt J" Aceast5 egalitate ne permite 'si calcu1im integrala pe intervalul conlinute Tn, xof, cunoscind integrali pe celelalte intervale compacte tn [a, .ro]. 2. Funelia {.gste ilerivabil[ in oriee punct tcoal Pro p ozilia iin are fuic{ia /'este eontinui gi F'(ro) : f(xr). > O, Fie e ) 0; deoarece / este continu[ in xo, existl un lum[r-3(?) - f@o)l < t, astfel lnclt pentiu orice I .f cu V - xol ( 8(e), si avem lf(t)
sau
Fie r > #0 cu ic - )co < 8("). Pentru orice f Q lxo, f e, deci J@o)-e<f(t)<f@)
f@i - e <10 <f@) + ".
xl
avem
- dr = fl', u'= i (f(xo)l i uo, e)

xo ro *o
e) dt,
aolca
*e7@-xo) 4 F(x) - F(*o)- < f , f ( r J lf(xi - El (x - xo) gi, lmpirlind cu x - xo> 0,
472
INTEGRAREA
!"" iftrf Zlt.,lT;#f f@,)

to ( rt,
tG). Pentru orice t e Lx, nol avem

*e ro
adicd
tffu,)_ el dt_. at< ff{*o) ) * "1dr, Jftrt t 5 '
lf(xo) - el (x, _ r)-< F(xo) _ F(x) < lf(xo) -t el (xo- x) gi, impirtind cu zo _ n > 0, oblinem f(xo) sau
"-<
I("lL -r{")
tco. "'--<
J@d *
f(x,) -'
a !u)--\1") 4 f@) 1_e. !@_!!_d_4
Agadar, oricare ar fi x J ro crJ xol < g(e), avem lx
.f(ro)sau
"<
f(x) a e
RezurtratuncicE
- ' . r . ,f@d l< I ' @ | "-to ". |

1i^F(x) - r@o) n^. \
deci F este derivabils in .i j ,ir)r.L rr,"".'-''' derivabild intr-un punct xoe r, "" 8l,iu":#:.U'J;flX? rf ;::"
""-n"##?iit X*'f,l de la o funcfie s contin'5 pe 1 (deciintegrabila pe orice inrervar
z
,6:Irp1 u,,
avem'F (*o):
,r'-r:HJ
valoarea g numai in punctul careestei:rtegrab'd lr,r"fi.i p" ri**"'iiiJio"r_"otp"it-;;?;i#""ceea'i

fi
g(xo);
dac'
modificdm
*0,
integraldca
oblinem o
F(*) : \no u*.
'i:rrd;r : : f H:i r.r, ttl;J# ",^
Dat t@o) I g(xo), deci F,(zo) lf(xi.
u rie c o nti nu i inr o, d up i ?J, "?:ffi
PRIMiTIVE
413
corolar. Daei/este eontinud pe intreg intervalul r, funelia F este ilerivabili pe ,I gi F' : f. Agadar, dac5.funclia / este continu5 pe .I, funclia F(*) :
J- "
atunei
I f(t\ at
este o frimitiad. a lti f, oricare ar fi d. 1, gi avem

o
J -'
a
( f&l ' a* : F(b\- F(a)
oricare ar fi a;i
b din 1.
2. Formulolui Leibniz-Newton . r ., Egalitatea \ f(x) dx : F(b) - F(") J

b
reduce calculul integralei unei
funclii continue /, 1a gdsirea. unei primitive F a lui /. Se impune astfel un studiu mai d,etaliat al primitiveloi. Si reamintim mai intii definilia primitivelor. Fie / o funclie definit[ pe un inteiual,I care nu se reduce la un punct. f i n-i !1 e_.^!e spune ed funelia / are primitive pe intervalul 1 daei . . _D u^ existd o funclie F definiti gi derivabilr pb r gi-a eirei d6rivati si fie egali cu "f.
(F+C)':F'+C':F':f.
474
INTEGRAREA
Pentru familia de pirnitivu (4 + c)cen se folosegte notalia mai sim_ pld. F f c, unde se subtntelegebe conltanta arbituirl, c parcargeroate numerelereale.
Fie F, : F + C, o primitivd oarecare a lui /. Atunci F,(b) - Fr(a) : (F(b) + C,) - (F(a) * C,) : F(b) _ F(a). Agadar, diferenfa F(b) - F(a) este aceeagi,oricare ar fi primitit,aF al:uif. l . D a e i / e s t e o f u n e f i e c o n t i n u i p e l g i d a e i l a ,b e I , . .Pro pozigia atunei
b
; orieare ar Ii primitiva F a Iui /. egalitatea aceasta este adevbratl pentru . -lntr-adevrr, daci aer, primitiva
r
1fl4 a* : F(b) F(o),
: F(x)
ltvl ur.
Deoarecediferenla F(b) - F(a) a 7ai f, rezrtltil ci egalitatea este adev Egalitatea din enunlul propozifj Leibniz-Newton. Ea reduce calculul- r gisirea unei primitive particulare F a Diferenla F(b) - F(a) se mai noteazl F@) lu : ta p@)l' : F(b)- F(o).
l q
Cu aceasti notafie, formula lui Leibniz-Newton
se scrie
I f ( x ) d x : F ( x \ 1 ",
unde F' :,f. Formula lvi Leibniz-Newton este valabili nu numai pentru funcliile continue, ci gi pentru o clasd mai largi de funclii integrabile, acelea care au gi primitive.
J a l ' ' , . , l l @
b r
l h
pe intervalul1: - lTopgZ! lia 2.- Daei funelia/esre integrabilifa, bl gi-dacd are primitive pe a'cesiintervalr-atunci
b
u,
- F(a), U@)a*: F(b)
orieare ar fi primitiva F a lui /.
PRIMITI\/E
4t5
Fie F o primitiv[ oarecare a lui f, adicd F' : -f. Fie d o diviziune a intervalulai [a, bl: a,:fro1xt1 Funclia F este derivabil[, deci continub pe fiecare interval parfial lx;, x;a11, astfel incit ii putem aplica teorema cregterilor finite pe acest interval: existl un punct \ e fxr, xr*rf astfel ca F(*r*r) - F(xr) : : F' (1;) (*r*t - xr) sa:u F ( * n * r ) - F ( * o ): l ( 1 r ) 1 x r * r - n r ) , i : 0 , l , 2 , . . . , % Adunlnd membru cu membru aceste egalitdfii, oblinem l.
[F(rn*J - F(rn)l :DfG-,) D i:0 i:0

sau F(b)-F(a):6o11.
(xi+, -
xi)
Fie acum (d,) an gir de diviziuni as v(d.,)+ 0. Daci pentru fiecare diviziune dn formdm suma integrall oa,(fl cu punctele intermediarc l; rcatltate din formula cregterilor firdte, avem oo,(f):F(b)-F(a). Agadar, 9iru1 (oo"U))este constant, deci oo*(fl -F(b) - F(a).Pe de alti ga+", funclia / esle integrabil5 Si v(d.")-' 0, deci giruilsumelor-integrale tinde cE"tre intesral5 :
b
n oo,(I) lftd a*.

; Limita girului fiind unici, deducem
b
: I tt*l u* F(b) F(o)

gi propozilia este demonstratS. Inmullind ambii membri ai egalitdlii cu b
l, oblinem
-\f(r)dx:-F(b)lF(a)
t"
sau
a
( , , , .
I I \ n ) 0 1 6:
I \a)
- F ( b:) e @ ) 1 , .
476
INTEGRAREA
admit primitive' formula 1ui Agadar, gi in cazul funcliilor,+t"g{i!i1^" care reTalia-de inegalitate dintre Leibniz-Newton esre adevbtatl, oricare ar fi limitele de integrare' care n1l au primitive' O b s e r v a l i i . 1' Existl funclii integrabile
EzemPIu. Funclia
ft-\ 'rt"/ -
[ 1, d.aci 0-< z-< I | < x -<2 I 2, d'ac6'

)
tlelinitapeintervalul[0,2]esteintegrabilSpeâcestinterval,fiind.monotons.Aceastbfunc. p" to, iJ, deci nu-poate fi derivata altei funcfii, t.ie nu are inse proprtetaie'aiJourf,oo* iaiJ rrrr are priLitive pe acest interval'
Sepotdaexempled.efuncliicareauprimitive,darcarenusintintegrabile. 2'Existifuncliicaresintintegrabileqiauprimitive'firiaficontinue. Fie funclia Exemplu' a""a 0 < z -< l I nn so!, F(x):l ,dachx:o Io
definitb pe [0, l]' Func]ia F este clerivabild pe [0' 1] 9i derivata sa /: F' este
: ji'flPJ
f(r\ :\
I zr riol n I o,
!, a""a o < z- 0. Funcgia / pe oiice'inter"ii este contillui gi deci iil"gr"tila ".-p""t punct' in 0, tte-oar""" irr are limitd in acest f"J "."tftiub ""i" continud in 0' Avem d'eci F'(0) : /(0)' fere ca f sd fie
F o primitiv6 a sa' Fie / o funclie d'efinit[ pe un interaal"I 9i se numegte - pt'ln abtz Mullimea F i c a tutu^ror primitivelof sale a funcliei / 9i se rcteazd'\/-tTl/a""" de limbaj - integrala ned'efini'td'
a*' lI@)
f
)-
. l l "o x:I
/ a
( f@)a* : F(x) * c'

) - ' b
propriu-zisb Pentru a face distincfie, integrala \tt.t

integratrd.d'efi'nitd..
u. senume;te
PRiMITIVE
4L7 Deoarece F'(x) :f(x), .oltima egalitate se scrie
rntegrare" (si se obtine o fa;iii;

se obfine fdnclia iniliaU. fntr-adevdr
[ f . , \ t
( r ) dx: np1 9 6. ) F' de la o runclieei se aplicatntii opslapia de derivar-e, *1"#t i:;U;,*fc5 surugeslrt"-tunc ii;T;fi;Gcu aproximafia uner consta*" "uiirl"rlegrare,,, Reciproc,daci., plecind de la o .
a" i"i"pii), uL ru! iar apoi operalia de derivare, funcfie, se aplici lntii ,,operafiade
l)^4
dx) : (P(x)* C),: F, (*) -.f(x).
Daci semnuTdr, care apafe in notaria.i'tegralei nedefinite, se interpreteazd'ca o diferenfiard, se ong" utile pentru carcule : "itulelafii f .-, : !(x) * c. o.i,\x) I
J
lntr-adevdr:
o I JW) dx : -11*1 6r. " J
ei
d
f
|u't.l
!f@
: ln'P1dx: nP1Y 6
d,x: d1p1*1*c) : d,F(x): F'(x) dx _ f(r) d,x.

r
Eremple.
r)loa": lo,a":o+c:c; '" uz 1l t . a * : l a . : x r c i

B)
f
J
r
J
l1x,d":
: r" + C; I @r),dr
t .; t *' 2r I c' deoarece (*"r.) : sin2x:
l l' [ . n z t d x : J
Daci,existi o funcfleF definiti ei derivab'd.peE ,",'l4E""rt;;.;;;i#este, inc', primitivi a hi f. Orice 'func1i" "rii"i"" ;;'f;;" , + , a" primitivi o "*,t" "-."-riilea
27 AEaliza nateEatici, yel. I
5 ) [ t . ' , * z ) d r : * * *.z r - ! _ g . d e o a r e c e .. (* * *7n)':sr, _y7. J' 6 -.r.l.d =,,,o l Obse rvatig. Fie/o funclie de{i.niti pe o mul}ime E, care este o reuniune (finita slu intiniiil a" i"t"i""ieaisjunc1e.
418
INTEGRAREA
alaif. Familia (F + c) nu conline ins[ toate p-rimitiveie lui./: existl 9i alte primitive caie nu s6 pot oblihe din F prin adiugarea unei constante; adicE, diferenla a dou[- primitive ale lui / poate s[ nu fie constantd.
a lui / gi fie .I unul Exemptu. Fie F o primitivd mulfimea E. Funclia (D tlefinit6 pe E astfel: { a@):lri"l din intervalele d.in-care este formatd F(x) -t 1, d.acd x e I
* f I + 2, d,acl'
avem A'@) F'(r):
aluj f, deoarece pentru odce x eE este de asemerrea o primitiv6 : f(x). Dar diferenfa O - F nu este constantd pe E: (T,dacdxeI'
a@)-F(x):fz,aacexgt,
deci pdmitiva (D nu se poate obline din primitiva F prin ad5ugatea unel constante.
Integrala nedefiniti ( 1p1 a* (mulfimea tuturor primitivelor lui /) J contine deci gi alte funclii pe 1ing5 cele ale familiei (F + c). Egalitateea
\f@)a* : F(x) * c
nu mai este adev5ratd in acest caz' ln continuafe, toate funciiile considerate vor fi pfesupuse-definite pe an interaal,,chiar daca nu va fi inenlionat acest fapt in mod explicit. Pentru funcliile definite pe un interval, egalitatea
este adeviratl.
\tt.l
: 1Y u* : F(x)* c, (.F'
imediote 3. Tobloul primitivelor Din tabloul derivatelor unor funcfii elementare, rezultd. urmbtorul tablou de integrale nedefinite (numit tabloul integralelor imediate, sau imediate). al primitivelor ' Funcliile se consid6r[ definite pe un interual, conlinut in domeniul 1or maxim de d.efinifie.
t ; t od r : c ;
z)\dx:\1
J J
dx:xlCi * C clacb n + l)xn-r
:'n*' S)f ' J r" d*

J xn
n * l
(* -
l, (n infieg) ;
(1ar:-=-1:f
C dacln+l
(nintreg);
PRIMITIVE
4L9 (a real) ;
+)l ' J *" d.* :
*n..*'-*
cr*l
C dacl q./. -l
5' )[ J1 x d.x:lnlxl * C:ln Kl xl, K> 0;
6)[ _dx:2r/V+c; r!*

7' ) [ , t
Jl4 xz
. dx:arctgxiC_
- a r c c t gx * K ;
:larc tga+ C, a.+o; d.x t ^] o a Jazl*t t 8' ) )[x 2 - a z : 1 t o l r y l I c , a : 4 0 ,

2a l*+ol
(--i9) rlx : "t Jlr - x'z*'
arcsin r * C -
-arccos x + Ki
t+:
)\az
xz
a r cs i n L* C ,
4
a=to;
r0 ') [,:dx:ln
) lr + x'
("+Vr+ x,)*C;
ll) + C, a> 0, a+ l; [ e .d x : e * + C.,)I A ' d x : I ,J rno

12 ) [ s ix nd x : - c o s x + C ; . J
1 3 )[ c o s x d . x : s i n r f
J
C;
14 ' )[
J cosr 'r
6a:tgx*C;
1 '5 ) t= +--cts)c+C. sinzx

)
Verificarea acestor egalitlti form formra,lei lF'@)dx
se poate face imed.iat prin d.erivare, con-
: F(x) * C.
420
4. Propriet6tile primitivelor
INTEGRAREA
ln egalitatea de definilie a integralei nedefinite
ft
\torc*:F(x)tc
constanta arbitrafi,
(F':f),
tr
caeasdparcurgr,"f ,,n::ff "fi,:"Iff ":'ii,?1"":X'#"#Tlfi#,H1#fJtl scrisr ln c, unde c parcurge toate numerele strict pozitive, sau ai unde
q * 0 gi C parcurg toate numerele reale, sau 9 und.e a * 0 gi C parcurg toate numerele reale sau C1 * Cr, unde C, gi C, (sau numai una din ele) parcurg toate numerele reale. 1. Dael/gig au primitive pe uninterval l,atunci .Pr-opozitia funclia f * S are primitive pe ,I qi
: g(x))d,x ttff"l t \f{ia* +\e@)ax.

Tig e o primitivd afuiJ,9i G o primitivd altti g; funcliile F gi G sint derivabile gi F,:f,G,:g, (F+C)':F'+G':f*g, adicd F * G este o primitivi a ld f I g. Si notim cu Cr gi C, constantelearbitrare ale integralelor nedefinite ale funcliilor qi g : "f
\fl4a*
: F(x)* c,, : G(x) * c,, \s@)a*

C, constanta
ll'lfllllfi
unde C, gi C, parcurg toate numerele reale. Sb notim cu C, f arbitrafi" a integralei nedefinite a funcliei f * g; avem:
: : F(x) r G(x)* ct * cz : ! G(x))'d.x * s@))d.x \ ut.l \{n@)
@t
-r c,): nau- + s@)a*. : (F(x) + cJ + G@) \ \

Prin induclie completd se deduce ci dacd funcliiie fr, lr,. . . , f* ant primitive pe 1, atunci gi suma 7or f, I fr--l . . . + f" are primitive pe .I gi
:\ f,u* + f, t. . .+f,)dx + lr,a'+. . .+ \f,a*. tr,r,

( Integrala sumei este egal5 cu suma integralelor.)
421
E s a r i t a t e a(l f + g ) d x : e s t eo e g a t/ar+ $sa* litate lntre dorr| muQim, U" ,,rrr"/ri. n""a F, G, H sint nigte prirnitive part'iculare,respectivflalefuncliilot f, g $ ,f * g: F':.f,G':8, H':f *g egalitateaH : F * G poate s[ nu fie adeviratd. obse rva|ie.
Erempl.u. I@) :2*, F(z) : sz ' g(z) : 3xz, G(x) : xs, f(x) * e@) : 2x I Brz i H(x) : xz ! x3 - 7. H'(x) : f(x) * s@). H(n).
Avem F'(*) : f(x), G'(x) : g(x), t G ( * ) : Dat F(x\ xz a # I *2 + *3 - 7:
are priTirive pg gl inrerval/ gi a esreun -Pro-pozi tiq 2.Dae6,^J mrmdr real, atunei funelia af are piimitive pe-lrliar pentru t + 0 avem
J Fie F o primitivi
laffu)d,x: -'
f(xtdx. "IJ " '
a lvi f ; funclia F este derivabili gi
F,:f.
Atunci funcfia aF este deiasemeneaderivabili gi (oF)':aF':af, adic5 qF este o primitiv5., a 7:uiF. Dacr a 4 0, sr notbm cu 9 costa nta arbitrard a integralei nedefirite a functiei /:
J - "
\yp1a*:FQc)q *c,
unde c parcuf,getoate numerele reale. Sd notdm cu c constanta arbitrarb a rntegralei nedefinite a funcliei uf; avem:
\" 1 4 a *
-\{" n {*))'d' c:
aF( x) | C : a( r 4l *
l, oblinem
:): "\rtda*.
Iu particular, luind o(:
At'unci
\t-tt.lla*:
Sf@)d,tc.
: I ur,l g@))dx \ft*)a, \s@a*.
INTEGRAREA
Egalitatea\"ya*:d. lfd,c pentru q+O este o egalitate intre dou.d-mullimidefunclii. o""e'i jf*sint respectiv primitive Particulare ale funcliilor / gi af, egalitatea H : aF poate s6 nu fie adevE_ tat6. 2o pentru e :0, avem
Observalii.
l"
o. \ " t u - : $ o a " :c , i " \ f a * : o $ / a r :

ln acest caz egalitatea
\ *u.:
Sfdzc
nu mai este adevdratd, deoarecemlllimea d.in membrul sting este formattr dintoatefunctiile constante, iar mullfmea ain membrut-i*pt este formati dintr-o singird funcfie, funclia ial"Ii" nu1i. 3o Fie P(x\ : no?"-!.o,_, ytt-t 1.... + a{ * il.oun poiinom defi_ nit pe un interval 1. hplicini tete aole proporipii,' a"ho"ero ca
+ c. \ epla*: o,ffi*io,-,i + ... * a,{ + aor

Exemple,
t,\"ffa"
-.15x3-2zz-7*+B
l : F (s,' - z,-, * a"t :)
: s \ * " a *- r \ , d , r - z
lu"* rtlu":,
dr: r"
_ x2 _7*{ 3rn r . r rc .
arcctg * * c;
^ i - l I r ') : -J t *"' \ t * -rd'z
-a1gtg*+ c:
- lt
3 l
l { ' s i n z -# ) u - : ' 5 " t
*d'x-rl#
d x - - 2 c o s ' -B t g x r c .
cele dou6 propozilii de mai sus permit si se calculeze primitivele unei funclii f, dacd". ie pbate scrie ca o li"i;;t;""lincpii cirora re "6ortl""1iu cunoagtem primitivele n
f:E"'f"
,u*. lra": *D,\",f
PRIMITIVE
423
't
5. Metode de colcul ol primitivelor Alte metode de calcul al primitivelor sint: integrarea prin pdrti (me_ toda de calcul.a pritnjtivelor plin pdrfi) ;i schimbareJ de vaiiabil-d. (fteioda de calcul a primitivelor funcliilor compuse). Si observim mai intii ci
Fi
)-
I f a *+ c : l
)"
fax.
aL:uif, atunci
lntr-adevdr, d,acdF este o primitivi

? ^
\'fa":F+K' iundeK Parcurse t""

Junde K f
;;;::'::
i:;r,
C parcurge de asemeneatoate numerele reale, deci
''t,
lJa*:F+K+C, lpx+c:lfa*.
)"
de unde
J'
g $nt doui funelii definitepe un intervatr ,I . Tr.o p o zilie. D-."ol,f.gi gi au derivateeontinue f' qi g'- pe 1, atunei
.!J,o
r P" ' _.,' lfr'd * : Ig -
\I'Sox.
.. Funcfiile..f si g sint continue (fiind derivabile). Deoareceyf'gi g' slnt contin-r1er prin ipotez6, funcliile fg' ,i I'g sint de asemeneacontiiue, ii aeci au primitive,^ astfel incit integralele iare apar in egalitatea de m'ai sus au sens. Rdmine de demonstrat aceastdegalitate, Avem:
(fg)':J'g*.fg',
* deci funclia /g este o primitivd a funcliei f'g * fg', deci
: I u'e+ fs')dx fg * c.
424
*\k'a*, $us+ fs')d*:\f'sa*

deci de unde
:.fs \rru* + \fs'a* + c, : -\f,sa* + c. \fr'u* fs \f'sa*-c-\f,sa*,
Dar
astfelincit
prin plrfi
: \fs,a* lE \t:ra*. -\Fsa* se numegte Egalitatea formula de integrate \fe'a*:.fg

(pentru integrale nedefinite).
to Formulad.eintegrare prln plrfi esteo egalitate ^.^.- 9_!:"ty,pt.ii. ague mullimi de funcfii. Daci F, es-te o primiiive particulaie a lui intr.e 19', nr^!zlste o primiti^viparticularl altif 'g, esteposibilia F, * fg _ Fr. 2" Dacd notim funcliile ca u gi z,"f5rmula'ae integra?"pft? pa4i se scrie
-|au,d,x. Iua'd,x : r,n) J J Dac6, acum, se^.interpreteaz6, dx ca diferenfiali, avem a,d.x: ,u,'dx : du, astfel incit formula se scrie \wda:wa-\udu. 3o Daci se di de calculat integrara cautem sl scriem ftncJiaf $/dr, . sub forma f : u z' (sau expresia/dr sub lorma/d * - uda) gi apoi aplic6m formula de integrare prin pdrfi. Dacd, se poate calcula integrala aw,d,x \ :\adu d.in membrul drept, atunci rezurtd"gi integrala din membrul stlng.
Exemple, n, a*. \ I.u.d.mw :7n x, du : dx.
I
dt gi
l) Sd se catculeze
Decidw:;d.x,u:x.
PRiMITIVE
425
Atunci
t r " ' a , :5 , u " : " , r

2) SI Ludm u:
u , : x r n x -x + c : |13udw:xrt r'x_
+C.
:x(lnx-1)
se caiculeze \ arc tg z dz. J dx, r.
arc tg r, du : I dx, a:
deci dz l*x'
Atunei
F J
\ arctgrdr:\udu:uu
. ' : t( atc
-\"u":*arctc"-5
tC iY j ,ln(l x2) t C.
A r
l * x z
(
3) $d se calculeze \ I<l;.dm u, : t, da : e' d.x, xe'dx.
ilecidz:d*,u:et, Atunci t t -\ \ ter,Jx: \ zdu : ua J J l l er dx : ada: *r' -\ J J :er\t_1) +C. xer er I C :
E * liil 31.
4) Sf,, se calculeze \ o sio * a*.

J
Irla6.mu:x,du:sinxdx, deci du:d,r,a:-cosftdx.
Atunci
t o s '" ' un:\

Obsetvadie,
u du: ua -\,
ur:
-rcos r +
c o st t d x :
:-xcosafsinxlC. DacEam fi luat a : sin r, du : *d.x

e2
am ii oblinut
drz : cos x dx, u : L
'
426
Atunci
INTEGRAREA
$,,i"
gi am fi obfinut in membrul Alegerea . ,funcfiilor mai ugor de calculat.
x dx: !
drept
"io,
-\
;cos
zd.r
o integralb
,,mai complicat6,,. pentru a obfine o integalll
zz qi u trebuie
fdcutd in mocl judicios
Degi formula de integrare-prio pdrfi este valabild pentru orice funcfie r; gi a cu derivatd continu5, aceastd formuld- este de un folos practi6 numai atunci clncl ajungern la o integrald pe care qtim s-o efeetudm.
uneori este nevoie sl aplicim succesiv de mai multe ori formula de integrare prin p5"rfi pentru a ajunge la o integralS.cunoscutb.
5) St se calculeze I : | ,,
J
sin x d.x.
I,ubm
u : J(2, da : sin x dr, a:-cosr,
d.u:2xdx,
Atunci f : ( r r d , x: \ n ' s i n \ uJ du: J

f
' u! -
\ u d .J u:
f f -rscos x +2\ *cosxd,x: -zzcosxl2!,

)
unde anr notat ,I :
z cos x d,x. Mai aplicbm o datr metoda de integrare prin pdrfi, luind
u:^t, du:cosxdx, u:sir.r
deci du:dx, Atunci
l:
f ),
c o s rd . v :
r \udu:
-xz
u u-
)uau:
-
( xsinx
f dx: xsin rf Jsinz

2 cos x { C,
c x a: cos
qi deci I : adicb : I zssin x dx J Obsetvaf cos.f, + 2I : tcz cos x ! Z* sitt x |
-22 cos x !
2rsin
z 1. 2 cos x I xd.x am fi luat d,x ut 2 , )
C.
ie. Dacd in integralaf :l-cos J u: cos fr, du :
am fi avut dz: deci "I : l )zcos inilial5 * xd.l : 2 rcos.r f + J 1, gi uu am fi putut calcuta aceast[ integrali. zsin x x d.* : cos x * I -si1" ld.x, u:-
gi am fi ajuns la integrala
427 I n (pentttt' Se poate da o formul[ de integrare prin pirli de ordinul integrale nedefinite) : pro p ozigie. Dacilluncliile u qi t au derivate de ordinul fl Qon, tinue Pe un interrial 1, atunei \uaAl dx J ti + (f . .
+ (wa@-1 *1 ( - l 1 t 6 ' ' t ' - ' ? )
l ) 2 6 " v @ - s+ )' t)"
" + \ur"t adx.
.r .) . + (-nl ) n x 1 @ ) 1 1 , -+
t +( 1t 1 l),-r q,1@_
lntr-adevlr: lu$) ao-a dx - u@ s@-h-7\ 1, deci u f ) 1 1 @ - h -+ 1 \( v @ - k - td tx 1)A+1 {u$+t\ l ( l ) n q w 1a t u - h - t ) ' 1,2,...,n | [v, \utn+rtp@-h-r\
h ,: A , l , 2 , . . . , f r (, sau r- V, 'mrncl
1 ) o l u @ a r ' - * td x : ( - l ) o ' J
a o - a td * (- 1)o \wi|
(-
d'x: l)(E+r) \wrn+tv@-h-t\
-'*-i u' ,,, r-,,, ;;'-: -1; lorl'),,', ;:,,^:":il':

eaooina membru cu membru celen egalit1lipentruk:0,
J J A : o adic6
c
N- -
t .
dx : D (- t)o 2/h) ut@) v@-h-t\+ (I ., F;oP SE se calculeze\zner J tt: d'x.
n- l
11" \ ut"tadx.
ExemPlu. Ludm Fr cleci
frn,
uV): :
en e* sx
u'
nfrFt n(n _ l)zn-z 1) .. '(n -
u(btl
u,' :
u?-z) :
w&l:
n(n -
h *
l)t6n-h
a(n-hl :
er
w@-r\,: nlx
'
0 : e u : e'.
utnl: nl
428
Atunci
INTEGRAREA
- r ) . . , ( n- h a r l x n - e n ,r { - r ) , 5 * ^ , : n(n *x: f * n ed I , -t , u ) o '

: *f
h:0
(-r)h n(n- l) .. . (n- h * r)xn-h.
Metoda de calcul al primitivelor prin schimbarea de variabill. rezrtlti. din urmdtoarea: Prop ozitie. Fie luncliile u(x):I *.f $i f(t):J + R, unde f !i / sint intervale. Daef, u(x) este derivabili pe 1, iar /(l) afe primitive pe ,f, htunei tunclia f("(*)) . u'(x): .I -' Rjare primitive pe .I. In aeest eaz, dac6
J
[ f l , ]: F ( t ) + c ,
,d
atunci
| c. \f@@D. w'(x)d.x:F(u(x))
in adevir, fie F(l) o primitivi a ld f(t) pe I :
: f(t) qi I tulu,: F(t)* c. F',(t)

Deoarecefuncliile w(x): I -- J Si F(t): J -+ R sint derivabile, funclia compusd F(w(x)): I -, R este derivabili 9i lF(u(x))l': F'(u(x))' u'(x) : f(r(*))' u'(x), deci funelia F(u(x)) este o primitivi a funcliei f(*(x)) ' u'(x) pe I 9i
\f{r{*))"'
t c. tidx : F(w(x))
O b s e r v a fi i. Daci se interpreteaz| d'x ca diferenfialE, atunci avem w'(x)d.v: du(x) gi egalitateaprecedentl se scrie
\ft*ti)ar{x)
: F(w(x)) * c;
dac[ nu se mai pune in eviden![ variabila r, se obfine
\f@)a*:F(u)rc.
ln aceast[ egalitate, al nu este variabilS independentl (ci funcfie), egalitatea dar are aceeagiforml ca gi clnd u ar fi variabill independenti" Practic, pentru a calcula integrala nedefiniti \f(w(x))w'(x)dx
PRiMITIVE
se Drocedeaz.lastfel : se face lnlocuirea u(x) : I 9i se diferentiaz6 ca o egaiitui" d" functii : du(x): dl sau u'(x)d'x : dl' Fdcin6 dcesteinlocuiri ln integrala inifiall, se obline (formal) succesiv :
: F(t)* c : F(u(x)) : | c' u'(x)d'x Itt t.ll' tflila,

S" "tr"g" atenliacl egalitatea
: l*)dx Inrl 11, \f {r{*))*'
practic d'emai sus' formal[, ln sensulproced-eului este -- - -n" oo trebuie int'erpretatl cd o egalitate obignurl[-6e.funcfii. I+tt*aeverJu""jia f(u(x)) . u'(4 este definiti pe intervalal I, deci gi primitivele sint funclii definitepe 1. Pe de aitl parte, ftnclia f(t) ""te\flr(*)).u'(x)d.x este definiti pe intervalul ,[, deci primiti""i" safet/(r) d,t sint definite pe /. Aqadar,funcliile \flr(*))"'(*)d* 9i funcfiile \tllu, sint definite pe ptt fi egale. Dar chiar intervalelediferite I eitl, deci acestefuncfii oo -slnt egale, dectt dacl cele doua"mulfimi de funcfii nu d;"t t:rf, : x' w(x) w'(x):1, adicl dacd"
Exempte.l) s6 se calcuteze \#** Facem inlocukea xz { 3 : I jgi, diferenfiintl, obtinem 2x d'* : dt' Atunci ldt : lnlrlf c : rn' [2xdx * 3l * c' txz
ai: 1 7i='
astfel:
J;
Putem
procetla gi direct,
" ** B d n : l @ , + S ) ' , . xz
)ffiu":]V*1a1*'
+ 3 ):
f 1
\;u":tntutl-c:
:lnlxg + 3l + C.
zt ' ttzd'x. 2) Sb se calculeze tsit

Facem inlocuirea-zs : t, deci Sxzdx:
tlf' Atunci
( "
sau
1 r . xldx:;Jt* \sinzs
( x2dtt: \sinz3.
x8'3x2Ur:
l f , lsinlttl:
lC
I cos!f C: B
l(
1 -;-cosr'tC
(xxY
rt'd(xt): I 3 "o"
\sinzs'?Ur:;)sin : - lcosa C: - - - - - -.13 7a a C.
s )ti"udu:
430
INTEGRAREA
Aplicind acest procedeu, din tabloul primitivelor imediate, se oblin primitivlle unor fun-clii compuse:
x ft1+ c, r ) \ * . u ' dr u.fr-lr
n+-l; nintreg, nintreg,n+l;

a - r e a 7 ,o * -l',
2, \ l L d x : J u"
t
(n _ tlun-t
+c;
3') Jl u " w ' d , x :
!J'o * 1
a C;
4' \ J l !u -dx:lnlulC*C;
a \ h d ' x: 2 { i + c ;
6' )J[ l +" u " d x : a r c t g u l C ; 7 tcsinu*C; 't \ l - L d x : a"" Jl/T:-_uz
*) O) l0)
5r"'u'dx:e"*Cl tsin u + C; u' u'dx: - cos 'tr ' t{,' dr : sinu * C ; d.x:tsu+ C',
tcos
1 1 )[ +
J COS'u
n)\+-d x:-ctgu{C' U
J S1'r"
In aceste formule, u esteo funclie de r. Verificatea acestor formule se poate face gi direct, prin derivare. Folosind egalitatea formal5
: a', {*)dx \l{utd)r' t/t')

se ooate calcula integrala din membrul sting, dacd se cunoagte.integrala aio'rt.mbrul drept. Sibcbservbm ch in integrala din membrul sting apare derivata %'(x).
PRiMITI\rE
43r
Dac[ se dE" integtala
\lt*ti) a*,
putem mai sus.Totugi, ;i.in.acest.c.??. nu se mai poateaplic apropozifi'ade 'viariabitb suplicond.i]ii u(x) veificl funcfia daci folosi schifobarea^de mentare: u(x)zI ?"I..gi f(t):J+R, u1de.{ Fie funcfiilq Propozi\ie. este continirfi-pe /r dacd fure,tia y(1) funefi; Daci sint itervaki. f(t) si / 6st"e striet monotonfl gi ilerivabilX i{e f, iar inversa sa a(t) zJ - I are deri' vati eontinui.{u'(l) pe / gi daci
\f{t)r't)at: \flr{*Da*:
tt(w(x)) :
F(t)+ c,
F(w(x)) * c.
alai u, avem x a I,
Si observ5m c5, deoarece u este funclia inversi x Pent1o oice
u(a(t)): 9i
I pentru ortce t aJ,
u'(x) ' u'(w(x)) -: I pentru orice r 1'
Deoarece /(l) qi u'(l) sint presupuse continue, npdusll lor f(t)a.'(t) este o funclie continua pe ,I, deci are primitive pe /. Fie F(t) o primitivi a funcliei f(t)a'(t) , ,
: F(t) + CF'(t) : f(t)u'(t), )f(t)r'tilat
f.uncfia.comI -.,Iqi F(t)t J -+ lgigt. d_erivabile, Deoarece functiile w(x): .este ' u'(x) : : F'(w(x)) + derivabill R rrusi F(u(x)\:'/ 9i lF(u(x))l' :1w1x1)at("(*D . w'(x) : f(*(*)), deci funclia F(u(x)), este o primitivi a funcliei f(u(x)) pe / ti
*c. l1*141a*:F(u(x)) J"' "',

Observalie. Practic, pentru a calcula integrala nedefiniti
l. , ,. ", ax \I@@D
se procedeazi astfel: Se face inlocuirea
u(x) : 1,
u(x) trebuie s[ fie o func]ie strict monotoni pe -I. :urrde
432
iNTEGRAREA
Se rezolvi in raport cu r ecualia w(x) : I $i se obfine x : Se diferenliazl" aceasti ultimi d.x : a(t). egalitate: a'(t)dt.
Se inlocuiesc ln integraTa inifiall" u(r) gi dr gi se obline (formal) succesiv : J " ' "
: F(t)* c : F(u(x)) : \1t1r'pyat | c. \11*141a* J - "
$i de data aceasta, egalitatea
\ft"tlit)a*: lr{,t
dt a'(t)
este formali. Ea nu trebuie considerati ca o egalitate-obignuiti de funclii. in aplicaliile curente condilia ca derivata u'(t) sE fie continui este verificati,-deoarece ln aceste aplicafii intervin funclii elementare. Aqadar, trebuie s[ ne fixdm atenlia asupra condiliei ca funclia u(x) sd fie strict monotond, adi c[ ecualia u(x) : 6 sb aib6, pentru fiecare t eJ, o singuri solulie x:o(t) (x)-0). ( r > o ) ,d e c i qI.
t)-Sd se cut"orerel Erempte. iGd'x,

Se face lalocufuea
lV:t
x:FSidr:2tdt. Atuaci
F I
.. '
l;mu":)Ta,ztu':'Jtn,
: 2(t -ln(l + r)) f c : 2 li
2) S{ se calculeze\-Lar' r J Vl Se face inlocuirea l-t-x:t | - * : tz sa.6 * : | - t2, de unde d.r(: (r < 1).
dr:z[[r-
J\
a,: r + t lJ -'
- t!:(r+ l1)n + c.
(l>o), deci -2t dt-
PRiMITIVE
433
Atu:rci ( x f l-tz (-zt)dt : dz : \ -\-t J J y l - x C - 2 \ (r - tz)dt : J
ts.1 I I /1 \ ,_t \ : - z l t - ; l + C : z t l : t ,- 1 l + c : 2 y r - * l ; ( l - * ) - 1 ) ') I+ c. irl / tu t t3 ( y, - -rdz, (-t 3) Sd se catcuteze

J
< I < 1).
Se face tnlocuireaz : sin t, decit:

dr: Atunci rt \ Vt J fl szdz : P \ Vt J 1(
arc sin -,(\
:., A
il 4
cosI dl.
sintlcos,d, :
f ,: \ t / c o s zt c o s I c l l J 1
| : \cos, Idl J ,-
:Jttt+cos2,)ur:,
sin2t\
|',-
,l+c:t
(arcsin*tx!1-12)]c.
2l esin ry : sin ! cos J : sin t 1/ t deoareee 2 4 ) S b s e e a l c u l e z( e- ! ! - , J Sln tr S e f a c e l n l o c u i t e aE ; : t ,
snU : x 1/t - n'. <tt, x l0). d e c ix : 2 a r c l g t E
(-n 1x
(-@ < t < @, t V0), dn:2dt I ale '
1 z t-s2 Apoi, sin fr: r +4,;

f dx \ ^s- i n z J Observaf
-:r
g
2t : :--t-:, astfel tncit: r+t2
f l+tz zdt 2t l+r{ J
f 1 ) t
n, ;
| I
rl al
ie. Dacd functia;L."tu

"^ tg :
clefinitdpe o mulfime cafe confine putrctele

l, deoarece pentru r -r gi x : n, f]gJ[;clia
qi z, nu mai putem face lnlocuirea
tS
;
-
nu este definitS.
l$
.Aoaliza matematice, vol. I
434
INTEGRAREA
6. Primitivele funcfiilor rolionole Problema gisirii primitivelor este inversi aceleia a d.erivirii. Problema gdsirii primitivelor este ins[ mult mai dificiii decit problema derivirii. .[vm vh.att ci derivatele func]iilor elementare slnt de asemeneafunc]ii elementare, pe care 1e putem calcula totdeauna. Primitivele funcliiior elementare nu sint insi totdeauna funcfii e1ementare. Pentru uneie funclii elementare nici nu se gtie dacl primitivele 1or sint tot funclii elementare. Nu existi reguli de calcul al primitivelor decit pentru clase restrinse de funclii elementare. Vom arSta acum c5 primitivele funcliilor ralionale sint funclii elementare, gi ci, daci se cunosc rid.dcinile polinomului de la numitor, primitivele funcliilor ralionale se pot calcula. Derivatele funcliilor ralionale sint de asemeneafunclii rafionale. Primitivele funcliilor ralionale nu sint insl totd.eauna funclii rafionale, ci pot fi funclii logaritmice sau funclii arc tg; de exemplu aLd.*:lnlxl, ]" t dx:arctsx. I Jr*xz
Se va arilta mai departe c[ primitivele func]iilor rationale sint combinatii ' liniare de: functii rafionale, funcfii logaritmice gi funclii arc tg. Se numesc fraclii simple funcliile de forma
A
G4,
Ax*B -@xz ! br I c)*
definite pe un interval -f, und.e n este numir nattral, iar trinomul axz I nu are ridicini reale (deci a *0 9i c #0). Tn' caa:'l fracliei Ibx *i , rldlcina xo a n:umitorului nu apar]ine intervaluiui 1' (,r - n;n Frimitivele fractiilor simple sint funclii elementare, care se pot totd.eaunadetermina, ata cum se arat[ mai jos:
I D ' )[ (x-tro)" a, 1 ) Dac[ n,: l, f + d.x:lnlx - xslI C. J *-xo 2,loL_ n 7,2) Dacd, ,r" d.x: (n-l)(r tro)n-t
+c.
il)
AxlB
J( a x z l b x ! o ) n
d.x, (bz- 4ac ( 0, deci a +0, c +0).
PRiMITIVE
435
pe rind mai multe caztri posibile: Vom considera 3' ) _ l[ - ]

15zlaz
arctgL+c. " d .. x : L & a
4' ) [ - + .
Atunci
')
)xzlaz
d * : | ( : : " a * : l2h @ | a , )+ c . 2 ' 2 ) xz-yaz

d.x l BI t d x : L h ( x' z *' atz*l
2
' (4:t tr :!l'* dx

)-*,qo, 2 Jtt2laz
Jx"*a,
+3"r"Ez+C.
Daci" n >- 2: 6' ) [ " d,x:!l ,* -a1c:(xzlaz)r
JQiz+az)fr
2 )
2(n-l)(xriaz)n-r
I c.
i'
T' )r1lxA + Bn 6 x : L i z 4' a z1 =-A
2)@2f'a2)n
"
dx*B[ +B[
t '
dr: d*.
)(xzia2)n
2 (n -
1)(*'+
az)n-L
-l (x2 |
a2)n
Ultima integralS se calculeazdcu ajutorul unei formule de recurenlb:
: : \G**u*: *lC+*u*: ),tff{ff uB',) rn

: - i'[\ 5 G#*d,'] ]'lr'-' Jl' n *':-'''-'u"
I*:
unde
adici
:"11,-, J),
-o
-.='..'t^.-d*. -r : [ J @2 I a')o
luind. Pentru calculul integralei ,[ se aplici metoda de integrare prin pdrfi,
: x, du _ r,!,
-v: deci
du:dx.
'
o;f *d*,
I
2(n 1)(*'! at)n-r
l):-
+JO
TNTEGRAREA
Atunci
/ : l * ' f * * o * d * : l Ju ' d a : u a - l aJd u : adicl Atunci

In:
' Qn - lJ (x2 + a'2)"+7
+ *\\oL*"''-'u*'
J: - *\*-",-+ffir^-,,.
* ffi l,tr,-, n : I,lt"-,
: *1"1"\ La + ffit" 1,' o'1*'
#,/"-,1 "; ",--'

]'
recurenfl: 2n-3 ' I - t)t"-Ll' 2Qt tg ! + c,
A
astfel urmitoarea formuli de I x ' ! - :-! [ - U @,+ ,")"-'-r "rLzA f,inind seama cd 1, : [ d.* : larc A J f r "]-" "+a" oblinem succesiv: Am oblinut
l+-+-+ r', : ! a2l2,ltzyaz

t ll ,t :-la2l4(tz+a'), -
I l2r' ], l : 2 ^. a z: . a + _ - 1 lZ" r " t eaa+ c , zqaz as

-l 4 lxr q azl, 4 r , 3 3 r1 r-3ICtS-l-i-L: " a) $aa2;zlaz 8a8 3 x , ,t -r 3 arc TE; t gtn;;-a o, 845 t"
I '^ : ! azl l!
x I !. 4", (-, +,rYT
'
+ 9 r " ]:
I -, : ! l !
a aL 6 ( x ,* o n y f U
' 5 ''" l 1:
:r
6a, (xt l
,
az)s
: . + + a r c t- g L + c . ++ . ! _ _ 1 48ai Ji _ 24e4 (xz ! at)z xs I a2 48a1 a

-L -dx, J , : J( (x2 - a\n
O b s e r v al i e. Procedind ca mai sus, pentru integrala
tnde n ),- 2, oblinem urmitoarea formull
de recurenli:
f , : - l -f - l
.=-!- T - ^ - ty J t-rl' r) (-, "rlu" "r)"-, 4o
,2n-3 7 I
PRIMITiVE
437
]inind
seama cd Jt:J*"-o"d*:ro
t:ml,_*l+C
rt*al se oblin succesiv integralele Jr, Jr, etc. Funcfia-Jnu este fracfie simpli, deoarece numitorur are r6dl' (22;- a2)n cini reale gi distincte, anume -a gi a. Sb trecem acum la cazul general:
s' ) a*0, c+0). ) (la b lxu {c ), nr d , x , ( b z - 4 a c ( 0 , d e c i -a : r?l , ..

Trinomul efrz + bx { c se poate scrie ca o sum[ de doui pitrate:
a n+ z bx { c: a ( x , + : . + : ) : . l ( . * * ) ,* : _ f r l : ,lV * *)' * hzl, '-d,ekz:9l-Y 2 o.

S e f a c ei n l o c u i t e a -+!%:2, Atunci decix:z-*rt d-x:d.2.
bA
n .! ? = a:* l l n ' , -y I . "* : : I t : + = 0 , r , )(ax,*bx{c)n o") @2+h\n )

" " [I ( r* ao Jr l " I t * * l l2 :{[
a,n J @2+ h2)fr
6"-t2aB-bA[
2anft J ks *
t
hz)"
a".
Prima.integrald este de n: I sau n)_2), lipul _4sau 5 (dupn c17lrr. iar a doua integrali este de tipul 3 sau 6 laupe ctm n: l_sau n>2i'. Efectuind aceste integrale gi ficind apoi inlocuirea z : * * ! , obtinem 2a' integrala iniliald. OI: e r v- a ! i e. De multe ori este mai simplu si punem in evidenfd. . la numbrdtor derivata 2ax * b a trinomului a.xf + bx4 c de la numitor {rdacdA +0):
B AxlB
(axz!bxlo)n
-ql)
* T
Zar!2a-
ax:e\
(axzlbzlc)"
U-:*\
^^
2a)(ar2*br!c1n
dtc:
:;\
Ac
**;t *d*+*\a#* nu.
2ax*b
'o""-'
438
INTEGRAREA
Pentru prima din acesteintegrale avem:
t J
gi, dacd n )- 2,
P
l -
':1
azz*b**c
!'
dx : tnlax, * bx -t cl * C
2arIb bx I a)n (n l) (axz I bx * c)n-t
J (axz *
+c.
Pentru a doua integrali
J@xzabx!c)n
aplicim apoi procedeul de mai sus: se scrie trinomul atcz+ bx ! c ca o b ^ sumb d.ep5trate gi se face inlocuirea r - t z' se obtlne *:
J @x' t
I
bx ! a)n
dr:1[
an J (zz + hz)n
a..
l sau n>2).
iar ultima integralS este de tipul 3 sau 6 (dup6 crrm n:

Exemple: f -_ t ') ) (I x zll)z l dr: Iz: z f^ x l tgx ! + - arc ^ - ;. . 2(r,+l\ 2 B - r ::--:--------:--f 4 ( x n+ l ) ' ? 8 ( x ' + C. -+ C.
f f ot ix: ' l-: 1 )'s ) @ 2a
1)
S -l_ -arctpx 8
s)[
5"
)(xz!$)z (5x-7 4 ' ') t - d x : )*r+3*" t [ultima f -3x4-4 5' r- \i (- x dz ,r t5)z
a*:!l
2 )(x213)7 2 6 ( x 2+ 3 ) G 12(x2t3)B 5f 2r I x f 5 7 ' d x - 7' 1 ) x n + 5 "d 'x - :-ln(x2 1 t3 u)--ê^+d-' 2)*t3"' 2'"\" /g"..EvsT" I.-r .o : | 3l . _U " *d, \ 3P 2x P 7-a \-riz+4\-d.x:--ri". 2J(xz15)2 )(l"2+5)2 I dt.o i;-^+-.: )(*z1azyz o:!
"*
dx:-5
+c:-
*".
integrald este de forma
3 2Qv2l5) 5,
Ultima integtalS este de fotma In: ' deci
t" -:
gi deci f -'...................3**4
l w, : -
7
3
+
2 ' 5 ( x z 1 . S ) 22 ' 5 V 5
-
+l-=
2x
a r ""t s 4=+C V5
-_---:aru
) (x2*5)'
2(x'+5)
3 6) ' r[ , x ' * 4 x d,: t ' r______l_
s(xz +5)r
5Y5
LX
-Vs
-r
x
t v.
Jzlw+t)'+;]
]__ d,. a, : !' J r__ o*t)"*+
PRIMiTIVE
439
Se face inlocuirea
x *
| :
z, deci dx:
clz. Atunci
:i :i nIo,*|;v,: rr^. I V*;. I ?fr^,

_ _ T
: # ^ ' " ' r l?z+ c- # * " " #
| t )! c ' @
4
Jinlnd seama cb ln ultima integral6
":lt.
_ , - L a _ c
avem:
2t+l
I,:T
r
^ J 2 2 -' L - 2 -
*;*arcts
u(,.*rr*1)
, t/Z afc ts + -5y5

deci
7@+1)+c,
) Q * "+ 4 * ! 7 ) z '
f-
-j-a,:!
z(rir)
4 s ( 2 x 2 f+ * + i r
,s_!j,._;;l/sarctc
5 -(x 2 '
+1)+c.
E\#*,u,:\ffiu.:ul#y+
.\V:.
Dar x2 -2x J_5:
*dx
(x -
: st,'(xz - 2xI s)+ z ! ., -fi;a,.

deci d,r: d.2, obfinem
l)r + 4 gi fbclncl * _ l :2,
\-:;.,u.:
Atunci
\ o+. ^^': Iha,: :L^,.trT+".

:3tn(xz - 2x | 5) + arc ts
Lu,ctz +|c :
\#tdx
'\ * -Y;+*a': t6ffi;.
".
440
Atunci Faccm lnlocuitea x _ I _:,
INTEGRAREA
deci fr : z +l
pi dz:
d3.
: I ufl; * - -qir-d, : Sc-, * r=^,-d" $

:
z":1V.,+ fi*",r,a +": + Agadar "-.

I : I @,- % + srd'x ;r.* S*_S S
5 + 2\@ i \ 6 a t1,dz a1,d' : *A+2r a: ",
5[
2z
-f
_f,; 21.,
r + z r ,;
r* *,* *T +".
x_l
* . ,) + 4 ;:
2. + s + ; .r" ,sT
x_r
+ c.
Primitivere oricirei funclii ralionareR(x) : ffia"rioit" pe un inter_ val 1 (pe care nunritorri Q@)nu se anuleazdin.rriJi'?r punct) o*ro." sint funcfii elementarecare se pot t-otdea""" a"i"i-i"r'i;;; l" r'dicin'e numitorului Q@D. rntr-adevdr, daci grad p )- grad,p, efectuind impdrfirea, oblinem
"rt"
unde c(r) 9i P'(r) sint doud polinoame : c(z) este --"- citul impir liiii, iar pr(x) 'fff#"inrpirfirii, grai p,
#:c(*)+#'
i iira 0:
ei
*SHu.. S#dr: $c@)d.x

Integrala polinomului C(x) se poate efectua,astfel incit am redus ca1culul integralei funcliei rafionarepu acela al integrarei funcfiei raliocu gradul numdr5toru t'iaf)imic decrt gradur numitorurui. ffi Se,stiedin algebri ci funclia ralional|"#"" grad p, qgrad p se poate'scrie (intr-un singur mod) ca sumade fiJtiiisimple o*"
#=r#*+r@;#+,y,
astfel incit
JQ@l
\#?u.: E -J@ -xu)n * E l, .", * " d*. [-'4-_dz J\a,ro+bz{c)fr

# * poate totd.eauna efectua.
Agadar, integrala funcfiei ralionale
PRIMITIVE
441
o b s e r v a|i e. finind sea_ma de fapt-ul c[ primitivele fracfiilo.r simple sint de forirea k ln (axz * bx * c) sau h arc tg (ax * b) sag funcfii iati-ona1e. sau combinatii liniare de aceastb formd, rczttlt| c[ primitivele oricirei funclii ralionale sint combinalii liniare de funclii de aceasti formi. pentru descompunerea fraclii simple se profuncliei ralionale pri" Q@) cedeazi in felul urmltor: Fieclrei rlcllcini reale xo a numitorulti Q@), de ordinul z de multiin desiompunerea menfioiatd, o sum5.de n f.tacfii plicitate, ii corespund.e, simple, de lorma
An (*-xol*' , r..(tr-tto)n-r A*-, t A, (x-fr,)' A, n-fry .
FiecSrei riddcini complexe xt a nttrnitorului Q(x), de ord.inul p de multiplicitate, ii corespunde in descompunefeamenfionat[ o suml de a fraclii simple, de forma
Brx I Co
(ax^]-bx|.c)n , Bn-rit*Cn-t (ax, * bx a 61n-t - |1 - . . . | BrrlCs (ara I br * a)' , BrxlC, arz I bx ! c
rrnde trinomal axz * bx * o ale redecinile xr gi conjugata complex[ alti xt. Pentru determinarea coeficienlilor Ao, Bo, Cn etc., se poate aplica metoda coeficientilor ned'eterminati: ln identitatea
$ ''' P 4
nV\
?t-xo)n
*-ito
1atcz*bx*c)i
BrrlC,
;4bn;-r".
se ad.uc 1a acelagi numitor Q@) fracliile din membrul drept gi se obline identitatea
P(x) _ Pr(r) ,
Q@)
Q@)
de unde P(x):Pt(x). Polinomal Pr(x) conline coeficientii 4,, 9n,Cu,... Egalind co6ficienfii termenilor de acelagi gratl ai polinoamelor P 9i Pr, se obfine un sistem de ecuatii din care de d.etermird"An, Bo, Co,. .. O alti metodl pentru determinarea coeficienfilor An, Bn, Co,... este urmltoarea: ln identitatea (1) se dau valori particulare variabilei r gi se obtine un sistem de ecuafii din care se determind An, Bn Co,.. .
Et;empte.l) s6 se-calcur"."\j4J)dr t J (x-2)(xzagz punctul 2). (pe un interval .r care nu confine
442
INTEGRAREA
, 2x2 l2x*13: ( x - 2 ) ( x 2 + 1 ) 'l ! x - 2 ' _A(*2 2oz 1 2x * 13 :
-j Br*C (x'l7)'
*r**": rzl7 E)(xz -t 1)(x - 2)
-t 1)z-l (Br * C)lx - 2) * (Dx t (x-2)(x2tllP A(x" * l)2 t
(Bx + C)(,t - Z) + (Dt ! E)(xB- 2xz * x - 2) =
= (A + D)rn + (E - 2D)xs + (2A + B + D - 2E)tz + (C - 28 - 2D i E)r *
+(A-2C-2E).
Atunci
A+D:0,
E-2D:O,
2A+B+D-2E:2, A -2C -2E:13. D:-1, E:-2,decjL
C -28 -2D + E:2, Seobfine:A:1, B:-3, C:-4,
2x2*2x + 13 _ (x-2)(x21-l)2 x-2

Aqadar:
(x'1-l)'
x2+l
1 f f2x2*2x*13. dx: l I )x-2 )1x-z11xzat1z 1 *-ln2(tt2!l) 2 3-4x x2+l
?32*4 J(*"+t), (x-2\2
( 1+2 ) n'+r
-4arctg,xtC.
Pentru d.eterminarea coeficientului I se poate proceda astfel: ln identitatea ini!ia16 se inmullegte cr:-x - 2 (pentru x I 2): 2x2*2xl13_",llrl
: n |
9
f
,Dr*El
x'*
a t * - . t .
,_
o\
gi pentna
(x'* x :2.
l)'
L@' I
l)'
| l'
aceasta este valabild pentru Identitatea Aiadar, fdcind x :2, obiinen A :7. Atunci
orice , I
2 ; atunci ea este valabilS
2x2t2xl73
Bx{C
DxiE
t&-r)(-'+lY=x-2+
lnmullincl acum cu (x, * 1)r, oblinem:
1**,r'+ n+L
2 x 2* 2 r * l 3 : Bx * c | (Dx+ E)(s2+ r) + @' * ])'. x-2 x-2Aceastb identitate este valabili num6r complex x 12. Fdcind x:i,obIite:t pentru orice num5t real x I 2, d,ar gi penttu orice
-2+2i+13 -----r :Bi+C i - 2 2i + rr-: -B - zBi + ci - 2c.
PRIMiTIVE
aad
AAz
Egalintl pErlile reale 9i pdrfile imaginare, obtinem -B - 2C:11, -28 + C -2, d e u n d eB : - 3 S i C : - 4 . Atunci 2n2+2x+13: (*-2)(rz{1)z Fbclnd in aceastdidentitate r:0, 1 x-2 _ 3r*4 (*2ll)z +Dr+8. *2+1.
oblinem 13 1
=:de unde E : -2. ln sfirgit, ldclnd x: 17
r-4+a'
l, obtiaem 7 D+E
= : - r - - *
de uncle D + E: -3, deci D: -3 _ z-2 E: -1. 2t2!2x+13 (r-2)(x,ll), (5x2-2Ox*17 2) Sd se calculeze I -----;-----dz -21"
, '
Agaclar,
(x,*l),
i,+l 1, care nu confine punctul 2).
1*
(pe un interval
'
Avem 5*2-20r!17
(x-z1t
Inmu$incl cu (x - 2)3, avem
-=
a -2y* o -o+ , -z
A I B(x - 2) + C(x - 2)r.
5x2- 20x 1- 17: Fddntl r - 2, objilc.em A : -3, Derivind ambii membri, avem 'f
l0x-20=A+2C(x-2) 9i flctnd x :2, obtinem .B : 0. Derivlntl din nou, avem l0 :2C, Agaclar 5r2-20x*17 5 : - @ - r3 ) " + / - z de unde C:5.
@-ry
5
deci
- zr+ c. ""=,! " dx: -, [---l--ar +s I J û. : -: lu*' : -{ 5 rnr.r 2(r_42' Ut-z)' J@_2) J*_2-
444
lNTEGRAREA
f l 3) Sd se calculeze dz (pe un interval I care nu corlfine punctele - a qi a.r\" \ *, _ o, l

:-
A
J
-_.
xz-az
lnmultim c17 fr a.:
x-a
r+a
- .I :A+ x+a
I lacex:a.OblinemA:-' ln identitatea ini!ia16, inmulfim I x -a gi {acem 2 ( : Agadar -a. Oblinen B: I ;. at -', x I
B . (x-o): tc+a'
a:
l *a) -F (x fi- a.
+B
r-:lL]-_
*2-o2 2a\x-a f I
t
rla) 1 I
l,
- ot-tntz ! a tttc : '
deci
h=dx
7 r ^
;t l;:d"
'
'
) - +,d-l: ;t"w
1 . l * - a l
ltc*al
: - [ n r - l + L .
2a
7. Integroreo funcfiilor continue pe un interval I, a ;i b doui puncte din f* Fie / o funclie continwd. Pentru integrarea acesteifunclii se poate folosi formula lui l,eibniz-Newtorc
b
! unde F este o primitivi
u*: r(*)l', \"r@) ta
(oarecare) a l:ui f, iar
p@ )lo:F(b)-F(n). ' '

to Formula lui Leibniz-Newton se obline formal din integrala nedefinitd;"
(y61a*:F(x)tc,
inllturind constanta arbitrarl integrare. C si scriind in ambii membri limitele de:
PRIMITIVE
445
Pentru funcliile continue (ca gi pentru funcJiile integrabile care admit primitive), anumite proprietili a1eintegralei se pot demonstra, mai simplu, cu ajutorul primitivelor, f5;r6.a recurge la sumele integrale:
b b
11 aylxy dx: atflda* t t

b b b
9/ \ J l lf(x) + g(x)ldx:\l
&
dr; {4 ax + [ g@) &
s)
ax (x)dx : a*, [t @l + \f \f{d

b &
+) d* : f(E) (b - n), unde { este cuprins lntre a gi b. ' J\f(*) - '

fntr-adevir, dac5F este o primitivi
b ^ o
al:ulf
gi G este o primitivi
ah:i. g:
u, .
J-'
- F(o), : F(x)lo : o(u) ', ', ' fpla* to

l h
-G(o), \g(x)dx:G(x) l- : G(D) ; ' " atunci: l) aF este o primitivi

b
a lui a/, deci
I J
: aF(x)l' a.f(x)d,x -' '1: "
"r1t!
or(o) :
b
- F(a)l : uLF(b)
: a . F(x)l:: "tfli a*.

2) F +G este o primitiv5 a lui f+ e, a""i
b . " , t -rt ' g/ ( x \ r)l l d x : ( I t' r( t x\) ^ r . . l a L l ( s ) + G ( x ) )| : F ( b ) + G ( b ) - ( F ( n )- l G ( a ) ) : \ . ,o f
":
- F(n) - G(*) F(b) : F(r)l',* r[rl:: + G(b)
d,x J f @) +\s@)ax.
446
:r(u) - F(n) F(x)lu zy +lf@)a*: + o(*)1" + F(c) ',lo ' J\161a* - .',la J-',
b c
- F(b) - F(n): F(x)1" : F(c) ' ' t ":11*'1a*. {'

4) Aplicind teorema cregterilor finite funcliei F, existi un punct cuprins intre a gi b astfel ca F(b) - F(a) : F'(Z)@ - a) : f(E)(b - a), deci
b ( : \f@)a* F(b) F(a) : f(E)(b a). i -ci or-etoarele proprietlli : simboiul F(*) lu SE observim l a "r"
t"
( a F ( xl)' \: o . F @ , ' )lu

lo l"-
: F(x)l' (F(x) '1" ' 1 "+ c(')l'. * c(")) l' lo

tililor Aceste proprietili au fost verificate in cursul demonstratiei proprie1 gi 2 a1e integralei.
$ 5. Metodede integrore
Ca gi pentru integralele nedefinite, pentru calculul integralelor definite a1e firncliilor continue se pot aplica doui metode de integrare: integrarea prin pirli qi schimbarea de variabill.
1. Integroreoprin pdrfi rgn ilter; g sint doui fugctii ilefinite-p-e 1. Daoi/li Propozifi,a douf, a b sint daei intervalo aeest ddrivate'f''Qig'eontinircpe eu /, val 9i 9i punete din .f, atunei b b
a*. : \f's \fs'a* frlu.-
METODE DE INTEGRARE
447
Intr-adevdr, ,fr este derivabil5 pe / qi
( fg) ' :.f' g*.fg' ,

adici lg este o primitivd a funcliei .f'g i fg', deci
b I J
dx : fr U'g* -fg')
b
lo"
6
Dar
b
ax:\f,s d, +|'fe,a*, * fe') 1U's
deci
f -, \f's J q .
d* +\ fs' dx ' : rfolb c'l '

s )"" l a
de unde
_ \fs,a* : fr Io. \f,s a*. *l d.e integrare prinpdrli(pentru iot"grf1"";3tl1rffi?tJf."t" "o*"et"1or*rio

. ttnue, observaf ie. p.ropozifia rSmine adevSrât' gi dac' derivatele ci numai iniesratrg;, f. qi g, nu sint con_ integrabire oue,.sint continue),1e2*ln qir f qt c ;"J:,".L:-:o."". riind deriva_ 1dlo"r.""
,il:",,;u:"f,ii"f U*#".*;;i'ii";"'p:::'"'"pii*?*#.ir'"ilr "iT%:ifi ":.ii'"'l4.Tff

de asemene a da o formulide i"t"srP#Tl"'$ft?H" #t#11 sepoate
IlfaT,*rauderivate
a
*-l_g"&:::,i
lt
,, fc: *t
integrrabire, d,eci,i functia (fgr, _
. -Pr opoziti:.^2.,_Dae1./Fig sint,doud funclii definite pe un interae oraiirit'n,]o
9ilAr-fiirio'.r."p. ,t, Ei daci
I fr*'u* - fg(n-t)lo, ,,gt*-t1 r)tf,gtn-ztf," * 1-* ,- r)zf ll *
+ (- r)hf(h'st,-h-', -r, f * . . . + (- r),-,ft ,lo" +(- t)"(yrrru*.
448 Intr-adevir
INTEGRAREA
f .deci
\flk)gt"-nl dx
: f(\g@-fr-l) | -
,u ! | 1n+r1r1"-*-r) dx, h - 0, lo 2o ..., % _ l, l" f "

o
(- 1)o dx : 1- r)ef{og@-n-',il * (_ r;r-,\1tn*,trr*-o.,,t !ftutgw-ot 6*. ;"r"'n egatLttgirj';;*. asemenea, se obJine formula din enunful proioziti6i. , ,w "lr:;?lt:;Pr:Z.IP b d,x: ewil19 - "':9+ \ ee'P@.x) J p p,
o^
b r
r",-u",,
.esteuo pofiooirdê giad .=n, iar u si p t 0 . '.' . + (r . r\rl

-*" p P-!!l,a n+r t7, llb. Jl*
rntr-adevbr, in formura de integrare prin pirfi de ordinur n, r.,ind f(x) : P(ax),f'(x) : aP,(ax), .f"(x): azp',(ax),... ...,f("-r)(x) : un-rp(n-rr(ux), yt"t(x) : {p{4(ux),
obfinem:
: esr, :'#, gp-2t(x) g("-t',(x) twt(r) :'#, . . ., g,(x) : #, - g@) :,#, r P F"
I
-.n' r ---.taen, eoe6g r ar : IP kx)']! IJ p) ,+...+ \ B-q.r'\d.x

b
pt )(ax),! + (- t)"-to'-tpr"-tt(ux)*)l' -- ' + (_ l), 1 *" a*. \-"'-t pft 9" ) l"
)
observind cd, P('l(q.x): grad. g n, avelm.

b
constant, deoarece p(a*)

b
este un polinom d.e
: I u"eet6x1#U* ' pn
ooptot(a.x) t " " t l#a-1 pn
.lllu nnp(n)(ax\ . r
Brrrla
gi into"uina egalitatea prece<iente, ," obfine formula de mai sus. în Lulnd in aceastl formuid p : - a+ 6, oblinem egalitatea urm6toare
b J
Ie-"*P(ux)dx:-
p , ( a x )- r . . - r - r 'p t n t ( n * \ | | r . " - * l p 1 ta * -x ' ) |I L \ w , t + . * "' .]la ["
METODE DE INTEGRARB
sepresup'ne ei daca c{ detrvatere.,;r(r) d sF,iJ_:iil-""3tilJ'J";ffi* f;t:*11:r""1'*6 2o Din fotmu-lele de integtare pi--puii integralele definite, se pot deduce rormure decarcui arprimitiveioril; iil aiiil pentru iil",'J![TJYe,$L:'l,L"oun,F " & l l o r
\fs'a*:kl
-lf'ea,
J a
Atunci
f f t r t -
: _ f,, u,. s@J J rs'a* f(z)s(x) f(o) -| d

l x
^ :f(t)g(x)l . f e ' a , :J-\ I c ' a * .c r
( \rea, -fb)e@)| c :f(x)g{4 _

-
t
a
rsa..
O*ry,rL.ryO tormota de integrareprin p6.r!i de ordinul -- se ^" poate laylor.nio a deduce formula rui raylor ,, ,dtii-rrTi^ t"i*a de integrar,d. Pro n ozitia_ B.Fie/o funefie d e f i n i t ip e u g i n t e n a l I q i a q I .
?Eur/"11_"*ri'dd -f(*) : f (n)*fff
d; o;d#d ;;"i','continur !; 1 uio"o"l peniruorioe ,{o) -,a)" tr(._.'Yy,,@) *.. . + (* 1vt(a) * n l

,
a {U__!!1v+tt(t)dt.
) n l
pentru t a r. Funcliile F gi G au derivate = ^ de ordinul a continuepe 1: - x ) '. F(t\ :u ' 6r.t(t): f(n+rru) nt '
deintegrare prin pdrli deordinuln funcliilor F(t) _ _ u _a"i1itii,tot1"t" '(t), :.f G(l) 91 definite
F'(t) :
ffi
: f(ntv). ; G@-t)(t)
F$-rt(t) : t * x ; G ' ( t ) : . f " ( t ) ; : r; F@,(t) G(t) : f '(t).

s
*. tx dt : p1515tn_t)(t) 'I n1t1cvtp1 l" *| ,_ 'J-F'(t)Gtr-4(4l\"tla \- r)r +

. t . . .+ ( _ l)"-tpr"-41t)G@1." + (- r)"JF(4(t)G(t)dt,
g
29
Analiza matematicd, vol.
INTEGRAREA
adic5
(t- x)" - - -:u =oi" rft+tr(t) \ t dt (_ ty!__t.fp_r) (t)1, J"\ul,o f(,@l:+ nI nl .,1* + ln_I)l_
- n)J,(t) * (+ .. +:(- t)r-r(t l' t a
tl-it,@dt: -\o =.41or1oy-"

)"-
t ,,Tfu-*\n-t - (trft-ut*f@-t(a)-" .-(-r)'-'(a- r)f'(a) (- ryLf@) - f(o'tl; +
fintnd seama cdj
( t- x ) :
( _ t ) ( x_ t ) ,
k : 1,2, .. ., fr,
@ - x 1 n : ( - l ) h ( x_ a ) h , obfinem
:,t)"r+t)(t) dt:-(-rytSrt (- t)"J @

o !
yt1a7-1-tyg--Q:-r (n-l)l "
_ 1r-r)(a) \--'
l*...de unde, impirlind
( - r ) ( x - a ) f , ( a )_ ( _ r ) f ( a )+ ( _ r ) J @ ) ,
cu (_ 1)" 9i scolind pe f(x), se obline
*
.f(x)-: f(a).*ff1'{o) +ry

+
, 1 (* _t\k
f"(o) +. . . + ?, ttr,@) +
n t ^ y+rt(t) dt.
J:r
. o-bservatii formuralui raylor, cu l"'^":ûlll:.*{*,d.integrais. T|gcrT" -p,l+_.perg, a"ri.,r"t. 7iz+r1^ oi'""te-continud, ci numai f;-#iffr:"'*a "st"'v"tatuaJli! 2o Daci/(r+r1 continuE pe I, dir restul sub forma integrald ""*"
u
R o @ ) :( V - ! 1 w * , t g 1 a t
l " t
Ee poate deduce restul sub forma lui Iragrange
Rn(4:T#tr*urr,,
uncle ( este _cuprius lutre a gi r. Intr-adevdr, s6 aplicdm funcfiilor
F.lt) - J@+rt(q,
g# G'(r):
METODE DE INTEGRARE
45L
i
I
formula mediei pentru integtale:

fi
d, : F,(E) Gr(')dr. J ",(,)",(,) J

poate aplica ior-lrr. mediei, deoarece funcliile Fr(t) g-acelapi pbstreazd semlr pe intervalul 9i Gr(l) stnt continue-pe.l/, iat lunclia Gr(r) : { n! u:rde este cuprins intre a O ,. * attncia<t< r , d . e c i* - t ) a<r, euextremitdfileinagiz (clacE s < t < a d e c ix - t < 0 ) . lnlocuind ln formula precedenti pe F1 g1 Gt. obfinem i@-t)" Rn@): I *.f("+l)(t)dt: nt J ...... t ,-,,-.f@-ilnI@+t1 ' 1 4l r - i l : 7 n + t 1 1 1 i - ' nt | ) (* ' - a1n+r : ,t(t+l) ( E) (nt r)l 0; dacb x<a atruf,d
I
t:
I
(x-t1n+tpy 'l l: (afl)t lcl
{
J
2. Trqnscendenlo numdrului e
Din exemplul 0, avem cle la nt, I deducem cl
I
e I
d.acf P(r) este un-polinom
de graclul fr gl
I
J I
(
unde am notat
-' 0
-s-ar!(ar)l \ a.e-d*P(ax)d,r:
r
l0
-e-"Qk)
+ B(0),
: P(xl + P'(r) +..' Q@)

lnmu$ind c't ed 1n egalitatea I ftQP\ : Q@l * orn | 6-nnPlox)
J
a P(r)(r).
c : 0,
de mai sus, ob.tinem, chiar pentru
d.x :B(a)
R(a),
o
I I
unde am notat
1;
R(oc) -
a*
\ e-d*P(o*l
d.*.
i
Fentru demorstrarea transcendenfei nurlirului p(x) : r..*o i.'.(x (2-l)t' e, vom folosi_-polinomul rli(x - 2)p ... (r - tlf
It
de Brad np + p - 1, unde p este un nurn[r prim oarecare. Derivata de ordin p a factorului (r - n)t este p l, deci derivata cle orclin p a polinooull:j P(r) are rumai coeficienfi intregi, multipli ai lui p. rJrmeazl. ci clerivatele de ordin r ) p 1,2, ,.,,n, aleluiP(r) sintpolinoamecucoeficienfiintregidivizibilicup, deci pentru d:0, P(4(t) este ull numir lntreg multiplu cle p,
i
'.1
452
INTEGRAREA
p a|e lui P(n), rezultl {, {)("1 Deoarece numerele |' 2, . . ., n sllt rdtlScini de ordin a s e m e n e a 'P ( z ) $ ""n'De derivate se anuleazipentru *:l'2: +,pri-eLsalep-I c -- i" r1rmeazd cd pentru pentru x :0. - ; a"ti".i" anuleazd se ; ir""ilr"*}i"'l, 2, ..., n, avem i:
-- Kp, gu) : P@(i) + ... + P(np+i-L)(i)

iar pentru .t : 0 avem
+ K'p : + .. . + plnp+P-t\(o):P(?-1)(0) + P(r)(o) Qp) : P@-'.)(0) : (r)n@\p + K'p

u:rde l( qi I(' sint rumere intregi, Si presupunem, prin absri'd, ao ! cn coeficienlii ao, Ar, ..., arintregi cb e este un num[t arx + . . . + a n x n: 0 Avem deei algebric' solufie a ecua]iel
contradiclie' 9i si ardtdm cd ajungem la o '.' + anen:0.
an!ate + Sd consid.erdm Polinomul
P(,) : :+@ \v - 't'

cu 2 prim oalecare 9i sd lnmulfim
f,
- \!ln - 2)P"' lx - n)o

precedent6 cu B(0)
in egalitatea
D"'' j:0
Folosind egalitatea edB(0) :
t
: o' edQP)
0, l, ' ' ', rz, obtinem
t
Q@) -f R(cr) pentru e : i, i:

u f
aog(0) * D";Qt'l : - )la;n(i) i:l

i:l
de unde
(-\rnao@t)b + K"P :
| i:r
a;n(d)
termer al sumei .ilin membrul stlng unde l(,, este intreg. I,uind p > laol gi p > ry, -VnlI{'ui. a" p 9i dgci p.19.$ tetmen al egalititii 6".i iir lstt mdtii'r" au are factor p.i- oo-JJ-Pi c-uprins striet este un numbr intreg 7 O. :qom arbta cB membrul aiept af egilit6lii.este lntre-lgil,givomu3ooge-""U"t-ttocontradicfie'Avem'pentrui:1'2"""+:
d"I : t n ( 4 | : r t l " ,o,-* rrr*) I

eii(nl)t
'll
< ,'l\ ,-''p1ul <' eta.sop-.lP(')l r<,kd'

rd |
nen(nl)?
<[Tfr-<gl-r)r
deci, uotincl M:ro.ax lagl, avem l<i<* n n I I
.-< M D In(i)l-< Mnzennt :-' | 5l o,n1l) l-. D laillR(i)l (? - l) I '=i' lFr I i--r
-a
. (rcl)f-r
METODE DE INTEGRARE
453
obtinem enuulatd ca ultimul termel s[ fie
,,
Dar 1im !! : o, deci, luind p suficient tle mate, P+aP!

l n I
< 1, deci
aan(l) <
1 y am ajuns fapt
la contradielia
mai sus. Agaclar, numirul
B este transceudent.
Acest
a fost demonstrat
de Hennite.
numdrului rr 3. Tronscendenfo
ecualii |ntregi 9 ( x ) : a n x nf . . . atunci, ay, Q :1/=D, este de asemenea algebric. {ao:o foloseqte proprietbfile funeliilor Demonstrafia simetrice elementare de t6ddcinile unei gi urmdtoarele doud observalii din teoria ecuafiilor algebrice. ^( l) Dacd este un numd,r algebrio (real sau complet), solulie a ecualiei ou coetiaienli
l1'
:0, de unde 9(-iy')9(iy'): Intr-adevdr, punlnd ^{ : if, avefly * -iy', deci g(-iy') : 0, iar membrul sting al ultimei egalitbli este un polinom in 1' cu coeficienfi lnttegi. 2) Dacd T esle un numd,r algebric, soluli.c a ecualie'i 9@) : 0 atunci y' : ya* este dc &semene& wn numdy algebrio, solu!'ie a unei eoua!'ii algebrice oanonice, cu ooeficienli Lntregi" 0n care ooefict,entul lot'i xn este l. Aceastd ecualie este
o:-r,[Ll ' \ a n l : o.
" SE. presupunem prin absurd cd 7r este numer algebric, gi sd arbtdm cd aju:rgem la de mai sus, rezultd cA existe un numdr lntreg o, o contrad.icfie. Din cele doud observalii astfel incit numdrul rac sd verifice o ecualie canonici cu coeficienli intregi: ftna an-t**-r + ... * ar: 0. Printre aceste rddecini se af15
ridicinile acestei ecualii. Sd notdm a!t, o\z, ...,cP, Ei nao: existd deci m astfel incit p- : in, deci 1 I deoarece egm: eia: cos n * a sin ?i: (1 f -1. e\m:0 Atunci e9").. . (1 + cM) :
e 9 ' ) ( 1|
O.
Sb dezvoltdm produsul din membrul sting: vor apare puteri ale lui e al'lnd exponenfi sume formate din numerele 9, ..., pr. Dacd o asemenea sume este nu16, puterea lui e este 1" Aqadar, dupd dezvoltare, vom obline o egalitate de forma C 1 e u ,+ e q ,+ ... I eas: g,
p". Dar rrrlde C este intreg iar ar, a-r, ..., fls sint sume 10, lormate d.in nunerele 9r,..., d.eoarece cFu...,aQt acvcdz,...,cdssintrSddcinileuneiecuafiialgebricecucoeficienfiiintregi, sint rEddcinile unei ecuafii algebrice cu coeficienfi intregi, deci gi sumele formate cu acestea sint rdcl6cinile unei ecuafii algebrice cu coeficienli intregi gi printre aceste sume se af16 9i oda, cd2, ..., cds. Sd considerdm pollnomul de grad sp + P - 1. P(n) :y:Qx
\P t) I
ca,)h (ax - cu,)F .,. (cx -
cu,)i,
undePesteunnumdrprim. Notincl
Atunci (p -
l, lP(z) este un polinom ln ox, crt coeflclenfilntregi.
: P ( x )+ P 1 * ) + . . . + P ( s f + r - l ) ( ' ) Q@)
454
INTEGRAREA
gi lnmulfinil cu B(0) ln egalitatea C + D
eoi :0,
s
oblinem
t:l
: o cg(o) + D'"r g(o)

t_l
qi deoarece e"i 9101: Q@t) $ .R(cr;),avem s
cp( o) +f
i-t
: - Dnt",l. Ct' ,1
i:r
Ca gi tn demonstrafia transcendenlei |'cri. e, deducem cd derivata P(r) (*) se anuleazi penku coeficienlii derivatei Pentru r)-p, daed r (p. I qi pentru ft:&i x:'0daclr<pp(/) (z) sint intregi gi divizibili ctt p. Dar P(z) (z) este un polinom ia cx, decis
f'i-l rt"l1"ry, rlp

este o {uncfie simetric5 lntre agb de cur, cnz, . . , , car, cu coeficienli intregi divizibili de asemenea
P(2-1) (0) : ph-z (-cur)? s (-car)h . . . (-acr")f.
cu lb. Avem
Aqadaf
cQP)+ f
uncle Kesteintreg; declucem ch" CQp)
I
Of"ri:5p@-r) Q) + Kp
esc
d:l
C, c qi declt produsu! ura'urc.'. luind p maimatedecltnumereie s + f Ot"rl este uu numir intreg I 0.

i_t
"-'
Sb evaluim u"*
R("a) ts s5, arht6m c5 are modulul < 1. Avem l a ( d l . - < H e HM
i:l
unde ff : max (larl, ..., l""l) gi M:slp tleci
t"tar
I s l-
l P ( z )< l |
(lclH)t-t(2 lclH)fs ,
(?- r) |
,,b-1 n-
n t " ,| l <K '(-p - 1 ) l It t r i-r |

Kb-' unde }f gi -I(' slnt constante. Deoarece lim -:0, P-a (P-l)l
s pertru ib suficient de mare
putem realiza
"" I E
ft("r) < 1. Atunci egalitatea | co -( "o )+ 5 - o f o ' t : - l n ( o , )
H-"'
?,
nu poate avea loc, deoarece, dupd curn s-a atbtat mai sus, membrul sting este intreg, ajuns la o conttadicfie. Agadar, zr este transcendent. Acest fapt a lost d.emonstrat de Lindemann.
9i am
METODE DE INTEGRARE
455
4 . S c h i m b c r e , od e v o r i q b i 1 6
_lttrq."r.r
fr""t',|* ."rr"r")
Fie intervaiele I li -I, qi funcliile
u(x): I -" l, f(t) : J _, R. t; Daedt .,^," l,1g.po;_1ifj f(t) esteeontinuipe /. iar u(x) are deri$arau'(a) continui1 pe 1, ;i aaet'i gi t.i"fi;,; il,i"/; din 1, atunci:
. a*: at. Itt*t.ll ,'(x) t'ru1

" u(o)
F'(t) : f(t). funclia compusS. H(*) : F(w(x)), definiti pe 1, este derivabitb fJ%: H,(x) : F,(w(x)). u,(x) : f(r(x)) . u,(x), este o primitivl, a funcliei f(w(x)) .u,(x). Xg"f"f
b
mitive t""p" pe i6"itd p./+r dceite )"i"'1""r". rJ"r;*:: inier.r"l" ]r.ioo(;);;',1H,?#'J?iX&,I"r/r ^ ---:l ?;,fiitTi vahrl ,I : l) pe inter"i"
d. ue e scnxn',ere sc himb are de aariab FuncliileiU) si f(.w(xy. ,rft1';#;-":#i;t',t'u ff;:'rli""ffi1tt"?,i,::-tr",: itd.. * l::. fornturd r-espectiv,.pe
. u'(x)d,x: g1*71u": \JW@)) - H(a): U(U)

6
: F(w(b)) - F(w(a)) : F(t)

Practic, pentru a calcula integrala
u(b)
l::,,
u\a)
l dt. ) f(t)
\n"an
se face inlocuirea gi se diferenfiazd" formal
a
.u,(x) dx,
u(x) : I u'(x) dx :
fltr. Limitele de integrare a Si -l se inlocuiesc cu iimitele de integrare Si tr, cale se oblin tot din egalitatea I, u(x) : l, i"b;;A;; c u a 9 16 : r respectiv
h : u(e),
fi:
u(b),
456 se obfine
INTEGRAREA
t,
at, ax: tt*t.ll . u'(x) \ fflt) t, a

1" Funcfia u(x) rtu este ptesupusb monotond. Observafii. 2o Nu este nevoie ca clerivata u'(x) s6' fie continuS, ci numai integtabild' (fiincl conthuS, ca este de asemenea integtabilb rleoarece funclia f(u(r)) lntr-adev6r, ' este o func,tie.integrafunclie compus6 a funcfiilor continue u(t) qi f(x\), prociusul/(z(zD ":(n) 9i demonbil6 ;i avind gi primitir-d (funcfia I/(z)), se poate aplica formula lui l.eibniz-Newton ca mai sus. strafia continui
3" Formula d.e schimbare de variabil6 se poate scrie 9i astfel

9
dt, u. :\tt vll u'(t) \tt-l

unde s-a notat cu xvaliabTla din / 9i cu I variabila din f , iar intre limitele de integrare existd relaliile'
a: ln acest fe1 putem w(a),
I : w(b).
I
f
calcula
integrala\f(x) ' dx cu ajutorul " J-'
integralei
\tt"ttt
. u'(t) dt, fdcind, urm5toarele inlocuiri:
d.x: w'(t)dt. x : u(t), Limitele a gi & se aleg astfel ca u(a) : a"9t u(b) : B. Dac[ u(a') : a qi u(b'\ - 9, se pot alege a' 9i b' limitele integralei din membrul drept. Nu 6ste nevoie ca funcfia. w(t) s5.fie biunivoc[.
EremPlu. Sd ge calculez. \lt: 0 - *u*.
Se face inlocufuea t : sin l, deci d.v : cos, dr. Putem alegelr:0 gi lr:2hr+i, 0:O, z n intreg, cleoarece :sin[2n**;) - t
a
/r:sinfr:sin Atunci
I F . -
xt:sinlr
zn"+| )
\/LslrL"tcosfdl:
\ V t - xtdx:
J 0
I \
0
lcosllcosldl
METODE DE INTEGRARE
457
2(n+r)T \ | .ot I I cos I dl : 0, oricare ar fi ,t N.
;*
lntr-aclevbr: pentru
2 a z - f - : g i Z n n* : : ( l - < 2nn-1 t-<1 2 2
(2r f
l)rc avem cosr>0tlecl
lcosll:costqi
t l : + - coszt. fcosll cos d : coszd A n 3 -: 2 -( I -( Znn * [ c o s l lc o s l : n f2 avem cos I -< 0, deci lcostl : - cos' S
Iar
pentru '
2nr *
-coszt :
I t t | ; + ;4
\ t
\ cos2rl'
I
'dtuuci 2(n+r)ft
znft++ l lcosllcosldf: J znft coss/dl-
z,n+3{ f ) znn+|
c
\ J
cos'ldl+
4ua
2@*r)r f cosrtdl: ! zrn+\
-' - (i,*| "',,) z,) : (+,n *f ,i' (*, i,' o)f,"^"-*; l',H l','^",ii*
Aqadar
znr+|
t ' f l c o s l l c o s r d r : \ l c o s l lc o s t d , + \ l c o s l lc o s t d t + ' . . +
J O J 21t
r + Jl
2hn
thn++
lcosrlcosldlf ! '".rllcosldl:
zhn++
I cosrrdr:
2(h-r]ln
(t I \lzrn+; :l-t+-sin2rll 4 \2 )lzan Pentru caicul, alegem desigur cazul cel mai simplu i \ : O, h:
1r 4 : ,
ie. Din prima formuld de schimbare de variabiltr se deduee o formulE Observaf de calcul pentru primitive, luincl una din limite variabile
J a
\ f(u(*)l .u'(r)d,x :
";o
J u(q\
\ /(,)dt.
458
INTEGRAREA
Fropozi,tia 2.Dacd/(l) este eontinu5 pe J, iar ra(r) este strief monotonh pe .I, dae[ inversa sa zl : w-r; J --+1 are derivati coutinufr u' pe -I, Fi daed,a, b a I , atunei
, tt
dz : \ "f(w(x))
^,
,,
u(b) F
dt. 1 fQ)a'(t)
Aceast[ egalitate ," ,r.rl1n"gt" a d.owa d.eaariabi.ld.. flrrrrru d.eschimbaye

Sd observdm mai intii ci, deoarece u : ,/,-L, averfl u(a(t)) : 1 pentru orice I g,f, a(w(x)) : x Pentrv orice r l,
g
I+J'
Funcfia J@@)) este continui pe J.
r31LP
x + u(x) -.> f(u(x)). -> Fie F(r) : I R o primitivi a funcliei f(w(x)) : F'(x):f(u(x)), x eI.
56considerdm runclia TT; Irl:
F(u(t)): J ' It:
t .+ u(t) -> F(u(t)). Deoarece F gi u sint derivabile, funclia H(t) : F(u(t)) este derivabili pe / 91 avem H',(t) : F' (u(t)) . a',(t): J(u(a(t))). a,(i) : f{t)v,{t1, deci /1(l) este o primitivb a funcliei f(t) .a'(t). Atunci
u(b)
u(a)
J-"
- F(v(t)) : dt : H(t) \ flr)r'(,) " l "lû' to) " l u i"'u' (u)

,
- F(v(w(a))) : F(u(w(b))) : jr(b)- F(o): F'(*)l'.:\fl"{*D u*.

Practic, pentru a calcula integrala
b
fil*(*\\ a.* ! " ' ' "
METODE DE INTEGRARE
459
se face iniocuirea w(x) : t. se rezolvd apoi in raport clr x, x : u-I(t) - a(t) (sau se face de la inceput inlocuirea x: a(t)); apoi se diferenfiazh, forlrrral,egalitatea x : a(t). Se obline d.x : u,(t) dt. Limitele-de integl3re a -gi b se inlocuiesc cu limitele de integrare t, gi tr, care.seoblin tot din egalitateaw(x): l, inlocuind pe r,respe"-tir, o gt,ii "" t, : w(b). fi : u(a), Se obline . : \l@@)) d# \ f(t) u'(t) dt. ; ;
servalii. grabilE, 1'Nu e s t e n e v o i e c a d e r i v a t a o ' ( t ) s b .f i e c o n t i n u d , c i n u m a i i n t e o F lt ^
poate fi nu16 in unele puncte-l rI; adicb funcfia u(x) poate s6 nu fie ^^^,_^3,:"Deivata,o,,(t) oeflvaD-tla^1r. puflctele corespunzatoare ,, : u(t) e I. In_ practicd, de cele mai multe ori derivabilitatea lui u qi continuitatea derivatei u' siut veriJicate. Ceea ce trebuie vetificat totdeauna este ca funclia u(x) sd, fie biunivocb adicd.ecuafia u(x) : g sd aib6, pentru fiecare t e u(t) e /, J, o singurd, sotulie, i': -' RezuItE -:----atuflci cd funcfia z(z) este strict monotond, deoaiece este- biunivoid-si continu5l I
a ,--
E*emptu. Sd se caicule". \!
*(l n + t)ar.
Facem fulocuirea
ll;
pentru .#r : 0 avem \: Apoi deci qi deci
i )o; + r : r , d e cd
I avem t, - lT.
l, iat pentru z, :
lv+t:t'. 17:p-1
t:(tz_l)2,
dx:41pa -
I)dt.
460
INTEGRAREA
{2
\!x!!*
lldr:
t
( , ' - l ) t4 t ( t 2 - r ) d t :
,lt
:14("J
1
a t)z sz6,- 4 \ (tu - ztt + ts)dt :

J
{r
:. (+ r- ?,' + +,r ll': +1 1 ! 2 ,- ; V 2 ' + i V r l"_ n t ; - ; + r J r1

2 ,l r ll 2 l\ : 8 . -- ( ' ll y2 - 4). 105 Din a doua Iormul6 de schimbare de variabild se tleduce o formulE Otiserva!ie. de calcul al primitivelor, hrtnd una din limitele de integtare variabilA
r T
\ f("(*))a": I J@r'\ at.

ulal
u(nl I
reductibile lo integrole rotionole $ 6. lntegrole

preliminore L Considerofii Pentru funcliile continue, formula lui Leibniz-Newton reduce problema calculului integralei la aceea a g6sirii primitivelor. Primitivele funcliilor ralionale se pot calcula tstdeauna cind se cunosc rddScinile polinomului de la numitor gi deci se pot calcula gi integralele funcliilor rafionale. Pentru prescurtare, integralele funcliilor ralionale vor fi numite integrale ralionale. Daci, printr-o schimbare de variabili, o integrali se transforrni intr-o integral5 rational5', spunem cd integrala inilialS. este reduct'ibild.Ia o integrald. rafionall. fntegralele reductibile 1a integrale rationale pot fi de asemeneacalculate. I,uind. una din limitele de integrare variabili, se oblin primitivele unor funcfii care nu sint rafionale. Se pune astfel problema gdsirii unor clase de funclii ale ciror integrale sint reductibile la integrale ralionale. Pentru aceasta s[ considerlm mai intii prima formull de schimbare' de variabili: s@") r"
)f(u(x))
' u'(x)u, :
q(nJ
.! fQ)
dt.
INTEGRALE
REDUCTIBILE
LA
INTEGRALE
RATiONALE
461
Daci funclia f(t) este ralional[ (gi numai_in.acest caz), integrala-din membrul drept'este'b itrtegtile ralioial| gi deci integ:ala din membrul sting este reductibili la o integrall. ralionala gi poate fi calculatl. Agad,ar: Integral'ele de forma
xl
.u' ( x) dx, \.n@@D

cu iar w(x) esteo funclie oarecare wn6eR(t) : + estuo funclie ralionald., olt\
d,eriaata contihid,, si.nt reductibile I'a integratreralional,e, frin aariabil'd. u(x\ : tr.
F,
schimbarea de
Integralelede forma I n1"1*71dx nu sint ins5, in general, reduc:, tibiie la integrale rafionale. Evidentl dac| w(x) este ralionald', ftnclia compusi R(u(x)) este de asemenea rationalS. Vom incerca si glsim citeva_clase d.efunclii u(x) care nu sint talio*1
i.
nale, d.ar pentru care integralele -
R(w(x)) dr sint reductibile 1a integrale I : f' Pentru aceasta folosim rafionale, prin schimbarea de v#abild y(r): variabili de formull de schimbare a doua ': '^"
dt, u, : R(t)' a'(t) \",^(r@D I
pe interval"l !. .- lxrt xr.f,iar u(f) este vnde u(x) este o ftnclie.bi'wn"iuocd'. biunivocl) cu derivata u'(t) continui pe intervalul lnversa sa (d.easemenea 1 : u(I) cu extremitlli1e in t, 9i' tr: tz: u(xz)' tr: w(xr), ' Dacd.fwnctia a'(t\ esteralionald., atunc'ifuruclia R(t) u'(t) esteralional,d. ralional'd'. gi d,eciintelgrali d.in iiernbrut iti.ng esteredwciibild.-la o integra.bil'd. primitiva sa z(l) este gi numai dacb, Funcfia u,(l) este ralionald.,-dac5. de forma k,lnr(t), ',, k arctgr(t), r(t) sau o sum[ d.efunc]ii de acest fel, unde r(l) este o funclie ralionald' biuniI)ocd' d'efinitd.t'e J, iat h-" 0. piin in'iers"aiea funcliilor a(t) de aceasti forml, ob]inem func]iile u(x) ctuftate.
462
INTEGRAREA
Ne vom mdrgini aici la urmitoarele cazuri: 1 )a ( t ) : h t n t , ( h + 0 ) ; 2) u(t): A arc tg t, (k + U;
=zrp, n G r/) ; ## , (a8 ! v(t):##, (eD= r p ,e + o , y + o ) ;

5) o(t):g+P yrrfi' ^ (ad= YP, q# 0, y + 0).
3) a(t):
Si gisim pentru fiecare din aceste , cazari funcfia w(x) cotesptnzdtoate: t) u(t): & In t, k *0. Daci punem *: h,7nt, ^r" ,X: r, gi deci, notind a: !
u(x) : s"'. 2) a(t) : h, arc tg t, k* O. ; I gi deci Daci punern n : k arctg t, avem tg
w(x): rr 3 ) a (t) : j" t e'

Dacd punem
ylz -rr-r5 od #
oa
yg'
x:Y-fF 'Yrl-5' atunci gi, rezolvind in raport c17 t,,
xyt"+ xE: otr" 4 B

;" - : Ja_!..'.q,
de unde
Tr-o'
INTEGRALE
REDUCTIBILE
LA
INTEGRALE
RATIONATE
463
gi notinil -
I - a, I : b, T :
c, -
&:
d', rczt:Jtd'
"@):J
axlb cx{d,
ln particular, unii din coeficienlli a.,p,Y,8 pot fi nu1i, 9i ieci-;i unii din coeficienlii a., b, c, d pot fi nuli. S[ remarc[m ins[ cI avem ad # bc, deoarece ag =a yg. tn cazul cind.n : l, w(x) este ralionala. vom considera numai cazul eind n >-- 2. oi, * p, yg, q.=t v =t 0. =r_ ccg 4\ a(t\ _
Y, -+- d
Daci pune rrtx :
'i*:
Y'-F d
, atunci
Txt* 8r:
5au
dJ'+ I
otz-"1%t+p-8r:0 6i, rezolvind in raport cu ,, avem

, .(ft *!\'tt" ! 2d 4dtx 4,zP
tn fala radicalului se ia un singur semn, acela pentru care t e I Luind o: fmp[rfi generalitatea, deoarece putem * (ceea ce nu micgoreazd. pi la numitorul fracliei 4dP: 6', ## cu 2a) 9i, nottnd
la num[ritorul - b, T z: a } 0 , 4 4 8
oblinem
: u(x)
trnde
b) a\t) :
s: "t
"1, a 5
1 d.ac[.1>0 li s': -
"/i*+\/"x'+F.
+ t, &) o,
1 d . a c [y { 0 .
+ 9, a8 =1 Yg, u-! 0, ^( =/ 0.
Dac[ punem x:1+,
Y'2+I
atunci
'{tctz + 8x: al * F
464
INTEGRAREA
sau ytdz-dt*8x-g:0 gi, rezolvind in raport cu t, avem t _ "*l=4ls.;TaElT

2'(*
",.
In fal? radicaluiui se ia un singur semn, acela p e n t f u c a r e t 4 J " Luind y : (ceea ce nu micgoreazE" generalitatea) gi notind -4y8:a, + 49^: fb, &2: c>0, oblinem
u . l r y \_ "\"t--, "Jt tl/azz)-b*!c x
ry
undee:
l, daci a;
0,gie--l,dacia(0. sau dac6 y:A, cazurile4 gi S se
O b s e r v a f i e . Dacd c:0 reduc la cazul 3.'
2. lntegrole de functii exponenliale
*, unde R(ar): ry-
u*, a+ o, i o1r*1
este o funclie tafionalE,.pentru ca integrala s5. aib6 Q(u) sens, adicd. pentru ca functia de integrat si fie definiti pe intervalul de integrare, se-impune conol'ta:
pentru orice x e, fxr, xrf. Q@'")+ 0 Integrala aceastase reduce la o integrald, rafionald, ficind inlocuirea
6on : f.
lntr-adevir,
avem r :
r
ln l, deci dz -
7 -,,.
- t"
rr ': " r ) , ,o " "rr " : ) , '

z t t
"rr;"t
f ^,^,,,
\
unde funclia Rr(t) :
o("*)u" :
R(t)
,.*.. r
\
^(il
:,u,
t
dt, \ R,(t)
este rafionalE.
INTEGRALE
REDUCTiBILE
LA
INTEGRALE
RATIONALE
46$
Observafie. se obline o primitivi
I,uind una din limitele de integrare variabild" a funcliei R(e"') pe intervalul Lxr, nzf. \
lc ,) 0 ezr) , * ",
Etemple.
l) SI se calculeze
U".
: t deci- : se face lnlocuireae2z Avem !. : co: I giftt : e, Atunci

I 2
+Lr
l-gi dz :
*ur,
eu I de * :r ,,i it )- t- +
t | -. I f -Il -C dr: 'Jt+tzt (jr: 2J t+t
I 1 : - h(1"+r)t c : |r=:1h1+':u1 ft+e. (l + ,) - ln.i_;t1" 2 L2 f, v 2

Penttu ealculul unei primitire astfel :
z c2' qa
a fu:rcfiei
e%
I + ,*
(pe un intewal oarecare) proceclim
P ezt \_d*:_ Jl+er,

:0
lF
:l
-2 ,l l+t
1 d,::;tn(lfl)| -
lt" tr
1 - tn2] : lr.y | +e - rlvt. .o-[h(lr e%l

1 I e2*
2) fntegrala
\ =7,
dz nu are sens, deoatecefuacfia de lntegrat nu este definit&
ln puactul 0 din inteltvalul de integrare, iar ln jurul acestui punct funcfia este nem6rginit6" (Mai departe, la capitolul despre integrale genetalizate, se va da un sens acestei integrale)"
3. lntegrolede funcfii trigonometrice tn mod. obignuit, se numesc integrale trigonometrice integralele de forma
tt
( n 1"orx, sin x) d.x, ), 'l.. unde R(er, ,) : ly' este o funclie ralionalI de dou5 variabile. a)
Q@'
80 Analtza FatematicS, vol. I
INTEGRAREA
Pentru ca integrara sd aib6 sens, adici pentru ca functia de integrat sd fie definiti pe intervalul de integrare, se impune condigra Q (cos x, sin r) 10, pentru orice x e lxL, xzf. Aceasti integrari se reduce la o integrard" rafionar4 fdcind inlocuirea tg; :
sau, in anumite condilii, una din inlocuirile tgr: I) Inlocr,rirea dacil#ek+I)'' 2 ;' l, tg+ avem
1-ts21 ,r-1
- ' 6 .
c o sx : t ,
Fsinz:f. 1)r, (Aintreg), adici
l. Dacd xl(2k*
cosr:
"
l*tgr: z
1 +ts -P2
deci
:n.it*;),
unde R* este o funcfie ralionald de o variabild. a) Daci -;l < xr{ frz(is, atunci _ i a i
9
pentru orice
x e lxt, zr], deci tg 1 este definitd pe [rr, xr] gi

t,
' !
x, sin x)tu : t n lcos

; _ .
i^. {r*+)u.
Se face inlocuirea T8-:t,

,J
deci cos#:'-", sinr: 1 + t 2

1 - 1 2
2l l a p
INTEGRALE
REDUCTIBILE
LA
INTEGRALE
RATfON.ALE
467
Si x:2arctgf,
deci d.x : 2 dt. 1+r'
! si L Notind t, - : ts - : ts!, " 2 ' " 2
'
avem
-3- at: f o,14 x) a* :'( R(=-, ," ^) x, sin ur, iJ o 1"o. J tl +,'l+tzt l+tz )
,rna" .il, este o funclie .ragiolo^le. Am red.us astfel integ I'a7a iniTial| Ia o integralS rafionall, itt cazttl cind. intervalul de integrare l*r, *rf este conlinut in intervalul (- -, *). Si observbm c5. aceastbcondilie a fost impusl numai de schimbarea de variabilE folosit[, dar c[ integrala poate avea sens gi f5r[ ca aceasti condifie si fie indepliniti, dacd. Q (cos r, sin r) nu se anuleaz5pe intervalul de integrare. In acest caz se procedeazd astfei:
a2 ta
b) [ R (cosr, sin x) dx:

J
lim
;,-o
\ n icos x, sin x) dx,
ooa" -l
r
< ,(z<zi. Pentru ,"*o*il

n-),
din membruldrept,unde ), > 0,

r.
avem - rc (
- n + I < xz <rc, gi deci se poate folosi inlocuirea tg : *
( R (cosr, sin r) dr : lim II R 1"o.x, sinx) d.x, ") J A 4 t r J

unde -'* a
inlocuirea tg+:
r
"r(
rc. Pentr" t";;"i"le
d.in membrul drept se poate folosi
n-1,,
a'l I n ( c o s r , s i n x )d x : l i m -l l+o
-fi
l>0
-] -n*l
x,sinx) d.x. I R 1"or
Pentru integraleie d.in membrul drept se poate folosi inlocuirea tgL :tre) Daci (2k - l)rc{ 41 xr-4 (2k + l)n, k intreg, avem
l, &1 r"-2hn
n {"os ,, sin x) d.x :
t
,tizhn
nlcos x, sin x) d.x
ti - zc4 \ - Zhrc 1 x2 - 2kr-( n. fntegrala din membrul drept este de unul din tipurile precedente. Intr-adevir, s[ facem ln integrala d.in stinga inlocuirea x - 2hx : z ; ^tvnci x : z | 2hn gi d.x : dz, c o s . f , : c o s( e f 2 k n ) : c o s e ,s i n r : sin(z {2kn): sinz.
INTEGRAREA
Notlntl 4:
ftr
xt - Zkn, zz:
4
frz - Zkr avem,
,c,sin x)dr: I R 1"os J
' ' O": ' __r IR(cosu sir z) ,. J .
x1-2hn
I .{t (cos x, sin. x) dx, J
^r"q"'ln ultima integralb î in loc de z.

Rezult6 in particular:
(2h*r)r
-l
oot^tvariabila u" ,"t"*r"re din nou cu .f,"
fi
n 1"o.x, sinx) d.x:
I R1"orx, sinx) d.x,

-n
(2e- l}tr
oricare ar fi. k intreg. f) Daci intervalul de integrare lxr, rr] este oarecare, integrala
rr
f R ("or x. sin x\ d,x J este o- sumi de integrale de tipurile precedente. ôrdine'ct"."Eto"i" toate punctele de forma . lntr-adev5_r,,siscriem in z: (2k + l)r, ft intreg, cuprinse intre xr gL rz:
xtlzt
P e n t r u o r i c ei :
2i+!
1,2, ..., n-
I avem
E
x, sinx) d.x. I n 1"o.x, sinx) a, : I R (cos J -fr .i

Atunci
* l z r ' 2 ,
;,
x,sinxd ) " : I R ( c o s r , s i nx ) d x l' JI n -x -) d x * . . . x -, s ,i n f' R l c o s 1\"-o-.J

ut ,fr x" zl
..
. r f x , s i nx ) d r * | R ( c o s + | R (cos x,sin x\ dx: J J

rn-r
lL frz
x) d.x + i R (cosr, sin r) d.r f { n (cosr, sin J . l + (n . - l) ,J [ R (cos*, sin r) dr.

-n
doui integrale sint de tipul e).
INTEGRALE
REDUCTIBILE
LA
INTEGRALE
RATIONATE
469
Obse rv alie. se obfine o primitivi

x
Dac[ se ia una din limitele de integrare variabild, a funcliei R (cos x, sin x) pe intervalul (- r, :t):
.
'2
R 1"ot x, sinx) ar: I J

err*pli.l)
E o
' dt. I k[r--1,=!!-l lt+f'laie/tnrr J
Sd se calculezeiot.gt.r"o
r: |
fi
'
,..
J sinz*cosz*l
6e face inlocufuea tB
: l, a."i cosr:l-!,sul I +rr ,: ,u*: " I a1r t | !-12 ur.
:- ) h - : t-c l i-+) = , , " : , rs f i:jr y3 6l r,l

Atunci
I
- d2 r: 1 + t 2
l I -dr: J t + t
I
Ys
I : rnllr,, l t :tn2 _,ntr _ r\ : r r/n i_*_, {U__la, ,"1 vt

2) SI se calculeze integtala
4ft
f:l-dz' J2fsin* Avem

4 f f 7 t f r l 3 f 7 l 4 f n l
a"_l_,^ d.v*[Ldx l_j + l2 :d 'J +z r i:o t _12{sinx ) 2{sinx J2!srnx0 T o f f r r 9 o f t 6
:[
O
t
-
)2+sinn
a,+[
)2.|snx
f r -
+[
f
t
-
J2fsin*
i
dx:zf
E
-u.o-
J2+sinz
r-1, :iim \ ).+0 J ).>0 -r*tr
c -
2tsinx
dr.
470
Facem schimbarea de vafiabild tg 3
4
INTEGRAREA
Z, cleci
n-),
tz
) 2isinx -r*I
d z : t
t2 9 r o
I i,
P
I
Zt I \2-1--
; -,-d1 :lL - f L '
J r " + I + l
_dr:
r +t'
1
ej
\\ | ll
\
lr
r + :z l) +
1 \ 2
dt:2.-_arcte-_--l
o
Ys
" y 3 h ,:
2
A t + 7|t. --;: arc t.o _2 l : Yo lt'
v3
*
t2+1 2t,+11 -4 i i a r c t g 2 - . ; ! , 3 - a r c t-g - - - l ri y3 J -r-).
Iim
li*
].+0 l>0
i.+0 ),>0
- ? ? + I 2
;" I : - @u t l t i , , :i'_ir*i:n*,
^>0 l>0
deci
lirr arctg2{$: " 13 l;3

91
L -: llm arc lg --;;; r V a-Y A>U q t r atz -r l
tim ^r"tn2}4 t,--l--"'e 1/s
lim tta+e
. 2 t " ! l " ' 13
r 2 -
ast{e1 inclt n-l P lim \ il+O J l>0 -n*).
1:
eTL #*a, :!iii-.,*

I>0
o ta a1 o T |T L l
i+o 7.> 0
yB
: r4I 1r "+ ;r ll : i 4" .

II) Inl.ocuirea tgx:1. l n g e n e r a linlocuirea , tg; I d.uce la o integralS ralional5 mai greu de ca1culat.
INTEGRALE
REDUCT]BILE
LA
INTEGRALE
RATIONALE
4V1
. . uneori se pot folosi alte inlocuiri, care duc ra integrale ralionale mai simDle. ' In cazul ci,nd, Junclia R (cos x, sin x) indepl,inegtecondilia R (- cos r, - sin n) : R (cos r, sin r) se face schimbarea tg x: t. tn adevbr, dac1 x + (2k + l) : , avem cos z l0
4
gi
'
deci
sinr:cos -#3*:cos rtgx,
R (cosx, sin x): R (cosr, cosx tg x): Rr (cosx, tg x), 'unde Rr(rz, u) este o funclie rafionall" de dou5 variabile. Funclia R, (cos x, tg x) e6te pari ln cos r. tntr_adev5r, -Rt (- cos ,, tg x) : R (- cos ,, - cos x tg x): : R (cosx, sin x): .--, ^^l_",r."ltd lu1 cos r: R (- cos f, - sin r) R, (cosx, tg x).
ci funclia R, (cos x, tg x) conline numai puterile pare ale Rt (cos x, tg x) : Rz (coszx, tg x),
unde Rr(u, u).este.o.functieralionali de doud variabile. (Dacd num5ritorul qr.numitorul funcliei R, c.onlin numai puterile impare ali: lui cos ,, ;,imprlrlca cu cos x =' u gi rdmin numai puterile pare ale lui cos r.) Din egalitatea R (cosr, sin x): Rz (cos2 x, tg x)
ci funclia R (cos x, sin x) conline numai puterile ii?"|_t3;.p" 1", f I Qarle, rul sln" tc, cosz sl sln fr cos x: R, (cos2 x, tg x): iar pe de alti parte R, (cos2 x, tg x) : R, ["ost ,, T*#l ,
I Rr l--l -lr ' tg frl: l(t (tg r)' + tg,' unde R, este o funclie ralionall de o singuri variabili. a) Daci lal lxr, xrl qi ; a xt l
tr2 a . _
xz <
f,,
funclia tg r este definiti pe intervax,
n (cos x, sinx) U, :
t R, (ts x) d.x.
47"2 Se face inlocuirea
INTEGRAREA
tg x: deci z: arc tg I gi 6*: tg x, gi tr:

r x
t,
-J-dt. | +tz tg fr2, oblinem

2 t t "
Notind h:
z
J
.
x)u* : n{"orx, sin

7 ? |
R, (tgi : u, : R4(t) dt, $ I IRr(r)*,

' '
unde Rn este o funclie ratiotal6". Am red.us astfel integrala inifial[ la o integrald ra]ional[, in cazul cind intervalal lxr, rr] este conlinut in interval"t {- ;' ;) Deoarece pentru 5:'. (2k + 1) * , avem cos f :--_--I-. sin x :-tg* lraq'rYt+ts'zn putem face d.irect in integrala inifial5. inlocuirile t -L. dx : dt sin r :--l--, ytl1z' t+t2 lt+tr' sau, deoarecefunclia R (cos x, sin x) conline numai puterile funcliiior coszru sin2 r, gi sin r cos r, putem face direct in integrala inifiall, inlocuirile cos ff : cossr: I
l41z'
,sinr:
to
l+tz'
,sinx cos#:
l+tL'
111:
Si observlm c[ integrala poate. avea sens f[r5. ca intervalul lxr, xr'] 3J , daceQ (cos x, sin x) nuse anuleaz& sb fie conlinut in intervalut [- ;, pe intervalul de integrare. In acest caz se proced.eazi astfel:
r2 I J n 2
ta
R (cosx, sin x) dr : lim
],+0 ) ) . > 0- r . r ?--f^
x) d,x, I R 1"o. x, sirL
a *, 0
fr
INTEGRALE
REDUCTIBILE
LA
INTEGRALE
RATIONALE
473
unde -
a *, < -1 . Pentru integralele din membrul drept se poate folosi t inlocdreatgx:t.

2
z
U)
J
E
O (cos r, sinx) d.x: t^t1

l>0
R (cos x, sinx) d.x.
r,r
T-"
Fentru integralele din membrul drept se poate folosi inlocuirea tg x : t. e) Dac[ (2k 1);< xt.-- nz< pk + t) ;, ft intreg, avem
J tr
{ R lcos x, sin x) d.x):
d.x I R ("o. x, sin x\ t

rr-kn
qi '
<1 \ - kn I zcz-,n-{- 3. rntegrala din membrul drept este de + 2 2 - - - precedente. unul din tipurile ^s6Intr-ahevdr_, facem in integral a iniliard. inlocuirea x - len : z i atunci fr : z * kn, d.tc: dz, cosz.r : cos2(z I kn) : cos2 z, sin2# : sinz (z I kn): sinzz, sin r cos r : sin (z I kn)cos (z Notind zt: xr - kn, zz: xz - kn avem
*z xz
hn) :sin
ecos z,
In 1"orx, sinx) ar: J

t l r r
'
(cosz x, sinz x, sinx cosr) dx: IR* J - \--t,
z, sinzz, sin z cos e) dz: I R*1"os2 J

\ r ,
I R (cosz, sin e) da J
r"- h* f ^ ,
*t_
R (cosx, sin x) dx,
hrt
und.e in ultima integralS. am notat variabila de integrare din nou cu f, ln loc de z. in particular,
Qh+t+ + R x, sinx) d,x: x,sinx) dx. I 1"o. J I n 1"o. J '

1z*-e| -+
z t +
INTEGRAREA
f) DacE intervalul de integrare lxr, xrf este oarecare, integrala: I R 1"or x, sin x) dx ), lntr-adevir, si scriem in este o suml de integrale de tipurile preced.ente. brdine crescetoare toate punctele d.e forma z : (2k,+ 1) + , A intreg,
z
cuprinse intre x, Si xr: xtlzr<22< P e n t r uo r i c ei : 1 , 2 , . . . , n

ri+!
1 avem
;
I R 1"o=x, sin x) d* : J
ti
( R (cos x, sin x) d.x. J

n
Atunci
tt
r ^ , x , s i n x ) d . f + [ R ( c o s x ,s i n x ) d x + . . " x , s l r rx ) o f : I R ( c o s I r( (cos t ) J
*r zft frt *t zt
Et
2z
. r . " . + 1 , R ( c o sx , s i nx ) a r * [ R ( c o sx , s i n x ) d x : J J
ln-t I t u t zfr '
: In (cosr, sin r) d* + ( R (cos r, sin r) dr 1

J )
{t zr a
+ (n -
1) [ (R cos #, sin x) d,x.

-t
; Primele dou[ integrale sint de tipul e). Dac[ se ia:una din limitele de integrarevariabili" Observalie. se obline o primitivd a funcliei R (cos x, sin x) pe intervaluf {- l, ll : 2 2l t
i
Exemplu.
dt. x) u* :'u( RU) io ("o, x, sin
Si se calculeze integrala
ZG
f
r : l - u * ,
.lsinzcosr{2 0
INTEGRALE
REDUCTIBILE
LA
INTEGRALE
RATIONAI,E
476
.Aici -R(cos z, sin z) : R(-cos 59 poate folosi schimbarea dnifiald intr-o sumb de integrale:
2 f
--i . ^ qi sln./cos*+Z l?(cos x, sir- x). s. Pentru i

c
x,
-sin
z) :
de variabilE n
t
fg x : 3
2
aceasta d.espdrfim integrala
r l V t I:i.c,-[-1 :a ,:[ Z J sinzcos.r+ - l s i n . r c o*s + 2 ' sn )T u o

Z f r ; ;
r c o s . r +2 " "
^ - -,
( r' i A 2
l
i
J s i n t ( c o s *+ 2
r -,i* : | -------:-:6"
l O
Jsinzcos.r+2"''
T 2
r r + i .=-e
*+2"'' Jr s i n r c o s
dx t-
i -r I -:----stfr.x
J
t -
cos.#+z
ox:2
1 ---dr:
simzcosx*2
Pentru
ultima
integral5 d*:-l-
se aplicd schimbarea
de variabild. 1 ": t: t "
tgx :t,deci n
t+t"
d . t , s i n x c o s r : c o s z z t g-
tap
t+rr
I ] /rc \ '\o'uind lr : tg I - ; + rl 9i rr : tgl* - ),1,avem z \ I l z I

2 " t" t"
2
J
sinrcos*+2"*
, , .t \f d , f :,
tr
^,-
IJzr+t+2"'_11-1rd,
J l +tz
: f" ^," : l=[*",* eaftl!,:, tg ?# - arc W)
476
Avem
INTEGRAREA
lim lr(I) : tim te - |r)r+0 tr+g t l>0 ),>0 lim ,r(l) : linl i+0 ).+0 ),>0 i>0 deci 4tz+l ---:: llm arc tR L+o v15 l>0 Agadar
9n
;.t:-..
44+7
*[;-^]:*
E - . 2'
. -----;:lim afc tg 7.+0 v15 l>0 T-^

2
___Ary
J sl'f 1r cos .s + 2 0
L*o l>0 -
sln,rcosx+Z t1-"
: *
4\ +) : |I ( ts ,* | - ar c ri- (ur" ,n4r, r s- nr /n f;*S t",u { G
4t
Vc
sinx:t. A c e a s t i i n l o c u i r es e p o a t e f o l o s i i n .III).1 ?Io?uirea cazul clnd funclia R (cos x, sin x) este impare i" ;;;;, R (- cos x, sin x):
x)
- R (cosr, sin r).

,) , otol dinpolinoameleP(cos r, sinx\y
ffi3" J Tit"'ffI,# Th:iiT*",1#"il:

Dacd P (- cos x, sirrx) p (cos r, sin r), atunci Q (- cos x, sin x): p (cos*, sin r), deci P (cos x, sin x) : Pr (cos2r, sin x) cosx p (cosx, sin x): Or (cosz x, sin-x) 9i R (cosx, sinx): : :-1,cos.n i'l::'lt z, sin z)
Br(coss
R, (cosz x, sinx)cos tr"
DacE. Q (- cos x, sin x) : P (- cos x, sin x): P (cos x, sin x) :
_ 0 (cos r, sin :u), atunci P (cos.x,sin .r), deci
Pr (coszx, sin x),
p (cos x, sin x) : Q, (cosz.r, sin*r) cos .*
INTEGRALE
REDUCTIBILE
LA
INTEGRALE
RATIONALE
477
t1 .n R (cos x, sin x) * ir(c-os'z' sin z)

Qr(cos2 x, sin r) cos *
Pt(cos'z{' sr+z)Bt(cosr r, sin x)cos2 r
cos fi :
: O9adar, ln orice caz avem ;
Rr-(cos2 x, sit x) cos tr.
*, sin r) cosx dx : f * 1"o.x,sin x)a, : fR, (cosz J " J

c1 "t ,,
: I n, (1 - sinzx, sin x) (sin x)' dx.
,j
Se apiicb prima formuli ; Notind- lr :

'T zt
de schimbare de variabill, l, d.eci cos x d.Jr: sin xz, avem

h et
flcind
inlocuirea
sin x : sin x, Si tr:
dl.
1
. ' [rde
t) dt: { nrpl al, I n 1"o.x, sinx) ar : I R, (1 t2,
R, este o func]ie rafionaTd. Am redus astfel integrala iniliali
la o integrali
rationali.
A c e a s t i i n l o c u i r es e p o a t e f o l o s i i l n c o sx : t . IV) f nlocwire@ cazul cind funclia ft (cos x, sin x) este imparl in sin r: R (cos x, - sin x) : - R (cos x, sin x). Ralionind ca in cazul precedent, deducem cl R (cos x, sin x): ! ti deci Rr (cos x, sinz*) sin r
x, sinx) a* : t o ("os ' J

*l
(R, (cosr, sinsx) sinx d.x: I " '
J
rt
f - coszx) (- cos x)' dx. I ftr (cos z, I ficind inlocuirea
Se aplicd prima formul[ de schimbare de variabili, cos s : f, deci - sin x dx: dl.
478
Notind
f
iNTEGRAREA
lr :
CoSx, gi tr:
i
Cos xz, a-qem
x , s i n x ) d x : I R r ( t ,r - t ) ( - d 4 : I R z Ud )t , { R q"os J J J 1' "".t" 'ernde R, o funclie ,^gionJie. Am redusastfel9i in acestcazittegralainilialE la o integraldralional1.

51
Exemple.l)
x sin6xd.s: lcos, J . 0
5E
lcos,/.sin{ ' O
x,sfttxdr.
Se face inlocuirea Avem l.: cos0: 5n
f
JI
0
cos.r : l, deci - sin xd,r : dt. 1, ti lr: cos5zu: cosn: -L Atunci _l 1
cossz.sinaxd.r: _ _tz)adr: _2t4+ta)dt: l r r.( l { pr J )

1 -1
: r [-t , _
2t6
tz
t 3 , l.L
s / l _ rt z
: - t
: t1 _t _ _ *
2
- - T
_l + i_-- s __ s , s- J -_ [ l-_z: t :i:

1 1 1 6
Ii
ll
^ , 1
7
f 6 r f
5
t 6
31
105
J cos .r
6
d":
r -cosrd.y. \ J coszr
6
Se face lnlocuirea
sin r :
l, deci cos fr d,fr :
d,t.
Avem r^, : " i o [ - + i : 6J

l.
A
- ! , , , : sin - -] 6 :1.
o
2'
l
atoo"i
1 | _ f r I _d,::in-' I ^ c o s r d . r : I c o s z n J 2 J l-ta
f l
r + tl 2 l f :;li"a_r" l-tl 4L r
2
1 l1 1 :63.
ol
4. Integrolede funclii irolionole in mod obi;nuit se numesc integrale -'irafionale, integralele funclulor la care variabila apare sub radical. l ) I n t e g r a l , e l , e d _ e. f o r ' , n & :
( o(*,ilNo.\u*,
,I
ll cx-td)
INTEGRAI.E
REDUCTIBILE
LA
INTEGRAIE
RATIONALE
47s
:alror.all" de doul variabile, stnt reduc_
deinte grat b3,Ti"t :Lt;1""^".t1f,"#a

n t:::-:-=\ I '.x \ Q l*,\l?-f + 0 pentruorice e lx,, xzf; c x l d ) \ V
2) cx { d+O pentru orice * E lxr, xrl;in cazul cind.c40, condilie inseamnd xrf ; i * fxr, 3) :#2 0 pentru orice x [rr, x"l, dacl"n este par.
aceastb.
Vom impune in plus condilia )iad.I bc. este constantd, gi integrala este nlio:=, na15, astfel incit se calculeaJt ii""r.) pentru calculul integralei se face inlocuirea (Daci ad.: bc, funclia
\"1@-: y cx+4
l, adicd o* * u - tn.
cx{d
D a c Ec 4 0 ,
atanciE:_",
vrl, t parctrge un interual ,I, d.eoarece observ5m cE a _ ct, =/= 0 p:ntru orice prin absurd, ci ar exista un Dunct :spunzitor lo e ,I sd avem a _ cf; : g. deci
c x" o -l + d!-a "*
iarlgi c-ontraz.tceipoteza 4). : 0 gi .deci ad,- 0 gi 6c : 0, adicE fieza 4). o corespondentibiunivoc[ intre interin x, are o singuri solulie in I pentru
ax*b_fi cx+d "'
deducem
*:=:r$)'
480
INTECRAREA
uncle z(l) este o funclie rafional5. definiti pe intreg intervalul J (deoarece s - ctnJ= 0 pentru t e I. Atunci dx : y,(t) dt, unde r'(l) este de asemeneao funclie ralionali pe ,I.
u,, Notincl t,: i l":favem 9i l, : i l"'* t*r+d cxrfd'

Y V
*; /
t, trnde .Rr(l) o funclie ,uyrrrr ie. "rt" astfel integrala iniliall la o integralb Am redus ralionald,, care se poate calcula. obse.rva!ie. Luind una din limitele de integrare variabild, se obline o primitiv5 a funcliei de integrat, pe intervallfl fxr, xrl: 41",+b
J
\\ /l:,1a" \ R lr, tx+dJ \
tL :;--,-\r
t:
t2
: \ n4tl, t) r,(t) R1(4 - r I i1,, \ / dr : { ""' -l

I
{ o\( . ,\ i/ c, xH t dl )dr:
tl
o,rou,. { tl
Cazuri part;c)ta* a) Integrala
o(,,i/ix +7) a* f ;,
este de forma precedentS, cu c : 0 gi d : l. l. condilia 2).cx { d:!, 0 esteverificatd de la sine.deoarece cx { d.Condilia 4) ad:t bc devine in acest caz & =r' Q' deoarecead,: a gi bc : Q. Se face inlocuirea t/ a*-Z : t adicd ax -l b : t"
gi integrala se reduce la o integrall ralionald. b) Integrala

aB
o '.' \ti) av
e s t e d . ea s e m e n e a de forma prqged"nta cu d:1, &:0, c:0 gi d: 1. condilia 2) cx I d,::, Q gi condilia 4) ad.=,' &c sfnt veriiicate d.e la sine.
INTEGRALE
REDUCTIBILE
LA
INTECRALE
RATIONALE
48I
Condilia3)
x Q Uct, xr] adicd"0 ( Se face inlocuirea
3#r-
0 devine in
r, I
acest caz x>0
pentru orice
xr, d,acd.a este par.
ili
:t,
adicl x : tfr
gi integrala se reduce la o integrald. ra[tonal6".

Exemple. l) Si se calculeze integtala
0
r -
It
-fr. + * 116 :L I
rntegrala este definitd--pe intervalul cle integrare, deoarece numitorul nu se anuleaztr pe acest interval, ga1 ladrqalii de ordie impar au iens 9i p"ot.r, a"*"i. [egative. Integrala se poate scrie astfel
T -
3 ; ; + l 1 1/--d*. n l x * l \l z ' -9 f I J
Se face inlocuirea
l;4
ru-l I F - i '
V ' - L * f
&imitele de integrare :
1
. I :
-6t2 2t3 :---l $i dr : ---' 6t. t8_1 (tr_I),*-'
tt:
-1
- 7, '2
-6t2
tz:
-1. Aturci
-1 -l
I:
I '' J
I
ts -
'14-l; ar:
Jl r u - r *
f l
- B -d,:
t - l
Ji t r - r _I
p*t*t t+2 \ l1 2r+t\l .,: + , "n * t , " : * tt (rff.'y'a'r"'s;,li -z

I
1 :-in2
Analiza matematicE. vol. I
3 4
lr atc'+:^+--lF;.
$l
482
2) Sd se calculeze integrala 0
INTEGRAREA
r:
Se face inlocuirea l;;--r,imitele de inte re -g or -a -^ - .i i rl* l : ^ t 'U ,4 , "t",i ,: Atunci
[ -IJ1tl,_ ), r _y 1/ill"-.
i + 1 : /s gi *: ta I, iar d* :2tr 61.
al--
l.
'- :
u , : [ [ r ,_ , + : 1 ) a , : : jr _ J , ;_2ot d t _ ,to +, o r+tl

;,
rreta
: (r,_ 2t _l2tn(r _\-, , t llt o_ _ r,_.2 ] - 2 1 r n 2 : * l * 2 1 n 2 , +" r))

o 3)IntegralaI"#d.xnaaresens,deoarece1/;+1nua!esens
petltfB
x < - 1 . I I 4) Integrata f ;,; dz nu are sens (deocamdati), J- va=6t deoarece numitor'r ". anuleazE lu iotervalului de integrare. ""p.t"f,I se
II)In,tegralele
d,e forma;
f,
iô(.,{m \ Y\cn+dJ
u n-+ t ) -
\r11rt:1*1u. vlrr_yal l
P ( u r ,u r , . . . , u k + ) 'rafionalS'de funcfie glur' ur'---ffieste k + t variabiie, -{;i;i;;:;L";;ii;;^T!:?/tL' i^-." ô ,kz,' ' ., mnslnt reductibite numerenaturale, sinr pentru i"i"gt"ta Ji ;tb; sens,se impun urmitoarele condilii: "" nr; a^ ande R(ur, ur, ,..,
r) Q l*'l ff#f' ' ' ' ' 'V l- . rn-:0 pentru orice zLx,, x,f. 2) cx g
/ l---]--:,--
{ d:t
3) ##) & frz, . ' ., ?4A este par.
pentru orice r e lxr, xrf. 0 pentru orice r e Itcr, xrl, dacdunul din numerelezn"
Se impune in plus condilia 4) adlbc, care asigur6 ci funcfi"ffionu este constantl.
INTEGRALE
REDUCTIBiLE
LA
]NTEGRALE
RATiONALE
a1numerelor /11,?Lz, "', /&h'Numirul noaim'icrnuttiptwcolnu?t' Fie n cel, nr, numerel-e.nr, din unul ; ' ': nn *tt" Pt.ltcz este par dace gi numai daci pi numerele fr,t.''.1, y'n sint" naturale,"li Nottoa L --fr, ...,L:
nl nh
pentru i :
1, 2, ..., h avem:
Atunci
und.e R, este o funclie rafional5,, 9i astfel integrala iniliala s-a redus i.ntegrala
Xr
{ "l'" +b\ (: l-,r 46\'e' (" f ax *\'"ntn1 : o, ., . . : R| r1, \ V ",;to) .| \*,y ?*), fr,\\ T_.
)
L
. * '(f '-'"'1f("ft ;i6)' yu .'
care este de tipul precedent. Se face inlocuirea
{|ffi:t
V c**d
adicl"o*t!:to,
ex*d ?t7, '!12, . . . t
unde n este ce1 mai mic multiplu comun a1 inclicilor radicaliiot, pz*.si inteqrala se reducela o integralS raliar'aTl" ;,
f
J
n,,d)x \ n ( , , \ i @ ;+ W , . . . , ; / ( o *{ b ) ' ' n
n.tr.-r.
se face inlocuirea V a,c + b : t, iar pentru integrala de forma

t2
adicl. ax + b -- t*,
a)* I o Q , \ l *,^. , . , " ! * *

i7
se face inlocuirea
V fr:,
nla
acllcaft:1
- - . 1 t- v -
.,
tn
gt
484
Efremple.
INTEGRAREA
t) Sd se calculeze integtala I
, ':
) *1tE4V',ur
64
r-r
$e face inlocuireaV*: Avem
t, (t>_0), deci z:
dsgi da:6lrdl.
: ', I
J lup' + 71
, F
f , 6 - t ut"ur:-o . ^ i* - , = | -6;sdl
i
J ,r1,*;4,
UJ
t
t_ta+tE
T c -
-dt
l4
I t2 -6 ff,-r+1 -J tt F ' t ' , ' n | d ' : 6 t1 2 I
,+ht+
I t
r . |I| l
*)
23r - l
lr
q
t; l _ : 6^1 I { i nr + r _ ; I + ; tf l _ a tl I rz 2 3/
t 28
-l J.-ln- 1 g o
-i-
s l
:l
2) rategrala r x _ L '.q6d.v
_47
+ 0l n : 2I
se anuleazd lp de irtegrat este
) n; 0 intervalul l3rll$"l,nd:" 3) Sd se calculeze
nu are sens, deoarece aumitorul de integtare, qi to iurul acestui punct funcfia
r: \ --v:-t-l-u''
1V.+l+l
nr=-, ,"""1F1. S"^.*t-r*trt (t> - 0), deci r: V,t + l:r, Avem /t * - f 9i {E.fl : r:. timitele de integrare este ciefinitd pe intervarul t E_ I 9 i d r : 6 t r < U . de integrare. se face sc&irabases
q : f/-lJl:
e. r,: fr-T-l : 1.
]NTEGRALE BEDUCTIBILE LA
INTEGRALE RATIONALE
485
Atunci t l L
':
!fJ6'5d/
0
'- t j,+dr --6J ta tz [,'- + r + fiJor:
: . { ; - : .t - , o . . " , ) ;[ - ; , * - ,* * " , * , :* .[ -]# :**,

t
F
tnts+t
dr nu are sens, deoarece pe intervalul i_ 2, _ ll,
4) Iutegrala ccnlimrt { - .'. I nu \ , - ll ' t t l l l l :2 " ia intervalul tle integtare, este definitd). t :
funclia
de integrat
nu este definitd
(din cauzb c6 funcfia
5) rntegrala
JrVr+r+z
nurnitar'l nu se anuleaz-d, V" deci & : is -1 + t :
J-
dz e*ste defiuitS, pe
intervarul
de iategrare
deoarece
iat 1l - + r are sens gi
dacd
)t + | <0.
Se face
schimbarea
I (l poate fi gi pozitiv
gi negatir-),
gi crz :
stzd,t.{.imifgls
de integrare
q:
Atnnci
1
!-2
1
a 1:
_1, t2: Vo-1t _ r.

l
,:
i#siz*-t
1r
; ] a t -s _, ! - 2 t + .. r n -, -( r If,-r' j , l]i2 _) ,:j l ' t+2J t2

:12(lns_l).
III) Jntegralele
tle f orma:
),n
r*, ,(ix, 4614 c)ax,
unde -R(ar,u; : i(a-') *r1* o functie ralionarFt de doud variabile, sint e@,u) r_eductibilela integrale ralionare. pentru ca integrala sd aib6 sens, se lmXlun urmdtoarele condifii:
\ ?fu, !;FTA.
2) axz*bx*c>0
pentruorice rfxr, xul. G Seirnpun in pius condiliile . -3) -a.+.0 .>t b2;-!a9 + 0, adicd trinomul enz + bx * e este de gradul doi gi nu are rddd.cinile egale.
+ ,) + O pentru oricez e, lxr, xrf.
INTEGRAREA
&
?:
Dach, a:
0, integrala
devine
u2 f
t,
\ n(x, 1/uxa ,) 6,
pi este de tipul r. prin rnlocuireaybx r se reduce-la o integrali ralionald. +;: Daci &s- Aac:0, trinomul nnz a bx f a are rddicini .t;ft-;-atz a bx ! c: gi a) 0 {deoarece arz I bx * c)}-0
fr2
a(x _ a)z
gi (x - d)r}-0). In acest caz integrala devine

x"
ax: \ ,Q, t;t. - n1)

adicd este o integrala r"yio-:^ta.
trl
o,q.o; o.o,
Pentru a) Cazul
calculul a > 0.
integraiei vom deosebi in acest caz se
trei
caarri:
face inlocuirea
l;F
+ t- *
- d n*: I adic[ en, +-b; \/ +; :1f ix :y t.
Cind r parcurge intervalul I: t parcurge un ,interrsal l\,xrf, J, deoarece funclia l;tp + 6i + c - ,/o* este contiru,rdpe i. Sd observ5m cd,b -Zlit S0 pentru orice I ,J, adici-t ml poate u lua valoare* 21/a ^ rntr-adevir, dac6 ar exista un punct fro e I astfei ca pentru punctul corespunzS.tot to sE avem b -2lA lo : 0 adici lo : _!=, atunci zYo
\/;4 + ,xo +; :1f axo + L=

gi, ridicind la pdtrat, axzn I b*o* c : 6rxt+ b*olT,
adicl c:Y "ô bz- 4ac:0,
21/ a
4a.
ceea ce contrazicecondilia S).
I stabilegteo coresponden]i. {gqliyate71[ax'.10y i c_=lin,f -r, -__, 'o biuruvocd intre i-ntervalele gi are sin/. considerat5 ca o ecualie in -1 guri soiulie in .[ pentru fiecarL valoare a l:ui t e J. int'r-ac1ev[i, si obser_ v[m c[, deoarece \l;F aj; 0, avem d.e asemen .;; ) eu 7f *'r + t >_ 0. Frin ridicare la pd.trit oblinem : txz I bx * c : axz + 2t/axt + tz
INTEGRALE REDUCTIBILE LA
INTEGRALE RAT]ONALE
487
sau bx -l c :2r/A de unde 5, : J1_1__:

b -21/at
xt {
t2,
r(t\.
"'
un de r(l) este o funclie r arionalddefinitb pe deoare ce t =! punt ot /) . / | ;l;, Deoareceecuafia inifiali are ambii membri poziila1,'iarecuatia obtinut6 prin ridicare la pdtrit are solulia x : r(t), iezultl" tA ili_ h-""";}f, liali are solulia )c : r(t). Atrrnci dx : r,(t)dt, unde r'(l) estedeasemeneao funclie ralionall pe_/, gi
d;F aZx a c: t/*U) + t.

Notind tr:tfixl
a-'rem:
4bx;c-li"r
9i tr:
l;xl+bxr+c
tlo*r,
I :'(R/Q), lrr1) | tlr,(t)dt: to,14ur,

" , , lm redus astfel integrala iniliald la o ) 0 esteverificatdde1asine. lcini re_ale gi distincte, c ( g, condilia 0 este indeplinit5 + dacd ridicinile sint d" ; !!: 2*,\ | Z lntervalulut """*dgi t";iJ de integrare, adic5 daci : xt{xz(asau
:In' .., * bx lc
are rd.dicinicom-
91xr1xr. 2o fn cazul cind a> A se poate de asemenea folosi una d.in inlocuirile ,,,/ax,* bx { c: -tf ax + t,\/ex, +-6x + c:tf ax _ t
sau {;F +zx *: - {ax - i.

b).cqzu,l'.b,.- 4ac ) 0" in acest caz trinomul efrz bx + _: i reate I c are ridxcrnt tl dlstlncte, or( B, deci e x z+ b x { c : a ( x - a ) ( r - g ) .
488
iNTEGRAREA
Vorr iryqF+" condifia.ca_cel pulin una dintre ridicini, de exemplu a, si nu apartitl".intervalului de integrare. Atunci x - d.fi 0 pentruôrice x e Lnb xzJ, $r
{{tF+-o;*:le@=6@=E:
iar integra 1a deyine
r, fr2
&
/ x - d
B,
lx-el
&1
I R(x, !ax'* J
b x * c \ d r : I R,( l.r. J
*1
* z___!l ax
H - d J
gi este de tipul L Se face inlocuirea
ofn:
t'
( t > - o)
gi integrala se reduce 1a o integrald. nlional6". Se poate face direct inlocuireaurmitoare (care rezultl"din ceaprecedenti) : a(x adici u) (x 9): @n ) t , ( t > - 0 d a c l " x > o ( s a u f- ( 0 dac[ x 1 a l ,
\/aF +Tx + c: (x - x)t,

care este mai ugor de relinut. Observafii. Dac[ e l#r, rr], se poatefaceinlocuirea
IIFTZ;
+;:
a(x - a)t.
Dacd p * l_xr,rr], se poatefaceunadininlocuirile
q- tx 4 c: a(x- p)r. \/nx'+-bx + c: (x - B)tsau1/ix,

c,\ Cazul,c > 0. in acest caz se face inlocuirea w { x ): 1 , unde funclia u,{x)este definiti pe I : lxt, rrl, astfel: b;T-a -t/; u ( x ) : "/;7 + dac[ 0 e, lx1, xrl. tr &(0 ') : + g ti ^
I t w
daclx40,
x*lxr,
xrl,
Funclia u(x) este continui pe intreg intervalul f. ln punctele r =+ O acest fap-t este evident. Si ardtlm c5, dacb 0 .I, funclia w(x) estecontinui in 0, adic6 lim u(x\ : - u(0\ : -b ."\-,/ ;;; ",.", zfi'
INTEGRAI-E REDUCTIBILE LA
INTEGRALE
RATIONALE
489
Fentru r#0
avem -+ 1/ax" bx + c -1;

fr
a x zl b x _ F c _ c
@:
axfb
-
a*2 + bfr
, t i | /e x + b / , + c + l ; i
deci
6 !# *t*l: t i r+o
I'ax"+b.e+c+ve
Egalitatea u(x) :
a*+b 1/;x' +. bn + a + l/I se scrie
: ----=: u(Ul. 27','
\/;F +Z;+;:
di 4 tx,
..qilFl"+"1i1;i,'*;l!*il:l:T:lJ,;&l :,Titf jhff;:*l: iitiJ.#fr derati ca o ecualiein n rT".o rr"guie soiuli" il;;;;u fiecare tel"
fntr-adevdr, dacdt:_]_, avem
x _ a). lll:b:11ry:jruoricer e 1(chiarpentru
+-n+": V;+ V;x' +.

exz+bxlc-clb*+I*,
sau
("_t\x:0, +"1 \
gi deoareceampresupus b2_ 4 ac40, x :0. Dacd I + ,fr, adicdx 10, prin ridicare la pdtrat oblinern reztiitd.
adicb
sxz + bx { c : (\/, * tx), .- c Z + 1/itx * tzxr,
exz+ bx :2{it*
gi irnpirlind cu de unde
{a-tz)x:2!it-t.
a pr,
x + O,
ax{b:2t/it*tzx,
490
INTEGRAREA
Sd observ6m cd. tz I a, oticare at f.i t e./. Iatr-ajrevdr, dac6 ar edsta xo I 0 di'' f, astfel un punct p"ntru p"o"i"i ,o sd avem Jus g a, atunci a ) 0 "a "orespui"etor gi to : fa-gi tnlocuind in ultima egalitate "I ,Oi*_ "*
o:21/; li _ t
sau b:zli {f,aaicil. b2:4ac, ceea ce contraziee contii}ia 3).
Din egalitatea de mai sus deducem a-zlit-t

&-t, :Y(l)
gi aceasti egalitate este valabili chiar pentru t:
L_
2!c
gi z :
0. Funcfia
r;tl#?tu r(r) estedecidefinitipe tot intervalul,I.

ander'(t) este o funclie rufionald. definiti fie ci x + 0, fie Notind
dx : 7"1tr16s,
pe_/, ,i
t/m76;rc:
V; + tuU),
, l o s t / iw
f
)tl
(dup6 cum n1r.=0 sau zr : 0) gi
- !'' l7*ETdi sau l" : b *, " z{i (dupd c:u;tn xz=* 0 saufrz- O),integralainifial5 devine 4 :
1 " ,
f : f
,r
\ Ir lr(t), \/c I tr(t)lr'(t) dt: f nrp;ar. -'

t1
unde Rt(l) este o funclie rufionar|. Am grali. ralionald care se poaie efectua. redus integrala inifiald la o iste_ Obsetvatit 1oi--
6ii,l;rd" JJ" xnJ';ln'f"i""il ff,,ff;,",,:.1_nffi::"fl" *Js# ;"ar

gi se fac calculele ca gi clncl n + 0. Se poate face de asemeneainlocuirea \/ax,I
t/;A a6. *r:1/i
tx 1_
bx{c:1/i_tx.
I l
INTEGRALE
REDUCTIBILE
LA
INTEGRALE
RATIONALE
49L
2" Dac[ 0 *
isr, rr] sepoatefolosiunadinlnlocuirile
l;F 1Zx4;:
- {, + tx sau \/dF +Wl
, : -ic
- tx.
Este posibil ca in aceleagi timp trinomul axz*bx* c si aib6 -.,9: reaie^ F\ (bz- 4ac > 0) $ s[ fie indeplinite 1a-aelrni .distincte a ) O 9i c ) 0' Atunci se poate efectua una oarecare diri inlocuirile """ai!ii1e iidicate in aceste caz:'lri.
Etemple.l) Si se calcuteze integraia r: j--.1LUr"
)xa1/7=xa1""'
o> 0. se face, de exemplu, inloculrea
a) coeficientu | lui xz este 1; sintem in .)o, , l* /r-rr+I:-l/lx*t Ridiciad la pdtrat obfinem
s2-n+1:x2-2*t+t2 -x + 1 :'-2xt i2-7 2t-1' { t2, de unde t2_r+l (2t-1)2 -'
tlrz-*+t-t2-t+i 2t_l Limiteie de integrare: tl : I gi tr: 2. Atunci 2 ftL 3 3 -t
'. :
i
2 [2tr_2t+2.
J-4r,-tr
'':J
t
[;- ,t-r+12,-u-14':
t9 = l j l ' : r n . - f * , " :{rt r . .,-t+ . t u p r - r ,2 2 2t_ttlr__-..1/n,,. t

b) Termenul litrer este 1 ; slntem gi in cazul c ) 0, se face. de exemplu, inlocuire
1/7-n.+t:lT-to.
Ridtdnd ia p6trat, obfinem
nt-tr+1:1-2tx{Fxe
sau
xt-z:-2t*aFta
gau
*-l:-2t+tzt(,
de rrnde
2t-l t2-l
492
INTEGRAREA
dx :
ts_t+l - z -:::----:::-dt,
(127)2
- t 1 t/xr: x +T - _tz' ' + 1

Limitele de integrare
-;--:4 |
y x t - x + l - l lr:llm -x ft4o Atuuci

0
l - x :lim--:-;-01/;r-r+l+l
I iar tr : 0. Z'
{:
2t2-2t+2
J (t - 2)(t+ 1)(,- l),
dt :
)lt-z
I
( {-3-
2(t+r)
+ ri- 9*r,- ,l #-Ju,: {, ,'tt 2t-+* rr

: r,,-! + r.
v27
lnlocukea !/ x" - n a 1 : - lT +r, n u s e p o a t efolosi
o bsetvafie.
cd lim *r0
1/7-x+1 11
din
cauz4 de inte-
nu exjst5. Aceastd iniocuire
se poate lolosi dac6 intervalul
grare nu contine pe 0. 2) Sd se calculeze integrala i:
l r l x '-+ )
l---tlz.
cazul rrr, B, a ) 0. Se face inlocuitea
1/
"t
a) coeficientul l.oi xz este l. sintem in 4 : 1/ 1, - l. Ridicind la pittat, obfinem
xz_4:frz+tz_Zfrt, de unde -4:t2-2xt sau t2+ 4

9t
Atunci
t2_4 dz:-dt 2tz t2_4 2t
1/x2-4
INTEGRALE
REDUCTIBILE
tA
INTECS-ALE
RATIONATE
493
I.iryitele de integtare tr : S - ln, {ntegrala devine

l f ,
h:
6 - !n.
r:
I ---;
_2t
t2_4
l,U-4
Ztz
dt: - l:al:
J,r-
- t n l,l l ' ll ' r -, -ln"'
t,"
t.
: _ r.a - - - .
6_\/82
E_ln.
b) Trinomui are raddcinrle reale gl dfutincte -2 inlocuirea de uade sau ,+z:(n_z)tr, deci x : $i
d 4
gi z. slntem ln:cazur rrr, 2. se faoe
lrr_
4:
(x _2)t,
rr_4:(x_2yzp
ztr+2
t3- I -8,
e l
(rr _ l)!
tar
\/;i=-E: f,imltele de integrare t, :

,{tunci
tr_l
, t": 11. tf _,
t
: "l-1,, :' lHI-- lHl:,,Fiffi( r t + ' , ( f- ' )

:ln
' : l';.ffi* : I;:u,: Jt* -;i1., _ t -8r

t
'itr-
';
6rz=7i4*'i . \ 3 )
ry)/ntegralele
fr2
b i n o m e sint de forrna:
f f t
frr_
r : Jv F v(a t/ x"' *
*l
b)p' dx'
m'
,
t - t
unde m', n', p' sint numere intregi. presupunem fracliile ireductibile.
n'
n
b'
p
494
iNTEGRAREA
ca funcfia de integrat sE fie,definit5 pe lir, xrf, s" l-p""irimatoiefe *"aliiii' 1) x ) 0 pentru,gSce *.=-L?t, x.r!, dacd-iili;il;;merete ?n . par; sal'.m este aceastdcondilie este echivatiiiti cu ;;;di;i"- -*
Fentru ca integrala si aibi sens, adici pentru
0 _ =x <, / - x , {dacd, de exemplu,m estepar, trebuie ca x*'} 0 qi deoarecetracria E tt este ireductibild, m, esteimpar, deci trebuie ca x )- 0). 2) xt- 0 pentruori:" xzJ, dacd unul din numerele m, Sirr, 1c eciriiate#i;;o;ai;i"*" l%.t, "* este-{ 0 ; aceasticondilieeste 3) ai/F +j ailT A fi fxr, xrl. + b >- 0 pentru orice r E i_xr, xrl,
6acdp estepar.
* b =';0 pentru orice ,r G [rr, xrf, dacra-f,_(0. Vom impune de asemenea condilia 5) a=:0 qi6=20.
DaeE a: 0, integrala devine
(
-n,_ \ h-{ ftn' d/,
urfie
i :Vbf
b,_
gi se carcureazb direct,
deoareee se cunoagte o primitiva tafionalb).
a fuacfiei
.r;,
(sau
e face inlocuXea{i: Dacb b :
! gi se reduce la o iategrali devine
0, integrala
a,. I x'K/.*?l Y Y -"0'

i
'i '-
i',: este-o integrall- de tipul If. Se-face inlocuirea - : Ailnde , adic| t: - mn^p, ! se "?'red.uce J r Ia o integral6 rafilonald. tr coadifiile al, gi b v a s-ar impus pentru a inritura cazurtie deja tratate.
tr unde
Natind o:
# ,
n [ 5 :
?r' - r
] : 1 -
, integraia se scrie
t:f,'**{o*eab)rdx.
INTEGRALE
REDUCTIBILE
LA
INTEGRALE
RATIONALE
495
trei cazari in care integrala binoml se reduce la o ina"*r"rY"r?ldeosebi a) Caz:u'lclnd y este intreg Deoarecefracria ^r : ! este ireductibilr, condilia ca y s6 fie intreg rSvinelaacee ca a|=r??{p.:.-t..No-trnde.: t d , a c d " p :I g i e : _ l dacl.p - -1,.-."iry - ,?, fi irrt"gi"l"- se scrle
52
1:
xo(axe + q"p'a*:(V;4 (nVF * b)"p,d.x :

z!
x1
tn (i/F, ifFlax,
unde R(u, z) este funclie rarionar' de dou, variabile, deci, in acest .o rntegrala este de tipul caz I1. Se'face-inlocurrea \/;:tadtcd.s:tr, unde z este un multiplu comun al numitoril"i gi se reduce la o i"t"gturt- trri""Ji,^l.re b) Cazul clnd "+ I est" intreg. I ln acest caz se face inlocuirea n p, de exemplu r : /nn, l"ipoate !i se carcura.
i6fr4n: ffin/"t:ffinumitorul
I adicdaxe* b - t!, lui y, 9i se reduce la o integraldrafionali, care se
Intr-adevbr, si facem mai intii inlocuirea yb:s, deci.x:"* $ ar:1"-i-,6r.
Notind zt : %?gi e, : d,
t|
integraL a"rri*
Ez
t :
d+l
Ju
r--'
(az* b)td^z : (o, + b)r)d, : I O@, ; .
J R[",{@i + aF,]ar,
z, f
^.
496
INTEGRAREA
fT integrala- oblinutd este de- tipul I. Se face acuminlocuirea i/*+o:t a d i c ia z { b : t }
unde R(zz,a) este o funclie nfionall. de doud variabile
- I este intreg) ;
gi_se r_educe l_ao integrall. ralionaltr care se poate calcula. Aplicarea ' celor douS lnlocuiri succesive x9:zgiazlb:t! este echivalentl cu aplicarea directd. a inlocuirii a x q* b : t y ' . e) Cazul lcind u
P
* T este intreg.
ln acest caz se face inlocuirea

p i--:--:-
\1"*o!u:
V x
f adici
P
a*e+b:t0
F
s a ua x | * b - x e t t ,
ande ! este numitorul lui 'y. Pentru a putea folosi aceasti inlocuire trebuie sd presupunerncd x4 0pentruorice r e lxtr xrl, adicb"0* lxr, xrl.tnlocuirea aceasta ne duce la o integran iagionate, care se poate c-alcula. lntr-adevdr, avem
fi2 *,
.I :
: d.x I x"(axe * - b\r J . J . '

fir
\ x"lxo(a \ ' ' I

N7
bx-s)frdrc:
uude a'a*
I
* a)r,d,x: \ x"'(bxe'{ a)r d.x, I *d+ev(&x-p ;, "*, Py $ 9': -8. Ultima integrall este de tipulprecedent,
t - . -
adicij +
r.
-' a'*
F
este intreg. lntr-adevir:

a'* 1 _ e {
-p
9 v * 1
: _ |
' 'l' t B
( d * 1 ,
. a* I 1s1:--r- f 1 este - intreg, prin ipotezS. Dacd in ultima integrald se faae
inlocuirea bx9'*a.:t!,
INTEGRAIE
REDUCTIBILE
LA
INTEGRALE
RATIONALE
l:lade p este numitorul 1ui 7, se obline o integrald n!ional6,. Dar inlocuirea aceasta inseamni bx-? * a : tl satt nxg { b : x\tb.
observalie. lVratematicianul rus cebigev a d.emonstrat c[ cele -care trei. cazuri expuse mai sussint singurelecazuri in o integrali ti""taipoate reduce ia o integral| rafianall.
E*etnple, l) SE se calculeze integrala
Intecrala se scrie
61 I : \ *
I
_L[ !
.I2
u t " u- t J a " .
und.e e :
lnl6ggilgg
-.A.ici y este intreg. (rntegrala este de tipul IV, l). Se face I : T : 2. ;, ;, * : Ccdeci dz : 6 lE dt. Avem
t:\/*
2
d e c ir , : t / i : I r,p-
r si L:
2
l/aa:2. Atunci - 2' * 1

z
t :
J r
t ) , 6 1 6 d:r 6 ( ' "

J t l
a, :
( 1r ^ l (r -- 2 t,tz : 6 dr : 6 lr _ ltl F _ :_ i | : s _ r2tl-2. ;t * ; I I I t z J r /lr t l\

2) Sb se calculeze integrala to At.-* I 17 v |+vx . { - ;- ( n_ ;t . r : i -r f l)"d2. -=-ctn:l* 1 ln i t9
cu E s t eo i n t e g r a l t r b i n o m a d :-1, - - + l 2 1
I
U:1
o ' T : a
- ' A v e m
ut I
p-
2, lntreg.
Se face schimbarea
I z4 + l: 82 Analiza malematicE,vol. I tr, deci ,t : (ts l){ qi d.x : l}tz(tE _ t)r dl.
498 ' l3 /J - t V "o + I, decir,: Vi;f t:

,
I, f t
INTEGRAREA
Avem l:
: AT, ,,: Vz;;:

r
{,/slatunci
( r ' - i ) - , r ' t 2 t z (t sr ) u d r : , r , " p " _ r ) d r_ [ r J

t ,
- r, (6- ts) dt: 12{:_ +}lrn :,rfg!=_U!, tz t)lv, r 7 t

-f wurezeintegrara f vt--
_ z t/2-) _ s rzd
z {/E;rr-iF u': '. : i -;*-a12x31 r;ra", .l J,

Este o integral5 binom5 cu cl: l * t + " * - 6 * 1 , ' g I 2 t: - 5 ? + 1*6, z t: F:, - - a 9 ",I Y : - . -_1, intreg. -A__-,-, A.vem
-:
Se face irlocuirea :te, de uude
2ts !
xt!s, edicr,r, +
3lAvem r :V r* {.
i"a-
: }tzdt,
Atuncr 2 2
a"ci tt- t, tz: *. 2

I x"]
':
- -J
r
jr
*) ' d * : ( * - . / , u1 l u u " : J * - ' * ' ( r*

J \ t. l
' l
t,
1
"
.tadt: -
! ,,u,: ,.
.
- rs_{/rs:. s2 :Di l:r,, : q l l5l _ S . g 2
nu este definitd ln punctu! I din intervahrl de intlgrare gi este nembrginit6 ln jurui acestur punct. 5) rategrala .integrare A.v e m y \-- T t)- u:v are sens. [ -- lleAltdr ser Funcfia este defiaitd _t ", pe tot intervalul de p:s, r: l ri 3 o+l p + T : 3, intreg. Totugi, :1q se poate aplica
4) rntegrara __ _ i V(Eq'iF
J ,.,
dz nu are sens, deoarece funcfia
":tu,
METODE DE CALCUL
AFROXIMATIV
AL iNTEGRALEI
495
dacd
g ' " '
schimbarea 2rE + pe tot intervalul 6) Integrala r [-2, -l].
aceasta schimbare se poate foiosi numai dacd iatervalul de integrare nu confine afe ser1s, pentru cE {/7 nu afe
rlG
sens
penffrF
$ 7. Metode de colcul oproxlmotiv al integrolei Formula lui Leibniz-Newton poate fi folositl pentrll calcululintegralei unei funcfii.numai atunci cind se cunoatte o primitivia acestei funclii. Or, primitivele se cunoscnumli pentru clteva clase restrinse tle funilii _ elementare. Pentru alte funclii (chiar elementare), cS.roranu 1i se cunosc primitivele sau pentru funclii integrabile care nu au primitive, formula lui Leibniz-Newton nu mai poate fi folosit[. In acest caz ie mulfumim s6 calcu1dm integrala cu aproximafie, prin diferite metode. _ _De exempiu, dac5 se dd funclia prin graficui ei, niei nu se poate pune problema calcuiului exact a1 integralei, deoarece valorile funcliei nu pot fi determinate decit aproximativ, prin misurare. orice problemi de aproximare este indisolubil legat[ de evaluarea erorii comise. Nu are nici un senssi spunem ci am calculat cu aproximalie rraloareaintegralei, daci nu precizdm ci eroarea nu intrece un anumit numir_ -Agadar, ori de cite ori se dr un procedeu de calcui aproximativ al integralei,^trebuie sE se dea in acelagitimp gi un procedeu de ,evaluarea erorii. fn-principiu metodele de calcul aproximativ al integralei unei funclii-f const_au in a-aproxima funcfia/cu o funclie mai simpld g, cireia i se poate calcula ugor integrala gi a 1uaintegrala funcliei 9 in lotul integralei funcliei/. 1. Metodo dreptunghiurilor Aceasti metod5 cons!{ irr a aproxima o func}ie dat[ cu o func]ie in scari (co_nstantipe-interr.'a1e), adic[ in a aproxima giaficul funcliei cu o'linie poligonaiS.cu laturile paralele cu axele. Fie/o funclie integrabild pe un interval la, bl, d o divrzi:une a acestui interval: A.:fro<Xr< Si oa(fl o sum6 integrali
a-l
corespunz5toare acestei diviziuni : ni), 4 -{ (; -( #i+r.
oaU) :l^ft\r){*,*t
Dac5.iurm diviziunea d suficient de fini (adic[ dac[ norma diviziunii este suficient de mici) putem realiza ca suma integrali sL difere oricit de
500
INTEGRAREA
pulin de integrala funcliei /. putem aproxima astfel integrara cu sume integrale, "
- x,). Irwu-:Ttrcst:c,l,
X;a1 fr4 :
b - a
'ft,
Putem sb simplificrm carcurele, luind ceren intervaieparlialeegale intre ele:
'gi luind punctele intermediare la extremitatea din stinRa parliale i E;: n;. Oblinem atunci urmitoarea formuld.'dea intervalelor aproximare:
)I\x)
dx -b--3 U@) + f(*,) + . . . + .f(x^_)J.
Dacb luim punctele intermediare la extremitatea din dreapta a intervalelor parliale:-1r: xrnr, oblittem Lrmito*t"u ioi*"ra de aproximare:
I f(x\ 6x -L--o Lf@r) +
* f(x"-,) + f(b)].
Fiecare din cele doui form_u1e de aproximare se numegteforrntda d,reptunghdwril'or,iar metoda aceasta de aproxim;;" ;i;&;d"i]" r.o,,'"gt" metod,a d,reptunghiotrilor. Justificarea acestei denumiri
f(x)d,x IJ
ti+!
oa(f)i=t,,t, - s,(,fl,
unde s, gi Sa sint sumele Darboux. Evaluarea erorii este dat5. de diferenla sumelorDarboux. ln acest fel putem calcula eroaread,ttpdce am calculat su.ma integrald. Uacd eroarea este mai mare decit cea doritS, va trebui s5.1u5.mmai multe 'puncte de diviziune, s[ calculdm o noui sumi integral[ gi, din nou, eroarea comis5.
Fis. 110
METODE
DE CALCUL
APROXIMATIV
AL INTEGRALE1
501
Acest procedeu nu este satisfbc[tor: este de dorit si gtim de la inceput numdrul n i7 int"rv^lelor diviziunii, necesar pentru a realiza o aproximilie doritS. ln anumite cazuriacestluctu esteposibil, dup6 cum rezult[ din urmStoarea P r o p o zili e. Daei funefia / este derivahilfi ;i daeH derivata sa f +ste mdrginiti, atunci
dx- oa(fl|i.Y, lltt.l n l J I

vnde M'a<r<b
snP lf'(x)1.
lntr-adevEr,
- saU) :i safl)
f:0
- r), ,*t -"ma)@4,
"unde M; qi m6 sint tespectiv marginea superioarl qi marglnea inferioar6 a funcflel / pe latettaluT lx;, z;arl. ' Deoarece compact lr* xt+r7, ea lgi atinge marginile pe / este continud pe intervalul acest interval: existB doul puncte si Sr x';' dtn fx; r;"rr], astfel ca
f(r') : Mi, f{xi') : n1

deci
Apllcincl ti E lx;' t;4tf'
tf(xil - l@'r)l@a, - x;). formula cte;terilor finite, exlst6 ut1 putrct {; cuprins lntre tti gt rj, decl Sa- sa:z
astfel ca
flx) - f(xi) : f'(1t(*i - xi).

Atunci
l"-t s a- s a : l D f t + l t t i lEo
- * i ) @ * r - , r ) Il < I
-. f
- ni) ,r',rr, l(xi- xi)lt@;+t -.f

t::0
u'wr*, - ';)t:
(b-aY M'iL
i:O
1 - '' i l l ' b - a \ 2 ) +^: n2
:n
(b-a\z ' tuI'r : nt
<le unde
b
l l f l 4 a r - "aLf) l- < - 7. l-t

4
M'(b - a\r
502
INTEGRAREA
Astfel, daci dorim ca eroareasb fie mai mici decit ) 0, estesuficient sd. ludm
tx>
deoarece,in acest caz,
M,(b _ a)z
1?,
b I f -.
i t - "
&
| | t(xl dx
: x definfts
*",(rl<..
pe [0, 1]. Avem f'(*): e: I, deci l,t, : i, gi i0-2, este suficient s6 iuXm
b -
Fie ::'T:'',' Pentru
funclia
f(z)
a calcula
integrala
cu doud zecimale exacte, _ M,(b _ a\z n-)a: I00.
2. Metodo tropezelor
{al\x)\x+t
s",
_ x;),
sau 1a extremitatea dreapti a intervalelor parfiale:

{a J\xi1t)\xa+t-
tsrr- \t^.
xt) .
Fiecare din acestesume aprox imeazd, integtararui/. semisuma acestor sume integrale
,":5 ,a#"t
(x;+,_ xt)
METODE
DE CALCUL
APROX1MATIV
AL INTEGRALEI
503
se.afle cuprinseintre sumeleintegrale9i deci aproximeazigi ea integrala lui /: r ypl a* =lf(4 l" i4 -Pentru ,l-ptitl""r"a tre ele
b n-l
-t-'f{xi+') (x+, - xn). 2
calculelor, se iau intervaleie patliale egale inx;+t *r -b - o'
Oblinem astfel urmitoarea formuli l" unro*rrnnr",

b
J-"
4
+ f(b)* 2(f(x,) -" + . . +.f(r,_,))l I p1 a* :L::U@) 2n
numiti form-0il,a trapezelor. Aceasti metodb de aproximare se namegte ru,etoda trapezelor. Justificarea acestei denumiri este ci, daci func! ia f estep ozitia d.,fiecarc termen f@l +J@;+) (*u*, - rr) al sumei S, reprezintt aria unui trape z, ctl 2 in61limea ne+t - xn gi bazelef(*r) Si f(*n*r) (fig. 111). Evaluarea erorii comise prin ,t I aceastl aproximare rcnt7t| din jne- J I galitatea
( d.x- Sol ' l -. srql - so(f), | t Jtt-l ""

* ,, fiind sumele Darbaoux. ln unele cazuri outem determina dinainte numbrul n a1 intervaielor diviziunii, pentru a realiza o aproximalie dorit5, ata cum ren:Jtl, .din urmitoarea ,, Pro p ozi[it. atunci
$:
9 Fi^
LiT 111
Dar,d, f are derivata de ordinul doi /"

b
integrabili,
t(",,
l)r\x)
o#-rrl-
taM"(b-a)3,
t2nz
tLnde M": sup lf"fu)i. a{rdb
544
Fie a S d._( p:( b. Aplicincl
INTEGRAREA
fotmula
de integrare
prin
pirti,
f r@ a, :
\
e
( . j tUl d(* * *r -_ -t o): _ a) /(g)(F rP/(P cti f'@)(.

a
J
avem
a) d*.
rtrpliciacl din nou formt,to A^ :_. o formula de integrare prin pdrfi, obfinem o : 0
J
\t't.lt. - a)dx : { t,ult. _ a.\ 6 / d(z_ u\'-P , :_ * ) ( . f- 1 a\ , )dtf,(x)(x_e)j_

J-'"
g r f *lf"(x)(*-_d\(x_a\t o i f.
d A ^ integrare :-L-, de prin p5rfl
"
, ,,
*tt. _ p)"* _
lAplicdm din nou fotmrrlo formula
Jf,@)k
ultimei
_ p )d x .
integtale
F
I r,r-t, Î
i. l r \ n ) \ . y _p ) d , ( : I ( " _ I B-\ 'd-t 't x \ ') : f ( a ) ( g _ c ) _ ( n r r u r . ; J' J-', Fdcird a J o adied aceste lnlocuiri rcuiri ln-prima la-n*:*^ d egalitate, obfinem
s ^ I f(*) dx : 'f(a)r .. ,.p -
a) -f
F r
I f"(x)(xJ d a\(r * a/\ v , l**- r | -\ . _e) f r\r d! ) \ ,p _
I
l lf(*)ar. ;i
-rG)t-r(P),u - a) -L- 1 lrotu" 2 \ f

, ' ^ 4 J
| t,,r*tr-.
I J \4J14
AtIl
p) at,
de unde
| , r ! l f @ ) a , -l G ) * f f f i \ rp2 _ r) dr_r< "t l.r<i J lf,,{.ltt._ d)(p

l
0 l r
7 r -'<; M" (z - e)(g - x) d,*. I

a P f ^ P
l ( r - d ) ( p- x ) d a : J r f" _
q J
_ _ ")(F c * a x)dx :
-i
I r )tt, "
- d)(B- a) (* -a)zld*:
l - ( * - - g ! , ^ t P - d. ,l .2t; :o
(x3
d)sll0 Il ll"-
METODE
DE CALCUL
APROXIMATIV
AL INTECRALEI
DUD
deci
A
| )"""'
&ulnd a : l b
' l .)^ l tf i l .f ,r .) .o,*"-.- f ( " ) + ,- r ( B t
"*
2-lP-
.l
") l-<
M,,(a-a\3 --lt-.
tt 11 g : xt+t, obfinem
r a dn- fr(') +!@d+') _ *t) @e+, ll ,:u ||

| '-l -t+t
-..
: l D I t o t a * - \ 4 . r Q ) + l @ +( ,) x, -n .t xi) \'*t2 f,i l=, l,
rr&!+'),* :ltiIi r,.,dn -rYi -\xi+t-,ll , "'Jl-' li=61,"!*,"'= D I \ tvl u':ol i,

z_1l*i+1 -
:Dy#s:*Y_e_t
*"fi"i;*lt,rfiil
-,,r --= M"(x;tr-ria_ (x;+, i f ,q t2 I
dorim ca eroarea sd fie mai mici decit e ) 0, este
n >- Y-\-t)' , !
deoarece ^1o11ci,v"!_! < e gi deci
l!^,
*_ :7i,:!'l_]":ti"tta
Peuttu
- sn dx
{e.
f(x):
rr definfts,tpe 10, tl. avern f,(c):2x

cu o eroare mai mic5 d.ecit e : I0_r,
si f,,(r):2,
ludne
rleci
a calcula integrala
- a)s n>_1f M"(b _ -*/z . roo , n. r z V V n ' - '

Astfel, luind ?r:S avem frs:O, *":1
E'
*':
i'
*":
F,'.
nu:lE-'
506
Atunci
INTECRAREA
n 16 f ( x o ) : 0 , f ( x , ) : ! , t U ., , t:!,r, 28.". z _ . , l x B ) : ; rI,@ ) : u , f @ ) : t

qi
s' :
b - d
!l?
[f (xo)+ 2f(*,) + 2f(,") + 2f(*,) + 2f(rn)+ f@u\ :

10125 25' 25' 25',
este
8 5_ ^ o , :1f3 * g * 1g*g_, ^. ll_

Valoarea exacttr a integralei 1 'xzlr ( I \z2dx:;l:;=0,BSBB. d ;""t0 i Avem intr-aclevdr
.J 0
f < 0,01. \ x2dx - Su ry 0,006G
Dace lrrem sd calculEm rricd decit e: l0_4), tudm
valoatea
integtalei
cu 4 zecimale exacte
(cu o eroate mal
n > 1 f z ' r o a :r o 1f z ' r c a , n o . V t z V : :

-. 9_b*etvafie. uoghiurilor. Penttu dreptunghiurilor M e t o d a t r a p e z e l o r n e c e s i t S _c . a l c u l e ' n a i p u f i n e d e c i t m e t o d a d r e p t a realiza o eroare rrrai micd, decit e > 0, trêbriie .b lo5tn prin meto?a
nr-*,
e iar prin metoda trapezelor I
q / z
.,liM"(b_a\T
-
lrzl4,;
a""i j=a "<l/i, ve zelor este mai avaatajoasd decit cea a dreptunghiurilor dacd b _ a ) caz ]inem seama tte faptul cd. ciac6 e < 1, atunci 1. *.,oda trape* e I, deoarece in acest
(b -o)T < (b - a)r.
METODE
DE CAI,CUI
.APROXIMATIV
AL
INTEGRALEI
507
3 . F o r m u l ol u i S i m p s o n
Metoda de aproxirna'e,care conduce 1a formula lui simpson,const[ in a aproximafunitia datl pe u",r-ii"l"i;;";il;;;""* d.egradul in a apro'xima p" anumiteinteivaie cu o parat olr s;ii"Ji;;;ii*i *li *;:r
J
{i1 /.o .funcfie .definiti pe t, , [*,b] Si d,o diviziane a intervalut,ii, / f,ormati din ,2n intervale parliale a.:fr0<xr<xz1...axuf)
I Xz;+t I I Xu+, frz*_t { frzr: b Jr,
"
,/
xj+t -
x; - :b---! 2 t
azt
tzi*y Fig. 112
Ezinz
j :0,
1 , 2 , . , , , 2 n_ 1 .
d , f r z i + t : u "+ h , , f r z i + z : x i 2/t,, : yrr, f(xrt+.) : yzi+L, .f(xrr) -f(xro*r) : !z;+2. Prin punctele (1, !u), (x xryr), (e * zh, y*+r) !.!, bo15 gi numai una, cu axa' pd,ralel E"'ciut, :
Si notSm xzi,:
rrece o para-
Avem
d+2h
!:Axz*BxlC:po{x). p,b)a*: , "r * . .j\ l 1,l d + : zh -,18-,i" - *
\ r''" _
| {l*, * Bx I
c)d,x:(U
: - 2hlAo, Ba C * * l2Aah + Bh + ' 4A s h ,l l. t Scriind ci parabolatrece prin 'cele'trei puncte, obtinem

Jzi: Aq, * Bq. * C,
"
13
lzi+t : A (" I 4, + A @. t h)'t C, lzr+z: A(" * 2h),+ B(" * 2h) + C. scrzind membrucu membruprima ecualie din cereralte doui, obfinern: lza+t - lzt : 2Aah I Bh * Ahr; !z;+z- lzr: 4Aah { 2Bh + 4Ah2.
INTEGRAREA
inmullindprima
ecuafie cu -2
' tr _!zi _
giadunind, rcztlt|.
- 2Ir;+, * lat+z W ,
Sa observim cd lai+t: An' * 2Aa"hi Ahz + Ba * Bh + C : Bk +4AY -!!

3 3
: Aaz * B,y+ C + ZAak * d"e unde

a42h
dx:2hlh,*,+ +l I p,t*l 3 l [
mai sus
h ,.. , 1.. Llza * 4!ri+, * yr+rj"
gi, iniocuind pe,4 cu valoareaoblinuti

d+2h
r !zi*2?';+'*!zt+zl \ Pn@ dx:2h1 ", r ---:l: J LJzi+r g -
Procedind astfei pe fiecareinterval Lxri, xri+zf, obfinem y=1zzi+t , ,-l \-- | p,(*) d* : ! )l f yr, * yu+t.l yr,+rf : H J
xtl
s,H|
-f
flo -l lrn 1-4(yr*
y' -1 ... + !rn*t)* 2(yr*
yn1_... + !r,_rlj-
Aceasti valoare aproximeazi integrala funcliei /

A
+ f(t) + alffu,) * f(x")+ ... * l4,,_,)l * if@)a* =l=-")' {l@)

a
t- 2 lf(x,) -f _f(xu) + . . . * f(x,.-,)lj.
Aceasti formuli de aproximare se numegte forrnula twi simpson. Evaluarea erorii comise prin aceasti aproximare este dati de urmbtoarea ^- _ Iro"po atunei zilie. rlaci / are derivatd de ordinul patru mirginitf,e
- s*i-.S;g, l[nod*
a
ande Mrv :-9ug,l/I"(r)1, iar Seoedc suma din tormula lui Simpson" o(a<D
METODE
I
DE CALCUL
APROXIMATIV
AL INTEGRALEI
50s
SE notBm
frzi:
c'k, c+h
xzi+t:
a, #zi1*
o *
h. Atunci
\ I 61 ax x :3 Lf(a- h) + 4f(c) -f f(c * h)). ;t-; Sd notdm
R ( r:)J / ( ' ) d n - i l f ? - t ) * 4 1 ( o ) * f ( e + t ) 1 ,
c-,
"f'
r-(ft.
Sd remarc6m
cb, dacd F este o primitivd c+t : I f(x)dx
a lui /, avem
F(, + t\ -
F(c -
t)
,!_,
qi derivlnd in raport cu I obtinem c+t
l f ' \ '
I l f 7 l d r lj t Jc_t
F(.: ( F ( c 1 - t-J
t)J':F'(r+t)+F'tc-t;:,f(c +r) +/(a-r)"
Derirind acum funcfia -R(l) in raport cu I obfinem 1 R'(t) : f{c * t) + f(a - t) - : UQ - t} + 4f(c} -f .f(c * r)l iJ t LU'b{t)-f'(a-t)i' adicd
R'(t):
Mai deriv5m
+ t) * f(c- 4l l_l(c ; U'k + ti f'(c r)J. ;f@
o dat6:
: 1 U'O * tI - f'(c - ,)l - | U'V + rj - f'(o - t,t R"(t) " 3 3 * - Z U " @ * t ) * f " ( c - 4 1 : = U ' k + t ) - f ' ( e- t ) l 3 3 *
1'\ tn sfirqit, derivind lncd o datd, obfinem
t
J -
-U"k+.t)|J"Q-t))'-
: R"'(t)
- t)1. t) - f,,,(c t U"'n{

W intervalul fc - t, c .1-ij:
SE aplicdm acum formula cregterilor fteite functiei l"'(t) exlstd un puact [, (c - t, c * t), astfel ca -",F--. ' lt cccl f"'(c * tj - f'(e - tt :Ztfw 2r2 * (ltl
R",lt):_T/,"(J.
510
INTECRAREA
Notincl cu M gi za marginile functiei /rv pe l, - h, a ! hf , avem %-<"frv(r) -< M, d.e unde
- !ru .-. < -T *. - - *.fru (8,) 3 3 ' 3

,adicI 2t' TM-< 2t2 R " ' ( r )- < - - % ,
gl2
otL
o!,
SE obsetvdm ce li"(O) : 0, -R'(0): 0 ti n(0) : 0. Intregdnd ultimele inegalitdfi lntre 0 5i z, obtinern

q i l u
(2tz \;M
0 2u3
f dr\< 1R"'(r)dd--(
J
fztz \-mdt,
e
0 pentruotice0-(%-(li;
0 integrlnd aceste inegalit[]i
2u8 eclic6g M-al?"(zr) --<-
gr4x,
{ntre o qi z' avem 7 ,r, ; 7 zrr, - I z m du, -< I R"(u)d,u.-< 1 ; Mdz J J J J V

24 - - M._( l?'(z) -< 18 24
;rrz lE
pentru 0_( z__(ft.
Integrlnd acum lntte 0 qi h, obfinem
adicd
d", I ;M&.-< ' J | x ' ( a ) d e< - \ - * Jru J18

0 0 0 h6 hE &/-< R(l) -< - - rn.
h ( 24
L f
h ( za
Existd. atunci un punct
il
{r; [, -
h, c -y k],
h6 '" 'tt
astfel ca
n{a): _
adicd c+h f
c-h
sol
(g'''
a I 'f(ry) J
sUk-kJ
a f @ )* f ( c * h ) J :
hu .-,
*.f'"(6';)
sau ,ri+l
[ ,,*t u, J tti
ff
rrw,a i Af(x,r+,) r f(xz;+z\J: ffit"
(8,r.
! t
APLICATIILE
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE
SI FIZICA
511
: I )l
I n-t*'i+s lu-,
t"-' |
- "=
6n
u@,;) * 4f(x,i+,) t J@zi+))
-2t
r--< nffil.rrv(,i) IE #* r"(8,, I-<

(a- o)'
zBSonu
_= - fi
,H
MrY : n .
(b- a)u x[w :

2880 nE
Mrv
(b -
a)6
2880a{
Astfel, dac[ dorim ca eroarea sl fie mai mici sufieient s6 1u5m

'oo
Mrv(b _ a)6
decit e ) 0, este
'
\/
,Bso"
bservaf ie. Pentru a realiza o aproximafie doritb, formula lui Simpsonnecesitd, ln general, calcule mai puline decit formulele precedente.
$ 8. Aplicoliile integrolei in geometrie 9i fizicd l. Ario unei suprofeleplone mdrginitede o curbd* Fie/o ftnclie poziti.adlefintt1 pe un interval la, bl. Graficul funcliei f este situat deasupra axei Ox. sd notdm cu F mu-lfimel punctelor din plan mrrginiti pe axa oxl. graficul AB aI funcliei / gi dreptele fr:6t, i: & parilele t axa Oyt. F : {(x, y)la< t(< b, 0.--{ y_{ f(*)}., Pro-p o^zilia 1. Daed fune!!a / cste integrabilil (in sensul lui Riemann), atunei mulfimea F este mf,surabili (in sensul lui Jordan) gi
b
.q
:(yp1 a*. s(F)

J '
e
fui fa, bl:
Fie d o diviziune'a intervaluEi Fig. t tg Etrl
a,:xo<#1 <...<tti< 1frt+,
5r2
INTEGRAREA
Sd considerim sumele Darboux corespunz5toare acestei diviziuni

fr-l S\ / sa: L ^mi\xi+rj-0
x),
5a:
,t_ l S-r
und.e m; : Agadar inf

r;4242: '.
f,-_o
lWi(xt+L
r-
x;),
f(*),
M;:
srr9
x:4r4x', .
_f@).
mr4 f(x) 4 Me, pentru orice ,r G lxr, xr*rl. rnr(xr*^, xr) rcprezintd. aria dreptunghiului cu baza pe in_ , .Plo9"sul * tervalul. l_x.,xu+rl gi in[l]imea mr. Acest dreptunghiu-este complet coilinut ln mulumea .F. .. .. !"1g n, drepttnghiuri de acest fe1 fotmeazl un poligon p interior mtafimiiF, gi a c6rui arie esteegali cu suma inferioard D-arbdux s(P) :50' rtd .aria unui dreptunghi cu baza pe ,. Acest dreptunghi conginepcrliunia pe axa Ox pe intervaiul lxr, fr,_,j. I formeazd"un poiigon Q extirior niii1 suma superioari Darboux
s(?): s,.
_+ 0. Deoa_ ^Fie (d")ûn sir dediviziuni ale intervalului ta, bl, cu v(;1,,) rece funclia / este integrabil5., avem
b
'0. : so*: 114 ax' ]'11 ;T [

a
cu
s1
poligonul interior gi ^Dacl pentru fiecare diviziune d,o notdm ct p*"air"rri 8^ poligonul exterior oblinut ia mai sus,
PncF*cg,
s(P*) :
deci
san, s(0,) :
b
Sr,,
:,1* s(0,) 1"T : f{4 a*. '(P,) t

RezultS atunci ci mu$imea F este m[surabili gi aria sa s(F) este 'li'(0") egali cu limita comuni a ariilor celor doui giruri de poligoane (p") : { )dx. s ( f ) : \ ! { x",
b
APLICATIILE
iNTEGRALEI
IN
GEOMETRIE
SI FIZICA
513
Obselyalii. t l - Y 1 o p o z l t i 1 r e c i p r o g S .e s t e d e a s e m e n e a a d e v b r a t S : d a C h m u l t i m e a _ F este mdsurabilE (in sensul lui Jorcldn), atuuci funcfia/ este integrabild (in sensul lui Riemann). 2o Graficul funcfiei integrabile f)-0 are arie nuld, cleoarece este confinut in fronl tiera multimii misurabile F, iar frontiera unei mulfimi mdsurabile are arie nuld. 3o Dacd furclia mulfimea / este integrabilS, F': {(x, /) la._< z-_<b, 0<y <"f(z)},
oblinutb dr{r mullimea F scolincl punciele graficului funcfiei l, este de asemenea m6surabil6 - ca diferenld a doud mullimi mbsurabile - gi aria sa est! egald cu aria lui F : b
: \ 7g1ax. s(F',) "" Fie acum f, 9i f, doud. funclii definite pe le, bl astfel incit lr.=< /, : fr@) 4 fr(x) pentru orice x A la, bl. _ - Graficul funcliei /, este situat sub graficul funcliei ,fr. S[ notd.m cu F mullimea pu_nctelor cuprinse intre graficele celor dou5 iunclii gi dreptele
fr:&, X:bi
F : {(x, y) | a< x< b, fr(") < y 4 f,(x)}. P"g p oyi,tip.-_2. - Daci funeliile f, Ei f, sint integrabile,mulfi. mea F este mflsurabili si
b
s(F): I lf,(*) - f,(x)l dx. J

Deoarece funcfiile f, gi .f, sint integrabile, ele sint mirginite. Exist5 deci un num5.r m astfel incit m,=<fr(x) < fr(x) pentru orice r a la, bl. Atunci 0 < f,,(x) - ln < Jr@) - m pentrt orice z a la, bl. Notind k - - l/tr, gt:.f, * k, gz: f, { k, avem 0 -< pr(r) ( gr(r), x a fa, bl.
DacI funcliile fr^Fi|, sint..pozitiva, putem l:ua m:0, deci ft:0 gi . atunci gt : fy gz: fz. Funcliile gr gi g, sint de asemeneaintegrabile. s[ notim cu F' mulfimea punctelor cuprinse intre graficele funcfiilor gr,gr;idreptele K:ct, x:b: F' :
33 -
{(x, y) | a < x<
b, pr(z) { l4
qz@)}.
Analiza matematica, yol. I
574
INTEGRAREA
Muliimea- F' ,s-a, obfinut_ din tnullimea F printr-o translalie paraleli cu axa oy, deci cele doui mullimi sint echivalente; daci una din ele este misurabili, atunci gi cealait6 este misurabild 9i au aceeagiarie.
F i s ,1 1 4 Notind Ft:{(x, y)la< rc<b,0-<y( x<b,0.-<y( qr(*)}, qr(r)},
Fr:{(x, y)la<
mullimile F, gi F, sint m6surabile gi

& l
: s(Fr)
: r|*)a*. s(FJ t,e,@)dr, !

Ui fr, F,:Fz_Fr,
Mullimea F' este ait"r"rr9* mullimilor t, deci F' este mlsurabild gi

b b
- s(F,) : s(F,) : s(F')

b
_ : *: I v,@)a*- J er(r)a I lq,(x) e1(x)]dx

t
k - (f,(x)*k)]d,x: u{*)-f1@)ldx. I u,l*)+ !
APLICATIILE
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE
$I
F]ZICA
515 9i
Rezult[ atunci ci gi mu1limea F este misurabili
s(F): s(F') :
\
a
lf,(x) - fr(x))dx.
Propozilia l este :urtcaz particular aI ptopoziliei 2, Obse rvalie. ca Jr@) : 0 ;i fr: f. Co ro I arull l. Dacd / este integrabili, mu{imea F : {(x, y) | a < x < b, 0-=<y < f(*) sau /(z) --<y---<0} este misurabili qi
b
: s(F)
Si considerlm functiil.
ltttOta*.
| | | rt r\ \lI | - I).
1 ,, ,, . , .\ , I r : t ( l / l + I ) ' J z: ;
Deoarece/ este integrabili, funclia l/l este integrabili gi deci gi funcliile f19i /, sint integrabiie. Avem
I : .f' - fr, lfl :.f, * fr.
tivd defini
Funcliile f, $i .f, se numesc, respectiv, partea pozitivS, gi partea nega-
f'(*)
| - f(x)*daca/(z) a 0 fr(*) : dacdJ@)>- 0. Io
Avem
I (
F:{(x,y)la<x<b,
f',(*)<v4f,(x)\'
deci F este misurabill gi
b b
F i g . 11 5
: | 1141a*. : I rfd4 + f,(x)ldx s(F)

) j
2. Graficul unei funefii integrabile oareeare este o Corolarul mulfime misurabildjcu aria nuli. intr-adevdr, mdsurabile F. graficul funcliei este conlinut in frontiera mullimii
516
INTEGRAREA
, a,'.
" "f,:;*,!' .o:" ;,t ;%:t$:'-T:ffii,t. "'? %) ;i

b
qi-dri. "
u F cupriusi intregra ! ricu
s(F):-
[tou*,
"" deoarece lft : -j. 2" finlncl seama de faptul cd ecuatia graficului funcfiei / este Y:f(x),zela,bl, ada multimii F, m6rginit5 de curba y : I@), axaOz gi dreptele ,t: a, *:
b
b, se scrie adesea
"(O: I tytd,. i
Exemple. t) aU ,",^*i:"1:cd-aria suprafelei cuprinslintre parabolele Cele doub paraboie se intersecteara ! : xz Fi !, : x tr-'poo.t"re (0, 0) gi (I, l). stnt graficete funcgiil'or on.,1"iirj"?l6parabole fr(,4: *rqifr(;;_,1/;definite-_pe [0. r].
s:
, : nt"t f,(r)ld,z : e .+ _ !, l,: I _ ! _ ! d.x f lt,; - x,) g Bilo \lJ o g S

d * ! : r.
2) Sd se gdseascd aiia etipsei 4
prin,url:Fr;;t""lf:*U:*
deci
"r"t
a"
porfiunea deelipsd "t?i-u, "Xl'*si rn primulcadran. din

b , _ y:-!a2_sz, a
; s: I
0
&
r b , _ -!a2-.t2dx.
a
Fig. 116
Fi1. 117
APLICATIILE
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE
SI
FIZICA
517
t1, a:sinfo de undc
T
t,-0,
Si faceminlocuirea x -
asint,decid,x
_ 4cosldlgi0:asin
t":
-. 2
fr
Atunci
_ s:4:
b f -lyl;l=;rsin;t.acost.dt:4ab a J o o
2 V . : 4 a b { cosrrdl I ) J o
t+.+cosziJa,:
:: - 4"b(+ r * 1 sio zt\l': n oo. (2

4 llo
ln cazur cind elipsa este un cerc, a: b: -R, rezurtd, cd suprafala cercurui este ic-R2.
2. Ario unei suprofeteplone mdrginitede o curbd dotd in coordonotepolore in coordonate polare, unde/(O) este o ;erval 1", g]. Fiecirui 0 'la, 0l ii rdonate potare (0, /(0)). Se'rJttra lptele care trec prin origine gi au panF: {(0, p)i a< 0< p, 0a< p< /(0)}.
_.r__l;#;l,?r^r
rrlt
"
B. Daci funefia inregrabiti, arunei / este mut.rimca F
: I [7,1e1ae. s(F)
t t '
s Fie d o diviziune a inter_ valului f", gl : a : 0 0 < 0 r < . . . < 0 r < ( 0r+r
,i ?t, M,, marginile functiei /(0) -00*rj. ' pe intervalulparlial f0r, Pentru fiecare indice i, sb considerim sectorul d.e cerc cu centrul in origine, unghiul la
F i g . 11 8
Dtd
INTEGRAREA
centfu oi*t . 0ngi t.aza mr. Acest sector de cerc este conlinut in mulfimea F 91 arla sa este
| i
", mi(0'+'
0')'
Reuniunea cerotn sectoarede cerc este o mulfime misurabild A, complet conlinutb in mulfimea F, gi cu ana
:5 *?$,*,-oo). ,fe) i
Pentru fiecare indice i si consider-imacum sectorul de cerc cu centrur in origine, unghiul la centru 0n*,.I 0, Fi ;;; l,i;. Aria sa este
* *?F'*' o,)'
Reuniunea cerorn sectoarede cerc de acest fel este o murlime m,surabill, B, care conline mulfimea F, gi cu aria
:) i i * r2 t -u ,*,-oo). s(B '

Ed Sd observbm ci, deoatecerno: inf /(0), avem 0r<0<0r+;
!' * ? :
,si de asemenea
,r<garr*rr"'
inf 1/rfoi
sup t-F'(o). I, m? : or<oabr*r 2astfel incit s(,4)9i s(B) sint egalecu sumereDarbo'x are funcliei k(0) : * fr$),
t ,",llz -" L r,l:F u ^ , m,, ( 9 . * t - 0 J i

J
I
-----
s-,\ 1 1 r,l: F t 2"
,H rMn$'*t-oJ'
S5. luim un gir de diviziuni (d.,) ale intervalului 0. lo, gl, as v(d.,)._+ Deoarece/ este integrabili, de asemeneaintegrabili gi ] ,F, ".,"
ao. lt!. '0,(it')::*t,-(* rl: [ 1 r,ror

| 9 "
APLICATIILE I
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE SI FIZICA
519
Dacd, pentru fiecare d.iviziune d,n,notdm aJ Ar gi B" mullimile misurabile formate, ca mai sus, din sectoare de cercuri, avem
Anc F c B*;
s(A*):'^"(.i f),
deci
g
: sr"(| t'), s(8,)
i j f,tuluu. !11s(A-): lS s(8,):

-oftri-"a F este Rezulti atunci "a sa este ega16cu misurabil[ gi aria limita comuni a aiilor girurilor de mullimi (4,) Si(B"):
: 1 [ i ' f O 't a O. s(F) ' , l d
Fis. 119
Observafie. Deoarece ecua,tia curbei care mdrginegte suprafafa F este p:/(0), aria mu$imii F se scrie adesea
s(F) :
l r
I 02d0. l
;
Ezemptre. 1) Ecualia, in coordonate polare, a cercului
^:
cu centful
in
R este
r--" Aria S a cercului este . I l 2 n --Rrol :
F)
origine
qi
taza
.s:
2n 2ft l f l f : = p r d o : I I R2d0:
2 ) '
0
2 )
'
l o
nR2.
2) Ecuafia
lemniscateir
ln coordonate p2:
polare, este a2cos 2 g. tablou:
Pentru
reprezentarea
-E
lemniscatei
facem urmbtorul
6
tw 1 / 9
6
*a !a
l2
520
Aria unei bucle a lemniscatei 4 P \ P2dp : J
fr I
INTEGRAREA
este n
f az \ c o s 2 9 d p ' :
a2
J _,
2---
14 sin 2 -o ' l Io
a2
Aria lemniscatei este S
a'-
3 . V o l u m u l c o r p u r i l o rd e r o t o t i e . . Fie/o funcfie pozitivl. definit6 pe gn interval la, bl. si consicerdm mullimea F cuprinsbintre curba y :-f(x), axaox gi'ii"pi"r" x : a, x : bi F: {(x,y) | a< n_1 b,0g y < f(x)}. Prin rotirea in jurul axei Ox, aceastl mullime descrie un corp de rotalie .po"".,"*:"a ci. corpuL K este nbscut prin rolatriu : {(. $" : -f(x) in jurul axei Ox. "orn.i'y Fiecare punct (x, f(x)) de pe-curba y :.f(x) descrie un cerc cu centrul pe axa Ox,inpunctul r, gi cir niaf(x). _ P-"._o_pozifia misurabili si l. Daei funcfia/esto integrabil', nulfimea Kcste
b
a(K) :
n ( f,(*\d.*.
-t-
Fie d o diviziune &: \Sa Xo< xt< ... { xt{
a inten'aluld frt+t
la, b)
notim cr lni Si Mo marginile liei / pe intervalul l'xol, xr+rf.
func-
Tml (xt+t -
xo).
Cei n cilindri de acest fei formeazd. o mullime mdsurabil5 ,4, complet conlinutb in K, gi al cbrei volum este
fr-l
Fig. 120
u(A) :\nm!(xo*,
xi).
i f=
APLICATIILE
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE
SI FIZICA
521
fi"
Dreptunghiul clTbaza pe lxr,5;+r] gi inillimea ,41,descrie prin rotaun cilindru crt raza bazei Mr gi indltimea xi+t -'xi. Aria sa este n Ml(x;at - xo).
Cei n cilindri de acest fel formeazS.o mullime misurabile B, care conline corpul K, gi a1 clrei volum este
- x). : a(B) , D"A?(xr+t Si observim ci nrnf;:n rM,: n (inf l@)),:"

"i4"4ri+, ,i4r4ri+,
n-l
inf Jr@);
/:<x<x: | -
(sup .f(*))' : sup " *d4"4'i+r J'@), nfz.
astfeiincit a(A) Si a(B) sint egalecu sumele Darbouxale funclieih: :fn s,(nfr)
n-l
- xi), m\(xi+,
- xt).
So(r,f'):D"M\(x+r
i:0
Sd ludm u.n gir (Q,ae diviziuni a1e intervalului la, bl ut v(d*) _"0. Deoarece/esteintegrabilS, funclia n/2 este de"asemenea integrabile';i
b
l*'0,@f')
: tT to,,(l'l1:
nf2(x)dx 5
t"u Angi B' mullimile mdsu-
Dac[ pentru fiecare divizi:une d,nt rabile formite ca mai sus, din"ilinari,tllr?fr
A*cKcB*
; i b
: r_* a(8,) : o(o") ax. ]r-T " tf,@)

a
Rezu1t5" atunci ci mullimea K este mdsurabili, iar vorumul siu este egal cu limita comund a volumelor celor doui giruri de murlimi (A,) si (8,)
b
u(K\:
n\ f,(*\ d.*. Ja
522
Observatii. lo Condilia
INTEGRAREA
ca funcfial nu estepozitivl, "*r.rJ y:}ir},'itr: ff"i"{ b t
sd fie pozitivdnu este c t
l/(z) f descriu nr* .ji""i1,jtu;.ll*1.""::
v(n:ltnora,:fr,@)a*. *,'-:1:i1&j"::'""i""'""Tf,,'Jiiu"'ir'?j3r?,",i v: f(x) are 3o DacE/ este inregradle, L.pJ?i-i?s"ot -ffi:r,i3H,J;;fif"rcurbei din
rotalia mutlimii
in jnrul axei ox.,, este
de asemenea o ioullim"
"#;"*:,,:;;-:fi--.i mdsurabili *"

E
i."r"gi
b
volum ca ,i
::i:ilu"
n"..on,","!a _ raterald . s,
If.
u(K,) :,frat un.

4o Deoarece ecuatia curbei volumul corpului care cld nagtere corpului I( este
1{ se scrie adesea
y : f(r),
b
u(r{):nlfa,.
fie Fie acum Qi frdoud funclii poritlrr" pe 16, D], astfel ca "f, l, -< /r, gi b, .fr.(x) { y_< "tr(x)}.
=4, fi:[.
".n.&1t,1?, fii: f"?"'ijd" ilifl ",f;
i u 2' Daei L gi /, sint integrabile, m,IgimeaK este -e*Jntir?puro'i f

b
u ( K ) : " I r m o_ f i @ )c l ,x.
jurul axei Ox a'maqlmllor
intr-adevir, ,i.Tl.,T
cu K1 gi -K, corpurilendscuteprin rotirea in
Fr:{(x, y)la< x<b,0_<y _<-fr,(x)} Fr:{(x, y)la< x<b,0_<y 4fr(x)}. Mullimile K, gi K, sint mb.surabile si
b
a(Kr):
a*, "\1i1*S J"

''
a(K,):
rE\J A\x) dx. r,

I . d t \ <
APLiCATIILE
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE Si FIZICA
523
5;
Avem O : Fz.- Fr-l;i : F., . Kr, d.eciK este o mullime m5su- ca diferen!5. a doulF mulfimi rab175" miiuratite i qi
b
a(K): a(K,)_ a(K,):

Exemple.
"\rfil4
;
_ Ji@)ld,x.
a4
cercului
y:
I) Sfera cu centrul in origine gi raza Rlpoate fi oblinut5 prin rotirea semi{n, - x,, - R.-( /--( R in jurul axei Or. Volumul u al sferei este deci R R
,:
* | lz dx : znl6, - *2) d x : z n [ n , *- 4 l l ^ :
lo
d
: 2 r (I R 8 _R i3 ) \: r , 4 R..
s/lo
2) Curba ! :
elipsoid de revolufie.
b - 1/7 "Voto-.rt
xz, -4:(
z-<
a d6 nagtere, prin rotirea ln jurul este :
axei Oz, unui
a al elipsoidului P h : ( a }J A 0
,:
r
-
e \ yzdx :2'\
a
xz)
dx:2r*(*.-f)l;:
:2n!(--il:4tta2b.
4 . L u n g i m id e q r c e in capitolul referitor 1a studiul curbelor se va da definilia curbelor rectificabile ;i a lungimii acestor curbe. ln acest capitol vom defini rungimea unor curbe particulare care sint grafice de funcfii. Graficul unei funclii continuef se l'/t nt ! numegte cwrbd. continud sau mai simplu, cwrbd.. Ecualia curbei este
y : f(x).
Graficul unei funclii / cu d.eriaatd. continwd se numegte cwrbd, netedd. FIe f o funclie cr deriuatd.continwd f,, definitd, pe un interval fa, bf, gi fie C curba y:.f(x),a<x<b.
a't Fig.
rtri
121
524
INTEGRAREA
I-,ungimeal(C) a curbei C se definegte prin egalitatea:
: ( lTlj\fi I,rc\
;
d,x.
Justificarea acestei definilii este urmd.toarea: Si luim pe curba C mai multe puncte, in ordine, de la 24.spre B: A _ M o , M t , . . . , M i ,M i + L , . . . ,M n : B .
cu virfurile pe curbr^.
Unind acestepuncte in ordinea indicatd, w4' i! se vu*trs obline o u rrrrr linie poligonalS. P,
, _ . 41"g".ea punctelor Mn rcvtnela alegereaunei dtvizitni d a intervalului la,-bl:

&:fro<Xt< astfel incit coordonatele punctului Mn sint (xo,.f@o)). este
I,ungimea segmentului MnM,*,
l(MiMi+I) : l si aplicim funcfiei/teorema cre;terilor - finite pe *revr inte.,'alul v lxn, xo*rl: existi un punct 4nA Lir, rr*r], astfel incit .f@,+r) - f(x) : f'(ei)@n+, - xr). Atunci l(MiMi+r) : l :
: l/Ta74,) (ro*, - x).

Procedind astfer pe fiecare intervar parfiar, deducem cd lungimea liniei poligonale P este :
l(P) : \!T+|Tq /_J

i-1
fr_l
- nt), (xo+t
: \/T +7'r@, deci h(Eo)
unde punctele interme diarc lo sint acelea oblinute prin aplicarea teorernei creqterilor finite. Si observim cd, dacd noiim t (*) : ,/l-TfW,;;;
t(P) :DnG)
- xr). (xr+,.
APLICATI]LE
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE
$I
FIZICA
525
I,ungimea l(P) a liniei poligonale este deci egali cu o sum5. integrall a f,ancliei h: oo(h):Dh(|,)
i.0
fr-l
(ni+, -
x;).
Fie (d") un gir de diviziuni ale intervaiului la, bl, cu v(d") - 0. Deoarece/'este continuS, funclia h: \l-l +f'2 este d.e asemeneacontinu5., deci integrabili. Atunci
: tu oo,(h)
U' : tll I f ''(x)dr' J',(*) J

6
Daci pentru fiecare d.iviziune do notdm cu Po linia poligonal5 corespanzltoate, avem
n4Q
Iim t(P*): \dT aja@ ax.

J
&
- observdm ci, pe misurb ce diviziunea d este mai fin[, cu intervale parfiale_mai-multe9i mai mici, linia poligonal6 corespunzltoare p are laturi mai multe gi mai mici, deci se apropie, ca form[, din ce in ce mai mult de curba C. Este deci natural s[. luiT' drept lungime a curbei C un n:umful(C), de care lungimea liniilor poligonale s[ se apropie din ce in ce mai mult'pe mdsuri ce diviziunea este mai fin6. IJn asemenea numdr esteintegrala funcliei h,: 1lt a Ja. De aceea se ia, prin definifie,
b
t(C):JVt+f'z(x)dx.
n..--,-9b,:,.t1 tungrmrl tor, ^,r,.,ii,, 1. DuqE r" l da definilia generali a curbelor rectificabile "" va tezulta ca o teorem5. egalitatea precedentd 2o Deoarece ecuafia curbei c este y : f(x), lungimea curbei c se scrie aclesea gi a
r ._ ,(c):\lr +y',d*. ;
Exemplu. 2ttR. . este Dcuafia unui sfert de cetc, din semiplanul S5, vetific[m cu acea^stl formulb cd lungimea cetculul xz * !2: R2 este
superior,
D
cuprins lntre
D
cele dou6 bisectoare
y :1/F--x",
- -lI--(
y2
r-_(--=
y2
526
Ave&
INTEGRAREA
v':ti l/Rz-az
7+y'2:7+
* Rz_rz
R'
R2-22
deci, notlncl cu Z lungimea cercului, avem
;+z :
i? 1,1 z
I J {r47u*& Yz
li
l
\-*a": J*YR2-*z
li
: Rarcsin; : R{arcsin{_ R-( t+a +- I[j J : ' n a:, - .|' -R +)l : y 2 ",",io \ (_ -Tz \ \/it)
de unde L:4 . ftE
I
- il 2
2tt R.
;f"""fr"r"i1$1'":,"""?t"o#,:.t"""tt;i "';;,;i;ffi::
Observatii. lo.Funcfia I/n_ r , n u e s t e d e r i v a b i l di n p u n c t e l e_ r R jurul acestor puncte, derivata 9i rR; in este nemirginite._n"j.""", nu se poite calcula cu ajutorur formulei precedente lungimea semicercului _ *2, _R=( /__( -R. pentru I :7 acest ^ mo", tiv s-a recurs la carculul lungimii unui R--Rl sfert de cerc, d.eoarecepe intervalur I Pe.lntervarurl-f 2Jf"""1i" l / R r - r , a t ed e t i a a t d r. ontinud" o n l o n u uAceastd ^"": * : : : : * . . " , " precaulie va fi de pdsos dupa tegralele generalizate. ce se vor defini in2o Exemplul orecedent constituie o verificare a formulei de calcul pentru cercului. prin aclestexlmpru o" lunqimea a"-oo"ti""#""e lungimea cercurui este 2nR, deoarece "u in
i funcliile..trigonometrice) intr_un
num'irul ,, ;;;;;i a""rr"itr" a presupus cu_

mod care
s6 exemplul pr. ::?,ffi:11.",, ""a"J#fr:, "oil a poligonald p lnscdsi in curba C. intr_ade_ -d; iviziur:e ma-i fin5, d.,, avem /(.e) __<itt. Ljate dup5 finefe, girul (l(p")i este!i "i"*iato,
5. Suprofefe dg rotofie . . tn capitolul relativ la studiul suprafeleror in spafiu, se va da definilia aflel acestor suprafele ln acest capitor vom defini aria unei suprafete niscute prin rotirea unei cttrbe meteda in jurul axei Ox.----
APLICATIILE
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE
SI FIZICA
527
Fie / o funclie pozitivl ct deriaatd, continud. pe un interval La, bl. Graficul C al acesteifunclii este o curb5. neted6. Prin rotirea curbei in-jurul axeiôx, ia nagtere o suprafali de rotalie s. Aria o(S) a acestei suprafele se definegte prin egaiitatea
: o(s)
lf
ajo@ ax. I"*rOrr/T
!l
I
Justificarea acestei definilii este urmdtoarea: Fie d odiviziune a intervalului b l : la,

a,:Xo1x1 {
Fig. 122
mati din mai multe trunchiuri de con. ._ rntervaluhsi lxr, &+rl lt corespunde trunchiul de con cu razele cercurrlor. de bazS;fJx) gi f(*r*r) gi generatoarea l(Mr, Mr*r). Aria laterali a acestui trunchi de con este deci ---.-.-,-*-:-:-:!J! -) rt/ ZnlJ't. tJ@t!-I(M,M : ,.\ znf|di!@.! !,*r) zrc--' -.f@o)lr: (xi+r-xi)'lif (xi+r) , , 2
rn,@l#@t/,T,,G)
_ x), (x;+,
unde am aplicat teorema cregterilor finite / pe intervaiul lxa, x;p-7, E6a lx, xr*rl. Aria suprafelei E este
o(E): f 2nf@)+J@,+,) +7|,0!)(x;+t_ x,). \n E o 2 '

ln membrul drept putem face s[ apari suma integrall
n-l
:DrG)@o*, - xt) oa(h)
INTEGRAREA
a funcfiei k(x) : 2rf(x) l-l +jd6,
anume
o : o(h)
* x,). Er*Or,, \/T-T116 (xo+,

ittnea d.suficient de fini, putem rcaliza : de micd. fugltia / este continu4 pe intervalul rui pe acest_interv"if iorrrarului e >0 ) > 0: astfel incit, oii"rr* ar fi punc_ I < B, sd. avem
2il(c)(b- a) unde /(C) este lungimea curbei C. Fie .atunci d. o diviziujfte cu rrld) r: *", ( 8, deci frr+r- ri ( fiecare;, gi cu atit mai mult
deci
- .f(*,,)I I"f@')
I pentru
E;-x;{8,
frr+r-;(g,
IfG) - J@)t
t!\x+t)-JG)l<
gi
| il^. \ ./-,
2nt(C)(b_ a) 2nt(c)(b - a)
"
- 2f(8,) lf(x) +'f@n*') | < If@) - f,n) | * rf(x,*,1 - f(E) I <

nt(c) (b _ a)
observind ca lTaj6
I n-l
: t(It[;M,*,)g l(c), avem
d\( Z: )l ll i " ( x ) - ow ,, _ 2f( 8,) lr /T+Td6( *,+ ,_ r ,) i < IeELI@) *.f( x,+ ,) H l _<& r I.t@) I .f(xn+)_ 2f (8,) _ tt/tl7a6@;+t x) { n-l = -'. f -----: :*,E; ,.g rp:1t-at'(c)(xn*,- xn) (nt+,_ ,c) :
:*(b a): s.
Sd ludm @,) de diviziuni ate intervatului \-\d")- 0. Sd notdm. ""uT cu :l ), t, suprafata fa, bl, cu oe -rotafie formati d,n trunchiuri de con, corespunzdt o"r"-&iiirii"!iiri.. Din cele de mai sus rezulti, cb lim fo(E) _ oa,(h)l :0,
APTICATIILE
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE $I
FIZICA
525
deoarece,pentru fiecare e > 0, existi un numEr N(e) astfel ca pentru n )> N(e) sd avem v(d.")18(e) ;i deci l"()") o o , ( h l)( t, e. Jn este continui, deci inte_ Pe de aTtL parte, funcfia h : Zv71\ grabil5, gi deci
b 6
timoa,(k) :
Atunci deci
a o(Eo) :
\r(r)
dx : 2n ltt_l !f+ir@ a
6d*(h)l *
b
a_.
["(X") -
oo,(h),
,l13 "p")
pe m'suri
::*
: z,c oa,(h) t/lTTd6 a*. Jf@)

a
3:'::#3:iJi;,"i,ff "f"",ff i#i*sresteintegrarai",".ti*-?:i;'iffi

b
ce diviziunea d este mai fin', linia poligonard se apropie J" c, e;;i.;;;fil;=E "svL@Layd se apropie din ce in ce mai mu1t, ca formd, h"1"p*t.f; ""ir" s. Este deci nat.oraTs5 luim ca arie a s'prafefei s un numdr o(s), cle care aria o(x) si se apropie din ce r; iel"r. ce diviziunea "";;i;;l;?"
din cein cemaimu1t, caf;;il,
: znl11x7lT o(s) +jd@ dx.

: :*"n.3Ji,?J#H'";t " ' generalr a ariei unei suprarele rn spafiu, ",?,tit;:";:,1l1:tt-!ia 2" Dac6. funcfia / nu este pozitivd, atunci
b
o(s): !,1 ttAl t 1/T-yy,14 a*. [ ;

lntr-adevdr' in acest caz' tazele bazelot tt'nchiurui de con constfuit pe intervarut Lxr, xr+,1 slnt I f(x;)lsi lf(A+r) l. Se atege ioo",tiu h(x) : lf(x)l VI +-f,r4!)qiseprocedeaz5 ca mai sus, 3" Deoarece ecuafia curbei care dd uaqtere suprafefei S este y : f(n). aria suprafefei S se scrie adesea b r
o(s: ) !n ltytlr
+ y"ar.
34
Analiza mateEaticd, yol. I
530 6. Centre de greutote
INTEGRAREA
Dupd. cum se gtie din fizicd., centrur de greutate ar unor corpuri simpre se poate determina ugor. Daci un corp o a" .i-"tri", centrur de greutate se aflS pe aceasti axb. "t" "ie Dac,. se di un sistem den corptri, care au centrele de greutate cu coordonatele respectiv (xr, yr, z1),(x2,!2, zz), ,.., (xo, !n, zn), in raport cu un sistem de axe de coordonate, gi masele respectiv
mL' my '''' ??lnt
atunci coordonateTe (xn, yc, zc) ale centrului cle greutate sint date de egalitSli1e:
xe : E *;m, -;-;-,
4 1ft; 7
!5
|ti*.t
a -
lz;mi
: _ .
4 *;' t
E*,
i
Dacd cele n corptri sint omogene.gi au aceea;idensitatep, atunci masele nt proporlioli le cu voluli erer[r,- m, :j;atete fo1 f ;;;, ];;;;;; centr ului de greutate sint date de egalitifile:
Ex.taa hG : =l:a,
Zrui
7
Zy&t
Yc \'* A"
t
Zzp,t
' zG : -I-' Lad
i
Dac', in p1us.cere n corprrriau formi. de plici.planesau sint f iforme, masele sint proiporiionale ;"-riii; il, J' ur,,respectiv cu lungimiie, nr, :ft|.; i-n acest caz formuleleprecedente &evin:
x"-Z*tsi-
"
_Zz;s; u^:2@ o -5t' 'o Es; -" xs; ' respectiv
* ê*
Z*rlo ^, _Zyrt;
. _ZziI; zh-''/c: ,1 ' '":#'
Fig. 123
Ne propunem acum si definim centrul de greutate al unei suorafete plane mdrginite de o linie 6urbd. FieJ o-funcfie continu5 pe un rnterval la, bl. Si considerE"mfisu_ raabBA.mdrginit5 de axa Ox, crtiba y : J@) (graficul funclieifl ;i dreptele
APLICATIILE
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE SI FIZICA
531
fr :
a, fr :
b. Fie d o diviziune a intervalulai fa, bl; in fiecare interval la mijlocul intervalului
parlial lx., x;ar) s5.alegem punctul Eo:Wfl
gi s[ construim dreptunghiul cu baza pe intervalrr fxn, x+r) si inll]imea
f(En). centrul de greutateal dreptunghiului este ,iar ariasa [En,] frc,,1)

este s, : JGn) (xn*, - rn). Pentru sistemul format din cele z dreptunghiuri corespunzdtoare diviziunii d, coordonatele centrului de greutate sint: *(d) : }E;JG;)@*, - ,r)
I 2; f'G)Qtt+, xi)
, !(d) : 2f (*)@t+',- rr)
2.f(t)@;+,* xi
observim c5. la numitor se afli o suml integrard,a funcliei f(x), iar 1a numbrdtor se afld. respectiv sumele integrale ale funcliilor xf(x) gi I ;-f'(x). Daci luEm un gir (d,) de divizirtni ct v(d*) *0, ;irurile de sume
b b b
integraletind respectivcitre integralele a*, .fO a*, lflO | | |fr{*)d.r, 9i

deci girurile x(d*) gi i@,) tind respectiv cdtre
P
fapoartele
\
*G a
xJ@) dx
-f,-'
P
!e
\f(x)dx
Prin definilie (*", yn) este centrul greutate al figurii abBA.

Exen+plw. Se tl5 figura gi dreapta 2( :1 trul ile (fi$.125). Deoarece figura Rdmine
de
mbrginitd de parabola yz : x Se cere centrul sdu de greutate. are axa Ox ca ax5 de simetrie, cen-
greutate se a{16 pe aceastd ax6, deci le - 0. de calculat x5. Dac6. notdm cu S, gi S, adile celor cloud pdrli ale figurii, separate de axa Ox, gi ct xr, x, abscisele centrelor lor de greutate, avem S, : Sr,.v, : xz gi
xrS, I
x"S,
zrSl f
z1S1
sr*s,
sr*s,
F i s . 124
532
INTEGRAREA
lxl/ xdx J 0
1
P
\1/ x d*
0
.-
.,
f t *2 lt -1 : -2" I x t / V a x : \ r - d x : 5 l| o: 5 5 | ) o u o 9
1 e
1
r
o
r
u
r
o
*2 lt
lyia*:lr"dx:t I
| :-:-; 3 3 l o 3
g
2
J f ^ : " O
x .
,
c
7. Lucrul meccnic Dacd un corp se deplaseaz[ rectiliniu, pe.distanfa d' sub t"til":l 1-1"^t mecaruc forle constante F;difijaG de-a lungul direcliei de d.e_plasare,.lucful airi""la d."esteeg"i cu produsul Fd' dintre for!6;i ;;;i;""tâ;ilt+i'r-p'" deplasare. ^xeiox, s[ considerlm acum un mobil care se deplaseazl de-a lungu] gi care axeiOx, unei f.orleF(x), dirijatl de-alungul d"tît^-|i"t ""ri"""a
-comt'in'kd piopui'"m r. Ne de r"""ri" "J" "-ttl;fr"ulr:triii1"l:?riTpi

Y.
-T-a
ai
Et+r
delaalab. Si luim a intervaluhi t d,:a: xsl h 1 x t + tI
o divizi:une la, bl fir ... K*:
d'
Fis' 125
b'
si conin fiecare interval PatJial lxr, x,-,1 sd.alegem un Punct f, 9i etectuat lucrul produs reprezint[ A;Gt xt): sider[m prod.usulF(1,) (ryr+,F(10). pe interialtl lxr, r;,.1] de o for!6 constairti, egal[ cu
APLICATIILE
INTEGRALEI
IN
GEOMETRIE
SI
FIZTCA
533
Suma
n-l
Dr(q')(,,;, - xi)
reprezinti lucrul mecanic toJf -"f""toat de diferite forle const anteF(lr) pe intervalele corespunzdtoare lxr, xr*rl. Suma precedenti este o sumi integralE a fvncliei F(x). fntuitiv, ne d[m seama ugor ci luind diviziuni din ce in ce mai fine, cu intervalele parliale din ce in ce mai mici, variafia tor[ei F(x) intr-un asemenea interval parlial este din ce in ce mai mic5, iar forla variabild F(r) diferd din ce in ce mai pufin, pe un interval pafiial lxr, xr*rf, de forla constant[ F(10). Dar, pe misurb ce luim diviziuni mai fine, lucrul mecanic
n-l
E'G)@o*t
v
- x;)'
efectuat de forlele constante F(En),se apropie din ce in ee mai mult de integrala funcliei f(x):
J a
dx. I F(x\ "
De aceea, prin definilie, lucrul mecanic Z etectua/ de forla F(x) pe intervalul la, bf se definegte prin egalitatea
T f
I F(x\ dx.
a
E*empltt,. Un corp este aFil' 126 tras de un r-esort, fixat du un capdt intr-un punct O, cu o for!5 proporlionalS cu distanfa de la pozifia corpului la punctul O. SE se afie lucrul necanic cincl corpul se deplaseazb de la b la a (fig. 126). Avem F(x_): - hx, unde i > 0 este un coeficient d.e proporfionalitate.Amluat forfa cu semnul -, deoarece ea este dirijath ln sensul negativ al axei Ox. Lvem:
L :
f
-t
o
lF(z)dx
f
J
lkxdx
b
xzt
h ^ |
2lo
2'
^ ( b 2-
a2).
Copitolul Vltl
FUNCIil DEMAI MULTE VARIABILE
R" $ 1. Spoliile
1 . S p o l i u lc u n d i m e n s i u n i Notim cu R" produsuTcartezian a n mtfllimi egalecu dreaptareal5 R,(neN):
R":RX-Rx...xR. -nuo'r_. Mullimea R" este formatb din toate grupele oy'donate posibile de (xr, Kz, ..., x*).rJnelementri-,ifpiliilili'u^ :,no^:t?.:eale fi notat cu o stnguri .itet'"
x: (xr, fr2, . . ., x). i.n caznl cind. : n l, mulfimea Rr este dreapta Pentru n : 2, R2 este inullimea perechiioi reali R. d" *_"r" reale (xr, xr), sau m-ullimea punctelor din plai. urn aceastd. se numegte spaliul cu dou' dimensiuni. punctele din planul R2 vor "1":?,R2 fi notate adeseaii,-ir,'iit; il?;;j. Totdeauna va reieqi din text daci prin (x, yt i"l"'i"r;ge un punct din plan sau un intervar de pe dreaptd. este.mulfimea grupelor ordonate de trei numere rnctelor din spafiu. Din aceasti canzE"R, s" nrrmesi. 'r), r. runctele din spaliu vor fi notate adesea (*, y, ;iy"Ut" spaliul cu z dimensiuni, iar elementele fr :
x:(xr, xz,...,xo) este un punct din R:-{:-rr: .,., fr.o_se numesccoord,onqtele sat proiecliile punctului x; xreste prima coordonat8 (sau proiec,tiape prima axd), xreste a doua coordonatd (sau proieclia pe ,'oorr" axa) etc.
SPATIILE R"
corespundi fiecirui punct :. !.*) din Rn, cooido truT a . a" otairi ;,, ff"-l,.i ;7 ;;; ri;' ;"5 #ft ;'r-fr;;";':; " noteazi" cu prr: "' " P | t ( f r r f r 2 , . . . f, r r ): x r , p r r ( x r , x z.,. . , f r n ) : f r z ,. , . , p r * ( x r , f r z . ,. . , f r r ) : r r .
Functia (x,. xr,
.,
frn, care face sI
2. Structurode spoliu vectoriql pe R" Pe spafiul R" se pot defini o parte din structurile de pe.dreapti 9i -o"rlnl 3og*9 structura algebrici gi structuri topologicE._s" poaie g1o struc_ turd de ordine, dar nu este utili pentrir stildiur caie uim"a"a. tncepem cu structura algebrici. T) A d,t,n&rya^,Fie f r : ( x r ,f i z ,. . , , x * ) g i y : ( y r , ! 2 ,. . . . , y * ) d " o a d , puncte din R". se definepte suma-n + y aceltor pd,"i;'astfel : " xi!:(xr*lu xz|-yr,..., frn*y*).
ofo1n.
A aduna punctele x gi y revine la a le ad.una coordonatele d.eacerasi
x :
...,0) carearetoate coordonatele nulesenumegte ^.,r-.,""r":^:t!9..=J9,0, orxgxne& spaliuluiR,. P u n c t u-l x : (-rr,-%r,...,_xo) senume;te opwsw plu n c t u l u i
(xr, xz,.. ., xo), se verificS. imediat urm5toarele proprietrli ale adunirii: 1) x* ! : y * x; 2)(x*y)Iz:xi(y*z); 3 )x * 0 : x l 4)x*(-x):0.
Agadar, R, este grup comwtatia pentrr aceastdadunare. pentru orice numar ccR jn,noul!,ire0t. cu scalari. ^. ^-,Itl 91 orlce punct x : (xt x2, . . ., xn) din R" se definegteprodusr,:,| (sut-x"j astfel: "x d.x:(axr, dxz, ..., efrr). A inmulli.pe .r cu a revine la a inmurli toate coordonatele lui r cu a. Se verificd imediat urmdtoarele proprietdli: 5) a(x * y) : a.x f uy; 6) (o* P)x: ax I Bx; 7) a(px) : (ap)x; B ) 1 . n : x .
536
FUNCTIi
DE MAI
MULTE VARIABILE
Agadar, R" este_un spaliu aectorialpentru operaliiie fr + y;i ocr. De aceea punctelex" din R" semai numescsiuictori,iut iooiio"" terexr, x2, . . . ,frn se mai numesc concponentele aectorul,ri i : (ir,,'';;,' ::::;;:" Numerele reale a iau in acest caz numele de scarari, iar produsul ar senume;te frodwsul cwscal,ari. III) f n?ncrtlirea vectorilor.- Fiie fr:(xr, rz, ..., fr*) gi (!"!7,.... ., t,) doulpuncte ai" n'. s".a"ri""gtJ |puncte .: *"f,,i!r, .ryal acestor astfel: x!: (xryt, xzrz, ..., frnro).
inmulli punctele x Fi revine 1aa le inmulfi ! coordonateiede acelagi ordirr.A Punctul : (1, l, ...,1) esteelementneutru pentru inmulfire. Dacd. " ', rr-:0, rz=:0, ..., xn=l 0, atuncipunctul y: l!, I ,. "'xu 1 l) ; ; ; " txr rz' i n v e r s u l p u n c t ux lu ixr,%2,...,fr*). :( Se verifici.imediat urmitoarele proprietili:
9) x(yz) : (xy)z; 70) xy : yn; 1l) x(y + z) : x! I xz; 12) a(xy): (ax)y: x(dy).
Agadar R, este o algebrd. pentru operaliile x * y, ax ;r xy. ln cele ce urmeazl va interesa mai murt structul-a de spaliu vectorial pe R' gi mai pulin cea de algebr5.
Pentru exemDrificare, s6 ar'tdm la ce revine adunarea, inmulfirea qi irmutlirea cu scalari in cazul spal-iilor rRr qi Rz. ln spafiul Rr : R, erementere sint numere. Adunarea x r y Ei irmuilirea e,y se reduc tu^ gi.intnurlire.a obignuitd a numereror x qi y, iar pr"auJur'"o .carari e.v se reduce, de "-ly:u*u asemenea, la inmultirea obignuitd a numerelor u si tt.
Fis. 127
F i s ' 128
SPATIILE RZ
537
x ! y este a7
puncte d'in n2' punctul y 7 Uu .1,),;1nt goue Dacb x : (xr, 1r)'ri trei virfuri it o' x si la ittlt"utt" patrulea virf al paralerog'J*ioi "ii '
Dacbseiclentificdpunctulr'cuvectoruls5udepoziliex'coorclonatelex'Sit' '' Aceast6 identificare justilicb clenumitea
de
de adunare a dupb regula paralelogtamului' n fizicl' pbstrincl ilicatea cu lal a lungimii vectorului' nsuldacb a < u'
jl..t;,1'";; ;l n"?:; : G,,'",j ;;; ?' ;ul'

m xnen-lrn'
L : L
din /?r, atunci y: frftl xrer* ...*
Asadar,oricevectotresteocombinalieliniarlavectorilordi:nbaz6,coeficienlii lui r' + + + comt ina[iei liniare fiind coordonatele j' h'Un vector a3 se mai noteazb tespectiv i" a2' P1' OTU fi3, vectorii yt In spaliul {t;, y, z) se sctie atunci tt i' + tr J + z R'
\ l colqr 3. Produsus
dat de egalitatea
(*ly) : xJt*
xzlz* "'
+ x * ! o: f i * t l ' ' coofdonatelorde

+ + sal7x ' l'
tu
acelagiordinalevectorilor x;r y' c17< x' y ) Produsul scalarsemai noteazL' adesea'
produsul scalar (xly) este deci surna prorl".;;,
observagii.lolnspaliulRl,prociusulscalarcoincidecuprodusulobignuit: (xly):"xy' arclefinit\nfizicb' s p a l i u l R z 9 i R 3 , p r o d - u s u l * ^ l ^ t ! : , ) ! ) c o i n c i d e c u p t o d u s u l - s c a l de cei doi vectofi' cu qi anume prod.usul lungimllor'vectorilor "osinrlJoi-l1"gttiuluiformat
insugi este Produsul sc alar aI vectorului r cu e1
( * l x ) : x ? *x e +. . . * x 7 : k * r '
538
FUNCTII
DE MAI
MULTE
VARIABILB
Se observi cE (x I n) > O. Avem (0 0) : 0; reciproc, I d.acl, (x I x):0, a t u n c i f x 1 : 0 , d . e cri , : 0 p e n t r u i : 1 , 2 , . . . , n , a d i c |* : ( 0 , 0 , . . . , 0 ) . Propriet5lile produsului scalar sint urmitoarele: l) (x I x) >- 0; (x I x): 0 dacb x : 0; 9i numai d.ac6.
2 )( x l A : U l x ) ; 3) (x * y I z) : (x I z) * (y I 4 ; 4) a(x ly) :-(o* ly) : @ I "y) ; 5) (zxl9: @lzy).
Se deduce, de asemenea, ci (0 I *) :
(0 I x):
0, deoarece
(0| x) : (0 + 0 j *) : (0| x)* (0 I r).

( e t l c r ) . :t ^ ( " : l c r ) . : 1 , . . . , @ o l r n ) : t ; ( c r l e r ) : 0 ; ,- ,c -,E*t(Plt. lesl r): u, ..., (c;lcl : 0 d,acd i I j. i : I Dacb fotosim simbolul lui Kronecker, Dir : {: lacd l0d,acdi7j, etunci (cilei):}di. se spune c5 doi vect-ori , y din -Rr sint ortogonari daca produsur 10r scalar este zetoi (.rly'l:0. Astfel, dacd i lj, ,i iectorn ei qL ej slut ortogonari (vectorii din bazi sint ortogonali doi cite doi). (ar tes):o
4. Norrno in spoliul R"
il spafiul_R' se.define;te , , .nortna unui ve_ctorx, notata llrjl, cu aju_ torul cdreia se definepte upof dist"rr1" ai"ii"'A;;t R". ;ffi;"*ai' Norma ltxll a unui vector fr:(*r,rr,...,xn) e s t e n u mdruldat de egalitdlile "
""
.jJ;rfi"aT,iri;n,lefinit
distanla I x -v I intre douspuncte x si y,
Ix|:\/@IA:!W:
Rezulti cI:
fr
\1-1
-z
Il x Il,: (xI ") :Ei*?.

Agadar, norma ]l r ll se definegte cu ajutorut produsului scalar.
SPATIILE RZ
539
P e n t r uv e c t o r i id i n .b a z La v e m l l e r l l : l , l l a rl l - l , . . . , l l e 6 l l : 1 . l n p a r t i c u l a rl , l;ll :1, ll/ll : l, ll;ll : l. Proprietilile normei sint asemlnitoare cu cele ale mod.ulului:
1 ) l l x l l > 0 ; l l x l l : 0 d a c l 9 i n u m a id a c l r : 0 ' 2 ) l l a x l: l l " l . l l z l l . triunghiului). 3) ll x I y ll< ll r Il + lly ll (inegalitatea
4 )l l x v l l < l lx l l l l v l l
Din aceste proprietdli rcz'l7t| incl urmitoarele proprietl]i:
5 )l l - x l l : l l x l l . 6 )l l * - y l l < l l r i y l l . 7 ) l l xI l - l l v l l < l l x i v l l .
Primele doud proprietS.fi se deduc imediat din definilia normei gi proprietSlile produsului scalar. astfel: De exemplu, proprietatea 2 se d.emonstreazS. I,uind apoi a - - 1, oblinem proprietatea 5. Proprietl]ile 6 9i 7 se deduc din proprietatea 31a fel ca gi proprietilile corespunzltoare ale moduastfel : 1ului. Proprietatea 4 se d.emonstreaz1.
I l lx l l . l l " x l l : J @ x l ; 4 : \ / d @ l 4 : I " l r / @ T ; l :I c r
*7y?< : >*?)Fyil:llxll'llyll', l l x y l l ' : ( x y l x y ) :d :D D x?y?( l d,i:l

de unde ll xy ll .-< ll z Il lly ll. Rbmine d.edemonstratnumai proprietatea3. Pentru aceasta vom demonstra mai intii doul inegalitifi.
1 ))( *t y ) l < Y+'+:

urmitoarea inegalitate dintre numere Pentru a"-orr.tJug" ." f-o1o."gte
l a b l <2t + l 2l
(deoarec 0e < ( o + b ) ' : e z+ b 2t 2 a b < e z+ b ' + 2 l o b D . Atunci:
x t ?{t l . ,41 nff +'+):

1\-_r, 15r^,r_1 ;4 47 :^ i-r;2J it - ; 2 1 r
h f i
ilx ;,"+|iltt',
de und,e rez's.ltl" inegalitatea 1.
540
FUNCTiI
DE MAI
MUTTE VARIABILE -d
Sd observim ci, dacd x t' 0, atunci, in baza proprietilii
O altd, inegalitate de care avem nevoie este 2) Inegal,itatea twi Schuarz: I @ I y) _< r I ll Il ll y ll. D a c i l l x I I t y . L l: 0 , a t u n c i . " i O 1 1 3 1 1 deciy : 0. in dtb""tii.""rdt ;;; = ,a 9 9 i , : 0 , . . o I l y l l : 0 , 0, deciinegatitatea \"*"t'rl: \-' | tui Schwarz este verificati cu egalitate. S i p r e s u p u n e m a c uc m E l"l x j l l l y | l A;atuncillxll+ 0;i IIyll+O clecl
rr * ' rr tt tl l l * ' l :l r s i l l f f i:ltl
l l r"l r r ll il11 1" 1
ll-:
i l: - tl I
2,
* lrll : i nrl l
x I I: r .
Si aplicdm inegalitatea I vectoriior
x,:ffir,o,:lrrrl)
<iefaptul cd.ll x,ll : linind seama I ;i lly, Jl : l:
aolca
l (x,Iy,)I
",Yf
+\!r)! : | + : r, *
[, iffi,j=,
ambii membri cu llrll llyll se obline inegalitatea lui S"n**T"l!ind Putem acum trece la d.emonstrarea inegarttetiitriunghiurui: Il x + ! ll' : (x * y I x f- y) : (x I x) * (y y) I + 2(* | y) <:
-<ilzil'+v l ri l ' + 2 r @ rl v <) i l x r , * r v r , + 2 i l x r i l y !: !

: ( l lx i l * l l y l l ) , ,
I l x * y l l _ <i l x l l t l ly l t .
de unde
u"r",
afii' ,ti,tv ".?'1
1' In spafiul i?1 :
'R, norma llzll a unui nutndr x este egard cu lno-
2 in planul Rz avem
: 1/ qfi-4 : y x ., : 1,, : X*',1 t*t. ll * ll :.,1*1 a .,.
rregar iaptur cdi;i.-;; ti*'eni^'E raturd este maimica nl:iltffJit::,s"Xi:iij ::l;T;jl."."Jt "u,
Norma il'rrr repreziutd distanla de la origine. la punctur z.
SPAT]ILE R'
547
De asemenea, in spafiul .R3norma ll4l :1/ '4TA + (reprezint5 distanfa de la origine la punctul r (lungimea vectorului de pozifie al punetului z). 3o Un spofiu vectorial E pe care s-a definit o normd lizll cu proprietdfile l, 2 9i 3 se numegte spaliw acctoilal normat sau spali,u normat. Dac6, ln plus, E este o algebre, iar norma verifice gi c,onclifia 4, atunci E se uumegte algebrd norwatd.. Ery
fr
l l z i l r : l x , l * l r r l+ . . . + l r " l : D l " t
n:t sau l1i4n Clnd vrem sd facem distinctie, lnainte se noteazi llzllr: *
l l x l l * : s u Pl t r l .
norma definitI mai
l xl z: llD- 1. y i:l
diferite.
1 l';-
Fig. 129
cdi llzll, qi lllll. verificd propriet6lile 1,2 qi 3 ale notmei, Se poatelarita Cele trei norme sint d.ifeilte St definesc, pe aeelagi spafiu vectorial -Rt, spalii normate va fi vorba de spaliul normat Rf, se va subirtelege cb ne te-
In continuare, cind ferim la norma ll.*llr.
Din puact de vedere topologic, cele trei norme sint furs5 echivalente, ln sensul cE definesc aceeagi topologie pe R8. Mai precis, convergenfa, multimile deschise, mulfimile lnchise etc. sint aceleagi , oricare ar fi norma folositb. 4o Norma llxllz a fost dedusd rlln produsul scalar llrll, : qi llzllo nu se pot insd deduce dintr-un ptodus scalat. IGTA. Normele llzll,
5' Distontq in R" Cu ajutorul normei se poate defini in R" distanla dintre doui puncte la fel cum s-a definit in Rl distanta cu ajutorul modulului. Prin definifie, distanla d(*, y) dintre doui puncte .{ gi y din R este dati de egalitatea
d(*,y):llx-yll.
Propriet6lile distanlei se deduc imed.iat din proprietlli1e normei: l) d(x,y)>-0; d(x,!):0 d a c i g i n u m a i d a c Lx : ! ,
2) d. (x, y) : d (y, *); ;3) d (x, y)-< d (x, z) * d(y, ,) (inegalitatea triunghiului).
s42
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Si demonstrdm ultima proprietate:
d ( x , y ) : l l x- y l l : I I x- z { z - y l l _ < _ z l+ l l t y_ z l l : llr
:d(x,z)f.d(z,y).
definit o funcfie real s f,ilZi"rs, aceastd, i"""1**-i",fll{;.'L;rtf'{"\ Ytl,l,E.tl;r;,"ni:11"*iti*,i;,ks' ajutorul normei, d (x,y): nz- y1. "".n"1;11ff;f::#'.'"--r11""$:t"T:'iiljt';x1i1." Exist' insb spalii vectoriare metrice, in care distanta nu poate fi dedusd dintr_o normd. Observatii. 1 , " _ . ? . . - u p ^ eo m u l f i m e E s - a
'.- "3.,1:,:n;:t,'lff;ffiT,t", direrite. rn continuare l1l!'lll,Jz;:!'i[j:"ffiic.distanle u*tu,,'*"ii$Jr?llilTl::-:ld.:norr'aeste.egal5avem d("' v): lx- v l' rn pranul .,,"-i'ii;';;;#;ff1"'";""lot'lji!lt "'
d(*. y) : |z - yil : I/ U;_r,y
obignuitd intre
+Iyt= y,y
din plan.
deci aceasta este distanla
doud puncte
$ 2. Topologio in R,
1. Vecindtdlile unui punctdin R, .*
Fie n intervale pe o dreaptl, fr, fz, produsul lor cattezian [ - l r x 1 2 x . . . x InC R" si nume;te ). ,1,. inteialt. i_a;ilili""ot, I : t(*r, f r z ,. . . , x " ) x t e 1 1 ,x ,
I e Ir, ..., xn e fo].. fntervalele fr, fr, ..., f, se numesc laturile intervalului z-dimensional. Avem prrl:fr,ptrf:fz, ...,prnt-fn. rl
4
Fis. 130
TOPOLOGIA lN R'
543
ln spaliul R3, un interval tridimensional cu laturile mirginite este un paralelipiped. DacL toateintervalele 11, Iz, .. ., f , sint d,esckise, atwci 1 se numegte interaal n-dimcnsional deschis(fig. 131). Dacl. toate intervalele Ir, fr, . . ., Io sint tnckise, atunci .f se numegte 'interaal, n-d,imensional i,nchis (fig. 132). Dacb,toate intervalele 11, f z, . . ., Iosint md,rginite, atanci 1 se numegte interaal, n-dimensional md.rginit (fig. r33). In contlnuare, prln interval z-dimensional vom inlelege interval n-dimensional deschis gi mdrginit, Fig. 131 afari de cazul cind se va specifica in mod expres contrariul. Fie acum a lulpunct din spaliul R" gi r > 0 un numdr. Vom numi sferi (deschisi), cu centrul in a gi raza r, mullimea V,(n):{xlxeR, llx-qll<rj, formati din toate punctelex ,F--acirordisFig. 132 tan!6. la a este 1 r. In caztl spaliului Rl : R, o sferi V,(a) esteun interval (a - r, a + r) cu centrul in a. ln cazul spaliului R2 o sf.efi,V,(a) este un cerc cu centrul ?n a gi raza . z (punctele din interiorul cercului, f6r5. punctele de pe circumferinli). tnlca_zulspaliului Rt, o sferd. V, (a) esteo sferl cu centrul in a gi raza r , (punctele din interiorul sferei, fdr5. punctele d.e pe suprafala sferei). Mullimea
W , ( a:) { x l r e R " , l l n - a l l < z }
se numegte sfcrd i,nchisd cu centrul in a gi raza r. i-n coutinuare, c?nd.va fi vorba despre sfere, se va sublnlelege cd,sint " sfere d,eschise.
544
FUNCTII DE MAI MULTE VARIABILE
P-ropozi{ie. oriee sferd eu ccntrul in a con[ine un interval adimensional eare conline pe a si, reeiproo, orice asemenea interval conline o sfer[ eu eentrul in a.
yjf I
I
0l
rrg.tJJ Fig.134
$r i;
-&
Fig Y,@) sferi cu centrul in a gi cr7raza r; avem: x eV,(a) . " ;i ntrmai dacn ll x - a ll < z sau
t l "
oacit
llD.l
xi - a;l, < r,
( a r ,a z , . . . , a n ) . unde r : (xr, xz, ..., x,) $i a: Si considerim acum intervalele unidimensionale :
Ir + ' , + , a t * + l , . . , r * : { o ,- 4 - , a n ' : {a ' - ! ' l ': I r y n ln V nt \'i)

f i e , I : I r x I r x . . . x 1 , , .E v i d e n t a , Leir,...,&neln, deci &eI. Sd arStbm cd 1C V,(a). Fie x e, I oarecare.Aceasta insearan5 c6"xo e Io s a u l r , - a , '|' 1 4 : , i : 1 , 2 , . . . , / 1 .
\/n'
Atunci lr, - c t l ' I
y2
deci
-aFr-
vn
-a,)2<\l n_:/, " ' v n
a d i c b l l x - a l l < r , s a r rx e V , ( a ) . A s a d a r ,I C V , ( a ) . R e c i p r o c f ,i e , I : : It x Iz x . . . x I, un interval a-dimensional care conline pe &i interv a l u 1. I c o n l i n eu n i n t e r v a ll : J r x J , X... X Jncr centrulin a,;i cu intervalele ,[., . . . , Jn de aceeagilungime : (ar- r, &t + r) C Ir, ..., J, : (o, - r, a* { r) C 1,. Jt: S[ aritdm c5, V,(a) CJ, d,e unde va rezalta cE V,(a) CI.
TOPOLOGIA IN Rtr
545
lntr-adevir, dacl x eV,(a),

t
atunci llx - all ( r sau
D (", - ai)' 1r,

a""if 12, i-l a;), l rz gi atunci, cu atit mai mult lxi - anl, <-r2 sau - a r l1 r , ' i : lxn 1,2,..., h,
adic\ x, e Jr, x, Jr, . .,, xn e, Jo, deunde r e /. Agadar, V,(a) C J C L Se numegte veeinitate a unui punct aeR', Def inilie. nrulfime eare conlinelo sleri V,(a) et eentrul in a. oriee
Evident. orice sferi cu centrul in a este o vecin[tate a lui a. Din propozilia precedent[ deducem c[ orice interval a-dimensional care conline pe a este o vecinltate a lui a. Mai mult, din propozilia precedenti rentTtd" imediat umdtoarea O mulfime V este veeinitate a unui punet a QR', Prop ozi,tie. daai gi numai dael existfl un interval a-dinensional 1, astfel ea a e I C V. unui punct Vecinit[file e e R au aceleagiproprietili ca gi vecinitilile unui punct de pe dreapti.
Observa!ie.
fr
Vrh)
Cu ajutorul norme-
lor llrli, : ! "" pot a"iiolle
t " ; t S i l l z l l - : . s u : p -l * i l asemenea ,,"r:;;:
V ' , ( a:) { x l x s R , l l x - a l l , < / } $ i v i @ ): { x l x e R , l l x - a l l . < r } .

Fiecate d.in acestea definegte aceeagi tooologie prececlente. In centrul paralele rombicd. Tot ln plan, trat turile cu centrul Vf (a) este un pd\--r-----J
Fid 1?C
pe Rtu ca gi vecinhtdlile Vl(a) este un pdtrat axelot cu
plan,
in a, cu diagonala cu bisectoarele numitd
2r gi laturile d.e coorvecinltate
donate. Ar putea fi
in a gi latwa
2r, st- la-
paralele cu axele. Se numegte vecindtate pbtraticd. $$ -
2r
F i s ' 136
2r
Analiza matematica,vol. I
546 2. Mullimi deschise
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
ui punct in spaliul R", toate considerpti se transpun fird nici o modificare :lative 1a mullimile de pe dreapt[, in run de asemeneain spaliul R,, inlo(adicb folosind vecinitdlile sferice). ri R" 9i un punct a e A. vom spune c[ a este pwnct interior al |,ui A, daci existb o vecinltate V a It;i a, conJinultl in A, AEVC'A, ad.ici dac5..4 este ea insigi o vecindtate a Lui a. Mullimea punctelor interioare ale lui ,4. se nume$te interiorwr, lu A gi se noteazd,Irrt A sa:uA. Evident, AC A. adicd.daci este egal[ cu interiorul siltt, A: fnt A. A{adar, o mu1}ime este deschisl daci gi numai daci este vecinitatea fiecirui punct al sbu.
E*etnple de mullimi cleschise: sferele multimea vid4, A, spatiul total Br. (deschise), intervalele deschise a-dimensionale,
Se demonstreazl"ca gi pentru mullimile d.eschise de pe dreapt[ ci: . l) Reuniunea unei familii oarecare de mullimi deschiseeste-o mulfime deschisS. - - ?) rnterseclia unei familii finite de mullimi deschise este o mullime d,eschisi. Proieefiile unei mulfimi _ Pr9p9?i{ie. mullimi desehise pe dreapti. desehise GCR sint
Fie G, : prrG. Sd ar|tdrn cd G, este format6 numai de puncte interioare, de unde va tezultlt cd G, este deschisd. Fie /r G, oarecare. Existd un pnf,.ct fi S G agtfel ca frr : prafi. Dar G este deschis6, deci z este punct interior al sbu. Existd deci un inteival z-dimensional .I a lui *, astfel ca n e 1 c G. Trecincl la proiecfii, obfinem prr.rpr1.fcprrG, aclici, notind. It , pttl, a\telrr tq 1r C G, gi 1, este un interval deschis, deci 7, estJ un punct interior al lui Gr. Pentru celelalte proiecfii, clemonstrafia se face la fel.
3. Mullimi inchise.Frontierd _ Un punct a e, Rn este ad.erentmuJlirrrii A,'dac6" orice vecindtate V a hi a conline cel pulin un punct x e, A, adicl daci VfiA=:.Q. DacL a z{, atunci a este punct aderent a\ llui A, pentru c[, oricare ar fi vecinitatea V ahti a, avem a e V O 14 (eventual putem avea V(\A : : {a}).
TOLOLOGIA
IN N'
D+t
Potexistainslpuncteaderentemul}imiiA,fdr6'slapar}in6|tiA. lui A ' sa.o Mullimea p"""t|tot aderente 1ui '4 !e numegte ad'erenla A' noteazl' se Alui i.nrhi,iti-ii si E v i d . e n t ,A C A . t i daca este ega1l cu inchiderea sa, A : A. este i.nchisd. o ;;4i;t,4 ,4 este inchis5, dacl r"^)-a Se demonst Si pe dreaptl c[ o- mu1lime "" d'eschisl' este sa Q,A aacb complemeniaia gi ""*ui
Exenopledemullimiinchise:sfereleinchiseW/a),iltervaleleinchisez-climensionale, finite. Rn, A, nlJtjmile
Deasemenea'Sed-emonstreaz|casipentrumullimileinchisedepe dreapti c5: o mullime 1) Reuniunea unei familii finite de mullimi inchise este -il inchi *-* sb. o mu1Interseclia unei familii oarecare d.e muilimi inchise este frontierd. ai 1ui A, dacl" este aderent d orice vecind'tate V a 7:ui a conline
,(]if
'
,,tiA S,":","!.!r! ;;"9;era
Avem Fr A : Fr$,4 9i FtA : A - lnt 'q'
4 . P u n c t ed e o c u m u l o r e dacl Un punct a e R' este pwnct d'e acunoulare penttrt m{iim3a-f', punct -!: A. Un 6!. dirn punct x q. pulin un ce1 al,ti V veciiitate orice "oofitr" d" u"orrrolure ai 1ui A poate's1. aparfiid,ltti A, sau sd nu-iâparfinl- .. Rezult[ ca otice]unct de-acrimulare a1 1ui -4 este in acelagi,ti*g :a Punctelor d-e acumulare ale 1ui '4 A. A), care nu aParlinehi A, (aE A), rlare al hi A. necesar puncte de acumulare ale lui se numesc pulc-te izolate. acumulare de nu sint -4. Punctele 1ui,4 care existi-o.vecrnatate v a' dac[ izolat, punct punct este b un eA -;t;" Asadar. A, atat1 de b: din punct rrici un a1t i" -"i i;-t. "otttitt" v A:
{b}.
al Pti, ci a este Punc! de acumulare de infinitate o metate a L:ui a lonline 4 este infiniti). Re2ult[ c5 o muilime rulare. gi numai dacd i;i conline toate punctele sale de acumulare.
548
te.m dr ginitd, d' a c5.exi st 5.os fer', q" "",::"^'ffi""-T,:. t" fi #,i' Aceasta mutyimea "itti:l"o t'i'""-"i i. existi un
"-u num6r ir-M #'l*.ii:i astfel ;i::-"::l'.T. incit peirtr; ;ft;-;=?
sd avem ltxlt< A.
in i#,? g,*, #Htj'#n" *. :'"7 1i, "f" s u pl l x l l ( * o .:.

r'l"t ?T" l?u,'i *:,":i i,."; J';","-, "'' "f"" ",'X.? ;H1'3 frT'"1'l: """" i#Ltll xHfl ffi,'"T
Fis. 137
pacte.
il
-;;7-;;;;. i' din dinR' oY:ttfr1* ^:*:r,::. se numesc muly.iini lnrqinije

sint mulfimi com_
este inchisd ei 'na'oricesfer,inchisb oricerrLcrYar intervar ei v*LU z-ormensional ,,-u,,"1"11::!:i"#:'.t"':trt"'"1trl inchis gi m,iginit
sferele descriise gi intervalele deschise z- drmensionaie nu sint compacte.
dacs nu existd nici o pereche arrrt,f;r2:tt1^;,o^5"f ::t: conexd' demullimi

O G r - , a ; i ( - 4 O G r )O ( A ncr):A. in limbajul obfgui.!, spu.ne ci. mullimea ,4 este conexd.revine 1a 3 aceea cd ,,este formate dintr_o^ .i"!"re bucatd.,,. A CG'l) Gr,A OGr+A,A
#l"J""1"1#,?"::et"".:,""*.u:""."" ii"T,T":t"r"tff o reuniunede doud

O mullime ""."orilo"ni-r""!T"ffioo"a" nu este conexd. deschisi gi conexd se numegte clorueniw.
$ 3. $ir ur ide puncte din spotiulR,

l. $iruri convergente.proprietdli O functie f : N - R". definiti pe mullimga .ly' a numerelor natutale, cu valori in'R. su nurnetlg-lir-i| d,in spaliut, R,. -[r"g" Vom nota-un gir de ptincte dio x,", ca de obicei
sau, prescu rtat: (xe)e6. ,^ri';?r'
1)*S "rr'^nli,'
Nf SIRURI DE PUNCTE DIN SPATIUL
549
$irurileconvergentedepunctedinR"sedefinesclafelcagirurile convergente de numere. Un punet *o-e-fl".este.limitau3.yrqF (re) ile puncje Def inilie. cel mult un numir nin Ri iu*e id uiutu fi*Je*i vecinXteli a lui ro se aflil + xs' xp sflll #o fuu-**u: n"it n6 termeni ai girului. Se serie xe eV'(x6) Dacb. V,(xo) este o vecinltate a 1ui xo, attnci relalia ( e' ro xu ll este echivalentd cu ll gir de Puncte Oblinem astfel o definilie echivalentl a limitei unui djn R", datl d.e: 1. Un punet xo e R" s51slimita "nF.Si" (re) de P r o p ozilia un mrmdr nuncte din R", Oaea-sinunai daei, pentru oriee numir e-> 0 existh (
s[ avemllx:o roll fi n>) w1dr ii("),";.tf;iit"ii oti"u"e-ar
e'
Dinpropozi|iaatmiltoaterczrTtdod.efinilieechivalent[cu,ceade un normelor' care este mai sus, in care se folosegte convergenla girului gir de nu'rnere. ro l l: 0 ' xoilacxqinumaitlaeillimllxu ,.^nn: Prop ozilia imediat din propozilia 1' Demonstralia rczu'1t6" yirwri conaergente' . $irurile care au limiti se numesc numere' in care nu interToate proprietlli1e girurilor.convergente.de ,rirr" r"f"1iu f,e 6ram", s" pestreurl;i peritru girurile convergente 1:^q:TL" sini aceleaii sau se deduc, mai simplu, n" 9i d"*o"itialiile di;-rp"ti"i ai" pi.i,tl"t6flle corespunzdtoareale girurilor de numere: : ,17_firnita unw'i ;'ir conuergent este un'icd"
Sd presupunem, prin absurd, cit rp+ c d l l x p - - x o l l + 0 S i l l x P- x i l l + 0 ' Atunci llxp- x'oll-+O _ x,"||:0' c5 gi pe baza cdtedului de convergenld de la qirurile de numere rcziultb" ||zo fr'o' frol ca presupunetea ceea ce contrazice x[:0, "aili'io : ll xo- x'oll llzo- xn* xnx ' o l l ' -l < l ro - xnll t xo Si tcp+ t'o' iar xol x'o'Aceastainseamnd
2)Criteriud'econuergenld''Fie(d'h),un;ird'enwrnere.Dacd' k eN gi an -'+0, atunci xn + tto' ll xu - ro ll{ o.p,

pe baza criteriului Intr-adevdr, ch,llxp- xolln 0, deci nh+ no' de convergenla de la girurile d.e numere, rezulth'
+ ll ro ll: + xo, atwnci11xull ,, 3) Dacd. %p :1im llrnll. lllimxn;1

h+o &+o
550
Demonstrafia
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
rcn;|Lti, din inesalitatea I ll lh ll ll xoll lg ll zp _ zoll
folosind
criteriul
precedent. nu rezultd cb girui (rp) este corvergent.
Observafie. Dacd llxrll-rllxoll, Dacd insd llxkllnO, atunci ,vh_r0.
,'' 4) Orice;,ir conaerg,ent d.i.n R este mdlginit, ad.icd existd. ,(xe) Qe-pwncte un nurndl M astfel, ca ll xell< M: oricareo, fl. i'=fi.""'
lntr-adevdr, d.acd xp-> *0, at]unci llxkll _, jlxoll. - --Agadat, 'irul de numere,(liz6ll) este convergent, decl este ---?:--' mdrginit: mdr M ) 0, astfet ca llxpll.g Jl1, o?ii"r" ar ti p L N. existd atunciun "' uu-
Observatie.Aspunecdun.gir.{2p)depunctedinrRuestemdrginit,revinelaaspune cd girul de numere format cu norrnel6 merginit. ftl{t| Dacigirul (16) este mdrginit, nurezultd cd "'st" este convergent.
5) Dacd. xr, 1 xo gi yn --+ yo, etwnci xn * ln --+xo i

lntr-adevdr
!o:
+ yh): ttmya. li11@n lr:.*, a
- l v i l - @ o- / o ) i l : ll(xn r ( x n - x o )t ( v n- v J i l \ < i l x p- x o r t r x n - ! o r . Prin ipotezS l l,x n x o l l 1 , 0 , $ i l l y n- y o l l + 0 , d e c i l l x n- x o l l _ t l l y e_ l o l l n 0 . p e t : a z a criteriului de convergentd declucem ato:rii

Proprietatea este adevdratd ca xi + ya_> no t !o. gi pentru suma mai murtor giruti convergente,
6) Dacd frn + fro ;i yn -yo,
et%nci xnln + frojoi
!l!*(xuyu\
intr-adevdr.
: ,rt_T xa Toim la
ror [yr]l+).
y,'rtlr:llv','.vt- +iv,l)viv'"/r) 7 ) D a c d x k + % o; i y n -
v , \ y , lg i 1 1 r r ir1 jyr-l,tlrilr;yo, etunci (xulyu) (xolyo):
h+a B) Dacd
lim (xeI yo) : (lim xe I t!^ yo) ' : i h-a h-i ,ti
K* -> fro gi up --+ eo, (cxt,,ao
n-*
ti^ xip tim -";; y.rn

6oyo;
R), atwnci ct71x4 +

h+o
liln (anxa) :
h+q
lim ae . lim x,p.

h+q
lntr-ader.5r,
l l l c a x n - d . o n o: ll ll o . p ( x B - x d I ( a n _ a , o ) x o t j _ < l o n llrt_xoll*lor_.ol atunci
llr0ll_)0.
in particular, luind ae :
a.xp --+ 4y,01
o( pentru orice F, rczdte cL d,acd. %n+ xo,
lim (a.x): a!11xn.
R' $IRURI DE PUNCTE DIN SPATIUL
551 lcn+ - xoi
Pentru &:
1 deducem c[, daci xp + xn' atunci lilrr xn. lim (- *u) :

hao R4@
Folosind apoi proprietatea 5, tealJtl ch: + xo- yo: xa + fro I'i ln + !o, atunci xn ln d,acd, lim kn - Yn): lirrr xe - lim Yn'
h+a' h+q h+o
dia Rn este o algebrd"iat ie. Mulfimea girurilor.conv::g:"1". de puncte Observaf multiplicativ6 liniar6 este limiti 9i it"""t"'tu l" operalii
Demonstralia se face la fel ca pentru cu vecin5tSli a limitei.
-lqgfiresubfilal'unwisirconuergentestecomaer gentPiareaceeagilimitd' numerice, folosind definilia

subgiruri ale giruritot
se obline unui g'ir conaergent ord'ineiternrenilor "'-,1T|-Prin schimba'rea' I'imitd" tot iii fii ton t gtnt 9i cu aceea1i
cu vecinbtdfi Pentru clemonsttalie se foloselte clefinilia proprletate: utmbtoarea tel la demonstreazh' Se
a limitei'
'll\Prinscoatereclsq'ua'd'd'ugq're&un'winuryd'rfinitd.etermeni'l'aun io,t un ,'ii conaergent;i c'w e'ceee,i limitd" ;ti conaLrsr:;;, ;;;itl;;e 12)UnpwnctaeR'este.Punctd'eacwnowl'areal"l|'neiryt.Q l m 'A. iA'=4" din forrnat din puncte distincte ni*ai AacA,irta un fi; xp + Q., aora s,i,
folosind vecitdlblile Demonstralia se face la fel ca 9i pentru multimi de numere, h:1,2,3,... Vp(a)'
| 3 ) o m u t ' | i m . e A e ' R * e s t e t , n c k i s d , d ' a c d ' ; i n u l n a / i t l lwi acd.,odatd,cu de asetnenea A' i.parline it piiti a;ili, ti*ito Sirwl'wi gir conaergent ori,ce
Demonstratia este identic6 cu cea de la mui,timile de numere'
Criteriul lui Couchy 2. $iruri fundomentqle.
orieenumir e ) 0 existl un numdr au-*itui (J" til caucnyi, aheep9"-1t3r p N(") fi >; ;i q > N(e) s[ avem ,utrl,-"r,f;incit orieare"ar llxp-xcll<ede pgncte din R".esteun 9ir fundamental' Orice gir convergent Demoistratia s"'faceca !i pentru giruri de numere,inlocuind modulul
cu nofma.
dintr-un spaliu normat oareca.fe. cdrora n-a intervenit norma, ci numai vecin6proorietbtile i" ."""trfl'demonstrafia td{ile, rdmln valabile in spallt topologice mai generale'
Def inifie.
Un qir (xe) de puncte din spaliul R'este un gir f;un-
observafie.
r6mln valabilepentru qfuuricle puncte prececlente Toatepropdet6lile
552
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Pentru a evita confuziile, ij,acEx, este un termen al girului (xo)ueu de puncte din Rn' vom nota aJ fri,h sarTxih coordonata sa de ordin i, i - 7' 2' " n:
" xp: A;adar, lcia : pt6fip, i : ( x 1 n f, r 2 k . t. . , f r n a ) . l, 2, . . ., n.
utilapentr t a da demonstralii -"t ffilti.11?lxr%" i,li,,h*::menea
pentru demonstrarea criteriului lui cgq_chy pentru giruri de puncte din R" avem nevoiede o_proporiti"-;;r" statitegie'o"'i"g?ttra intre rimita unui gir de puncte din R 9i ti-it"r" ;ir.iir"i i" _"r5"i'"r".
P r o p o zi|i," de punetedin R, are limita n e, R, qir (xr)*e.rv daed si numai dic6, l:-*U.l penrru iiecare'-;"_ t,'r:-:: .:;:'girirl ooordonatelor
(x,r)oe* are Iinnita dLi : pri&. Pentru demonstralie se folosesc inegalitdlile:
i " , i ( "V H " i < D l o , l.

Prima inegalitate rezrltd" astfel : eo; <
S 2
/J-;
o t l ,d e c i l o . t l :
Vo?-<
A doua inegaiitate reuit6, astfel:

f l &
i o "." - i -: 5z_J ^ rI .ei? I, <1- z__r fi lotlloi: l(Elonl)', ? r- | i,i:l

deci
{*-=f
Vom folosi aceste inegalitili luind di: Atunci
r o l,
1 , 2 ,g , . . .
- A o , ,:i 1 , 2 , . . . , n , , k : frik
I x * - a r 1 4 I l r e - o . l l - <D I x , o- e r l , k :
l, 2,B,
SIRURI DE PUNCTE DIN SPATIUL P'
553
Daci. xp + q, atLrflci xn - a -r 0 gi deci, conform criteriului d.econ_ vergenli de la girurile de numere, rezaltd.
Xte -) 0.;
pentru fiecare proiecfie, i : 1,2, . . ,, %. Reciproc, si presupunem cl fr* Atunci ; &u xzh*? -? or, . . ., frnh o*.
- a z l . - > 0 , . . . , 1 f r , *_ a * l ; _ , 0 , I xrn.- arl -? 0, I x2e deci||x*-a,l--+0.

=l
Din inegalitilile
de mai sus rentltd. atunci cd Il xo - a ll - 0, adici xn -> &.
b s.e r l' in cazul planului R2, unde un punct este notat fiind coordonatele sa1e,propozilia preceaenta se transcrie \x, y)' x gi y "^.?I_ii. astfel : nn + %o (xn,yo) - (t(0, yt <->{ l!"+!orar in cazul spaliului RB, propozilia precedentd se transcrie astfel: n - I o | \ z"-zo' 2".Pi\ pr.opozifia precedentd rcutltd" d.e asemenea ttrmdtoarea definl'le echtvalenti a unui gir convergent de puncte din R": 7im xe: a, dacd.gi numai d,acd, pentrw orice nurndr e ) 0, existd wn nuntdr N(e\. astfel 6ncit pentrw oricek) N(r) sd aaem x* - erl 1 e, oricare I a rf i i : i , 2 , " . . . , n . Aceastd definilie se poate_deduce, de altfel, din definilia cu vecindtdf| folosind numai vecinitblile pitratice. Criteriul Iui Caue hy. Un gir (*o)0.* de punete din R, este ;ir eonvergent daei gi numai "aaer esti gii fi-Tu-e"tlrr. DacE (xo).esteun gir c.onvergent,atunci e1este gir fundamentar, dupi .-r specificat mai inainte. Reciproc, sd presupirnem cb (r") este :la sir runoamental gr sa ardtdm c[ este convergent. se folosesc iirdgattililt: - niol4 | *np llxpi : l, 2, ..', n "ollf , Q : 1 , 2 , 3 , . . . (x,, !n, zn)- (xo,!0, zo)(:)
{ *nt *o
554
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Deoarece (xe)aev este gir fundamental, pentru orice numb.r e ) 0 existl un numir N(e) astfel incit, oricare ar fi ?2N(e) gi q>- N(e), sl - x;ol .--'e', avem ll xp - nql| < e, gi cu atit mai mult ltc;o i:-1,2, . . ,, n. Jie-care gir :de c.oo_rdonate (x1,)nel, i 1,2,". . ., n este un ;ir fun$;adar, damental de numere, ;i deci este convergent:
XW/ &i, frzh-? Ar, . . ., frnh ? An.
a:
(ar, &2, . ,,, &n).
.conform propoziliei preced-ente,girul (ru) este convergent gi are limita
Obsetvaf ii. Un spafiu metric in care fiecare qir funclamental este convergent se numegte spaliu cornplet. Un spaliu normat complet se numegte spa,tiu Banach. O algebri normatb completE se numegte algebrd. Banach. Rezultd cb spaliuJ normat .Rn este complet, deci este un spaliu Banach. - Un_spaliu Banach in_care norma se poate deduce dintr-un produs scalar se numegte spaliu Hilbert. Un spafiu Hilbert cu z dimensiuni se numegte euclidian z-dimensional. RezuitS-.cb spaliul Banach i?2, cu norma llxllr:1/@4, _. dimensiuni, adici un spafiu euclidian z-dimensional. Ra este cle asemenea un spatiu Banach pentru normel e llzllr : Aceste norme nu se pot deduce dintr-un spaliu Hilbert. produs scalar deci, pentru este un spatiu Hilbert, ctt n
,.r
si llzl l.
:,l;l
jr,l .
aceste norme,
R, nu este
3. Lemo lui Cesdro, Teoremq lui Weierstross-Bolzono. Teoremolui Borel-Lebesgue Lema lui Cesdro. un sub$ir convergent. Orieegir mirginit de punete din R" eon,tine
Pentru simplificarea scrisului, vom da demonstralia acestei leme in cazul spatiului R3. Fie (x*",!n, zn)neuun gir mirginit din R3. Din inegalitS.file
I x*l < ll (x,,y", z,)ll, ly*l < ll( x,,y*, z,)ll, lr"l < ll(x,,y,, z,)ll,
rezrlt6" cd girurile coordonateTor,.(x,), (y*), (2,), sint de asemeneamirginite, deci li se poate aplica lema lui Cesdropentru girurile numerice. $iru1 (r"), fiind mlrginit, confine un subgir convergent xL + xo. Si extragem din girul (y") subgirul (y'") f.ormat din termenii care au aceiagi indici ca gi cei ai subgirului (xL) in Sira,l (x*).
$IRUR] DE PUNCTE DiN SPATIUL E'
DCil
Subgirul (yi) este de asemeneamdrginit, deci conline un subgir convergent

Yt*t yo.
Si extragem din giruJ (2,) subgirul (z'*') format din termenii care au aceiagi indici ca gi cei ai subgirului (yi) in 9iru1 (y,). Subgirul (zil) este de asemeneam[rginit, deci con]ine un subgir convergent zL" t zo' si relinem din girurile (x") si (y,) acei termeni care au aceiagi indici ca gi cei ai subgirului (rL") in girul (e,). Oblinem subgirurile (x,,,') (y,,,,). Ai Ctm (x'"") este 9i subgir a1 girului (x',), avem xii' -u xo. De asemenea,deoarece (yL") este gi subgir a1 girului (y'i) avem
Y'rt' n yo.
Atunci
((*',", j',", zi'))n.s
((x,, yn, zn))nE1s :
este un subgir conrrergent a7 girului inilial

(*r, yo, ,o)
(*'rtt , Y'n" , zlri') t
gi lema este demonstratd. T e o r e m a l u i W e i e r s t r a s s - B o l z a n o . O r i e em u l f i m e mirginiti gi infinit5 are eel pulin un punct de aeumulare. Deoarece z4 este infinit5, p_ulem extrage un gir (xe) de puncte dastincte. din 4. $iruJ,(xa,)este mdrginit, deoarede,4 eJte inerginitb. conform lemei lui Cesirro girul (ro) conline un subgir convergent
Xnh + fro.
Rezultb ci fiecare vecindtate alui xo conline o infinitate d.e termeni ai subgirului (*"!), adicd o infinitate de puncte'din r4, deci ro este punct de acumulare ai mulfimii A. ropo?itiu. D a e i . m u l l i m e a4 C R e s t ec o m p a e t l , a t u n c i p r o iecfiile sale ,4r, Az, . . ., An sint mul[imi eompaete pe dreapti
Deoarece I nea mdrginite. este compactd, este mdrginitd; ptoiecliile sale Ar, Az, ..., sint de aseme_
R6mine de ardtat cd proiecliile Vorn face demonstratia numai Fie zto;> al un gir convergent
sint mulfimi inchise. penttu muilimea lr. de puncte dir. 41; s6 atdtbm
cd gi limita
sa a, aparline
lui Ar, de unde va rezulta c6 11 este inchisd.
556
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Deoarece *ft Ar, existl" un gir (rp) de puncte . sint termenii qirului (z1p) pttfth: $irul gent tpoib (zp) este mdrginit si, deoarece I xlE-
din A,
ale cdror proiecfii
pe prima
axd
(deoarece I este mdrginite). El confine deci un subgir convereste inchis6, limita girului aparfine d.e asemenea td A, b eA. avem bL e Aa. cleci are aceeagi limitd, b, 9i deci a7 e Ar. xru, ----> ar: li'
Atlrnci xror--->b, D^t (*ro')!a* mita
gi deoarece b e A,
este un subgir al sirutui (z1p)pEr, fiind unicd, rezultl, cE ar:
unui gir convergent observatie.
Dacd toate proiecliile Ar, Ar, ..., An sint mdrginite, rezultd-ci qi I este mdrginitd. Dacd toate proiecliile sint inchise, nu re:zrtitd.insd cd qi I este inchisi. Agadar, dacb proiecliile sint compacte, nu rezultd c6 I este compactd..
Teorema Iui Borer-Lebesgue. D i n o r i e ea c o p e r i r c e' mul,timi desehise a unei mul{imi eompaeteA C R, se poate exnage o acope_ rire finiti a mulgimii ,4. deschise care acopere pe A. pentrt me deschise G" diA familie, astfel ca al lui G-. E*iJte atunci o vecin[tate e In C Go. Am oblinut astfei o familie )are acoper1 pe A. S.1 41, 42, ..., A_o.proiecliile mullimii compacte ,4. Aceste . 1otery proieclii sint de asemeneamulfimi compacte. Fie (/j), g:),...,(IZ) familiile de intervale deschise linia.re,oblinute cu proiecliile intervalelor n-dimensionale a1e familiei (1,).Familia (4,) acoperS . ullimeacompactl Ar, (i:1,2,...,%), m d e c i c o n f o r mt e o r e m e i lui Borel-r,ebesgue de pe dreaptS, existi un numlr finit de intervale din (/i) care acoperl pe Ar. rntervalele a-dimensionale de forma I,: Ito,x x lf,, x , . . x I!*, formate cu acele intervale care acoperl respectiv murfimile Ar, Ar, . . ., An,sint in numir finit. Acesteintervale a-dimensionale acoperdmullimea Arx A, X ... X A,Si cu atit mai mult o't'lfimea A, deoarece ACALxAzx...xA*. F i e c a r ea s e m e n e ia n t e r v a l{ e s t e conlinut intr-o mullime G". oblinem astfel un numdr finit de mullimi Go care acoperd mtilimea A.
observafie. O multime Teorema reciprocE este de asemenea adev5rat6. Aqadar: A q R" este compactd dacd gi numai dacd, Cin orice acoperire a lui A cu deschise se poate extrage o acoperire finit5. lntr-un spafiu topologic oarecare, acest enun! se ia ca definilie a mullimilor coinpacte. lntr-un spa.tiu normat cu o infinitate de dimensiuni, o multime incirisl 9i mbrginitd poate sd nu fie compactd. mullimi
FUNCTII
DEFINITE
PE MULTIMI
DIN R''
DDI
pe m ullim din definite i R" $ 4 . Funclii

L Funcliivectoriqlede voriobildvectoriq16 . .4" ,E o. mullime din R". Si f : E - R* o funclie definiti pe .E cu valori in spaliul ct rn dimensiuni. Argumentul funcliei / este un vector din R", iar valorile funcliei sint, . de asemenea,vectori. Spunem c5 / este o fwnclie aectoriald.d,e variabil,i aectorial,d. O variabil5 vectorialS x din R" este echivalentl cu n variabiTe reale xL, frz, ..., xni (care sint coordonatelelui r). Valorile funcliei se noteazi f(x) sar f(xr, *r, . . ., x*), iar funclia / se mai numegtefunclia (vectoriali) de n aariabile rear,e. rn cazur cind R' : R1, / este o funclie reald, de n aariabil,ereale.
proiect;ie prr(xr, xr, . ; ., rn) : 11 este o funclie real6 de n vari1abile . _E*emple. 1) Funclia reale. De asemenea, proiecliile prr(xr, xr, ..., xn) : *2, ...,W*@r, xr, .l., rn) : x* slntfuncfii r:eale de n variabtTe, . xn) : 2) Furcfia sumi f(r,.,.tr,.:.,!*): xtl,na|_ ... I ttfiz . . . xn slnt funclii reale de n yiriabile reale. xrqi functia prodas f(xr,xr...,
Fiind dati o fulclie vectorialS f : E -+ R., putem obline m flunclii reale Jfr,fr, . . . , f* definite pe .E, prin compunereâfuncpiei cu funcliile / proieclie : p T r o. f , f r : p r z f , . . . , . f * : p r * o - f . ft: " Pentru fiecare x =E avem
$1 Clecl
fr(x) :
ptt.f(x), .fr(x): pr, f(x), ...,f*(x)
: pr*f(x)
f(x) : (fr(*), f,(x), ..., f*(x)).

egalitate astfel:
Convenim si scriem aceasti ultimi
.f : (fr,fr, . ' ., f*).

reale ale funcliei, . FuncJiile reale fr, fr, . . ., f* se numesc componentele aectoriale f. definitepe o aceeagi _.P" {" alti parte, nt,ftnclii reale/r, fr,...,f* mullime F C + pot fi consideiate totdbiriria ca'tiiira compoientele reaie ale unei funclii vectoriale f : E --+p*. . Jinind. seama de aceste considerafii, putem reduce totd.eauna studiul unei funclii vectoriale la studiul unor-funilii reale. De multe ori este insi mai simplu studiui direct al funcliei vectoriale.
. .Pu"6- mullimsa de definilie vectoriale de o singurd variabil6 E este o parte a dreptei, real5. funcfiile f : E+ Ru sint funcfii
558
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
E este o parte a planului . - .Pu"n variabile teale gi se noteazh J@,y). La fel se definesc funcliile
R2, funcliile
f :E +
Rm sint funclii rcale f(r, y, z).
vectoriale
de doud
vectoriale
de trei variabile
Dacd E este un interval a-dimensional (mirginit sau nem5rginit) E: Ir.X.1z X ... X_!*,atwcicindvariabilelerLale?r, *r, ..., 26nparcurg respectivintervalele 1r,.r..,1, vari_abila vectod,alt'x ! (*r, ,i,'...-,ij !r, parcurge tot intervalui z-dimensional E. Daci insb E nu este interval z-d.imensional (ci, d.e exemplu, sferi), fiecare variabil5 real6 parcurge o mullime care aepina" de valbriie fixate ale celorlalte variabile Pentru anumite valori fixate %2,,xs, ..., fra, si consider5mmullimea tuturor punctelor x e E, care au coordonatere de ordin 2> 2 egalerespectiv clJ rz, frs, . . ., xn. Proieclia acestei mullimi pe prima axi eite -ni1i,'"u Et : {xt I x, a R, (*, ,!tz, fr,, . . . , xn) E}. Aceasti mullime depinde, in general, de valorile frz, %8,. . ., 1co,alese. Pentru valorile fixate_ %^?, . . ., xn, funclia de o singur6. vafiabill. -*r, nn), definite pe mul1im"i Er, se ntimegte fuicyie I, !13.f@r, x2,......1 parlial,d a funcliei _f(xr,xr, ..., xn). Pentru fiecare sistem de numere frz,,K', . . . , frt pentru care mulfimea coresptnzdtoare .E, nu este vida, oblinem cite- o funclie pa4iile h n f(rt, fr2, . . ., *)Se definesc in mod asemS.ndtorfuncliile parliale de forma .fz i frz - f(xr, frz, . . . , fr,), . . . , f* | xo - J(frr, %2,. . . , xo).
_ Sd exemplificdm consideratiile precedente in cazul funcfiilor de doud variabile. pentru sirnFlitate sd notdm c,t' (x, y) ur punct oarecare din plan. Funcfiiie de doub variabile se noteazd, atunci cu f(x,y). : 1t/1 - n, - yr- definitb pe cercul cu centrul in o gi raza t, E Egey.fle. ^l) f\!y) : l,, (t,y)lxz * /r-< l]. Pentru y: I -obfinem funcfia parfial6
f,(.):f(..+):l i -crefinitb peintervarur L- +

Pentru y: I obtinem
+1
functia parJialE fr(*) :
: r(.'
+):V;
Pentru y : 0 oblnemtfunclia pagiald. fr(x) : f(t, O) , - Yl - trz, deftnit1, pe intervalul l-1, Il.
derinit' peintervarur I- +- +l
Fis. 138
FUNCTII
DEFINITE PE MTJLTIMI DIN R'
559
. Penttt , : - obfi,'em funcfia parfiald fJD : f tervarur | - V'n !n] . s s J I

2) f(x, y): Fi t 10, (-/.-(
fr
lE
. y):
1 ,l%
V ;;
_ yi definitb pe in-
1 arcsin L a.ti^tepe mullimea punctelor @, y) dnplan pentru | -a f y ""r. | l y l y > 0 fr /:( #:( -/ r-(./ dacA, daci y < 0).
Fis. 139
Mullimea toarele tle definifie este porfiunea fbri origine. tlin plan care confine
Fis. 140
axa Ox cuprinsd intre bisec-
axelor de coordonate, 3) f(*'Y) 4) f(x,Y) : : r I z/ !
definith Pe R'. Pe R'. pe mulfimea din tot pianul afar6 de axa Oy.
definit6
5) f (*' y) : E :
a d.firrite,
{(n, y)l*, y e R, y I 6) f(n' Y) :
0} formati
xY delifitd
Pe mullimea de la dreapta axei Oy, fdr6" axa Oy.
E :
{(*, y)lx, y e R, x > 0}, aclicd pe semiplanul
Graficul unei funclii reale de n variabile f(xr, xz, , . ., *"), definit[ pe o mullime E C R'!, este format din toate punctele din spaliu1 4r+r, de form a ( x r , * 2 , . . . , f r n , f ( f r rf ,i , , . . . , x * ) ) : r " n d e (xr, xr, ..., xr) eE.
Graficul unei functii de doud variabile f (x, y) defirritd pe o mulfime E din plan este o mullime din spafiul cu trei climensiuni: {(r, y, z) | (x, y) e E. z : f(r, y)\. Graficul unei funclii cle doui variabile este o ,,suprafa!tr' in spatiu.
560
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARiABILE
2. Aplicolii. Curbe gi suprqfete. Tronsformdri punctuole Curbeplane. Fief o funclie definiti pe un interval .I de pe dreaptd, !) cu varon ln plan. Aceasti funcfie- face-si corespundi fiecirui punct t e, I, punctul /(l) clrn-planj / este o funclie vectoriald (cu valori-in plan) de o variabil5. reali. Fie 9 gi { cele dou[ componente reale ale func]iei /:
, (r) ), teI. f( t) : ( s( r ) t|,'

Funcliile I ti Q sint funclii reale de variabila t. Dacl notim f(t) : (x, y) attnci
I*:q(t) iy:+ia' teI'

t I
Ansamblul celor.doud funclii g ti + constituie o reprezentare t'arametricd., iar argumentul lor t se nrimegti: iarametru. ter.valul -f, .punctul JU) : k0, QU)) e dln ptan. Aceastd. mullime de puncte
*1:',"nj;l#"uJ;;H3#f:Ti; "Tffi vectoriali. definitd pe un interval -r, l) .curbe stri'ryle.Fiefo funclie cu valori in spaliul Rs.Funclia
vect-orial6 /are in acestcaz^treicomponente reale, g, *, X. Anume, daci notdm flt) : (x, !, z), atunci
x :
y:+(t), teI. z : a(t)
9(t)
Fig. 141
FUNCTII
DEFINITE PE MULTIMI
DIN R2
561
Egalit6li1e x: q(t); I: +(t), z:X(t) (unde I e I) se numesc ecua_ llile parumetrice ale curbei. . .3) Supl?f91".^Xi9 / o funclie dlfiniti pe o mullime .E din ptan, cu valori in.spafiul { ; / este o funclie de doui variabile,-pe care s[ 16 notam u gi.a,, @,r) e,E'. Agadar, funclia se noteazl J@,r).Avind valorile in spaliul R3, aceasti funclie are trei componenie'reaie g, *, X, definite pe E: .f(u, r) : (g(w,a), *(u, a),X(u, a)). Dacb se noteaz6"f(u, r) : (x, !, z) atunci
5 : q ( u ,u ) . y:Q@,a),(u,a)eE z : X(w, a).

oblinem astfel o reprezentare parametrici, cu doi parametri, u sr a. perechea parametri (u, parcurge mul}imea E, punctul .. .Cind {e. _z) f(r,o) parcurge o mullime de puncte dinlpaliul f(e, tarc impre'une cu reprezerttarea parametricS constitue suprafala in ipafiu. se fixdm o valoare a,o a.patametrului z. tn acest caz, dac6,parametrul u p3rc1urgemr:llimea valorilor pentru care (u, a) e E, se obline funclia pat1,iall,.w-f(u, zo),. de o singurd. variabilb, cu'valori in spiliu, decf o reprezentare cu un singur parametru i*:q(u,u6), \y:Q(u,ao), iz:X(r,rr). Aceastd reprezentare definegte o curb5 in spafiu, conlinutd in suprafala J(E), numitlS curba u : t)0. De asemenea, d.aci se fixeazd o valoare uo a pararnetrului w, gi d,ac6, parametrul ?r.p_arcurge.mulfimea valorilor pentru gari 1ur, a) e E, se'obtrine parfial6,.a->J(uo, i) o singurS variabiti iu'.iatori i* .dti"" .de {ll:tlr clecl o reptezentare cu un singur parametru x:9@o,a), Y:Q(wo,zt), z : T. (uo, ,t).
Acea;t_d reprezentare definegte rtD\ jr[x,/, numlta Ctlrba 7t : ilo.
Observaf ie. lnvolumul IInoliunile
de asemenea o curbi
de curbdgisuprafald
pe suprafala
precizate.
vorfimaibine
4) lransfoyTndl!. punctuatei,n ptan. Fie E gi F dou6 mullimi din . plan gi ? o aplicalie'biwniaocd. a .hv,lfimii E pe mullimea F.
T:E-+F,
36 Analiza matematicd, vol. I
E, FCR2.
562
FUNCTII
DE MAI
MULiE
VARIABILE
. _ Fiecbrui punct (u, .u) e E ii gorespundepulctar r(w, z) e F. Funclia T (w, u) este o funclie vectorial5 de^doub .rlariabile. fi* ui" doud.com_ ponente reale, ,f gi g, definite pe .8. T (u, a): (f(u, a), g(u, a)), (u, u) qE. Daci se noteazl, T (w, a) : (x, y), atunci I x: f( ' w.al a) P. : g (".' * ,-., , t ,(u, a ly
D a c d y este o curbi confinutS.in mullimea E datd, de reprezentarea parametric
1u:a(t) r_r
ly:g(t)"=''
atunci l. : ? (y) este o curbi continutb in mullime a F : reprezentarea parametricd T(E) d,at6 de
x : f(,"(.t),, r. = { |j,lJ,, ly: g(a(t),9y.11
r : E -> F se numegte de obicei transforrnare pwnctuald de 1a mulfimea.E la mullimea F.- Funclia sa inversn I : F -, E, care este de asemeneabiunivoc5, este o funcfie'vectoriald de doud varij -i(*, abile : fiecdrui punct (x, y) eF ii corespund.e punctul (w, v): y) e E ; avem Funclia biunivoci
-1
T T(w,u) :
-f (r,r) f . 6, y) : (x, y), l'''! = ! y) Q 1..

\x,
ngnglia_T este de asemeneao transformare punctuali de 1a mul.. fimea F la E. _1 Funclia vectoriald. T are doui componente reale g gi definite pe F. { Daci se noteazd (w, u) :-i @,y), atunci q(x,y) {u: , @,y) eF. : , J1@ y ),' lv lntre-componentele./ 9i g a1elui z gi componentereg ,1,ale lui 7 9i avem urmdtoarele relafii:
rr'fi:,'],)-:.,, eF o, v) lllfr',i 3;
:,, o)., ry,,).) (u, u)e E ; [y\f!:, I QU(r,u),g(u,a)) : a
FUNCTII
DEFINITE
PE MULTIMI
DIN R'
563
Sistemul
: a) lx : f(w' g(u, u) lY l*:q(x,Y) la:d2@,y)
se obline rezolviud in raport cu r 9i y sistemul
gi, reciproc, ultimul sistem se obline din primul, rezolvindu-l in raport 5) Transforrnd.ri pwnctual,e in spaliu. Putem considera transform[ri punctuale ? intre doui mullimi E gi F din spaliul cu trei dimensiuni. in acest caz funclia biunivoci T are trei componente reale .f, 8, h, detinite pe E. Dac[ se noteazl" T(u, a, a) : (x, y, e), atunci
c1J U 9r A.
Ix:f(w,a,a) ly : g( u,a, u) , ( u, a, u) e E. lz : k( u,u, u)

reale trei componente Aplicalia inversi T : F -> E are de asemenea g, Q, x, definite pe F. Daci se noteazd.T(x, y,z) : (u,u, u), atunci [ u : q @ ,y , z ) l, : *(*, y, z), (x,y, z) eF. l u : a @ ,y , z ) Primul sistem se obline din ultimul, rezolvindu-l in raport c1rx, y gi z, deci pentru (w, a, u) E avem [* : q(f(w,a, u), E(w,a, a), h(w,a, w)), l o : * ( f ( * , t , u ) , E ( u ,a , u ) , h ( w ,t t , w ) ) , l * : x U @ , a , u ) , g ( u , a , a ) , h ( u ,a , w ) ) . Ultimul sistem se obline din primul rezolvindu-l in raport ctJ'%, t), qi wn deci pentru (r, Y, z) eF avem [ *: f(q(*, y, z), *(*, y, z), X@,y, z)), y, z), *(*, Y, z), x(x,Y, z)), ly: s@@, h ( p @ , lz: ! , z ) , * ( * , y , z ) , X ( x ,y , z ) ) .
3. Operolii cu funclii vectoriole Fie E o mullime din R", ,f 9i g dou[ functii definite- P! p cu valori in spaliul R'. Suma f * e 9i proldusul /g sint funclii definite pe E cu valori in R', astfel: (/+g) (x):f(x) * g(x), Pentru xaE Ud @):f(x) g(x), pentra x eE.
564
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Produ.sul af al faycliei / cu numirul E cu valori in R^ astfel:
real a este funclie d.efinit[ pe
(".f) (*):
e . .f (x), pentru t( e E.
brd. pentru operaliile f * g, fe Si "f. pf$gsgl
Multimea tuturor-funcfiilorjdefinite pe .E cu valori in R. esteo algeFolosind scalar=din{', r" definegte (flg) pe E fwnclia reatd. (f(x)lg(x)), pentru xeE.
prin egalitatea (fl1) (x):
Folosind componentelereale ale funcliilor / gi e,, avem
: (f(x)ls@D :Df,@) e,@), UIs) @)

i:1
adic5.
tu
UId:pls,.
Putem apoi defini funclia pozitivi" ll/il pe E p:in egalitatea Avem atunci
llfll @ : llf(x)ll, pentrux e E.
l l / l:l , l m : V Y n D f;. ':r

4. Compunereo funcliilor vectoriole Fie.m-ulfimile ECiR", 9i funcliile f :E --F, g:F !CtR* Si considerim de asemenea funclia compusb.'h:g"f :E - fi|2 h(x):SU(x)), %eE. si cercetbm cum .se -comportd componentene reale ale funcliilor vectoriale fa!5 de opetalia de compunere J acestor funclii. - Funclia vectorialS Jf are valori in F C R-, deci are ,w compoftelte reale,,fr, fr,. .., f *: E + ft --+Rp.
l--
J:(ft, fr, ...,.f-).

Funclia vectoriali g are valori in Rr, deci are p componente reale, 8u 92,..., 8 p :F + R 8 : ( & t 8 2 ,- - . , & p ) . Se definegte de asemeneaprodusul p . ,/ cu o funclie reaT| I : E -* R prrn egalitatea (gfl @) : g(x) f(x), x eE.
FUNCT]I
DEFINITE
PE MULTIMI
DiN R''
565
Operaliile de adunare, inmullire gi inmullire cu scalari (sau cu funclii scalare) ale funcliilor vectoriale se reduc la operaliile respective efectuate asupra componenle1orlor reale. g*), atttnci Astfel,dacl f:(fr, fr,..., f) 9i 8:(9r,82,..., : (f, * gt, f, * gr, ..., f* -l g-) "f * s fg : (.ftgt, f"Er, . - ', f*E*) of : (ofr, nfr, . .., of*) qf: lntr-adevlr, (qfr, ?fr, "., 9f*)'
pentru orice .r 1 E avem
. ,* ( x ) ) : + ( 9 , ( x ) , . .s f f + s ) @ ) : f ( x )* s @ ) : ( f , ( x ) , . . . f, *(*)) : Kf, + gr) : (fr(x) (x),...,(f* * g*)(:c)), ...,f*(*) * s*@)) + gr(x),

adicI
f * e: ( ,r t+ Et,' .., f* * g*) .
I,a fel se demonsttez| celelaTteegalitifi. Functia vectoriali h : I " f are valori in ftp, deci are y' componente R reale hr, hz, ..., hp: E --> h: Atunci h, : !1 r f,
lntr-aCevbr, pentiu
(hr, hr, . . ., /to). g z "f , . . . , h b : g p " f .
hz:
otice x e E, avem f(x) e F, deci
h(x) : sU@D: @Jf@)), ezj@)). .'.' epj@))),

iar, pe de alti deci parte, h(x) --l(h,(x), h,(r), .. .,hp(r)),
...,hp(*) : spj@)), h,(x): e,U@)). h"(*),: s"U(x)),

de unde rezultd egalitdlile de mai sus.
*fi
Agadar : a compwnefunclia g cu funclia f rea'ine Ia a compune con4ponentele reale ale lwi g cu fwnclia f. Sau : pentru a obtine componentele reale ale funcliei compuse lr : : g i, se compun componentelereale ale funcliei g cu funclia /. " Studiul cornpunerii funcliilor vectoriale se reduce astfel la acela al compunerii unei funclii reale cu o funcfie vectorial6,, reztTtatul fiind- o funclie rea15. Mai departe, problema compunerii unei funclii reale g cu o funclie vectorialS./ se poate reduce numai la compunerea funcliilor reale, folosind componentele reale fr,, -fr, ..., f* a1 funcliei /.
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
ln acest caz a-vem,pentru oice x e E,
h(x)': e(f@)) : E(J,@), f,(*), ..., l*@)).

Scriind apoi x:(frr, fr2,..., fr*), avem h(xr,xr, ..., x*):*(fr(xt, ..., x*), lr(*r,..., x"), .,., - f * ( * r -.,. . , x n ) ) . Agadar, dindu-se m ftncfli reale d.en variabire definite pe E e R", f r ( * r , . . . , r n ) , . . . , f r ( x r , . . . , x , ) , . . . , - f * ( * r ,. . . , x o ) gi funclia rea7d,g(yr, !r, . . ., !*) de rn variabile definite pe mullimea
F Cf,(E) x f,(E) x ... x f^(E) C R*,

oblinem funclia rcall k de n vatjabile definit6 pe .E: h ( x r , x r , . . . , x n ): E ( f r ( x r , . . . , f r n ) , . f r ( *.r.,. f r n ) , . . . , Exempte.t) Fie lr::f::")^, . f * ( x r ,. . . , , ( * ) ) .
ce definegte o curbi I din plan, gi fie h o aplicalie strict crescdtoare a intervalului [", g] pe intervalal la, bl: h : lu, p) --+la, bl. Funcliile compusee:.f .h,.+.:g",h definite pe intervalul [a, p] constituie o reprezentare parametri;e c6 definegte acdeagi curbd i" irrl"i
ly: sU)
t:=la,
bf o reprezentare parametricd
! * : : o k )', c [ 0 ,g , ].
*
I
ly
+(")
. -lntr-adevir, fie (xo, yo)G I un punct oarecare: existi un punct t, e la, bl astfei ca no: f(to), lo: 8(ti. Deoarecefunclia h este biunivocb, existb un punct 16 [a, p] astfel ca tn - h("o); atunci s(co) : I(h(r,)) :.f(to) : xo,
*('J:e@G"D:EQo):!o,
degi.punctul,(*0, Io)_aparline gi curbei y definite de reprezentarea parametrtcd (p, Q), adici I f y. Reciproc, fie (*o, yo) G T. Existi un punct cs [o, g], astfel ca xo: g(ai,
.
Si notdm to : lc(to) e fa, bl.
!o:
{("0).
FUNCTII
DEFINITE
PE MULTIMI
DIN B'
DOI
Atunci q(to): xo, f(to) :f(h("r)): EUo): s@Go)): Q("0): Yo, d.eci (*o, yo) e l, adici T C f. Rezultl atunci ci y : f.
Trebuie s6 aritbm acum c[ cele doui reprezentiri stabilesc aceeagiordine de parcurgere pe curba f. Fie c, ( c, din [0,, 9] ;ifie Mr(xr, yr.), Mr(ryr,y") ptnctele corespunzdtoarc de pe f: xz : g(az), x, : g(r1), Yr: Qkr). *(ct), h: ln ordinea de parcurgere stabiliti d.e reprezentarea (q, ,1,)intilnim intii punctul Mr, apoi ptr'cttl M* Fie l, : h'kt) Si tr: k('cr). Deoarcce k este strict cresc6'toare,avem tr 4 tr. Punctelor-fr'gi1, le borespund,respectiv, tot punctele Mt 9i M, pe curba f: ekr) : f(h(r1)) : f(tr), n2: e!z) : f(h(",)) : f(t,), QF) : g(k(tr)) : 8U,). *(r') : e(h("r)): 8(t), y,: Deoarecet, I tr, inseamni c[ 9i in ord.ineastabiliti d-e reprezentarea (/, g) intilnim intii punctul M, gi apoi puncttl Mr. Cele doui reprezentiri definesc aceeagiordine pe mullimea f, deci definesc aceeagicurb5.. Consideralii asemdnitoare se pot face pentru curbe in spaliul R3. \: y,: y: g(u a),(u,a)EcR2 2\ ' Fie { t lz:h(w,a)
care definegte o suprafa![ S in spa]iu.
a) x: 7 f(w'
o reprezentare cu doi parametri
Fie T o transformare punctuali
(aplicafie biunivoc[)
a mulfimii
F C R' pe mullimea E C R', T :F + E: (U, V) eF, T(U, V) : (u, a),
(w, a) a E.
oT, Q:go T, X:h"T defintte A t u n c i , f u n c l i i l e c o m p u s ee : f pe F determini de asemeneao reprezentare cu doi parametri ce definesc aceeagisuprafali:
(U, V)eF,
568
FUNCTIi DE MAI MULTE VARIAB]LE
e(U, V) : f(T(U, V)) :.f(u, a)
, )): s(u, u), + ( U ,V ) : g ( T ( Uv

x(U, V) : h(T(U, V)) : h(w,a)
5. Inversoreo funcfiilor vectoriole Fie Z' C Rlrgi
(u, a) e E.
F Q R^, T o aplicalie biunivoci a mullimii E pe T :E +F

-t
mullimea F, gi ? aplicatia sa inversX
T : F + E
-l
TT(x): x,
n eE
lrgy:y,
^ ^ Funcfi" T -.are valori in F C R., fr, fr, ..., f* definite pe E C R'
-t
yeF.
deci are ?n companente reale,
T : ( f r ,f r , . . . . f - ) .
Functia T are valori in E C R' deci are z componente reale gr, gz, . .., g, definite pe F C R^ ( g r , g z ,. . . , e o ) . S[ stabilim ce legitur5. existi intre componentelereale ale celor doui funclii inverse: Avem: T(x):(fr(*), f ,(x),...,f*(*)), x eE CR. i:
-l
T(y) :
( q r ( y ) ,q , ( ! ) , . . . , p * ( y ) ) ,
y eF
c R*.
Pentru fiecare y e F, existl un punct fr e E gi numai unul, astfel incit y : T(x), gi anume punctul * :i(y). Altfel spus, pentru fiecare vector y ,F, ecualia Y: T(x)' cu necunoscuta vectoiall. x, are o solulie x in .E gi numai una, gi anume
-1
x : T(y).
FUNCTII
DEFIN]TE
PE MULTiMI
DIN R'
569
y : ( y r ,! 2 , . . . , y - ) e F , l" Si x: Egalitatea y : T(x) se scrie adici sau (yr, yr, ..., !-) : h:
( n r .* , 2,..., x,) eE.
T ( x ) : ( f r ( x ) ,f r ( x ) , . . . , -f*(*)), fr(x), lz : fr(x), . . ., !_: f^(r) ,(xr,xr, ..., xr)

2(xv fr2,..., fin) '*(*r,, xr, . . ., xr). cu un sistem de ?'n eclJT(x)) se scrie
Ecualia 'ectcriali alii scalare. Relafia * : T(y)
y :
T(x) este echivalenti
(echivalentb cu relalia y :
nz, . . ., xn) :
xt: 9t(!), frt :
(9\
T(y) :
fiz:
(pr(y), qr(y), . . .,
. . . , u f l -
e"( y) ) ,
gz(!), !2,
q"(y)
?t(!t,
. ..,
nr 1 Jfrl
x.z:
?z(!t, !2, ?o(!t, !2, ...,
xn:
!-).
A spune c5_pentru fiecarey eF, ecualia y: T(x) are o solufie gi .ona, x : Ty in E, revine Ia a spune cd., pentru fiecare sistem de :l,T-1t vlorl (!r, yr, ..., .^,:),sistemul m ecualii cu z necunoscuteaie o {l)..ag srngurd solufie (xr,- rr, ..., nn), ti.ia a" componen_ tele reale ale functi'or vectoriale z gi "g"iieiit"-(q.'i,.'"'anr, i.repre"int', respectiv, funcfiile din membrul dreod.*l (I), ;i funcfiiie din membrur ":*r"ir.'.irt"tir"rui drept ale solufiilor (2) ale ,1.1"*"iri-?ir. 6 . F u n c t i im d r q i n i t e Fie / o mullime definiti pe o mullime -E C R, cu valori in R*. Def initie. Se spune e[ fune[ia{gurq mdrginiti (pe mulfimea El oaef, mullimea.valorilor ttq C-n^ e-slenirginitn. inseamndcd existi o sferd v,(a) in R* care conline mullimea ""lorifl:}ifi.
570
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
r(O) cu centrul 1".O qi care,,confine 'ea' f(E\: dac[ ht5;m M : llall ! r,
dacti ev,1o1,atuncillx - all 1r., : [t[' adic6 ' ell + llall< r t l.lall
nlrginite (9i a mullimilor in origine. m[rginite)
If;#d"Hif'11'9'Ti Ir/El ffil"L;u"

urm[toarea: daefl qi numai f :.E + .R* este mflrginitfl P r o p o zili e.- Iutglil avem E x e' ll/(r)ll < M ' 's[ astfel tneit, pentru oriee daefi existfl un numlr -&1 C o r o l a r . F u n c f i a v e c t o r i a l i f l E _ > R / e s t e m i l rmfrrginitil q i n i t f l d a (adie6 eigi
numai itaeflfunc!iu'.I#'?;ili1|ll dacflsupll/(x)ll< * "o). xE
d"ri"it6 pe E este
o b s e r v a f i e . D a c d f u n c l i a f . t n l a l e v a l o r i r e a l e , c i l n t r - u n ' sgi pa liuc un)2dime lfuncfiei' marginile nici maloratesa*minorata allri,'ciie siuni, nu mai au sens oogirili" de ordine' o relafie avem tece intr-un asemenea spaliu nu
deoa-
veetoriali / este A[rginitf, daeil gi numai -s|f"l.ule Pro p ozilie. Funetia fr, fr,'..., f* sint mirginite' daetrtoate oo*poo"iii"
intr-adevir, pentru orice * 'E, avem
..', J*@)) f(x) : (f'(*),fr(*), l. ll/(r)ll -. D tfn@) tfn@)l< i-r

ti, atunci funclia rea15-ll/(r) ll ".ste ded.ucem cl funclia I f ,(*) I' decr 9r i:7,2,...,ffi. rt m[rginite, atunci 9i funcliile l/t(r)l ine1or)l ll(x) | este mbrginitl' Din a doua sint mbrginite, deci suma i':t leci 9i funciia /(x)' este mlrginitS' mareinite se reduce astfel 1a stud'iul variabile) se poate d'a o defiunei funcfii' -itginilor " care avem "Jpe "tul""* in dreapta reall pinita *"-tt" funclii reale de mai. multe variabile r1edd o singurd variabill'
LIMITE. CONTINUITATE DII
Continuitote 5 5. Lim ite.

1. Limitede funclii vectoriole Definilia limitei unei funclii reale se extind.e gi pentru funclii vec_ . . toriale. Fi" yruilimea E q*R, xo Lrn punct d.e acumul,are pentra E gi func_ ,, fia vectoriald f t E -->R*.
Delinitt,. S e s p u n ee i u n v e e t o rr = , R n e s t er i m i t a f u n c r i e i/ ^ pu,Tctrllro, daea pentru orice vecindtate i,,'a lui I (in R*l existfl o u*'*irre'ln. lale V alui xo (in R,,) astfel ineit, orieit ar fi x A V'n E, x # xo; s[ avem f(*) e, [/. Se serie t: (sau f(*) - l cind * -n *r). :*"f(x) , ,.P:opotifiile urmitoare . dau definilii echivalente ale iimitei. Demonsrralla lor se race Ia fel ca ;i in cazi.tlfuncliilor reale de o singurd. varia_ bile. Prop ozi[ia
slr
l. limJ(x):1,
daci gi numai daei, pentru oriee
xo + xn, xu e, E, xp * xo, avem 1,. f(x) __> Propozilia 2. limf(x):/, d a c i g i n u m a i daefl, pentru oriee
qlm1r e ) 0, existi un^ygmhr 8(r) > 0, astfel ineit, orieare ar fi x + xn din E eu ljr - x"ll ( 8(e),sf, ai,em lt(*l:iU-Z-"'.
.s9 por, de asemenea,da enunluri in care se folosesc numai e sau nunai 8: d a e i g i n u m e i d a e i , p e n t r uo r i c e num-ir.--e ) 0, existd o o*.iie"tute v alu!.1o (z depinde de -" e), astfel incit Propozi!ia B. limf(x):t,
condi{iile x =V O E ;i n =f xoimplici llf&i_ ii?-;.

Pro p azi[ia
Yi
4. limf(tc) :1,, daed gi numai daei, pentru orice vecin[tate u a lui l,_**irfi-'Lo numir g > 0 (care depinde tle u) astfel incit,
eondi[iire x e E, x * xoFi llx - xoll2, m 22, atit punctul ro citgi rimita i sint puucte obignuite, respectiv in spafiile p" I{*.' 2o 7n' cazul functiilor.vectoriale d.e o singurd. aariabild (realr) /: E c R+ Rn, se pot considera gi limitele ti- tt*1, 1ii--i6i".iti@ sau - co sint puncte de acumulate are
mulfimii E. +_
fr++@
,-_6
limitei, propozilia 1-9i propozifia S confin gi acest caz. P""firltti turcliilor vealed.e mai multe variabile i: O c R! + R, limita t poate fi J _tl."azul Definilia, propozitia I 9i propozifia 4 de mai sus conlin gi acest caz.
572
4o In caztl pot a"ril1l ri-itete variabild.
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
-> .Ru se vectoriale d,e o singurd aa.riabild. rcald f.: E c R funcfiilor punct ro, la fel ca qi pentru funcfiile teale de o singura laterate intt-un
D a c d .x p este echivalenti
(or, or, "', &o),condilia xpia (xrp, xzh, . ., xop) 9i a: cu condifiile &u %zbi or,'.., finpi o". xpi
se mai noteazL 9i astfel: De aceea, in loc d.e 1im f(x),limita "oli^ l(*r, *r, ..., xr).
iiir.
frn+An
t[l
Astfel,pen!ryofunciiededoudvariabilef(*,y),limitasainpuncxo, yo se scfle. 7im J@, y).

14ro !+!t
Se spune c5 aceasta este limita funclieiJ cind' r 9i y tind' ilciepenro gi, respectiv, yo- th acest caz propozilia 2 se dent fl"iii-"ri""j 'transcrie "att" astfel: poate 0' existd' : l, d'acd. y) lim f(x, 9i nurnai dacd',pentru orice numd'r e )
u4xo
E cw ,n nr'rif,i 8(") > 0 astfet inci.t oricare.ar fi \f ,.,y) +,(*0,. yo) din t ' I 1 , o y ) < ( a u e m 8 ( e ) ,s r i ll llf(*' | | ; - *,t < lt''i ;i ly se definegte limita funcfiei. f : E c R' - R* reiativ 1a o submullim.e funclii A CE, intr-un punci de acumulire a aIl1arA,la fe1 ca 9i pentru reale de o singur6 variabil[: LIn aector t, e Ci tttt timita fwncliei J 6n punctwl a rel,at'ia la^swbnt'ulxp=f &, aaem f(xp) --+1" penru orice gir *i-,'o, ieeA, limea A, d.acd. Se noteazd' t:7tmJ@).
xeA
Dach"lim f(x) existl", atunci ,, ):T/(z)

ieA
existi 9i cele doul limite sint
egale.DacS ins6.exist[ fu f{*), nu?zuftl

leA
neaplrat ci existd l:ry f@'
care in narticular, dac[ z4 este interseclia mullimii .E cu o d'reaptd., trece prii a, atunci lim f(x) se numegte limita funcliei f dwpd.o dr'reclr'e.
unei funclii f(x, y) ,!e dou[ variabile reale, daca De exemplu , in cazrjiy : h(x),limitd se scrieliy,Il*'y)' Se zice cd'aceasta ecualiadreptei "st" i:{6 4
xea
LIMITE.
CONTINUITATE
573
este limita funcliei / cind x qi y tind simurt an dar d.ependent pe dreapta y: h(*), respectiv c6tre ro gi yo. ln fapt, aceastaeste o rimita a func'1iei compuse de o singurd, variabill f(x, h(x)):
l':.f(*,9
!-!o
):T f@,h(x)).
Toate oroorietilile limiteror de funclii reale, care nu implici reralia d: gl#""^ri pro.^dusuli se pdstreaza ji pentru funcliile vectoriare gi demonstraliile sint aceleagr. r) Lirnita wnci funclii aectoriareantr-un punct, d,acdexistd., esteunicd. 2) Dacd.lim f(x) : l, atwnci lim llf(x)ll: lllll.
x-ro N-*o
Observaf
ie. Dac6_timllf@)ll: ll/ll, nu rezttlt| ci lim/(z) exist6. *+*o' Dacb insd tjmllf(x)ll:';," atunci lim f(x): O.
t+fro aa tn
numai dacdlim ll f(x) - lll : 0. ,+xo
3) lim f(x) : L d,acd. si nwnoai dacd fr+

ro
- ll :0, \m lf(x)
ad.icd. d.acd gi
4) Dacd lim f(x) =! 0, atwnci existd.o aecindtatev a r,wt. xo, astfer, inci.t ,,cdgi numai dacd., fentru orice nwrnd,r :stfel, oricare ar-fi x, , r,, e V A E, .inctt -f(x")
nE.
ll < e.
6) Criteriu. Dacdf : E - R* gi h: E -> R, d,acd.lim h(x):0, ,sid,acd existd un vectorI eR* gi o aecindtatev a rui xo, astliffirrtt sd auern
ll f(x) - t ll <=k(x)
pentrw orice x;:
xo din V n E, atwnct, lim,f(x) : 1,.
7) Dacd f : E -> ft* uj g^,,E -+ R* aw tirnite i.n xo, atwnci funcliite f i g, -> R* qw lirnwa x,n fro E .fg: Et
: s(x). :tn,l"f(n)* s@)l y:"f(x) t trm" tu"f@)t{*) ::*"f(x) rims@)

B) Dacd f : E -->R* gi R^ are lirnitd.in'xo'gixo, atwnci fwnclia
lim"lv@) f(x)l : |11y" v@) f@. !tu"

in particular, pentru q(x) : oc, deducem I|m a(f(x)'):
a1*o
alim f(x). t1fr^
574
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Funcliile/: E --, R* care au limiti in xoformeazd' Obse rv alie. o algebr6, iar operalia de trecere la limitl este liniar5 gi multiplicativi pe acest spatlu. Pr o'fozilia urmetoare reduce studiul limitelor d.e funclii vectoriale 1a ce1 a1 limitelor componentelor reale: R P r o p o zili e. Fie funelia/: E C R - > R * Q i f r ,. f r , . . . , f * : E - - > sale reale: f : Ut, fr, . -., fi). Atunci z limJ(x): I daei gi eomponentele numai tlaei 1imfo@) : I'i, i:
Pentru demonstralie Fie xp----;xo,
undel: l, 2, -. '' v14,
Tf
\tf,
t'2,
. . .,
Ln):
\-
r\
Dft
se folosegte propozilia ro. AvefiL
asemdnbtoare de la qirurile de puncte dit Rn:
xp e E, frhl
-, 1 (:) f6@6) -> l;, f (*p) deci
i :
7,2, . . ., m,
Limf(t): l(J limft@):ta,
i:1,2,
...,m.
de forma: (-oo, -.o),
;; (-"o, +.o),,'(+-, .'......

(+a, a), ar
-"o),
(+co, icc),
a e R.
(-cn'o)'
(o' -q)'
(e, +@),
Aceasti ln
convenfie
asemenea situafii l) f (t' y) :

N4A
cate lotmeaz4". complica studiul este de preferat a cerceta limitele componentelot
reale.
Exemple.
x I t' definitd pe R2 (z f Y) : Iiu* f(x + Y) :lim

*44
a -t b : f(a' b).
Y-b 2) f(x'Y) : xY' delititd

ula
Y-b
Pe R2 l i l r ; .J @ ' Y ) : l i m
n! :
ab : f("'b)'
v-b 3) I@,y): -,
x)a y+b
clefinitd peo&u.y l0
x lifn f (x, y) : lim: r+a I u4& !-b Y-b a b f (a, b)' dace b I 0.
4) f(x, y) :
xY, defirrild
, 4& y-b
Pentru z > 0 4b : f(a'b)' lirr- J@,Y) : Um x!:

x4& !-b
dacd a > 0'
LIMITE. CONTINUITATE
ctD
2. Limite iterote Fie/(rr, xz,. . ., t{o) ofunc}ie vectoriall de n variabile, f : E C Rr _> ftn. Din aceasti functie putem opline funclii vectoriare de o singurd variabild, 'gi anume, funcliiie sale pargiJle: .h: h -f(xr,
L
t ( 2 ,. . . , x o )
fz: xz n f(xr,, rz, . . ., %o)

f
xn-f(xt,
x2,...,frr),
se pot considera atuncirimitele acestorfunclii de o singurd,variabird,: lim fr(xo) : limf(x1, n 2 ,. . . , n n ) , i : l, 2, ...,n

xi4ai ,i-oi
-}.
caie a"pi'ia" d'";i;: : r'{,!;7a,? \Ii+".;; "" nLmlr ,"":frteftffittf Tl" Se poate
consideraapoi -lig ,i-ni
"i-o,i
ll"U .o,
".rj ,,Tl"t
de acumutare al ; mutfimii Er:
{xrl
xi e R,
lim .f(xr,*r, . . ., n*), i = i.

pinde de celelalte n_2 variabile dife_ nita iterat[ a acestei func]ii in raport
,'#l'T'n#:rtf,tr;:;;,:,#uT\,lT
j
I
I
De exemplu. nentru funcfiile de doui variabile -f (x, y) se pot considera limitele ite?ate' lirn,tim f(x, y1 fj6r lim f(x, y). !fl- t-\ Se spune ci acesteasint limitele funcliei . f(x, y) cind x qi y tind, slrcceszz,.respectiv citre frc gi !e.I,egitura dintre limite gi limitele iterate este datb de urmdtoarea
p r o D o ziti e. Dac[ existd timita funcJieilimitele iterate in'aeest punet, atunei aeest;i;itu intr-un punet gi una din .îot-"ilurr.
Pentru {#*5"o'a simplifica scrisul, vom da demonstralia ],n cantl functiilor de doud variabile -Rt. Fi" (2., y.) un pun"t a. uc"m"-rare al mulfimii E; sg presupunem ci. existd
I :
Vom ar6ta cE I :
fr-!. !-!t
y) Ci /rz : lim f(r,
x1r.
tim trm f(x, y).

y-yr
ln.
576
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Pentru fiecare x 6prrE
sd notdm F(x) : rtm f (x, y),

!a!o
deci Iim F(x) :

*1to
lrr. exist6. o vecinitate
Fie e ) lncit sd aYem
0 oarecare. Deoarece l:
lim f(*,y),
V alai
(ro, yo), astlel
;:;i
llf('c,.y)-tll<.
@o,yo)din V. Deoarece pentru fiecare r Ep\E, existd rlm f(x,3t):
!+to
oflcafe
ar f.i (x,y) I atunci
rim^llf(".y) - t ll : ll F(t) - t ll.

Treclnd. la limit5. in inegalitatea prececlentd, obfinem
IF(,)_rll<"
pentru orice x, astfel ca (*,yo)
*-Xo
Z. Rezultd
tr*o
atunci
Iimll F(x)- tll : ll tim F(z)_ tll : Ilrr,_ /ll <

rczultd" cE"I : ln.
".
Deoarece e )
0 a fost ales arbitrat, ii.
Observaf
lo Dac6 existd numai una din cele trei limite lim f(x), ;:i: lim lim f(r,l, rlxo tt4tts existd. tim Lim f (x, y) tt'Yo n4xo
rflr rezultd
cd gi celelalte clou6 limite
Eate posibil ca numai ufla sau numai doud din aceste linrite sE existe. 2o Dacd limita nu exist5, limitele iterate pot exista amindoui si sb fie diferite. posibil ca, degi (xo, 7o) este punct de acum-alare aI mullipii E, mu-ltimea j'** eR, ,- y) .., e ftt sa nu aibd pe zo ca punct de acumulare, oricare ar fi y.' ln acest caz nu {*lx \-(' aie sens lim f(x,y), oricare ar ii y.
r15o
D9 exemplu, dacd E e-ste un segmeni de dreaptd paraler cu axa ^ . oy, proieclia Or este formatb dinfl-1s1 singur puict.
sa pe axa
3. Continuitoteo funcliilor vectoriole Definilia co-ntinuitetii funclii1or reale d.eo slngure variabili se extinde pentru funclii vectoriale.
c
*
I
Fie funclia f : E C R -> R* ;i un punct xo = E. i f i":. Se spuneed fune,ria / esteeontinui ln punetulzo dae5 _ _._P oriee _ti " vecindtate pentru a existd o vecinitate t' a Iui zo"astfel Juil*J ineit oriearear fi x eV_ufl E si'avem f(x) eU.
LIMITE.
CONTINUITATB
577
urm[toarere propozilii dau definifii echivarente ale continuitEfii: po"it:-"^_l:^{llolt" / esreconrinuiin punerul.ro,daed 3lo si arrmai daci, penrru oriee gir ipTtco, *oE: ";;i@ri:f'h.*--'t^ P " g p o zi l *i a 2 . Funcfia este eonting{ io f . oriee dacf,, penrru mrmlr e.) 0, gxistlun n,mdr S(;i; &,daciginumai O"'uliiif f"rit;id;; fi x eE ea llx xoll < S(")sfl avemiXA I'fi*rf ff T". ozigiu.B. Funefia P,.oJ / esteeontinui-ln punetulro, dacdsi numai daei, pentiuorice numdi > 0, e-xistd o-"*i"etitu"z rrf i?r/a;pindedee)astter inerr,oricare ar"ff , a vn-i,;";;-#ln fl "- f(x)ll < e. Pro p ozilia 4. Funcfia / estegontinufi in punetulro dacdgi nrrm4idaci" pentiu orieeveoinhtate u a i"i fGJ; nrrmfipg 0 (care depinaede U) asrfeliii"ii o.ieu." * ti';''a";; "rtrfi; il* _ ,rll sH avem/(r) e U.
Dac6" xo este punct de acumuiare pentru -E se poate da o definilie a continuit5lii cu ajutorul limitei: Pro p ozi[ia G. Func[ia / este-continui rn punet'l *o daed gi nrrmai daeil timf(x) : f(xo), adien "daeI gi ;ffiJ-d*. "* *4ro
lim"llf(*) - f(xo)ll : 0.
se spune cb funclia / este continwd. pe mutriruea E, dacd este continu' in fiecare punct din E. Proprietdfile funcliilor reare continue, care nu -"orriilo", implici reralia de ordine, rimin valabile $i pentru funcliile ;Ld;;i.l"
"'str''onii)ria ..este funclia'Ilf @) ii i, (il,rp*ti" i,; ;) :" ll
ll Dacd fwnctia f(x)
continud iv punctur, ro (sau pe a), atunci
'
i'-:fT';:2*^,u o uectnd.tate v a r,wi

vistd.o uecindtate V a lui xo fe care twnci f sepoate prelwngi prin continui_
tate in pwnctut'ii), puntnd,I@i ::ryf@.

37 -{naliza matematic&, vot. I
578
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
i'.nxo (sau. m *^(Jî p" 61, ituncifwncli'i'Ie f +"dfe,Gld it qf sint cont'i'nue ar fi oricare E) ao ioiitiui't'it iste uf $awPt i;'"ii.- I*'p"rtiiutor, Jwkcfii
aeR.
o b s e r v a ! i e. Mullimea (sau pe E) este o algebrd'. funcliilor vectotiale definite pe .E c .R2 qi continue in x oE
,iar g : E -> R estecontinwd' 5\ Dacd.f si e sint continuein xo (sartpe E),
esteconR-. Dacd'fwnc[ia f:E-nF g: F -> Rb-este continwd. i'n pwnctul I g"f : E -+ RF estecontinud'i'n xoe,E. continud Pe F, atunci funclia g "ite Funelia veetoriale /']. E c 4: - R* este eontinui Pro p ozilie. daci'gi numai daci fiecare din componentele sale intr-nn punct xnAi, E +' R este eontinui in xo. reale /rl fr, ..1, I*; Propozilia tenlJta" din inegalitSlile m
-f,@o)l l f , ( x ) - f n @ o ) l <l l / ( r )- f @ o ) I l < D l I ' @ )
aplicind, de exemplu, d-efinilia cu e 9i I a continuit5:tii' studiul continuitl]ii o b s e rv af i e. Ptopozifiapreced.entl red.uce continuitdiii compoal acela la iariabile de mai^muite funcliiloi vectoriaie nentelor lor reale de mai multe variabile.
Exempte.Funcfiile/(2, i:'.x + y,f(x'v) : rv'f(tt,v): : xt sintcontinue i,tO'v) pe toatb mullimea lor de definifie. Fie I c E 9i /: A + R. Dacd Junolia f este conti'nud'pe A. atunci funal.ia ,'.t4*i11,?pe 4' Imagi'neatturyx'nxtA ?rxn d,efinitdpe A cu aaloil ln plan este cont'inud' x+(x,f(x)) iectoriat| n61 : Qt,I@D estechi,ar graJicul funcfi'ei realeJ@)' unoyi.'a
4. Continuitote Porliold E' S5 Fie funclia f : ECR - 4* Si a -: (or, or,... ..'.,.**)un punct din variabill) considerlm frinciia pafiia16' (de o singur[
f ; : %t6 | i 1 - r' ,. . , e n ) J(ar, &2,,.., &;,-t, %;,
definitd pe mullimea r ; , & i a t ," ' , e * ) e : E ) ' E r : { x r l x n e R , ( o r . o r , - . . , & 4 - rx continui in Punctul a'iQE, spunem in raport cu-variabila-x, in punctul I este continui parlial in raport clt xo >rice numir E ; 0, existL un numir
LIMITE. CONTINUITATB
579
astfel incit, oricare ar fi x,qE, cu. I xo - arl I D(e) si avem ' l(:). > 0, ( e, ad,icb ll'f;@ In@,) ll . . . e o )l l < I l . f ( a r.,. . , r i , . . . , e o )- f ( n r , . . . , & d , ". Da-cdfunclia f este^continu[in punctul a : (at, dz,. . ., ao), vorn spune . adeseaci este continul in acest punCt in raport cu- aniarnbl,wi"'aariabfr,elor, pentru a deosebi de continuitatea pafiiall"-?n raport cu cite o variabili. punct , P r o"p-o V i.! i e. Daci funcgia_ -/ este eontinud intr-un ?.: !o+, . .., eo) (in raport cu ansamblul variabilelor), atunei ea este-eontinud in aeest punet in raport eu fiecare variabilil.'
lntr-adevbr, dacd funcfia / este continud in punctul a, atvtci: Pentru orice num5r e > 0, existd un num6r 8(e), astfel lnclt oricare ar fi punctul (*r, rr,...,rn) E cu lrr-arl g, s6 avefo < D , I n z - & z l < S . ,. . . , l x n - a n l 1 r z , . . . , x * ) a r , . . . , an) ll < e. llf(xu f(ar, Rezult6 atunci, ln'particular, c5, dacb lxr-atl ( D, ra:az,.,., a r , . . . , a n ) a r , . . . , an) li < e llf(xr, f(or, gi decifuncfia/este Continuitatea continud ln rapott cu variabila z, ln pu:rctul in raport cu ce1ela1te vaiabile se demonstreaza frn:&61 dllfr.
(ar,ar, ...,aa), ia tet.
^. O b s e r. v- ?_! i ". Dac5.funcfia / este continul intr-un punct in raport parte,.nu rentltd cE ea este continu[-in acest princt cu fiecare vaiab176,in in raport cu ansamblul variabilelor.
Etemplu. Fie luncfia f(r,y) Avemf(x,O) :0 f (x, y) :;: _ delinili pe .Rs astfel : o ,t y 10, f(0,0) :0. : 0 :/(0,0), y) : f-f0, (in raport cu ausamblul aclicb/este continu[
d , a c 6x " I
pentru orio"-,
R, cleci limf(r,0) n+o orice y e R, a""i
in origine in raport ctt vatiabtla x. De asemenea, f(0, y) :,0 pentru
0 : /(0, 0), adic6 / este vatiabilelor) deoarece
contiuub ln origine in raport cu variabila y. D-a-r nu este continud in origine fungfia nu are limitb in acest punct. pentiu r l0 lntr-adev6r, avem
t f(x,y):
| + [Ll,
lrl
dre_apta ! : tnx care trece prin odgine, cu coeficientul unghiular m. Dac6" luim girul . .Fie (x", y") + 0 de puncte pe aceastd dreapt6, avim yo - m*n perltrtl dri". , 1V qi f(r", y") : dect f(xa' t") t | + *r' 1 a *; 'Liori1u - !d,epdnde cle dreapta pe care se afld girul de puncte (*r, yn) + O, IIYzz Pentru diferite, cu coeficienfi unghiulari diferili, obfinem limite diferite, . .. {9n!e lunctia nu are limit6 in origine. :
fl?' ln
deci
580
5. Funcliivectorioleuniform continue Fie funclia f : E C R' -+ R*. tr)efinilie. Funclia/este uniforrn eontinui (p"E) dacil pentm orice numilr e > 0 existfl un numflr 8(e) astfel ineit orieare ar fi puncte]o x', x" E, cu llx'- x"ll< 8, s[ avem llf(x')-f(x")ll<". .=g e s t eu n i f o r m Fropozilie. O f u n c l i e v e c t o r i a l [f : E C R ' + R * eontinui daedgi numai dacd toate eomponentele salereale fr,fr, . . ., f ,ni E--R sint uniform eontinue. Propozi,tia rezrltd. din inegalit5lile
)f n @ " ) l , I f u @) f , ( x " ) l <l l . / ( * '-). f ( r " ) l l < D l f n @ffi?""" inegaiitatea llf (x') __ f (x")ll .< . implicd _ ll, @') ;f ,(* -)] 5 :, : a " - fr(x''' )| < : p e n t r u pentru fiecarei : 1,2,...,%, inegal 1 , 2 , . . . , n , iar i a r inegalitdlile lJo@') i : 1, 2,. . .,% implici llf(x') - f(*")ll <,.. -Propozilia precedenti reduce studiul funcliilor vectoriale (de mai1 multe variabile) uniform continue la studiul continuitdlii uniforme a'compo- \ nentelor 1or reale (care sint funclii reaie de mai multe variabile). Ilaei funefia / cste uniform eontinuil (in raport eu Fro p ozilie. ansamblul variabilelor), atunei ea este"'uniform continui in raport eu fieeare variabilil (pentru valori fixate ale celorlalte variabile).
lntr-ad.evdr, a spune ci / este uniform continub inseamnb c5 pentru orice numir existd un numdr 8(e) > 0, astfel incit oticare ar fi punctele *' : sd avern adicd Daci 1q5m si: "' l l I @ i , x ' , , . . . , * h ) - f ( x ' ' ' ,x ' , ' ,. . . , x h ' ) l l < " . xi' : az, ..., xir: xL' : an, atwci l*in|'l: - ( x i ' , a 2 ., . . , a * ) l l , ll(xi,a2,...,a,) llf(x') - J@")ll < @i, ..., *h) qi x" : ( x ' r ' ,. . . , x i ) dltt E ca lx' - x"l < 8, e) 0
deci, clacd lr',, - *i'l < e, avem l l f ( x i , a " , . . . , a n ) - f ( x i ' , a 2 ,. . . , a r ) l l < , , adicb / este uniform continuE ln rapott cu variabila r., atunci cind se dau celorlalte vatiabile valori fixate d2,ds, . . ., &n. Continuitatea uniformE ln raport cu ceielalte variabile se demonstteazi la f.e7. Dac5/esteuniformcontinudinrapott Observa!ie. cE ea este uniform continud. cu fiecarevariabiid,,nurezult5
LIMITE.
CONTINUITATE
581
E*emplu. Funcfia
I -;* v
I
J@'t):l*"+Y" dacdx:t:0, Io
definitd pe pdtratul -I -( /.-( l, -I -( /{ 1, nu este continub in origine (deci nu este uniform continub). Pentru orice / e[-1,1], funclia parfiaT{ x+f (r, y), definite pe intervalul compact este continuE, deci unilorm continuE. [-l,l], pentru orice z e [-1,1], funcfia pat]iald.y-f De asemenea, (n,7), defiaitdpe [-1, 1]. este continuI, deci uniform continuE.
. daci. x2 + yr>
6. Funcfii vectoriolecontinue pe mullimi compocte Proprietllile funcliilor reale de o singurl, variabild,, gi continue pe o mullime compacte, se pdstreazS. 9i pentru funcliile vectoriale gi cu aceleagi demonstralii (inlocuind modulul cu norma) : 1) O fwnclie aectoriald. continud pe o muQirneconxpectd. este md,rginitd pe eceestd mu\,ime. 2) O fwnclie aecloriald continud pe o mufiime com,pactdeste un,iforrn continwd.. 3) O funclie aectoriald continud. transformd o mwllime cornpactd,tot , tntr-o rnul,lirne compactd.. pe o:mwllimecornfdctdECR, 4) O funclie reeld de n aariabile,condinud iSi atinge efectiu marg'inil,ele aceastdmu\irne.
funcliiie Observatie. Pespaliul Rncrnt.)-2, nu,s-adefinito telaliedeorcline, deci pentru vectoriale cu valori in Rtu w au sens marginile acestei furicfii.
tn acest caz se poate enunta o proprietate.pentru funclia rea15, llJ@)ll: continud pe o-*'rnwftirne comp,acid. E, F) DacA f este o fwnclie uector,ial.d atunci existd. un Punct xu e E astfel i.nctt llf(x*)ll I sup llf(x)ll.' Se fine seama de faptul cd funclia reaif* llJ@)|1 pe E gi ".f"ttootinu5. se apiicd proprietatea 4. Observafie. F i e A C R o m u l t i m e c o m p a c t eg i o f u n c l i e r e a l 6 continui f : A -+ R. Graficwl funcliei f este,'o rnwllime compq.ctdin plan. intr-adevdr, graficul_lui / este egal cu imaginea m:ullimii A prin funclia vectoriali continue FU) - (r, f(x))ldefinitd pe A cr valori in R2. 7. Funclii vectoriole continue pe mullimi conexe Pentru funcliile continue, pe toat6 mullimea de-'definifie, se pot da anumite criterii de continuitate cu ajutorul imaginilor inverse. Fie E CR, E'gp'gi f u n c l i a f : E - " E ' a s t f e lc a f ( E ) : E ' .
582
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Pr o p o zili.e. Funelia/ este eontinui pemulfimeaE, ilaei gi numai daci, pentru oriee mullimejilesehisd G' C R*', existf, o mullime deschisfl G C R*, astfel ca
-l
GnE:f(G',nE',).
SE presupunem intli ci / intleplineqte condilia din enunf tinu6 pe E. Fie zoQE oarecare gi fie Z'o vecindtate ahtif(xo)i Conform presupunerii existd deci o mullime gi sb arEtbm c6 este conV'este deschis6-tri*?#i :1 (V'nE').
tleschisd G C Rn, astfel caG n E:f
Dat f(xo) eV' E'), adicE xo EG 1 E. ln particular *o eG gi, d.eoan E', deci xo ef(v' 1-1 *0, rece G este deschisE, zo este punct interior al s6u; existi deci o vecinbtate V alti astfelca xoeV cG. Oricare atli xeVfiE f(n) e V' nE', gi d,ecif(r) g 7'. Agadar,/este In E, rcr.;u.ltd. cd / este continub pe E. Reciproc, DacL f(G' sd presupunem n E') : 6, aLwci' ludm G : avem clecizeGfl E:f(V' tto. Cum zo a fost continudit flE'), deci ales arbitrar deschisS'
cb / este continud
pe E gi fie G' fl -Rt' o multime
6 (cate este deschisb in J?') 9i cleci
Gn E : e : j r L ' n n .
deci/(ff a :jb' aqadar, /lc' nE')fa, ailicb G' nE'16. si notbrnn-q' sb presupunem, "e cE existd o mullime d'eschisb G ln l?r, astfel ca G n E: : G' n-E' qi si ardtdm
./
-1
..,/
: H : f(G' n E'). Evident, H c E. (1 E'CG'qi, G'este desdeoarece Fie o i/ oarecare; atunci f(no) ef(H):G' chis6, /(zo) este punct interior al siu; existb o vecinS.tate V' a ld /(ro), astfel ca f ( x o )e V ' c G ' . Deoarece / este contintd. h xo, h;r1v' li corespunde.o vecindtate v a Lt:i ro, xtf.el deoareceavem, adicdf(V 0E) c-V'-cG'; ca pentru otice-x eV n E sd avem f(x) eV" E',9i cleci d e - a s e m e n ef aV , n q c E , r e u : J t dc d f ( V f ) E ) c G ' I
vnt.jlc,nE):H.
Cum ro a fost ales arbitrar, cleclucemcb pentru orice punct z I{ exist6 o vecin6lale V* a hi r, astfel ca V, n E C H.
Si " H C E, reztLtd Pe de alti cd H CG N E. parte, notdm c: U 7r. Evident, xeH HU lJ Vx, deci 11 c G; reH cum avem, de asemenea,
G n E:
teH
( U V , )n E : U ( V r
reil
n E)c H.
Din incluziunile F/ c G 0 E si G n E c 11, deducem
G n E: n:7ie, n n' l
gi propozifia este complet demonstratd.
583
C o r o I ar. Fun_eliu/grtg eontinui pe E daedgi numai daelopentru orieemu{ime inehisl M' C R"', exist5o mu$ime inehisi M C R', hsifel ea
-1
MnE:JW'uE').
:CM'qiG:CM.
Pentru demonstrafie se folosegte propozilia precedent6, cu ,mu$imile deschise G, :
.. P I o p o z if i e-..Imaginea-unei mulfimi eonexe printr-o funefie eontinui este o multine eonexd.

Fie E c Rto mullime conexd gi o funclie continu6 f :E+,Rr. gi si ardtdm cI E' este conexd. mu{imi Sb presupunem prin absurd cb E' 'i.-ar fi deschise Gi Ei G!, 1n Rn', astfel ca Sd notdm E, :f(E) cd existd doui
conexS. Aceasta inseamnd
E cciU
GL, Gi n E' lO,
Gi n E' l a $i E, n Gi ne!.: a.
deschise eilgi ciin Iin'le corespund
Deoarece_jf este contin'.5 pe E, mullimilor dou5 mulfimi deschise G1 gi G, ln -Rtr, astfel ca
G,(1 E :7ir', n E,), G,n e :,1leln n,l.

Deoarece Gi n E' + A ,i Gt n'-E' :p O, deducem cb GrfiE+A Deoarece E n Gl n Gi: lntr-adevdr riGrnElA. A.
-1
@, rezuTtd.*c6" E f) Gt fi Gz :
-1
E (1Gtt1Gz: (E n GJ n (E n Gr):f(E,n-Gt n f(E, nq:
: I(@' n Gil n (E' n c,)) : f(Gi n G; n E).

ln sflrgit, deoarece E' C Gl ! Gt", tezultFL cd E c Gt U Gz,
-1
-1
lntr-adevbr, E : E' t't (G, U Gt) : (E n ct U (E, fl cj). Atunci
E : f(E') : f((E' n Gl u (E, n G;)): f(E n Gi) u l(E, n c!) :

gi deci
-1
-1
_1
_1
: (E n Gt) u (E fi G) : E n (cl u Gs)

EcGtlJGa.
,Presupunerea cL E' nu este conexd conduce la existenfa gi G, ln R, cu proprietdfile urmdtoare:
a doud mulfimi
deschise G,
E c G 1 u G zE , 114la, E nGzla, E,nGinci:a,.

ful Ilmr Aceasta inseamnd cd mullimea E.nu este conexb, ceea ce contrazice ipoteza din enunpropozifiei. urmeazd, agadar, c6 E' este conexE gi propozifia este demonstratd. Obsetvaf ii. 1'Existd.gialtefuncfiicaretransformdmultimile conexe, Ei care nu stnt continue. conexe tot ln mul-
584
Vom spune cE o funclie conexe. nexe tot in mulfimi Rezulti ci funcfiile
FUNCTII DE MAI MULTE VARIABILB
are ptoprietatea continue
lui Darboux au proprietatea
dac6 transforml lui Darboux.
mu$imile
co-
vectoriale
2 o Fie ICR un interval gi o funclie real5 continre f : 1 + R. Graficwl f este o wtul'limeconexd i'n Plan. ' 'functiei inir-adevlr, giaficul 1ui / este egal cu imaginea intervalului 1 prin funclia vectoriali continue F@) : (x, f(*)) definitd pe .I cu valori in R2.
8. Derivotofuncliilorvectoriolede o voriobild R" o func]ie vectorialS ]i ft,f ,,. . ., Fie -I un interval pe dreaptl, f : I ''-> . . .,fo:I + R componentele sale reale
.f : (ft, fr, " ',f ,)'

intr'wn Ca gi pentru funclii rea1e,spunem ci func,tia f estederiaabil'd. lirn'ita existd' dacd. x,oe.I Punct
,. l1m
x4tro
f(x) - f(xo) '--r---1---i,

* fr0.
timita c'a J'@o),
inslgi se numegte d,eriaata fwncliei f in punctwl' xo gi se noteazd" .f'(xo) : ,rr) _ limJ-Y- f(xo)'
xlro fr *o
Dac6.f este derivabill tn fiecare punct din I, supunem ci / este d.erivabill pe /. Trebuie s[ observ[m ca'=derivata/'(ro) este un vectof din spaliu1 Ro, iar funclia derivat[ f' ate valori in R. se definesc in mod. asemlnStor derivatele de ordin superior. propozilia urmltoare reduce studiul derivatei unei funclii vectoriale la acela al dlerivatelor componentelor sale reale' F'une!ia-/estg iterivabilH in punctul -xr-a!.-daeH 9i P r o p ozilie. numai daci toate componelitel"esale reale fr, . .., /' sint ilerivabile in ro' In acest eaz at.em
. . .,fi'{xil. fl@o), f' (*o): Ui(*o),

in ad.ev6r avem
se aplica apoi proprietatea corespunzltoare de 1a limite de funcfii.
r",I ,w_ _,;,.,, ). _": : (ry, ...,
LIMITE, CONTINUITATE
585
Funelia/este derivabilil pe l daed gi:numai daeHeomCoroIar. ponentele sale reale sint derivabile pe .I. In aeest caz ivem
I' : (fi,f;,..., fi').

Proprietilile funcliilor reale derivabile, in care nu este implicati relalia de ordine, rimin adevirate gi pentru functii vectoriale flderivabile. l) Dacd.f esteder'iaabild. in xo (sawPe I) atwncif este continwd. i,n xn (sau pe I). 2) Dacd.f,E: I -+ R" sintfuncliideriaabilei,n xo$aot.peI),iar 9:.I + R esteo funclie reald.derivabild.i.n xo (sau Pe I), atunci funcli,ile f * g, fS, ffld, cpg, ef stnt d,eriuabi.le 6n xo $au pe I) p'iaaem
U*d':f'*g' (fg)':I'g*fe' UIil':ff'lg*(fls')

(qg)':q'g]-gE' (oJ)' : of"
Dacd., in plws, g nu se anwl,eazd. i,n xo (sau?eJ),atunciLested.eriaabitd. An xo (sau p[ I) Si auem ,/ -fe' / . {L\' :I'e
tg/ g2
Demonstraliile sint aceleagica ;i pentru funclii reale. cregterilor finite nu mai este insd valabili subf;forma unei ,.,Igot"p" egalitdti, ci sub forma unei inegalitdfi. Teoremd. Fie /: I + R o fune{iegi a 16 douf, punete din f.
Daefr: 1) / esteeontinudpe intervalulinehis la, bl;

2) / este derivabilf, pe intervalu{desehis (o, b), atunei
- a). i l/(b) - /(a)|| -<,sup llf' (x)ll(b

DacE"f' este nemdrginitd, avem sup* llJ,@)ll": *oo ,i inegalitatea a1x1b este satisfbcutd. Sd presupunem cd /' este mdrginit[ gi sl-alegem-un-numdr oarecare M > sup. llf'(x)ll. Fie c un punct astfel ca a. < c < 6. Deoarece / este deria414b
vabil5. in c avem
-/k)ll :ll/,(c)ll < M. tg- Il.f(z)

*4c w-cl
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Exists' "*'m'
l)( al
*"' : ;' ;:,' ;::",::';'
d.eci
llf(*) - /(c)ll< Mlx - ci, pentru orice x aV. Si notim cu y' mullimea punctelor din la, &] care verifici inegalitatea precedent5. Mullimea A',m este vid5, deoarece VCA. Mu1limea z4 este m i r g i n i t E .F i e a ' : i n f A S i b ' : s u p y ' . A v e m d ' , b ' e l a , b l . D e o a r e c e / este continul"pe la, b], este continui in a'.Iilind un gir xn--+ &'de puncte din A a\rem
llf(x")- f(')ll < Ml x* - cl,

de unde, prin trecere 1a limitd, l l f ( o ' )- / ( r ) l l < M l a ' I'a fel se arati c[ Atunci ct,.
llf( b' ) "/( r ll) <M lb' cl.
- f(r))ll<IVP')-/(')ll + - J@')ll - f(') - (f(a') : llf(b') ll/(e') * llf(a')- f(')ll< M(b'- c)+ tuIla' - cl : M p/- c)| M(c- a'): M{b' - e,), adicI
llf(b')- f("') ll< M(b' - e').

- b. DacS-, prin absurd, am avea a < &', Si aritim acum cb 6,' : 5s Sib' rafionind ca mai s1lscu a'inloc de c, putem gisi o vecinltate V'C(e,b) a', astfel incit sb avem a 7:uli llf(x) - f(a') ll -< f | * - o' l, pentru x eV' . Atunci, pentru orice z {a' din V' avem
llf(x)-.f(')ll : llf(*)- f("') + f(o')-.f(')ll-< llf(x)- f(a')ll * - f(t)ll< Mlx - el + Mla'- cl : M(a'- x) + M(c- a'): * llf(a')
: M(c - x), deci orice x < a' dtn V' aparfine mullimii A, ceeace contrazice faptul ci a' este marginea inferioard a mullimii ,4. Agadar q'' : A. I,a fe1 se arati cL b':b. Inegalitatea de mai sus se scrie
llf(b)- f(a)ll< M(b- a).
----=-'-F
LIMITE,
CONTINUITATE
587
DeoareceM;
sup
e<r<b
arbitrar, deducem llf'(x)ll a fos{ales - o) llf(b)- f(")ll< supll/'(r)ll(b

a4t4b
gi teorema este demonsttatl.
in spoliu 9. Vitezogi occelerolioin migcoreo Sd considerdm un mobil M care se mi;ci in spaliul RBlntr-un interval de tirnp .I. ln fiecare tel s5 notdm ct r(t) punctul din Rs in care se afld nobilul M. Acest mobil descrie o traiectorie C, anume imaginea intervalului l prin funcfia.vectoriall r(t).DacE not5m ut x(t), y(t) Sie(t)componentele vectorului r(t), in fiecare ,:noment t, atrnci
Ix:x(t) \y:y(t), te,I

lz:z(t) este o reprezentare parametrici a traiectoriei mobiluld M. Avem r:(fr,!,2):xilyj{zk. Si presupunem ci funclia vectorial5 r(l) feste=derivabill de doub ori pe /. Derivata intii r'(t) se numegte aiteza rnobilwlwigi se noteazS. de obicei cu zt(t): : x'(t)i | !'(t)j + z'(t)k. a(t) : r'(t),: (x'(t),y'(t),2'(l)) Yiteza r(l) este tot o funclie vectoriali definitl pe 1. Pentru fiecare punct toe.I, vectorul vitez6"u(lo) este tangent la curbalClinppunctd r(to). Derivata a doua r" (t) se numegte acceleraliamobilului gi se noteaz[ de obicei cu a(t): a(t) : a'(t) : /"(t) : (x"(t), y"(t), z"(t)) : x"(t)i * y"(t)j I z"(t)h. $i acceleralia este o funclie vectorialb-definit5 pe ,L 10, Integroreofuncliilorvectoriolede o voriobild Fie /: la, bf -> R" o funclie vectorialSgi.fr, . . ., .fni la, bl .+ R componentele sale reale
f :(fr,fr,'..,.f*).
Ca gi pentru funclii reale, spunem cEfwnclia f este integrabil,d, t'e fa, bl dacd existd un aectorI : (Ir, Ir, ...,l*)eR cu prot'rietatea cd oricare
5BB
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
ar fi p.irut (d.*)d.ed.iaiziuni al,e lwi la, bl cu normel,ev(d,*)+ 0 9i oricare ar fi, al' pinciete inte,rrned.,iare l, i,n fiecare d,iaiziwne, girul corespunzd'toroo*(fl swmelor Riemann'iene are limita I ' Limita 1 se numegte integrala fwncliei f pe interaalul fa, b) si se noteaza
o
\I ;
\x)ox. propozilia urm[toare reducestudiui unei funclii vectorialeintegrabile
la acela a1 componentelor sale reale. Pro p ozi,tie. Func{ia / este integrabil5 ps le, bl daci 9i numai daei toate componentelesale reale,/r, fr, .. ', J; sint integrabile pe la, bl' In aeest eaz
b r b ^
\ J a
) a
- ( f " . P ^ . f n ' \ \ J d x : I \ " l t O x ,J\ I z d x , .. . , \J1 " a x I1 .

a &
Demonstralia folosegte proprietatea cofespunz'toare de la limite d'e funclii. Folosind aceasti-propozilie, deducem cl toate proprietS,file integralei funclii1or rea1e, in care nu intervine relalia de ord-ine, rlmin adevirate pentru funclii vectoriale. D[m intii urmitorul criteriu d,e integrabilitate: ,integrabitd. existd.wn aector I eR" gi nwncaid,acd. dacd. l) Fwnc,tia f este t'nci't wn .numd1 8(") > 0 a-stJel oricare"arfi e> Q,'existd, au proprietate'ac"d. punctel'e ar gd oricare v(;) D(e) < fi orliori ar fi d.itiziunea d, cu norma' intermed'iare, sd.aaem ll"af) - /ll < E. 2) Orice funclie integrabil'd. este md'rginitd'. Din criteriul lui I,ebesgue pentru funclii reale se deduce urm[torul criteriu pentru funclii vectoriale. 3) f este integrabild. d,acd.,si nurnai d,acd.este rndrginitd. 9i continwd. aproape peste tot. in particular, funcliile continue stnt integrabile. 4) Mutlimea funcliitor integrabil'e f : la, bl -+ R" este o algebrd', iar 'integral,a \fa* tttt l,iniard. pe aceastd al,gebrd.. atwnci
Dacd' a{c4b, integrabil''itate este e'red,itavd" 5) Proprietatea d,eb c b
t f a*:
J J
( f d , x . y( f d x . t |
& c
589 este integrabi,Id.9i
atwnci funclia reald. llfll 6) Dacd.f este ,integrabi.ld.,

&aen7
b b
a <b. < r[ "ttn'tlld.x, ll t n,i a, ll I llj"'

in adevlr, pentru fiecare sumi integral[ avem
, ) l l - < > l l / ( q , l)l l x i a t :) " r ( l l / l l ) ' l l ' r ( / )l l : l l Z f ( E o ) @-, un

Se alege apoi un sir (d.,) d.e diviziuni cu I1ofma v(d,*) - 0 9i se trece la 1imitl. pi llf(x)ll< M' atwnci 7) Dacd.f este integra.bil,d.
- a). < M(b li i n,l a,ll ilJ"" ll

' &
8) Fwnclia F(x)
: I f(t\at este continwd..

_l &
fi
continud'intr-wn punct xo, atunc'ifunclia F(x) : 9) Dacd. f este
tft'l a
a'
An x, 9i aae*nF'(*o) : f(xi. este d.eriaabit'd. 7t :-lt, bJ.: R."::te o prirnitiad. a fwncliei spunem cd o funclie uectoriald. -, Rh dacd F este d'eriaabild' 9i F' : 7' aecl,oriile f :la, bl Stu6iul primitivelor funcliilor vectoriale se reduce 1a acela a1 primitivelor compon6ntelor sa1e, crl ijutorul propoziliei urm6toare. Funelia veetmialflf 7(Ft, !r,-..-., F*) este o Fropozilie. : (lr,'fr, ..., ,f,) -dlcF gi numai dacd pentru fiecare primiiive-a'funcliei f a funeliei /, piimitivl o i funelia realil F, est-e De aici deducem c[ orice funcfie continui are primitive. Are loc formula 1ui Leibniz-Newton. integrabild. 9i are primitirte be la, bf , atwnci Dacd. i este
b
ttt*l
- F(o) u*: F(b)
oricare ar fi fri,mi,tiaa F a lui f ' Ars 1oc formwla d,e integrare. prin fdrli, atit -pentru integrale nedefinite cit gi fentru integrale definite-, funcgiile f gi g fiind ambele vectoriale sau una vectoriall 9i alta scalar6. De asemenea, au loc formwlel,ed,eschimbare d'e ttariabi,l,d',ln aceleaqi condilii ca gi pentru funcfii-reale, funclia w fiind' ptesupus[ reali.
590
FIJNCTII DE MAI
MULTE VARIABILE
$ 6. Derivote porfiole. Diferenliole L Derivote porfiole Fie f(x. v) o funclie reald.de doud variabile definitd. pe o mulfime ECR' si iiL @,yr) un punct i"i"iiot- at tut E. in punetul (xo, y) defi_ .- D ..[ iy it i e. Spunem ei_ funefia' f(1, l)-are -r-vatd parliald in raport eu variabila x,'Oaeh e"xisX
1i^f@,
rlro
yo) - J@0, yo)

fr *o
Limita tnsdgi se numegte derivata par{iali in raport ev x a funeliei f(*, y) in punetul (xo,!o) ;i se noteazd. ll 1*o,yo) sauZg:,y,) ox san D,f(xo, yo): Yd - f@o'Yi . f',1*o, !o) :7tmf@'
fr-to fr fro
gi este finiti.
se definegte in mod seminitor derivata parlia7l in raport c1ry a 1I@s,yo), funcliei f(x, y) in punctul (xo, yo), notat6" sau l'r@0, yo) ,û oY Drf(*o, yo), prin egalitatea f@'' Y)- f (xo'Yo) f'r@,, ! o) :1i^ hlo ! - lo daci limita existi gi este finiti.
"o p," f /f, t) (respectiv.funcfia f',(*, y)) definitd p" :"-{ii:?_!,,fqnc!i_a rr se numeqte derivatd par!ia16' a funcliei f in rai:o,rt :y * (respectiv 31, Dr.f (respectiv/i, Dr.f, Drf). "f, are derivatd pafiiall,-in raport cu r av.pe A, se spune adesea c[ derivata
9i derivind ca o funcfie-deb singuii variabili, *.D;ri;;;p"rii,"tiin cu y se calculeazd in mod asembnitor.
lial6 inruportto;, ft"ip""tilj
y)
practic pagia7.6. derivata rs" ffi"1rJX;/iSl.iifoo p" y constant

raport
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
591
pe semiplaoul xr ln x. dechis z > 0'
Exernple. 1) Fie funclia Avem

: fL@, !)
f(tt, zxyz -
y) :
lrTs -
xv
defi;olit| 3n2yz -
yxv-4, I'r@' l) :
2)f(*'v) : 3) f(x' v) :
* *t
tlefinitd Pe R2 f',(r, i:l' f'y(x' Y)=l'
ry definitd
Pe Rl f'-(r, l) : l, f't(t, t) : *.
4) f(*' v)
clefinit6 pentru orice (x, y) cu y I

1)
: A : i' t'^,. 14 l'*Qc' r,"'

ii. lo Derivata parfiall" a funcfiei f(x'-y'l f1-r3ryrt ct n, In punctul Observaf (x^. poate chiar d'acd(xo, yo) nu este punct interior al lui E' d.ifini se tt^\, -"-'"'D;;;dfimeaEcon.tine""sig*Ltittleclreaptiparalelc:uaxaor,catetteceprin punctul (xo, yo), atunci are senslimita _ f (xo, yo) .. f (x, yo)
:::"
. -,"
'
deoarece (ro, yo) este punct de acumulare al acestui seq,ment.. ln acest caz, se poate defini paralel cu axa Oy cafe ttece dacb E conline un segment de dteapti f'r@., yo). l"'u""-"o"", pri:r (ro, ys), se poate defni f'n@', yo). Dacd mu$imea E nu coolio" nici un segment iie dreapt6 care sd treacd prin (ro, yo) . $i care sd fie paralel cu una din"axe, atunci nu are sens nici una din derivatele parfiale in punctut
\' - O -' f U-De ' -
derivatele
exemplu, dac[ E este un segment de dteapti neparalel cu axa O t, sau o citcu-ferin!5., parfiale nu au sens ln nici un punct din E.
2' SA consid.erim proieclia E(yJ pu axa Ox a mullimii din E care au ordonata yo: E(y) : {xlx e R, (*, yo) e E\. Mullimea E(yo) conline punchll ro ln interiorul s6u. Si considerim functia Partiall q(x) : f(*, yo)
punctelor
definiti pentru xaE(yo). Funclia f(xt y) are derivatd' pafiiall' in r.ag91! cu a in p-unctul (*o,y'o), dac65i numai funclia g(r) de o singurd variabil[ este derivabill in punctul xo. In acest caz, fl(*', !o) : g'(xo). in mod asemenetor, sb considerdm multimea E ( x o ): { y l y e R , ( x o , { e - E ) gi funclia parlial[ definit6 pe E(xo):
A. {(v) : f(xo'
592
FUNCTII
DE MA]
MULTE VARIABILE
Func!i"-f!*,y). ^t... derivatb parliald in raqort cu y in (xo, yo) d,aci. . gi numai dacl func]ia *(y) este derivabild,in yo.Tn'acest-caz avem
fi(xo, yo): 0'(yo).
r l{a) Fis. 142

Ei^
,T0 1tu1
P_r o p o zi! i a 1. Daed derivata parlialH I (respectiv /l) existd in punctul (xo, yo), atunei / este eontinui in punetul- (xr, yo)in rapbit eu x (respeetiv eu y). lntr-adevir, deoarece funclia q(x) : f(*, yd este derivabilil in xr, ea este continul in xo. Aceasta inseamnS.ci funclia f(tc, y) este continui parlial in raport at x ln punctul (*o, yo) O b s e r v.af i e. Dac[ existi ambele derivate parJiale fl(xo, yo) gi Jl(x.o, yn), atunci funcliaf(x,y) este continu5.in (xo,yo) in raport cu fiecare variabil5.in parte, dar nu ln mod necesarin raport cu ansamblul variabilelor.
Exemplu. !'ie turLclia f(n, y) definitd pe Rz astfel:
f (r, y) :
dac6(r, y) t p,0) ei /(0, 0) : o.
Avem f(x,.O) = : 0. De asemenea,/f (0, 0) : 0. Fatcliaf(x, yl 9, deci fi@, 0) = 0 9i fi(O,0) are in ôrigine derivate parliale in rapott cu fiecare variabild, dar nu este continud it acesi punct. Intr-adevdr, pe tlreapta ! : m*, (* * 0), funclia este constantd:
J\*, !) :{*
deci Iim J(#, I
!:rM
?nfr,
ln
rnxr:T,,
*r,
, * o,
?n
l+;zl
/(0, 0).
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
593
i -
2. Fie (xo, yo)un punet interior al lui E. Dael deriPropo zi\ia vatele parfiale f,..gi li exista pe o veeindtate Y a lui (ro, -fJ atunei pentru orice pirnei (x,-i)aV exist6 un numir ( cuprins intre ro gi r 9i un numdr ?t eupiins intre-yo gi y astfei incit: - ivJ + fi@o' d(v - to). lQc,y) -.f(xo, li : fLG,9(* Sb alegem un punct arbttrar (x, y)eV 9i s5-1 menlinem fix. Avem - I@0, A * f@0,9 - f(xo, !o)' f(x,y) - f(*0, yo): f(x,y) Sl notlm : f ( * o , t ) , ( t ,y ) e V , q(t): f(t,y), r}(r) (xo,t)eV.
'
Funcliile q(l) ti tl,'(l) sint derivabile: : fi@', t). r|l',(r) e'(t) : fi\,9, , * Aplicind teorema cregterilor finite funcliilor 9(l) gi +(r), deducem ci existd un punct I cuprins intre xo qi z, astfel ca q(x) - q(xo) : qL(t)(x - xo), adicd
Y)(x- xo) I@,v) - I@o,A : fL(4, :,l,i(r)0 - !o), *(v) - {(.vo)
gi existd un punct v1cuprins intre yo gi y, astfel ca
adicI
.f(xo, 9 - f@0, -!o) : Ji@,, dU Atunci
yo) to).
ffu, y) - .f(*0,!a) : ftr(".,y)(x - x) * fi@o' d0
Aceasti egalitate se numegte fonnul,a lui Lagrange pentrt funclii de dou[ variabile. Aceast[ formulS va fi precizatl mai departe, astfel: - xo) + f;(8, dU - vo). f(x, v) - f(xo, to) : f',(1, d(x N o t i n d q ( t ) : J U , y o ) , t ] l ( r :) f ( x , t ) 9 i , r a l i o n i n d Obse rvalie. c6 existl un numdr {' cuprins inlte xo gi * gi un numbr ca mai sus, d.educem 1 cuprins intre yo 9i y, astfel incit
- xo)+ fi@' n')(y- yr)yo)@ f(x, y) - f(*o,!o) : JL(E',

r. ) npunetinteriorallui-E.Daeilfunclia P r o p o z i g i a 3 . F i e ( x o , y ou / are derivate parliale mdrginite intr-o veeinitate Z a lui (xo,yo ) atunei ea este eontinuf, in (ro,yJ (in raport cu ansamblul variahilelor).
38 Analiza natematica, vol, I
594
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Prin ipotez[, existS un numir M, astfel ca pentru orice (x, y)eV ' lfL@, y)l < M Si lf'r(x, y)l < M Avem -
-< lfl(f i@ lf(*,v) - f@o,-/o)l
< M(l* - tol * lY - Yol)' tA
xJ * f''(*' ilU
I
vJl -<
Tr
loT
vT-
"v) v')
ol
rrr.t Fig' 't44
0l
J 4 - * e' rnt'r
Fig. 145
Darllim
t+to !alo
(lx -
xol+ lY - -!ol): 0, 9i deci
: o, ,;i^,tO, I - f(x,,./o)l
hm J@,y) : f(xo, Yr),
de unde
ad,icl / estecontinuiin ttrii"Yrl.

Corolarull.DaeIfLqiJ',existipeoveeiTitateValui(ro,yJ9i sint continuein (ro,yo), atun6ftirririlia/ estecontinul in (ro' yJ' lntr-adev[r, d'acd,f',;i/i sirrf coqtinue in (x.o'.yo)' exist[ o vecinltat" V-i-li1*lr, io) pu d#" ai6ste funclii sint mirginite' E*Fi sint parliale f-Lqif', existd-pe Daef,derivatele Corolarul2. E. pe continui tunelia/-este continuesau sint -"rgi"it" pe E, atuncf de trei varia1" Oac\f(I,y, z) estgo.fulflie rea15 Obse rvalii' derivatele definesc se c)eE, (a,b, E-Rr]i1id"a -"iii-" pe o bile definitl sale parfiale,*in numlr d'etrei, astfel: c) b.c)- f (a'b, gJg.b4:.f , *(a,b, c) : trr*JU, fr-a '&
0x
DERIVATE PARTIALE.
DIFERENTIALE
595
E*emplu.
f(t,y,
t\ :!r'
+ y2 + za clefinitd pe fi3;
r" * -
, x 1r Y !7, + y, +-;r'
--
! " ' r " -z \/ x' + y' + z'z' ! it, + y+ z,'
@,t, "l I (0, 0, 0). 2" Dac6, f(*r, xr,..., fr,) este o functie reale de n Yafiabile definitd pe o multime ECR, ea poate avean derivate parliale intr-un punct (o!, 2r,. ... De exemplu, derivata partiale in raport c1J xi se defineqte ..,,a*)E. astfel :
uJ:J' :_::::!l- :
vn,
f',,(au,
. . ., en)
a*) - f (ar,
:1im
ad4;
f(or, ... (zi-r, fri, ai+a,,",

tii -
ei
3 o Deoarecederivatele Pa4iale d.erivatele funcfiilor,sale sint, de fapt, -renitl" c5"operaliile algebr variabili, deriaate-a bartiale duc tot la funclii cat deriaare sumei, d'iferenlei, produsul'u fu,nclii de o uariabild..
4. F:ref(x,y) o funcfie aectoriald de doud variabile definiti pe 9 mulfiqg ECli2 valori in p*, gi'1ai b1eE. Fie /r, fr, . . . , f* componentele reale ale funcliei vectoriale ./: cu
f : (f'' fr'" "f*)'

Se spune c6 funclia vectorialb / are derivat{ P_arlialdln raport cu z in-punctul (a, b), dac5, toat6 componenteie sale reale a'derivati parliald in raport cu-x in punctul (a, b). 1fb' b\ Derivata parfial6 Z#r" clelinegteca fiind uectorul difl Rh care are drept componente deri-
vatele parliale io r^r:{rt ct x ale ltrrrclirTorfr, fr, . . . , f* jf(a, b) b\ 0f*(", b)l _\ pf'(a, = n: Ert "-' ' ' ao, a, ,f Aceastd derivatb pafiiald se poate d.efini direct prin egalitatea
u) 0f(!^,
-J-@' 9 : fi (o,b) : rimf@:--9= p*, x - a

r14
idJ-at. untle limita "" "oo.id"ra La fel se definesc derivatele parfiale ale unei functii vectoriale de z varlabile cu valori
in Rffi, f(ttr, xz,. . .,nn).
Toate proprietd.lil,e rel'atiae la deriaatele parliale ale funcliilor-rea.le.de parliale ale funcyiilor gi lentrw deyiaaiel,e d.oud.aariabilt ,Amd ad,eud.rate de mai mul'te aariabile. rea.l,e sa.u oectoria.l,e
596
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
2. Diferenliobilitoteo funcliilor de mqi multe voriqbile Fie f(x, y) o funclie reali de doui variabile definitb. pe o mul!ime E C Rz Si (a, b) un punct interior al l:ui E. Se spune ed fune{ia f(x,y) este diferenliabilf, Ilefinilie. 'a(x, in punetul (a, b) rlaei existd iloui numere reale ). $i p, $i o funelie y) definitil pe E, eontinui in punetul (a, b) qi mrlfi in aeest punet:
li!^(*,
Y+b
y) : a(a, b) : o,
astfel incit pentru oriee punet (*,y) e,E sd avem egalitatea:
f(*, y) -.f(o, b) : )'(x - e) + p(y - b) t a(x, y) 1/( * - a ) , * ( y - b ) , .

DacE E este o .mulfime deschisd., s,espune c5. f este diferenliabitd.pe E dacd.ested,iferenliabild tnJiecare Pwnct d.in E. 1' ln aceastd definifie, faptul esenlial este c[ Obse rvalii.
:0. \y;a( x,!)

!+b
Este suficient ca functia u(x, y) care verifici egalitatea preced.entl sE fie d,efiniti numai pe o vecinitate V al:ui (a, b) cu ex-epfia punctulti (a, b), deoarece in -punctul (a, b) .se poate prelungi prin c6ntinuitate, punind a(a, b) : 0, iar in punctele (x, y) e Z se definegte prin egalitatea
astfelJncit funclia prelulgiti a(x, y) verificS.egalitatea de definilie a diferenliabilit[]ii,'pentru orice (r, I an. 2o Pentru simplificarea scrisului, vom nota
P: ?Qc,v):l@-=ry+O=Tl".
p reprezint[ distanfa dintre punctele (r, y) gi (a, b), adicd" p: ll(iry , ) - ( a ,b ) l l : l l ( x - e , y - b ) l l . Cu aceastd notalie, egalitatea de definilie a diferenfiabilitdlii f(*, y) - f(n, b) : ),,(x- e) + p(y - b) | a(x, y) p. Avem 7im p (x, y) : 0.
*-q
!+0
se scrie
3o Deoatece lx - al.-a y'@-I ay n 1z -TJ'
9i
lv - bl ( I/G=E
l - -a . ;x -l -l: < p\,(, y)
+ 0 - bY.avem
1-
ltt-bl 19i--< Pl*, y)
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
597
sF.
4o Chiar dacb funcfia jr nu este diferenliabil[, io punctul (a, b),petttu, clou5 numere date I gi 9,, existS, o singurd, funclie a(x, y) delinitb pe E (cu exceplia lai (a, b)), cate verificE egalitatea f(x' y) - f(a' b) : )'(x - a) -l vU - b) t a(x, y)p pentruôrice (x, y)eE, diferit cle (a, b). fntr-adevbr, dacd o alti funcfie ,n'(it, y) verificS f(x' y) - f(a, b) : pentru orice (*,y) eE, )'(x a) t egalitatea b) | a'(x, y)p (a, b) avem
p(y -
diferit de (a,b), atanci pentru (2, y) I
a(x, y) :
91
- a) - vU - b) f(t, y) - f(", b) - ),.(x - r(z - a) - P(Y- b) ,
6,(*, y) :f@.f-l@4)
P de uncle a(r, y) : @'(x, y) peniru orice (x, y) f @, b) din E. qrrgflle o gi or'!,ot fi tliferite numai ln punctul (a, b). Daci" punem condilia - ca aceste funcfii sd aib6 valoarea 0 in punctul (a, b), atunci ele sint egalepe toatd mu$imea E.
lnainte de a trece 1a stud.iul proprietS.lilor funcliilor diferenliabile sb stabilim rx rezlrltat care va fi util mai deoarte. Lemi. Daci funcfia a(x,!), definith pe E, are limita 0 in punc-6), tal .(a, atunci existil doud funelii co,;i o, definite pe ,E care au limita 0 , in (a, b) gi eare verifiei egalitatea: q(tc,y)p : @t(%, y) (x - a) | ar(x, y) (y - b), (*, y) e E. _ . Reeiproe, dac6 funeliile or, gi cor, definite pe E, au limita 0 ln punctul (a, &), atunc_iexisti o funelie a(x, y) eu Iimiia 0 in punctul (a, b)i clare s[ verifiee egalitatea preeedentfl. Si presupunem intii c[ se d.i funclia a(x, y) ctt
: I'I^@'Y) o'
y+b
Definim funcliile co1gi <ozastfei:
y) : a(n, y) ar(x,
Atunci
ffi,
@r(x, !) : a(x, il ffi,

la(x, g11tL a a b@, y)i,
(*,y) t= (a,b).
Iar(x,y)l deci
Timar(x,.I) :0
fi-4 ,1b
gi la fel se arati ci limar(x, !) :0.

,)& lab
598
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Pe de altd. parte, pentru (x, y) I
@, b) avem
- t)' y) (* - n) + roz(x, ar(x, y)(y - b): ^(x,9ry I a@,-,10 ' p ( x 'y ) p(x,y)
: a ( x ,y l # :
p(t' v)
@ ( ny ,) p(x, y).
Reciproc, sd presupunem cd sint date funcliile ar(x, y) gi <or(r,y) cu
!) :0, i : l, 2. firolx, y-b

Definim atunci funclia a(x, y) astfel:
a(x, deci y) a' (tc' Jt)(x - a) * a'(x' '|tl'(v bl ' t\r - P@' Y) ' (x' Y) :' (a' b)'
^(x, y) p(x, y) : @r(x, y) (x - a) f pentru orice (r, y) e E, gi
ar(x, y)(y - b),
y)lU= lr(x,y)l -< 1.,(r,

de unde
yltl\=-11< * l.;,,(x,
y)1, < l.r(r, r)l + l^r(x,

lim"o(x,.!) :0.
i':t
Observatie. P e f l t r u o f u n c l i e o d a t d p u t e m gdsi mai multe 9i co, care sd verifice lema precedenti. Se poate lua, de exemplu, perechi de funclii o,
p(tc, y) ------:)t\x, !) : aln, y) - , lx-al+ly-bl p(x, y) ,r(x, !) : .(*,y) l*:;;;Jl
lx _ al x-a ly - bl
fr
o defjnitd pe E (cu excep-
Pentru dou6 functii date <o, gi ' orr, existd o singurd funcfie lia lui (a, b)) care sA veiifice iema-.
Folosind aceast[ 1em5, rezulti imediat P{o_p9 zi[ia-3. Fune]ia/este diferen[iabili in punetul (a, . 'gi b) ilaeil gi.numai_daei existl douil numere reale tr Si p, !i douH funefii co, os definite pe E, eontinue in (a, b) gi nule in aeest punet 2
fitolx,
1'-b
!) : ai(a, b) :0,
i : l, 2
DERIVATE PARTIALE.
DIFERENTIALE
asttel ineit pentru orice (r, y)eE si avem egalitatea - b) * i.l.1(x, y) (x - a) ! ar(x'y)(y-u)' f(*,y) - l@,b) : ),(x a) + vU Aceasti egalitatese poate scrie 9i astfel: (* * tp* ^r(x'y)](y U)' J@,y)- J@,b): [I + ^r(x,y)f ")
(o' b)' P r o p o zili a 4. Daei !un9liq1este diferenliabili in punctul derivate parfiale in (a, b) 9i atunei ea a^re : fi(a, b) : L' fi(a' b) v' Bgalitatea de definifie a diterenfiabilitltii se serie atunci astfel: b) (v - b) + a(x' t)e f(*, y) - I@, b) : fl(a, b) (x a) * fi@, sau f(x,y) - f(o,b): - u)' * (l,r@, v)l(x - a) * lfi@,b) *az@, v)l(v lftr(a,b) lntr-adevbr, dacb in egalitatea de definilie a diferenfiabilithlii,
f(*, y) - f(o,b): \(x e) + vU b)| a(x'v1l@=fillv

se ia y : b, se obline : f(*, b) f(o, b) 7'(x- a) + a(x' b) lx - al'
-@
Pentru x:a a. deducem
try:).+a(x,b)=
Dar deci
.. f(x. b\ tl9,e;" f(a, b) _ ^,
la(x, b)lx
- at
1:
: lco(r, b)l 9i 1i -r lo(r, b)l
l^(n, b)l :
0'
cu r 9i adicl funclia f are in punctul (a,b) detivata parliali in raport : 7. f',(a, b) SedemonstreazS'lnmodanalogcLfarcinpunctul(a''b)deivata pafiia7l, in raport cu Y 9i fi(a, b) : P'
600
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
c o r o I a r. Ilaefi / este diferen{iabild pe ,E, atunei ea are derivate parfiale f; gi 1; pe E. propozilia observatie., -reciproc' nu este adevdrati: exist[ funclii care au de'rivate pirliaie dar care nu sint diferenfiabile.
Ezemplu. Funcfia f(x,y) d,efnitd pe rR2 astfel:
f(*. y) : J;=dach
\no * !' are derivate partiale nule in origine:
(r, y) t
e,o) qi /(0, o) : o
f(x, 0):0,
d e c if j ( x , o ) = 0 q i f i p , 0 ) : 0 ;
f(0, I = 0, decifj(o, y) = o qi /l(0, 0) : 0. Avem apoi,pentru (/, il I p,0),
f(tr,y) -fp,o1 :-!.,t*, +7-
xv -,^ :;1;,! 0 x2i !2 :
- 0)+ : f^0,0)(r fi(o,0)(y- 0)+;fr,l

Dat ltrrrctiaS , * ofrglne. xs + .)?ru ale limitd in odgine,
+ O - of. t.= ol^

/ nu este diferenliabild ln
deci funcfia
Agadar, pentru funclii de dou6 sau mai multe variabile, noliunea de diferentiabilitJte nu este echivalentn cu aceea de aerivabititate parfiali. _ P r o p o i I i :-g."laci_fune[ia./ esre diferenfiabili in punetul (a, b), atunei ea este" coritinui in aeest puiret. intr-adevdr, toti termenii din membrul drept a1 egaritrlii f(*, y) - .f(o, D) : r. (* - o) * pr(y- b) + a(x, y) p, prin care se defineste diferenfiabiritatea, au limita 0 in punctul (c, b), deci
lim [f(x, y) - f(a, &) ] : 0,

y-b
de unde
limf(x, y) : f(a, b),

fi14
!-b
adicl f este continu5 in (a, b). c o r o I a r. Daci/este diferen{iabili pe.E atunci ea este eontinuHpe.E. o b s e r v at i i' 1' propoziria reciproc5 nu este adevdratI: existi funclii continue or, ,i"t Aif"i;;1iJifu. "'ar"
DERIVATE PARTIALE,
DIFERENTiALE
601
Etewplu'
Funclia f(x, y) :
,l;4
definit5 pe /is este continlrd in orice punct.
: lzl 9i funcfia lzi nu este derivabil6 in punctul 0, deci/l(0,0) nu existb,. - - - Ao.- | (2,0) Ira f el se atatb cL fy(0, o) nu eristS. Rezultd cb funclia nu est6 diferenliabi6 if brigine, d"o.r./ ce nu are derivate parfiale in acest punct.
2o chiar dacd funclia f arc derivate parfiale gi este 9i continui intr-un punct, nu, rez'sltd c[ este diferen]iabild. in acel punct.
; Exemplu. Funcfia f (r, y) f(x, delluritb pe R2 astfel: 't1)
t) : yV;;1,d'acd (x,v)I Q,o) ei /(0, o) : o

f^0,0):0 lxt qiestecontinudln origine, deoarece
are derivate parfiale ln origine, fi(0, q:0, lxyl

gilim lyl : 0, cleci
Jri0
l/ffi:Yryiti'-<iti
: lim f(x,nl : ;ig'*'tt

. in D, - upb c'.lm s-a vbzut origine. lntt-un
if;Yryt':
t^4
o:/(o'o)'
funcfie nu este iliferenfiabiid
exemplu
prececlent, aceasti
uitimele doub propozilii aratd, ci existenla d,erivatelor partiale si continuitatea unei funclii sirit condilii necesare(d.ut to r"ti"i""'i"i?""trii diferenfiabilitatea sa. Propozilia urm5toare di condilii suficiente de diferenfiabilitate. pargiate ;ifi inrr_o . jrop--oz! f il er.Daci funegia/arederivare veeinitate z a lui (a, b) gi daer airesiederivate per[iati slntl I doridinue in (a, b), atunoi funefia / est6 diferen{iabilil in (a, b). Aplicind formula loi Ir"gt"nge, pentru fiecare punct (x, y) e Z, existl un rrum5.r ( cuprins intre a $i r gi un num[r 1 cu^prins i"iie b gi y, usit"t
1nclt
;{"-
: f',(a, b) (* - a.)+ f; (n, b)(y - b) + ar(x,y)(x _ e) a,(x, y)(y _ b), + unde am notat rlt(x, y) = ftr(,, y) - f',(e, b), ar(x, y) : f;(a, il - fi@, b),
- a) * tfi@, b)l(x + lf; (, il - ftr(e, \) - f; (a, b)l(x _ b)=
.f(r, y) - f(n, b) : f,,(t,,y) (x _ a) * f'r(a, n)U _ b) : : f'.(a, b) (x - a) * f,n@, b) (y _ b) *
602
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
pentru (*, y) e I/. se ardtdm cd acestefunclii au limita 0 in punctul (a, b). Pentru aceasta,fie (x*,!r) n (a,b) an gir oarecare de puncte din V, adic6, frn + a li yo - &. Ralionind ca mai sus, pentru fiecare pun ct (xn, y,) gilsim un .1ymi-l (, cuprins intre a gi r, gi un numir 1, cuprins intri b $i'y* care verifici formula 1ui I,agrange, deci pentru care rlr{x,, ?") : fl(E", y") - fi,(a, t1, cor(xn, !n) : fl(o, n") - fl(", b). S[ observdm c[, deoarecefr, + a, iar (n se afli intre a si xn, avern -coni-inue --+b. Deoarece funcliile a;, de asemenea, sint \n in 1" 1 fi Si Ji (a, b), deducem f i'(E,,,y") -> fi(a, b),
fi,@,n") ->fi@, b),

deci <or(2", y,) - A, Vy ar(x,, !n) - 0. Deoarece girul (**, yn) + (a, b) a fost ales arbitrar, rczultl,
Y):0 9i tna,(x, Y): Q' fi^,(*' y-b y)b

Funcliile co,gi <o,se prelungescapoi in mod unic in exteriorul vecinlt6tii V, astfel incit sb avem f(r, y) -.f(o, b) : J'.@,b)(x - a) + fi@,b)(y - b) | a,(x, y)(x - a) -f + 6r(x, y) (y - b), deci / este diferenfiabill, in (a, b). C o r o I a r. Daed derivatele parfiale fl gi Ii, existil ;i sint eontinue pe .E, atunei / este diferenliabiln pe E.' O b s e r v af i e. Propozilia reciproci nu este adeviratl: existb funclii diferenliabile intr-un punct, ale ciror derivate parlia7e nu sint continue ln acest punct.
Exemplu. Fie funcfia/(2,7) f(x, y) : (x, * definitb pe .R2astfel: dacd(r, y) I p,0) 9i /(0, 0) : 0. (0,0)
t2) ri";-]-! x'*
!2
urr"_
*U ardtdm mai intii cd fuacfia este diferenfiabild ln origine. pentru (2, y) I f(*, y) - f(0,o) : (t2 f t sin*: v4 t -* lf,ilj'
: 0 . (x - 0) + o. bt - 0) + 1/t, + t,sin --l--
s2*lz
. 1/F
0),+ (y - oy.
DERIVATE
PARTIALE.
DIFEREMIALE
603
Notincl 6('t, y) : tt -, 1 n ,io -|--,
uo"
-,*, t^(x.y)t: l, +Tl"^#,1--.tr

ii lilr, I n' + y2 :0, y-0 Aqadat, tleci H y-0 / este diferenliabil5 ln origine. Rezultilnpartiatlar f'r(0,0) : 0 gi ^@, y) : 0. functia
fi$.o): o.
Sd calcul5ro acum derivatele partiale in punctele (x, y) I
p,0).
sri n r + fl,@,Y):2
f ' r , ( r , i l : 2 Y' s i n 1 - ] - . Aceste derivate parfiale , ln origine, deoarece funcliile nu au limitd
lx'*!'
lx2*y' Y
os;.1
lx'*y' 1
:,
l/ xza yz
Vffito"
y *, *r'
ln origine gi deci cu atit mai mult nu slnt continue
-! ., "iol ,! "o" l x ' | ! ' x'+ yz

nu au iimitd ln origine.
b. s e r v 7t i i.. 1"_Se_deJineqte d.iferenfiabilitatea unei funclii reale de_ trei vtiabile, defi4ti pe o muflime,E C R3, intr-ui punct f.(!,!,2) interior (a, b, c) G E, prin egalitatei ^(x - a) * vU - b) + v(z - c) * ^(x, !, z)p, unde ),, pr, v sint numere, g : d iay Iirnor(x, !, z) : a (a, b, c) : 0. f(x, y, z) -.f(a, b, c) :
i:s
Se demons treazd" ;: ftr@,b, c), tr: f,r(a, b, c), v : f,,(a, b, c). "u 2o Pentru o funclie reali de nvaiabile,.f (xr, xz, ..., fr*), d.efiniti pe o mullime E.C Rn, se definegte diferenliabiliG&; inti-un pun6t interior ldu az, . . ., en) C .E prin egalitatea n - f ( o r , & 2 ,. . . , & * ) : D ^ n @ r - a . r ) * u ( x 1 , x 2 , . . . x o ) p , f(*r, xr, ..., frn) - l ' unde ),, sint numere, p : 1/ I (", ;;:1xr-ar,xz--&2,...,nn-eor, vEr iar funclia a(xr, xr, ..., xo) are limita 0 in punctul (ar, &r, ..., eo).
f(z-,y)-o funcfie aectoriald, de doud variabile, clefinitS pe o mulfime EcRnc;t. ,^3'ji" Iarolr.inji,q!.!ieh...ft,;1../rcomponentelesalereale:/:(h:U;,f",...,.f.).Sespunec6 tunclia / este diferenfiabilE ln punctul (o, b), dacd toate componinteie sut" reri"-"tot diferenfi-
si-
604
abile (a,b) ,n(x, orice
ln (a, b). O definilie echivalentd este utmdtoarea: f(x, y) este diferenfiabilE tn punctu d.acb existd, doi vectori I : (Ir. .., ^*) ,i F : (Fr,...,pr) din l?. Sto furecfie vectorialE y) definitd pe E cu valori in Rm, continttLir, (a,b), gi nuldin (a, 6), astfel inclt pentru (x, y) eE sE avem
f(*,y) -f("'b):
)'(x- a) + v0 - b)* a(x, il 1/T,- ')'+ (y -bY
Notlncl Cl1o:1, r02,.,., o)n componentele reale ale lui o, ele sint continue qi nule in (a, b). Egalitatea vectotiald precedentd este echivalentd cu urm6toarele m egalit5li scalare:
y) \/G=a;f1O f;(x, y) - fil", b) : ).t@- a) * wU - b) + @iQt,

: 1, 2,. , ., n, adicd diferenfiabilitatea telor sale reale /r, k,...., f".
- bya
componen-
lui / este echivalentd cu diferentiabilitatea
Avem î :
0f i@, b) a,
tl tlt :
dfi@. b) oy
oecl df(a, b)
()h@,b) : (4r,. . ., Am)_: , t-ar, t )ft@, b) ,. 91F:(Fr,...,*d:( d,

Considerafii asem6ndtoare se pot face pentru variabile cu valori It Rm.
0f4@, b)t
a,
l:
d.
0f (a, b) A,
de n
1f*(a. b)l Oy ):
functii
vectoriale J@r, tr,...,xr)
proprietdli rel,at'iae la d.iferenli,qbilitateafwntiilor reale Toate cel,elal'te d'e d'owdaariabil'esint ad.eadrate gi pentrw fwncli,i reale sq.u aectorielede rnai mwlte variabil,e.
4" Diferenliabilitatea unei funcfii f(x,y) detinltd pe o mullime EcRz se poate defini in orice punct de acumulare (a, b)eE, chiar dacd (a,b) ut este punct interior al lui E, prin aceeagi egalitate f ( r , y ) - f ( a , b ) : ) , . ( x- a ) * v ( y - b ) j a ( x , 1 , ) p . Dacd/este diferenliabild in (a, b), atunci/este continud in (a, b). Este insd posibil ca clerivatele parJiale sd nu aib6 sens inpunctul (a, b) Si deci propozifiile2 qi 4 nu r::ai au sens in acest caz, Exernplw. Fie funcfia/(2, E : Funcfia y) : x * y definitb pe mulfimea
{(x, y) I z-< ! d2*)\. tn origine, doarece
/ este diferenliabild
deci
f(x.y)- f(0,0): r * t : | . (z - 0) + r . (y- 0) + + o-|/G-of +6,-01911

).:1, F:tSior(z,y)=0.
Fis. 146
Derivatele parliale nu au sens in origir:e, deoarece mulfimea E nu contine nici un segmert de dreaptb care si treaci prin origine gi sE fie paralel cu una din axele de coordonate.
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
3. Diferenliolo funcliilorde moi multe voriobile y) ..._ ^li" f(*, 9.f.uncfie realb-definitbpe o mullime E C Rr gi diferenliabill intr-un punct interior (a, b) e E: f(*, y) - .f(o, b) : f;(a, b)(* - a) I fi@, b)(y - b) | o\x, y) p, unde lim a(x, y) : Q.
y-b
. -.Diferenfa x_- & se nume;te cregtereaprimei variabile de la a la x 1ar dlterenta y - 0 se numegte cregtereacelei de-a d.ouavariabile de 1a bla y. Diferenla f(x, b) -.f(a, D) se numegte cregterea funcliei corespunzd.. toare cregterTlor x-egiy-b a1eargumentelor. Deoarece funclia .u are limita 0 in (a, b), avem urmbtoarea relalie de aproximare f(x, y) - J@, b) - f'.(a, b) (x - a) + f; (a, b)(y - b). -Agadar,.cregterea_funcliei / poate fi aproximatd. cu funclia r,iniard. fi@, b) (* - o) * ftr (a, U)(y - A),-d;finite peritru orice (2, !) e'Rr. fl + -qI " mrmegtediferenliala funclieif(*, yi.iri purictutth, a; fi@,4U --b)_s-e : gi se noteazi df(a, b): df(a, b) (*, y) : Ji(a, b)(x - e) + fi,@, b) (y - U). Diferenliala este definit[ pe tot planul, deoarece diferenlele x - a. . Si y - & au sens pentru orice r gi y rcali. Relalia de aproximalie a cregterii funcliei / se scrie atunci .f(x, y) - f(o, b) : df(a, b) (x, y) ;i ea are sensnumai pe ntru acelevalori ale hti x si y pentru care membrul sting are sens, adicb pentru (x, y) e E. Pentru calcule este util sb se scrie diferenliala in alte forme. S[ notdm cregterile variabilelor ct u gi a: fi-Q:tr' Atunci Y-b:a' i i-[ i e. Funefia liniari de douil variabile (a, b)(x - a)
df(a, b) (w, a) : ftr(a, b1u + f;(a,b)a, (u, u) = R, tnde u gi u sint considerate variabile independente. Du"5 funclia ;f. este diferenliabili pe toat6 mullimea ,E, diferenliala _- o , sa intr-un punct arbitrar (x, 5,) din ,D se scrie df(*, y) (w, a) : f',(x, y) u ! f,r,(x,y) a.
606
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
. .Tljferenfiala funcliet, / p" mullimea E este deci o funclie de patru gi u,.unde perechea(x, y) parcurgemulfimea'E, iar'perelfi"9il", !,y,* cnea lu, rr) parcurge tot planul. Si considerim functiile
e(x,y) : x, y) : y, Q@,
definite p" F'. Prima flncfi.e g este proie.clia-pe aY.qox,iar a doua funcfie, tf.,, este proieclia pe axa oy. Aceste funclii siit diferenliabile pe R2. A";"; g''(x' Y) :
oecl
l'
gi(x, y) = o,
, 1 , , 1 * ^ , \ :Y!\tut -/J
,J,t',(x, y) = 0,
1 r'
dg (*, y) (w, u) = u gi dQ @, y) (u, u) = a. Diferenfialele funcliilor I gi Q se noteazi respectiv d.r gi d,y: dx(u, a) : dg(x, y) (u, a) : 6, dy(w, a): dQ(r, !) (u, u) : y. Cu aceste notafii, diferenliala funcliei/se scrie
df(*, y) : fL@, y) dx * fi@, y) dy

sau, daci nu se mai pun in evidenl5 variabile r gi y,
df : f',d,x* f'ndy,sau df : y d,xa 9!-6r. 0x 0y

- in vnod se observd ci fo*nal, - pe 0f ca rn {aclînterpretim produs- simbolicintre d gi/, in membrul drept se po"l" da/fact'or in mod formal: "6*or,
: ILd,x* La'l df ' f. "

\o* oy )'Se pune astfel in eviden!5 operatorwl, d,ediJerenliere: d:3d.x+!-d,t,.
0x 0y E*enpte. D 4!:2 0s
o, ,, O(ny) *
: r si ILJL: 0y
t,decid(x * y) : r.d.*+ r.d/ : d.xI dt.

d.t+ x.dy.
_y ,^, O(xy) _ : : r , _ d e c i d ( x .y ) : 3 t . fu
,r3i1l:1' " )o * i ; ) : n .
A \ ;(rt):7tr!-t,
! tZ,'t -{n,=r a x - L u .n : r i ! - : : - | - . arl;l:- r,.decidl;)=, y2 y'

d Un@r): zr tn x, ctecicl(zr) :yre-tdr I xrln * dy.
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
607
1 o P e n t r u o f u n c l i e de trei variabile f(*, Y, z), Observalti' este diferenliere operatorul de 'a ^ d d:;dx{:-dyi iar diferenliala sa este
df : (*dx + *b
: La, + * ) !d,d'z,J #u, ua,*,
unde de este diferenliala funcliei f(x, !, z) : z. 2o Fentru o funclie de n variabiTef(xr, xz, . '., xn) difercntiala este
!d.x,*.. a- f : L d x , * dx, - d*,

iar operatorul de diferenliere este
' ' a r' 3'ar +"hdxo:H*nu*'

x;,
unde dr, este diferentiala funcliei g, (xr, ' . ., )cn):

-E
:Lr*,u*,. u : *d*, + *,u*,+... + *-u**

E c Rz cu valori ln -R4, 3o Pentru o funcfie aeatoriald, J@, y) defi:aiti pe o mullime prin (a, b) C E, in cate este tliferenfiabilb, punct interiot se definegte diferenfiala'intr-un egalitatea
- a. )r y : 0 - b ) . d r " ,' y . ,;: r y : @

este deci o funalie u,ectoriald cu und.e derivatele parfiale sint vectori din Rn. Diferenfiala valori ln Rn. F6";ind.' aceleagi consideralii ca mai sus, diferenliala funcfiei vectoriale / se scrie ca qi pentru funcliile scalare: ql 5)L
t i
dJ:ILax *fidy:#u- *ui,*: (*!u,* ftw)t.

4. Derivoteporfiole de ordin superior
,,'rlF
608
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Daci derivatele parriarefL gl/i existb pe Er ere sint funclii de doui variabile, deci se poafe pune prouidma ;;;;;; ebr pagiaL" funcliilor f '. ;, /i. "*isiettt"l "re Dac5.existS.derivateleparliale al.efuncfiilor f'_gi f'n, ele se numesc deriaatepar[iale de ordinur,d.oi aie func;rer g1 se noteaz6. astfel: /
:+ l,-g) : !, .fk: (f;),. oi lox I o*2

: (f); : !t!t: f'ly o! totr,
ss 10! 1
aT;
AyOfr oxd!
:9-, fi.: (f;)L:+tgi

fi" : (fi)i,: 9 rqrl:0'-f. oY \oYJ dY'
variabile/( x, y) poate aveafatrw derivate de ordinul r . o funcJie$e d9u-a oor. runcllr]e J'iy gi Ji, se numesc derivate parlia1e mixte de ordinul doi. 9 funqlig de trei variabile .f(x, y, z) poate avea nowd derivate parliale de ordinul doi:
f'k, f'|r, fu",fi', f i", ff,, f'1,,f'lu,-f'!".

O funclie de n.variabile f.(xr,fr2,...., xn),poateavean derivatepail !ia1e de ordinul intii ;i nz deiiviie pafiiale?J CIi: "rai""i fXoryi,i:1,2,.'.,tu.
Ol:"lvaf ie. Este posibil ca una sau mai multe derivate parfiale de ordinul doi exjste lfltf-un punct sau pe o submulfime A C E. Ex-empl,u, Funcfia -f(*, y) : lt -' n n nu are crerivate partiare de ordinul intri in origlne, deci nu are nici derivate parfiale de ordinui doi in origine. sa ru
se definesc in mod asemindtor derivatele parfiale de ordinul trei, 'de ca fiind derivatele parliale ale parliaie ordin"r aoi, qi il _derivatelor fel se definesc derivatele parliale de un or'din'n oarecare.
Erernplw. Fie funcfia f(x, y) : xry - yzxz definitd pe R2. Avem
f'*: srry - 2yrx,fl:
n" - Zynr;
f'i" : 6xy - 2y", f'ly : Sxz- Ayr, fi* : \xz - lry, fi" : - Z rz; : 6x - 4y etc. fiLr: ex - +y, f%: 6y, ff;y, : 6x - 4t, f ,i,"" " ca"re se deflveaze in raport cu cliferitele variabile nu are ln importantd, de ori de care se deriveazi iu raport cu fiecare variabild ln parte'. Se obsearv5. c-d parfiale mixte, ordinea f i, : f,ir, fiiy,: fi:yn : f,{rz, adicbln clerivatele
ci numai numdrul
- ln general, derivatele pylia!9 mixte f,ly Si fi, oo sint egale, gi la fel derivatele parliale mixte fi,y, fir", f i*, nu iint "egale.
DERIVATE
PARTIALE,
DIFERENTIALE
609
Urmitoarele dou6 propoztlii dau contlilii suficiente pentru egalitatea derivatelor parliale mixte.
Criterul Iui Sehwarz. fuuefia f(x, y) are derivate parfiale mixte de ordinul doi fl. si f-Pugf Z a unui punet i* intr-o vecirritateb)=E gi f iy gi y;. sint- e6n\?, : .dacf, tinue in (a, b), atunei b'1: fi,@, b)' f Xv(a' Sb alegemun punct arbitrar (x. -si y\ din V, astfel ca tc+ a. si v j b s5-1menlinem fix. Sn noiam R(x,y) :
:f{*, y} - f(n, b) - f@. y) * 1", b)
(x-a)(y-b)
T
ht I
&
-$Econsiderdm funclia
-f *t Y \ " /Q'Y) - f (t' b) y_b
..
aprui]3 pe interval4.lo, r] sau lx, aJ, dupi cum e { x sala x ( a. Functta q(t) este derivabil5.pe acestintewal $i g'(t):f Ia'il f.La'q .
y - b
Avem apoi
.^t -\ Y\-l_------]-_r
f(x' y) - f(r, b)
y - b
E@): Ltu" u. deci R(.r, y) se scrie astfel
y - o
R(*, y) : 9EL:-99)..
i _ a
Aplicind acum funcliei p teorema cregterilor finite, deducem ---cd existl un punct {, cuprins intre a'gi r astfel incit si "o"q(x) E@) _ - .,n,t7\
Y t - a \b,,r
adicd rhu
R(x,y) : g'(4) _ f l ( 4 , y ) - f i e , b ) .
! - b
39 Analiza mateEaticA, Fol. I
610
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Funclia gr(c) : f',(E, r), dgfinitd pe intervalul [b, y] sau [y, b] dupd este derivabil5 pe acest interval, deoarece f'1, clnm b (y sau y <b, existl pe Z, gi I Aplicind teorema cregterilor finite functiei 91, deducem cl existd un punct r1 cuprins intte b gi y, astfei ca ft(v)-e1(6):qi(n),
y - b
qi(') : fi'(4, ").
I I
adic[ fLG,i-J',G,u): - Jf l \r9c - '\ f li ) "11 de unde Printr-un ralionament

Y-b
R(tc, Y) : f'k(|,')'
analog, folosincl funclia f(x' t) - f (a'tl , +(r) : "n r. o gi y, astfel ca ded.ucem cb existd un punct ,' "on.i* - fi@'n') R(*, y) - fi@'n'\ Folosind apoi funclia Qr(.) : It k-,;;deducem cuprins intre a gi r, astfel ca Aqadar c6 exist' un punct {'
R{x, Y}: fi'(\', n'). fir(4, n) : fi,(E',n')'
Fie acum un gir (*,, yn) + @, b) de puncte din V , c1ttcn+ a gi y* 4 b' Avemfrn+flqiy*+b. Din cele de mai sus rezultl c[ pentru fiecare punct (xil y,.) existl doui numere E* Si E| cuprinse Tntre a Si xn, 9i dou6 numere I' t1 rl; cupnnse intte b gi y"' astfel ca JIr(E,,rr,) : fi,G*, n). Avem 1, + 6tr,EL- a, 1n + b, qi + b, deci (1,, tt,) -> (a, b) Si (4, 7') -> (a, b). Funcliile f"r, gi fi, hind' continue in (a, b) declucem
&
- Ii,@, b). f',r(E,,rt,) - I'o@,b) qi ffr,(E;,rto)

Treclnd la limitl rez;r:Jt5 in egalit[tile
: f ,"(Ei', nL), fit(E, rlo) Jiy(a,b) : Ji.@,b)'
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERBNTIAI.]8
611
eontinue pe E, atunei ele sint egale pe -E: J'rt : fi.'

am[aEt
C o r o I a r. Dae[ derivatelepar]iale -rK
fU gi fi,
existf, gi sint .
pentru este va1abi16 1" O propozilie asemln5toare Observa!ii. derivate parlia1e de ordin superior: dacd mai multe derivate parliale -i*19, in care v-aridbilele in raport cu care se deriveaz[ intervin d.e acelagi numdr de ori, existi pe o vecinltate aTui (a, D) 9i slnt continue in (a, b), atunci aceste derivate slnt egale in' (a, b). De exemplu, dacd. fy"r, fyn- gi ff,, existl pe o vecinbtate V a t:at (a, b) gi sint continte in (a,6), atunci f!"r1a, b) : fly"(a, b) : ff,,(o, b). 2o Propozilia este adevdratl. gi pentru funclii reale sau vectoriale d.e trei sau mai multe variabile. 3o Este valablld" urmS.toareateorem6, mai general5: existd i'ntr-o aecindtate a t'ui-(a, b) ;i d'acd'fi, ____ Dacd.f,, f'r:'giJ', 7{ti-contintr,d. in, la, b), atunci. fl, existd.i'n (a, b) {t f:t @,Q:71. @, b)'.. (Pentru demonstrafi, v - M. Nicolescu Analiz6, matematic[, voi. If.
p. a2\ . C ri te ri u t
lui
par liale Young. Daei tuncfia.far e der ivate
4g oldinul intii f'" gi /i intr-o ou"ioiltut" V a lur (a, b) gi ilacle f'. gi f't sint diferenfiabile im (a, b), atunei derivatele parliale mixte de ordinul iloi existf, in (a, b) gi sint egale in aeest punet:
lL@, o): f;-(e,b).

Existenla derivatelor parliale de ordinul doi rezultd din faptul c[ J'" gt f', fiind diferenliabile in (a,b), e1eau derivate parliale 1n (a,b). Sl alegem un punct arbitrar (x, y) aV, astfel ca %--J:ct Fi y - b 9i s5.-1 menlinem fix. SE notim R(x, y) : f(x, y) -.f(x, b) - f(n, y) * f(a, b). Si considerim funclia
q(t):fu, 9 - f(t, b)
deflnitl pe intervald la, r] sau lx, a), dttpL cltm a. ( z sau x < a. Funclia g(l) este derivabill pe acest interval gi
p'(t) : f',{t, ,1 . f',{t, 01.
Fis. 148
612 Avem apoi
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABiLE
q(x) : f(x, y) - f(*, b), q(a) : l@, y) - f(n, b), q@) - p(a).
Pr
l[!
astfel incit R(x, y) se scrie R(*, y) :
Aplicind funcliei g teorema cregterilor finite, deducem cd existl un punct { cuprins intre a gi r astfel incit s5. avem\ q(x) - q(a) : q'(E) (x - a), de unde
- a): R ( * , y ) : e ' ( Z )( * - o ) : l f , ( 2 ,I - j ; G , b ) l ( x :[f'*(t, g - l'.@, t) - (f"G, b) - !'.(a,b))l @ - o).

Dar funcfia f'* este diferenliabi7l' in (a, &), deci
- b) : (f y) - J'-@, b1 .f'-(1, ")'.(a,q(e ,.t+ U)'rtr,b)(y +

und.e
- e) + a,(E,t) U - b), + ol(q,y)(q

l, 2'
lim orn({,Y) : ut@, &) : 0, 'i :

1+a y-b
De asemenea
- b) + b)(b f:G, b) -.f"(o, b): (l:)',(o,b)(1- a) + (J.)',(o,

q( - a) | + cos(q, unde lim cos({, b) :
4-a
- b), aa('c,b)(b rt(o, b) : 0.
+ @ z ( 1 i,l U - b ) * + tos([,b)G - a)l(x - a) :f'ln@, b)(x- a)(y b) * y)(x - a)(y - b) * t'(, y)(t"- a)(x - a), * or,(, unde am notat i
<lr(E,y): deci 1im ou([, y):
1-a
;!1b
Deoarece(il', : f"*r, R1x,y) se scrie R ( * , y ) : [ y ' . r 1 a ,b ) ( y- b ) * t o i ( E , 9 ( E - e )
,os(4,b), cor(E, Y)',+ ^r(a, b) :0.
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
613
Plecind de la funclia
: f(*, t) - J(o, t) ''1,(r)
gi ficind un ralionament analog,deducemcl - a)(v - b) -l R(x, y) : fi.@, b)(* - a)(v - b) | a'r(x,d@ * rL@,rr)('r- b)(Y- b), unde 1 este cuPrins intre blgi Y 9i
n+b
r) : Q,i : \;y aL@, na'u@,

rt-b
Atunci
A(- a)(x- a): Ji,p, nlg - a)(y- b):+ a,(8,il(x a)(v b) + rou(|, - b)' - b)(y - s)(y- b){ a'u@,tr)('r : fi,@, b)(*- a)(y- b) { a'r(x,r)(*
lmperlind in ambii membri ai egalitSlii ctl(x - a) (y - b), oblinem:
8, :fi,@, + o,5(9,= fL @,q + o ,,(E ,y)
b) { a' r ( x,n) * a[( x,r ) ='
S[ lulm acum u11gfu (x*, !)n(a,b)'rctt x,1a, ynJ-b, astfel ca ** - &: !n- b pentru oricen. Din celede mai susrezultl cl pentru fieporr"i (**, y)) putem gisi un numbr (o cuprinsl,intreia 9i nn, deci "rr" - a - & I, ti un punct 21"cuprins Tnfreb 9i yn, 14 lx, - al: ly* I Z, d e c i | \ o - b l < l y " - b l : I x o - a l , a s t f eiln c t t - a6(1,,Y,) f'rr(n, b) + ^r(8,, !*) Fb: : fi-@, b) j
Deoarece xn + a gi yo -
a'2(x",1") + a\(xo,\")
|n + &, ti zlo ar(a, b) :0,
Fu.
b, deci
b, avem @r(En,!*) -
ul(xn, t') * ai@, b) : Q.

APol
.I
loo(4''
|
., ,v . ) ! l _ o ,*-
| c o u (! E ,n ) l,- 0 ,
'nn-bl , tt.. ', n")=l-< lri{r,, l") | - o' l^'u@",
614
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Trecind la limit[ ln egalitatea de mai sus, oblinem . fir(o, b) : fl,@, b). Corolarul l. Daed J'. gi t', existl gi sint diferenfiabilepe E, atunei toate derivatele parfiaie de ornin't oof iar derivatele ;;";, pargiale mixte sint egale pe E, "iirtx f'j, : .f;,.
pentru funcfii reaLesau vectoriale de Din criteriul 1ui young rezdtd" un criteriu asem5nbtor cu criteriul lui Schwarz. parfiare de ordinul doi ale tffixtit / exisrd inrr-o vecinilrare r alui @, b)si ou'oE ,i"ll"iti""-1" i", il, corolarul2. Dac[ toate derivatele
: .fi,@,b). f'lo@,t)
lntr-adevir, funclia f'.este diferenliabild in (a, &) deoarece d.erivatelesale sint continue h (a, b). De aseinenea,/j este diferenfia_ PltJiib l; :!fi, Dlra 1n \a' b), deoarece derivatele sale parfiale fi, gi fi"'sint continue in (a, b). Conform criteriului lui young avem atrilci 7i,1a, b) _fir@, b). 5. Diferenliolede ordin superior Fie f(x. v) o funclie reali d.e doub. variabile definiti pe o mu1lime E c R' ii Ai'b) w princt tn ini"tiorui tui E.
saue[-are-diferenfiari @t.b),' aL'oroinur * tn (i, il, daei toatederiP.H:tl rlate-lgparliale de ordinul n r ate lui / existfl intr)o riecinf,rate v a lai (a, b) qi sint diferenpiabile in (a, b). *^"^ diferen}iabill de n ori pe E daci este diferen]iabil[ _"-rt"punct ae :l1t n arr :" rn tlecare "{ din E. Folosind criteriul 1ui young, rc:.;tltd, cd,: Daci f este diferenliabild de n ori in (a, 6), atunci toate d.erivatele
p-?:9"1: .5itia- ri- 1n," t1, iar'ordineade-derivare in (a, b) 9",,::*ii"1 pma ra ordrnul ". z inclusiv nu are importanfd.
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
ti15
FE,
tele
z alui Prop ozi! !e. Dac[-fune!ia-/(r,9_ilg intr-o-veeindtate derivale parlisle sint (a. b) toate'derivaiele partialc rlc ordin'a pi dac'i acesce diterenliabilh,de n ori in (a, b). ;';i;;i; i), ai "i"'i.ll;.r. lntr-adevlr, toate derivatele parliaTe de ordinul z- 1 au clerivate partiale in / continue in (o, b), deci toate derivatele parliale de ordinul n - t sint diferentiabile in (a, b). Diferenliala de ordinul n in punctul (a, b) se d,efinegteprin egalitatea
- q)+ ,0 , l 1a, " . - u1, 4y -tY- u1l" \ " ,y) J !:14 t. fi@, b)(*, L1r'
Sr,;F;:"3
i:mle de
unde exponentul m inseamnb c[ se dezvoltd - formal - suma din par-antez6, &tfd regula binomului 1ui Newton qi apoi se inmuliegte - formal at J@, b). Prin aceleagi calcule ca gi 7a diferenlia1a d.e ordinul 1 se obline
rle
u1. df(a,b): (Ldx + *ay)"11a,

DacS nu se mai pun in evidenfl variabileleldiferenlialei, se scrie
hI,
{f" :(!-ax * lavi" /. 0 ! - ) \ A t

1]l
s-a pus astfel ln eviden![ operatoruflde. diferen]iere d.e ordintsl n, a ' \' d , x |d:[o
\a*
ur ot) '
cate este - formal - puterea a n-a a operatorului d'eld.iferenfiere de ordinu1 intii. Avem de asemenea
( f : d(dr-Y).
pentru funclii de trei sau mdi multe variabile, diferenliabilitatea d.e ordinul z se definlqte ca gi pentruifuncliile de doul variabile. Diferenliala de ordintl n a unei functii de;trei variabile f(x, y, z) se scne
ile+
ffiahi
d"f - J : {!a* -r 4ay f, - + 4 drl" dz ay )la*
iar a unei funclii de & variabtle f(xt, fr2, . . ., re) se scrie

I
lhi
d"/: l\E*,u*,) f.
de ordinul n aweifunclii Se definegte in mod asemdndtor difere_nfia1a vectoriale, de 6oui sau mai multe variabile.
l h
\ "
fur
616
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Schemad.ei.mflicalii a propozilitor:
/ dif de 2 ori
\a
b)
Youug
.. schenla po?!e fi repetat[ spre stinga indefinit, cu derivatele gi diferenliatele de ordinul B,-4 etc. 6. D.iferenliale ti derivotele pqrtiole o l e f u n c l i i l o rc o m p u s e Operaliile algebrice efectuate e sau as_upra funcliilor diferenliabile cor funcfiile cu derivate parfiale, acest fe pentru funcliile diferenliabile va rez fmportanla noliunii de diferen con:servi gi prin operalia de compunr derivatelor parfiale poate si nu Tie < cum va fi ardtat printr-un exemplu"
f
( I
Fig
r49
DERIVATE PARTIALE.
i
DIFERENTIALE
677
pie E gi doqe mullimi din plan. Pentru a simplifica expunerea vom ! pres$pune cd E gi F sint deschise,adicd sint formate din puncle -astfel interioare. Fie w(x, !), a(x, y) doui funclii reale definite.pe_E, ca (r(*, y), a(x, y)) e F pentru orice (*, y) e E. Fie g(u, u) o funclie reall' definit5 pe F../ Putem atunci considera funclia compus[/ f(*, y) : q(u(x, y), a(x, y)) ilefinitd pentru (x, y) et.E, cu valori reale. Am notat cu aceleagilitere .u Si.a atit funcliile definite pe E cit gi coordonatele punctelor din F, pentru simplificarea calculelor carêurmeaza. (a,-b) :ugpunct din E Si (c, d) punctul din F corespunzbtor 1ui {a, b) prin funcliile u Si tt: c : w(&, b), d : a(a, b).
Teorema l. Daer funeliile u(x,y)'qi a(x,y) sint diferentiabile in punetul. (a,b)eE ;i-funcfia ^9(u,y) este-dif-erenpanile h punetul'.orespunzitor (t,.Q.FF, alutunei funcfia compusi l@,y): $1u1x,y), a(x)) este diferenliabild in (a, b). Sb scriem intii cd funclii1e u(x, y) ;i a(x, y) sint diferenliabile in punctul (a, b): (*, y) - u(a, b) - ul(a, b) (* - a) { u'r(a, b) (y -',b) * ^r(x, y)p, I)(x, y) - a(a, b): aL(a, b) (x - a) + a'r(a,b) (y - b) * ar(x, y)p,
undep : \/F;F
!-b
+6=4,
si
1_t3 ô@,j) : ala, 6) : 0, i : 1,2. s5 scriem acum c5 funclia q-(r, o) este diferenliabil6in punctul ( " , d ) , u n d e c - w ( e ,b ) g i d : ' v ( a , ' b ) : e(r, a) - q(c, d) - lqi,(c,d) ! ."r(u,u)l@ - c) ! 19,,@,d) + ^n(r,a)l @-d.) und" : a,(u, a) 6i(c, d) :0, i : 8,4. ItS
t+d
1 "
si observd-. funcfiire.y(x, !) ;i t(x, !) sint continue in (a, &) (fiind diferenfiabile), "6. deci fiincfiiie cdmpuse ar(u(x, y), u(x, y)), rao(w(x, y), a(x, y)) i sint continue in (a, b); avem deci )!-T
Y1b
^r@(*, y), t(x, y)):
ut@(a, b), a(a, b)) -
ionQ, d) :0,
,i:8,
4.
618
FUNCTII DE MAI MULTE VARIABILB
S[ scriem acum cregterea funcliei comp\ .f(x, y): .f(x, y) _.f(o, b) :g(w(x, y), a(x, y)) _,p()@, b), t(a, b)) : : p(u{x,y), a(x,y)) : d) I @, d) * q r(wQc, LEL(', y), a(x, y)) I Lu (r,y) _ cl * d) t aa@(x, * LE'"@, _ !), a(x, y))l Lu(x, dl : !) : LEL(',d) I ^rl Lr(x, y) - w(a, o)l + L,ri@,a1+o4l [a(x, y) _ a(a, b)1, unde am notat pentru prescurtare, ur: a,;(w(x, y), a(x,y)), i :5, 4. Mai departe,inlocuind cregterile funcfilor w(x, y) Si a(x,.y), obfinem: y) f(*, f(a, b) : ['t*(c, d) * o,r] lwL(a,b) (*_o)*u.r(a, b) {y_b)*,.rpli * Lrpi(c, d) * r.rnlla,,(a,b) (x _ a)+ r,r(a,t) (y _&) * srrpl, unde am notat o, : ut()(, !), i: l, 2. Ficlnd inmulfirile, obfinem: -f(x, y) -.f(n, b) - lt'.e, d,) u,,(a, b) * E:,(c,d) aL(a,b)l (x _ a) + * Lpi,(r,d,) dr(a, b) * p!"(c, d.))at (a, O)JU _ b) + * l@,"(c,d) * ror)orr* (pi{c, d) ,un)corlp * * * laiL(a, b) ^" * atr(a, b) uil (x _ a) + lu,r(a,b) a, v,r(a, b) anl$ _ b). I Parantezele punctrll @, b); lutt "?:,,i1.Tffesc pe. p, (n _ 4 si (y _ b) au limita 0 tn sepot d'ec'i
irnde rim' i1i,'yi!\:'ofiij"t-eni

!<b
s[rieid 6i^"Tr(i,ili,
unde am notat
f(x, y) -.f(a, b) : \(x _ e) + v0 _ b) * cl1*, y1r,

),: lt: g'"k, d,) w,.(a,b) * pik, d.) a,(a, b), /
g'*p, d) w,n@, b) { g,,@,rt) a,r(a, b), deci / este diferenfiabiln in punctul (a, b) sl,teorema este demonstrati. Daci finem seama de faptul cd \:f,,(a, b) gi fr_.fi"(a,6), oblinem
urmdtoarele formure de d.erivare parriarL"J'roo"piiroi *#no.u

f'.(a' b):-.g'"k, d,) u'.(a, b) I pib, d) a'.(a, b), fi@, b): e:k, tt) 4@,b) { 9,(c, d)a,,(a, b)
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
619
0f (o, b) __ )q(c, d) Ax df (a, b\ _ dy 0u 1qQ, a)
Aceste fcrmule se scriu intr-o formd incompletd,dar mai uSor de refinut, astfel:
fi:
sau:
g*un* v',a'-,
7t
f':g"u ,'+ @ ' , ' u tu ta Jt
0f_0e0u,0qdu
A,
Af
ol
o* o-0o 0u
ou ey
o, a-'
0o du
oa dy
: : J - + j - -
Daci in membrul drept se dd - ln mod formal - factor comun <p, se oblin formulele A r: t0 0r, d du\
a-J
dy"
I d" ar-r o, EJ9'

0y 0u iltl
L f - t',0w ! Y + 3 9 l r'-.
ln aceste formule, .literele w gi a care apar la numitor desemn.""5 wriab'ilele funcliei g(u, u),iarliterele u;i a care apar la numdrFltor deiern_ seaza luncgxx de # fl y. coroIarul.l. rlaeil fr11eliile Terg gi_a(x,y) sint diferen{iabile pf_.E?, iar funclia u),este ,q(w, .difeienfiabild-jre'Fr'aiiiei.funelia "onop*i Jlrc, y) : glu(,c,!), a(x, y)) este diferen{iabild pe E. Avem:
:(#,#*#,*)u. df * (Xfi+# #)r,

gi g aln formula
intr-adel,5r, se inlocui"." I
dJ:+dxy{ay
ofr oy
0f 0x
0q0u, dq ' 0u Ar Aa
Ax Ar'
Af 0y
dc0u du dy'
0q0v OuOy
620
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
o b s e r v ali e. in formula a funcliei compusesE /de diferenliere parantezele desfacem 9i sl dim factdr comun V"fiAi ff. Oblinem:
dar
df: y(*,u* * #"') * # (#a* +!rey),

u,-#d* +#ay,
da : !, d,xa dl d.y,
dx
deci
df:#d" +#a,.
Pe de alt6, pafte
a r : # d "+ # a , .
.Agadar, ,f ;i _a.' aceeagi formd. Acest fapt 'i,i;j:j;:;,:k;id;,,Tmegte 'linaa'iai,ta'a;lereiliitif iita ii iiiit;i"fr' Trebuie observat lns6 cE aceasti invariar:fd a diferenlialei este for_ deosebire d.e,,invarianJa diferenlia6ii+ln!: \+a au of.r*!i" 'folosirir fl"fe ft_l: de compunere, care. este reali). lntr-adevir, dacr notalii coin_ plet[ a diferenfialel, avem: diferenlialere funcliilor g
dJ@, y):WL#-dw(x,
y) *fuW#ggda(x,
y).
Deci ln egalitatead/:h du +9Ldu, dw gi du sint diferenlialeie 'p"u funcliilor u(x, y) 9i a(x,r) uj#rrrr" B,iar pe de altd parte dg(u,a) -' ' :oP?'o) du gfu\:')- -6r.
ow du
du gi da stnt*diferenfialele varimai precis, diferenlialele funcliipe mulfimea F. operalia de compunere este erasega c,wmrezultd. d,in :
Corolarul 2. DaeH funefiile u(x,y) gi a(x,.y) parau derivate 'piipirt"-"oorinue pe a, iar funci^-,pv\.i liale eontinue rl a6ii*r* pe F, tunefiaeompusil ".,i y),,t(x,]))'ar'e derivate pui,1i"f,i iltTgi f(*i y)': q1k1*, eontinue
pe E.
DERIVATE
PARTIALE,
DIFERENTIALE
62L
ry\*,.!), a(x, y) ;i q(u, z) au derivate
:1" J:: ttffi.*tffil;*r%"i:::

?.;
Aiq:!) _dq(u(x.y), u(x,y)) du(x,y) a(x,y)) \o(x,!), . . * 'A f lp @ @ , y ) , 0s 0w . 0x 0a 0r Af@,y) _ O,?(u(x, y), a(x, y)) d,,t!n, y) y), lp(u(x, y)) v(x, y) \a(r, . . * . 0y 0u 0y 0a 0y
ToStg funcliile din membrul dre_pt sint continue, fie prin ipotez6, cum sint derivatele parliale a1e funlliilor u(x, y) gi u(x', y), fîe ca'funcfii compuse de funclii continue cum sint y), u(r,y)) 0e@@, 0<p@@, y), u(r,y)) , . ou ou Rezultd d.eci ci g si a! sint continue. 0x 0y
O b.s.er y a!i e. parfiale ale.funcliilor u(x, y) qi u(2, y) sint conti_ PTA. derivatele_ nue.nrrtrl.aitu (a'!) 9i derivatele parfiale ale funcfiei. p(a,'z) sint'"ootinrr"'no-m"i in ti,aj, rezulti ci aceste functii. -qint cliferen-fiabile eu:rcdett r"ip"ritiv", deci funclia { aitgrenfillrla are pa4iatd (a, rn b), "o-pora'-".iu dar nu t"rlrria J r"""ti. a6mpus6 are deri.ti -cl6rivate vate parfiale ln celelalte puncte.
. Teoremeleprecedenterimin adevirate - gi cu aceleagidemonstratiipentru funclii reale (sau*funcfii vectoriale) de oiicite variatiite.-Sa;ilte* teorema in cazal general: FieECR";iFCR'doud. m u l l i m i d e s c h i s en ,) , _ l g i m > 1 . Teorema l. Dacil
H,r(xr, xr, ..., %n),wr(xr, xr, ..., *o), ..., Il*(fit, xz, ,.., fro)
sint m fol",ttt reale de z variabile, (respectiv eu derivate par_rli_ferelfiabile fiale continue) pe mullimea E, astfel.ineii
( * r ( x r , . . . , x o ) ,u 2 ( x t ,. . . , f r o ) , . . . , % * ( f i r , . . . , x * ) ) g F pentru oriee (rr, !62,...., xo)e E pi daci g(?r %r, . . ., u^) este,o funelie reald (sau eu valori in Rr) de m, variabile diferentiabild (sau eu denyate par,tiale eontinue) pe mul$imea F, atunei funclia eb^posi': L ,2 , . . , x o ) , u r ( * r.,, . , * r ) , . . . , % * ( ! c r , %.2 f ( x r , * r , . . . , x n ) : g ( w r ( f r% . ,. , x n ) ) este diferenliabilf, (respectiv are derivate par,tiale continue) pe E pi
I
d/: I & Dy d)c, :f ! uu,, DlF)g 4!l a*,: ' ' ;=i \ia du1lri) H do.E{ yxr*"t ,t{ O"t
d9 dlri , o/ _ s\ ^ L - l ^ ^ oni i-r owi ot; \
ffi
ly_
il
i : 1 , 2 , , . . ,n .
622
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Acest caz general se poate pune sub o forml foarte simp1d. Si notlm ctt tc : (*y *2, . . ., xn) punctele din lE C R, gi etr td : : (ur, Nz, .,., tcn) pltnctele din F C R*. Funcfiile rcate u1(xr, )02,. . ., ro) definite pelE C R" se scriu atunci ur(x), ur(x),..., u*(fr), iar funclia vectoriall p(*r,, %2,..., w*\ definith, pe F C R' cu valori in R, se scrie atwci g(w). Funcliiie wr(x), ur(x), ..., xt*(*) sint componentele ieale a1e unei funclii vectoriale u(x) : E C R' -+ F C Rn : u(x) : (ur(*), ur(x), . . ., u*(x)). fr,) se scrie deci q(u(x))
Funcfia compus[ f(xr,'trr, ..,, f(*) :
gi este o funclie vectorial5 definitl pe E C R" cu valori in Rp.
ECR^,:.PCR'J-nn
n --t u(x)-' , q(u(x))
----> f(x). Ultima teoremi se formuleazd astfel: resPectia Dacd.funcliile u(x) Si q(u) si,nt d,iferenliabile ?e E C R" ;i pe E C R". FC R* atunci Sifwnc!'iacomfwsd. f(x) : p(u(*)) esteld.iferenliabild. Aceast[ formulare este aseminitoare cu aceeaa teoremei de derivabilitate (sau diferenfiabilitate) a funclii1or reale de o singurl variabil5. Cazuri particulare I ) m : 7 , n o a t e c a r e , a d i c dE C R , F C R : ai,(xr, xr, . . ., xr) '.E -, R, q(tt') : F + R,
f(*t, *r,..., *r) g ( w ( x u f r z ,. . . , x ) ) i E n R,
$
6 $ 1
d ' /:i+
Hdu
g dx d)w , * a * ', : 9d3 du:e'(u ' ,:+i u 0r; du#rl*;
{
I
g:+
Oti sa
! ,t:1,2,...,n. Ozi
I a
In cazul cind g(ez) este o funclie elementari, se obfin-regulile de diferenfiere cunoscute pentru funclii de o variabili.
: ,
c
:
1l
DERIVATE
PARTiALE,
DIFERENTIALB
623
Exempl,e (a este o Iunclie diferenliabili riabile). l) du" : y,,1,trn-! dot, (n ieal oarecare) ; 2) dsin u: : 3) dcos ot, cos u d,u; sin u du;
de una sau mai multe va-
4) dtg * : -l
5) dctg t{,:
d*;
--}-6;
s1n" u
6 ) d a r c s i nu : - L - , d u : 7) darccos Lt : -
i T ---" '
--J-dxt': tlt - "'**
8) darctg w:J-^fl1a;
l*u'
9) d.arcctgu,: - - ]-â" l l u 2
1 0 )d l n * :
ll) d.e" :
**t
ev dui ar ln a dw. adic{ E c Rr gi F c R:
q(u)tF+R, E@@' v)l'
12) da" :
Pentru cazul cird.'m: | ;r n:2,
u(*,yl:E+R, f(*' y\ :
Fis. 150
624
avem
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
cV:
d9 0u--drf . ou 026
dc 0u_ --:-dy d.u dy
AJ 0t
de 0u du 0x
Af Ay
Edp 0u ,du 0y
l-io. 151 Penttu cazul cind.m:l qin:3, adic6 Ec
Rs gi FcR: R, R,
u(t, y, z): E+ f@, y, z) : avem
R, q@) : F +
9@(x, y, z)): E +
: d' f t-
jg Pu**dcP - d u' du or-^d* or"'n
de owd, aro'' de dw d, ar"
0f le Au ox: aw ar' II) m:2,% , u ( % 1f,r 2 , . . . ,
dq 0u. 0f 0y oy: d, at'A:
o a r e c a r ea , dic5. ECR,
FCR2:
% * ) , a ( x r , x r , . . . , f i n ) : E - > R , g ( u , u ) : F - - - 'R ; g @ @ t , x z , . . . , x n ) , u ( x r , % 2 ,. . . , xn)) : -E --"R;
.f(*r, *r, ..., xn) :
d/: a*,++ ' i (+ +++ +l d"n: + r * i ! d*,: \a,,+!ao: "-' ' ' ' ' t A , o : u :0 U u? O x t 0u"'" du t . : t t : r0 \ u )xa' 0a lxa) r *,
Oxi
0f _09 c)u , 0p Au ' - ^ ;--r-- -=-'i:l'2'""n'

Ou Oxi du d;.;
I'uind funclia e(u, a) de una din formule g(w, a) - w I a, g@, a) : : u/ - a, g(u, a) : aw, g(u, a) : %o, g(u, r) : g(u, v) : uu re:er)ltd :, c5. suma a doub funclii diferenliabile este o funclie difenliabil5 si de ase-
\.
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
625
menea produsul unei funclii d.ifereniiabile cu un scalar. Agadar, mulfimea furictiilor diferentiabili: lntr-un punct sau pe o mu$ime este un spatju vectcirial. Se oblin urrnS.toarele-reguli de difereniiere (ca 9i pentru iunclii de o variabil-[) l) d.(u* u) : du ! du; 2) d'(u- u) : du - du; 3) d'(uu): udw; udu- udv ,( u\ : b) d[;l :_o" E d(ua) : vdw I uda; 6) d.fu,\ __ au,-r d,u I u, ln u da.
Aici, u gi z sint funcfii d.iferenfiabile de una sau mai multe vartabile. Piin'recriren![ se demonstreazl. ch.regulile privincl diferentiala.syyei qi a prod.usului rimin valabile 9i pentru mai multe funclii diferenfiabile:
lllt'L[2,..., %*l
d(*r+
I
I ' t z. . . *
u*) -
dw, *
dwr+
... I
M*,
d , ( w r . u r... . ,
u*) :irr' t:r
I ' t 2 '. . . ' u ! - t ' d % ' L g p 1 " ' 1 & n ' de asemenea din teorema ... * nt*, reSpectiv
%*) : IllL' 1'!'2 " "' |'!'ffi'
reguli se oblin ultimele g ( M t , u t t z.,. . , i l * ) - : u t * u z +

9@t, Pentru I'tz, "', n :3,
genera16, luind
cazul cind. m :2,
atlicb E c
Ra' F c R2, R' R'
w(x, y, z\, u(x, y, z): E + f(x, y, z) : avem
R, 9(u, a): F +
e@@, Y, z), a(x' Y, z)) : E +
, gl u,*(fuI*fu{i*, . ,P f 0 *u g 0*e 0 u 0 e 0 o \ , . 0 d f : l[a ar+ a, orJ"*"1*6 o,ai)"t-lo"-0, a, orJ*'

: - - - I -
Af Os-
0Edu 0u 0x'
0q0a 0u 0*
Af At
0q0u 0w 0y
09da 0a 0y
Af 0z
= - " - '
dqAu,0qA' - - : - - : da dz 0u dz
I
Pentru a calcula diferenliala unei funclii diferenobservafie. derivatele sale parliabile f(*r, xr, ..., %n),trebuie mai intii s5 calculim , i:1,2, .. ., m. Atunci liale { oxi
:#d*,*#,u*,+. uf + .f .f * a * . .
Folosind regulile de diferenliere date mai sus,. gutery. calcula direct diferenliala lt:i. fl Rezulti atunci'gi derivatele parliale ale lui f,antme: $ este coeficientui hti d.xr. o*t
40 Analiza matematica, vol. I
626
Eremple. l) f{r, y) :
FUNCTiI
DE MAi
MULTE VARIABITB
sit Hy clefinitE pe Rz. Avem cosxy . d, (xy) : cosxy . (d,t . y + * dil :
.dI@,y) : cl (sin n!) :
- y cos tcy d.r I x cos xy d.y, df(x, y) o' }f(x' y) Oy
O(srnzy\ ::i;:
Y cosxY'
Ablmry) :-Ar--HcostrY'
2) d(rn li;*l
#ryii
2zdr !2yd,y
: a yz
g
l#
ffi_
-i;tr:
*ivu. +;*Lvat.
AQat/ rz$a ----------OX xa '
n
-L ct? I t
III)
n:
l, rn oarecare, adici E C R, F C R^; % * ) : F--+ l?
wr(x), ur(x), ..., u^(x) ; E -> R, g(ut, Mz,..., f(*) : avem g ( M t , % 2 ,. . . , u*) : E + ft;
d/:f *ydr:f ,fi dui d,x

fti
Hrlrl
Pa* , n,
. f ' ( x )d.r :&:fla ofu '. a"i a,

Pentru cazul dnd z : 1 $ rn : 2, adic|.E c rE $i F c l?g: R; w ( x ) u ( * )z E + f(r):E@@i, R, 9(w,a) :F+ a(x\:E+R,
-t
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
627
Pentru cazul dnd z:
1 Si m:3,
acLicl E C R, F c R8,
u(t), a(x), w(x): E + R, c(u, u, w) : F + R f(x) : q(u(xj, u(x), w(x)): E + R,
p(u (z),v@))
q:
d'f d.*
l0od+',
|*
-
d.
0q M
+
'
dedu
o, d.-
dqdui-
at *)"''
09 dw 0w dx
de du Au d'tc
0u dx
:l'
Fis. 153 IY) n :2, rm oafecare, adic5 .E C R2, F C R N : % * ( f i ,Y ) : E + R , g ( u t ,M r , . . . , u * ) : F + R
, ),..., u r ( x , y ) , w r ( t cy f(x, y) :
y), u'r(x,Y), ..., u ^ ( x ,y \ ) : E - R i g(uLVc,
628
FUNCTIi
DE MAi
MULTE VARIABILE
: i #,,# : ay u.* dr , h#,** i #,u,,

0x
ur:$ oq _#fu_U U, ar
f^ aw 0x 0y frlr 0u1dy
ad-ici E C R2 gi F c R3:
Pentru cazul clnd-n : 2 ;i rn :3,
u(x, y), ,(*, y), w(x, y) : E + R, q@, u, u): F -r R ; I@, y) : avem ( 0q dw 0q 0u\ 09 0u a ^ *:--ldr+l :' f : l = : - - * - o * o ,n oxJ o r ' o , lau Af 0E 0u 0q 0u 0e 0w AJ (0q du 0p 0u 0p 0 lw ---*r-+ d\ .3' '' ' aw dyl ou oy \au at 0p 0u 0E 0u 09 0w p ( r ( x . y ) , u ( * , y ) , w ( x ,y ) ) : E + R ;
ot:
a" ar* o" ar'a*
ar' oy: a" a,t- a, ar'a*
ay'
Teoarema urmdtoare asiguri existenla derivatelor parlia1e ale func(dar nu neaplrat a diferenfialei) : compuse liei T e o r e m a 2. Dacfr tuneliile w(x, y) gi a(x, y) au derivate parliale in raport cu * (sau euy) in punetul (a,b)eE, iar fune{ia g(w,v) este difeatunci funelia eompusd renliabilfl in punetul corespunzdtor (c,d)eF, f(x, y) :g(u(x, y), a(x, y)) are derivate par{iale in raport cu r (sau cu y) in punetul (a,b), date de formulele urmitoare: fi(a, b) : qio(c,d) . tt,|(a, b) I q'"(c, d) . a',(a; b) ; b) { 9',@,d.) .u'r(a, b). fi@, b): qL(c,d.) .w:n{a, Conform ipotezei, avem - a u(x'b) u ( r ' b )- u ( a ' b ) : tm u L ( a ,b ) : l i m , c : w ( a ,b ) ;
fr1l fi-A z-O ,l-A
a ' , ( a ,b ) :
1im
(+&
u("Ax-a
:-(a:-9-:1i1a(x'U---!
i 4 a x - a
, d :
u(a, b);
g(u, a) - q(c, d) : lgL(c, d,)t rot(u, a)l (ra- c) | lp|(c, d) * ror(t', a)l (a - d'), unde lim un{u, a) : ai(c, d) :0, i : t, 2"
v+d,
Atunci
f(r, t)r-_f)", b) _ e@@,b), v(x, b)) - p(c, d)
* - a ,
a.(uix, b), o(x, b)) - q@(a, b), u(o.b))
:lqL(c, d.)t ar(u(x, b),a(x,b)nUL-U--: +

f r - a
+ lqi(c, d') |
b), a(x, b))1'@:b)-!. cor(w{x,
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
629
Funcliile de o singura varjabil? *(*, b),.v(x,. b) sint continue in a, a\ _estecontinu[ in punctul d"o"r""" sint d.erivabile-in a', fanclia ro.r(u, a(w(x, b), a(x, b)) este bbmpusb funclia ci ;;t-;-p;red @, d).Rezu1t6 a: in continui Punctul lim a,(u(x, b), a(x, b)) : a,(u(a, b), t(a, b)) : tn(c, d) : 0'
fi1&
Atunci 1i^f@'
fr1&
b)- f(a' b\ :
I-A
y,!*Q, d,)t lim<orllim A# 4-w t1&

a'&
d) + lnrrr + [ei,(c, ]_i'!#

deci fL(a,b) existl gi este fiint[, teoremei.
'u',(a, b1, : q'u(c,d') A)' ui,1a, b)| e!,{c,

gi ea este dati de formula din enun]ul
c o r o I a r. Dacd funeliile u(x, y) qi v(x, y) au derivate-parfiale pe E, iar funelia g(u, a) este ililerenliabili Pe-F, atl}.nci.tuncfia compusa
i6,1
:;@@:t),'i('*,'y))
*,
ilerivdteparfale pe E, date de formulele
df(*,y) - lq(u(x, v), o(2,v)) . 1u(r, v) * 1p(u(x'v.i' u(x'v)) . }a(x' v) .. d x d u 0 * ' U ' d x ' (x' u(x' au@' 1q(w' 1u(x' v) v)) u(x, v)' v) a!@:v)-- }p(u(x,v), v)) . . . * dY du dY Ou Ay
o b s e r v ali e. Daci funclia g@, o) nu este cliferenliabila inpunctul (c, cl), atunci este posibil ca funclia compusl f(x, y) : g(u(x, Y), a(x, Y)) s[ nu aib6 derivate parliale in acest punct, chiar dacl funcJiile .u{!, z) derivate parliale in lc, ct). Sia(x, y)sint diferenyiibitbin (a, b),iar g(u,a) are
ExemPlu' Fie funcliile u(x, y) : x2 * !2, definite pe E : /?2 qi {unc}ia u(x, Y) : tz * !2
9(2, a) definiti
pe F c 82, astfel: Q' 0) 9i e(0. 0) : 0'
q(w, a) :
dacd (tt',a) I -+w2*u2
. J
Punctului (a, b) : (0, 0) E li cotespuncle punctul (c, d) : (0' 0) F' cleoarece : u ( 0 , 0 ) : 0 9 i 'u1*, fl:u(0,0):0. e 'Furi$ile y) Si iti' yl sint cliferenfiabile tn-(0, 0)-(9i..chiarpe tot planul)' iar funcfia u"::t,pll",| 9(u, ul arc derivate irirliuti ii'(0,0),.dar.nu.este.difetenfiabil5 l" pa4iale in (u' ^, ^"^ u)' "..,lotr-aoeFunclia compus6'/(2,y) : P@Ui'y)' a(n' y)) nu are derivate -nlr, daci (tc,y) I (O 0), atunci u(r, Y) : a(x, Y) : 12 * !2 I 0, deci .f(*' Y) : 9@2 + Y" x2 * Y') (x, I (x' I Yu)^ - !' 2 yr), -f (x, t yr),
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
i a r d a c 5( x , y ) : ( 0 , 0 ) , a v e mu ( 0 , 0 ) : o ( 0 , 0 ) : 0 , d e c i ,f(0, 0) : q(0,o) : o.
Atunci, dacl x I 0, arem
f(*.0) - f(0.0) x - A
2 x-A
2*
gi acest raport nu are limit6 ln puactul 0, deci funcfia f na are derivata pattjat1, ln raport cu r ln punctul (0,0). La fel se atatl cE. f nt are derivatE parfiald rn raport cu 3r in punctul (0, 0),
7, Diferen!iqlele gi derivoteleportiole de ordin superior o l e f u n c t i i l o rc o m p u s e Ne vom mdrgini la studiul funcliilor de doui variabile. i pentru funclii de oricite variabile:his.e.din.plan, u(x, y), u(x, y) douil tt (?.(!,y), u(x, J,)) .tr p'ent?uorice efiniti pe F. i / definitb pe .E: : y) q(u(x, .f(x, !), a(x, y)). Fie (a, D) un punct din E gi (c,d.) eF punctul corespunzfutor, c : u(a, b), d : u(a,b). . ,(ry,),) gi a(x, y) au derivate de ordinul p(u, u) este_.diferenfiabill de douil ori nziltor (c, d)eF, atunei fune[ia eomderivate partiale de ordinui doi in
a-"- d"rld-l - " a"a,a, o0j)2 dzf _02q d'f _0'ql0r\, t-r ?ur\&y ) 0u du ,
.T
0l _1rE[1u]rr
l z q 0 u 0 u -r -, dzpl}ulz , de |su , 09 0zo

, 0c 02u ' Ao alr' 02u
or,la,-lf a" o_,f a, unrl

r..:_.
, o
0u0u dy 0y
029 0u 0o , Orq[}t,\z , 0p |ru -t-t ' AarlAy J Oo 6r,
dxdy
)uz
dzp 1du 0u , du 0u\1 , 02q 0u 0u , 0q i + _ J _ 4 i _ *
dx 0g
0u0al0r dy
0, ey|
1az0x 0y
'
Au A"Ay
'
dp
dzu
A, A*Ay'
A s f: U A " 0 uA u - 0 q 0 2 p . 0 u + 0 , 21 a " a , + \ t u \ * } z q *'d p A z a " 0y0r 1urdt 0* ' 1udulAyO* ' dl |rJ ' Ar, Ay A* ' dr 01,0,t O, OyOr' unde. derivatele parfiale_ ale funcliilor u(x, y) gi v(x,y) se calculeazl ln punctul (a, b), iar cele aie funcliei q(u, u) in punctril-iorespunzitot (c, d)-
DERIVATE PARTIALE,
DIFERENTIALE
631
Deoarece funclia g(u, a) este diferenfiabil[ d.e.dou6 orîpe intreaga g#diferenparliale ;i vecinS,tate (l a lti (c,d'), ea are d,eriaate W pe u. este d.e asemenead'iJerenliabil'd' liabite Fe u.Atunci funclia q(w,t) par]iale 9,1 Fdri a rnicgora generalitatea putem presupune c[ derivatele
oatl mullimea E. y) au derivate parliale pe E, iar funcy), a(x, u(x, functiile Deoarece r6l,;rflt5.ci funclia compus[ are deriF, difdrenliabili'pe uj este ti, E@, : vate partiale pe E 9i dp(u(r' v\ . v)\ . }a(x' v)""ulx' v) n }f(r,y) - Lq(u(x, v), a(x'v)) . ilu(x, d * 0 u 0 2 ' o o 0 * ' a(r' v)) d't(x, y) Af@, A : Ar@@:-il!:@:vD. . d"(s'vi n )q(u(r' vl' 0y d y ' \ u 0 Y a u
Toate funcfiile din membrul drept au derivate parliale in, (a, b); prin ipoin (a,6) deoarece, auderivateparliale funcfiiley,y,+,+ ture, nLgin!'r, {r', ^ytderivate parfiale de ordinul doi in acest punct; iar funcliile
)e@@1\ u(x,!)) , 1e@@'Y)' a(tt'Y))
au derivate parfiale in (a, b), deoarece funcliile w gi tt au derivate parliale
In (a, b), iat funcliile ry,u#

ptnzdtor (t, d). Rezultl
in punctul coressint diferenliabile
au derivate parliale 7n (a, b), deci ci 9i funcliile #,* sdicd funclia compusi f are derivate flargiale d.e ordinul doi ln {n, b). Derivatele parliale de oidinul doi ale lui / in punctul (a, b) se calculeazl astfel:
f
: *(#): *(##* * #l: *(#)ff+# *(#l* *YI, **(*) ff+* *{#)
632
Dar
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
0 10u\ 0x \0x J
02u _0 I?u\ t _ r : dxz ax l0* I
d zu _ dxz
si
g f g s }: ( ! Y
dx\)wl
, d o u i o-' p d /de)
du lxl 0u
0u\0uJ
0, dx
l)u 0x
d /dq i 0u _ 1 . _ : - . _ 0u\0ul 0x
i _ . _ ,
1uz 6s
Orq 0u , '
dzp fiwda
01) 0t
*ff):(*Y**#)#:*(#) *Y**(H) #::# #*u# #,

astfel incit
1'zf_(d'zq 0u. , 02q Au\ 0u , 0p 02w , [ 029 0u , }rq _ + _ r _ t t _ ' )xz dudu dx J 0r Au 0x2 \Auz 0r Ar, \&rdu 0x
+ _ _ _
du\
0* J
Ox
du , Ap A2t ' Au dxz
( d w \ z, a 0 2 q 0 u ' 0 1-r ,, l r q ( U r l , A q. t ! : d t p' -u' + +9q.e, a* l* ) d,a, ar ; or,lo- r du 0x2 0u yxp La fel se calculeazb si celelalte trei formule. Cele patru formule se pot scrie, in mod simbolic, astfel:
A'I (A du, A
a-': lr,"';-r
AT (A 0u,
-t lA 02w A ' dsal ldr' ax'z+ o r 'a - l I a, o"ie;

A 0u\2 fd dzw 0 Ozur
Au\z
o t ' : l d " '* - r o , ' a r )* * i ; '
u,+ a,'d9;
h : { * y + * * ) ( *f f + *# ) * * i # ffi+*h)r,
#:(* #+* #)(* ff+* #)r*(* un*s!-+* #),,
ln demonstrafie s-a folosit faptul cb funclia q(z,u) este de dou*. geryafie. ori diferenliabild pe o intreagd vecindtate a lui (c, d). Dace 9(u, a) este diferenliabild de dou6. ori nu_mai 1n (c, d,), putem deduce cb funcfia compusi f(x, fi are derivate parfiale de ordimn intli doar in punctul (a, 6).
C o r a I a r. SaeS funeliile u(x, y) gi t(x,y) au derivate pa{iale de ordirrul doi pe .E, iar funelia ,p(u, a) este diferengiabili de doud ori pe .8, atunci_ fule,tia eornp]sfr /(r, y) : g(u(x, y), v(x,y)) are derivate par{iate de orqlinul doi pe E.
Observaf ii. 1o Dacd derivatele parfiale mixte a1e functiilor u gi u sint egale-.-
axoy
_ : _ , ^ ^ : - : ^ ,
olofr ofroy
Azw
02u
02u
02u
oydtr
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
633
rezulti
cb gi clerivatele parliale
mi:te
ale funcfiei
compuse sint egale:
arf 0x0Y
azf 0Y0t
02a 02w se existe; 9i i1 ott' ox" existb atu'nci 9i
rl
2o Pentru."
H,
sE. existe este suficient
""
rl
L ' 9!, Nu este necesarb existenla celorlalteclerivateparfiale de ortlinul tioi ale funclii1or .dr "i 0x eagiuqiniciexistenladerivatelorcleorclinulinttitnraportcuTalefuncliiloruqia. dar nu fur moil s[ existe,estesuficientsE existeynrt pentru ca De asemenea, #' ff celelaltetlerivatea" o,aioof aoi +i tafiAifi' {recesar * folosegteexistenla derivatelor de ordinul cloi pentru existenfa derivatei k . Azu ' 02u si a derivatelor de ottlinul lntii ale funcfiilor u Si u, atit ln taport cu ,r clt 9i in dxdy 1xdY' Au 0a 0u 0w --:;faDort cu y, dx , dY '
='
Otr
-'
Oy
De asemenea, pentru edstenta 02w , orclinul d.iffi,
derivatei
* #k
folosegte existenfa derivatelor de ale funcfiilor u qi a atit ln raport
0'u .r, ortlinui lrtii îlerivatelor a clerivatelor de ortlir i*r, ,cu .s cit gi in raPort cu Y.
T e o r eilo a 2. Daci func{iile u(x, y\ gi .a(x'.y) sin!.- difere"-1.*l'4u de ial.triielia' q(u,-.aiestc,diferenfiabild Oe Aoi[ oti i" p"""tit-(i,iiab, func,tia atugei corbsptirizhtor doufl ori ilrtr-o veeinfiiaie'a'p-unetului -(t,,d), ,(I, y)) esredifereiliahili ile doufiori in punetul *-;;p*ri fl*, y) : ;@6,i {a, b) gi
_ a'e +!a'u+*o'r, '' *' *ar, duz dzf *24+dud, ' oa ou duz aua,
dLP*"" -unde derivatele parliale a1e funcliei I sint calculate in punctul (c, d'), iar u Si a sint caiculate in punct'',1 (a, b). ,Jif"i""g"f"f"-i"ri4iif"t Deoarecefunctiile,'1x,y)sia(x,y)sintdiferenliabileded'ou[ori dL-o?6inu1 intii intr-o vecinltate Z a in (a. b). e1e u" a""i"rt"'puiii"i" 'in
iii'ii"Zi
ri"air"t""ti.uiil
a"iiJ"t"'
parlia\e
d6 ordinui
iiltii
ci 9i -funcfiacompus[ (n, b). Rezultb. / are

in vecin|tatea V :
*r
' (r'v) d f ( * , y ) - d p ( u ( x ' t t ) ' a ( x " v D. 1 u ( x , v ) n } p ( w ( x ' v ) ' u ( x ' v ) \ ' - l;a ' U' 0x 0a Ox @'-v\)- . \u(n' v) * lq(a(tt' v-)'u(x"v)\ . 1u(tt'v) . Sf(tc,yl : 0s-1"-l*4.: -du ' 0Y A! 0Y 0y
634
FIJNCTII DE MAI
MULTE VARIABILE
. _ ._Tg"t9 funcliile din membrul drept a1 acestor egalitdli sint diferenliabile i! (?, b.): derivatele patliaTe ale funcliilor u(x, yl Si i1x,y) sint diferenliabile i2 @, &) deoarece aceste funclii sint de d6ua ori'difirenliabile in (a, &) ; de asemenea,funcliile u(n, i) gi t(x, y) sint diferenliabile in (a, b) (tiind de dou5 ori diferenliabile in acest punct), iar sint #rt# diferentiabits-i+._punctul corespunzltor (c, d) (deoarece g este de doud. ori diferenfiabili intr-o vecinitate a acestui' punct); atunci gi funcliile compuse y), o(r,Al 0q(u(r, 1p(u(*, y),a(r,y)) , ou oa sint diferenliabile I in (a, b), adicd funclia compusd/ este air"r"olid#ilfte doua ori in (o, b)Deducem de aici ci funclia compus5f are toate derivatele de ordinut doi in (o, b), iar derivatele mixte sint egale in (a, b). Atunci sint diferenliabile in (a, b). Rezult[ deci cb$ei
: d.(d/) : a(ffa" d,f *#u,): u (#).dw +

- -a \ -r - la - ri. f9 . a @ u )+ l g s l. d u- t - 9 g . 0u ' \0u ) 0a
Dar d(du) :
f,zs,
d(du) :
dsu gi
: (+a* : ! d(+l a"+ +0 ' jga, ; !a,)* u I 0, 1uz \lwJ 10" 0u0u"'
Atunci
d igsl: [! du+ larl d*: o'r d* + & ar. 0a \0u ) l1u 0, AilAa
J 1uz
0,'*, de gl aal d,f au+ pa,u + [-W-du ar,'l -- au -- + d,z: - : lu:-a"+ + ' " I 0u0u 0u l0u0a 01, ) \0"' A,
:ts
duz
du, + 2 9'e,dwau-F & daz *' O4 u dr, + ' A9! t ) drr.

0u0u 0u2
Aceastl formuli se scrie, simbolic, astfel:
dT : (*d* + dal'v * (*d,w * g au)q. *

Observ alii. 1o Dac[ func]ia q(u, a) este diferenliablll de dou6 ori nrrmai $ (r, d,), patem deduce ci funclia compusl are derivate parfiale de ordinul intii numai in (a, D), d.eci nu mai rez;r:Jt6" cb.f(x, y) este diferenliabili de doul ori in 1ti, U1.
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
2" Formula diferenlialei de ordinul doi a funcliei compuse se poate obline gi din egalitatea
l] j
de formulele din teorema l. 3' Diferenliala de ord.inul doi a funcliei g este
inocuind ^". .i;tx:i'": i::;,compuse 1; i::L' u*,r*",: r, date

d,e: [*ar+ 9dr'l*e. ou l \ou
Se observS.cd dzf gi drE diferi prin termenul
(! ar*+ -9d'u|-. la"*-'' lr""lt'

_ astfel incit nu se mai_ poate vorbi de invarianla d.iferentialei de ordinul doi fafid de operalia de compunere. Dacb funcliile u(x,y) Si a(x,y) sint liniare, u(x,y):arn!bry*ct, a(x,y):Q,rn*bry*cz, atunci d,2u(x,y): deci 0, d2a(x,y) : 0,
'i I
: 0, a,, -p I a'z)e I! l1u 0u l'

adic[, formal, avem df : d2g; in acest caz Sidiferen]iala d.e ordinul doi este invari antl, fali" de operatia de compunere. De asemenea,in acest caz, derivatele parliale de ordinul doi ale funcSiei compuse f(x, y) se scriu a2f td0u 00u$
or": I d, o-+ a,arl 9;
^ ii
I -of
0 , . :f 1 9 0 u - 0 0 u 1 ( 0 0 u _ r 0 0 u \ + + o x o y t d ud x ; ; ) l ; i * *)v: . U _ { 0 a " , 0 0 u \ I2 ayr:lou oo- a, dnl ' 5'utnd ln particular %(x,y) : x, u(x,y) : y, avetIr chiar egalitate intre functiile ,f $ q u(x,y)) : l@, Y) : q(w(tc,y),
p (n, y) .
636
FUNCTiI
DE MAI
MULTE VARIABILE
SA:
3 o Dacd t',"rnctra f(x-,y) eglediferenfiabil[ de doui ori gi daci se cunosc derivatelesalepar!ia16'de ordinul doi, atun"i r. po"i";;'""I" dti;Jfi;i; drf: ydx,
ofr. I
* 2 3!-d-xdy + I
oxdy
dyr.
0y,
Reciproc, dacb se cunoagtediferenpiala de ordinul doi, reztltd gi deri_ vatele parliale de ord.inul cloi: f este coeficientul lui dxz,lestecoeficien'a!,
)xz ""
tul iui dyz, iar !!. . Ê1.ernplu' Fie I gi 3, fdrb punctele Avem
estejumdtatea coeficientulrnlui d,x d,y.

: sin lt xy defi:ritE pentra xy > 0, adic6 in cadranere
fuacfia f(x,y) de pe axe,
df(r, y):
d(sinl/ 4') :
cosl/71, a{ *y:
cosl/fi Y : zvny
dt' y7ldftlx cos " t 4-y -
d'f(x,y) : d(df(x,y)) : d cosl/Vy
a cos l/Vy d2!#9
ydr * xdu l rdy -t_!dx : - s. u 1 '|'Y- 2l/ * ,y "Ve- U ax+ * al ald *vaUa* + * av) = c.sl/fi 1/
2*y
'
d.ttz { : - s n. i l-,-Yz ryT+
2xY dx dY I xz 6uz
*!l'l@v + "o' 1/
d' + d" d!) - (v d' + ' di !rydv

2vy
=-"iolTyW*
+1y 1 cosl/fi deci 9 T 4 xy d'x dy - y2 d*2 - xz dlz ?xy d* dy 4xyl/xy l z , - l
dr,
Arf
: -
1 ( " . , , -
*ltzs'o!
I [ ^.,,_
nv + x Y*
l,i
nz
""tl.t
._\
);
et'
: -
a* r l r ' s i n !
16
t""l A);
_0'f
a.aY:
*,12
1 t^ xr
,-l - 2 ry sal nY ' lfr"o"O'* )
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENT]AIE
637
Teoremele preced.ente rimin valabile gi pentru derivatele parliale sau diferentialele d.e un ordin n oarecare a1e funclii1or compuse. T e o r e m i. I)aei funetiile u(x, y) gi v(x, y) sint diferenliabile de z ori (sau au derivate parfiale de ordinul n\ pe E, iar funclia <p(w,u) este diferen,tiabil6,_de n 9rj _ne_F, atrrnei funefia eompusi f(x, y) - q(w(x, y), u(x.y)) este diferenliabild de n ori (respeetiv are derivatd parliale'de'ordinwl n) pe E. Daei fune[iile u(x, !) qi a(x,y) au derivate par{iale de ordinul % eorrtinue pe-E,iar fune{ia p(w, a) are derivate parfiale de ordinul z eontinue pe F, atunci funclia eompusf, f(*, y) are derivate parliale de ordinul z eontinue pe E. _ Demonstralia se face prin inducfie completi gi o lisdm pe seama cititorului, ca exerciliu. O b s e r-v al.i i 1o Teorema este adev[rati gi in cazul general in care avem m ftncliiTe reale de n vaiabile "/. % r ( x r , , . . , x n ) , u r (x z r ,, . . . , f r * ) ,. , . , % * ( x t ,x r , . . . , x n ) , definite pe o mullime E C R", Fi o funclie realE (sau cu valori h Ee) de m variabile
g(Irt,Lrz,...,M-),
definite pe o mulfime F C R . 2" Dac6,funclii1e w (x, y) 9i t(x, y) sint liniare w(x,Y):&!x*bfl*ct, tt(x,Y):&zn*bz!*cz, diferenfiala de ordinul n a ftnctiei compusej(*, y) se scrie ca ;i diferenliala de ordinul n a fwcliei g (u, a):
"y
q:(+a*+4dr)"p:{e.
l}u
dzu: .F
0u
Demonstrafia se face prin inducfie compietd, linlnd seama c5, in acest caz, a\tem d(du) :0, dza: d(dz) :0. Pentru a :2, formula a fost tleja demonstrat5. S5. presupunem cd este adevdratd pentru z oarecare i
d"/:
q: | ^ du * =drl Oa ) \ Ow
ta
d-\"
.\^,
(dw)n-t(duli .>',CL " OL|t-L Our ffi
0"e
638
FUNCTII
DE MAi
MUTTE VARIABILE
qi sE clemonskdm c6 va rEmlne adevS,ratd9i pentru z f de diferealiere d: d 0u dr+!a, 0u
l. Pentru aceasta, aplicdm opetatorul
diferenlialei de orclinul n, dnf:
:. - d.(il,J) dk+af
f l r
(E "t #
*(d,,)'-t(do)t) "a n - i d y
: I
dar
c; [, f.#*] I au"-t "

L
. (du)ri -p . (di,r,r-i
duiJ
oui
^ d((dz),-;(du)r)1. " j
d((dw)tu-t (dz;;1 : iar (n i)(dw)n-i-t
d(du)ft-i
. (du); -p (d'u)n-id(da)i : (du)n-t i(du);-t d(du) : 0,
d(dz) ' (du)i *
ular'-'
a"f
6oo1 ld,
ax+If 1un*r-i dui
l:[!u,,+d.\
oa+
af
o u d a )d w " - t a u ' :
d i,l - \ j -ou dur-i)ui't
astfel incit
. rr-iidu)i (du,n-' (d?,)t+rl : " dn+Lf + ' =:+* | ^ .!,1'! ^ t (dw)n ar*-iari+r'--"' I D^"L t dun+L-na)ui
ln aceastb suml, coeficientul Aft+l f lui
o;n-afr(du)tu+t-i
este
(du)d' i' : o' 1' 2' ' ' ''n'
ci,+c';t:c",+r, iar coeficientul ,ot an+\f este c$ : I : c$'rt, deci i-rtu*r(du)n+t }'t'f ,ur1o+'+ \a cr
?U"o*,
dwn+t\"""t'
1wn!r-i1ui'
!ii'|.^
: . (du)n+t-i(da)r
:E" r*, ;H"-
i,*,' : l* * + *" d')-+' r' (du)n+'l-
DERIVATE
PARTIALE.
DIFEREMIALE
oJv
f.
8. Formulolui Toylor Fie f(x,y) o funclie rea15. de doui variabile definiti pe o mullime E C Rz gi un punct interior (a, b) e E. S[ presupunem c[ funclia f este d'iferenliabild.de n ori in prnctrl (a,b), deci are toate derivatele parliale de ordinal n in punctul (a, b), iar in-'derivatele parliale rnixte pinb la ordinul rz.iciusiv nu are nici o importan![ ordinea variabilelor in raport cu care se deriveazb. Pentru fiecare punct (*, y) e.E s[ considerim polinomul de doui variabile, de gradrl n,
T*(x, y) : f(a,b)+ :.10f?!) + @- a)*af?'q U - 4l rll otr 0y J

a !10'fV'q @ 2!L 0x2
. . ?
b) lzf(a'b)'ru - b)r1+ a1z ... I 20'f(a' (x - a) (v - b\ * '

1xdy 0t' ;J J -' t ilf (x - n.\o-i(qt - b\a $ 7; b)' a1-i1Y n ; H - no * n - i i l @
sau, Tr(*, Y)
:f(*,b) + #ro - o1)1a,0) + + i &t. - a) - uv)'1a,u1 - o)+ + * ;,(#@ fiu - o)+ u - uY)" 1a,"t1. @ :,(* fi "
R"(r, y) : f(*,y) - T*(x,y),?.
Polinomul T*(x, y) definit pe E se numegte polinomwl, Lui Taylor grad,ul,n atagat funcfiei f(x,y) in punctul (o, b). Daci pentru fiecare (*, y) e .E not5m atunci adici
.!
f(*, y) :
Tn(x,y) I R,(x, y),
f ( * ,y ) : f ( n , r ) + i & t . - e ) + * r o - u l ) 1 1 a , u 'I1
+*t*
" :,(*@ - u)+ 0 - b))" y) b)| R*(x, r@, ft
640
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
pentru oice (x,y) E. AceastS.egalitate, valabil[ pentru oice (x,y) e E, se numegte forrnwl,a lwi Tayl,or de ordinul z, corespunzdtaare funcliei f(x,y) in punctul (o, b). Funclia Ro(x,y) definiti pe.E se numegte restul,de ord,inwln alformtilei lui Tavlor. 5e observem cd pentru I -( k.-4 m, ,, - b))rf@, b) : dhf(a,b) (*, y) : * astfel incit, formula lui Taylor se mai poate scrie astfel: (* t- - e) + dhf(a,b),
+, y p ,b )+ . . . * ! , { f ( a , b ) t R * ( x , y ) . ja . f ( * , y ) : f ( n ,u )+ i d . J @ , b )
Dacd (x, y) : (a, b), avem T,(a,b) : l(a,b) gi R"(a, b) : 0. ln cazul cind restul R,,(x, y) este o funclie continu1 in (a, b),
Iy
!-b
b):0, O*(*,y) : R*(a,
atunci pentru valori a1elui x ,i y suficient de apropiate de a 9i b, putem realiza ca diferenla f(*, y) - To (*,y) s[ fie cit dorim de mic6; pentru asemenea valori ale lui tc gi.y funclia f(*, y) poate fi aproximati cu polinomr;.JTo (r, y). Yom ardta c[, in anumite condifii, avem nu numai
lfi R"(x, !) :0,

1t+b dar chiar
unde
- g, y^ Rr.@,Y) P"@' Y) i=t y):l@ p(x, - a)r*(y - b)r.
ori Daed fune[ia !(x,y) este diferenliabililde nll Teoremi. fntr-o veeinf,tate7 a lui (a,b), atunci, penffu oriee punet (x,y)eV, existd un punet (EdeV pe segmentuleare unegtepunctele (a, b) gi (x, y), arttel tnelt sf, avem
R,(x, y):
9i
- e)+ ,, - b))"*'fle, ,) : * A+, & t,

: _l _ d'+.,f(6, r) (n -l r)t
u )+ i d . J @ ,+ b))a , \ p , b )+ . . . f(x,y):l(a,
'r). . + :t{l@,u)+ +rd"+'.f(, ,"
DERIVATE
PARTIALE.
DIFEREMIALB
647
Fie (ro, yo) un punct arbitrar in tr/. S[ unim punctele (a, b) Si (ro'yo) printr-un segment 1' ^ Se consid.erbmfunclii1e x(t):a*(xo-a)t, Y(t):biUo-b)t d.efinitepentru I e [0,1]. cind. I pafcurge segmenlul 10,1], punctul cof,esptnzdtoi (x(t), y(t)) ain ptan parcurge segmentul -I.
li Fig' 154
lntr-adevdr, pentru orice punct (x', y') de pe segmentul ,I exist6 un punct l' e [0,1], astfel ca v' : 51 * (xo - e) t' - x(t'), l avem x(l\- 50, Pentrul:0 : v(1) Yo. Si considerim funclia comPusl F(t) : f(x(t), y(t)) : f@ * @o - a)t, b { (yo - b)t) definitS pentru I e 10,ll. Deoarece.funcfiile x(!).^siy(4 :il3 d.ifere-ntiabile !':b*(yo-b)t':Y(t'). avem ti(O):a,y(O):b,iat pentru I -
de n,I r.ai p" tg,ij, ilr funclial(!,yi ust -diferengiabili e;;;;;iiai" n' + 1 ori pe d.e este difereniiabili F(i) compusi tl""pi'" reatltd n, ;; : "a 2, 1, :'0, pentru h : tnu" ', n + l To,it' !i a"o"t""" d'x(t) 0,-dzy(t) -(*u-pl dhl(t)
Dar d.x(t) : (xo-a) df 9i dy(l) :
y1tyy. urg)o 71*1t1,
(!o - b) dt, astfel incit
duF(4 :
4l -
- .) * vQ))$t)h, 1x1t7, u, - o1)o {* @o *
Aualiza matematica, vol. I
I,
642
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
deci, derivata de ordint:J k a funcliei F(l) este
: l;Gt(t)
Atunci
- d * - uy)01 : (* @o y1t11. x1qt1, *(r,o
prrr(o) - d * - u1)h : (* @o y1a,u1, * Uo

deoarece r(0) : e, !(0) : b. Funclia F(t) fiind derivabil[ de n + | ori pe 10,1],sepoate scrieformula lui Mac Laurin cu restul in forma lui I.agrange:
:r(0) + F(t) +fin'101 + . .. +'!,n,np1 a iu'(o)

+#,F('+r)(1),
unde t depinde de I gi este cuprins intre 0 gi l. Pentru t : I oblinem
) !
t 1.p''(o) 1p"(0) + . .. +- llpt"r(o) F(t) : F(0)+ +2 +l ' l ! ' [ ( z * l t n !
,p'{"+r!(c),
unde c este cuprins intre 0 gi 1. Notbm 1: x(r), n: yG) gi observind ce F(1) : f(t(0, y6), iar F(0) : .f(o, b), ultima formul5.ldevine
+ () *W,f(xo,yo):.f(a , ib
e )+ * r r , - u l ) n , , a ) + . . . +
+ : , \ * @ o - q * * u o - b ) ) - r ( a , b )+ - ^) * - r))"*'f(e,,), -" (* @o * 0o
unde punctul (, l) se afl6 pe segmentul.[ care unegtepunctele (a,b) Si (*o,y]. Deoarecepunctul (*o, yo) a fost ales arbitrar in V, rcnlJtl c[, pentru orice punct (x, y) e Z, existi unpunct (6, t1) pe segmentul ce unegte (a,b) ca (x, y), astfel lncit sl avem
r) ...-,) + + ( * t . - , ) + i # t y - u ) ) f @ ,-b f ( x ,y ) : f ( n u - a)+ tt - t1) + * *(* @ 1a,u1 fi
+ #'
Rn" y,) :
- +*,, - u))" n), r(8, & o a)

_ (y- ,))'*'fG,n) #,l, (*u d u&
deci restul R*(x, y) este
gi teorema este demonstratl.
DERIVATE
PARTIALE.
DIFEREI\TTIALE
643
Faptul .U l:yffi#:
y-b
0 va fi demonstrat intr-un caz mai general,
in condilii mai pulin restrictive. Daei f(*, y) este difercnliabili FormulaluiLagrange. intr'o veeinltate Z a lui (n, b), atunci pentru oriee (r, y)ev existiun punct euprins intre & giy, astfel ea (, l) e.V, ea f euprins intre agi rcgi r'1
+"f;(8i ,l 0 - b ) . f ( * , y )- f ( a , b ) : f i ( E , d @- q ' )
in formula 1ui I,agranqedemonstratd" Observa!ie. anterior se folosea numai existenla d.erivatelor parliale f ', Si f', intr-o vecinState a lui V , in schimb derivatele f ', Sr f i se luau in puncte diferite. T e o r e m i. Dacil funelia f(x, y) are derivate parliale de ordinul a oontinue intr-o vecinitate V ahn (n, b), atunei restul se poate serie in forma R,(*, y) : ! ^ @,y) p" (*, y),
unde funefia a(x, y) este continud in (a, b) ;i nuli in aeest punct: l;la(x, y) : ^(a, b) : 0.
y:b
lntr-adevir, deoareceftncliaJ('*, y) ate derivate parliale de ord.inul n continue in V, reznltd"c5" J@,y) este diferenliabill. d,en ori?n V , deci se poate scrie formula lui Taylor de ordinul n - l:
a' - b + ; f(x,y):f(a, ' b )t+ : . ( 4 t . . l U " I))"I @ 'b )+ " ' trox | u r( ld* t * - a ) t ...+a_ 4 o - - D ) || " - ' f ( a , b ) + oty
+ ]_(! k _ a)+ 9 tv _ o\\" ' ) " rrc,n\ '-'" n!\d* 0y'pentru orice (r, y) eV, unde { se afli cuprins intre agi x,iat l intre b Sry. Restul R*_t (fr, y) este aici
Ro-t(x, ,) :+(*
t. - a)+*
,, - U)" f G, ,).
Dac5. se*d.ezvoltd"dup[ formula binomului lui Newton, coeficientul lui (r - n)"-t(y - b)t este
" d'-J(E n) rt v n - ' ^ft.'
'-
6nn-i6ri
644
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABJLE
Dar derivatele parfiale sint continue in V, deci 9i in punctul (a, b), Si, linlnd seamac5 {gil depinddezgi ygic[ daclx -> agi y -rb avem { --+agi yt+b, reniltd. cL eI(4' n) : ilf(a' o) Iim C,_ 6t'"
i:Z lxn-i&li dnn-i1Yi
gi deci _ r; ilJ@,b) * <,t,(r, ri 0f(1, n) w ' \ ' v ' ry\, t' ""i*-"-t6y' I ""ifi;6yt unde lim
y-b
ar(x, y) :
6;(&, b) :0.
Agadar:
- b)' : : i c", (x- a7-t1y ti t- - e)+ 4 ty- u)) ' ] "f4,r) '-'" !r=G,!). dy" ldr' H'-1xn-idYi
:f.c:
\x"-i
ry!,?- \'" - b)n ay*-t1y k - -'t +i ' \J

}yi
- b)o : ^n@, y)(x- o),-o(y

n-O
: l o (\ * - a \ * ! t u _ dy * l*
\n b ' \J\e' " " 'o) + @\x,y)P ' ))
unde am notat p - tl@= aY aly - 612, a(x, y): ;,f - b)t, o,ir., y) (x - a1'-t1y
a(a, b) : Q' Deoarece I x - al -< p gi ly - b | -{ p, avem
l^ (*,./)l-<;J' il^n@,g P-# p*-i

gi, deoarece l^r(*, y)l:0, li3
y-b
)!-]! = D r ' o,t"-, v) | ;n Pi
rczr7tlcd : a(a,b).
l.i1;a(r,/) :0
v+b
Agadar
Rn-,(x, o) : *.(*t-
- a) +
rt - b)) f@, b)+ *a(x, y) p",
DERIVATE
PART]ALE.
D1FERENTIALE
645
deci
+ ... + * (*t. - e)+ fitt - b))f@,b) f(*,y) : J(e,b)
u1 + + frtt - u1)"-' ' .. + .: -(*!t. - o) 1o'

g,
* *(*(*
- o )*
*U
* b ) ) " J @4 , + *,@, !)P"'
Am oblinut deci formula 1ui Taylor de ordinul z, cu restulzR*(*, y) : : L ^(x, y) p"@,y), unde
p(*,v): {(*--EW-b)'
9i
1imco(r,!) : a(a, b) :0.
fr44 y-b
1 " U l t i m a t e o r e m e e s t e v a l a b i l 5 . d a c E . / e s t e _ . d i f e r e n f i a b i l 6d e n . o r i Obsetva!ii. de ortlinul ra sint continue numai in (a' !)' tn 7,' qi derivatele'parfiale lntr_adever, fo demonstralie au fost folosite numai aceste_condifii. in ipoZ; eroporlliiu analogi peairu funclii de o singurd variabild a fost demonstratd fu a' t:urr.ai n ordlinul d-e ate dirivata funcfia cd teza f(*) fie ci 3o Cele dou6 teoreme rbmln adev6rate gi penttu funcfii de mai multe variabile, aceste funclii au valori reale, fie cb'au valori vectoriale'
caz particwla.r. Dacd funclia I@,.y) -.are derivate.parliale de ordinui doi contin'ue intr-o vecinbtate V aiii @, b), atunci pentru oice (x,y) e V avem
b)(x - a) * Ji@,b)(y - u)+ f(*, y) - f(e, b)t J'.@, - e)2 o)(v- b)'1 b)(r- a)(v- b)+ f'J,@, + + 2l':;@., + |lfi,{n, b)(x
* ].(r, unde lim a(x, Y) - 6(at b) :0.
N4tr u+b
Y ) l ( x - a ) z* ( Y - b ) ' 1 ,
9, Exiremelefunctiilor de moi multe voriobile Fie f(x, y) o funclie reali de doud variabile, definiti pe o mullime ECR2.
tr
Un punet (a,b)e.E se nulregte pgngt de maxim loeal Def inilie. (respeetiv de minim loeal) aI funeliei f(x, !), ilaci existd olvecinfitate V I iui (a, b) astfel ineit, pentru oriee (x,y)e.VOE si'avem f(x,y)af(a,bl (respeetiv J@, y)>--f(a, b)).
646
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
punctele de minim (local) se numesc

t .
raxim 1ocal (respectiv de minim local) n acest punct se numegte maxim locai funcfiei se numesc extremele (locale) ropoli-[i? ,^ extrem I l. DacF funcfialare derivatepargialeintr-un punet de (a, b) drn interiorur mulpiiniiE, atunei a*riG-i"iJ'pargiare ,u'uoo_ '--Ieazd in abest' puncl,3 funclia pagiald, q (x) : f(x, b) , definitb pe mullimea Er:{xlxeR,(x,b)aE} este derivabilS.in punctul q,(n) :f,_(a, b), iar a este .pLrnct de extrem al acestei funclii gi punct 1, iirtitio', &ofor- teoremei "r'"i"ipirnii;r;'d""i )) : 0.Ira fel se arati c6f', (a, 6) : 0. -tiorerirei I este o generalizare i lui lei gid.ac6(a, b) nt este punct interior un segment paralel at Ox gi un see_ al_(a, &) astfel cE.(a, b) ni se afli ia rud. segmente. intr-adevir,
D): 0. I',@,b1: 0, .f'r(n,
'i.,, Deoarece diferenfiala ,funcfiei -f(r, y) In (a, b) este
: l', @,b) d,x I f'', (a, b)dy, d,f(a,b)

avem df(a,&) :0 dacl gi numai dacd.f,,(a, b) -
,'.""*l?u: * k;nr:^ltiit nute

liate -., -Tro mii E in
tn- aceit iiri,jfr.nOf*tnliabil'd
stalionarat runc,tiei ;!:t,i t'ipunct {(v, .e, pwnctwl' (n, b) ;i ire deriaatete par-
lntr-ad,evlr, conform propoziliei I, avem deci (a, b) este punct stalionar al funcliei.
P9 ziji-a^,Z. oriee p-u-net de -e-xtrem loeal fin interiorul mulficare fune giu11*, vl;;irfm-i-".ilmrf;.r.il;r*#fonar arrunefiei.
n7: g, f', (a, b7: 0 ti f', 1n,
DERIVATE
PARTIALE,
DIFERENTIALE
647
Propozilia reciproc[ nu este adevbrati: existd Observa!ie. nu sint puncte de extrem' care puncte stalionare
Exemplu' Fie funclia f(,' y) : x' - !', definitb pe R2' qi Jty(r, Y) : - 2Y, d'eci Lvem J'* Q, il :22
f ' , ( o , o )- o , f ; ( 0 , o ): o .
parfiale sint continue! Funcfia este diferenliabilb in purctui (0, 0) (deoarece derilatele ins6 punct de exttem a deci (0, 0) 6ste pun"t staiiclar al irnciiei. Functul (0, 0) nu este func{iei. ' pentru punctele t1e forma (r, 0), de pe axa O*' a'tem lntr-adevdr, penttu puncte de forma f(x, O) : xz )-- 0 )z-J(0' 0)' (0, 1), de pe axa Oy, avem
iar
f (0, y) : - ./'-( 0 \< /(0, 0),

astfel, lncit, in (0, 0) funclia nu are nici minim local, nici maxim local.
ceea a funclii1or de o singuri variabili .vata intii se anuleaze, dar care nu slnt riune). f(x, y) care nu sint puncte de extrern (*, Y)'
Interpretare geometri,cd.. Graficul z:I@,y). DacE func\ia J(2, y) este diferenfiabild iu punctul (a, b), suprafafa S are plan tatgent in puflctul corespunzdtor (a,b,J@, b)), a cirui ecuafie este funcliei f(x, y) este o suprafald F. S a cdrei ecua{ie este
(y - b),. b)(l - a) + J'yY!..b) z - I@, u1: J',@,

Dac6" (a, b) este punct stafionar, suprafafa S are ln puactul (a, b, J@, b)) plan tangent paralel cu pland xOy. lntr-adevdr, JLra,t).:0 deci ecualia planului tangent gi f'y(o, D) :0, -i clevine g - J@, b) : 0, adicb L. ,. s : f(a, b), sdicd este u:r plan paralel cu platul xOy.
Frg. rco
Din consid.erariile precedente rezlJlt| c_5,dac[. { este-o mu1lime daspe-a, punctele stalionare chisd., Si dacl funcfia f(x,y) este d'iferenl'iabi,l-d' ale lui / sint toate solulillel,(x, y) ale sistemului
Jli(*,-/): o
lf't(*,!):0. este punct statiolal, tezrrTta ce_punc1oca1 extrem punct de orice cum tele de extfem lbcal se afl5. printre soluliile sistemului de mai sus (daf nu toate soluliile sistemului sintipuncte de extrem).
648
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
pentru funclii de o siggur| vaiabirl, pentru a identifica printre 9" qi ipunctele stalionare ulele puncte d.e extrem (dar-n-uneapirat toate princtele de extrem) va trebui sd recurgem la derivalele parfial'e de ordinul doi. f(x, v\ gi daedifunglia derivarepar[irilede ordinul doi eonaifir'i"d.1,i fJx-, /) ?Te veeinfltate V a htr (a, T e o r e m i. Dao,il (a, b) este un punet stafionar aI fune-tiei
b), atuneit - lf:;)' > 0, derivatele parfialefiind calculate in (e, b\, - !\.Daeilf',! f;! atunci la, b) este punet de extrem loeal al fune$iei oun f(x, y) qi anirme'i daed, ftr!(a, b) >0, (a, b) este punet de nninim, daeil fLi(a, b) z-00 (a, b) este punct de maxim. - lf',;), ( 0, atunei (a, b) nv este punct de extrem aI .?). Daeirf',! f'r{ " funeliei y). f(x, Deoarece (a, b) estepunct stafionar, avem f'"(a, b1: 0 9i J'r(a,b) : g. Deoarecefuncfia are d.erivateparfiale d.eordinul doi continue pe.o vecinbtgtev';a f(r,il lui raylor de ordinul @, b), putem scrie-for'mula \y dor pentru (x, y) eV: f ( x , y ) : . f ( a , b ) l f ' . ( a , b ) ( x - a ) + f ; ( n , b ) ( y - b )+
-rr ; l
lfli(aJb)-(x- e), + 2fi,(n, b) (x - a) (y - b) t fi!@,u)(y - b),1 +

* | a@' Y) ez'
undep : !@=W+Ty - bY 9i a(x,y) : Q. n y-b

linind seama c[ derivatele par]iale de ordinul intii sint nule gi notind, pentru prescurtare, A - f',i(a, b), B : f';(e, b), C : f'ri(a, b), oblinem:
? t \ l@, y) - f(a, b) : 1 - a)2128(x - a) (y - b)+C(y-b),1^(x. : lA(x - . .
y)prl.
Pentrup+0,
s[ notim a(x,y)-'t-a,
P
g(x,y):v-b.
P
Atunci (a, b),
ur(x, y) + gr@, y) = l, oricare ar fi puncttl de unde:
(x, y) *
f(x,y) - f(o, b) : + lAn, * 2BaplCp' * orlp,.
DERIVATE
PARTIALE.
DIFERENTIALE
649
16
se anuleazS.pentrir nici b valoare .. lgi y: Atunci forma pdtraticd Ao,' * 2Bc:p rro ," anulea+ Cgr 'punct zlt in nici un (o, p),
Sdpresupunem intii cd/ti f;i _ lf irl, > 0, adicdAC _ 82 > 0. Rezul_ td. cd.. trinomul Ay, * 2By I e' are rdddcini complexe gi dici nu ! +
| ._2 , ^? r , ..-flr/t'= 3
ii doi6spunde,"a"r"ri"-oJ""r" centrul 'd,"ri',-'r""""tJdl('.i'A)t;rflff] pe o "o dreupta ti.""-fii, i:;lJ*ffp1iseaz5' "u p*"i111,1"9:,el_p:11!1"1
SI observdm cd- dac[ punctul (x,y) inc-onjurl intr_un mod oarecare (", g)l care
(eaz.d, acest minim, p, estestrict pozrtlv, * ) 0. Dar lim a(x,y):0, cu centrul in(a,b) ,i i;;"suficient
deci existl un cerc (disc circulai V de micd, astfel_incit sd avem
l ^ ( x , y )< l p<
l A o ,l 2 B a p 1 - C p z l
< o,îrint{iw,i)""_ irZ ajib,l*a"llp, b)esre un s,*tf #l?.,
pentru orice (*, y) e V. Rezulti cd.in V, funclia Ao'*2tsuplC9, la are acelagi semn cu funclia Aa, * ZB:pr!.9pz, --l are acelagi smn cu A. Cum p, )- 0, deducem c6 difirrentri. iar aceasta f(x, y) - f(a, b) pdstteazd"7n V tn semn constant, semnul ld A. DacE"A ) 0. atunci y)^,'_ t1f d,'deci (a, e) este un punct i1o, /(x,
cuprinse intre -
I gi 1 gi deci raportr
(x'iif";';;TTTrif i"';,11';"",i,i'.:xl:;';::ff:.n ;^;

r r.p./ poz1tlve. p
650
FUNCT]I
DE MAl
MULTE VARiABILts
L pentru valorile (ot, 9J corespunzlg + cl 92t: a> 0. Cinclpwcttl(x,Y)

P r J (it, Yr)-at (a, b), (",. 9) rb'mlne ne' * >-0. Eiist[ atunci un cerc Vt cv' ricb astfel incit pentru (x,1t) a VtsVt n orice Punct (x, Y) din Vt (\ d', avem
Fig. 158
As"z*28a.9*Cpt+od0. Notind cu V tncerc cu centrul in (a, b) conlinut in Z, ;i il Zr, deducetn cb irr interiorul cercului Z funcgia A# l'2Bu$ + CP'* coia valori > 0 pe dreapta d, gi valori < 0 pe d-reaptad". - f(a, b)ia Rezultd c5 in orice vecinltate-a hi-{a, $) diferen}a f(*,y) valori de semne contrare gi d'eci (a, b) nu' este punct de extrem' Teorema este astfel complet d'emonstrat6. e;"a"i, i" orice vecinSt atiV apunctului (a, b) diferenlaf(x, y) f(o' b)' semn cu/ (+'lt +28 * + C,ravalori de semne contrare, care are acelagi 9 \BJ. gi deci (a, b) na este punct de extrem. Teorema este astfel demonstrata'
l) f(x, y) = tt t !3 + Stty' Rezolvdmsistemul Exempl'e. '" f : \xz + 3Y:0 J ' r : Z Y "t 3 x : 0
(- l' -.1)', Dentru a afla punctele stafionare' Se oblin soluliile (0' 0) 9i p"""t.i stalionare sint iau nu puncte de extrem' "'"*"p""ltti i'?-"a"^-a".d^t""tt. derivatele parliale cle ordinul doi calculbm
f"*,: a*' Ii,:ao' f '1,P. o): o, o\ : o, f'1,\o'
fi, : s' Iir$, o): s;
DERIVATE PARTIALE.
DIFERENTIALE
651
in acest caz,
9 - e < o, f L f ' r ,- U ' i r l ' : o ' o - 3 ' :

deci (0,0) au este-punct A v e m a p o if ' ; e t , caz, de extrem. 1) : -G,f';"e 1, 1) : -6, f ir{-t. 1) :B;inacest
J'*fh - [f irl' : 36- e : 27> o,

deci(-1,-l)estepunctdeextrern;deoarecef':"e1,-l) este Punct de maxim' 2) J@' y) : xa * 4t'y + *3 I I '" r," : 4y". Rezolvind sistemul { n :-6<0,rezultdcb(-1,-l)
Iri:o
se obfin punctele stalionare-(0, 0) 9i
- 9j. [0, """-
-;l /o(0,
: -
-;) : - ', t'k(,, -:) :0, deci: T,t:"t,. t'nfi*ffir]'ro.
/ r -;f 8 r Agadar, estepunct de extremgi anumede maxim,deoatece f:,a0. Avem apoi lO, ')f :,0, * f ;p, 0) : B.t'*to, al : a, deci 0,in acest t ,a9, al f saz,nu putemarirma i, [ti)':
nlmlc pe baza teoremei precedente. Un studiu direct asupra funcliei punct de extrem. aratd" cE (0,0) nu este
O !: yati e. D-acE derivateie fiind catcul.ate J':,f;,-[fin],:0, ^ ".t (q, 9,nu putem afirma despre acest punct. in 111:"^"^1"]"_gt-a-!jonar estepunct de extrem a1funcliei f -nimic , in alte cizuri,ro po*"i 11"r^"_-::âtr oe extrem. "s?"
Exetnple. 1) J@, y) : xz * 7a. Punctrl (0, 0) este punct stationar: avem
f Lp, o) :2, tLti,-U*1':0.
ol : o, t,l"lo,
t,rto, ol: o. creci
un punct de minim al fu tiei. 2) f(x,y) : xz 1313. Punctul (0,0) este punct stationar; arrem
Avem apoi/(0,0):0 9if(r,v) > 0pentru (x,y)l (0,0), deci (0.0 este
frf;,-aii' : o,
9i (0, 0) nu este punct de extrem. I n t r - a d e v b r , , f ( 0 ,: 0 0) , f(A,y):?s 10 d a c dy < 0 , i f(O,y):ya>0 d a c dy > 0 .
Fie autmf(xr, %2,..., x,) o funclie denvarjabile, definitb peomulE lime C R". definegte ca m.ai sus r.111 punct de maxim (respectiv minim) local ^ : ,!" a2, A . . ., en)prin condifia \ey "(r) -< /(a) (respectivf(x) >- f(o)) pentru x intr-o vecinitate, V a fui a.
652
FUNCTI]
DE MAI
MULTE VARIABILE
Rezulti c[-dac5.a-efte punct stalionar din interiorul lui E, atunci derivateleparliale a1elui/se anuleazl 7n a:
- o' ' "' fl*(a): o' :0' Ji'(a) f'.'1a1

Punctul q' a E este punct staiionar a1 funcliei f, dac6/ este diferenliabila in a Si dac| df(a) :0. Pentru a determina pwnctele,sta,tiyr,ary ale unei funclii diferenliabile f(*-r, *r, ,. . . , fr*) pe o mullirne deschisi E C4F., se rezolvd sistemul derivatelor sale parfiaTe:
;,Tj,=:8u
Se dernonstreazd, ca mai sus urmbtoarea teorem5general5. T e o r e m h . F i e a : ( a r , e z-ci*fu,nigia ; , . _ ' , a n-)u n p u n e t s t a f i o n aa r I functiei n,t).-Sd presup'r'iem y(xr,...,xo)')arcilerivatepirf|*y tr,...-,"V ilu'a."'' liale de ordinul doi eontinubintr-o veiinitate t) DacHforma pfltratiei 9 : D #, n a; esteilefinitfl, atunci aeste eEr dridxi un punct de extrem, $i anume un irunct de maxim sau de minim, dupi cumg(0sau9>0. 2) D_aca forma pf,traticfl g estenedefinitil, atunei a nu este punct de extrem al funefiei. Se pleac[ de 1aformula iui Taylor
f(*) -f(a):+ i #*
i,i-l
"^'w"J
(*i- a) * l<,,(x)pz: @,- o,\

L
unde:
I l" :1f$uYt'l * t-Jot : ; le * olet' 2Lr?i:r a*n o*iu'a'1

e : V prt.t - eo)',|*^(*):
t-i-
,(a) : 0 9i ai:
x'!::i-'
Daci forma pitraticl
g este definiti, ea nu se auuleazl; pe de altd
DERIVATE PARTIALE.
DIFERENTIATE
653
Dac[ forma pitraticl g nu este definiti, ia in orice vecinltate a llui a atit valori ) 0 cit gi valori 4 0; rezulti ci in orice vecinltate a hti a, diferenla f(*) - f(a) ia atit valori ) 0 cit gi valori ( 0, 9i deci a nu este punct de extrem.
10. Funclii omogenegi teoremo lui Euler Fie E f R" un con, adic[ o mullime care o d.at[ cu un punct (xr, x: ..., x") conline intreaga semidreapti care unegte punctul .r cu originei 0 R", cu exceplia eventual a originii. Fie funclia rcald'f(x) : : l(xr,. . . , x*) definiti pe E. -' Se spune cL fancyia f este omogenl de grad h, dac6' pentru orice nrrmir avem I > 0 g i o r i c er - E ad.ici
Exemple: 9) Funclia 3) Funcfia 1) Funcfia tt -' I " este omogend de gtad i
J'U*): tuJ@),
f(tx, txr, . .., ttoo)axz I b*y f *
thf(xr,x2,. . ', xn).
cyz este omogenb de grad 2;
este omogend de gracl 1; a;
_" _ *
4) Funcfia y n + t este omogeni de gracl

5) Funcfia I este omogenb de grad 0.
lui Euler.DaciSfuncfia Teorema f(x) este omogenfi de grarl ft qi diferenliabilfl intr-un punct a : (at,. . .,ao) t' 0, atunei eJ:,@) + arf',,(a) + . . . -y a"f',*(a) : thf(a). Deoarece /(*) este omogenl, pentru orice I ] 0 avem q(t) : f(tar, tar, ..., tao): thf(ar,az, ..., &o). Decarece f(*r, *r, ..., xr) este diferenliabilE in punctul (ar, ar: ..., eo); funclia diir mim6rul sting il egalit5fii este derivabill in raport cu i in punctul I qi avem
ge(tt
u-
f n
t&'''' " tu") i l,-r: LHf"o\a''

r;a - rt t-\
d'fta,\-l
+- "r, r : I J "r\at,az, ' . ', ai &i :
ka;J
xile)'
654 De asemenea,
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABII.E
ry
de unde
: [kth- tf( ar...,a) f, : 1: k.f( ar...,e*) , , : kf( a) ,
: kf(a). n,fl,(n) f i-l

A qi diferen[iabiln in oriee punrr x + 0 din E, ;td.a xtfl',(x) + xzf:,(x) + . . . * x*fL* (x) : kf(x) pentru orieex + 0 din"Ê. Tcorema rg.ciJr.oe [. Bac[ fune!ia.-/(r)este diferenliahili in orice pu'ct x + a din E si in aeeste punctei'eritieE'egntitatea c o r o I a r. Daer fune{ia f(x) esteomogenfr de grad
d:1
f *,ft,(x): kf(x),
atunci f(x) este omogend de grad fr. Fie x:(xr,...,xn):r,0unpu'ct functia a r b i t r a rd i n E . S d c o u s i d e r b m
t'n' 9(t) :!-!b'*'',o'' " definiti pentru le(O, * cc). Avem
q'(t\ : -L (Ltuo.f',.(tx,, '-tJ *i\"'t' . . ., tx,) - tkf(txr, u ! \ u t u L ' . . ., tx*1\ : o " th+r\ZJ
"o, )
pentru orice I e (8 + oc), deci g este constantd. pe (0, + ..). pentru orice l)0 avem
llrmeazd, ch.
adicE
de unde f(txr, ..., txo):tof(xr, ..., gi deci / este omogeni de gradul ft. Ko)
FUNCTII IMPLICITE
655
I 7, FuncliiimPlicite
1. Functii implicite de uno sou moi multe voriobile
+-
Sd consid.erdmecualia F(x, y) : Q, pe o mul}ime unde F(r, y) este o funclie rea]6 d'e 9.o.u[ vatiabile, definiti Ox: pe axa E 1ui proieclia A c n'l S5] not[m crt E* En : ltn E : {xl existd'Y a R, at (x, Y) E} 9i fie / CE* y) a ecualiei O functie f(x\ : A -+ R se numegte solulie (ln raport cu dac6' A, niullimea F(x,y):0 be F(x,f(x)) = 0Pentru x a A. 0 poate avea (in.flPo{t.cu Z),::? sau mai multe o ecualie F(*,y): poate s[ nu alba rucl o soru]le' sau ,4, solulii pe o mullime
- yz : 0' Aceasti Exempte. 1) Fie funcfia F(x, y) - r - y'.definitb Pi,I'- ?i .u^*1F1{ co)' pe-.mulfimea + soluJii de LU' ecua{ie are,în raport cn y' o infinitate oalecare A, q! Ar' astfel ca Joue -urErni'disjunlte lntr-aclevdr, "a A r l ) A z : [ 0 , + c o ) ' ""'JSi.raF,-rncfia /(z) definiH pe [0, + @) ptio egalitbfile: dac6.r e At I !; f(x):\-r';daclrEAc verifici ecuafia tr - y2 :0, deoarecex - Jz(x) = 0' numai doub slnt funclii
- yt :0' Dintre toate soluliile in raport cu y ale ecuafiei n continue, gi anume funcliile
f,(x):li
dilia ' Diatre cele doub solulii : 1' ini!iai#"f(1) continue
si f"(,): -"lr'
ale ecuafiei t( y2 :0' numai una verificl "conate nici o solulie (reala)' nici in taport
cu y, nici in taPort cu z. 3) Ecuafia r - 2|:

tt^.\ _ z *
2)' ncuilia' * * !2 + I : 0, (x' Y) e R2 nu
pe E' funcfia O, (x, y) R2 are o singur6 solufie in raport cu y
Si considerim d,e asemeneaecualia

-- 0, F(xr, x2, . . ., xn, !)
656
FUNCTII
DE MAI
MIJITE
VARIABILE
lrndeF.(xr,-fr, . . ., xn,!) este d-efinitb pe o mullime E g p+t.O funclie de z variabile .f(xr, xr, ....t x) definit5 p". o muilrme At Ro este soiulie in raport aJ y a acestei ecuafii, pe mullimea A', d,acd" F(xr,xr,..,, fin1 f ( * r , , r , . . . , x n ) )= 0 pentru orice punct ()c7,x2, . . ., x^\ e, A. Si observim cd dacd notdrn"'x: (xr, fr2, ...,xn), ecualiaF(xr, %2,... ' ' 'r xo, !) : 0 se scrie
F(x, y) : e,
iar solulia .f(*r, *r, . . ., xn) se scrie /(*). in care . Agadar,-qutemconsiderainumii ecualii de forma F(*,y):.0, r este o variabild rea15sau vectorialh. Daci existS o singr, o mullime A caresi veri_ frrceecuafia.F.(x,y) : fi 1ii suirlimenrare, spunem c5.funclia/(r) es16defin Se spune de aseme i(x, y): 0 in raport cuy, cu Sjutorui ecualiilor se numesc funclii definite lu., funclii itnplicite. vqm elgnla- citeva propozilii care dau condilii a funcliilor implicite. Dupl'cum aceste condiiii tentltd pentru funclia implicits mai multe 3#tl::tTt""t*:
proprietsli
opozif ia.l. -__1" 4" ,4FS", !>-1, #0 un punct inlerioral lui A, 8c!( ig yo un punct interior al Iui B; fie funefii reald F(*, y) definitd peAxB. Daei: 1) F(xo, Jo) : 0, qi dacd existi o veeinitate UCA,lui ineit: zo gi o veeiniltate V)B
a lui yo astfel (de variabild (de variabili
+ F(x,y) -_ 2) pentru oriee punc-t xeU hxat, funcfia y \.-' J " reald y) este eontinui gl striet monoton5 pe V : -+ F(x,y) f)--pentru oriee .punet ^yev fixato funclia x vectoriald r) este eontinud iir ro ; atunei:
a) existh o veeinf,tat.^.uo r lui *o ;i o veeindtate v, a lui yo, astfel ea pc_ntru oriee punet **Vo fixat, ecuagiiin y,F (x, y): b sf, *ifd'o iingu*t solulie in Vo, ! : J@)-: F(x,f(x)):Q, xe(Io, ------'-- F(x,y):e .".tJ tu1gtia inlpli.eithf(r).2 Uo.* Z-odgfinitf, de eeuatia verifiei egalitateaf(ro):yo'gi-estri eontihud h ro.
FUNCTII
IMPLICITE
ocl
Alegem 0,,I V,astfeTca or( lo {-9,9inotim Vo: (a, B). Conform ipotezei 2, pentrrt !( : nn, funclia ! - F(xo,y) (de variabill real[ y) este F(xo,yo) : 0, iar e 1lo 1 p,rcntlt|cd strict monotondpe [o, 9] ; d-eoarece funclia F(xo, y) are semne diferite in a gi p. Pentru a face o alegere, s5 presupunem ci
*flr
F(xo,a) < 0, F(ro, p) > 0. Conform ipotezei 3, funclia x -* FQc, a) (de variabil5 vectoriall z) este continu5. ln xo; deoarece F(xo, a) ( 0, existi o vecinitate U' CU ahi x, astfel ca F(r, a) < 0
',lo)
e)
u)
pentru orice r eU'. De asemenea, collFig. 159 form ipotezei 3, funclia x -> F (r, p) este continui in xr; deoareceF(*o, 9) ) 0, existi o vecinitate U" C U ah:i zo, astfel ca F(*, 9) ) 0 pentru orice r e,U". Dacd lubm U o : U' O U", {/o este o vecin6tate a lui ro n"i F(x, a) 10, F(x, p) > 0 pentru orice r Uo. Fie acum x' e Uo arbitrar. Conform ipotezei 2, fwclia y -, F(x', y), de variabili y, este continu[ gi strict monoton[ pe [ct, p]. Deoarece este continuS, are proprietatea lui Darboux. Din inegalitdfile. F(x', a) <-0, F(x', 9) > 0 rczraltdci existS un punct y', astfel ca o{< y' < I gi F (n' , y') : 0. Deoarece funclia y -+ F(x' , y) este strict monotoni, exist5, un singur punct y' (a, g) care verific[ egalitatea F(x', y') : Q. Deoarece x'e,Uo a fost ales arbitrar, rezaltd,i[, pentru orice punct x eUo fixat, existi un singur punct y:f(x) Zs astfel ca F(x, y) :0, $i astfel punctul a) este demonstrat. Pentru *: gi cum yo este singurul punct *o, avem F(ro, !o):0 din Vo cu aceast[ proprietate, deducem cd J@o) : yo. Rimine de demonstrat continuitatea hi f(x) in xo. Si observim ci vecinbtatea Vo ah;j yo a fost aleasi arbitrar. Din demonstraJia punctului a) rcza7tl" deci cd pentru orice vecin5tate V atan yo : .f(xo) exist5. o vecinitate U a lt:a ro, astfel ca pentru orice r [/ sd avem f(x) Z. Aceasta inseamnd ci funclia /(r) este continuE in *o gi astfel propozilia este d,emonstrat5..
42 Analiza EatematicS., vol. I
658
FUNCTII
DE MAI
MUITE
]/ARIABILE
pr""alX.""ea
ce privegtecontinuitateafunclieiimplicite,
se pot face unele
dilia:coro.Iar'
rlaed, in propozilia1, ipoteza3 se inloeuiegte prin eon-
vQv fixat, runc,tia x ->F(r, y) este eontinui pe u t"* "ltlfffi:i:tt atunei funcfia iiiiptieitn f@) esteeontinu{ pe u0 (nu numai in ro).
1) F(xo, !o) : 0 ; 2l funefia F(yr, *r, ...21t1,-y) :.F(x,y)-_are_ derivate. partiale Ff,, FL", . . ., F',n, Fi eontinue pe
t**f,itfffifr}.(i, r,iti**,f; fi,I7t;.t"F#;
rorntA' Yoertt B;
o ve6ittatsu'i,rrlij"iii'r6
-3) F'r(xo, yo)-.0; atunei: a) existi o 'ecindtate Lroa rui xo gi o veeinf,tat e vo alui yo gi o funelie ' unici y : f(*) z (Io -_+ Vo, orttJ-# IUcd : yo gi F(x,,f(s)) _- 0 pentru re(Ioi - b) fune,tiaf(xr, *r, . . ., n,) : f(xl are derivate pargiale .f;,. fi,, . . .,.f], continue pe [/0, gi pentru fieeirie , "a'vi,m
fllx): -+:J'.',xQ(roi
hy(x, f(x))
e) dacr F are.derivate _parfiarede ordinul fr continue pe (J x v, atunei f'nefia implieiri / are rlirii'ate pargialed;rdi;l-fr:tontinue pe t/0. or"""f"?r*ldtim mai intii cE funclia F(x, y) verifici ipotezelepropoziliei
FUNCT]I ]MPLICITE
659
tl
DeoareceFi este continul gi diferiti de 0 in (xo, yo), ea este diferiti de 0 pe o intreagd vecinitate a 7r:i (xr, yo). Putem presupunec5 aceasti vecinS.tateeste U X Z: F'r(x, 3t) l0 pentru n eU gi y eV.
Ipoteza 1 este aceeagiin propozilie ca gi in teoremS. Conform ipotezei 2 a teoremei, funclia F(xr, xr, . . ., frp, yr) : F(x, y) este diferenfiablll., deci continub, pe U 'x V. In particular, pentru fiecare y eV fixat, funclia x ->F(*, y) este continul pe U, astfel incit ipoteza 3 apropozifiei (9i chiar ipotezaS' a coroiarului) este verificati. Deoarece pentru % e U fixat, funclia y --+ F(x, y) are derivata F'(*, y) J 0 pentru y V, rezlultl. cL funclia y --, F(x, y) este strict monoton5. pe V ; fiind. d.erivabil5, aceasti funclie este continad, pe V ;i astfel ;i ipoteza 2 a propoziliei este verificat5. Rezult[ atunci punctul a din concluzia propozifiei, care este gi punctul a din concluzia teoremei. In pius, conform corolarului, funclia implicitd / este continud pe intreaga vecin6tate U o. Sd ardtdm ci funclia f(*) : J(xr, xr, . . ., nn) are derivate parliale continue pe Uo. Vom demonstra mai lntii c5. aceastd funclie este d.iferenfiabil6. pe Uo. Fie a: (ar, ar, ..., en) un punct arbitrar din Uo;i 6: f(a) aVo. Deoarecefunclia F(*, y) : F(xy fi,, . . . , xn,!) este diferenliabi1l pe U xY, ea este diferenliabili in puncttT (a, b) eU XZ, deci, pentru orice punct x: (xr, %2,...,x*) e [/ gi orice y eV putem scrie egalitatea
F(*, y) - F(o, b) :f
b) | lFLn@,
an(x, y)l(xr - at) *
b) | u(x, y)l(y - h), + LF'r(s,

unde:
lfialx, y):ala,
y-b
0 ): 0 ,
(i:1,2,
..., n),
lim co(r, 9) : u(a, b) : A.

!4b
in particular, luind. r t/o gi y d.e forma y:f{x) aVn, ?"vrcrrF(*, y) : F(x, f(*)):0; de asemenea F,( a , b ) : F ( a , f ( o ) ) : 0 . A t u n c i egalitatea precedentS.devine
n
- et) * lFi'@,b)f.tr'(*, * ^n(x, lF|o@,b) f(*))1@n f(x))l (f(x) -f(a)) :0.
FUNCTII
DE MAI
MULTE \TARIABILE
Deoarecefunclia/(r) este coutinu5.in punctul a, iar funcfiile a^(x,y\ gi o1(r,-l)-_sint continue .in punctul corespunzdtor(a, f(n)):(a,'b), r&ulie ci funcliile compuse an@,f(x)) gi co(r, /(r)) sint contiiru'e in'punctul a gi t*rn@, f(*)) : an@,f{a)) : @t(e,b) :0; li5:,r(x, f(x)) : a(a, f(n)) : @(a, &) : 0. o veci-
Deoarece limfF'r(a, b) | a(x, f(*))l : F'y(a,b)-- 0, existf fr14 n|tate U, a lti q. astfel ca pentru x e Ul s[ avem: F'r(a,b) * a(x, f(x)) =t 0. Din egalitatea de mai sus, oblinem atunci, pentru x e (Jr,
''l':.,),' - f(o) : - D':y'i!: - a,) : (x, r(x) n:l ry\a, D) + @ w, J\x))
- n,), : - /i: 1 llI!4+ a,(,)l (*, r'16, u) r

: #'? unde amnotat Q,(x)
ray\(l, o) +
]:*!!:'!, - y+
tni\i, I\x))
1. j,\a, bl
Deoarece lim Qr(r) : 0, rezaltd. ci funcfia f(x) : f(*r, *r, . . ., n*) fr-& este diferelfiabil[ in punctul a, iar derivatele sale par]iale in punctul a sint date de egalitilile rLrl"' o) r, | -\ : - r"rl",f{o)) .
IiJe)
ffi:
i@J@D
Deoarece_punctul a a fost ales arbitrar ?n U o, rczaltd. c5. funcfia / este diferenliabil5 ln orice punct r e Uu iar derivatele sale parliale in r-sint: f'"t(x) : Fii@,ftx)) r'r1x, lxY
Dar funcliile Flr gi Fi sint continue prin ipotezi pe UxV, iar funcfia/ este contiaud pe (/0. Rezulti c[ funcfiile compuseFLo@, f(x)) Si F'r(x, f(x)) sint continue pe Uo 9i deci ;i derivata f',,: - 3 este continui pe Uo. Demonstraliapunctului c) se face prin inducfie'complet[. Pentru k :1, afirmalia a fost deja demonstratS la punctul b). Se o presupunem adeviratd pentru k : ? gi s-o demonstrlm pentru k : p + l. Si presupunem deci cd funclia F(xr, xr, . . ., 7c4, !) : F(x, y) arc derivate parfiale de ordinul p + l, continue pe UxV. Atunci ea ate parfiale de ordinul /, continue pe UxZ gi deci f(*r, xr, ...,xo) deriv_ate are derivate parfiale de ordinul p, continue pe Uo.
FUNCTII
IMPLIC]TE
trb I
Pe d.e alt[ parte, funcliile FLu FL*. .-'., F1.,, F't at derivate parliale de ordinul p, continue pe UXZ. Atunci funcliile compuse FL,(xr,frs,..,,x*,f(xt,xz,...,xn. ) ').,F L * ( x r , x 2 , . . . , x n ,f ( f r u x r , ' . . , x * ) ) , F ' r ( * r ,x z , . ' . , x , f ( x t , f r 2 ,. . . , x r ) ) au derivate paftiale d.e ordinul y' continue Pe Uo, 9i deci, pentru fiecare i : l, 2, , . ., n, ftnclia
f ' r n ( x t ,. . . , t n ) : rLr@t, ..., x*, I(xt, . . ., xn)) F'r(*r, . . ., x*, f(xr, . . ., xn))
are derivate parliale de ordinul I continue pe _90._ Aceasta inseami c5 fincfaf(xr, x;, .: ., x*) arederivate parlialede ordinuly' f 1 continue pe U0' Prin induclie completb , rezllta" deci ci punctul'c) este adevlrat pentru orice &. Teorema este astfel complet d-emonstrat[.
. Dac6 se modificb ipotezele teorem.ei,rezultd.gi concluzii diferite. Se Observalie. a funcliilor implicite. pot obline astfel mai multe teoreme de existenli
Din teorema de existenld, a funcliilor implicite se poate deduce o teorem[ de existen]5 a funcliilor reciproce. Prop ozilie. Fie I qi J douil intervale,(ro,yo)eInt / x/ gi funelia f(x) z I +,f. Daei: l) f(r^)-,y^;2\ f '(x\ existdintr-o vecinitate U a lui xol3)f'(xo)10; UrxVoa lui (ro,yo) ve'cinetate atuneiia)'eiist-e-o 9i o funelieI (y)s Vs+Ut a s t f o l e a p ( y o ) - r o 9 i f ( q ( y ) ) = y p e n t r u! = V o i ' b) funefia e(y) are derivata eontinuflpe I/0 gi p'(y)- -;j* J'KU))
F(r' y) : f(r) - y clefinitb pe f x ,f' Avem funcfia sd consider6m lntr-adevdr, qi F'y('(' Y) = - 1' FL@, yl = f'(t) ; Ipotezele teore-mei precedente sint vetificate, gi astfel rezulti concluzia acestei propozifii'
2. Sistemede funclii imPlicite
se considerim
{1)
sistemul de ecualii
Fr(*r, , , . , f r * l ! t , , . . , y n ): 0 Fr(xr, . . , , f r r r i ! t , . . . r ! * ) : 0
F*{xt, ..., x*i
!t, "',!o):0
. . r , x * i g r . . . , ! r ) , i : l , 2 , . ' . , n s ? n tn funclii reale d.e unde {(rr, t?r+* variatrile, definite pe o m u l l i m e E C R n " .
662
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIAB]LE
Spunem cd un sistem de n fincfri reale
(2)
lt:ft(xu lz:fz(xt
'.., xo") ..., fr,o)
:.fn(xr, '.., x*)

de m vaiabiTe, definite pe o'mulfime A C .Rm,este o solulie a sistemului de ecualii (1), In raport cu variabiiele ! r ' Y " , ' , ' , !n, pe mullinrea 24, dacd avem Fr(*r, Fr(xr,
..., fi,,i.fr(xr, . . . , x , , , ) ', . . , f r * ; f t @ r , ,. . . , x * ) ,
',
Jn\^l'
J f t \ t u 1 ,
f l-
. . ., t;,*))= 0'
.
.
' ' "
f t*
,.., xrr))=G
. , x * ) , . . . , f r ( x r , . . . , x , , , )= ) G
ay,
dlt
el qr,, . .
dy,
dF, dy,
oF, a3
dy"
.8,
d?n
fo'
o!" &,
0!"
,ry,
dyn
se numegte cleterm.,inantwl fwnc!,ianat al funcliilor raport cu variabilele y1, !r,- . . . i y* qi se noteazd

D(F1, F2, ..., Fn)
Fr, F r , . . . , F o i n
D(yr, yr, .-
y")
Determinantul funclional se. mai numeste iacobian (de 1a numele matematicianuiui Tacobi) se mai no{eazl" ;i itiri"j"."'i" cazul unei sin* gure funcfii F ave-m "i
!_(F)_: e{.
D(v) 0v
FUNCTII
IMPLICITE
663
.:;ithdt" "6',y::I:, i',?;' ; J' i* lT :WJ,:" .o,,t,Pidt;ffi,ti ; simplu,

{2')
(x1' xz' ' ' ''fro) Pentru simplificarea scrisului, vom nota, ca d'eobicei' x: t i . Y: ( Y r , Y r , . . ' , - ! ) ' Dacd notdm t{!- (Fr,, Fr, ..., F*), atunci { es.teo.Jur.t'clietaectorial'd' sistemuL(1) se scrie atunci, simplu, derinita pe E cu ,ralori i;-i;,];; F(x, y) : Q. (1 ' )
v : f(x)'
leil?lirJ-";;;;;i"f
AsDunec[sistemul(2)esteosolulie.asistemulni(1).rev i n e ladicb aaspune (l'),
ve'cto'iale id'l-".t" o-soiuliea ecualiei F(x, f(x)) : 0 Pentrux e A.
definite d"e un sistem tn acest fe1, un sistem de n ftnclii imolicite real,e, - Siogot'e funclie impliciti aectorial'd''defide ,n ecuafii, este ""iiT"f""t-"o se noteazb W ' nitl de o ecua]ie vectoriala. in acest caz, iacobtanul ' '' *o*;y?' 2. Fie ECR*+" $ i ( r o ,y o ) : { x 0 , ,x o '" Teorema F*): E+R"' ' :(F''F'""' E ; f i e f u n e l i a v e c t o r i a l fF -,."rh*Irrt Daeil: 1) F(*0, -/o) : 0; 2) funcliile reale Fr(l.-{ i-{ n) at derivate parfiale continue
AD. '#,,$< AF (*o'yo); uxV a punctului fr< n)irftt-oveeinf,tate / < *),u#r,(l--<
3) iaeohianulD(F): D(v) atunei:
D(Fv,F'',.''Fn) D(Y',Y"' " " lnJ
este t' 0 in punetul (xo, yo);
R')';io a) existi o veeinf,tate % X^h uJF, (xo,yo)1,(Yl.C,I*,Zo( -'vo' ea asttel us I Lr'tt)r f,(x)," ' |,"'f*(x))z tunetievectoriali "ii"Ji'ii;l -^ #uo; orice yo:t@r) ;i F(x,f(*)) 'di"i"hcFild rs "J;i. 9.pelFl parfialecontinue nt*f-i?1,..., f.(4 au derivate
po Uo qi
0f' 0x;
664
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Derronstratia se face_prirr in6o"p1" completiasupra iui a. Pentru n, : 7 (un sistem r^,-;; ;i;i" srngurd ecuati
-i::i_;"'' H), i'l*[?:"Hrhfi;.*#li

t,X p-*trl. un sistemde n _ I {unctii _ l- ecuafii,gi s_o demonstraniil;;;; le de un sis-tem de i""o^9rr. , Z, gi B din enunlul teor6mei. este * 0 in punctul (*n, 3n) :
ant minor ,;iJ'1rf*91 ^.1", .11."'min

esupunem c6 determinantul minor t l ( x o ,! o ) . * r _ I ecuatii Fr(*, yr, Fr(x, yr,
Fr-r(*, !,-r, !n-t, !*) !n) : Q Q
r &"-:""ff :';l'"i :,T,T'# k','"?'J ?;
:1flit":"i:T";?l$iT5,|"f',"t,*:,r"*'l,ot teoremei ei deci,conrorm presupunerlt, poate fi :
ii,ffi f*; ilfl Ul,, Tl'i'::,".";.';i*"'*^,':'""t*"ll:';;:::1.uj,,"t"""'i" (3, . . ., *o*, yo,

^'G,t, ::,)'ri-:";$"';'; n9,' !' - rL.i,vix ..' ; i;-'* n;.'*"JJ*i
I I lz:
I t
astfel incit y, : /tr(x, y,) : {J, x V,, _* .S,ri hz(x,yn): (j, x V,, _, y;
Pentru (x, y,) e (J, x Vio avem
y2) ,y3: /r r ( *o, Y l : h r( xo, y2) ,..., !I_, : h,"-r(xo, yl)y)) = o !(,x' !r(,r, !n), ..., ho_t(x, Fr(x, hr(x,!n), . . ., h,*_ri*,;';i = ,
F,(x, hr(x,!), . . ., i--r,("', r"fj = o.
FUNCTII
IMPLiCITE
665
iar acesta este echivalent pe U' x V| X . . . X V,* ctt sistemul
{ 1") :0,
care se oblin din sistemul (1') inlocuind.in F*pe !t, !2, ..., !*_rrespectiv {rt hr, kr, . . ., ho_t. Si not[m @(*, y,) : Fn(x, hr(x, yo), ..., h,_t(fr, !o), !n) peatru (x, y*) e U' x V,*. .- Funclia Q(x, yn) -verifici ipotezele teoremei l,-pentru a putea fi rezolvatE in raport ca yn in jurul punctului (ro, yfl. fntr-adevilr, t) @(xo,yo*): Fo(xo,kr(xo, yo,),...; k,_r(xo,!I), yi,): : F,(%r, yl", .. ., !lr-t, !2) : 0. rate parliale continue in raport cu U' x V'*, deoarece tancliile--ah,(x, !,), le continue pe U, X V,,, iar'funclia partiale coniinue pe U, x Vi x . ..
3)
Ql,(*,, yl) + o.
666 intr-adevdr:
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
Oi : aP'9L - -|
dYt oYn D(Fr,...,F*_r) _ _ 1Fn D(yn, yr, .. ., !**r) dy, D(F' . . ., Fn-r) D(yt, ..., !n-t)
| |
aFn . oln_r
)hft_t -^ otn
}Fn - j, - : - : oln
D(Fr, ..., Fr_rJ

0Yn-t
D(Yr' - . .' !n-2, !n) , lFo D(Fr, . . ., F*_r) 0y, D(yr' ..., !n-)
D(FI, ..., FnJ : (1)2-1 D(Y'' " " Y") -,- g. D(Fr,...,Fn_r) D(yt'...,!n-)
. P"+"atele .p_arfialeale functriilor hn sint calculate in punctul txo, yl\, iar celeale_funcfii1or-F1in punctul corespunzdtor (xo, yl,, ... ., y$. Rezult5. atunci c[ existb o vecinbtate Uo X Vl a lvi ('xu,y$ pl o funclie y*:.f,(n) tUs-rVf; astfeT ca jo*: f*(xo) gi O(x, f"(x)) = 0 pentru x e (Jo, adici . F*(x, hr(x, f"(x)), ..., /r,n_1(x, f*(x)), f*(x)) = 0 pentru x e(Js" Funclia yn: f*(x) arc derivate parliale continue pe Lro. Ff;
Si notdm. Vl:,V.i, Vl:
X ... x V2.Sistemul (1") este echivalentpe mullimea (Jox Iz" culistemul
VL,. . ., Vl_r: Vj,_,qi Vo: Vl X I/g X
S[ inlocuim in primele n -
| ecua]ii pe yn clr f* gi sL notim
Jt@) : hr(x, f*(x)), ..., -f*-{x) : h,-t(x, f"(x)). Atunci sistemul (1"') este echivalent pe Uo X Zo cu sistemut
FUNCTII IMPLICITE
667
Sistemul (2) rcprezinti solulia sistemului (1) p" mullimea Uo x Vo' Avem evid.ent y9: f'(xo), . ' ., y2: f*(xo), .adicl yo: f@o). Deoarecefuncliile hr(x, Y,), ..., h*-r(x, y,) Si f"(x) att derivate parffi fia-le continue pe U o x V2, rezrtttl" cL funcliiie compuse f n @ ) : k t ( x , f * ( x ) ) , 1 - <? < n - l au derivate parliale continue Pe Uo. Dacd in iclentitlli1e (Pentru r e Uo)
derivEm in raport c17np oblinem id.entitlfi1e

aFr afL I dFt f - , '- T . , . 0y1 0z; lti aFz ai, I aFr , - t lyr 0x; 0x;
-
oi-",
lxt
'ar)&,' " ',' ;;,'6f" --'; ,"

T . . .
r 1Fr 1fn _ lyn dx; t aFz 1fn _ oY*0x4
n n
0y1 0t;
0Y5 lxa
Din acest sistem de n ecaalii se scot cele m derivate parliale ale funcliiIar fr, . . ., .fo in raport c1Jfri, folosind, re-gula 1ui Krammer :
. D(Fr, ..., F) D(Fr
VJfr
. . ., Fn) xi
o-f'_ _ D_(rrlz::::lt_
Oxt D(Fr, . . ., Fn) 1 D(Yt, " " !")
'
_ : dz;
D(Yt' . ' .' !*-t,
D(Fa,...,Fn) D(Yr' ...'Y")
-il
tn acest fel punctele a) gi b) a1eteoremei au fost demonstrate. . Demonstralia pulctului c)' se face prin intluclie completi asupra 1ui #. Pentru h : l, punctul c) a fost demonstrat mai sus. Si presupuriem ci aikmalia este adev6rat[ pentrq k'7 f ; d-in exis-tenla gi cbntinuitatea d.erivatelor parliale ale funcliilor Fr, . . ., Fn: tezrlltd' exiJterila gi continuitatea derivafieTor parliale de' ordinul p ale funcliilor
fr, fr, - . ., f,".

I
Si aritlm atunci cd" afirmalta Sd presupunem deci ci funclii1e Ft, . p + | continue pe Uo X Vo; atunci ordin:nl p continue pe aceastd mul!: c6 funcliile fr, f ,, . . ., fn au derivate
668 Dar
FUNCTiI
DE MAI
MULTE VARIABILE
q
D(Fr...,Fn) lf,bt\ 0r; D(xa,Yr,..-'!") D(Fv,..'Fftl D(Yt'!r' ''"t")
t L
i
I
unde, in membrul drept s-au ficut -inlocuirile y, . fr(x),'.',"',y"=,1:\!); Funcliile care apai in mcmbrul drept au derivate parllale cte orclnur P p continue continue. Rezult6 atunci .L + are derivate parliale de ordinul
d".ot$"11, peUo,ad.ici /, 1r9{eri-vatg la1Fiale 4.1.1 YllT: f :-f.:; b;;ffi'J"i,;[rt" iit""rti\r: . . , f, demonittaliaserace1; fel'"r4 pentru
adevdrat este ad'evarat c) este punctul c) c[ punctul compi"ta, c[ inductie comp1eta, Rez.rrlti ii;;td;1, deci. orin fii" i"a"Jii" once E. Cu aceasta teorema este complet d'emonstrat6'
ofri
3. Tronsformdriregulote pe o multime Fie /(r) : f(xr, x2, . .;,,.fi,)"o funclie vectoriall d-efinitl reale {d'efisaG E C R, cu valori in R" , g1lle Jr, Iz, ..., Jncomponentele nite tot pe E).
este f 7U'' 1""'f'l D ef i;nifi e.-Spunem ci funcfia veetorialf,xoAF,rlief,fuire1ill".Jt,fr,::',Ie iiterior regurJf,i"t"-""*";t o transformare eontinue iitr-o veeinitat6 Z a lui ro, gi daei iacobianul il'd;i;;t"-pu4fiIu D(f) : D(h'J,'."'f"l e$e * 0 tn punetul ro.
D(x) D(ttt, xr, . . ., xn)
1. Dac[ transformarea -/ este- regulatd in punetul Pro p ozi[ia utiu-t*g"lutn intr-o ihtreagi vecinitate a lui zu' interior xoeE, atun;] intr-adevlr, iacobianul
dx1 0r,
0 f ,d . f.,. . . . . . y
dtr*
D(fr, fu, ' ' ', f") D(rr, 12, . . ., ro)
df" 0f" " "' Orr Arr" 0f" 0f"

Art O*,
0f, 0r,
ak
0xn
t.^t este o funclie continub in punctul ro (deoarece.lerivatele parliale ff iT t:Tt continue intr-o vecinState V' a ll:n .ro, deci in xo) 9i e9t5 +.0 este 7 w' iacobranut care xo pe punct, deci exist6 o vecinitate V" a 7luri
FUNCTII
IMPLICITE
669
sint a lui ro, derivatele parliale V' nV" ' $ 0*i continue gi iacobianul este =* 0, deci / este o transformare regulati pe V. Atunci, in vecinatatea V : Obse rv alie. Propozilia I ne indreptllegte s[ vorbim de ,,transformarea regulati-in jwrwl, ld xo" in 1oc de ,,transformare regulatl in !c0", 2. Orice transformare regulatil intr'un Prop ozi[ia eontinui in aeel punct. punet este
intr-adevir, daci f : (it, fr, . . ., fi) este o transformare regulatl in xo, attrrci funcliile reale f n@) : f;(xr, frz, . . ., !*) at derivatele patliale continue intr-o vecinitate V a l:ui no, d,eci sint diferenliabile 9i deci continue in aceast5. vecin5tate. Rezultl atunci cd funclia ,vectoriali .f : (fr, .fr, .. ., /,) este continu[ in vecinltatea V a 7ti xo; in particular este continud. in xo. P r o p o zi! i a 3. Iaeobianul unei transformfrri regulate pe un domeniu D pistreazd aeelagi semn pe acest domeniu. gi d.eschis6, iar iacoln adev6r, un domeniu D este o mu1lime conexd. pe D. Dacb iacobianul ar 1ua doul valori de bianul este o funclie cont'inwd. semne diferite, ar trebui s[ exiite un punct xo e D in care iacobianul si se anuleze, d.eciln care transformarea s[ nu fie tegtilatd, ceea ce ar conttazice ipoteza cd transformatea este regulati pe intreg d.omeniul_D. Rezulti deci ci5. iacobianul pdstreaz6 acelagisemn (fir5' a se anula) Pe D: r ffi Teoaremi urm[toare generalizeaz\, teorema d.e derivabilitate a funcliilor inverse de o variabili rea1i. este o transformare regdaffi Daef, /:(.fr,7u,...,f,) Teoremi. .-,, -i-*:. '; intr-o vecindtate U a unui punct interior tcoeE, atunei: 1) existi o veeiniltate U,CU a lui ro gi o veeinitate Vs a lui yo : l(!o), astfel lhcit restric{ia lui / la Uo este o aplicalie biunivoei a lui Uo De Voi este o transfor2) aplieafia reeiproci I ? vo - u0 a restriclieiluiflaus mare regulati in punetul yo; 3) avem D(e0J): D(y)
1
D(I Q,o)) D(x)
I)emonstrafie.
S1 considerdm funclia vectorial[
F(*, Y) : l@) - Y
definitd pentru (*, y) eE x R', cu valori in R". Pentru componentele reale Fr, Fr, . . ., F* ale lui F avem i : l, 2, . . ., tu. Fr(*, y) : fn(x) - ii,
670
FUNCTI1 DE MAI
MLTLTE VARIABILE
(Ft, Fr, ..., F*) indeplinegte Von arita cd funclia vectorial[ F: : (adici y) ecualia f(*) : y) si poatd F(*, 0 pentru ecaalta ca condiliile fi rczolvatl in raport cu r. S[ observim c5,(xo, yo) este pwnct interior a1 mullimii E x R*, deoarece ro este punct interior a1 lui E, iar yo este punct "zl interior a1 1ui R". 1) F(rr, yo):J@d -
-]o:0'
nue intr-o vecinltate a 1ui Fis. 160 (xo, yo). intr-adevir, deoarece/ este regulatb in vecinbtatea U al:ui xo, existl Af derivatele parliale $ continue pe U, t Fie Z o u""if{lute oarecarea 1ui ahti (ro, yo), gi pentru (x, y) eU x - - 8,'r, (8ln: 1, 8ei- 0 Pentru i + i)' 11 sint constante, deci sint continue; derivatele p -n"rirr"i"t"
lyl --)ni
at--A
2) Funcliile FA,?" derivate parliale "J-: ,l: , contio*j oyj
stnt
continue, pe U x Z, deoarecepentru (*, y) e U x V avern : de asemenea

ofi@) :ofo@) :dFilx' Y). Iim 0*i lri x'-r'.lxi punctul
D(Fr, ..., F") D(xr, . . ., xn) :
(xo, yr), deoarece

D(fr, ..., f") D(xr, . .., x*)
gi ultimul determinant este t' 0 pent: Conform teoremei relative 1a ft vecin[tate U' x VoC U x V a l''ti punct ! e V o, exist[ tn Pttnct uni, F(*, y): 0, adic[ f(*) - y : 0 sau J punct!aVo e s t e i m a g i n e a f ( x )a r punct interior a1 mu1limii f(U'). P:un
_l De aici rezultd"c[ / este biunivoc6 pe mullimea Ug= f.((.o)CU'.' deoarece dacd x', x" e,Uo, atunci f(*') eVo Si f(x") 'Vo 9i d'in eg.all tatea f(x'\ : f(x"\ : y rezalt6.atunci, pe baza celor d.emai sus, ce exrsta x , d e c i5 ' : 1 " i t;iiii * &'U" astielca .f(*):y;atiunci 5':u'gin": gi deci / este biunivoci Pe Uo.
FUNCTII
IMPLICITE
67r
iI
Deoarece / este continul in xo, vecinbt5tii U' a 7luri ii yo:f@o) corespunde o vecinltate U" a hti xo, astfel ca l(U")iC Zo. Rezultl c[ U" C Uo gi deci *o este punct interior all:u;.A. Cu aceasta punctul I este demonstrat. Funclia q(y) : V o - U o, care a rczdtat mai sus (din teorema funcliilor vectoriale implicite), are derivate partiale continue pe Zo gi verific5 egalitSlile pentru! QVo, adica: p ( y o ): x o 9 i F ( 9 @ ) , y ) : 0 f(q(y)):y p e n t r u! V o . Rezult5 cb g este inversa funcliei biunivoce .f : U o - ! o. Pentru a ardta ci g este o transformare regulatl' pe V o rimine de ardtat c5 determinantul s6u funilional este I 0 pe V o. Pentru aceasta pleclm de 1a egalitatea vectoriali f(q(v)):!,!Qva sau de la egalitdlile scalare ..., !*), .. ., e,(!r, ..., l")) : yi, i: l, 2, " ', n f ,(qr(yt, pe care 1e derivdm in raport ct;-lit dupl regula de derivare a funcliilor compuse:
i
I I
Y ' + + . . .ot(n +t s9:8", o! j oxr oyj

adicd
,. r , n i,, i - - r , 2 , . . .n D # 1 * : orP oYi Pi

unitate (8;1). Dar d.eterminantul unui produs de matrice este egal cu produsul determinanfilor matricelor :
matricea De aici rezultd. c6. produsul matricelor IPI * l04l ' [p'l \1yi) "tt"
l + l l P l : t 8 ;:i lr . lorhl loyi I

Pe de alt|parte, determinantulmatricebt (!i $ lPt slnt' fespeclornl' tovtl
tiv, iacobienii Agadar:
D0 D(*\ D(q) D(y) r
D(/)
D(x)
si '
D(e).
D(t)
De aici rezult6. cd.
D(q) *' o
D(v)
oe z^,
672
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
deci g este o transformare regulat[ pe Zo gi cd

D(q)_ 1 D(f) D(v) D(r) Cu aceasta teorema este complet d.emonstratl. regulatd pe o mulfime tles-
chisil GCE, atunei /(G) este desehisi. lntr-adevlr, pentru orice punct x eG, punctul/(r) este punct interior a1 rrullimii valorilor/(G), deci aceast[ mullime este formati numai din puncte interioare, gi d,eci este deschisi.
O b s e r v a ! i e. Dach.f este regulat6 pe o mullime deschisb G C E, w rczaltd ch f este biunivocb pe G. Teorema afirm6, numai, cb fiecare putct r G are o vecindtateV* pe care funcfia / este biunivocS,. Se spune cd funcfia f este l,ocal'biuniuocd pe o mullime G, dac6 fiecare punct clin G are o vecinhtate pe ca.te/ este biunivocd. Agadar, o transformare regulatd este local biunivocd, dar nu neap6rat biunivocb pe intreaga mulfime G. E *ernPtre.l) Transformarea ,:pcosg, y: tlefinitd pentru p n ti'p gR p s i n9
C o r o,l a r. I)aeH / este o transformare
are determinantul funcfional: cosgl
D(x,y)
este tegulatd ln orice punct -(p, 9) cu p I 0. Aceastd transformare nu Ttansformarea dou6 puncte diferite (p, e) qi pe mulfimea {(p, e) I p I 0}. lntt-adevir, este lns5. bir:nivoc[ de mai sus. (p, c - * Zhr), h I 0 intreg, au aceeagi imagine prin ttansformarea ln vecindtatea unui punct (po, po), cu ?o1.0, transformarea este biunivoci 9i aclmite o transforma,te invers6. SE calculbm derivatele lui p gi g in raport cu z gi y ffud a rezolva sistemul de mai sus ln raport cu p 9i 9. Si derivdm fue raport cu z cele dou6 ecuatii:
:l l-p*itl9 p c o s es i n n l : - e ' "(r,-)
. d p d e l:-cos9-psln9;_, o* oft ^ : ; s id pc o s e d; - , e g np+p ofr ozl

De aici:
d9 dp :- : cos P,
Ott
sin I
lu mod analog, tlerivlncl ecualiile de mai sus in raport cu y, obfinem:
b7:'- n' o
0p
de
:."1J. v P
FUNCT]I
IMPLICITE
673
F'ie E gi F doul mul]imi din R". Pentru a simplifica expunerea vom presupune ci E gi F sint deschise,d.ecisint formate numai din puncte interioare. Fie apgi funcliile v,ectoriale_u(x) : E + F gi q(w) : F ->-R*, gi funclia compusef(o) : 9@(x)): E -+ ftft. Teoa_rema teorema de derivare a funcliilor nuryS.toaregeneralizeazE" compuse de o variabill. T e o r e m i. Daeil u{x) este o transformare regulatfl intr-un punct x6,E iar 9(w) este o transformare regulatfr in punctul eonespunzltot ,t4s: : u(xd F, atunei f : g ou este o transformare regulatf, in punotul ro qi
D-(f). -D(q) .D(w) , D(x) D(u) D(x) " unde D( f\ -"'
D(x)
!i '
. D(u\ -'"'
D(t)
se caleuleazi in punctul ro, i"1 D-!q).se ealeulea zd. ln
Punetul uo: u (xo)" Deoarece w(x) este o transformare regulati in ro, existd.o vecinltate z 'care componentele reale M1, r,t2,. . . , l,t,nale 1ui. w at d.erivate a ltai xo, in parliaie continue giD!, + 0. Deoarece 9(a) este o transformare regulati
D(x)
in punctul uo, existl" o vecinS.tate u a 7ri uo in care componentele reale gr, gz, . . ., g* a1e 1ui g au derivate parfiale continue gi putem 14 - O.
D(u\
alege U gi Z astfel ca w(x) U pentrr rc eT/. Rezulti atunci c[ funcfiile reale compuse -fr(x): fr(x) : q r ( w ( x ) ): q r ( w ( x ) ): g t ( u t ( x t , . . . , f r , ) , u r ( x t , . . . , x , ) , . . . , % * ( f r r ,. . . , x n ) ) g z ( u r ( x r ,. . . , x * ) , u r ( f i r , . . . , x o ) , . . . , , u r ( 2 6 t.,. . , x * ) )
f " ( * ) : q " ( u ( x ) ): g r ( u t ( % t.,. . , % , ) ,u z ( x t , . . . , % , ) ,. . . , r , t * ( t c.1 ., _ . ,x , ) ) au_derivate pprfiale continue pe V. Dar fr, fr, ..., f, sint componentele pentru a arlta-c| reale ale funcliei vectoriale compuse/(r) / este .: q(w(r)). regulati in xs,. rimlne de ardtat 0 in ro. si derivim funclia "+t' "d nj, ca pe o funclieDct)-po.a, din egalitatea de mai sus fn@) in raport c17
0f iQ) _ 1pj(u(x)) )u,(x) -r - '' ' -r , vi@@)) lu,(x) ' 0*jar, d"j 0"" ori acllca :
1f.r@ ), d E e @ e D d w n @ ) _f : , i.i:
o*j
fu
o"r
or, "'l
, ,q v . l , 2 , . . . , . r 1x
Aceste egalitili implici urm5.toarea egalitate de matrice: (?p;(u(x))\/d4d4-), (}frt*l | r e V.
\ o.j l:
vol. I
| *r
)l' o*, t
43
Analiza natematici,
674
FUNCTII DB MAI MULTE VARIABILE
De aici rezultd o egalitate asemin6toare pentru determinanlii acestor matrice, care sint determinanli funcfionali:
D(z) D(") D(x)
xev.
Deoarece determinanlii din membrul drept sint; 0 in punctuL xo, rczu\tiP( t ) + 0 in ro, deci / este o transformare reguiatd In xo. "E D Cu aceasta, teorema este complet demonstrati. 4. Dependentdfunctionold Fie f,(x), f,(t), . . .,f*(x), mf:urrcfii real,edefinite pe o mullime ECR". Ilefinifie. S p u n e m e d o f t r n e { i er e a l 6 q : E + R d e p i n d ed e funetiilg fr,fr,...,f*pe omrl{ime ACE, daei existf, o fune,tie realfi de zz variabile Q(yr, !r, . . .,!*) delinitil pe o mullime BCR*, astfel ineit sf, avem q(x): pentru oriee ,caA. 1 ' F u n c l i a Q ( y r ,y r , . . . , ! - ) p o a t ef i c o n s t a n t i Observafii. in raport cu unele variabile. In acest caz, g depind.ede funcliile .fr,.fr, . . . , f n, dacd gi numai dacl depinde de o parte d.in aceste funcfii. 2" DacA funcfia g este constanti, ea depinde de orice sistem de funclii.fr,_fr,..., fo. Intr-adevir, lulnd funcfia O(yr, !2,..., ln):constant, avem @ ( f r . ( x )l,r ( * ) , . . . , 1 * @ ) )
E@): aU'@), fr(x), . . .' .f"(*)): const.
Erempl,e.1) Fie /(r) o aplicalie biunivocd a unui iaterval f pe un interva! ,L _1 gi /: J + f funcfia sa invetsd.Avem I Iff@) : z pentru orice z 1. Dac5, 9(x) este o funclie real5 definit{ pe .I, avem _r _r q(r) : q UU@)) : @.fiff(x)), x eI. Notind O(/) : r.irl, pentru y ./, avem q@): @U@D Pentruz r.
Am demonstrat astfel c5: orice Iuncfie 9 : 1+ f:I+R. 2) Fie funcfiile: f(x' y' z) : rz * !2 * z', c(x,t, zl : t * t ! z' h(*' t' z) : *y I yz t xt .R depinde de odce funcfie biunivocd
pefinite pe .R3.Avem, pentru orice punct (2, y, z) e R3, g2(*,y, z) : (x * t t z)z : z' * lz + zz + z(xy * yz t rz) : J(x, y, z) + Zh(t, y' z).
FUNCTII
IMPLICITE
675
De aici: <ieci / depintle pe Rs de funcfiile
f:s"-zn,
C Ai ,, 9l
h:d@,_fl.
Sd observdm cb f[ncfia g nu clepiucle de funcfiile f qi h. lfir-aclevdr, pentru z : 1, -r, v:0' a v e m : / ( 1 , 0 ; 0 ): t , g 1 i . o . 0 ) : l , ? 9 , 9 ' 9 ) : - 0 ; p e r t r u x : y:0, z:0, -z : - I' h(l' 0,0) : 0' : A, anem.: f(- 1,0,0) : 1, S(- 1, 0, 0) Oricare ar fi funcfia @(u, t), avem o(/(1, 0, 0), k(r,o. 0)) : gi deci nu putem avea c@, y, z) : o(1, 0) : o(/(1, 0' 0)' h(- l, 0, 0))
au@, y, z), h(r, y, z)) 1,0,0). pe R, dcoarece
pentru orice (n, y, r) RS, deoareceg(1, 0, 0) * gF
3) Funcfia f(rl :
r'tlepinde
de funcfia e@) : f'
: EIW: UGTy. r e R. f (n)

Funclia g nu depincle lns6 de / pe mulfimea R. l; i" fimf ce e(- 1) : Intr-;de;[r, f \ : f(r):
ar fi funclia O(y), avem
- 1 ti g(1) :
l, deci, oricare
o(/(- 1)) : o(l) : o(/(1)),
in timp ce g(-
1) I
S{J) qi deci nu putem avea
pentru orice r GR. insd cE pentru ./ ) 0 avem z : !.rr 9l <led Sb observEm 8@l:18:11/7zy-Nl@Y,
aclicS funcfia g clepincle de funcfia / pe semidreapta (0, $ o).
s(x): o(f(r))
de,hile D e f i n i gi e. Spunemci funeliile reale fi(r), f-qlr),.-.f-Q)' ACE, mullime pe o muUime ECR,-sinJ tn depen_den$i _func{ionalf,peo ilacd cel'pufin una din elo depinrlede eelelaltepe multimea /. tntr'un Spunem eil funefiile reale fr,-fr,..., fo slnt_irlde-pendente punct ihterior 2cne.E, diefl nici uni ilin funeiii nu depinrle ile celelalte,h peo multime a lui ro. Funcfiilefi, fr,. ..,f* 3int independente iriei o vecinfltate ileschisfiGCE, daei slnt independente in orice-punot tiac. Eremptu. Funcfiile f(*) : *2 9i s:(r): i | 1;= l,
clefinite pe Il, slnt independente ln jurul originit. Intr-aclev6r, oricare ar fi funcfia O(y), avem o(f(in tirnp ce peatru * I t\): o(rz): aU@\, 0, avem Ce r) I g@). Aqad,ar,nu putem avea g(x) : @(f(r)) Pertru tl o.
Aceasta inseamn6 cd g nu depincte de / tn nici o veoindtate a originii.

o) I
676
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
De asemenea, oricare ar fi func,tia
@(y), avem
o ( - I ) ' z ' - <o O I (r), ,(> 0, deci funcfia compusS 'Jil?),:.1nutnai doud-val0nîn oricevecinState a originii,rn timp ce ruacfiei f(x) : x, este inrinitd, i" .;i";-";;;;ui"=.'"rigroii. f,lH-:1":"orilor Asadar.nu ak@D :{
rn nicio vecin*ate . ong,,:1,.,j,.:ll*Jfl*Ul!ilil.o.,:i

Rezultd cE f Si g ii"t-ioa"pioa."i""fij"r"r origilii.
o vecinrtate a odginii
p ro p o ziti3. r ûj1u laed funcfiite te pe o mur-lime' ,f*( x) ,defi ni _ { t@) ,f,@) ,.:,, EcR', sintld- d'euendenli't';d-iffi;ii 'Trltr-ir..^/'i"" pe o murgime AcE, atuneiimaginea ,pg1i'or 4J i;;-ilnegia veeroriali I : (l', .f,,.. .,1*) ;u;"f*';ffi ,i p1"* interior.
astfel ca
Q(yt, yr, . . ., !*_t)
@(!u !2, . . ., !__t), !*: deoareceexistd un punct x e A astfel ca y :.f(fr), adici astfel ca h: f1(x),. . ., !* : f*(x). Atunci, pentru orice e )> 0, avem !* * e * !*, deci e !* * 4 Q(yr,!2, ..., !*_t)
. f - ( x ) : a U r @ ) ,. . . , " f * _ l x ) ) p e n t r ux a A . Rezulti cb orice punct a _ ( !: \!t !z' " " !m-1, y*) din B:f(A), trebuie se veriiice "i"jrtit#v
ln .fr(*),. . ..,_f*(*7definitepe o !+(!); au denv-ate parfialeintr-o veeinfrtate

,)eE gi daed iangul matricei func_ unetul xo, este egal eu n,mdrul func. rte in punctul a.
FUNCTII
IMPLICITE
677
J t
i
Conform ipotezei, matricea funclionalS

0f, 0f, dx, dxz 0f, 0f,
UJ7 v*l u.vZ
" "'
df, d** 0f,

v-fi
o*j
_-_
0.f* 0f* 0x"""""

w^l
0f* 0x*
are in punctul xo ranglrl m. Aceasta inseamna cd _cel.puti+ un..d.eterminant d6 ordinul fn e;te # 0 in punctul xo. RezaTtd lde aici cd. rn-=<n. Trebuie si ar[tim c5, in orice vecinLtate v a punctului a, nici una din funclii nu depinde de celelalte. prin absurd, cd existi o vecinatate V a 1ui a, astfel S5 presupunêm, incit, uni din^functii,-de exempluf), depind.epe mu1fime.aZ tde celelalte funcfii. Conform piopoziliei precedente,imagilea mullimii Y, ptin luncjtlt vectorial[ f : (fr, J;, ..., f*),nu confine -nici un punc.t interior in R'. ln particiifar, punctul lb :' f(a) : I(ar, &2, . . . , &n) nu este punct interior af mullimiiftzl. fe de altd parte, s5 presupunem cd determinantu1 funcliona1 de ordtnrtT rn
D(f,' k' '' " f^)
D(xr, xr, . . ., ttm)
e s t e 4 0 i n p u n c t u l a ' : ( a r , & 2 , . . , a m , & m + r t. ' . , q n ) . F i x i n d - x n t a r : - &*+L, . . ., *, : a, fanclialvectoriald de m variabile F(xr, *r,.,., x*)-f(xt, xz,'..t fin,am+r,..',ar)
este o transformare regulatd in punctul (ar, or, . .., e*) c E n R-. Atunci punctul b: F(ay &s,..., a*): f(at, ar, ...6tn, &*q!, ..., &n) este un U a punctului punct interior al imaginii, prin funclia F, a unei vecindt[fi 7or,or,..,, e*) E n R'pe care o putem alege astfel ca (xb x2,..., f i m ,a m + 7 t . , . , e o ) e Z p e n t r u ( * r , x r , . . . , x * ) e . U . R e z u l t 5 a t u n c i c i F(U) Cf(V) Si deci b este punct interior qi a1 mullimii f(V). Am ajuns astfel 1a o contradicfie. Rezultb atunci cd funcliile fr, . . ., f* sint independente in punctul ro.
e s t e o t r a n s f o r m a rr ee g u l a t i Corolar. Ilacd J:(ft,fr,...,J) intr-un punet a.eE, atunci fune,tiilereale fi, fr,...,fi sint independente in punetul a.
t
lntr-adevir,
D(L' Jn,. ' .' f*)

utrT'
nt*
...,
rnt
+ 0 in punctul
A, deci rangul matricei
funclionale este egal cu numerul funcliilor, ind.ependentein puncttT a.
gi deci funcliile fr, . . ., f* sint
678
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILB
Dacfr funefiile f, au derivate parliale li..,ontimrc intr-o veeintrtate u gf alui a gi daei rangul matrieeifune,tionalef esteegarcu s_( r/3pevecindtatea[/, arunei prinrre-funcfiile fr(i:_tr#ir.. :, !^!*) exisrl s funefii independente pe [/,'iar oetetalie'--jiliunepii rlepind de acesrea. Demonstrafie. Deoarece rangul matriceifuncfionale egal cu s fg)** qe mullimea u, existi un determinant de ord,in s, l? se anureazi,pe [/. Pentru a face o alegere, ,e p*."p"Lem ci: "*r" !U,,f,, ...,f,) ;r 0 pe t/. D(tcr, rr, . . ., fr"|
Conform teoremei precedente,funcliile ..., .f" slnt independ.en_ te pe mullimea U. Se considerd.m sistemut .fr, _fr, , ' r-r'[l, ' r r * r , .
^.rsif,*u %U#ii #'rllgt;|t"ff*#
r), -r,(r),.. .,f^(x) derinire pe o
lf r(#r,. .',xrlxs*r,.
;; " "'
. ' , x , i f r s * r ,.. . , f r n i I t , . . . , y J : , 4 . ( $ 1 , ! 6 2. ,.,, f r , . .. , x n ) - ! t = . 0 ifrsa1,

, ,,xoi!u. . . , y J : , / r ( f i 1 , x s , . . . , l l r i ) 6 s a 1 , .. . , f r o ) _ . / " 0
unde functiile F1, . . .,4
slnt definite pe .E X R". S[ notlm : b, : .ft(at, &2,. . ., &o) b, : fr(at, dz, . . ., &r) b : (br, br, . . ., b,)
"'o al lui Eli-ttr, ...,it,1 estepunct interi6r
Acesta' uii"
gi si aritrm si sistenryt. (t) poate fi *^t,.:., tc", in jurul -ponct punctultx (a) b) : ( '"i'
rezorvat in raport cu variabilele
".t" F r ( a r , " . , & , ) & s a r t . . . , & xi b r , . , . , b r ) : _ f r ( a r ,. . , , d , i & s { r t . . . , e r } ,i:1,2,..,,s.
interiol *ifi:ri i u*it r{1,.t";;;# t ?;',,' ::'.!;)i i"t"ii;.*i;iR".

b*0
Avemapoi:
Funcliile F, au derivate parfiale F * P continue 'rntr-o vecinEtate a punctului.(n, b), ceeace ,")*ru aind?gafit?ii;,
* * : f f ' ; : l ' 2 ' " ' ' s 'i : l , 2 , "',n

#: -tii,-i, i : l, 2, . . ., s.
FUNCTII
IMPLICITE
Atunci:
D ( F r. , . . , F . )_ p ( t , . . . , f " ) _ *
D(tr, ..., xr) D(*r, .. ., xs\
&r.
lt-
intr-o vecinetate a punctului (a, b). conform teoremei relativi: la'sistemele de funclii implicite, existb o vecinhtate U' a punctului (ar, . . ., a,) gi o vecinitat; U"-''x Z' a punctuj. lui (a,.,1,.:,,atj-bt,.,-.-.,^b,),.astfel -incit, pentru orice punct (yr, 1, !"i . . .,x,) 7" (1) sistemul Q x;U'-', are o solufie g1 numan una {s*t, ( x t , . , - , x re) U ' : * t : 9 r ( - 1 r.r' , .,}, } xs+t,'.., frn) { (2) { ....
[ ,, : gr(-/r, . . ., J, i Ks+t, . . ., xn).
Funcliile gr, . . . r {psor1 derivate par}ia1e continue pe i/' x (J,-'. SI scriem cI (2) este o solulie a sistemului (1) : ["4(et(-t",,..,!rifr,41,...,xn),.'.,g"br,...,y"',xs+t,...,xn)ifrr+r,...,frn)-yr,:0 (3){ . .
I
t , f " ( g t b r , . . . , ! r i 5 s + L . . . , x n ) , . ' . , g . ( - / r , . . 't,fJ r" s + t , . . .x n ) ; x r j t , . . . , x * ) _ y r : 0 , pentru (yr, . , .,!si tts..1,. . ., xr) e, V' x [Jo-", Avem de asemenea:
(4){
*r:
g r ( f r ( x r , . . . , * r ] f i s s 1 , . . .x , n ) , . . . , J r ( x r ., . . , x s i f r r + t ,. . . , x * ) i x r l 1 , . . . , ) c * )
g r ( f r ( x r , . . . , * r , f r , 4 1 , . . . ) x n ) , . . . , { r ( x r , , . . , x r i f r s + t , , . . , x n ) i f r g .1 1, . . . , f r n )
l. *r:
pe-niru (r.+r, ... . ,xo) e Un-' gi (*r, . . ., rr) lntr-o vecin[tate Ui a punctu7ri.{9r,...,-?r), aleasi astfel ca imaginea sa prin funclia continui /: - (fv...,/r) sI fie conlinutb in 7". Sd presupunem ce s < m; fie r tn numdr nattral astfel ca a. < r < ?71,, Sb arbtlm c5 funcfia/, depinde de funcliile fr, fr,...,f, pe ovecinitate a lui a. Pentru aceasta, sd considerim functia compusi
?
)-
(5)
:.f ,(9{!t
'(Y" Y'' "" !'i x347' "'' x') : '..,!ri frs+rt ..., xo), .'.,9"(ft, ...,}" i xr+t, ,", xr) | xsqrt..., xr).
ei (5):
t'
Vom arita ci funclia F, este constantS.in raport cu variabilele r,-rr, ... . ,_xn.Fie s < h < n. Si deriv5m in raport cu variabila xo,in egalitdlile (2J
* oxh 9:0,
01,0q,_ 0f, .
0x, dxp 0**
i:1,2,"., s
680
FUNCTII DE MAI MULTE VARIABILS
Pentrucasistem( uG l ) des f l ecualiicusnecunoscu pt," ..., sb fie compatibil, trebuie ca d.eterminantul sistemului si fie n?ih:
0f, A*t 0.f, O\ 0.f, 0f, O-r"' O*" d.f, d.f , ' ' drr' A*,
0J" 0rt
P dxp
df, Orr 0f, A*u df" dxn
-0
,0f" 0f' o4 o4 df, 0f,

0t, 0x,
0f, 0 h _w o*n 0*n d*p

0.f,
A-.
df, onn
- DVy- :- - JL P:0.
D(xr,. . ., xr) 1xp
j,l.d,prinipotez6, primul determinant al acestei relalii este nul pe (J, 2!z::-::Jliay =. g pe U. Rezulti ci:
D(tr, . . .,*"\
deci F, nu depinde de variabila xp, c17 ft > s. Sd notim atunci (7) Q , ( y r ,! 2 , . . . , ! , ) : F , ( y r , ! 2 , . . . , ) l s i x s + r ,. . . , ) c o :fr(Pt(yt,...,lrifisrl,...,fr*),...,g,(!t,...yr;zcsrlt...,fr^)irs+r,...,fro)
pentru (yt,yr.",
!,) e.V'. Lunid aclJmyr,...,

frstfrs+tr..,, frsi Is*tt .,.,
!, d.e forma
frn) %r)
Xsi frs*tt .,.,
frr)
FUNCTII
IMPLICITE
ooL
in (J"-' gi tnlocuind in pentru (*r, . . ., !r) e Ui qi (x,+r, ..., *,t) -oarecare in acest caz cd o " ( Y t , ! 2 , " ' , ! r ) , apoi ginind seama
gt(!t, ' ' ', pr(!t, "', gr(!r, ..., !r] lri f r s 1 1 '' " ' ft,4t, "', frr4tt..., % n ): frn): X n ): xt xz
lrl
Xn
gi facind aceste inlocuiri qi in al doilea membru a1 egalitatii (7), obfinem:

' ", xr)): ,. , J r ( f r r , . . . , x r l f i s + r , Q r ( f r ( * r ,. . . , f r , i x s l t t . . . , f r n ) " - f r ( x r , f r z , , . . , x r ' , % s r t ,' . . , adici pentru (xr'," ', %"i xs*l,"', xn), xn)eutxU"-"'
f,:
...,f,) pe U3x U"- ' . Q,(fr ,
a punctuAceasta inseamni ci f, depinde de fi, . . . ,/" p9 o_vecinetate. este complet]d'emonstratl' teorema aieasta : cu (or, . . .,d*) ;i lui a c o r o I a r. Dacd numdrul func{iilor fr,. . ., f* este mai mare deeit numflru] variabilelor frt, xz,, . .lxnt atuilei funefiile nu pot fi inilependente. intr-adevflr, avem n 1im, iar rangul matricei fun.cfionale poate fi cel mult n, deci mai mic decit numirul funcfiilor' Se aplici teorema precedentS.
L Exemple. l) Fie funcfiile f(x' y' z) : x2 * y" + yUt,Y,z):x*!lE h(x' Y' z) : Matricea funclional5 este : "
try + Yz ! xz'
r t
' -
\r*,
't+z '+v)
D(J's' h) : r,
DeterminantuldeordinulSalacesteimatriceesteidenticnul:
D(x, Y' z)
deci ransul matricei este < 3. RezultS c6 funcliile f, g, h rttt sint independente. Mitricea formatd cu dedvatele primelor doud funcfii este
12* l r
2y 1
,r\ 1 l
inde' g gi are rangul 2 in fiecare punct tliferit de origine..Rezultd c6 cele dou5 funclii / 9i sint penclente in orice domeniu care 'lu conlilre oflgrnea'
682
F,UNCTII DE MAI MULTE VARIABIIE
2) Si consiclef6m functiils linids * asy * a'r, g@, y, r) : az{ * asz! + arsr, h(r, y, z) : aur * asrJr d.rr. + Determinantul funclional al acestor funcfii este f(2, y, t) : at,
Dac6 determinantul este I 0, cele trei funcfii liniare slnt tndepeadente. Dacd detetminantul : 0 dar, de exemplu,
"'nl l'^ o o. atal lazt

etunci furctiile $ doi.stnt ooti a"', de ere-Fiu,' olr* o,atuact runclrue s era SSiXatT'r,tr;Jtij"4ijdin't ,f fi g sint inde-pendente, dar , depinds liniar de / g.
5. Extremeconditionote -_
A C n',"
Fie tgiit" f(r\ : f(t
ir!
t:'
. ' .,x,) o funcfie reall definitl pe o mulfime

Itr_rlll,punct a g A un extrem relatiu ei f(x) la mullimea A are t" p"""l"i
unctul.aun marim (respectivun mi_ :i existEo vecin[tati: D/a lui o. "rif"f f(*) >/(a) respectivf(*) _<,f(a) pentru orice punct JceV fi A. Extremele funcliei f(x) relative la o submulfime A C E se numesc extrerne condilionate.
*{f}1,;;'5gp.iil,-t"
Mai departe. vom consideraun sistem 'geareFr(x), p" a, iui'iirtil"" .d.efr < z funcfii
A vari derdiacamur}imi i
FUNCTII
IMPLICITE
683
fr.:
acest Agadar, / : {rlx a E, Ft(x) : 0, Fz(x) : 0, . . . F,(x) : 0}. ln caz extremele funcliei J@) rclative 1a mullimea A se mai numesc extreme cond.ifionate d,esistemul (1). A considera restriclia funcliei f(xr,xr, ..., xn) la mulfimea .d. inseamnd a considera valorile funcliei / numai pentru acele valori ale argumentelor fiti frr, ..., xn care verificd sistemul (l). Aceasta se. exprimi spunind c[ cele n variabile fr1, xz, . . ., *n sint legate lntre e1e prin cele fr relalii ale sistemului (1) ; extremele cond,itionate a1efuncliei /(*) se mai numesc, de aceea , extrerne cu legd,twri. di condilii necesarede existenll a punctelor d.e urmitoare Teoarenra extrem condifionat. T e o r e m d. Fie a un punet eare verified sistenul (1). Sf, presupuilern ed fiunelia J@) gi funcliile Ft(x),...,Fu(x) au derivat-e par{iale continue in punctul a intr-o veeinitate I/ a lui d gi cd matrieea lunetionald ' |rP]** \oriJ rangul fr (egal cu numf,rul relafiilor sistemului (1)). Daci a este punctul extrem al funcfiei /(r), condi{ionat de sisastfel incit sil avem: tenrul (1), atunci existi A numere 11,12,...,10
f fi+ury+^,ry+...+uW:, 'ff+
(2)
^,ry+ ... ^,9#+ + xnff:a
'ff+ ^,ry+ ...+uff :0. ^,ry+

Demonstralie in punctul a rangul A, existi Deoarecematricea funcfionald IPI l o q J "t" un determinant funclional de ordin fr al acestei matrice, # 0 in punctul a. Pentru a face o alegere, s[ presupunem c[
D(xr, x", . . ., xn)
2 ( F u F s '. . ' F i l + 0 l n p u n c t u l a .
Sistemul (1) se poate rezolva in raport cu variabilele .xr, . . ., xpin jurul punctului a-- (ar, . . ., ctp, dp41, . , .,en). Intr-adev5r, prin ipotezl avem funcliile F1, .,..,\n au derivateparFr(a) -0, Fr(a) - 0, .-.,F,(o):0; a, iar iacobianul acestor functii in a Ltti continue lntr-o vecinitate liale raport cu variabilele rr, . . ., /"heste 4 0 ln punctul a. Conform teoremei relative la sistemele de funclii implicite, exist[ o vecinitate VECA a punctului (ar, . . ., an) in spaliul RF gi o vecin6tate V"-ha punctului (oo*r, . . ., eo)
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABiLE
in spaliul R"-t, astfel incit pentru orice mul (1) s[ aibi o solulie wnicd (xr,. x",
Avem.a.r:gr(ao+r,..,,&n),az:gz(an+.t,...,?:,):...,ah:pb(ou*r,...,an).
Functiile a,.r2: ..., go au a'erivite p"tgiii" V"-h.SEscriem'"d (5j esteot"i"1i"-" ;irt";;i;i tlf "olii""u"pJliiurpiinl'a l"'-"^"pentru orice punct (*o*r, . . . , x*) e V"-h avem
I (4) | F r ( v r @ o * l r' . . r x n ) , . . . , n r \ v { x n + r , ' ' . , f r * ) ,. ' . , F u ( g r . ( * o * r',. . , xn), ..., gn(xp+t, . . . , f i o ) i x n + r ,. . . , x n ) - 0 gn(xp+t. ,.., fro) i xh+t,..., xn) :0 e n ( x n + r. ,. . , f r o )i f r n + r , ' , x o ): 0 .
Diferenlialele acestor funclii

(ou*r,...,an)
sint nule pe Vn-h, in particular in punctul
* uf;urr* " * ff'd'x*:o ft,u*u*,+' *?;urr* ''' *af'ax,:o ffu*o*,+

u#un,*p,av,+ avu+ . . + u,,u*n:r. ffidxu+,,)-. "t+
(S), dp1,...., dgo reprezintddiferenlialele funcliilor er, ..., e, calculate I" &n), iar dxu,r, ...,dn* sint-variabile indb'fiendente; 1n PuTc:ul.(en+1,....., funcliilor Fl, ..., Fo sint calculate in punctul (or, .1., a"). Sf 1:-1t_y?1"t"" conslderem acum funcfia compus5
( 6 )F ( r 6 a 1 , . . . , x * ) : . f ( g r ( x o + r , . . . , x n ) , . , . , g p ( f r * + r , . . . , f r * ) , f r h + t , . . . f r pentru (xo+,,,. ., xn) e V"-b. Deoarece funclia f(rr, . . ., n,) are in *Hll punctur o: (\r, ...,a) i un extrem, condilionat de'sijtbmd (l),"func!ia E\fth+t, ..., fr) are un punctui (no*r, ., ., an) un extrem obignuii. intr-ad.evir, a t : e r ( , a * 1. r',. ' . , ! . ) , . . . t d d :, g n ( a n + t , , . . , a r )g i d a c i , . de exemplu, d este u" p"ti"t"de'maxi# condili8nat'ff;,{irii/(ri, lrr.-j-, t(xy x2, . . ., frn))- f(ar, &2, . . . ,&,)
FUNCTII
IMPLICITE
685
care verifici sistemul (l), d.intr-o r. Atunci, pentru (xu*r, . . . , xn)G,V'-h, stemul (3), Punctul (zt, x2, ' . ' , frpi cum rezulti din (4), iar inegalitatea (6)' F ( * o * r , . . ' , x , ) 7 - F ( a p 1 1"," ,
til
&n),
pentru functia F' deci (ao*r, '1o' . . ., a,) este punct de maxim a"est caz diferenliala acesteifunclii in punctul (or*r, " ',a,) este
nula:
... * "' + !nd*o:0' dF: ff,ur,+ (7) #,ur,+ + ffudvo#d'xr,4*

le1e funcfiilor gr, - ' ., 9n in Punctul nt variabile indepedente; derivatele (!r; " ", e,)' ;r (7), Pentru orice sistem de numere
u#,)ur, dq, ^,H) * *l#r*En,H)u*-* *l#.*,4 (t, *E^, (#, uf_)a*,: u"r\dxn-, ... o, ^, *l#_*,E *( af *$^, *
' \dru*, ' H't o*n+rl ET1' Vom alege numerele ),1. . . ', Iu aqa fel incit coeficienfii diferentialelor dgr, dgr, . . ., dgu si se anuleze:
... ^,#,* *i*{}: ^,T;* #,*

orr
(z',)
.. * Lud^4:o ^,u#,* #,*^,u#,*

v*,
o n,'f; * .. * ^,u#u: #o*^,u#:*

d.erivatele fiind calculate in punctul a : (ar, " ' , d*)' Acest lucru este posibil, deoarece determinantul coeficienlilor lui . . ., tro din sistemul (2') este ),.1.
D(FI, ..., D(xt' ...' Fh) *P1 ,
686
zuNCTII DE MAI MULTE VARIABILE
caleulat ln punctul (ar, .:.,au), !3r acesta este + 0. cu acestevalori obtinute pentru-_lr,, 1s,...":,.trfr,-egalitatea (8) se ggrie (derivatete tu"cgifori \----'--' F r , . . . , F u f i i n d .c a l c u l a t e in a: (ar,'..., en)).
* ..' +l#-*E^,#) dxn:s. #)d,,+. er,*,* * ^,

Pentru ca aceast5egalitate si aibl 1ocpentru orice valori ale variabilefor in9epedentedx4+1,... . ., dfro este neceilr gi suiicie"t .a ;r" """r"^ coeficienlii acestor varidbile z
(2")
...+ô#,: a #3 u#3 ^,#,+

^ , " # * * . .^ . |+ ff:0.
r d F r , . d F ,
fotmeazl" sistemui (2) de egalitd|i ce trebuia o b s e t v ali e . orice punct a : (ar. ...,e,) care verificd sistemul are rangul A, gi care verificl gi siste_ , Ir-, 9e numegte p:unt stalionar alfwc_
::'::'Tr:: irlm;k,il llT",ii#f,l;
Teoarema de mai sus se poate enunfa astfel: orice Punct de extrem cond.ifiionat estepunct stali,onar condilionat. Afirmalia reciproc[ nu este, in general, adeviratl: exist[ puncte stafionare condilionate in care funciia nu are extreme condifionate. si observim ci in sistemul (2) apar derivatere parfiale ale funcliei f(x) * rfr(*) ! t,,F,(x) + . . . | ),oFo@) definitb pentru * : (xr, frz, . . ., x,) e E. 1{stieJ,;rgrtru o-func}ie.f(x),cu derivatele par}iale continue pe o mulfime deschisdE C R, teat7t6.calea de urmat pentiu aflarea pun6telor sta_ lionare condilionate de sistemgl (t) in care iuncliile Fr@))..., Fu(x) au oerlvaEe par'lale contlnue pe c: 1) Se formeazi fanclia ajutitoare @ ( x r , . . . , n n , t r r ,. . . , I 0 ) : f ( x ) * I f r ( r ) { } , r F r ( x ) + . . . cu coeficienlii Lr, 12, . . ., In nedeterminafi. *^tP*(x},
FUNCTII IMPLICITE
6B?
2) Se formeazi sistemul de r f fr ecualii
i;
-0
0to
Fr(xr,...,xo)=0
Fo(*r,..., f,r) : 0
al nl A necunosclrte x, 1, fi,,..., $n, \r,1r,..., Io,9i se cautl solu]iile acestui sistem. 3) Dac[ x!, fr', ..., xh, trr, ..., l, este o solufie a acestuisistem, atunci punctul (*r, ...,.ro) este punct stalionar conditionat al funcfiei/{r). Printre punctele stafionare conditionate astfel obfinute se afl6 9i punctele d.e extrem cond.ilionat ale funcfiei /(r). Vom eiuta acum cond.ifii suficiente care sb ne permitd s[ identificim, dintre punctele stafionare, unele puncte de extrem condifionat. Fie a : (ar, . . ., a,J in pwnct stalionar at functiei /(r) con<lilig"at dg sistemul (l). Aceasta ins6amnE pe de o parte c6. F1(a) i 0, ...,F.(a) : Q, iar pe de a1t[ parte ci existi & numere trr, . . ., ]r. astfel ca si fie satisfdcut sistemul (2). au deriaate Vom presupune cI funclial(r) gi funcfiile Ft(xj,...,F*(r) parfiale de ord.inwl,doi, continwe tntr-o aecind,tate a punctwlwi a. Pentru a vedea"daci a este sa1l nu punct de extrem condilionat, va trebui si studiem semnul d.iferenfei f(x) - f(aj : f(xr, ..., n*l - f(at, ..., a,) pentru punctele x : (fir, . . .,frn\ care verificl sistemul (l), deci pentnr care Ft(x) :0, . . .,Fu(x) : 0. Si observ[m ci, pentru asemeneapuncte x, avem O(r) : f(x) 9i deci
f(x)-f(a):o(r) -o(a).
pentru punctele r Agad.ar, studiul semnului diferenlei f(x) -/(a), care verificd sistemul (1), se reduce la studiul diferenfei
o(*) - o(a)
pentru asemeneapuncte x. Dar punctul a verifici sistemul (2) ; aceasta inseamni c5. a este punct stalionar obignuit pentru funclia @(r), deci dedvatele sale parliale de ordinul intii se an:uleazl in a.
688
FUNCTII
DE MAI
MULTE VARIABILE
de altd pa.rtg, funclia. O(z) are d.erivate parliale de orclinul doi ^^-.^,_-l_: veclnetate a tui a, deci putem scrie formula lui Taylor de ::l,rliy",l1tr-o orolnul cLol:
- Q ( a:)+ a@) d A i fD i 1 #u xx 4 u,x i

unde:
d,x1* : 1 6 , 6 *' I , p , , ]2o ( r ) " pe 2 Z--,,

t-er.)z+... *(x,
%Y, r a r d . x - f r i - 6 r ; ,i : l, Z, .,., n. Dacd diferentiem relaliile sistemului (t), oblinem k relalii liniare in
tu'(a1:o9iP:
d i f e r e n l i a ld ex T'e 't'
Y ' u r : , -- 1 -. . '.' . -*
a*r""t
u*^
d x ^: 0
# , u * , + . .+ .f:dx*:s
* a*r+... o*, * o F o----n d.x-:o
oxn
derivatele parliale fiind calculate in punctul a. Deoarecematricea acestui sistel
avem un maxim condilionat
renla Q(x) - o(o) : J@) - /(a) pbsu nu pislreaz5 acelagi semn, adicl a. lilionat. ln cazul cind,'EA6 d.x; d.xi este Litionat, iar cind. este defiiiiti'negativ,
Exemplu. Sb se gdseasc5ext:emele funcfiei f(x, Y, z) : xt -l *z + 3rz condifionate-de-ecua{ f ita y z : 1 , i n c l o m e n i ux l >0, y > 0,:>0. t'ormam lunctla @(x,y, z) : I @,y, z) j ).F(tv,t, z) : xy ! xz { yz } gi apoi sistemul
(
},*yz
do A":Y*z*).tz:0 do
lz*),,12:0 d@ A:nlY{\xY'.:o F(*,y,2): ez - l:0.
FUNCTII IMPLICITE
689
Acest sistem are solufla: I : l , y - l , z : Funclia ajutbtoare este acum: A(x, y, z) : ,! + *z + yz 2xyz. de extrem condifi6nal, qa1l , ) . : - 2 .
cullm
Pentru a veclea dac6 punctul stalionar diferen{iala d2(D, in punctul (1, t, l)
(1, l, l) este punct
do * d2@ : * dxa
: I a z -2yz: a2@ dzz
do ;
Ao : x + z - 2xz; "fi : * * ! - 2ry; a2o - 2 2 '; : lxdy a2(D :7 -2xi -2Y'* Aydz Ut __ dr@ 0y0z : _1.
dr@ 0y,
a2a o '0x0y ':l
l 1 , 1 , 1 )* o " - : + : * : o l n p u n c t u( ox" o!" aoa t" 0x0y : d2(D 0x0z
Diferenfiela a doua a lui Q calculatd in punctul (1, 1, 1) este d3O : Sd diferenliem relalla *yz : - (dx dy I dy d,z I d,l dt). l:
ttdn+*zdylxyd.z:0. , tn punctul stallonar (t, t, 1), aceast[ relalie clevine drld'Yfdz:0, de unde dz: - dx - dy; inlocuincl dz in dr(D obfinem dz$ : dxt j dx dy { dyz.
Aceastl form6 pdtratic6 este defirit5 pozitiv, deci punctul (1, 1, 1) este un punct de minim conditlonat.
44 -
Analiza matematictr, vol. I
Cupitolul tx
sERilDENUMERE, gtRURl DEFUNCI|I $l sERu
J t. Jent de numere 1. Definifio seriilor convergente
. r
Pini.?cum gtim ce inseamn[sumaunei mur]imi de numere,oricit d e mare, dar finiti. Nu gtim ins[ ce lnseamni .o*u'oo"i--"4i-i i;itit; de numere; de exemplu,nu gtim ce inseamnasuma ut*uz+...*u**...
a unui gir de numefe Lt1, u2, , , . ., i.!r, . . . ro acest capitol, vom da un sens, in anumite ca.,,,'rt, sumei unui sir , cle numere. convenim s5.numim serie de nwyneve un gir d.enumere desp5rfite intre ele prin semnul f : ur*uz*tt"*...+uo*... Deocamdat[, semnul f nu are semnifica]ia d.e ad.unare.vom scrie, prescurtat, aceasti seriet, astfel: Du, Nr-gr"l";:r, ,ô \.r^, stu f, lrft, salr incl lw,.
ur, . . .',=)o,. . . se ,ro*"." termenii seriei. indicilor poa{e parcurge o mu$ime de numere intregi, di.^-,., terlta Yllli*ea de cea a numerelor naturale. putem astfel considera serii de fSrma: uo * wt * u, * . . . notate \,u,
n*O
s^tt serii de forma :
u*+t* %*+z*'.. + ue+p*... notate,D*ru* s a uI
up etc.
-5'
vor fi considerate numai setii de rumef,e reale. Majoritarca reztl-^--,^-i1",::T^lggjtot Eareloftamtl adeYefate oentru serii de numere complexe sau pentru sedi de ele-mente clintr-un spafiu Banach
SERII DE NUMERE
691
{, Se considerem sumele urmetoare, formate cu termenii seriei|a":

n:l
Sr: Sz:
Llr ur * uz
Ss:Mr*uz*ut S,: Mr* wz* .,. twn.
Am oblinut astfel un gir Sr, Sr, . . ., S", . . ., numit girul sumelor par@
liale a1e seriei I un. Avem "1,*, : S' * Lu*
Mn+r Penttrrorice a G N'
Sb observim ce, reciproc, dindu-se un gir (S"), putem forma o serie ^L clrei sume par]iale si fie termenii girului (Sn), luintl
%t: Sr
uz:
S z- S i
#s:5s-Sr
iln: So S"-r
ln acest fel, o serie I saleparliale (S"). D" ,r"-"J"a
u, este perfect determinati de girul sumelor studiui seriei f a" sered.uce la stud.iulgirului
(s").
Se impune in primul rind, urmitoarea
@
daeil X Def inif ie. Vom spurneci seria D u,n esteeonvergentf,, girul ,{S") al. sumelor par{iale-este converg'i:"i..n*oA S este limita gimlui sumelorpa4iale, vom spuneef; S estesumaserieigi vom scrie
t:2"*
:]t-T t". Aeadar, S: i *^ : I3,utuu
692 t
SER]T DE NUMERE. SIRURI $I SERII DE FUNCT]I
Daci girul (S,) al sumelor parliaie nu are limite sau daci limita sa este + oo sau - o., vom spune ci seria f)wn este diaergentd. seriei I un esLe* - ti lo-" "a dacd1im S, : - oo vom spune ci vom scrie D*r: * oo; de asemenea, - c'' Dacd insi girul seria | *nn^r. suma - oo, 9i vom scrie D;:: (s") nu are limita, nici finitS nici infiniti, nu vom da nici un sens opee rlur+... l-y"*..i a f i e i d e a d . u n a r% Vom spun" in acest caz cd seria I uo este oscil,antd'. Dacb lim Sn :
n4@
* oo, vom spune
Exemple.Vtr)Seria geornet,icd..*nr. , un numir

@
oarecare. S[ consi-
derim seriaf, r,:

*-O
se numegte serie ! * r * rz + ... *r" + ... Aceastd

sumele parliale a1e acestei serii,
seria geometi;iA, .o ralia r. Sl formim in cazalcind 141:(
Sr:1:= Se: I * r:tj

S o: 1'* r * .". * r"-':,
7 - r n I rn 1 - /
_r:
t _,
girul (S,) este deci diferenla a doud giruri: girul consta"t [j)"tt"
" are llmlta
91 I irul {-Ll. I _ ,, \t _ rJ
(r") arelimita 0, Daci 0<r<1, atunci9iru1
tn \ . ( are limita 0. Urmeaz[ c[ ;irul (S,) este convergent 9i decl $1 glrur _ II ,l
lims*: DacLr'' l-l-)are

ll-r)
*lim:'n ;t*-
:-]-' ,'' .0, rezults ci eirul
1, eirul ,;;t^;'**; limita - oo. Atunci
r":L,-,-l* {r: l1T
+*'
<f-
DacL r< - l, girul (r,) este nemirginit 9i nu are limith, deci nici girul (S") nu afe limite gi deci seria este divergentl 91 nu ale suma.
SERII DE NUMERE
693
In cazul cind. r : 1, avem Sn: %, deci lim S, : f oo. 1n cantl cind r : - l, avem So : 1 + ( - 1)" deci seria este d'ivereenti si nu are sum[.
@ t
A g a d a rd : a c i 0 < l r l < 1 , seria este convergente ;i D ," :;Lt . fr:O

@
|
r
" : f oo. dacd lrl ) l, seria este divergenti ; dacd r ) | avem} girui gi s[ formEm 1-1+1-l+... 2) Se considerim s e r i a sumelor parliale: S t : 1
S r : 1 - 1 : 0 S e : 1 - 1 + l : I S o : 1 - 1 + 1 - l : 0
rzfl-L
I I
(-
- l
Sr':0 Agad.ar, girul sumelor parlia1e este 1, 0, l, 0,' . ., l, 0, ' . . care nu are 1imit6. Seria l;"*t nu este convergent5 (este divergenti 9i nu "D are sumi, adici este oscilanti). Deoarece studiul seriilor revinej 1a studiul girurilor sumelor parliaTe, este de agteptat ca o serie intreagb de rezultate privind girurile sd se extindd a supra seriilor.
2. lnfluento unui numdr finit de termeni seriilor osupro convergentei Fie seriaD*,:ut.luz+...
. . . s \
*w**
"'
1) Dac[ schimbim ordinea unui num5"rfinit de termeni, %,,, %n","' un" ai seriei I un, oblinem o noud serie. z" 9i cu o, sumele
Daci ,t*Urn cu S" sumele parliale ale seriei I
parliale ale seriei noi, pentru nsmax(nr, flr, ' -., ooi û.*Sr:6,.A9adar: Dacd. serialu, swmd. are ctceea.gi seria. oblinutd, este conaergentd. este conaergentd., ;i
694
SERII DE NUMERE.
$IRURI
5I SERII DE FUNCTIT
Dacd. seriaf w* este d,iaergentd,seria oblinutd. este divergentd (dac6, suma f oo sau lu*ure respectiv - oo). @, seria oblinutd are de asemeneasuma * m,
Dacd schimbareaordinii alecteazbo mullime infiObservalie. niti de termeni ai seriei, afirmalia d.e mai sus nu mai este in general adevdratl, dupi cum va fi atiltat mai departe. san i'nl,d'turdrnun num,d'rJinit add.ugd.m 2\ Dacd. l,a o serie convergentd. (dar are altl sume, in general). de termeni, seria oblinutd. estetot conaergentd. un numd.r finit d'e add'ugd.msaw scd'd,em Dacd. I,a o serie d'iuergemtd. (dacl L ,, are suma * o. sau tcrmeni, seria oblinutd. este tot d,iaergentd. - F, seria oblinrtd arc tot suma * oo sau - oo). lntr-adevbr, fie seriaDu*.Dupd 1, putem considera c[ termenii il2, ..., up. $eria oblinutd are sumele inllturali sint cei de la inceff17t,'u1, Parliale 6n: sn+?- sr, iar girui (o") este convergent dacb gi numai d.aci girul (f"+e --S"),gay este convergent, deci seria oblinuti este convergenti dac6 9i numai dacd seria lwn este convergent5. Daci adlugim serie I un numir finit de termeni seriei I2", oblinem o
I rea unui numdr finit de termeni din seriaDo,, vergentl d.ac[ gi numai dacd seria \*,
z*. Atunci putem consid.eracd seria
w, se oUlirr" prin inldturadeci seria[u, este con-
convergenti. "rL DeoarecetJrmenii nuli nu au influen![ asupra Observafie. comport[rii seriei, chiar dacl sint in num[r infinit, putem totdeauna str-i inllfur6m gi sd considerdm c5 seria este formati numai din termeni d-iferili de zero. 3) FieDu,
n
o serie, gi. fie (S,) girul surnelor parfiale.
S[ aranjim
toli termenii seriei in grupe, fiecare grupd fiind formati dintr-un numlr finit d.etermeni consecutivi. Sd efectuim in fiecare grupl suma termenilor. SE consider5m apoi seria | ?p a acestor sume. Dac[ notim cu 6p sumeie pafiiale a1e acestei serii, atunci girul (op) este un subtir a1 girului (S"), cum se poate constata ugor. Deducem de aici: Dacd. seriaDun aceeasiswrnd.. tst" conaergentd, seria\up este conuergentd. Si are
v
SERII DB NIJMERE
695 sflI,!,- @, atunci sau - oo.
Dacd. seriaDuu
?
este diuergentddar are swma{ a
g'i are, respectia,tot swna * q serialzsp este dioergentd. Observalie. s-ar putea ca seria fue
P
D a c i s e r i af
z r , e s t ed i v e r g e n t 6 darnuare sumd,
sb fie conlergenti.
S E c o n s i d e r l ms e r i a a c e a s t l s e re ie ste @rver-
1+1-1+1-1+... Ezetnplu. Flie seriaf un:l- 1 )+ ( l - l ) . + ( l - 1 )+ . . . : 0 + 0 + 0 + . . . ; D"l:il geatS qi are suma 0.
'
4 j R e s t u ls e r i e i F . ief
n
%o:%tittr*...+
a
x { n * . . . o s e r i ec o n -
vergenti. Si considerd.m seria D 01,: Iipsr i np+z* up+g+ .,., ob!inrrt5 din prima serie prin iiEiii"t"" primilor p termeni, ut * uz * + . .. ! up. Aceasti serie este de asemenea convergenti gi avem:
@ -
*-t
Du,:
r
xe,. @ r . *u r + . . . + u i ) + f t -D P+l
@
Suma seriei i xt, se nume;te restul,de ord,inp al seriei iu, tr:l 11-p]'1
Dac[ notim cu S suma seriei gi cu Rr restul de ordin p, egalitatea de mai sus se scrie S : Sl * Rp. De aici, Rp : S - Sp. Cum girul (Sp) este convergent c5.tre S, rezultd c6: Restttrile unei serii convergente formeazd, un Sir conaalgent cdtre 0. 3. Proprietd{i ole girului termenilor gi ole sumelor porfiole lj Dacd serialu*este conaergentd., girul,sumelorparliale estemd.rgin'it.
tntr-adevir, gi?ul (S") al sumelor este convergent gi deci mbrginit. O b s e rv alie. Afirmafia reciprocl nu este in general adevirati. O serie poate avea girul sumelor partiale mlrginit, fird sE fie convergentS.
Exemplu. Setia 1-t+1-1+... l, 0, I, 0, . . . este mirginit. e s t e d i v e r g e u t bd e g i g i r u l s u m e l o r p a r f i a l e
ln anumite condilii, afirmafia reciproci este insi adevbrat[: 2) Dacd.serialuo este formatd. d.in termeni pozitiai, iar Sirul swmelor parfi.ale este mdrginit, seria este conaergentd.
SERII DE NUMERE.
$IRURI
$I SERII DE FUNCTII
elor .parfiale este crescdtor, deoarece _. ;. fiind gi mirginit, girui iS,; este
tfr3i3) Dacd' seria lwn
a este divergentb gi are suma + oo. este conaergentd., g,irwr (w,) atr termenilor sdi este
parliateeste nemd.rginit, fiind
conaergent cdtre 0. Fie (S,) ;irul sumelor parfiale.?rin ipotezd, (5,) are o limiti S e R. . este diieiefrtr"-" jooa giruri con_ fvem !" ;1". .9,_ri Agadar, gitul (.u*). (S"_.) j care au ace'qi iimit1, s. R;ltJ ;i ]:::g:11"^,(s,) @,) este con_ vergent g1 li^ *n: S, _lim S,_r: S _ S : 0. Itg Proprietatea 3) se po.ate enunla in trmdtoarea formulare echi'alentd : cdtre zrri,- serio este .-4) Dacd ;irwl iermDnilor nw eite conaergent cliaergentd. observatie. A f i r m a l i a _ r e c i p r o cn l u e s t e i n g e n e r a la d e v b r a t i . o serie poate avda girul i"i-6*r"i-Jor.r"rg"rrt cdtre 0, fbrr ca seria s[ fie convergentS. Exernplu. Sd considerdm seria arrnonicd
5-rl 7 : t n I | I / , - : r -r i _ _ { ,_ _ ...+_ +.. 2 ' g n 1
este convergentcdtre zero. Totugi seria este $iru1 termenlor [1J d.ivergent6.lntr-adevdr,' sE aranjilm toli termenii seriei in grupe finite de termeni astfel:
[ ' * * )* [ * * * ) * ( * + * + ] * * ) + [ i + j +
S[ observim c6:
**J *
+ . . .+ [ , - * ,+# n + . . .* ; J+ .
1+ ' f2- r '
l
3 I r l r l I
f -4 >-+ 4
r 1 _ 1 ,
I
1
1
I
;-;-i-rs-sftf'
l + 1 - r zn-L+r'2*-t+z'
- -f I- , - ,r - 1 -->
9n 9fr *.2+
- F - : - '
, t ' 8
l 2 ' 1 l
1
0n
l - . . . + '- > n o
22-1 termeni
SERII DE NUMERE
697
Agadar
52r)trt
-+r.#
-l i -" . r li : t '
?l otl
. / n \ Lum tlrui l-, are iimita * "'' rczulth' cb 9iru1 (S2") are limita + oo' \ . 1 Agad.ar,girul (S,) al sumelor patliale nu poate.avea o lim-itd finit'5 S e R, deoarece'contr\neun subgir hivergent oi li*itu + co. iJrmeaz\ ci seria armonicd este divergent6. Ilultd vreme nu s-a gtiut cE seria atmonicd este divergentd 9i s-a Observafie. cdutat sd se adune 1n numbr cit mai mare de termeni ai sbi pentru a se obline o sumd parfiald cit mai aproape d.e ,,suma" seriei. Aceasta se explicd prin faptul cI seria armoriicb este ,,foarte lncet" divergentd. lntr-adevtrr, sd remarcbm c[ I : I
1 1 1 1 ;-,-F-<-*-:i 2 3 2 2 -1+ - +1 - + 1 4 5 6
I qt-7 qn-r I L 1 ' ofr
1 7
1 4 {
1 4
1 1
1
I ,fi-L
r __--,--2n-t oti
r
2tu-t
Atunci
ssme perliold
Szr-r
verificl
inegalitatea S2n-r < n'
Agadar, dacd a ne {eee o imagiae 7lai nt
aclundm 2n-r termeni, suma obfin"rt6, este rnai-micl mai exactl, vom scrie inegalitatea precedent6 pentru
declt n. Pettrt clteva valori a1e
ss <2 sz <3 Sr, (4 Sr, (5

Sur (6 St,17
8 Sroo ( 9 Sur, ( s1023 < l0
frr:.1.11
s l o ? s ? 4< 1 30
4. Cperofiicu serii P r o p o zili e . Daed seriile 4"" rtf u, sint oonvergente9i au
respeetivsuma S gi T, atunoi: 2,,)este convergentf, 1) Suma ;i are suma S+ T 4@"f
:Du*+ Do". D@^* a*)
698 2) Serial
SERII DE NUMERE.
$IRURI
$I SERII DE FUNSTII
*wn esteeonvergent[, oricare ar fi ocR, gi are srrrns aS:
D n n: uDw,.
ft
Demonstrafie. Fie (Sn) respectiv (7") girurile sumelor parfiale aie seriilorf rzffgif a.. Dacb notdm cu suruele parliale ale seriei
vfr
E@" o*:
f zo) avem (ltt* zr)* (u,i
: ( u , * r r + . . . * u . , )* u r )+ . . . * ( u ^ * u , , ) : ( u r a z * ... * u,) S, * 7o. | * Cum. girurile (S,) ;i (",,) sint convergente prin ipotezd.,girul (o") este convergent gi lim o,:1im
ltl* n1@
S" f lim T,:
S +-7, ?. Dacb notbsr
deci seria
'uo)este convergentdgi are suma .gf D@"f crt Zn sumele parliale aie seriei lnu,, ur. Zo: altll aur+ ... i **-:
a ( u r + . . . { 4 o ):
aSn,
deci girul (2") este convergent ;i
lnt,:
a.tr mS, : ccS.
Rezulti c[ seria D oun este convergentd gi are suma ccS. CoroIar. seria | (-2") Dac{ seria f z, este eonvergenti gi are suma I, atune!
este .ooo""guor{ gi are suma - ? :
D (-r,) : -Dr".
)r*: gentfrgi are suma S - ?: Daedluo: s gi T, atunei seria| (wn - u,) este eonver-
- :1,",;'_Dr*. F(*" an)

Obse rv afii. 1 o D a c i s e r i a| ( u n * a o ) ( s a us e r i aD @ , a*jj este convergentd nu renTtd ci seriile Dr, u" sint convergente. Si f
SERII DE NTJMERE
699
- - I + I Seriile Exem\t'u. Dun:1 -l + 1 - 1 + "' piDu" - 1 + 1 - ... si n to sJlani", darser ia f { r n* u,) :0 +0+ 0+0 + "'
este convergentd. 2o Propozilia gi corolarul rimin adevdrate dacl seriile Eu* ,i.D'* egale cu + oo s?g - F, ln cazul clno gi au sumele S ti divergenle sint -, s"- r,' aT a1r seos. ltt'" caZul cind' S + r nu are sens, despre Sl (u, * ,*) nu putem afirma nimic. Uneori este convergentl, alteori seria | ar" s,ilrt[ infinit[, iar alteori este oscilantl.
Exemble:
1 )D " * : f
1+2 + "' + nt "' : *-co' n-"'--co' r":-l-z
:o + o + "' + o * "' : 0' I t" " + ar ,) 2 )D " n : | + 2 + 3 + . ' . + n + " ' : * o o ,
-+ Do":-'-+-+ --.:-@,
*a ): o + ( ,- i l . ( ' - * t + . . '+ I r , .+
+[,-tn ' l) * . . . : * c o .
\
4D"*:2+3+4+5*"':*co' -r - 4-3-6-'.' : - co, | "": :I - I + I - I + "' nu aresum6' Dtt"* + un) 3o DacE D

deci are totcleauna
t":
nt seria * co 9i a: 0, atunci
un: f
O,
suma 0.
-t..
5. Criterii de convergentd pentru serii cu termeni oorecqre Studiul unei serii comPort[, c 1) Stabilirea faptului dacl ser 2i ln cazul cin? seria este co De cele mai multe ori ne mu probleme, deoarece problema a doua in majoritatea exemplelor concrete. D o serie este converge:nt[, -numer adunind. un numlr destul de mare d.e termenl oricit de aprgp.iat_de suln a seriei, numS'r cars ai sii oblinem un o eroare oricit de mic[' cu aproximeaz[ suma seriei
SERII DE NUMERE.
S]RURI $I SERII DE FUNCTII
ln cele ce trmeazd vor fi date criterii suficiente (cu exceplia criteriului general a1 1ui Cauchy, care este necesar gi suficient) pentru stabilirea convergenlei sau divergenlei seriilor. Criteriul general al lui Cauehy. O serie I w, este eonvergentfr daei gi numai dac[, pentru oriee numfir e ] 0, existiln num{r N(e), astfel incit orieare ar fi n 2- N(e) qi orieare ar fi p 2 1, sd avem: l u , + t * u n l z * . . . + u n + p l1 e ' Demonstra{ie. Fie (S,) girul sumelor parliale ale seriei D u*. Ptin definifie, seria este convergent[ daci gi numai dac[ girul (S,) este convergent, iar girul (S,) este convergent dacl gi numai dacd este gir fundamental, adic[ dacd gi numai dac[, pentru orice e ) 0, exist[ un numdr N(e) astfel incit oricare ar ti n > N(u) gi oricare ar fi p >- 1, s[ avem lSo+p-S,l<u. Criteriul rez:'l'ltd.atunci din fapt'ul c[ ) S n +b S * : ( w r * w r * . . , * % o l % n + l + . . . * u * + o- ( r r - l u z * . . . - l w " ): % n 1 I .L llnaz+ ... t u*+p. Acest criteriu are o importan!5 teoreticifundaObservalie. mental6. Din e1 se deduc toate celelalte criterii. Practic insb acest criteriu este foarte greu d.e aplicat; de aceea vor fi date alte criterii suficiente (dar nu necesare),mai ugor de aplicat in cazurile intilnite frecvent. lui A b e I . D a e f , f u n e s t e o s e r i ec a r e a r e ; i r u l Criteriul sumelor parliale mdrginit, gi daed (a,) este un qir desereseHtorde nunere pozitive eonvergent e[tre 0, atunei seria )n***:' este convergentfi. d t t t r* u z u z + . . . I x*L[*+'..
tr)emonstralie, Deoarece girul (S") ai sumelor parliale este mSrginit, existb un num6r M > 0, astfel incit ls"l < M, oricare ar ti n N. Vom ardta cd seria I unwn verificl criteriul 1ui Cauchy. Pentru aceasta sd observdm cL w**r: Su+r - S., gi c5 2 0, 9i deci I op - ep+tl: ep - o'1+t
. 1 z. . . I & * + f u o + p l : len+t%n+tf a.ra2Ltn+ :lanit(S,+r-S,) d n + z ( S n + z S ,+J +'.. * qn*(Sn+p-S,+p-r) l: + : | - ar41S*{ Snar(a*+r- en+z)+ . . . + S,+p-t(en+b-t- qn+p)I a*+pS*+pl4 d*+p) IS,+p-rl f - { a , + r l S , l + ( a * 4 1 - a " n 1 2 )l S , + t I + . . . * ( o , + p - t f ( e * + p - r - e ^ + p j* o : n + p l : * u * + p l S , + p l l M l e n + t * ( o , + r - n n q r )+ ' . . - 2Ma'a1.
.l-
SERII DE NUMERE
701
un Fie e ) 0. Deoarece 9iru1 (or,) este convergent cltre 0' existb numSr N(e) astfel incit pentru n> N(e) sb avem d, ah'Atuncipentru orice z > N(e) 9i orice ? )'- l, deducem
I en+t%n+t f d-r.r2Mn1z t
p l 4 e ... + o,**pw*1
i
ii
gi d.eci seria I convergent[.
a,un verifich criteriul iui Cauchy, de unde reztt7ll" ci este
6. Serii alternote se numegte serie alternatl, o serie pentru care produsul a doitermeni consecutivieste(0(adicidoitermeniconsecutivioarecareslntdeSemne contrare). O serie aTtetnatd este deci de forma
.,I'-.
%t-%z*us-ur-1 ... sau d.e forma t n d e ,u r > 0 , i : 7 ,

ut *'tt,z 1/,* 8 ut -,..
2, 3...
Deoarece ultima serie se reduce 1a cea precedentd prin inmulfire cu - 1, vom considerain continuare numai serii alternate de forma ut - wz * * us - ila * .. ., c[ primul termen > 0. a l t e r n a ti il r - % z * u s O serie lui Leibniz. Criteriul -ua*...(rr)0), pentru eare Sirul modulelor termenilor (4,) este desere.sefltorgi eonvergent edtre 0, este eonvergentd. S[ considerdrirseria
1-1+1-1+...+r-l+...
-FJ
Ea are sumeleparliale 1, 0, 1, 0,..., 1, 0,..', d'ecislnt m[rginite. Deoarece frr;J (u,) este descrescltor gi convergent cdtre 0, din criteriul lui Abel rentTtd cd seria %t-uz*u"-uE*... este convergent[. Exempl,u. Seria armonicd.alternatd. 1-1 1ui Leibniz, deci este convergent[. ,+ I I a-;+ verific1 criteriul
I I I i
SERII DE NUMERE. SIRURI SI SERiI DE FUN TII
702 lntr-adevlr, cltor
9iru1 modulelor tetmenilor t';'
'
+ ""
este d'escres-
9i convergent c[tre 0. S[calculam,pentruoseriealternat6convergentl^careverificScon. luind' ln 1ocu1sumei ditiile criteriului tui ieiUniz, eroarea pe care o facjm 0' %r] suml parliall. PresuPunem ;;i; impar 9i cele " Pentru aceasta consideram separat sumele cu indice cu indice par:
St: olt
52: 1't'1't't'2
Ss:Mt-(ur-ur)1Mt:St So:Ss-(nn-uu) (St
So: (w, - ur) * (u, - un)>S, Ss : Sa * (w, - %d )' Sn.
L?it.?O ll f 11 : : ".8, 1::.-":,"t"^?1":i (J"r<tr<+a p"t" (srn),.n<+ este-cresc6tor. Ele sint .5Ptit",t-t -llectlrulul Agadar' seriei' a S suma a1 sumelor parfiale, care este convergent citre avem urmhtoarea situalie :
Sr{Sn Avem apoi
0 ( Sz"+, Srr :'!'t2n!Lt
are (S girul sumelo r i mp r<*< +,, 1) 2n-
de unde 0 < S - Srn {'ttzn+L' De asemenea 0 ( Szr+r de unde 0{Sz"+r-S<Mzo+z' in mod unitar astfel: Cele d-ou[ cantri de mai sus se pot scrie 0 < i( - 1)" (S - S")'1 %a*r. Am demonstrat astfel urmE'toarea '' r a l t e r n a n t l% t - x t z * Y t - u t * ^ J lnverqent e[tre zero, inloeulm suma mir finit z de termeni' face+ o eroare prin lipsa oaea lu!*n*r' Eroarea este rmpar' ) Sz*+z: 'llzr+z'
SERII ABSOLUT CONVERGENTE
?03
5 2. Serii obsolutconvergente
1. Serii obsolut convergente. Serii semiconvergente Vom sPune ci o serie ur{rt,r+...lu,,*..' este absolut convergentl, d'aci seria moduielor
l u r l + l w r l * . .+ . lu"l*...
este convergentS. Evident, dac[ toli termenii seriei sint pozitivt 9i daci seria este c-onvergentS, ea este absolut convergent4' T e o r e m E. Oriee serie absolut eonvergentf, este convergentil.
.tr
' ceasta u n * - . . o s e r i ea b s o l u tc o n v e r g e n t lA Fiew, Iwr*...+ c o _ n wergent6. e s t e . . . . . . * + lu"l inseamnd lwrl * lwrl * 'crileriuiuia ""h" general al 1ui Cauchy, existl N(e) astfei 0. " Conform Fi" ; incit, oricare ar fi' n)- N(e) 9i oricare ar fi p ) l, s[ avem l u t o + t l * | u n +l r+ . . . Cum Ilu"*p|1e-
' luo+t*u,l.e*...+ un+pl4lw,arl*l***rl + " *lu,+pl, rczult| c[ seria 2 w, venlicd de asemenea criteriul general a1 lui Cauchy, deci este convergentd. Reciprocaacesteiteoremenu este in generaladeobservalie. viratl. Seria armonicd alternatd l - l + 1 - t + . . .
2 3 4
este convergent[, dar seria mod'ulelor

.1'o
r+ t+... ' 12 + 1 3 +4
este divergentd. O seiie conaergentd.ca.renut este absolut contergentd se nume;te serie serniconvergentd'. Seria armonic6 alternatb este deci semiconvergent[' Seriile absolut convergente au o proprietate asemdnbtoafe cu aceea a sumei unei mullimi finite-de numere f comutativitatea. Pentru a efectua suma unei mulliriri finite d.e numere, nu are influenlb ordinea ln care le adun5.m.
i l
5r
704
SERII DE NUMERE. $IRURI $I SERIi DE FUNCTII
Ilae5 intr-o serie absolut eonvergentflse sehimh6 ordiTeoremd. nea termenilor, se ob$ine tot o serie alrsolut convergenti qi cu aeeeagisum5. Fie seria absolut convergentS. u t * u z+ . . . * w , * . . . gi fie S suma sa. Seria modulelor l w r i' t l w r l* ... + lu"l * .".
este d.e asemenea conrrergentd. Sd not[m cu S* sumele patliaTe a1e seriei Z wn. Fie e ) 0; existi un numdr N : N (e), astfel incit si avem
iS-S*l<;
$1
l u * + pIl l w * + p + , l + ' . ' * l u * + o l a ; Fie
o r i c a ra er f i p 2 - 1 9 i q > p .
...
at * az + . . . * a- * o serie oblinuth din seri.a 'l
un prit schimbarea ordinii termenilor sdi. Si Existd un numbr ly', (care d-e-
notim ct To sumele pafiialealeserieiDr,.
T*s[ con]ini tofi pinde de N, deci de e), astfel incit pentru rn )- Nr, s:urlr'a . . . , MN.Evident, suma T* conline 9i a\!i termeni, in plus, termenii r41,'1t2, wx+n,* %y+n" * Avem ins[ , lu*+n,l + .. . I l* + ... * uu+p* l -{lzaa*u lu*+p, -{ lezr+ l* rlaw+"| + .' Agadar lT- -S" I : gi deci, pentru m ) l ; l u * + u , + ' . . * u N + p *< *lux+n*l< ;' lwnp*l { . . . +'tt'N+hm.
Nr{e), avem
- T*l . :'' lS - T*l -<IS - S"| * |Srv ; * i

Aceasta inseamnd c6 girul (T*) are limita s. Deducem deci ci seria I zo este convergentl gi are aceeagi sumi S.
I t:
t
SERII ABSOLUT CONVERGENTB
705
Ficind, ralionamentul de mai sus asupra seriei I lzol, d'educen ci seria X lunlleste convergentl, adicl seria E r,' este absolut convergentl. e"""sia proprietate de comutativitate nu o au insl seriile semiconvergente. Mai mult: l e p"o"!' i n t r - o s e r i e s e m i c o n v e r g e n ts (Riemann). Teoremi un sumi aibi oa s[ obfinutfl seria ineit asttel teimenilor, ordinea sehimba oseilant[' nurnEr ilat, finit sau infinit, sau si fie
Fie seria semiconvergenti
u 1I u z+ . . . + u n * . . .
Seria modulelor
l . . . + I u " l* . . ' l u ' l+ l u n1

este clivergentd. SE Punem Sn:ut+u2+ ao: lurlI "' lun lu"l lurl+ ..' I
af16 ptintre p:inil ? termeni 9i cu - b' $i s5, notem cv' a.nsuna termenilor pozitivi care se , termeni ai seriei E zr. primii printre negativi care se afl6 3"*r t.r-""ilor Avem deci
Sr: an b* on: an * b*
gi tleci
c' Sn* o"- --T-, , 6n-Sn
co. Dacd. s este suma seriei E ur, girul (sr) ate limita s; girul (o6) are lnsi limita + Rezultb cb
lima*:
n-@
9i
lim b" :
fl1@
co.
Agailar, seria formati
cu termenil
pozitivi
ai seriei negativi
ar este divergentE
9i are surna 9i are
+ co. De asemenea, seria formatE cu termenii sulna
ai slriei
z, este divergenti
- @. Fie I un numir oarecare; si arfitdm cd putem schimba ordinea termenilor seriei I zo, in care ca sE obfinem o serie convergentb cu suma l. Pentru aceasta, sd luim ln orclinea in seria E un w n-umdr de termeni pozitivi, a cdror sum6 si fie mai lnare ca A r" p"""i"ia pozitivi este + co); vom lua, anume, {aciasta este posibil deoarece suma seriei lslrnsnilof mic nûmir de tetrneni pozitivi care sd, aibi aceasttr. proprjetate. Vom lua apoi, tot i"i -"i -ic numbr de termeni negativi, astfel in orclin"a ia care se prezint6 li seria 2 u*, cel mai termenilor luafi de la lnceput s[ fie mai mic[ dlecit I (acest lucru este ca suma tuturor posibil, deoarece seria termenilor negativi are suma - co). 45 Yol. I Analiza matematictr'
706
SERII DE NUMERE.
$iRUR.I $I SERII DE FUNCTI1
Vot lua apoi_cel mai mic numdr de termeni pozitivi, din cei r6maqi, tot in ordinea -. din seria 2 ur, astfiel ca suma tuturor termenilor luaii de_la lnceput sfti" -ai rriate ca A E a9a mai departe. ln acest mod, aranjdm toii termelii sJ;"i >ir lntr_o*ait6 orrtile. Vom ar6ta cE.seria.obfinutE este.convergentE gi are su:aa l. sd notam'cu 7"io*"1" pa.rfialeale seriei noi, qi ct pnnutndrul tuturor tetmenilor pozitivi gi in'primete'n operc\ii. ".g"ti"if"u,ti Avem A r 2 A , A o ) A , . . . , A l n > A , . . . d . a cn d este impar. A , 1 A , A , 1 A , . . . " A b n < A , , . . d , a c ln e s t ep a r . Deed n este impar, Apn) ;;;;]r
Ah, uhr-.< A
A 9i zpo este pozitiv; cum, d.e fiecare dat5, am ruat cei mai mic de termeni necesar pentru a depdgi pe l,
9i decl
OaAbn-A,_{ulr. Dacd n este par, Ai, deci AP, cle unde 0<A-AOr,_<-r?n. Agadar, oricum ar f.i n, pat sau impar, avem uPo)- A, I A, gi up, este negativ,
l A - A p n l- < l r p , l .
Dar, deoarece seria este coavergentE, qirul (un) este* convergent cdtre 0; girur (zpr) este un subqir aI sdu, deci are tot limita 0. Rezultd cd girul (Apo) arelimita A. Vrem ini6 sd ar6t6m cd gitul (Ar) a\ tuturoz sumelot parfiale aie seriei noi'Lre limita A. Din felul in fost atanjali in otdine termenii noii serii. rezult6. cb orice saml. Ap este cuprinsi :a:e lu lntre doub strme Apn consecutive, una de ordin par gi'una de ordin impar
ArtrrS An -<1 Afrzn+r,

gi are limif, l. Procedind ca mai sus se poate schimba o serie divergentd cu suma + co. este convergentd ca ca 19 de
cum sumeleextreme au limita A, utmeazi"ci gi girul (Ar) arc limita A, adicb seria
ordinea termenilor seriei ! un ca s6. obfinen
Intr-adevdr, alegem un numbr de termeni pozitivi, astfel ca suma lor sb fie mai mare l; apoi adEug5m untetfr.en negativ; apoi adiugdmunnum5r de termeni pozitivi, astfel suma tuturor termenilor de la tnceput sE fie > 2 ; apoi adbugdm -sumaun teimen negativ; tuturor term-eniloi 1 n:^ operafie, adbugdm un numEr de termeni pozitivi la inceput sd fie > n, apoi adbugdm un termeri negativ."stfel "" Seria astfel obfinutd este divergentb qi are suma + oo. astfel ca seria oblinutE sb fie oscilant6. Ludm ; addugbm un num6r de termeni negativi, ca sd de termeni pozitivi ca sd obti:rem o sum6 > 1, un rsir care nu are limitd, cleci nici qirui tuturor
59 not aranja tetmenii seriei 2 u*, .r rrurnbr de te.rmeni pozitivi cu suma ) I oblinem o sumb < 0; addugdm un numdr gi aga mai departe._Sumele ob.tinute fotmeazi" sumelor patfiale ale seriei nu are limitd.
SERII ABSOLUT CONVERGENTB
707
'f l'i
1
douil nentru otice n>-N' Dao[seriaiEanesteabsoluteonvergentfl,atuneiseriaEwnesleahsolut eonvergenti' seria E llol :t1" convergenti' d'upi Demonsirafie, Fie " Z 0' Deo.arece care-l putem lua existl ry("1 (p" criteri'l,general d i;'C;;hy ""-ei ai fi p >- l, "" groricare ;t}l;;lr1"i mai mare decit N),'".tt-J1""{t, oricare s[ avem ("'
d'e convergenli absolut[' Vom da actl1n un criteriu Fiefiw'silu' al compara!iei' criteriu Primul un numlr N asttel ineit lz"l --< iu'l serii; s[ presupunem eil existi
* ,l t o + r l + . . . * l z n + a l l z , n l+
Cum
l*la^+'l + "'* '*luo+pl-( lz''+r lun+tl*lw,+zl + " asemenea pentru n >--N(e) 9i P >- 1, avem de *lun+Pl1e' +z ' "l 1un.-.-lL,Iw,a
lao+ol'
adiclseriaElt+nlesteconvergent1'9id'eciseriaEt'Lnesteabsolutconvergent[.
2, Serii cu termeniPozitivi Vom considera acum seria ut*wz+...*u"*
"'
.{tl
l t 16 fl.
,':
i n c a r e t o f l t e r m e n i i s i n t s t r i c t p o z i t i u i ' . o a oo' semeneaseriesauesteconverare sum.a + divergentl este 9i sari ;"te, este pentru seriile Jo t"r-"rri pozitivi, pr5rprietatea de convergenli aosolura' echivalenti cu proprietatea d'e convergenta care 'reztltd direct sau convergen![' d'e jos criterli citeva Vom da *"i sint
indirect din criterilu"l';;;;.;i.Fi

zitivi:
li-p' serii cu terment oarecare' criterii de convergen!? absolut[ pentru pentru serii cu termeni poS[ reformulim intii criteriul compara]iei
c1""nv .p '":t-q
acestea
a l eo m p a r a ! i e i ' F i e D * ' g ' F ' " criteriu Primul c6 existil un numf,r N, astfel douf, serii eu termeni pozitivi. 56 presupunem incit Nn4 0n Pentru otice n >t N'
708
SERII DE NUMERE.
$IRURI
$i SERII DE FUNCTII
1) Daei seria ) an este eonvergentd, atunci seria E un este cGnvergent[. 2) Ilaail seria ) u,L este divergenti, atunei seria X u, este divergenth. Punctul 2 este o formulare echivalentb a punctului l. Al doilea criteriu al eompara!iei.Fief ungi|-,u,
doui serii eu termeni pozitivi. Si presupunem ei existi un numdr N astfel ineit
futJ<ff
gent[.
n >- N. nullrt, oriee
l) Ilacd seria E u, este eonvergentd, atunei seria X utn este coflvor2) Daeil seria E utneste divergent5, atunei seria X ,r este divergenti. Demonstra(ie. Din inegalit[]ile demai sus- deducem lt 2fu+' pentru orice n )_ N, adicd
..,, n)- N.
ln
0n*t
uN
oN
> / u N + r> / . . ' 7 - ? ) tN+1 an
Daci punem
L t ( :
uN aN
:1 0, deducem
h)adicI
ufr
pentru orice n )z N,
un -4 kvn pentru otice n )- N. Se aplicb acum primul criteriu al comparatiei: dacb E u, este convergenti, atunci seria X ku, este convergentl, deci seria ) ,r,, este convergentl. Dacd 2 wn este divergentS, atunci seria ) Fu" este divergentl 9i L (kr*), rezaltd cd seria E zn este divergentS. cum X an:2 Criteriile d.e mai sus ine dau posibiiitateade a Observalie. deduce cI o serie'este convergentb sau divergentS, comparind-o cu alt& serie despre care gtim c[ este convergent[ sau divergenti. Deocamdat[ cunoagtem o singurl serie cu termeni pazitivi convergent5: seria geometricdct ralia r < l:
SERII ABSOLUT
CONVERGENTE
7A9
Cunoagtem de asemeneadoud serii divergente: seria geometrici cu ra|ia r ) | l * r * 1 2 + . . . * r " + . " gi seria armonic[.
r
'fr . t l- r rg -l " r ' - T - -r T l" ' l
Evident, serii d.ivergente putem construi cite dorim, luind un sk (wn), care nu este convetgent Cdtre zeto, Si formind seria ut * uz + . . . * w" I ..'
Pentru a putea folosi utof criteriile[ de comparalie, va trebui s5 cunoagtem cit mai multe serii convergente. Aplie alie. FieDr* o s e r i ec u t e r m e n i p o z i t i v i , a s t f e l e a g i r u l
termenilor (u,) sd fie deJerese[tor. SI considerim gi seria X 2uro. Daail una dintre serii este eonvergentd, atunei gi cealalti este convergentd.
56 presupunem lntli cd seria E2nwy este convergent5. Sd grupdm termenii senei 2u, astfel : tn*btt+ l r r )+ ( a r * . . . + u ) * (rue*..' *un).* ". + ( u z *+ . . . + u 2 n q t - , \* ..'
Deoatece girui tetmenilor este descrescdtor, avem urn * ... * uzn+r-, 1{ ilrnl "' *uzn : 2n&zn'
TT
Dupd criteriul comparafiei, :ufreazl, cd qi seria cu termenii SjYpati este conl'ergentd, sublirul sumelor pa4iate (Sr7) este convetgent. Dacd gitul (S") ar avea limita { co ar urma ca gi subgirul (Srr) si aibb limita { o. Urmeazb deci cd gi girul (Sr) estecoflvergent, gi deci c[ seria E z" este convergentd. adic6 Sd presupunem acum cd seria X u* este convergentd. Atunci 9i seria utmbtoare, pria gtuparea termenilor, este convetgentE: obfinutd
( u r * u i l * ( 2 ,* u r )* ( u n +...+ ur) *...* * @e +...+ ue)

Deoarece qirul termenilot este descresc6tor, avem "'
( e z * = l + , + . . . +w r r ) i . ' .
ilzn-r+r+
+ urn 2u2n*"'*uzil:2n-7rtzn'
GT
Urmeazb cE gi seria 2,21-ruzr gi deci gi seria X 2eurn este convergente.
710
SERII DE NUMERE.
$IRURI
SI SERII DE FUNCTII
generalizatd: Vom aplica acest rezultatla seria armonicd,

1 , 1 , 1
t"t z"f F-
"'-rnd-r "'
dacd, u > I si diaergentd d,acd a =4 l. Aceastd.serie esteconuergentd. seria E 2u2r' Avem tntr-adevir, si consid.erEm
i.n qt.-2o 'ttn 4 :l'.I 12"1n- \Z-t1 | j".
Aceasta este o serie geometric[ cu ra!ia--l-' a| ) 0, deci Zo-t r

1 .
lac[
a ]
l' atunci
1, adicl seria E 2ouro este converl 9i d'eci #a Daci a( l, gent6 gi deci gi seria afmonicl g&era1izat6. este convergenti.
avem->)Tr,eecrsetiaE;2u2neSted'ivergentlgidecigiseriaarmonicl generalizat[ este divergentS. lui Cauchy)' FieEaooserie riilieinii!(al Criteriul eu termeni Pozitivi: pentru 1) daeflexisti un numir N 9i un num[r 0 < k < 1, astfcl ineit' arieen 2N, si avemiffi-( fr, atunci seria esteoonvergentf,; seria 2) daci avemif 4,>'- l, pentru o intinitate de termeni' atunci este ilivergenti. '.Oir-ilu" 1) -<A Demonstra.tie. Cum 0 < h < 1, seria geometricl1
tl
*,
-.---'----------' 2) Dac1"iff,2l,atlur?a*2!. Asadal. seria'are oinfinitate de te'rmeni ) 1' d'eci sirul termenilor Fis' 161 citre 0' Renu este ""nrr"rg"ot convergentd, deci êstedivergentd' cb.nici seria nu-este ---z'a7t6" -poate enunli (punctul 2lntr'o foiml ceva mai parAcest criteriu se ticulari) cu ajutorul limitelor extreme' , k )D / e / Corolarul 1. Fie 2u, o seriede termeni pozitivi' -- ,i 7---l
1) Dacil 1im sup il%< 2) Daei ,; *n il*,>I,
l, atunci seria este convergentd' atunci seria este rlivergenti'
SERii ABSOLUT CONVERGENTE
771
-6
J
!:.
!,fu,' Sd presupunemlntii cd avemfr < i 9i S[ notdm fr - lim s:up si luim o vecinbtat."'8: @, b) ah:ri k, care nu conline pe I (fig. 162)" ln aceastl vecin[tate se afl[ aproape ,.,b toti termenii qirului (ilT!,), adicl existl un numbr N, astfel ca Pentru A / 0 artcenlNs5^r"î/r,r<iat.
Rezulti cd seria este convergentd. Fig. 162 SI presupunem acum c5 avem k, > | gi s[ considerlm vecindtatea (1, * *) a t:rlr k. ln aceastl vecinltate se af16 aproape toli termenii giru1, pentru o infinitate de termeni. Rezulti ci lui (ifT^), d.eci avem \l%> seria este divergentS. c o r o laru I 2. Fie Zuno seriecu termeni pozitivi;s[ presupunem 1) Daci k < l, seria este eonvergenGi. 2) Daei k > l, seria este divergent[. In adevdr, in acest cazavemTimstpif ur: n'
l" Dacd girul (ili") este convergent gi are 1iObse rvafii. mita k l, nu putem trage nici olconcluzie asupra seriei.
d;
De eremplu, seria armonicb 1 + ( "tr\ fV;,) lnr ^t , in punctul f funcfia Y are limita 1. lntr-adevdr, t'
* :
".
+ !
.. ' este divergentd dar qirul
-"ir V ;
I - :lnn
tlnn are limita 0, deoarece Ei ei"l l;j
oo, limita 0, cum se coastatd ugor aplicind regula lui l'I{ospital.
;)
.," nmita 1.
1.
r irnl(lu") are limita l. L a f e l , s e r i a I + I + I + . . . + 1 + . . . e s t e d i v e r g e n t 5 , d aS limita l. Anume, girul pentru care u"1 convergente, serii asemerea 1lf Existd. 6e "t. seda armonicd generalizatd
t + + . . . ' - 2+ d + 3. .4 . + n - d
d
este convergentd
dacd a )
1. Totugi , qXul.lfn-d
are limita
1.
rbd6cinii, s-a folosit converq_enta seriei geometrice cu criteriului 2o fn demonstralia xaNia t < l. Ne vom feri deci sd aplicEm criteriul rddacinii pentru demonstrarea corvergentei seriei geometrice.
712
SERII DE NUMERE,
$IRURI
$I SERII DE FUNCTII
APlicafii' I' Fie seria
, t* ' '*21 2* ' 3 s . . . + 1 + . . .

n n " l l Avem \ l-.:-; Yno l n qttul|rfware limita p:0, deci seria esteconvergent{'
2'Fieseda
Avem
' ' \t*:+(#)":+

('* *)"
?:' 3" ln* l)
\*
deci
: ::A+/^ ,!,.'
qi cleci seria este convergentS.
Criteriulraportului(alluid'Alembert).FieEu, o serie eu termeni Pozitivi. i) Daci existil un num5r N gi un numf,r 0 < k < 1, astfel incit pentru orirlen >- N s[ aoemU! 4 ft, atunei seria esteconvergenti' sf, avem . 2) Dac6 existd un numxr N, astfel ea pentru orice n ) N %tt p 1, aunei seria este divergenti.
ufr
( Demonstratie. l) Din linegalitatea!!!! un

uo14 4 kwy uN+24
ft, pentru ,t>
N, deducen
huyqr 4 hnwN
upap 4 hPuy
@
Agad.ar,seda,D#"
are termenii mai mici decit ai seriei geometrice .. * kru* * ..., ("oralia h < 1),
@
hu, + kzuy * ksuN*
care este convergenti. Rezultd atunci ci gi seria Du*

n-N
.rr @
este convergentS'
gi:deci,gi.seria f
wo este convergent['
n:1
SERII ABSOLUT CONVERGENTE
?1e
2) Din inegalitatea T ,n+r, ,- l pentru n )- N deducem0 1un4 deci girul (u,)ne* ,t t"rm"iitor este crescltor gi are limitaig, deci seria este divergenti. Acest criteriu se poate enunla (punctul 2 intr-o formi mai particularb) cu ajutorul limitelor extreme. Corolarul 1) Bach l1T 1 . F i e Z u n o s e r i ee u t e r m e n ip o z i t i v i . ."n !!tJ < 1, atunci seria este eonvergent5. 1, atunei seria este divergent5. Sd a1e-
2) Ilae6 lim |nf%!t; Si notdm A:lim

ft4 @
sup'*+rgi sb presupunem c5.avem k <L.

7[n
gem o vecindtate U :
(a,b) alui A astfel ca b < 1. ln aceasti vecinitate
se afld aproape toli termenii ;irului ' {y"o\ ,deci existi ll astfel incit pen\,", tttt n ) N si avemlLt! < b, Si deci seria este convergentl. un+t gisbpresupunemcd I > l.Alegind veSi notdm u.u^^r": iim inf
tu4e ld6
cinbtatea (1, * -)
un*t;
um
se af15 aproape a7:ulil,deducemcd ln aceastdvecindtate
toli termenii girului [yoo], deci existb.l/ astfel ca pentru n > N sd avem l
\u, 1 ;i deci seria este divergentb.
c o r o l a r u l .\ 2 . F i e Z u n a s e r i e e u t c r n n e n ip o z i t i v i . s S p r e s u p u ' ,,, nem ei Sirul l:llll are limita A. Atunci: '

\ u " J
1) Dacd k < l, seria este convergentd. 2) IlaeH ft > 1, seria este divergenti. In aderrir, in acest caz,lim slJpun+r: lim infu"r': un
fr-@ Ufl fr4@
k.
o O b s e r v a ! i i. 1 Deoarecein acest criteriu s-a folosit conv ergenla seriei geometrice, nu putem aplica acest criteriu pentru a demonstra ci seria geoni.elrici cu ralia r 1I este convergentS. 2o Daci girul {3t'i trage nici o concluzie.
\ u " l
este convergent 9i are limita
h:
1, nu putem
SERII ABSOLUT CONVERCENTE
112
2) Din inegalitateaWr2ln
I pentru n>
01uo4 N deducem
7doa1,
deci girul (u,)n n al termenilor este crescator 9i are limitalg, deci seria este divergentS. Acest criteriu se poate enunla (punctul 2 intt-o forml mai particulari) cu ajutorul limitelor extreme. Corolarul 1) Dach 2) DaeX li* 1 . F i e 2 u n o s e r i ee u t e r r n e n ip o z i t i v i ' r"n y!i] < 1, atunci seria este eonvergentil" 1, atunci seria este divergenth' cd avern h <1. supz"+rgi sd presupunem
ufr
:*irtT;
fr4@
Sd notim rt:7im gem o vecinltate (I :
Sd a1e-
vecindtate (e,b) ahti fr astfel ca b < 1. ln aceast5. , deci existh l/ astfel incit pense af15aproape toli termenii girului [*) \ u n . l ' ttt- n > N sd a.vem"'nt'< D, ti d.eciseria este convetgentb.
114
S[ nottrm actm l: cinStatea (1, * -)

un*t
un
1im inTun+t 9i sl presupunem c6 I > l. Alegind vefr4D 6
aI:uiI, deducemcb tn aceastbvecinltate se afli aploape
toli termenii girului {yoljl, deci existi N astfel ca pentru n > N s[ avem
2 \u" ) 1 gi deci seria este divergentS'
i o z i t i v i . s 6p r e s u p u 2 . F i e L w n a s e r i ee u t e r u r e n p corolarul neun ef, sirul [":"+'] are limita F. Atunei: '

\u"J 1) Daed k < l, seria este eonvergenld. 2) Ilae5 h > l, seria este divergent[. lim inf'"r': ln adevSr,tn acest caz,Tim slJpun+l: un ufr
fr4@ fr1@
k'
in acestcriterius-afolosit convergenla obse rv alii. 1o Deoarece seriei geometrice, nu putem aplica acest criteriu pentru a demonstra ci seria geomelricd cu ralia r < t este convergent5. 2o Dacd girut [3zr'l este convergent 9i are limita
\ u n l
k :
1, nu putem
trage nici o concluzie.
714
SERII DE NUMERE. $IRURI 9I SERII DE FUNCTI1
Eremple. 1) gtim-cb seria armonicb 1 + + + ... + 1 + ... este divergeat[. Avem 2 n ltn*r | -n+ ; si'or f%tri are limita 1' ' xtn n \u" J t I 2) Seria atmonicE sgtetalizat|, * l* ' .'' +;+ " ' e u f , ) I e s t ec o n * 2" z"+ verse:rta. 6uu !2!] : ltn ., !" -.=: @11)" _ Avem unrr I " \", ' ' ',iror {11u1 are rimita l. lnlll \ r, I
Aplicalii. l. Fie seria 1 1 I * 1+ 1 . . .+ = r * . . . rr u+ 3,.+
n! _ ' 1,tr fu*l)l nll \un) Se va ardta cd suma seriei este numtrrul e. 2. Fie seria 1 1 1 1
t t z , *s " + t + ; + . . .+ ; ; + * + . " .
1 / O \ n
t tt/
1 ( 3 " n
dacdn estePar
T lt)
u*'z
este imPar'
Criteriul lui d'Alembert nu se poate aplica, deoarece pentru a par suficlent de rnare ô.^W < I, iar pentru a impar suficient d.e mare ûu @>l.
ufr Se aplicd criteriul rhdicinii. Avem
Avem {llr-_q;pentru
6t-
otice n. Rezultd c6 seria este convergentl.
Criteriul lui Kummer. F i e E r z , o s e r i oc u t e r m e n i p o zitivi : l) Dae[ _existi-91 gil (ao] de numere strict pozitive, un numf,r p >0 . ;i un numir N astfel ineit sd avem anL
unlr
- dn*t)
ppentru lti.'en>/N,
atunei seria este convergnti.
SERIi ABSOLUT CONVERGENTE
I ri)
2) Ilaei existfr un gir (o,) de numere strict pozitive, astfel incif seria E li sd fie divergenti, gi un numdr N astfel inrlit aoJt- - ao+t 4 0,
of, &n*t
pentru oniee n 2 N, atunei seria este divergentfl. vom presupuneN: Ilemonstrafie. Flri a micgora generali+atea, 1) Din inegalitatea e,L
1rn*t
1.
- an*l>- p deducem
1trnat%n1rt
pil7qt 4 &n&, -
adici
put 4 Qut ?Itz -1 aLltr azot,z
pus{&zuz-asuz
?uo{
an-t%n-]--
&n%n,
Notind. cu S, sumele parliale ale seriei 2u,9i adunind inegalit5li1e de mai sus, oblinem pSn-( k * ot) nr - &nl't'n < (p * et) ur Deducem cd girul (S,) este mlrginit, 9i fiind. gi crescltor (deoarece seria este cu termeni pozitivi) este convergent, deci seria este convergenti. 2) Din inegalitl]ile a,9
un 14n*t _.an*t An " ^ o
- dn+r-{ 0, deducem
un+r un 2_ ?n @n*t ,
1,tn*r
Dacd notim o* -
1
an
, seria E u, este divergenti gi avem

un11 _ 14fr tn*t lfr
DupE a1 doilea criteriu a1 comparaliei deducem ci seria gentd.
un este diver-
Din criteriul lui Kummer, deducem

F
fr
Criteriul l u i R a a b e g i I ) . u h a m e . l .F i e 2 w* o setie eu termeni pozitivi. l) Daed existd un numdr k > 1 gi un numir N astfel ineit sI ar,'em n [ "" - ll >- ft pentru oriee n >- N ,
\un*t I
atunei seria este convergenti.
7t6
SERII DE NUMERE.
$IRURI
$I SERII DE FUNCTII
2) Ilacfl existil un numir N astfel ineit n{:z\u*+t
n>-N' l i < I P e n t r uo r i c e I
atunei seria este divergentfl. Ilemonstralie. fvom aplica criteriul lui Kummer pentru 9iru1 (a'), tt.rrdean : n. Avem atunci, Pentru % 7r-N, o,9 - & n r L- n - ! n - - , n "TL unlr &nlt
| : n [-Y"- -r)
\un+,
r.
1) Deoarec " " lr*--,-
,) r- k ) l, punind
P:h-1>0,d-educemcE
anL-&n*r2h'-l:P)0
un*t
gi deci seria este convergentd. n(-a2) Deoarece

adici oo
\ rn+,
lJ < l, deducem "(-lt\un+t I

un
1,lnIr
l) I
1-( 0
ena14
0.
Deoarece seria X 1 este divergenta, rezulti divergent6.
c[ gi seria E uo este
Corolar.Fie2u,oserieeutermenipozitivi.Sipresupunenned sirul ln{ "" - lilt j < n < * o are limita ft. ' Atune i l) dacfl k > | seria este convergenti; 2) tlaefl k < 7 seria este divergent[' nu conlind intr-adevir, luim o rr"Linet"te U : (a,b) a^-l.ttik care sb termenii toli aproape afll p" f qi ur1f"! ca aJTî"'*".ta """in[taie'se girului, deci: 1 ) c l a c lk > l ,' a v e mn ( - ! ! - - 1 ) > a > l ,
\un+t )
\u*+,
2) dac|h<l
a v e m n. - " - t l
I un+r
<a-<t
sint verificate. si deci cond.ifii1ecriteriului lui Raabe-Duhamel
SIRURI DB FUNCTII
7L7
Ezewplu. Fie seria
D
n
n l
d\ctf r)
...(utn-r)
und.e n ) 0. Seria este convetgent6 tlacd a ) 2, qi divergentb d'acb u 1 2' SE aplicdm criteriul lui Raabe-Duhamel vtn _t: Mn*r Atunci [ u . nl---L \un+t ,! c t ( c r1f ) " ' ( e * a ) - . @ ' 1 1 )l a ( a f 1 ) " ' ( n 1 . n - l ) -t:"!,2.-l:"-1,. n+l n+l t).
n \ 1l : ----- (oc n*l' )
Acest gir are limita h : (d - 1). Daca-a > 2, atunci i > l, tleci seria este corvergentd. DacSa<2,atunciA<l,deciseriaestedivergentb.^Pentfu.t:2,obfinemi:l,ticriteriui lui Raabe-Duhamel nu ne dE nici o indicafie. In acest caz setia se scrie u
aclicE
- - F - f
r\
---_
2.3...(n-tl)-Hn!1 1 ,., + - + ". 9i clecieste divergent5.
l 3
$ 3, $ir ur ide funclii

1. Multimeo de convergenld 9 i r d e - f u n c l i ir e q 1 9 * F i e , 4 o m u l t i m e o l l r e c a . v e E i f r , f r',. . : f t , . . . . u n acest 'ir d,e functii astfel: definiie, toate, pte'A. Vom insemni iriescuriat (f n)t<,o+- sau (/o),6rvsau ('f')' Fie a 24.. Valorile funclii1or din girul (/J i" punctul afotmeazd'tn sI,r ile numere: f , , ( n ) ,f r ( a ) , ' ' ' , f n ( a ) , " ' e 4, plte,m,cgSqidera s'irul'de nurnere Agadar, pentrll fiecare punct .ry, ( f ""(x\\^=n.format cu vaioiile- funcliiloi ai"iit"f tf; in punctul x..Un 9ir de giruri de numere (f *(x)),e,'1,e,t, familie.de o cu echivalent deci este it?,';iii'F;i gi anurie'pentru fiecare punct tc a A cite un gir d'e numere' Vom spune ce un punct a A a e.s!e.lln punct d,econaergenldal girului de funclii (i*), dace girnl de numere (f "(o)) este convergent' Mullimea punctelor de convergen!6-a1egirului d.e funclii (/") se nuconaergenlda gfurtlui (f megte rnu'l,yirnea-d,e ").
* Majoritatea rezultatelor d.in acest paragraf r6min aclevdrate pentru funcfii cu valori lntr-un spatiu Banach.
t
I
7TB
SERIi DE NUMERE. $IRURI 5I SERIi DE FUNCTII
Fie B mu1limea de convergenfh.7 girului (/,).. Fentru fiecare punct x e B, si notdm cu f(x) limita girului de numere (f "(*)) ' lnmJ"(x) : f(*). Am stabilit astfel o corespond.enfa x --+ f(x) intre punctele .rcc B gi pe B prin egalitatea definitl numerele reale, adicS o funclie reald" f ' i@) : lrmf ,,(x). Funclia / se numeqte fun9l1( limitd', pe-mullimea B, a girului. de funclii (7"y1VJ"r spune cb 9iiu1 (/") converge pe mullimea B c6tre fu'clial.
2. Convergenlc sirnpld.Convergenlo uniformd Fie (/,) un gir de funclii definite-pe o-mulli^t.4; Vomspune.ca o funclie / d'eiinita pe ,4 este timi.ta simpl,d,(sat punctuali) a girului 1fpf .ll ce pi'rul"(/,) conaeigesimplcr,(sau p,unclual) fe A cdtre/, {?te p""tf ll":,T.: purict x'e.'A, girul de numere (f(*,)) este convergentcdtre numarul /(x)' Cu alte cuvinte: fi xe.A,5i pe A cdtre-f dacd..,'-or.icare-ar simllu conuergent $irut, (f ,) este pintruaricen 2 N (e,r) iitJel'"ittci't (e,xl-, yilg N 0, exist-d.unnumdr oricarle "i sd,auem
lJ"@)-I@)( l e.
Dac[giru1(/,)estesimpluconvergentcdtref,vomscrieastfel:
f --\f. p9A"1at::j'1!11f convergint de #, vomspune ""ii"rm ".i" "i^;i;"iii;i clfie.f' girului a to aiii"ili"'convergenlei iiriiforme \f *)
Dac[ in definitia precedentl numdrul N depinde numai de e' nu 9i
"ti!2?l!,:::::""fr" r\, at Ii x,, trebuie si-figureze dup[ afirmalia despreexistenfanumarulu]' pentru ca N sl nu depindl de r' Agadar: ar e >0' unifor-m.conaergent le A.cdtre I'-4qtd, oricare Jix eA' $irul (f *) este oficateatJi (e) N si u t"i,iittt'ti'nci't,oiicar:earfin> existd.unnuntdr
sa aaetn
lf"(x)-f(*)l{"'
scrie astfel: Dacb girul (/,) este uniform convergent ciltte f' vom I"+I'
SiRURIDE FUNCTII
719
*t"r
procd nu este rn general adevLratl'
con vergent pe ,4 c5tre J atunci Evident, dacb;iru1 (/,) esteuniform oe 7 citre /. Afirmatia reciconvergent simplu (J"1-"i1"'deaseinenei
cum va fi ;i;"i;'i;
citeva exemPie.
ti,f * e.
r) A : ExemPtre. IlPentruz:l [0, 1]; Jn@) : xn'
\ - ) tr t\- " t-lopentruo-<r<1.
A Fig. 163
Avem /4 +
/. tntr-adevbt, girul (/r) se scrie f,(x) : c

Jz\"t -'
l*\
+fr
constant "' deci gituf f'(l)) este l, avem /,(l) : l, fr(\): l, ""fn!)" Pentru r: cdtre f' convergent (/t) girul este : injpu"ctiti-t, | qi are limita Il)'a9"alti) acest caz cotrvergert Dacb 0 -( a ( l, avem fn@)',: atr' ^Se-gtie c6-9irul (o") ,":i".F este convergent cdtre dinumlre (/,(1)) 1l;'irul Lii"it', Agatla., t0, 0:/(a). catre d;;; este iimptu convergent pe [0' 1] chtre J' ce'inse'amoe i(il,-.*.^ "eE"f:f'l uni{orm convergent cd.tre /. lntt-ad.ev6l,, s5 presupunem prin lns6 nu este (/l $irul astfel incit' oricate ttooti existE un numbr N: e:]; absnrclci f-3t.Fie "t;) at li n) ff, pi odcare ar ti x"e 10,11 s6 avem
lf,(n)-r@l<+'
1 Peatru 0\<,'<1, avemf(r):o' d . e c ip e n t r u n } . N
I
:
sau
rezulti |f"(z)|<
'
f r n< - . 2 ln particular, pentru orice r e [0, l] avem 'N < 1 T'
720
SERII DB NUMERE.
$IRURI
SI SERII DE FUNCTII
DacE,(xp) este un gir de numere din_(0, 1) convergent c6tre l, qfuut (4) cbtre 1, deci existd un numbr 0 1 fiho ( I cu inegalitatea 4N <V. 1, astfel "" I a rpN I
este'convetgent
l,ceea ce este in coatradiclie
.dqadar, giiul ffi) nu este uniform corvergent cdtte J. Explicalia geometricE: funcliile ,f - . gi / * e stnt tlefinite de urmdtoarele'"egalitifi : f(*\ ":[ e P e n t r uo ' - < ; < I P e n t r uo - ( / ( I
[1-.pentrrr;:1;
<
l\x) -f e:
+.
It+"Pentrux:1.
Oricit de mare ar fi n, grafic:ul funcfiei 7r' iese din flgia determinatb cle funcfiile f - e 9i J I e.
2) A :
u
znl; Jn@): "^ lO,
n*
, J@) : O.
Lvem fn-i /. Intr-aa*uer,qirl |,l I \ n l "rt" "o,,vergeflt cbtre 0. Pentru e ] 0, existi N(e), astfel lnclt, dac6 n)-N(e), lsianx alnr'cir I ( e. Atunci pentrt n )N(e), 1 -'7'e avem uu num[r
ll"k)
-f(*)l:l
I -0|1:
sinnx n
ar n x e tu'zr:' oricare atunci, pentru z sufi-
" Din cliagtamd se vede c6 lutnd o figie in jurul funcliei J@)=0, cient cle mare,-graficul funcliei fn esle cuprins h aceastb fiqie' 3) A: r)-0, [0, * oo);fn@):ft;;ftl:0. Avemfo+f'
lntr-aclevdr'pentruoricare
I t' \ are limita 0, adicd. qirul (/"(z))]are limita 0' ,tru7 l-I \/ + ntneN
insd $irul (/r) nu converge pe A c6&e uniform J@) =0. I Intr-adevdr, fie e: E' Dacd (/r) ar converge uniform cdtre r l \ : N /, ar existaunnumdrN l,)' astfel lrrclt, PerlLlt n )-N, se
aven lfn@) - f(n\ l< ar ti xe
oa."r. | < l ' : z
Fis. 165
t A, adicl -:x * n
SIRURi DE FUNCTII
72r
r > 0' Dacb lu6lr'r : 3N' atunci
ln particular, afr x 3 N
. 3 I 2 4 3N+N x*N 4)Fie(a2)ungirdenumere.gipentrufiecarezs6consitlerSmfuncliaconstantd'f,I(x):an convefgert, atunci qirul de funcfii ;i}J de numere (ar1 este d,efinitS pe o multturxe l:;;"8 l' (fi) este-uniform convergert Pe
avea,
x -
l < !
o'icure ar li
functia / (,f') Deoarece convefgen'a simp16 a girului de funclii "at'" (f girulyi revine, pentru fiecare- t('e A, ia convergg:l'? -9:,.,oo-"rc "(x)) se numele de girururile d" catre numarul f(x), criteriile "onrr"tge;ta'de'la
9fu1i1.e ins[ ceva mai mult decit convergenla simpl'i: fe1 derepede consau toate punctele x =;,';il,,"gti "1a "6o""tg-ente" vefgente". '-^"V;; da doui criterii de convergenll uniformd' PrimulcriteriuesteasemdnitorcriteriuluiluiCauchydelagirurilede numere. pe'o I ( C a u e h y ) ' F i e ( f " ) u 1 r g i r d e f ; u n c l i id g f i 3 j e Criteriul pe / ' definit[ funcfie o 7 ef,tfe ,4. girul (/J;.r" ;;f"*d'o"n\reriteiit mulEinee O Existil un numilr'N(e), astfel heit' daei qi numai AuoJp#*""-oii* "! fi r 1' si avem ar qi orieare n*iou"'uat fi n, m )'N(e)
runctii de "ntt"u.3'".11'ffi;: tl:)::\::..!'tclia/ inseamnd irli^,ûa eirului ("f"(*)), penttu Ioate
lf"(*)-f*(#)l<".
i|tti c[ InJ"f'--Ti." t>0;'existd S[ presupunem Ilemonstrafie. p>N (e) 9i oricarear fi atunci un numir N6, il;iliil"tt-";i"-" "t"ti x eA si avem
lfolx)-fl*)l<a'
Atunci, dac6.n, m 7- N(e) 9i x e A, avem
-f(x) | + l/(x)-f*(x) l-=t + 2: e' ll,@)-f*(*)l-< l,f,(r)
existi N(e)' astfel Reciproc, sd presupuqe.q c.a pentru orice e > 0 avem z4' si x fi at o?icare i""rt, oii"it" ar fi i, m ) N1"19i
ll"@)-f^(*)l<"
pe A' astfel ca,'fn ''ce ?!:l,t:il: si sl arltdm c[ exist[ o func]ie/definitd d6 A, eirut numere\[J-)) esteun eir tunfiecare U;;,;;;;i;;"iipi"t'" sA-lnoiairifir)' Am construit damental,deci are ii-ita un num6r, F;" ""
46 Analiza matematice, vol l
722
SERII DE NUMERE.
$IRURI
$I SERII DE FUNCTII
deci o funclie x -> f(x) definiti pe A. Din modul in care a fost construiti funcfia f , re.,i'td" cd f, -\ 7. Fie s ) 0 9i N(e), astfel ca pentru n, m, N{e} ) gi r e.4 sI avem
-f*(x)l<". .lf"(x)
SA htdm mo? N("). Deoarece.f, ---+_f,avem fo-.f*,J-f . deoarece,pentru orice x e A avem lf"(x) - f*"(x) j < e daci n )- N(e), reuTltd prin trecerea la limitl -.f*, gi
c[ pentru orice z e, A avem, de asemenea,
lf(x) - f*"(x) | < e.

Cam rno.a fost arbitrar >- N("), deducem c[ oricare ar fr n ) N(") gi oricare ar fi xeAavern
Il'@)- .f*(x)| < '.
adicl f,:7. Dim acum un criteriu asem5.n5.torcu criteriul girurilor de numere.
de convergenli
al
criteriul II. Fie (/,) gi (9,) doufl qiruri de funclii delinirepe L gi / o funcfie definitd pe ,4. DacI avCir lf"(*) -"f(r)l-< gn(x), pentru oriee n eN gi oriee x eA, gi daci g^:>0, a t u n e if ^ 1 l .
lntr-adevir, fie e ) 0. Deoarece g, jt 0, exist[ un numd.rlul(e),astfel incit,oricarearfi n>- N(e) gioricarearfix eA,sE avem go(r) < e. Atunci, cu atit mai mult' avem I f -(x) - f(*) | < ,, oricare ar fi n>- N(") gi oricare ar fi x AA, adicl"f,Jrf.
Obseraafie.Avem f,J- f dacl gi numai dacd.fn - f :t O. Criteriul precedent afirmi c[ daci girul de funcfii /" -/este majorat de un gir de funclii uniform convergent citre 0, atunci f,-f :rO. criteriul rr se aplicl adesea in cantl particular al urmitorurui Corolar. Fie J/,) q" qir de funelii definite pe,4 gi/o funelie defiiniti pe A. Daed,existfl un gir de numere (a") astfel iieit sd dvem lf"(x) - f(*)l< ao, perttru oriee n e N gi oriee x e A ,si dae6. a, + 0, atunei f, !-r f.
:r
$IRURI DE FUNCTII
I Z,)
,p*(x): . !n adevlr, girulde funcfiiconstante cbtre 0.

ln exemplul 2 cle mai sus am avftlfr(z) at li x -.f(z) l-<
anesteuniform convergent
1, oti""r" ar fin eN gi oricare
[0,2a], deci seFooate aplica criteriul de mai sus.
4. Continuitoteo
gi convergenfo
uniformd
Se ridici ln mod nataral intrebarea daci o anumit5 proprietate. pe care o au toate funcliile unui gir (f,), o are gi limita/a acestiri-gir.Teorerira urmitoare arctd"cd prin contergenlauniformd., proprietatea de iontinuitate a funcfiilor {in gir se transmite ji asupra limitei.- vbm presupune"c5 A c R (sau ,4 C ft"). Teoremf,. Fie (l) un gir,uniformeonvergent pemulfimea A CR eitre funclia /. n-?eHtoate funcliilg h sint eontin:ue rritr-un founct a eA, atunei gi funclia limit6 / este continui in punetul a. Ilenonstralie. Fie e)0. Deoarece f*J-rf, incit oricare ar fi x e A sd avem existd.N:N(e),astfel
- f(*)l < IJ*@)

ln particular, lf*(a) - f(o) | . ;.
Deoarece funciia/ este continuS. in punctui a, penttu. numirul e aLes, existd o vecinitate V alui a, astfel incit, oricare ar fi x e V fl ,4, sd.avem
t J * @-) f * ( o ) t < ; .
Atunci,pentruoricer eV n A, avem lf(x) -"f(a) l-< lf(x) -f*(x) | * lf*(x) -f*(a) | * lfx@)-.f(o) l-< s_ , e f , t f , t :
e e
".
Aceasta inseamndc5./ este continui in a, gi teorema este demonstratb,. corolar. Limit-aunui gir uniform eonvergent de funefii eontinue pe z4 este o funefie continud pe A.
gbse-rvafie. 1'Este posibil ca funcliile (/z) si nu fie continue,sauconvergenla sd nu fie uniformb qi totuqi limita f a girului s6 fie iontinub.
724
SERII DE NUMERE.
$IRURI
SI SERII DE FUNCTII
5. Integrobilitoteogi convergentouniformd Teorema urmitoare argtd cE,proprietatea de integrabiiitate se transmite, de asemenea, ?supra limitei uniforme. vom ardta"mai intii ci gi p;prietatea de mirginire se conservl prin convergenla uniformd. Propozilie. Dac[(fl este 'n qir de functii mirqinite ne .4 si unitorm eonvergent edtre o funclie/, atunei gi limita/este mirginitd pe l. Si alegem-e.: l. Deoar.""f, ">/ ^ ^, 1nclt orlcare ar lr x e A sd avem existi un numlr N: N(l), astfel
l f(x) - /r ( r ) l- < 1, decilf( x) l_< l"f"( z) l* r .

Deoarecefunclia jy este mirginitd., existi un numbr M astfel incit oricare ar ti x e ,4 si avem I f*(i) | < M. Rezultl cb. lf(x) | _{ M * 1, oricarear fi x a A, adici / este mirginitb. ' TeoremS. un gir. uniform eonvergent de funelii !rye V)_ este_ integrabile pe un interval Ln, bl, atunci: 1) funelia / este integrabilfl;
b
2) girul integralelor (V"a*)

lJ a r . I b f n .
este eonvergent, gi avem
::I Jt"ox
b f ^ .
)I
dx'
Din criteriul de integrabilitatea lui Lebesgue rezultEc[ fiecare fu.nc_ tie f este m-irginit6",iar mulfimea Ao a prtnctelor sale de discontinuitate este" neglijabill.
Fie acume ) 0. Deoarece i/(e), astfelincit oricarear f "-af,existi fi n b N (e) gi oricarear fi x,d'Lo, &j.sa avem
lf"(x)-f(x\l< "
Rezulti
A u _ a
atflnci c[
b
( t t
I l J * J
@
-fldx<e.
$IRURI DE FUNCTII
725
Din relaliile
b l r
r d* | l Jl ( , _ f ) l _ < l l " f ,- f l d x l \ l , a r \ , / o * ; : I J ) l J
l - a a
a a
. r ^
deducem
b
h
b
l
l l f - d x - \ / d r l < e , pentru n )>-N (e), JI l& )"" 6

b
. .
n1@J
tim \,f" d'x:\f

I
dx.
Deoarece7:7imf Obserualie.
,, egalitatea demonstratl se scrie

o r
li
i ^l\l I
I
n1@
lim l/"d*:
J
o r
to
imf,dx. \ l n-*
Teorema precedenti este numitl adeseateorema de integrare termen cu termen a girurilor d.e funcfii.
I I
I ii I I
gi convergenlouniformd 6. Derivobilitotes a aLtL proprietate care se pilstreazd,_prin convergenla uniformd este aceea de a fi-funcfii derivate (v. teorema 3). f. iie (t) un;ir defuncfiiderivabile pe un interval/. Teorema Daeil: l) girul (/,) este uniform conve-rgent pe 1 citre o lrrnelie /; z) iirut der'ivatelor (/j) este uniform convergent pe I eitre o tunclieg, ' atunei / este dcrivabil[ pe 1 gi .f : g. Ilemonstralie. Fie a.al rn punct oarecare; sdLardtdm ci / este derlvabili in a Si cd'J'@) : g(a). Fie E ! O. Debirece girul (/,i) este uniform convergent, existl un ]- N (e) si avem numlr- N (a) astfel incit dac[ 71,r/1,
l f;t )
Sd alegem din inegalitatea
.f,i"(*)| < :,
oricare ar fi ,t a I .
ce Jk :+ g, reatlrefL, - fk 3 f',"-,s ; no ) N (e). Deoare ci ]'. precedentldeducem lJL,(*) - S@)| < ;, oricarear fi t( e I.
726
SERII DE NUMERE, $IRURI $I SERI1 DE FUNCTiI
o vecinSDeoarece funcfia /," eSte derivabill in a, pentru e ales existi tncit astfel tale U a lti a,
_ lt"2=y rr"tn)\<z
u-a | | i*-o
oricarearfixUn/. Putem scrie, de asemenea, lf,(xl f,(a)-f*@J*@)-l -l6@

| ,-"
- f*(a')) - ffi(q') - f*(ft)) lI
:lfL(c)-f*@l
i;;;.';
punct cllprms dac| n, m 2--N(e), oricare at fi x -f, unde c este un anumit pentru n no $!
dentb,
finite funcliei f *). ii TrJi-ipfi"li 1"or"*a creeierilor " f - f.- "4 7*"- f : din inegalitateapreceCrrm J- J+ 7, avem :f^ lr't' -+ a,
deducem,
|
Vsfa-ly@- -f9=
, - a
n - a
ftA-l<oricarear fi x a L :, 3 '
I
Pentru orice * e U n 1 deducem atunci
*(ry
|
-n"@!=r:"@lla
I
# - a
- s@)l . ; + * * i : ". * tf|"(a\

alai a' astfel lncit Aqadar, pentru orice E ) 0) putem glsi o vecinitate U sd avem - f(a) (\ I. _e@)l lI@) - " 1 . ", pentru orice r e U I r - a Cum a a fost Aceasta inseamnacd f este derivabill ln a 9i ce I'.@L=,g@)' g' f' atfitt"r, d.educerircE / este d'erivabil[ pe 1 9i cb" ',, egarttateaif':g se "fei o b s e r a a l i , i '.D e o a r e c " f : : * f f ,+i s:)* scrie
(Ii^f ,)' ::yf;
teorema pre(derivata limitei este ega16cu_limita d.erivatelor). De aceea a termen'cu termen Siruril'or d'e ced.entl este numitb teorema d,e d,ertttare fu,nclii. 20 convergenla uniforma agirului (/J "" atrageconvergenlauniformd a girului derivatelor.
$IRURI DE FUNCTII
727
" >f' Ln-'adevet
*, I ' I
< r
Exemplu.l:
t0, nl; f n@):*#
' JQ)=0'
Avemfi 1
-) J @ l : ll c o s n x l lf,(* " l*;'

iar girul i;) Funcfiile (/') stnt tlerivabile nj t Ut fi@l: ff,(;) *" -
uniformb' limita 0' Se aplicd criteriul II de convergenfi sir- nx' $irul derivatelor (/'i) nu este :-sinral' A c e s t g i rs e s c r i e ' p e n t r u
pe -I. Pentru ':;avem insi convergent

n:l,2,...,astfei: Ei se vecle cb nu este coflvergent'
Dacl esenllala'Daca' este esenliale. derivatel0reste derivatelor 30 convergenla uniforrnl" a _Firu1ui este citre g' atunc.i uniform' nu dar sirul ieriJat"i"i'11"'i";;;;;;;*pll, ca posibil este J"tii'$ilh, Jau,'dac[ estederivabilS, i,"rini]-"" 7-;t;Ji;"
f ' r o
Exemplu. I : tvem fr3f,
R, fn|)
-- L
atct1 '1'(' i('4 :'0'
$itul
I n I I I arctgnx ll-< n 2' l n , ' : Funcliile /, sint derivabile pe 'I Si Ii'@) T + "ry" (/rfi converge simplu cdtre funcfia l' f i l { l : l 0 d a c br l 0 s@\:\rdaclx:o.
cleoarece
Dacdgirul(/,|)arconvergeuniform,limitasagatficontinud,deoarecegifuncliile y'rl sint continue. Cumfuncliagestecliscontinu5inotigine,rezgltdcSqirul(,f')ooconvefgeuniform cdtre g. 0' dat J' I g' deoarece tr odgine avem Funclia / este tlerivabilE pe 'I 9i avem f'(r) = : f'(0) :0 ei g(0) t.
este importante, 4. Degi convergenta. uniîormi_a sirului derivatelor pentru conchlzia gi necesar6 aceaste condilie este iumai suficient5, dut oo teoleme1.
EremPlw. I
ttln\
/ :
(0, @), f*(x) :
-1 atctg
nx, f(x) = 0. Avem h3f
Avem aPoi cbtre g, avem
tn\"t-
\*n2x2
, e@)=o gifil
g. Degi 9iru1U|") o" converge unifotm
totugi /' : g.
SERiI DE NUMERE. $IRURI $I SERII DE FUNCTII
Dac6intervalul I estemdrginit, concr.ozia teoremeiprecedente rdmine adevdratd ei.dacbdespregrul. f") sl ;ti* intr-un sinsur punct. rn adevdr, dai'" I este'-mb.rgi;it,"e ".t;-;;;;;d;t r;sa;ilp"i")"iii-rtprl"il;;;?;: genla uniformd pe intregul intrval. "
girut,-(,f,) estg eorlvergent intr-un punet xo e I; ,sirul derivatelor (/") esie uniform eonvergeni pe 1 catre o lunefie g, urrroo?) ]) (i) girul (/") esre uniform ronverqent """ o fune!ie /; ^pe-[ eitre (ii) Iimita / esre derivabild pe f" 9i /t : S. :tui (i), deoarecepunctul (ii) rezultd .lui 1. presupunem t > 0. Fie e )0. i un numdr .l/(e) incit pentru lstfel in acelagitimp'verificate urmdtlareie
a*"insfi"oi,3 T."*ftuTie
1 un intervalndrginit gi (f ,) un gir defunagii
l f " ( x o)f * ( x o ) l . ;
9i
IfJ,(x) - fL1xl | .
Atunci
A,
oricarear fi x e I.
lf"(x) - I*@) | -< l,f"(r) -.f*(x) - (f,@o)_ f*(xl) |*

Dacd not6m h : fo f*, .
* I f , @ o )- f * ( x o ) I . pfimul termen din dreapta se scrie h(x) - h(xo). in * gi xo,
Funclia z este derivabilE pe intervalur inchis cu extremitrfile
teor6ma *T_'^t :" l,"il" 1pli:pincit rntre x "ruet"rloiri;i;"';-";;l;ir"ii;*u, gi ro astfel

h(*) - hQco) : (x xo)h'(c),
c cuprins
de unde
pentru orice n, m >- N(") ;i orice x e L TJrmeazl"deci ci
_ f*(xo))| : I x _ xo lf"(x)_ f*(x) _ (f^(xo) I lfl,O _ fL(c11 = a t,Ifl,(c) fi,,(Q | lf (.) oricarear fi x l. Conform criteriului 1 de con_ li uniformi, reiu,rtd. cd girul ffi) converge uniroim pe ,[ cbtre o func;Y!rs"en1e trc J.
$IRURI DE FUNCTII
729
FSri nici o ipotezd,asupra funcliilor care se d.eriveaz6, se poate enunla urmitorul reaftat, relativ numai la d.erivate. Teorema 3. Limitag aunui giruniform convergent (g,) defunelii derivate pe un interval oareeare 1 este o funelie derivatil. S[ presupunemintli cb intervalul / este mlrginit gi fie ro /. Pentru fiecare n, fie fn o primitivi a funcliei gn:
fi' : 9".
Putem alege primitivele fo astfel lncit si avem fn(xo) : 0. Stntem acunr in conditjile-teoremei precedente. Rezulti c5. girul (/") este uniform convergent_pe-1c5tre o funclie clerivabild/gi cd f' : g, de6ig este, de asemenea, o derivatd. Si presupunem acum c[ intervalul 1 este nemlrginit. putem atunci construi un gir crescbtor (,I") de intervale mirginite, a ciror reuniune sb fie ega15cu ,I:
I l c I z c . . .c I * c . . . c r $ & r , : r .
pe 1, este constanti ; dar Fn (*d : F, arice x e fn. sl definim acum funclia F pe intregul interval 1 astfel : daci un punct x din I seafl6lntr-uninterval In,atinciTadmF(x) : Fn(x).Conform este independ.entd.ealegereaparticu)e x. gi derivata sa este g. ln adevir, fie :i F(a) : F,(a). DarF,este derivabili lerivabili in,agi F'(a) : Fi(a) : g(a). i ci F este derivabiii'pe 1 ii' F, : A, deci g esteoderivatS. jleorema precedenti se poate enunla Obseraalie. ;i astfel: Dacd girwl,(9,) tttt wniJorm pe I cdtre o flincyie g ;i d.acd. 9oryu_1rg9.it func{iile g" au prirn'itiue pe I, atunci;i lirnita g are primii;ae }e i.' 7. Aproximareo uniformdo funcliilor continue In teoremele care armeazd.se arati ci funcliile continue pot fi aproximate uniform cu funclii aparlinind unei mullimi mai restrlnse de funclii continue.
730
SERII DE NUMERE
9IRURI $I SERII DE FUNCTII
ftg2ndntim cd o mullime 0. de f este o algebrb dacd suma 9i produsr: gi produsul unei funclii din &. Cr u
rI11 C11 1111 numef este de asemenea un :ior pe R nu conline itoate funcliiie
T e o r e m a I u i w e i e r s t r a s s -s t o n e *" Fie intervalul eompact 1 : L&, bl gi a. o algebri de f*negii continue definite pe-].-n"oa, I) fune{ia identie egali eu 1 pe 1, f(*) = l, aparline lui A; 2) pe*tru orice punete x' 4 *" existil o funelie er, astfel ineit .f .f(x') # f(x"); atunei oriee fune{ie eontinui pe 1 este Iimita uniformi a unui gir de funefii din 4. Nu dim demonstrafia acestei teoreme. O consecin!5 a acestei teoreme este Teorema Iui weierstrass. o r i c e f u n c f i e o n t i n u ip e u r ! interval eompactr:la, Dr este Iimita p. i.-""iJ;i" d, p;Iid;*; ",uii**e lntr-adevir, daci notim cu g egald cu 1-p" _1, f(x) = 1 este un po x' * *" sint douh puncte oarecar6 , I(*') + f(*") ; darf(i) : # esteun poli precedente sint indeplinite, de undêr,
observa{ii. 1o reorema precedentd afom| .doar cb pentru o funclie continud /-pe 1 e*std un ;ir (/,) de pcrinoame'uniform convergent cdtre 7, .i"i ne d6 un procedeu si calculdm aceste polinoarue. "" Matematicianii sowietic s. N. Bernster,, a dat o metodd prin care putem carcula, pentru o funcfie continud;f pe /,-un_ gir (fn) de pofi"ou-.-,*it-ori*"J,,rr*"rg"ot c6tre;f" Aceste polinoame se nulnesc polinoainelc Ilii i"iistein'. 2o Dacd' ne dim un n'md.r a, nu existd numli qn gir de numere (zr) convergent c'tre a.,ln mod anarog, cracd ne dbm o'fun",tfu-""Jti"o,r 'Polinoamele f pir t, no e*isrerunai un gir ffi de polinoame uniform convergent cdtre J. lui Bernstein forrneazd doar uaul dir aeeste giruri.
8. Aproxirnoreo funcfiilorcontinue prin tunctii poligonqle

Fie 'I un interval.-o-fu^ncfie --- pe / definitb r r se numegte funclie liniar6 dacb existb doud numere m qi n, astfel incit .f(to) : *t f n, penttu orice * 1. Observafie. Graficul unei fu:rclii liniare este un segment de dreapti.
* Teorema rd,mine valabili dacd se inlocuiegte intervalul 1 cu un spafiu compact oarecare"
-l
$IRURI DE FUNCTII
?31
I
Oricefuncfielintardf(t):mx*?lareprimitiveieF(z):-rttl2ttInx*C' Dacd,Iestemsrginit,cuextremitilii1a9lb,a<b,amnumitdivizirrneaintervalului f un numlr de punctJ xn, *p .. ', xn aslfel ca a: fra1fir1 .'. < xi< fri+t1 "' 1x*'t< )rn:b'
ziune
ofuncfiecontinudldefinitdpersenume'tefunc|iepoligonald,daciexistEodivi. a lui .[, : b, a : fio I frt 1 ... <-fri < tti+t {.-'.' 1',r* restriclia funcfiei / la fiecare interval patlial lx;' 41t) s6' fie liniari'
astfel lnclt
Fis. 166
Fis. 167
Graficul unei funelii poligonale este o linie poligonalS' primitive. Putem lnsd demonstta direct orice funclie pougoo"ie este continla, deci are acest fapt. Vom demonstta mai intli urmitoarea putln un pqlot t-o q/q Fie fr 9i f, tloui intervale ea-ro-lu ln eomun cel Lemi. atunei Og"e l aro primitive po flecare illn lntorvalole f' 9l f" tooegto-A-eiioiie-n" l:i;|t;. f' lor pe rounlunefl primlttve are * / In adevi.t, fie Fr: Ir+ R o primitivb a lui / pe ft: Fi@):f(x) gi Fr: f, + .R o Primitivd a lui / Pe ft: Pentru x Ig. - F' este constantb' deoarece cele Sb observdm c5, pe interseclia 'I, fl 'Ir' diferenla F, Izl pe 17 n doull funcfii au derivate egale Fi@) : Fi@) : f(x) Penttu z .rr n -rr. Fi@):/(r) Avem atunci Fr(z) Fg(x) : Ft(xo) - Fn(zo) pentru r elr (1 Iz' SE clefinim acum func{ra F pe reuniuneaY'I1U 1, astfel:
\ _ 'E l -\a' )
Pentrut /1
i I
I F,(x\ + Fr(tto) Fr(tto)
dacd. x Ir dacd x EI*
lrr(")
12'
SERII DE NUMERE. $TRURT $I SERII DT FUNCTII
ate aceeagi valoare, prin cele doud definifii, deoarece Fr(x) + Dach" x e/r n 1", finc\ia F este derivabilS pe 1r U Ia 9i * Fr(ro) - Fr(xo) : Fz@) -l FJz) - Fr(x) : Ft@).Funcfia /1 U Ir. Din aceasti lemb rezultd imediat derivata sa pe f, [J -I, este f, d.eci f are.ptimitive]pe utrrEtoarea P r o p o zilie. Orice funelie poligonal5 are primitive.
lntr-adevdr, o funclie poligonald este liniard pe intervalele'-Ir, 1", ...,1r, deci are primitive pe fiecare din-aceste intervale. Cum 1, qi /, au in comun rrn punct, funcfia poligonald pe I, U 12: dar Ir U I2 gi -I, au in comun un punct, deci funclia poligonalh are primitive pe reuniunea Ia U Iz U Is $.a.m.d.. are primitive Teotema urmdtoare arald c6. funcliile mate uniform cu funclii poligonale. continue-pe intervale compacte pot fi aproxi-
Fie t: Teoremd. la,6l un interval compaet. Pentru orice funclie / continuh po 1, existi un gir (p") ile funefii poligonale delinite pe f, uniform convergent edfie f. Deoatece .I este compact gi / este continud pe f, rezultd cd / este uniIlemonstrafie. form continud pe L Fie e-) 0; exist6 cleci un num6r 3(e) ) 0, astfel incit, oricare ar fi punctele r', *" e_l cu lx' !- r" | < 8(e), si avem
lJ@ - f(-1 l<:

Sb alegem o d.iviziune-a a : astfel ca distanfa dintre intervalului ... I f x; I xd*r1
xo 1 tt I doud purcte
... 1 frn: b, sE fie < 8(e), adicd 7.
corsecutive
a1e diviziunii
t*i+r-
z ; l < 8 ( e ) ,p e n t t u f :
0, 1, . ..,n -
S d c o n s i d e r 6 m p u n c t e l e d i n p l a n ( x o ,I @ o ) ) , . . . , ( q f ( x t D , . . . , ( x , , f ( x , ) ) Si sd le unimprin segmerte de dreapt6, in ordinea indicatd de indici. Obfinem o linie poligonal6", care definegte o {uncfie poligonalS 1". Pe fiecare interval lrt x;+rf, aceastd funclie p" este liniar5;
p"@): f(x) +ryUi-J@l ,ii+a - t(i

Pentru z11r-( x \< fri, avettr
@- r;) pentruz;--<x -,{ ni+t.
-f(xi-') ?"(r') : J\xt) *f(x) ,fti fri-t \t ,td-7).
Pentru z : ri, yaloatea p"(z) este*aceeagi, fie ci o calculSm cu ptina formul6. fie cu a doua formulS : !"(x;) : f(x). SE ardtdn ce lp"(x) - f(x) | ( e, oricare ar fi * e L t-xt+y x;1" Fie, lntr-aclevdr, un punct oarecare .# 1. Punctul t apatiine unuiinterval t'i deci I rru. , \ - f (x;) , l ,1 - J r ,x -f(r)l:lJ(r;) +r\*t+7t \x - ni) lp"(*\ l:( xitrri I I
-f@)l*lf@+,) -f@i)ll -<l.f("J
x-x; xil
| fri+t-
l'
$IRURI DE FUNCTII
40e I dd
Dar, deoarecel*i+t-
z;l < S(e)9i lx - z6l < 8(e), avem
-f(r;)|. l. t . lf(r;+,) i ut lf(A I@.i)

cd,ltt -z; finind seama
lP"@) - f(x) | < e' i gi notdm cu y'r funclia Poligonal5 cofespunzetoafe, avem : ! o,i.^'" ^' lPn@\ - f(x)l < fi I e.I qi ded, conform criteriului II tle convergenfd u:riform5, qitd (pr) converge uniform Pe -I c6&e f. Putem da acum o demonstrafie direct6 a faptului cd. functiile continue au Primitive' Dacd, in particulat, fu5rn e: 1
l-< | li+t-
x6l avernl:=-+i -< - t, 9i d""i' I x*t- t;l

-71f+E
r
I \ L ri,l .cJ ;
\
.h'l Êt I I
I
; \|
1l ]\l 1 ;
--___-i
\-l
ri
$--l I
I
I
I I
aiil
En-l
Fig. 168
Corolar.orieeluncliecontinui/peunlnterval.rareprimitivepe/. (p; de fr.ncfii sd presupunem lntii cd intervalul .I este compact. Atunci-existil Îtrf,',11 polisonale,'uoif6rm convergent cEtre / pe intetvalul r' Cum funcliile poligotlale pn au ptimicd gi limita lor uniformS, /, are pdmitiYe-Pe. I' tio.i" p" I, re:zr;dit6' bac6 f nu este compact, existb un gir crescdtor (-Ir) de intervale compacte, a cbror reuuiune este 1: @ Ir c I2c ... c I* c ... . r,ryrtr: rFie zo fr; atuaci ro e lforicare a! fi n. pe fiecare interval coipact- /r, tuncfia / are primitive ; fie F, o- primitivi a l-ui / ne, intervalnl rr. In plus, putem-alege,'primitiveti F astfel ca F*(r,o),:0. Pou6 primitive F, qi F. coincicl pe /o fl f.. Oetiniml,acum funclia F pe interval'1 1, astfel: F(x): FrQr\ dacd'x EIn. Furclia F(z) este perfect definitb pe ,f, este clerivabilbiqi derivata sa'pe f este /, deci / are primitive Pe f.
9. Siruri de funclii egql continue gi egql mdrginite

Fie I o mullime d.e numere+ gi (/r) un gir de funcfii definite pe L a spune c5 (/") "este un 5ir de functii continue pe I lnieamnd a spure ci fiecare funclie dinlgir este continub ln fiecare pwnet fr e 1, adicd
'+1
..{*t
+ A paate fi un spaliu topologic oarecare, pentru funclii J*continae, qi ua spafiu uniform pentru funcldA fn unifotm continue'
l,J+
SERII DE NUMERE. SIRURI $I SERII DE FUNCTII
ff) esteun gir d,e funclii continwepe A, dacd, oricaye ar fi n e N, oyicare ar fi x e A si oricare. ar fi e > 0, eristd un nurndy 8(e, x, n) > 0 astfel, inctt oricaye ar fi x, e A, cu I r' - * l< I (", r,n), sd auem
lf"(*')-f"(*)l<".
_ Dacd func,tiile din git sint uniform continue pe l, atunci 8 nu mai depinde z, deci afirmafia relativd 1a z trebuie sE figureze dup5. afirmalia relativE la 8: cle punctui
(f") este un gir de funclii. uniform continue pe A, clacd, ori,aare ar fi t e N gi oricare or fi e ) 0, existd un numd,r 8(e, n), astfel 6nott oricare ar fi r', fr" e A, cu x, - /, l-< 8(e ,nl I sd. aaem
-f"(r")l<". lf"(*')
Este posibil ca I si nu depindd de n, d.at sd depindb de punctul .+. Vora spune iu acest caz cH. girul (/n) este format din fulctii egal iontinue: $r) este un gi,r ile funclii egal continue pe A, d,acd.,orioare ar fi punctul r g; A gi oricare arJi eT0,existdunnumdy 8(e, z) > 0, astfeltncit oricarearfd x' eA cu l*' - n | < D(E, z) gi oricare ar fi n e N, sd auem
lf"(x) - f*(") | < ".

Daci I nu depincle nici tle z, nici de z, functiile din gir sint pe de o parte uniform continue, pe de altd parte slnt egal continue, sint deci egal ziniform conti.nae: atunci afirmafiile relative la r 9i n trebuie sE figureze dup6 afirmalia relativd la 8: (f"\ este un gir de funclii egal uniforrn continue pe A, dacd,,oriaare ar fi e ) 0, existii un nutndr 8(e) > 0, astJel tncit, oricaye ar fi x', x" gA cu lr'n" l< 8(e) 9i oricare ar fi n e N' sit' aaem rf,(n,) - fo@,,) | < ". . Yo* spune_cd,girul (/r) este format dio fi;:ocfii m,irgini,tepe A dacd fiecare funcfie este m5rginit6 pe l, deci: (fr) este un sir de funclii mdrginite pe A, d.acd., oricaye ar fi n e! N, erist,i un nurndr M(n), astfel tnctl, oricare ar fi x e A, sd auem lf"(r) | < M(n). Dacd. M nu clepinde de 2., adic5 dacd toate funcfiile sint mdrginite d.e acelagi nuudr M, vom sp-une cd funcfiile din qir sin!. egat mdrginite. ln acest caz, afitma\ia relative La n trebuie sI figureze clup6 aiirmalia rc1ativ6 la M : (fn\ este_un gir de funclii egal md,rginite pe A, dacd enistd,un numdv M, astfel tnclt, oriaarc ar fi nlg N si oricare ar fi z e A, sd. auern
lf,(x)l<M.
'
Daad (fn) este Ntn sir de fttnclii *ndrgi,nite gi uni.form conaergent pa o *wtllirne A, atunci (f"\ esteun gir de funclii egal mdrginite. In adevbr, limita / a girului este m6rginitb, cleci existi M ) 0 astfel lncit sd avem Deoarece girul este unifslnr convergent, lrrind e: l, exist6 i"f(z) l-< .44, pentru orice * gl. - ff(l),.astfellacitlpentru -"f(r) l-< 1, oricen)- l/giorice qnnugdrl/ r e A sd avemlfn@l
j.
deci lf"(*) I .-< l-f(z) | + I .-<M + r.
DacE pentru fiecare a 4 .lI alegem un num6r M, astfel ca l"f"(z) l-< M*peatra ottce x e A
gi not6m K :
max (Mr, Mr, . . ., Mu_v ,il4 {
l), atunci
l,f"(z) l-< 1{, pentru oice n N gi orice x e A, deci (/") este un gir cle funcfii egal mdrgiaite.
SERII DE FUNCTII
f
735
,
F-
pe un interaal compact RezuItE de aici cb un gil unifolm conuergentd.efwnolid cont'inwe este egal mdrginit. $a ardtat la capitolul despre ginrri cE din orice gir mdrginit se] poate extrage un subgir convergent (I,ema 1ui Ces}to). Are 1oc o teoremd asemdnbtoare pentrulqirud de funcfii, dac5 lnlocuim proprietatea de mdrgiaire a girurilor de numere cu proprietatea de egal6 m6rginire qi egal6 continuitate a giruritor de furclii 9i convergenfa qirurilor de numere cu co[vergenla uniformb a girurilor de funclii: (Arzela). Fie -I: fa'b) tn interval eompact. Ilin oric-Fir (ln) ile Teoremn ftrncpil ilefinlte pe.I, egal ontfurue9i egal mfrrginite, 5e poate extrago un sub$ir (/a2)pgsgniIorm convergent pe -L Nu ddm demonstratia acestei teoreme'
$ 4. Serii de functii 1. Ccnvergenfo s i m p l dg i u n i f o r m d Fie,4 o mullime oarecare iift,fr, ...,.fo,... un sir defuncliirealedefinite pe 24.. Putem considera seria de funclii
f r * f r + . . ' + , i l +" .
intre ele.prin semnul+. formatEdin termeniigirului de funclii (f"), desp6rlite seria de numere Pentru fiecarepunct a e. A, si consider6m
f , ( o )I f , ( a ) * . . . + f " ( a )t - . .
forriratd cu valorile funcliilor din girul (,L) in punctul a. O serie de funclii este deci echivalentb cu o familie d,eserii de numere, gi anume pentru fiecare punct din A, cite o serie de nulnere. Vom insemna prescurtat o serie de funclii astfel:
@
(,;
lor
f 7, mo f 7n ."o D J"sauD/,. ficute asupra Putem aplica u" ,"""'r, seriiseriilor "trt=1"*ia"r"irru de numere, cit gi consid.erafiile ficute asupra girurilor de funcfii"
S , :,L
S[ considerdm, ca gi pentru seriile de numere, sumele parliale ale seriei de funclii Ll": Sr:' .ft * f, Sa :,/r * f, * f"
.a+;
S*:'ft*Jr*
"' +f"
lJ0
SERII DE NUMERE
SIRURI Si SERII DE FUNCTII
spune ln acest caz, sumele parliale sint funclii definite pe /'Vom girul d.ac[ punct il A, intr-un convergenti e este c[ seria d,efunc]ii [/, sumelor parliale (s,) este un gir de funclii convergent in punctul a. Daci seria | /" este convergent[ in punctul a. e A, vom spune cb a al seriei. este punct de conaergenld' lnseamnd a A,poo"ci aestepunct de convergenl1'aI seriei |/o 5pune c[ girul d.e numere (s"(a)) este convergent. Dar s,(a) sint sumele partiale a1e seriei de numere
f'(a)* f,(a)* ..' + f"(a) * "'

Agadar : Seria d.e fwnclii | gi numai i.ntr-un pwnct a e, A dacd. 7, esteconaergentd. d,acd. seria d,enumere D f (format[ cu valorile in punctul a ale funclii"@) lor /") este conaergentd.. absolut con'ergentl in puncVom spune ci seria de funclii p,f" "ra" este absolut convergent[' seria de numere D f tu|. a e A, dacd. "@) Mullimea N C A format| din toate punctele de convergenla ale:st-"i a seriei defunclii Lf d'econuergenld d.e funclii ,r" numegte mwlt'inoea "' )f D ef inif ie. Fief/" o serie de funclii rlefinitepe A, qi/o func{ie
B Q. A. ..t" simplu (sau punctual) eonvergenti pe B |,f, citre funclia J ilaci girul sumelor parliale (s,) este simplu convergent pe B este eiltre /, adicil dae6, pentru fieeare x Q B, seria de numere f,/'(r) iletinitil pe o submullime Vor spune ci seria eonvergentd' eiltre f (x). este uniform convergentfl pe B cHtre I daeh V"om spune ch'seria f/" girul de funclii (Sn) este unilorm eonvergent pe B eiltre /' B' Funclia / se numegte suma seriei I f * pe m'a'Tlimea Este util sa d5.m gi alt[ form[ echivalentl d.efiniliei de mai sus. pentrw pe B cd'tre f , d'acd, Seria d'efunclii I f ,este sirnptw conuergentd' i'nci't,oricare ar fi nurnd,rN (e,x), astfel, orice x e B, gi orice e > 0, exi.std..un f ( * ) l l e s a w s d ,a a e m n>N(.,*)i lS"(r)
lf,(x)*.f,(x)* ... + f"(x)- f(*) | < "'
SERII DE FUNCTN
4 jjn t d r
Daci N nu depinde de r, ci numai de e, seria este uniform convergenti caz, afffmafia relativl la x trebuie si figureze dupi oe B c[tre f. ln acêst itirmalra reiative la N: Bcd.tref,d'acd,oricarear Seria d.e fwnclii lf ,',esteuniformconuergentd.Pe tnci,t, oricare ar fi n ) N(e) 9i oricare fi a ) 0, existd.*n nu**dl N(e), astfet ar fi x a B, sd' eaern:
l f , ( x ) * f , ( x ) *" ' + f " ( * ) - l @ ) I < " '

sn considerdmfuncfia /" clefiniti pe Erempte, l) pentru fiecare numir inl.;leg n )0, N z S de ccaR prill egalitateafa(t) : 9i sd considerdmseria tle funcfii Lft*.ut1iêa -"y ,,. sE 'ergenfb a acestei serii este toatd dreapta. lntr-adevbr, fie z G R u;1 punct oarecare; considerdm seria de numere . Lf"l*l n-o ttz rz - --+ : -x r " ' r (i -l l1zl *q 2 E z ' ( 1 ; _ - ' *x')" 1 ; 12sz1''"' xz
Aceasta este o serie geometticd cu rafia .s : 0, suma seriei este 0. Daci t I I *n ____: '--_1* *,
r +7\< 0' s:uma seriei este xz n, rr xz
1, tleci este convergenta- Dac*
:l].xz,
Dacl notim-cu / funclia definitd pe R prin egattdlile

llxl: <
Il+r'Peral"ra xl0 Pentru .r : 0, [0 pe fi cEtre funcfia /. Seria

@
simplu convergenti lleclucem cd seria de funclii f ,, ".r" r:0

@
intteg n ) l, s6 consitlerim funcfia fo detinitd' pe R prin @ sinn r pe toatll t" Aceasti serie este absolut convergent[ ,gi seria de funcfii I f*(x) : n F l dreapta. lntt-adev6r, dac| r .R este un punct oarecare, oblinem seria de numefe: -g
l/o i/:o formatb din numere Pozitive. 2) Pentru fiecare numit
este absolut
-convergentd
pe -R, deoatece, pentru fiecare n e R, seria )l fo@) n:o
este
)-t,t*l:
Ycl I
sin z
t,
+ 2, +"'+
sins r
sirlP x
+"'
",
47
l^naliza matematica,
738
. lsinnxl Ave'o l; la s I
SERII DE NUMERE.
$IRURI
SI SERII DE FUNCTII
'ut' cum
-@ r I este convergenti seriaD
(seria armonich
generalizatd
cu
2), deducem din criteriur
compatatiei
cd seria
*f | n=t I n"
| *.t" I
.ooo.rgent5,
adicd seria
.-. sintr e este absolut convergentd. L _, ft-, se va arata cb seriafrr."au 3) Pentru Sd considerbm fiecare nl1, ,r" f* x: u::jform convergentd pe R. pe R prin egalitatea fo(x) : seria de rumere cos,x.
fancfia definitb
' seria \a In. Eenttt 1_,
hn (A lntreg), obtinem
;:^
-r:
cosia f
cos2&rc +
...
+ cosrnzr f'...
Pentru ft par, obfi:rem seria-l f I + ... + I + ... Pmtru h impar, obfinem seria _ I + 1 _ t + ... ln ambele cazuri, seria este divergentd. criteriul Pentru x l hzt' seria este insb absolut rdddcinii al lui Cauchy: convergentd, cum se poate constata apricind
I/ l r"l-: yl."s"/:
* | < r. I cos
Mulfimea de convergenfd a acestei sedi este deci R _ {kn}aez. 4) Pentru fiecare n rv s6 considerdm funcfia pe B prin egaritatea f*(x) : Traefioi{e @ etultl : gi seria de funcfii ace.sti serie nu este absorut convergentd in nici un punct. D,/r. ;, lntr-adevhr, dacd * e /i esf":l"recare, obfinem seria de numere
@
,,J*\*):;+;+
n D
ettt
ezlrt
esrrt
^ +...+:-+...
jr, mari decit termenii corescomparafiei, deducem
euxl
ti cum e',r'r , ,, ^"::;!.

punzbtori
+ , a"r*"*
an,
,""ro,", ..ru ,r",
ai seriei armonice
-{
f f i n
cd gi seria ) ; 61151
, care este divergentS.
Din criteriul
este divergentE.
fi:l
Multimea de convergenld a seriei
/, este viaa,
5) Fie (an) un gir de nualere fiecare z sd consider6m funclia constant6 u, ;;" f"(*) : a, definitd pe o mulfime A. Dac6"seria numericd ar este convergenti, atunci seria I ,..s\ de tunclu este uniform convergenta pe l. Ltfn
SERII DE FUNCTII
ry1ft\, I OV
2. Restulseriei Sd consider5m seriade funclii definitepe o mullime .,{ : o\rfo : . f n + r* J n + , + . . . * . f , + o + . . .
Aceasti serie se nu.megte restul de rang n al seieif;. n""e restul de h:1 rang n esteo serieconvergentipe A, vom nota cu Ro suma sa. R" va fi nurnit'-d.e-asemenea restul de ordinul z at seriei.rit.
fir" "
P r o p o zili
e. o serie de too.tt:b/"
definitepe .4 esteeorver-
fr6nm qsimplu sau uniform)- pe A, dacd qi numai daei restul sdu de orics rang esteeonvergent (simplu sau uniform) pe A. Intr-adevdr,sd notdm cu
S*:.fr+fr+...+f*
sumeleparfiale a1eserieii, Ut "o
oo]f-*" *.fn+r+ . . . I fn+p snrrele parliale ale restului cie ordin n. AvemS*+h:S,*op. Din aceasti cgalitate ded.ucem-cigirul de.funcfii.(S,*p_)r<po. este sinnplu (sauuniform) c6nvergentpe A, dacd';i numai daca ;iiui-ffe'iuncpii (op)r*p<* este simplu (sau uniform) convergent pe ,4. Adici seria f/, este simplu (sau uniform) convergenlS ps /, daci numai daci restui de ordin a este 9i o serie simplu (sau unrrorm) convergenti pe A,---Observ alii. 1.. Din demonstralie rczalt|, ci., dacl un singur , rest este conversent sau uniform) pe A, atunci ierii lplmrtl (simplu sau unifot*') p, e. Rezulti. aiunci i,e ".t" iste "oorr"rgentd. convergent (simplu sau unifornl $e A. "ii""-i".i 2o. Dac5.notdm cu/ suma serieif gi cu R, suma restului de rang n, rezultS atunci cb avem
.f:So+Rn.
740
SERII DE NUMERE.
S]RURI $I SERII DE FUNCTII
Fie I/" o serie tte funelii convergentd pe 24.seria esfesimplu (sauuniforrn)eonvergenl5 pe oi.fteo funclie/, daedgi numai dacd (R,) ^rr resruriioresrerin gir fe 4 i;;;iiirrm;ilii.iu uniroim! con"cirut vergent eitre 0 pe A. lntr-adevir, din egalitatea f :,S, + R,, cleducem f-s*-Rn. Atunci, confortn definifiei, seril este _simplu(sau uniform) convergenti pe z4citre/, d.acE gi numai dacd. girul 1as,y este ,"r'."LJor parfia're (r"9-","tl9im)converg""t p"7 cdtre adicb daci gi numai /, -convergent daci -:ir-plF'. ("/ - s") - (,f(') este simpru (sau unifcrm) cdire 0 p;- t.
Exemplu. Si considerd.m funcliile fn: R+ "R definite astfel:
Pro p azi[ie.
fn@):{Fie z un punct oarecafe
t1"+'}---,
(1 + *r)n din R. Si ttz
qi seriaae tuncliii/,.
ft:r considerdm xz restul .R,al seriei. Seria de numere x2
aq.,,
/_int-i:;
x2
_-;-.
:_-i:-
::"::".",i:,:, ::"".,"J : :," _ o. *, *"", x) l*,t,+ :"r# r,r*:r.":-1":_"i "s.(

(S*) este mai micd decit termenul
lu,+tl:#,
Cr:m
R"(r):S(x)-g"(xj,
lR,(*)1.-<ffi+,: l + ( l + n ) i z + . . . + 7ffi-<
e2
[llp,
-< t
+}
'
t l j are limita zero, girul resturilor- (Rn) este uniform convergent I ,. - | \ t + n J cetre 0 pe R, 9i deci seria este uniform convergentE pe rR, Seria este deasemelea absolut convergentd pe -R, deoarece s-a ardtat c6 seria Deoarece girul
>lfn@)l:-,
este convergentE.
(r{;
SERII DE FUNCTII
741
3. -Crlteriide convergeniduniformd de funclii Aceste criterii se deduc din cele corespunzatoarede la girurile numere' de rornbinate cu cele de 1a seriile E Criteriull(Cauelry).oseriede-funeliiI/,definilcFe^l,este oriee e ] 0, exisf5 unilarm eont.ergenrtp[7-, ObtA ;i nuTai dae5-,.'penti.u I 9i orieare ar fi If(;) )-n fi ar Ei f > un numEr i\'(e), astleiin"lt oricare ,c e A, s[ avem
ti
avem , :::"8 fntr-adev[r, dacl notdm cu (S") sumele par]iale a1e seriei' S'+r-S,:fn+r*f,+z+ "' lfn+?' .-w dacb dac5.gi pe A, 9iru1 convergentl" .de Seria este uniform ."YTqi functii {S-) este urriiorm convergJnt pe Ai dupd criteriullui Cauchy Pq"tT
< + "' * f"+P(x)l lf,*{x) * J,+"(x) "'
dacd' g rt .4,{a;esinumai ;#;' ;:iii""',i ;fi ii3;i;il;;ifo'fr "oo,'"rggn! N("i' fin ir ] ]VitI"JfA-1"'';i1,-o;"it numdr un Dentruorice e D 0, existl
'p >- t gi cricare at fi x e A, avem: < lS"+e@)-S"(*) le'
adici
+ lf,n(x)*J*+r(x )' "

Exemplu' f-rin Fie Dacd fr(x) : *st" cono"rgmt6,
* f " + e @ )< l e'
orr**"
pe I? 9i dacb seria' de Ttnesfe o funcfie constantd defiuitd convergeutb pe f ' uuilcrm este atunci seria de tuncgii f /, zn este convergentd' existh N(e) astfel incit' oricaEe
ar f1 n >
e ) 0 ; deoarece seria )l sd. avem .lV(") # P>-1,
l u n + , 1 - u n + z* Atnnei, oricare ar fi 's E, n)-N(e)
. '. + un+pl<
".
l1 P)- 1, avem + f " + P ( t c )< l e'
ll+t@) * L+z@) + "' deci seria D,fo "st" uniforn convergentd. pe 'R'
Din criteriui 1ui Cauchyvom deducea1tcriteriu foarte util in aplicafii. pe II. Fielffi gi Dq, ttc*d serii de funcfiidefinite Criteriul :4. Daefr avem n eN qi criee x e A l!"{x)14 9*@),pentru-oriee pe A, atunci gi seria f si daci seriaI g, ste uniform eonvergentE .r4. este unilorm-corivergent[ Pe /"
742
SERII DE NUMERE. $IRURI $I SERII DE FUNCTII
Fie e ) 0. Aplicind seriei | 9o criteriul precedent de convergenli uniformi, gisim un numir N(e), astfel incit oricare ar fi n >- N(e) gi p > | gi oricare at fi x i / sb avem ) .. P * + t ( x )* p * + r ( x )+ . . . I q o + o @1 Atunci, pentru n )- N(e), f > | gi x a A avem
*f"+r(*) + ... -ff"+o@)|.=< lf"+t(x) * lf,+r(x)l + .'. lf,+t(x)l ... + l f" +p (x) |4 q,+t@) * e*+r ( x) + ... * q,+ p( x) 1"
gi deci, conform primului criteriu de convergen!5 uniformi, seria D/o este uniform convergentd,pe A. Criteriul II se aplicd adesea in cazal particular a1 urmitorului: Corolar. Fie Df, o. ser& de funelii delinite pe / gif eonvergenti de.numere pozitive. I)aei avem lf"(x)l< A*, pentru oriee n eN gi oriee x eA, atunci seria I fn este uniform eonvergentd, pe A. &*, sefia de funclii constante|g" este aooserie
.^ in ad.evir, punind g,(x): uniform convergentE.
Observalie. Din acest corolar deducem ci este suficient si majo-rbm o serie de funclii printr-o -serie convergenti de numere, pentru a deduce ci seria de funclii este uniform convergentl.
Exemple. l) Fie seria cle funcfii definit5 pe ft prin fn@):# f .fr, ooa. pentru fiecare z N, funcfia /, Si orice z GN avem este
Pentru orice nn lsl:nn tl nz I ; 1 nz
s | este unifotm convergentb pe R. Cum seria de nurnere
este convergentd, declucem cE seria de funcfii
f,fa :
, * ) sb eonsicletbm seria de tunclii D.fz. Aceastd serie este convergent6 pe {1, + oo), deoarece dac6 r ) l, obfinem seria armonicd generalizatfl cu exponentul r > l: 1 1 1 I
2) Pentru fiecare z e ly' sd consiclerd,mfunclia f*
def.ittitd pe R prin trtn
i+2.*r;*"'+fi+".
Pentru r < 1, seria este divergentb. deoarece dac| s)-a, Dacd | < a 1 f o, dui seria este uniform !.-. 1, $ *n" converT: gent6 pe (a, -f a:), este convergentS. atanci n*).-na,
SERII DE FUNCTII
743
4. Continuitqteo, integrobilitoteo ti derivobffirm convergente_ l*. FieDf,, serie de funefii, uniform eonvergent* pe_omul{im*a11cR,,eitre o funelie Dlen t-oate funefiileJ, sint eontinus /. intr-un.punet xoeA.(sau pe rj, a"{unei gi trr.liu-.,i-i / esteeonrinuf, ln *o (respeetivpe ,4). in adevdr. sumele .parfiale gr = f, + . . . f /, sint funclii continue ln zo (respectivpe-24),i;; ;it+ (S,tionverge u'irfr* p" aplici apoi teorem, 4.c6tre /. se i" iii"iii" a"-rdo";rr. "ot"spurzatiailiae Teorema eonvergentfl pe f, FieDf" p sprled_e funclrir unif_ornl un inteât ra. b1 edrre ofiniilie /. Daen toutu'Tir*1il;; sinr integrabile pe la, bl, aiuhef: l) fune,tia / esteintegrabildpe [a, b], 2) seriaintegralelor DIndz
a
Teorema
esteeonvergentl si
b
-
b
f
DJr,ax- lf ax.
q a
in adevir, sugeJeparliale S*.7 funclii integrabile f, t,. 'di?,-i;;r;, ^tfinsint bl,ia,r girul (s,) co-nv6rge unifo'ii.cdtr"/. de intesrare l:-^11' rermen cu termen a giruriloi de funcfii t"rilta / "a ".i"-i";"d;;fr';; bf, girul cI integralelor la, gi {J t" Ur) este convergent
b b
n1a
timIs.d,x:[14*.
J O _l &
Dar
b
lS.du:lf,dx+
1 *
.'.+lf-dx.
a
. l{ poate fi orice spafiu topologic.
744
SFRII DE NUMERE,
SIRUR] $I SERII DE FUNCTII
deci sumele parliale ale seriei D j f" d.r converg cetre dx, adici If
L)f"ax: obseraafie. Deoarece f :if,,

b
@ 7 .
- r
) f dx. precedenti sescrie
"rîr^r"
b
@
*:1
l--\'edr: lD'f'a*'
i J n:l
iar te.oremaprêcedent[se numegte teorema de integrare termen cu termen a seriilor de funcfii.
T e o r e m a 3. Fie Dt Daeil:
o seriedefunefii derivabile peun interval r.
1) seria f[ este uniform eonvergenti pe .I c6tre o fuuefie /, seria derivatebr ^ ?) | fl este unitorm eonvergentil pe .I eitre o fune{ie g, afunei/este derivabilfl pe 1 gi f' : g. Consid.erim sumeleparfialg^ So :,f, + . . . f f, care formeazf" un gir de funclii derivabile pe -I gi-uniform coivergent'c|ke f. Derivatele siI ... pjrfiale sumele + ale seriei derivatelor f'"..sint t ={i converge]uniform Df L, deci girul (5") cdtre g. Din teorema de d.erivare termen cu tefmen a girurilor de funclii deducem ci / este derivabili pe .I gi c6 _ g. f, Obseraalie. Deoarecef :Df" gi g : D,f,, egalitatea/, : gse scrie
T
t.
:f , fi e)' \ H ' " 1 * _ r;,

iar teorema precedenti se numegte teorema de derivare termen cu terrnen a seriilor de funclii. rn cazal intervalelor mdrginite avem teorema urmitoare: Teor ema &. Fie 1un interval mirginit $iD/" derivabile pe ,I. Daef,: o serie de funefii
1) seria f/" este convergentd intr-un punct xo a I, 2) seria derivatelor f/; esteuniform convergentd pe -I eitre o fune,tie g, atunei: (i) seria ff esteunilorm convergentdpe l eltre o funclie/; (ii) funefia / este derivabild Ei f' - g.
SERII DE FUNCTII
745
ln adevbr sumele parfiale]- S.* :;frt . , . * f* formeazd" ttrt gir de funcfiiderivabile, convergfenf,in io,iLr qrtiti a"tirr.t"i;, (i;l :-(i;1..'.^+ii este uniform convergent cdtre g. Se apt"e atunci t"orJ"il corespunz6toare de Ia girurile de funcfii. T e o r e m a 5. Suma unei serii uniform -eanvergcnt. Dg" de funclii deri'ate pe un interval oareeare 1 este o n rrc1ie-A;"i;y"d:"
t
C" 9i in cazul teoremelor preced.ente se aplicb girului sumelor partiale ^ J':8;^f..:j teorema corespunzhtogg de la girurile ae tuncpii. tgo Acest corolar se poate enunla gi astfel: Dacd seriaS^'g* esteuniJorrnconuergenrd fe.I cdtreo Jtmclieg gi dacd pErnTiiaepe I,'ai,twnil. il. i are'primitiii pr" funcloile En &1,, t. 5. Opersiii cu serii de funclii Dacd A, este mullimea de convergenlda seriei acestei Drqi/suma serii, iar.4, estemullimea de convergenli a serieiDs"s, g.o-" .u, atunci; l) Seria swmd. g.) esteconaergentd pe A, O A, 9i are suma /)(f"l t ,
J*e.
2) Seria D este conaergentd. pe A, si are satm.aa{. "f" Aceste afirmalii se demonstreazd,l:u\nd,seriile de nuroere Trf,,(*) qi D, g"(r) ;i folosind proprietilile seriilor d.e numere.
$ 5. Seriide puteri
L Definitiq seriilorde puteri I Numimoserie de puteri, o serie de funcliiit U"rrrritepe R, gpcle fi""?t" funciie' 1,. este_ . _produsul dintr" or, ,ro#El o* gi o funclie putere x", !"({) : &,rfr*,(n a N). Agadar, o serie de puteri are iotma: * a n x " + . . . p e n t r ux e R , unde ao, e!, &2, . . ., *n, . . , sint numere. Numbrul af se numeqte coeficien'1, tul terrnenului de rang n serie de puteri se scrie prescurtat *n*" n:B sau T,anxu, ( e0+atfr*arx,+...
746
SERII D E NUMERE.
SIRURI $i SERII DE FUNCTII
Toate rezultatele privind seriile de funclii sint valabile, evid.ent, 9i pentru seriile de puteri. in primul _rlnd mulpirnea ln studiul seriilor de puteri, ne intereseazS. de convergenld puteri^mu1fimea de seriile Peitru a seriei. de convergenld" nu este t7iaa. n^ conline ce1 pulin punctul 0, deoarece pentru N - 0, seria se scrie
eo*0 +0+." +0+.'.

evident convergentl, suma sa fiind- ao' ---n"irle si este 'r*iide puieri p'entru care mullimea d.e convergen![ se reduce numai la 0.
Exewt'Plu. Fie seria de Puteri 7 t Aceastd serie este convergent6 seria de flumere * 1 22x2 +'.. + 33x3 numai ln punctul + n'x* I ... lie ro I 0' SA arithm ed
Tf'l
+,
0. lntr-aclevbr,
; ... | * x o t 2 " * 8 . +. . . 4 n n x f* nltol > I n t l:l , attrrrci Avem lnnx(l: (lnrol)'. Dacd estedivergentS. lxol > l. 9 i d . e c(i f n x o l ) n
RezultSc6sirultermenilorseriei(nfrxf;)nuesteconvetgentcdtre0,gideciseriaeste clivergentS.
fie toat6 Este posibil cavmullimea de convergen![ a unei serii s[ cireapta R.

ExemPlu. Fie seria de Puteri
t+1,+zt+st+"'+-t+"'
Fie zo R un punct oafecare' xn Sd consiclerim tc? seria de numere x(
1+r!+4+"'*;,*"'
qi sd-i aplicdm criteriul raportului; avem
% n * t_ I * t + t l (nfl)t lrn
l o t . \
n! l*tl
l ro I n*l
Sirol {t'r#tl '
\*"J
are limita fr:0
< 1, deci seria de numere este absolut couvergente.

D e
tu
I
t
cb seria de-puteri este convergenti in orice punct de Cum zo a fost arbitrar ' re:.lriltd' clreaptd, adici rnullimea d.e convergenfd a seriei este toatd dreapta'
I
l
SERII DE P{JTERi
747
2. Razq de convergentd, ... Despre mullimea de convergenfl" a unei serii de puteri ne di informalii teorema urmltoare: -( ft -{ *
serie de puteri D *o*" !. Pentru orie-e

$i astfel lncit:
Tf,TJ1L.l'#u,."Yl1I intervalul inehis l-r, rf.
R, seriaesredivergenti. 3)"*T:1.r.^:,:'11l,=1l.lf"r-ea 0<r <|\> i;'"'i"";;i;
"o 1) seria este absotruteonvergentd pe intervalul desohis(-R, R).
ffir#;;ffil,gentx pe
Numdrul R care indeplinegte condifiile r_si 2 se numegte raza de convergenfl a seriei de pute?i, iar intervalirt nl !i ,o-"gt" interva_ t-nl lul de convergenli aI selriei de puterr. Bemonstratie.,Dacd seriaideputeri este convergenti numai in punctul 0, luind R : 0, t"or"m" este d.emonstrati. Vom presuoune.decicb muilimea de convergen![ conline puncte diferite de 0. Fie a?unci .;;0-;i-loi"t, in car6 seria eJte convergentd, adic5 astfel ca seria de numere i o_*t sd fie convergentb. Termenii acestei serii for.meazE, un rit.gE:t\:or#?!"rrt^"atre 0, deci acest gir este mirginit.
(v
Existd atuncior
",r*{i"tru;ff;;"it
.a avem:
l a ^ x f f1 l M pentrt yt:0, l, 2, ... Fie z un punct oarecareastfel ca lxl < lxol.Avem
: lo-4ll . * laux"! f"l" |:"1"

t^-,-^ -., 1!o.l rorm cnterrului comparaliei,
cu n I i l a r,se ri a g eometr icei M l:l
n--o lrol rezuJtd cE gi ieria
esteconver gentd gi, con-
n:0
Dlo**"1
este absolut conuergentd.
este convergentd, adicd seria
ntn,*, :0
Agadar, dacE xo+0 este un punct d.e convergenfl ar seriei, atunci orice punct * pentru care lxl <l*rl-, este punct de convergenfd,absor,wtd. a
748
SERII DE NUMERE. $TRURI $1 SERII DE FUNCTII
seriei. Rezultb cd -*mulfimea de convergenli conline intreg intervalul (-lxol, lxol). De aici deducemcd daci r, esteun punct de divergenli al seriei, atunci orice punct r pentru care lrl > lxrl este punct de d.ivergenli al seriei" intr-adevd.r, daci. ar exista un punct 26s, Clt lxrl ) r, in care seria este convergentl, atunci, dupE cele demonstrate mai sus, seri-aar fi convergent5. gi in x, (deoarece lxrl < lrol), ceea qe este fals. S[ notim cu L mul]imea de convergenli a seriei d.e puteri. Avem evident 0 e A. I,uim R - sup ,4. Avem R > 0. Si aritbm ci R este raza de convergenli a seriei, dacd R indeplinepte condiliile 19i2" 1) Fie x e (-R, R). A-.-em lrl ( R. Existd deci un punct xo e A cuprinsintre lrl 9i R, lrl ( ro { R. Cum ro este punct de convergenli al seriei,din cele de mai susrezult[ cL seria este absolut convergentl.in x, 2) -Dac5.^4.: *-, inegalitatea lxl > R nu are sens, deci in acest caz cond.ilia 2 din enunlul teoremei este de prisos. presupune-mdeci R a f oo. Fie z un punct astfel ca _ Sb lxl > R. Dacd x ar -fi punct de convergenfb,, at',nci orice purict y, astfel ca R t y ( < l*l: ar fi punct de.convergenfd,deci y G A, d.eciR-n-ar mai fi m"tg"inua superioari a muJ[imii.A^.Am ajunge 1ao contradicfie. Agad.ar,d.aci lr l! R, seria este divergenti in punctul z. Astfel, numdrul R definit mai sus este raza de convergenlE a seriei. Rimine de d.emonstrat ultima parte a teoremei. Fie r un numi.r astfel ca 0 < r { R. Urmeazd cd.r este un punct de convergenli absoluti a seriei, adicb seria de numere pozitive Dln*r" i : D lanlr" esteconvergentirf , avem lxl < r, gi deci lanx"l: la*l lx"l < la*\r". conform criteriului rr de convergenfi uniformi a seriilor de funcfii, rez''ttrtd' ci seria n**" este uniform convergenti pe l-r,r]. cu aceasta D teorem a este complet demonstratl. Obse rvalie. ln cazul cind 0 < R < J-oo, teorema 1ui Abel nu spune cum se comportd.seria de puteri in punctele -R 9i R, extremit6!i1e intervalului de convergenfI. Se poate intimpla ca uriul din aceste pu19te sau ambele s[ fie puncte de divergen][, sau unul din ele sau ambele si fie puncte de convergenti, sau, in sflr$it,'seria s[ fie oscilant5 in aceste puncte. Dacd i'ntr-und' d'in punctele -R sau R seria este absolut conuergentd, atuncd seria este absol,wt conaergentd ;,i tn celdlatt pwnct. Pentru orice x e l-r,
+]
l
deoar ece lxl I xo.
SERII DE PUTERI
749 I a*Rr, seria mod.ule-
lntr-adevdr, pentru ambele serii, I lor este aceeagiDla,lR,
q.*(- R)" gi
deci dacd.una este absolut convergentd, atunci
gi cealaltd este absolut convergentS. Rezultd ci daci in unul din punctele -R sau R seria este d.ivergentl in ce16lalt punct seria nu este absolut convergentd.
Etemple. 1) Seria geometricd l * x * x 2 + . . . * x " 1 . . . este absolut co:rvergentd pentru ,l | 1 l, gi divergentd pentru | fil > l. *ergenld este .R: L Pentru x:1, oblinem seriJde '',i-"r" pb"iii"" aici raza de con_
I + 1 + . . .+ 1 + . . .
cafe este dil-ergentd gi are suma + co. perltfu x : _ l, oblinem seria de numere
I - I + 1 - 1 - F . .+. 1 _ 1 + . . .
care este oscilantS. Agaclat multirriea de convergentd este A: 2) l'ie seria x x z , f r \ * f r (_ l, 1).
i+TtT+.,.+;+...
Si ardtbm cE _R: I. Fie *o > 0; si considerdmseria de numere pozitive ito 1 . xl 2 fi r , . . + * , . .
S6-i apiic5m critedul lui d'Alembert. Avem un*t:frttt ,tn n+l n n
,g:n*r*' r, seria este
rrimita acestui sir este h ro. Dacd. ,o < I, seria este convergenfir; dacd *o) divergent5. Aqadar .l? : = l. Pentrtr x : l, oblb:.em seria
r+1+t*...*1-,2 3
care este divergentd (seria armonicb). pentru * : _ I, obfinem seria
1 - t + t t- ; + ...
cate este convergentd, deoarece se ob,tine din seria armonicb alternatE cu -1.
prin inmulfire
750
SERII DE NUMERE. SIRURI $I SERII DE FUNCTII
Mullimea de convergenld a seriei este deci t-1, 1). ' Sb observbm cE in -l seria este semiconvergentd, iar pe (-1, 1), seria este absolut convergelte, 3) Seria
x a * f r -z 7 t + . - r. . . ' .+ ( r ) ' + T T ; u
are mulfimea de convergenle (-1, fll. (-1, 1) seria este absolut convergenth. 4) Seria
x f r z
ln punctul { l seria este semiconvergentd, iar pe
1+2"+*+...+*+...
u-nde a ) l, este absolut convergentb pe [-1, 1]. lntr-adevdr, f.ie to) 0 un punct oarecare; sd considerdm seria de numere pozitive * L" Sb aplicdm criteriul t , 2 n " 0 -, - " o -r r -, i_ "' "' 2" nd
lui d'Alembert un*t __nt_*l_.""
7tn
$irul ' [14f) are limita h:
@* t)o *g'
l,
la
l;-il
"
l" se-
xo. Dacra *o( 1.
l u r J
Agadar R : Pentru z: 1, obtinem seria 1 1
seria este convergentd, qi dacb zo )
ria este divergentb.
i + 2 " + . . .*+ +..'

care este convergentb (seria armonicb generalizatd.cu a ) 1). Pentru x : 1 l, obfinem seria
(- \" r + r " - 3 " + . ' .+ *i
'
...
l:.i
cate este absolut couvergentb, deoarece seria modulelor este seria armonicd generalizatd de mai sus. Agadat, mtltimea de convergenfd este A: l- 1, + 1] qi anume, toate punctele acestei mulfimi sint puncte de convergenld absolutd.
3. Teoremo lui Couchy-Hodomord

t
Teorema 1ui Abel afirmi doar existenla razei de convergen!5,dar nu di nici o metode de a o calcula. O asemenea metode este dati de teorema urmitoare, a c6rei demonstrafie folosegte criteriul lui Cauchy.
SERii DE PUTERI
75L anfi, o serie
T e o r e m a I u i C a u e h y F i H a d a m a r d. Fie I
de puteri qi R raza de convergenln.Sn notf,m or : lifr i/Wn Atunei

p : I ilaei 0 ( <o-{ *oo gi R: *co daeil co:0.
'
.:.
nuf,nere til:",1""#T'.Ji' :^yr":-:,;:i'l#:i;-",":rif #:ll*:i. cSm criteriul lui Cauchv. Avem

Vr,: illo,ll"ol,
gi deci
Ilem,
lrol. ryV^:ryil@st*'t:o,
Daci <o:0, atunci-1G,ilu,:0<
l f l
l, deci seriaDo,*t esteabsolutcon*-; dacd. or: *@, gi xot=Q, avem
verg_entd oricare ar fi xo, deci R:
*.
ryV^: adicd R : 0 ; d a c 5 0< o < * o o , a t u n c i :d a c i l x o l < 1 olrol < l, ".r"gi deci seria I anxff esteabsolut convergenti.Dac[ irr, = 1, 1oe- oo ponct xrastfelca lxrl > lxrl > 1. Atunciol#ol> l, gideciseria I l**llxol* l ( o este divergenti' Din demonstraliaprimei teoremea lui Abel, re76lt1 c6 seria AgadarR:1. Do,*Teste divergenti. Erempte. r) D r,; avem i/lr-l:r, 2)D
V
f oo;
1, d.eci seriaI
a,ifi,estedivergentipentru orice xo=+e,
u"l . : l. si deci .R: l,

*
,. E
Vnt nn*n; a.vemr/1"" :V | "":
* n,t ) "
vG,t:;ll,o:rim
",
#:0,
ilnl
d e cfit : f o o .
d e c iR : 0 .
ln multe-cazuri, pentru -ca1culu1razei deconvergen![ R se poate folosi propozilia urmEtoare, a cirei demonstralie folosegte criteriul lui d'Alembert.
Pro p ozi$ie. Fie Do**" o serie de puteri. Sf, presupunem ef, tani are limitd sirul (finiti sau infiniti). Atunei '
Ia*+rl
R:
lim
n+a
la"l
lansrrl
752
SERII DE NUMERE. $IRURI S] SER]I DE FUNCTII
SX considerbm serianumericiD ln,ll*'],, . - .Fiu?'70 un punct oarecare. gi sE-i aplicdm criteriul 1ui d'Alembert. Avem
: Ytt!- P,l' ?o un a.fr

Dacd lim
n+a
lenl :0,
lanlrl
atunci I,trt
h4@
un+,
Un
oc, oricare ar fi xo =f A,
punem acum cb l:-1ffi:
deci seria este divergenti pentru orice xo $ 0, gi deci R:0.
Si presu-
t.) 0.Atunci
lim,"+r,
r-d x0'fr
lnol
I
Dacd i*ol ( I atunci +a ^ta,,"il*-!l )1, deci r"ri" vergenl5'a seriei.

Obserualie. I,a criteriul ealculul razei de convergenld lui
I, deci seria este convergent E, jar d"acdlxul > t, "rt" divergentl. Ded.ucem c6 I este raza'de con-
d'Alembert
se foloseqte raportul%, n J. o"' -. -
1o timp ce pertf*
se folosegte raportul
Erernplu.sd considerxm *"riu i "1

_lanl _:---:, i @n+t | @*1)
7t !
'" nl
nj.^*tt
:n*
lanl | gi lim ;f: An+71

n4@ |
* c o , d e c i. R : * c o .
4. Continuitoteo sumei unei serii de puteri Fie f &nxna serie de puteri, A m.olyimeasa de convergenld qi R raza
convergen!3. $ti- c[ 0 e r4, gi c5 (-R, R) cAcl_R, f,1du llecare t(

G A, si notbm S(r):
+RJ. pentru
a o l a r x * a z x r + -. . . * a n x n + . . . Am oblinut astfpl o f-uncfie x -->s(x) definit[ pe A; aceasti funclie este suma seriei de puteri pe mu1limea A. la,x" Vom nota cu S aceasti funcfie.
i -
SERII DE PUTERI
toJ
Obseryalie. T r e b u i er e l i n u t c [ s u m a S a s e r i e id e p u t e r i e s t e o funcfie definiti numai pe mullimea ,4, degi funcliile de puteii d.in care este icrrnat6 seria sint definite pe toatl dreapta. Accentuim acest lucru, deoareces-ar putea ca funclia sumi S s[ se poati exprima prin operalii asupra funcliilor elementare, operalii care au un sens ;i pentru care nu apartin hi A, rn acest caz trebuie s[ facem distinclie intre suma S gi funclia definiti prin aceste operafii.
' E*enzplu. Si consider6m seria d.e puteri l + n + x z l . . . + x n , i . . . Mullimea de convergenfd este I : (-1,_1).Este o serie geometrich cu ratia x. Dach, l*l < t, l)
s-a ardtat c4 suma acestei serii este -:. prin egalitatea S(z) :
I
-.
' - *
Agadar funcfia sumd S este definitd pe (-1,
Putem scrie
7 - s
1txi12+...
*2"*...
p e n t r -ul < x < 7 .
Tctuqi, operafi" ' + l - x pe n - {1i, prin f(4
afe sens pentru orice x l
l. DacE"flotdmcu/funcfia
definitd
: T}-, funcfiile s 9i / stnt diferite, d.eoareceau domenii de defir -* aitie diferite; arume, funclia s este restriclia funcliei /, la intervalul (-1, l). De altfel pentru j*l ) 1, egalitatea I . I nu rnai este adevdratE,
X
I t x * x 2+ . . . * x * - l . . .
drept este divergentd.
deoarece seria din membrul
SumaS a unei serii de putepiDon*" esteo funelie .. Pjopozirie. eontinuil pe intervalul de eonvergenlX.
Fie R raza de,co:rvergen!5 a seriei q-r.4 mullimea d.e convergenli a seriei. Funclia sum6 s a seriei este definita pe' ,4, deci s(r) a"reiens pentru orice .r (-R, R).
cd funclia S este continui . Cg* x , a, fost arbitr:r in (- R, R) , rezuTtd" pe tot intervaiul (-R, R).
{$ Analiza matenaiice, vol. I
SERiI DE NUMERE.
$IRURI
$I SERII DE FUNCTII
Suma S a unui serii de puteri Dun*" este uniform eonCorolar. tinud pe oriee interval eompact eonlinut in intervalul de eonvergenlH. tntr-adevir, daci I : le, b] este un interval compact conlinut in intervalul de convergenfi, funclia S este continuS.pe 1, deci uniform continu6. O b s e r v a !i e . Dac[ seria este convergenti 9i ln punctul -R sau in punctul R, atunci functia S este definitd"gi in -R sau in R. Propozilia de mai sus I1u spune d,ac[ funclia S este in acest caz cor-tinul in -R sau R. Acest lucru va reiegi din teorema urmdtoare: II alui Teorema A b e l . F i e f d . * x * os e r i e d e p u t e r i g i R raza sa de eonvergenf5. Daei seria este eonvergenti in punctul R (sau in punetul -R), atunei suma S a seriei este o funclie eontinuil in punetul R (sau ln punetul -R). Ilemoustralie. Vom demonstra teorema numai pentru cazul cind seria este convergenti in R. Pentru cazul convergenlei ln -R, demonstralia se face la fe1. Presupunem, agadar, ci seria de numere a o { a r R+ a z R z + ... + enR + ... este convergent[. SX arltim in acest caz c6"seria | &nxo este uniform convergentb pe este convergenti, [0, R]. Fie s ] 0; cleoareceseria de numereDn,R exist6 un num[r N(e), astfel, lncit, oricare ar fi n ) N(r) ;i P >- l, si avem * an+rR*, + ... * o**bRnal a ;. la*+rR"+t S[ notdm cu Sn sumele par]iale ale acestei serii. Pentru a simplifica scrisul, - S,, pentrt ! )' 1. Condilia de mai sus se scrie atunci vom nota 6k : Sn+p i"el < il"tttto oice P )- l.
Si remarcim de asemeneac[ avem

an+tRnt7: &*42Rn+2: Sr+z Sr+r: Sr+r (Sr+a S, : S') 6r (Sr*t S,) : 6z6r
',a+
&,,-rtRo*l:
Sr+p-S"+p-r:
( S o + p-
S") -
(S"+p-r -
S,) :
op-
6p-r
SERII DE PUTERI
755 Avem x: Ry
Fie un punct oarecare x a 10, R] ; si not1.my : gi 0-< y{ 1. Atunci, pentru n)2. N(e), avem
d,+Lx**L I &n+rx"*,+ ... I on+l,xn*i:ar+rR'*r!"+7+a'+zRi+zyr+z+... : o L y f t ' r*t ( o , - o r ) y " + ' + . . . * ( o p- 6 p _ L ) y * +:p ... + dn+pR'*f!*+P : 6 1 y n + 7 *o r y " + ' - a r y n * z +... + opy"*0- 6p-tyn)-i-.' 6r!"+r(l - y) + or!"+,(1 - y) + ... + op_ryft+F-r1l-y)+6'pjtn*b :yn+7(l-y)("r*oz! ] i n i n d s e a m a c d0 ( deducem I ar+rf+, * 6r*-+zx*+2 * . . . + e*+px!+i l=.1 i oslz*... + 6?_Lyf-r) t opy"n|. 1,2,...
y " + t < l , a < y " + 0< 1 , g i I o r l < : ;,,i
< ( 1- _ y ) ( l " r l * l o , l y + . . . + I o p _ r l y l -*r ) l " r l ( - y : (' r * y * . . . + y e - , ) + ; -- < : ( 1 - Jy r)1 - ! t - t + - <( ' 1 - ') 2 ' '2: : 2 2 ' l - u
:;(r-yr-\+;-.
t+;:".
conform criteriuiui lui cauchy pentru serii d.e funcfii, deducem ci seria x anxo este uniform converg"nin pe [0, R]. Deoarecd termenii seriei sint funclii coltingg pg [0, Rl, rcnltl. cd gi suma s a seriei este o funclie continu6 pe 10, Rl $ in particular S este continui ln R. Observa!ie. F i e E & * x ' o s e r i ed e p u t e r i , R _ r a z a s a d . e c o n v e r genli gi S - suma sa. Daq6. se gtie_cb seria este convergentl in R, gi . dacd se cunoscvalorile funcliei pe (-R, R), atunci funclia S-fiind continui in R, avem
ltg
t(r) : s(R).
tn acest fel avem posibilitatea s[ gisim suma seriei in punctul R, cunosclnd suma sa ln interiorul intervalului de convergenfi.
Exemblu. Fie seria
x-
z2 - I 2
frs
rn *...+(-l)2+1-+... 3 n
756
SERII DE NUMERE,
$IRURI
SI SERII DE FUNCTII
Avem \lG;:I
armonicb alternatb
Acest qir arelimita 1' deci R:1'

1 1 1 l- - - + 2 - - -3 + . .4.
Pentruz:
l' oblinemseria
cate este co[1'efgel1te. Pentru x -- | oblinem seria
- t - t 1- t -1 7 -1
armonic6 prin inmr'lfirg cu -1' X{ul{imea care este divergeut[, cleoarecese obline. d]n-se13 (-1, ll. Se va areta mai departe cb pe intervalul h""i o"*rt"ir"iil d,e convergenla * "st" x): (l 1n este t J"t"nit t-lr, il suma seriei
s ( x: ) l n ( r t x ): r - f
Cum S este continui ln punctul l'
*t
avem
pentr lu *!< t'
s(i) :
1'5
s(,) :;5
ln (1 i x) :1n2'
este ln 2 :
Aqadar, suma seriei armonice
alternate 1
tnz:7-;+
s- 4+ ".
pe ln 2, lnsurnind' un cld posibilitatea s6 calculEm cu -aprorimafie acest rezultat ne -d" seria armonici alternar alt6rnate' *-."ice il;;;i-;i-""ti"i numbs suficient tle ma.ie mate de termeni" foarte numdr un t9; h;l' trebuie nat[ eonverge ,,foarted;;"; frac{re zecimal1' in "e-rl1tll-a* 1n2 numbtului ai" t"pr"r""t"t"" pentru a obfine clteva;;il;i" "t""lu ," toto""i" alte serii care converg ,,mai repede"' calculul"G;1il;;; pentru ?ractic,
5, Operqlii cu serii de Puteri FieEenxngilbnxnd'ou6_seriideputeri'sumaio r x ( a ^ | b aox" o)x" O""a nr.este razi de convergenle a seriei E este tot o serie d" ;;#." a seriai > bnx"' attnci: d" i"h;;; "ott',r"tgerrta b')f aerificd' inega' a' seriei swrnd'>(a'l l) raza R d'e co"naergenld litatea R 2 inf(Rt, R') i :2' 6'a'*xn'(a10) este t a' seriei q'26t'nxn 2) raza d'e conttergenld' u < Rt dacl 'r0 este un punct oarecare astfel ca I o | lntr-adevlr, convergente' sint Rr, atunci sedil; de numer6 2%*( si}b'xg si lrnl( (an I bo)x" este convergentd' seri;'> h"bi !i
SERII DE PUTERI
tct
Rezultl c5 seria sumd E (an { bn)x" este absolut convergenti, deci 16l,-{ R. C_umxo afost ales arbitrar astfel ca I xo I { ftr qi I ro | ( Rr, f rez't1t6. c6"R)>- inf (Rr, Rr).
Observa!ie. D s t e p o s i b i l c a R > i n f ( R r , f i r ) . D e e x e m p l u ,d a c b / ? , < + c o t i dacL bo - - an pentru fiecate n eN, atunci Rn : R, gi R : f co.
Dacd fr este surna teriei Z a,,xngi S, este suma seriei D box,, gi dac6 r.ot6m cu S suma seriei E (a* | b)x", atunci S(z) : St(r) * Sr(r) pentru orice I xl < R, cum se poate constata imediat, pentru fiecare punct din (-R,
R).
Dacd ,4, este mullimea de convergenlda seriei -O!sery?tie. 2e.*xn, Ar, mt:Jlimea de convergenfd.a seriei Lbnxo, atunci S, eite d.efinitd pj.A, gr_ 52 este definit[ pe Ar. Mullimea ,4 de convergen]b. a seriei 2(o* + b*)x* conline mullimea A, (\ Ar. Suma S a seriei Z(a"I bn)x" este definiti pe ^4, 9i S(r) :St(r) fSr(r).
6. Derivoreoseriilor de puteri Fie (r") un gir d" ro-"r" gi <o: lim sup .rn.
Din definilia punctelor limiti ale unui Sir rcza7ti ci existS.un subgir {*"r)0.* convergent citre <o. Si observim ci daci (_}l,0)0."este un subgir oarecafe conaergent aL girului (x*), limtta sa este mai mici decit ( D :
tim yn^-{ lim frn:
h+a " n
@.
Reamintim cd dac6 lim uo:

fi1@
l,
atunci limarxn:limxn.
fr1@ ft4a
Ile
acum ) ,&rrx" o sefle de puteri:

n:0
-i
aoIarx*arx,*arxt +...
* a n x n+ . . .
considerim seria cu derivatele termenilor acestei serii: arl2arxf3a"x2 +... *naâ'-t +...
Am oblinut tot o serie de puteri, pe care o vom nurni seria derivatelor.
758
SERII DE NUMERE. $iRURl $i SERII DE FUNCTII
Teorema urmdtoare. aratd legdtura dintre mul|imile de convergenfA ale celor doui serii, gi dintre surneie 1or. TeoremS. rlagi ) aoxn esteo serie de puteri gi s suma sa, atuneir 1) Seria -derinatelor ar'6 aceeaqirazi de'eoor.iquoie. . 2) .Funefia s este de-rivabil{ pe intervald ae convJrge'n,ti ;i deriyata S' este egald cu suma seriei derir.at-elor. Demonstra[ie: 1) Fie R raza de convergen]d a seriei Ed.*xn. Averrn 1 R: d a c dc l t - 0 g i R : * m d a c i o t : 0 , u n d e ^ : : y i e sb ca1cul6m raza d.e convergenli a seriei derivatelor f Pentru fiecare x + }fixat; seria numericd Lnnn*o-reste gi numai daci seria numericl f,nn,**"uiJt"oo.,"rgent[, doua se obtine din prima prin ifi:nlul1ire cu numd.rul r. nn**n-r-
convergentb. dac& deoareceseria a
o;it'i". 3:::':: :ilT'.-:ti: ",1ia*i )arece ;iral ({i) arelimita l,rentltb

uperioarb ca ;i 9iru1 (ill*;),
n1@
adicE
Rezultd c5.seria \naox", deci gi seria E na.*x'-L, are aceeagiraz6, de convergenfd. R, ca gi seria 2 a.nx". 0, astfel ca r ( R gi - y < %0.'-r. rtelor este uniform convergentb cdtre
"p:" L"i'."1'3 :1,3'a::i#ii1'; #i; f1"
ln particular, S' este derivabili in xo, Si S,(xo) : o(ro). c'm.ro a f_ost arbitrar ir (- R, R), reatrtj" ci s este deri'abil[ pe - R^ ,R) gicS S':o. Observ.afie. Daci punem S(z) :Za;c* p e n t r u x e ,'de (- R, R)" ûnei . teorema de mai sus spune cd. pentru a'deriva suma puteti" serii putem deriva seria termen cu lermen : S'(r) : 2 (a*x")' :Z na,nfrn-L.
Putem acum pleca de la seria Enanx*-t gi si formdm seria derivatelor termenilor sbi Dn@ 1)a*x"-2. Aceastiseriesenumegteseria deri-
SERII DE PUTERi
759
vatelor de ordinul 2. Ea are tot raza de convergenli R, gi suma sa este derivata o' a sumei seriei X narxn-l. Putem considera seria d.erivatelor d.e orice ordin gi, repetind ralionamentul, deducem armdtoarea: Tc o rem il. Daeh ) a.nx' esteo serie de puteri gi R raza sa de eon'vergenfh, atunci, 1) Seria derivatelor de ordin n, are aeeeagirazd de eonvergen!il R. 2) Suma S a seriei este indefinit derivabilil pe intervalul de corvergen{H, gi ilerivata de ordin ro, S(") este egali cu suma seriei derivatelor de ordin z. Pe baza acestei teoreme, dac[ se cunoagte suma unei serii, se obline prin d.erivare suma seriei derivatelor.
Exernple. 1) Avem:
I
:l l - x Atunci 1 ry:l 0
-l r I
x 2 I n s+ . , . + x n + . . .
pentru lxl <1.
-f 2x -l \xzI
"''lnxo-t
.''
p e n t r ul x l < l '
2 := 2' 1 + 3' 2. n + ... t n(n ; _ --- - - - - - (l *\s 2) Sd-considerHm seria
7)xtt-t 1 ... pentru I zl < I etc.
x+i+;+"'+;+'.'
Aceasti serie este eonvergentb pentru | fi | < l. SE notdm cu .,f suma sa:
*2 frg ui + . . . + - * . . . p e n t r lu xl <r.
N2
xa
*"
f ( x ): x +
Frin clerivare oblinem: f'(r):l
* x ' f x 2+ " '
+ xn+
:'l-pentru
I xl <7; deducem cd f(x):
cum derivata funcliei S@) :

Pentru 2r : 0, a'yem
-ln (t - r) este S'@) :=l-,
t -
C@)+C.
.f(0):0
Agadar avem
qi g(0):0,
deci C:0
i(r): 9 i c l e cf
S@),
e2
4S
un
ln(1-x):-x---
-:...2 3
pentru lrl<1, '
760
SERII DE NUMERE. $IRUR] $I SERII DE FUNCTh
3) Dacd ln exemplul I l * x i :l -
1 schirnbdm xix2-
x ct7 _ x, obtinem + ( - 7 ) n x * a . . . p e r t r ul x l < t .
xs+...
,,1 +-y:-1+2x-3x2 2 tl_r\r:2-3.2. x*...
+"'+(-l1n4'*-t
*"'
pentru lxl<1.
+ ( - 7 ) n n ( n - L ) x r " - z * . . .p e n t r u lzl4
1 etc"
4) Daci, ln exemplul 1 punem zs in loc de .r, obfinem I : r _ xz | + ! 2 + * 4 + . . . * x 2 n* . . . p e n t r uI x l < |
qi pria derivare se obfine suma altor setii convergente pentru lfrl<1. 5) De asemenea, dacb ln exemplul B punem xz in loc de *, obfinem
1
l+rr:l-22i-*4-n6+...+(6) Sd considerdm seria
1 ) n 5 z n *" . . p e n t r u l z l < 1 .
fr2n i + 3 + ; + . . . +; 1 + Sd not6m ca R raza sa de convergenld Prin derivare obtinem seria qi cu / suma sa.
t(
x3
x6
+1
...
l1vzLrx4+...*xlil*... pentru care R : 1 gi care are 1 - x 2 genfd R: 1, ti suma sa / are derivata f,(*) : ;_f ^. l - t z Cum functia {.(z) : t 2 ,o t = , l - x
a r e a c e e a g id e r i v a t S , S ' U t ) : 9i C(0) : 0, deci C :0. 1.
:' l-*z rJrmeazd. cA f(x) : $ nt xE
- , r e z u l t 6 "c E -f - :6 s I | C : g(r), 9i deci x2n+L
r l e r n e n r ? ,, 1t, : 0 =,
avem/(C):d
to
..: + . . . p e n t rl u *l < 1. t _-": T + t + ; + r"+ l*
1+r
7) Exemplul 6 se poate obfine gi ast{el: sb considerbm seria de la exemplul 2 ra(r- t):-*
-;n -'
*e
.--
xf
ul < 7 . + . . . p e u t lr x ,."
Sb schimbdm pe z cu - z. Obfinem
l n ( 1f x ) : x - ,
wz
+;
fia
-...
+ ( - t ; " 1 r L + . . . p e n t r lu *l <1.
ua
SERII DE PUTER]
761
Scdzind prima serie din ultima, obfinem -t -o l * ' : 2 [ z + t * !-ir, - 1 - *-2[' B tr-1- " f , x2n+7 ," + t+ ... 'l pentru l *l <1.
Acea sta egalitate, valabi15 pentru | (r < r: ne permite s5 carculSm rogaritmul oricinri num6r. Fie, rntr-adevdt, y> o irr' nuixr,"of n'mdr,t, astler ca ".r5""*."-s;;dri;T"
y _ r ! i * y . O b f i n e.m :i Avem Itl <l | _ _: o r.
qi deci
rn 1' 9 , y+ +t " 1 , : n l y - : "-(l =

r-x
l ])l . - ".' .-."+ + *rO+rl"*r-r., ..) s(y+1
1 (y-t)z*+r
din parantezd este ,,foarte repede'- convergeati, --- Ie ,-s:ti" a'a rnci! insumrnd un num6r mrc termeni se obfin destule zecimale ixacte ale luilnt. Ace sta este modul in care se calculeazi tablele d.e logaritmi. 8) Str reluim seria de la S:
I
| + rr:
7 -
x2 *
*4 -
n6+
... + (-
llrrzo*
... pentru I xl <1.
Sd considerdm seria
1-r"' seria derivatelor acesteia este seria de mai sus, deci seria aceasta ate raza de coavetgenfi i? : 1. suma sa este derivab'd gi avem f,(x) :'= / pentru | x | < r. Dar funcfia g(z): arctgz are aceea$iderivati, deci /(z),: ur.tg'rf6" p.otro lxl <1. Cum pentru n :0 avem,f(0) : 0 #_larctg 0 : 0, rezultd "C:0 Ci deci arctgx: - -: J ++ -! D 7 * *'n*' ... + , (, -- , r t \' n 2 " + t t .* . . p e h nctnr + u?l x l < t .
n ' o **' - ( * + - ! + . . .+ I ( \ - 't' ) n iJ 5 7 2n+
Sd observ6m cE pentru z:
'-**+-+.
ugor folosind criteriul lui I.eibniz.
1, obfinem seria
{are este convergentd,
cum se verificd a,
Deoarece arctg I :
dio teorema 2 a lui Abel obfinem
t:r_1*1_
4 gentd", 3 5 Aceast' serie Doate servi ^penfuu calculul a9a incit in frracticd f6f*""" .lt. "" ";;
1_
7 ' " ' num'rului n, dar seria este ,,incet ,,mai repede,, convetgente. coflver_
762
9) Sd considerdm
SERII DE NUMERE. $IRURI $I SERII DE FUNCTII
seria tll l+rr+u+3t+...+ -t+... * *2 xa
Am v6'zttl cd pentru vare oblinem
aceastd seria avem n :
+ co. Sd insemndn
cv f(x)
sufl1a sa. prin
deri-
r'@) ' : 1+ :,+ !, * !,+ ... + t. * . . :r(x\. 1 l 2 l ' 3 ! m l

proprietatea -F'tncfi.a f(fl are proprietate sint funcliile cd prin derivare se reproduce. Singureie funcfii : Ce" ll*f :aLrluC, :Cerde urrd.ef e,,gi deci cu aceast&
f(x) d e o a r e c e ,d a c 6 , f ' : f , a h r r r c i L : 1 , s a u Dar pentru *:1, oblilaem .f(1) :
(lnf),:I,deunde 7, qi Cer:0, u u z
gi deci C: x n
l. Agadar J@) :
en:1l
Pentnt x:1, oblinem
+2r+...+-t+..'
e:Il'+2!+r,
Aceastb serie servegte pentru calculul
+ . . .+ ; : +
e.
..
numbrului
Aici avem al treilea mod de a defini numdrul doud moduri 0 are derivata fiind: 1. ca limit5. a girului * {l \ 1l' n !
e, ca sumd. a seriei de mai sus, celelalte exponenfiale care iIa
si ca bazE. a funcfiei
10) Sd corsiderSnr serie
| ! ht+ ;
h(h- r)
1.2
n z+ . . . + -
h ( h-
1)... (h-ni_1\
,l-
r n+ . . . ,
criteriu&
unde ft este un nuleb.t real oarecare. Aceast6, serie se numeEte seria binomiafui. Aplicincl lui d'Alembert se deduce cE seria are taza de convergenld R : I. Fie./ suma acestei serii pe intervalul (1, 1). Agadar
f ( x J: 1 + h x +
pertruI xl<1.
o((h! h
1 . 2
^')'p + ... *
1)
h ( h- 1 ) " ' ( h - n * r )
n !
rylt
-L
Prin derivare obfinem
f'(*):h.:-'::- .'-:.,+."
1 l p e n t f ul z t l < 1 .
btb _
1\
h(k-l)...(h-nal\ (n-1)l
xn-r -l ...
SERII DE PUTERI
763
"lF
lnmullincl seria aceasta cu .r, suma ei este z/'(r). Atunci
:ft + i lw=l-:s=l + xf,(') f,(x) n !

' ./_J
n:tL
h(h-t)...(h-ntr) (n-r)l | nl<r' Pentru
1-,_ l"-
: p { r + > k ( k - t ) . . . ( h - n | - r ) ."):n1g n ! \
De-alci deducem
f1L:;Lpentru
f(x) 7*x'
lxl<1.
funcfia clin membrul
Furciia din tnembrul stiug este derivata fu:rcfiei g(x):lnf(x); drept este derivata funcliei h(x) : p ln (1 { z). Agadar, g'(x) : h'(x) Penku' I xl < 1' deci cele cloui funcfii difer6 printr-o funcfie constant6 Jl4
sutl:h(r)+M.
I)acE punem C : eM alrrrnct M: ln C, deci
lnf(x): sau
frln (1 f
tt) lln.C
In f(r) : rn C (1 { t)n, de uncle
f(x) : c(r )- x)n.

Dat pentr'.r z : 0 seria binomiald are suma
.f(0) : 1
gi deci l:C. Agadar
f(x):Iax)n
qi cleci,pentru I rl <1,
g t \ n : r + h x * r y * 2 + . . . +h ( h - r ) . . . ( h - n - 1 1 ) N n *
nl
11) Dind lui A diferite valori, in seria binomiald, obfinem:
I pentru&:-:
I t * n : r + 'a 2
1 1 ' 3 - El .' u3 ' 51 4 +" ' + r*r,*'-1ll.s!*"
pentrulrl<1;
t lt4]
SERII DE NUMERE.
$IRURI
9I SERII DE FUNCTII
1 PentruA:--i
-]-:r
nt+--
- + + **,22'21 2
tj'j,u xE * . . .+ ( - , " L #
2s'31
t F* " -
p e n t r u| * l < l Dealtfel,seriaaclouaseobli:redinprilraptinderivate. serie' obfinem Schimbincl tt clt - z' ln ultima 1 ' '. 3 -r, | - r -x -,+ - x --r 1 ' 3 " ' ( 2 n - l ) --i:: "' 1t ? .n n'.n 2 nt t ' 22'21" 2 Yl-tt p e n t r uI n l < 1 . lnlocuincl asata-fr cu z2' obJinem -]-!l-x' pertruI Hl<1. 12) S[ conslderbm seria , * l,B *s + "' z. g+ o . rrsx" L.3...(2n-l) ,:,,ztt xzn*7*... + . nl l2nt t) : t + ++ 2xn* * 22'21" . . . *' t' 3 tt' (2n.- r) x 2 f! z*'ttl "'
xn,...
R:1,
1 9i care aretaz^deconvergenfE are suma Prin derivare, oblinem seria care #' avert 1l baca not6m cu /(r;) suma seriei' deci gi seria dat6 are xaza de convetgenfa i'(z) :lPentruI rl < | deducem P e n t t u| * I < 7 ' deci f,:0' 9i deci/('r):aresitrtr"
qi crrm L,-esLe
v L - -
detivata ftncliei x->arcsinz' J@):atcsinx lC
Pentrtx:0, Agatlar,
avem/(0):0'
qi arcsinO:0' r
,(z arcsin*-l+t+
1,3 x5, Zr.U;*"'-
1.3'..(2n-l) Zn.nl
"**t *".. 2n*l
P e n t t ul ' l < l '

l
I.entrt tt: f ft
avem arc sin I 1'3 1
: ,
, li deci rl'3"'(zn-l) 2 n ' n ! )-*..z n + L
.i+
; : t + t + 2 - z t . T - " ' -
aproximalie numbrul z' Aceasth serie permite sd calcuiim cu
SERII DE PUTERI
765
7. Serii Toylor
^.,^ ,__1t,1FR ale tuncliei (x -
un punct oarecare. Vom numi serieTaylor o serie de puteri

a), de forma
- e ) *: a oI a l x - a ) | a r ( r- e ) ,+ . . . + a , ( x- a ) "+ . . . F_6o"(*
Punind ! : x - a, oblinem seria de puteri Do,y" : & o* e J * e r ! , * . . . + a,!o* .. .
Fie R ,^tuuJlo,on'rergenli a acesteiserii de.puteri. pentru- R< y <R, seria este convergentS,;i-pentru lyl> R seria'este aiv"igenta. r""girit"tu; - R < y < Rse scne
I t
_R<x_a<R sau a - R < x < a + R , deci seria inigiaid este convergentb in intervald (a - R, a * R) cu centrol in a. Toate propriet[li1e seriilor de puteri se menlin pentru seriile Taylor: 1) Fentru orice serie Taylor t o,(* - a)o, existb un numd.r R. (0-< R< + numit raza de astfel lnclt: "") "ortli!"r1d, -Qeriaeste absolut convergenti pe intervald (a _ R, & + R). Seria este divergenti pentru lx - al > R. orice_0 <r < R,seria este uniform conr.ergenti pe intervalul o_^.r?),fentru lnc.rrs L&- r, a. + rl. 3) Suma seriei este o funclie continui pe (a _ R,a I 4) DacI punem . : liil i/ln,l, atunci R:1daci oa.: ** ,i R: R).
co:0. *oo, dac5
.5) Suma a doud serii Taylor E ao(x - a)" ;i ).bn@ 'i'o - e), este tot o serie Taylor, ctt r.aza de co_nvergenfi'egald d"t p"1L mai micd raz\. de convergenl5 a celor doui"serii. """ 6) O. serie Taylor se poate d.eriva termen cu termen. Seria derivatelor are aceeagirazE de convergenfd.gi suma sa este d.erivata su-"itryt"ii"i1i"1* 7) suma unei serii raylor este indefinit derivabill"in (a - R, & + R).
766
SFRII DE NUMERE.
$IRURI
$I SERII DE FUNCTII
Enemple, 1) Sb consitlerim seria Taylor | + @ - a ) + ( , t - a ) z+ ' . . + (n - a)"+ "'
Este seria geornetrici cu ralia r - a, d.eciseria este convergentd clacb lr - a!l.itazadeconvergenlaesteR:l,iatiutervaluldeconvetgmta e s t e( a - 1 , a l l ) . Suma seriei pe acest interval .tt" I 1 - x t a 1 1_ 1" ]J : l | _ , +
"'
t
I
| * (x - e) + ... + (x - e)" +..'
p e n t r ua - 1 < r < a - l l "
Prin derivate se obfine 1 (L-xta)2 Dentrua-l<n<a+1. :112(x - a)+3(:v- a)2 + . . ' + n ( x - a y - t ' t ," '
pentru ! x -
al(
I adici a :
| 1 x <a
I' + (1)"(x &)r" +
I __-_-_ 3 ') l _ l ( x - a ) z pentruln-ol<letc.
| _ (x _ a)z + (x _ a)n + ...
B. Dezvoltdriin serie Fie .I un interval gi a.el Fie/: I - R o funclie indefinit derivabila in punctul a. S[ considerlm seria Taylor urmetoare:
+ . '. +... +'- ;i'"f*'(*) +ff1'to) 1@--t7"@) f(a)

Aceast[ sefie se numette serid.Ta.ylor a funcliei f 6n punctul a. Ea arc o raz6.de convergenla 0( R< + oo, o mullime de convelgente / :"1:91- R, & + l{)Lzr' tine cel putin punctul a, 9i un interval de convergenl4'(a ' Su^mi T-a acestei serii este o funclie d'efinit[ pe A' Dac[ not6m c17Tn sumele par]iale a1e acestei serii .}
T,(x): f(a) +\;t't.l
@ f*'(o), +@ ;i4'f"(o) *.. ' + =n'o)"
:r f
-'*$ir-JTstnt polinoame definite pe toatd dreapta' pe A c1f.re T. acestor iolinoame esfe GjA "otr.vergent
I (:
r
SERII DE PUTER]
767
si observdm de asemenea-c.b" T, sint polinoamele lui raylor din formulele lui Taylor atagate funcliei / ln punctuf a : f(x): f ( a \ *' ' I
o.f,(o) J \ ' * @ : . a ) 2r7 , @ \--) / *...

2l
+ t
(x- a)"ypt1a) * R.(x), J nl
x ef , un^deR.o e1te,r.estul, al funcliei/in forn'rwl'ei.l,wi.Taylor o funclie definit[ pe .I, ca gi /. Aveh decr f(x) : de unde f(x) T"(x): R*(x) Penttt x QIRo nu trebu'ieconfwndatcu restul,ser,iei rayr,or. pentru a le deosebi, vom nota cu p,,_restulde rang z al seriei.Taylof; pn este o fwnclie d.efiniti pe mu|,limea A de conaergenld. a acesteiseri'i. Avem T(x) : T*(x) f p*(x) pentru orice r,4. Se pune intrebarea dacl avem punctul a; Ro este
T"(x) * R^(x) pentru orice n er,
f(x) : T(x)
pentru tceAnI ,
adicd daci suma seriei raylor a funcfiei / pe mullimea Afl.I, este chiar func$ia /. Acest lucru nu se intimpld. totde-auna, cum reiesl'ai" urmdtor: """*pt"t
Exempl,u. Fie /: rR + -R functia definit5
I
prin
egalitilile
e Tpentru x V0 0 pentru .r : 0.
Aceast6 funclie
este continud
in 0, deoarece
t
I ()
F-
l\o'
'":0 :/(0).
Aceastd funclie Seria Taylor
are derivate de orice ordi. a acestei funcfii in 0 este
in 0 qi /(2)(0) : 0.
0{0xl0x2*...
768
SERII DE NUMERE, $IRURI $I SERII DE FUNCTII
Raza sa de convergenfd .R : a oo gi suma sa este T(x) = O. Totugi, pentru r I 0, avem f(x) * 0,9i deci avem /(0) : "(0), d,ar f(x) f r@) pentru orice z 7* 0.
Rispunsul intrebErii de mai sus este dat de teorema urmetoare: Teoremi..sqie {aylor a funcliei/in punctul a este convergenti l3tr;un pungt ! e A_fl 1 cltr_e valoarea/(ri a fuirc{iei in x, aace gi f daef, valorile in x ale resturilor Rn ale iirrhutetor'lui"Ta;'lor fordeazd """**i un gir (R"(r)), eonvergent eitre 0. lntr-adevir, din egalitatea
f(*)-7"(x):R,1y1
deducem c\f(1) este limita girului. r{*),.dac6 9i numai dacl girul (R,(x)) are limita 0. cum in acest caz girul (7"(x)) are ca limiti.u-r r1*; ; ft6i Taylor, gi cum limita unui gir este rinicb," d.educemcL J{x) : fixj. Prin urmare, daci lim R,(x) :0, putem scrie
:no)' f(*): !(o)+'* ir"f'(o)+ o ;!t"@) +... + @ + ... l$)ta)

C o ro I ar. Fie B o submullimea mullimii A n L Avem
: J@) *ff1{n) + .. . *(* :*:)ifrq(o) .f(*) + ...

pentru_oric,exe B, daeil gi numai daei girul de funefii (R,) format cu resturile formulelor lui Taylor este eonvergent pe B edtrri 0. a fwncliei.f an . Egalitatea de mai sus se numegte formwla d,ed,ezaortare serie Taylor tn jwru,l punctulwi a. S. Pq"q -T(x), : T(r) - r"1x7 po(x) 9i n1i1':11x1-:'i*(*). O b s e r v ati l@) : atunci -- '-u\.'/ po(x): R,(x), d.eoarece
..Q"t* 0e1 gi/ este indefinit derivabili ln 0, atunci seria Taylor a " functiei / in punctul 0 are forma
+ if,{ol+!,f,'{o) +... +{ilfp,(o) /(0) +...

Aceastl serie se mai numegte seria MacLawrin a funcfieil.
. ^!"remple de dezuoltd.ri6n serielMryT,aurin. l) SE consider5m funcfia f : R+ prln f(n): at. Aceastd funcfie estt indefinit derivabild ln orice punct, Avem fP)(t) : en, gi f(n)(O): 1, oricare at li n e N. R ilefinit6
SERII DE PLTTERI
769
Formula
lui Maclaurin
cu restul sub forma
lui I.ag?af,ge este
"r
:r * * +t
21
+t
3l
+... +{ +
*ntt "",
sau 0 < cl < x, gi crdepiade, ia
nl'(ntr)l
uncie cr este un nurndr cuprins lntre 0 gi z, r < c, <0 general, gi de z. Avem R"(x) : " -ec, , -1 (n_t 1) |
ryfr*l
r||*' I x(rt I R , ( x ) l - - , " t " : - : . e c *- q elc,l ..1 -< ,t*t (n-Ft)l (zft)!-(nlr)t Oricare ar li x -R, avem lim
n1@
#:*
:0,
rJ I
deci li1i-Rn@):g,
n1b
deci suma seriei Macllaurin,
\7r 1-
pentru
orice
R,
este er,
,z:l1-_+::+...+:+...
7 1 2 t n l ' " Deoarece .s este arbitrar, prin aceasta aia gi demonstrat ci multimea -'I de convergenl6 a seriei este toat6 dreapta, qi suma ei este e? pe toatl ar""pt* 2i Fle functia f : R-> t- 1, 1l clefinitE prin sin.r. Func,tia este indefinit deri_ f(x): vabilt! pe R, gi averr -f(r) :sinz /(0) :0
..
,t
u2
zfr
f'(*) :cosr f"(x): f"'(xl: -sinz - cosr
f,(0):t f,,(O):O f,',(O): _l frv(O):O
flv(*):sin*
Seria
}facfiaurin
este
'-sttsr-zr+"'
se calculeazd cd. raza d.e convergenfE din cele ce urmeazd.. SE considerdm . sLIrit: x I
lt
xB
a7
este -R :
+ co. Aceasta va rezurta lui l,agrange t^
de artfel 9i
formula
lui Macl,aurin
cu restul in forma
a!
x8 s - + x - +... '
d!
,zn_r fi\n+t in - )/ n - r . . _ " - . . . + ( _ l-) 'f S s +' ( \_ 7
,2nlt
(zn_t)t',
(zr+1)t""t(.'* z
"J,
49
-\naliza malenrticd, vol. I
774
SERII DE NUMERE.
$IRURI
SI SERII DE FUNCTII
u:lde C* este cuprills tntre 0 qi z. Restul -R, este
- (- \":+*i' Rn@\ (22+rjr

. l. t^ .L n* -_;-:r Ei cum l sin lCr * z | \ r \ l I, I l-< / l deducem
+ [c, \
'zr+"J
z t
I z fnar I R"(r) | __< -1_ 12rr 11t. $irul (-R"(z)) are limita 0, gi deci sin r este suma sedei Macl,aurin in punctul r. Dar z a fost arbitrar, 9i deci pentru oice * -R avem
sinz:x--+---+...
3 ! 5 ! 7 t $i ln acest caz setia 3) Funcfia J: Maclaurin R-> tconverge pe toatd pnn dreapta f@) : cbtte func{ia sin -r. derivabilS.
fix
y5
N7
1, + 1l defiuit5
c.os t(, este indefinit
f(x)
cos r
.r(0) : 1 f'(0) :0 f"(0) : - 1 J " ' ( 0 ): 0 frv(o) : 1
f'(x) :-sin'Y f" (x) : J"'(x) : flv(x) : - cos .t stl s cos x
Formula cos.#: I - -
lui Maclaurin
fi2
cu restul lui I{aglange + (2t7ff
se scrie
frzfl+z
2t
+' -
*f,
41
+...
l\n-:-.
(zn\t
(-
t)n+t -
( 2 n1 2 \ l
-:-:cos(C, 1(ll
l)n)
I I
gi cum I cos 0 | -< 1, pentru restul acestei formule avem I x fn -a, IR"(x)|-<; ,-n!2)l gi deci lim Rr(*) : 0; rez.nlt'. c6 suma seriei Macl,aurin este cos z. cum * a lost arbltrar,
n4@
I f I
I
pentru
orlce .r e R avem
c o s t :t Prin aceasta s-a gi demonstrat 4) Fie /: (i, + co) +
fr2
*1
xa
U+41- 6!
+r, +'..
peatru (1 { z)' orice x E R'
xa
cE seria este convergentd R, defiritd pnn f@):ln
SER]I DE PUTERI
t7.7 'l
Funclia
este indefinit
d.erivabild pe (-
l, f
co).
.f(0) : 0 f'(0) - I
f"(0) : -r J " ' , ( 0:)2 1
- (- r;o-, 9:+ f(n)(x) (l

* Seria Maclaurin este
t)"
: (- lya-r@ - t)! f@)(0)
"
rg - ;fit + T - xa + . . .+ ( - t 1 " frb -'+ ... T
s-a ardtat cd mulfimea- de convergenld a acestei serii este A : (_1, ll. cd, pe A, suma seriei este ln (l * -t). Pertru aceasta considerdm formula rui Macr,aurin, cu restul rui lagrange
sd ardtdm
ln(r{ ,): x-i *T * ...+ (_1)"-,: + (_r)* ffLr,fit,r,

unde0 < C* ( n,iar C"depiude qi de z. Dac6x e (_1, + 1l avemI z I t-< l, deci Crl < l. I Dar : (- t)n Jln+a)(x) T#rgi deci pentru restul -R, avem
n! t * : lRn@)1:.lxl?+' | l"n'. (n*r) ! (l +C")'+r n+rlt+C"l

Dacd 0 ( SI deci ;-:--._< t
t Lt
/._(
l, atuaci avem O lCr
< r, deci | + Cr>
z. Atunci
I R"(x) l:< -l I x (rr._( ---n + r n + l Lim.*R"(x): 0. Lrrmeazd ed pentru x e lO, ll, avem
gi deci
i n ( r f5 ) : * - i * # -
.+(- t1*-t{*...
772
SERII DE NUMERE. $IRURI $i SERII DE FUNCTII
Egalitatea aceasta este adev5rate pentru ":.r:. rul teoremei de derivare termen cu termen a seriilor Acesia este un exemplu rn murfimea de .care gi mul{imea c}e_converger.f6 a setiei este .4 : (- r, multimeaAnl:(-1, 11. 5) Si considerin acum fulclia f: R+
*-C(_ l, i.1, cum s_a ar{tat cu ajuto_ de puteri, definigie a runcfiei este : (- r, * o) rl, iir seria a.re ca sumd. funcgia / pl prin
R definiti
1n(1 f
z) pentru -*-."-=;
p " n t ux a d,l-;
;]
Aceast5 functie este, evidenl indefinit derivabild in 0, gi derivatele sale in 0 sint egale cu derivatele funcliei x+ln (1 | x) in 0, deci are selie Macl,aurin. Agem deci "ceeagi xz ns *n I Xl f
f ( x t: r _ - + ; _
2
... +(_ l)"-' * ... pentrue , l_;, _ n o

L 1, 1]. Agadar, I : R, A : (-
f ;1. a l
Dar
seria este convergentd
pe (-
l, + l]
r I t t siB-l-;.;l/Anr.
. -.6) ptin f(r):lq Io_ exemplul 4, lnlocuind (1 - z). Seria Taylor - t t - Pe intervalul Exemple ,t c1t - r, obfinem funcfia a acestei functil este
ttz
/ definitE
pe (-
m, f
l)
- t -
a3
xft
n i1, 1), suma acestei serii este ln (l d.e dezuoltd,ri tn serie Taylor. f(a) : eu: fr-a ed + - -. 1 ! e", f'(a) : x). : en : R+ e", ... qi ... pentru x e R. R gi fie a .R. Avem
l) Fie f(x)
ea, ...,f(n)(a) : + ... (x-a\n I*e"+ n !
(x-a\z e d+ - - - : : L e a 2 l
2| Fie J@) : f(e):sitta, f'(a):
sin t: R + cosa, l"(a):
R gi a e R. Avem: -sina, f"'("): -@, ll "o"o zr ";cosa* penttuoricexe:R. cos4, 1rv(a): (* tn'aa)3 sina,...
s i nx : s i n
d + ?
o)'r'
. Qr-a)n sina-,,. * , 3) Fie /(z) f(a) : : cos .f,: R + : -
R, 4 R. Ave1,' : _(* 2t cos a, f"'(a) a)t : sin a, [rv@) : * cos a., .. "
cos a, f'(a) cos.#-
sin a, f"(a)
cos4 _ Trioo 1l
.o"o +@sina 3!
+ -;
(* -
a\t
cos@-
... pentru orice r .R.
SER.II DE PUTER.I
I I.)
4) F]e flxj - 1n (1 ! x): (-r'

141'em
+ c o ) - - R , 9 i f i ea > - 7 '
f("\:\n
1tl4\ -
(1* a) I 1 + a
f"(a't :
1 - ------=
11 \I | T -\2 W,/
l(t\1a; :
(-
(n-1)l 71"-t -
u+a)"
. ,i cL (x a')') , | (x - a)" ,rn-, r / " - i l ( t 1 a ; , ,- T " '
ln(l + pentru Alen
x': 1l n
(l *a) *,
"'t\to-r(-+ryT
.r in rntefi-airil de conlergenlx {l url:
al seriei. s5 calculXm taza de con\-efgel]td' R:1+ a' Observd'm orice serie stingd in a sedei
1 l deci avem 'A -" c-e -s t q ' ir are linita 7 nE-*. -f a I ^ Y ' Vu\r (-t, I t-2a), -ls t e \ a - R , o t R ) : eA i:riervalul de'convergenfd e conYergenla are ,), int"tr^lui Ta.vior a funcliei 71zy J lnlf -de 1' cu atit taza mai aproape de - i. Agac1ar, ir1l .it i-"tt" ;;";; mic5. nrai este Tayior 5) Irrin eierivare oblinem I i
deci peniru
_extremitatea d'e convergenld
t ', ,:l--,
1 (7 * penfru Sclrinrbind
T . .' . " ' + ? r Y ' | + o ; z ++ r o - ( 1+ ' Y +

I x)' (1 * a)' 2lx-a) (1 * a)" |
H-a,
@-n)"
p e n t r u_ l < x < L { 2 a ;
t,rlrn\x-u)n-'. \t + a)'-''
7<-,:t<7i2ax it x Si a it a ave17,.
t
7-x
x-a'
-a)'
+... +
(r*i!,'l,aa... pentru7 1 _ 2 a < x < l ;

(7-a)n+r
l-a'\1
1l'rf
tt-if:(1
-rl$Tq1 -a1s
- 'r * ! L - 9 ? + . . . p e r t r u 1 t 2 a < x 1 1 . * 2 ( x - a )+ ' . ".". + \r - r (7-a)n+r
,:F:W{{yu 'i 6 #,Mhi

e
, l
Prel
s 1
I
J
5 4
776
TABI-A DE MATERII
CaPitolul iltULTIITtt DE NUMERE
II FUNCTII REALE
Pag.
REALB.
t
3l 31
JJ
$ l. Numere reale l. Structura algebricd a numerelor 2. Clase de nu:aere reale 3. Structura de ordine
reale
4. Ilotiulul
5. Reprezentarea numetelor 6. Re-prezentarea Perechilor 7. fntervale
35 3
ao eo
reale prin puncte Pe o dreaPtd de numete prin Puncte din Plan
39 4l
AO
g 2. Puteri intregi
1. Puteri natutale lui Bernoulli
2. Puteri intregi
3. Inegalitatea
$ 3. Mu$imi mfiiglnite 1. Mu$imi majorate. Muftimi mi:rorate. Mullimi mdrginite 2. Marginile unei mullimi S 4. Structure topologicilpe ilreapti
1: 2. 3. 4. 5. Vecindtbfile unui punct pe 4reaptd Puncte interioare. Multimi deschise Puncte aderente. Aderenfa unei mulfimi. Multimi inchise Pu:ecte de acumulare. Teorema 1ui Weierstrass-Bolzano compacte. Teorema lui Borel-Lebesgue Mullimi
.1 I
4it 45 I
48 54 56 59 59 59 62 64 67 69
IU
I
l
$ 5. Funclii reale 1. Funclii teale ,funcfii tle variabilS real6 2. Opetatii cu funcfii reale rea func(iilor reale multimea funcliilor Simctura de oidine pe mu$imea 3. Sfructura
4. Funcfii mirginite '
5. Funcfii monotone 6. Oscilalia unei funcfii pe o mullime 7. Oscilalia unei funcfii futt-un purct
Capitolul III $TRURI DE NI}MERE $ 1. Generalitdli . . . l. Denumiri gi notalii 2. Operalii cu giruri 3, $iruri mdrginite 4. Siruri monotone 5. Subgiruri g 2. $iruri eonvergente . . . .\ .^ . 2. Definilia limitei 3. $iruri co-nvergette cdtre 0 4. Froprietbfile qiturilor convergente
l. Un exemPlu de. Eir convergent
72
ta nl 16
77 78
1A
83 85
TABLA DE MATERII
t t t
Pag.
g 3. Opera{ii Pu -:i
JO
cu giruri
convergcnte zeto ....
88 89 90 93 S6
i -
1. Operatii cu qiruri convergente citre 2. Operafii cu qiruri convergente 3.Cituladoudgiruriconvergente 4. Trecerea la limitb ln inegalitdfi g 4. $iruri funilamentale (Caucby)
oc
97
oo
38
co
39 39
i l t 1
1. Definifia qirului fundamen t ^ l 2. Subgiruri convergente. Lema lui Ces?rro 3. Criteriul lui Cauchy
10?IUJ
$ 5. $iruri monotono
1. Teorema de convergenld a ;irurilor 2. Numdrul B $ 6. Propricti{i suplimentare ordinii ale qirurilor termenilor morrotorre
105 108 110 110 lli 113 113 114 i15

ttl
convergente
1. Schimbarea
unui giriconvergent
2. Puncte de acumulare ale unei multimi g 7. Puteri Di logaritmi l. Radicali 2. Proprietdfii-e radicalilor 3. Puteri rafionale 4. Proprietdfile puterilor rationale 5. $iruri de puteri ralionale 6. Puteri reale 7. Proprietilile puterilor reale S.Logaritmi
9.Proprietdfilelogaritmilor ... i
rr
i
I t
. ?....
118 t21 122 125 L29
Capitolul IV; I}NEAPTA INCUBTATA $ 1. Mulfimi_nemdrglnite " '1. Mulfimi nemajorate 2. Multimi neminorate 3. Mu1limi nemirginite 4. Funcfii remerginite
$ 2. Extinderea strueturil topologie Ia ilrcapXa incheiati i. VecinbtElile lui { co $i - co . 2. Puncte de acumulere infinite
1Cq
132 133
lt4
'io i9
135
LO I
74 76 77
/5
737 i38 138
[flr' $iruri eu limita {
/!_t\
co sau -
co
infinite infiriite
7
-u
l. 2. 3. 4. 5. 6.
Siruri cu lipita iufirdta Criterii pentru tentru existenla existenta limitetor $iruri monotone nemhrginite Proptietdfi ale qirurilor cu limite Trecerea la Limitd ln inegalitdli l\{odulul
t+ |
74't t43 t46 146
TABLA
DE MATERII
779
Capitolul I}ERIVATE
VI
g t. Originea geometrlcfi
9l liztcd a ilerlvatei
: . . .
242 242 243 241 246 216 214 219 251 255 259
l. Problema tangentei 2. Ptoblema vitezei 3. Densitatea liniarE a unei bare materiale
g 2. Derlvata 1. 2. 3. 4. 5. Definitia derivatei derivabile funcfiilor Continuitatea Derivate latetale Deivata Pe un intetval Exemple de funclii derivabile cu funclil ilerlvablle compuse invetse
$ 3. Operatlt
l Operatii algebtice functiilot 2. Derivabilitatea funcfiilor 3. Derivabilitatea
: '
259 266 269 277
generale ale lu-neliilor tlerlvabile $ 4. Proprletitl 1. Tecrema lui Fetmat 2. Teorema lui Rolle 3. Teotema lui Iragrange 4. Consecinfe a1e teoremei cregterilor finite 5. Teorema lui Cauchy 6. Teorema lui Darboux ! 5. Derlvate ile orilln superior. Formula lui Taylor l. Derivate de orclin superior 2. Operafii cu funclii dedvabile de n oti 3. Formula lui Taylor 4. Puncte de extrem ale unei functii
TL
280 282 285 289 291 293 293 296 301 307
! 6. Regulilc lui l'Ilospital

l. Cazul
3r0 310
317 325 330 s30 33,r 341 347 350 350 354 355
0 0
2, Cazu.l 3. Alte cazuti | 7. Apltcafltle ilerivatelor Ia stuillul luncfillor l Derivata intti. Intervale de monotonie. Puncte de extrem 2. Dedvata a doua. Convexitate gi coucavitate. Puncte de infleriune 3. Asimptote 4. Reprezentarea graficd a funcfiilor g 8, Dtferentlale
l. Definifia diferenfialei 2. Diferenfiala funcfiilor compuse
3, D.iferertlale de ordin superior
CoIi de tiPar: '19,-
ffi tfrrP\\t
tgl
Poligraficd Cluj lntreprinderea Str. Brassai 5-7 Repr-rblica Socialist6 Rom5nia iomanda nr. 415/971-5029

Analiza A Editia A IVa M Nicolescu S Marcus N Dinculeanu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza A Editia A IVa M Nicolescu S Marcus N Dinculeanu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INVATAMINTULUI MrNlsrERUt Acod. M.

A IREIA PREFATA LA EDITIA

PREFATA LA EDITIA A DOUA

din noliunilot de numir, ci,

a"",1-"rli*""- nitota ptin Titeta

sau element tt#{::

"i:;yffi, .1.-",,t-Triiirii oo inlocuiegte

daci ea o"oio"^ o propozilie "a"oa#a]*oii";;;--; i.rtentdtate, arbitrare (argumentelor)'

esteo arbitrate cbo propri"tu!:'^T,:,^"1,?l::,i"-r*::,.'"11"H valorile ilate elementelor ,1""ffirt" fi

3. Moduri de definire o mullimilor

PARTILE UNEI MULTIMI

3e{1, 3,7}; 2et2};

"J;13 x,:"1",j;'*?'i 1""1"*:1"?B

Relalia de incluziune este a relatie de ord'ine* in multimea Irlor Q @).

A U B : t . x ' x . A s a u . x , e B ) i' o f j - " - - 1

Exernplu. {r, 2, 5} U {-1, 0, 2}:"{-1,

au urmS.toarele proprietbfi: AnA:l (iclempoteufa),

(A, B qi C fiincl pdrli dintre relalia

matd cle urmdtoarele proprietbli: 7 ) A c A U B ; 8 )l c B < = > A U B : B ;

A N B CA, AcB (=)l fl B:A,

a1e lui E).

AcB:>A nCcB nC, C c A 9 iC c B : ) C c A n B

. A r U A " l ) . . . U A " , A r O A r n . . . (\ A, sauU A,

r )C E : a ; l a : E , 2) E$A): A, 3)AUCA:E; 1) C@u B) : (Cr) n (CB); s)AcB<+$l:SB

ale lui E).

a1e produsului cartezian sint, egale

Fie E 9i F d.ou[ mullimi

distincte sau nu'

aal'oare, a^"a areaceeag'i f{x) :a'

x e.E;i /(t) un-element proalo.itii^""iftri^nE x'F,'d"our""* "t MultimeaGatutwrorperechilordeforma(x,'f(x))c17xe.EsenuG:{(x,f(*))lxeE}'

l' : f(x) '

.,Arfi ArO... nA* sau,4O

: l ) C-A , Cier ( U A o )ier : ( 1 C A e i C ( n 1", ) iei td

ji Tff,{"f" 1, I i,Xof},i T, "f,"#TF :la A dacFL :'g(x)'

PJ-p 5c x --> f(x) --+ sU@))

Este de observat ci peetru a obline funclia compusd g o/, se aplici

E E ---> F *-) r -+ f(x) '---+sU@)) 1 -cffpt))

--> su) --+ fGuD v -f@UD. v

$ 4. Apl,icolii biunivoce. Funclii inverse

1)f(A U B) : f(A) U f@) 2) f(A n B) c f(A) of@).

E. Agadar, x e f(B) daci 9i numai dac[

flf(ED : E' Evident, f(G) : E 9i c1easemenea Avern:

:J@,)-f(B). _1 _, b } ) : ( { a , t ) : ,}) {a,w, {u,u}; /({"}): 1 5 f Exemph.t(fi g .) . f ' ( { b , : { a , t } ; f ( { d } ): g . 3)f(A-B)

r) f(A u B) :- 1 JiA)U /(B) -l 1

_t / (B) poate fi vidS; 6) mullimea B CF_poate

pe F ad' mit funclii inverse. u

Dacd functia f : E -+F este biunivocd. gi dacn/(E)

o-pn"i1i"ni""i"o"i ;"i;;E';;' f6j, ;iili

vom """I5#."Tai" .E pe care-r

se numegte element neutru eox : t oe :

9i inversur sdu este z. rnversul

l) Mrtllimea numerelor naturale este numdrab'i -Xf\t.*PIe' 2)'Mullimea numerelor pare

B 2, S, ..., aiii-ti-an au a elemente "1, atunci A._71,;,:::

poate fi echi_ iafinite mu1]imile

unuilsir(A)n.* demulpimi numdra-

Ar: al---->at, oL_-_>al. . .. ,/ .r' ,/ Ar: a!

A,: arz An: af

Patea :%"ffiJ"li" p,op,i"t totdea'

simptd uniaersal afirrnatiad.

MULIIMI DE NUMERE REALE. FUNCTilREALE

DE NUMERE REALE' FUNCTII

de inmu$ire' Mulfimea numerelor d'iferite d'e 0 este grwp pentru operafia

xy + xz (inmulfirea este distributiva fald de adunare).

"J;13 x,:"1",j;'?'i 1""1":1"?B

ll:++xDe asemenea, avem

gi oti"-"'i rrfi" ;;iAA majdratdare marginesuperioaril'

a "1" ::';?:;fi;i?"?t"ia:,y.i+l:":-1t""?1,nlill'fJr":r1; ""?")r'i';;;,:t11i,flli:-*:,"','.o';"i-7,i"'""mnrcrnici-ovecinrtate f